Post on 19-Jul-2015
transcript
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 1/28
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 2/28
eEl MAl MARl PITlel DIN LUME
Evident, toate lumea stie ca acestia traiau Tn
defuncta U.R.S.S .. Oar nu numai ei, ci toti "cei
mai. .. ". Cum era posibil, in aceste conditii, ca toate
marile inventii si descoperiri ale Planetei, din toate
timpurile s a nu apartina savantilor sovietici ?Ca unele dintre aeeste mari inventll sau
descoperiri erau anterioare lnf iintarii tarii sovietelor
era un arnanunt neglijabil.
In copllarle, eu am aflat de la un prieten ca
Marconi este adevaratul inventator al radioului.
Acesta mi-a comunicat "confidential" inforrnatia, cu
ruqarnlntea sa 0 pastrez pentru mine. Inventatorul
"oficial" al radioului era atunci savantul sovietic (de
fapt rus) Popov, iar Uniunea Sovietica era "patria
radioului",
De tapt, Tntreaga istorie a descoperirilor tn
electronica era 0 istorie rornantata a activitatilor
savantilor sovietici, bine sfatuiti de Lenin sau de
alti "intelepti",
Aceasta pervertire a constiintei celor tineri,
in special, care erau obligati sa ia act de 0alta istorie
a electronicii decat cea autentica, a fost din pacate
practicata intens si Tn tara noastra. Multe lucrari
ale timpului, dintre care una intitulata "Manualul
radloarnatorulul", aparuta Tn anul 1956, evident 0
traducere din limba rusa (pe care inca 0 pastrez In
b ib lio te ca ), '1 '1Tnfierau pe "banditul Marconi" care,
nu se ~tie prin ce procedee qanqsteresti, intrase Tnposesia inventiei "minunatului" Popov ~i se
lmpauna cu ea. Dar, viqilenta proletara n demascasi II Infiera. Si nu era singurul"afacerist din alte tari., ,
care tsi tnsusea ideile ?i descoperirile savantilor ~i
ale inventatorilor rusi",
Dar "atentatul capltalistilor la bunul poporului
rus intarnpina 0 replica puternlca si hotarata", fiind
blamate cu hotarare "procedeele nedemne, dictate
nu de interesele stiintei ci de lacornla afaceristilor".
Chiar ~i Tn acele timpuri de cosrnar, Tn care
era periculos sa negi lnforrnatiile oficiale, umorul
popular sanctions prompt minciuna slcontrafacerea. Sa ne amintim doar de Tntrebarea
"perfida" care se punea atunci, de ce se numesc
asa "razele X". Raspunsul (plin de sarcasm,
evident) era ca Inca nu se stabilise savantul sovietic
care Ie descoperise.
Daca acum multe dintre aceste aspecte din
istoriografia mlncinoasa a descoperirilor dinelectronlca practicata tn anii proletcultismului par
de domeniul anecdoticului, este Tn acelasi timp,
obliqatla rnorala a celor de astazi preocupati de
acest fenomen de a readuce lucrurile in faga~ullor
normal. Trebuie repusa tn drepturile ei legitime
istoria siluita.
Minciuna, promovarea nonvalorilor este ~i In
electronica, precum ~i tn celelalte domenii,
contraproductiva. Alaturi de reabilitarea morals si
recunoasterea drepturilor adevarat ilor inventatori,
este 0 obllqatie permanenta a tuturor celor de buna
credinta de a promova valoarea sl nu impostura.
Refacerea elitelor ~i Tn electronica
rornaneasca (ca ~i In Intreaga societate) este 0
cerinta irnperioasa a prezentului. Fara acest lucru
suntem condarnnati la Tnapoiere.
Acest lucru I-a facut constant In ultimii ani,
si va continua 5a-1 taca revista TEHNIUM, care
doreste sa fie pentru tinerii nostri electronisti 9i un
sprijin moral, nu numai unul informativ.
Avem nevoie de repere morale, in jurul carora
se pot cristaliza adevaratele scoli de formare a
personalltatilor si a caracterelor.Adevarul, alaturi de competenta, moralitate,
pasiune 9 1 putere de rnunca constituie premiza
unor reusite sigure in viitor.
Cu posibilitati!e ei modeste, revista
TEHNIUM incearca sa fie atat 0 tribuna a ideilor
~i a parerilor cele mai valoroase, cat si 0 scoala de
asimilare a cunostintelor si form are a caracterelor.
In acest spirit, al promovarii valonlor umane
din tara noastra, din domeniul electronicii, revista
TEHNIUM lncepe cu acest nurnar prezentarea
principalilor specialisti rornani (cu biografie si
fotografie) care activeaza Tn acest domeniu.
Serban Naicu
Redactor sef : ing. ~ERBAN NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile postale din tara si prin filialele
RODIPET SA, revista fiqurand la pozitia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate: aparitie lunara.
Pret abonarnent : 6000 lei/nurnar de revista.
• Materialele In vederea publicarf se trimit recomandat pe adresa: Bucuresti, OP 42, CP 88. Leasteptarn cu deosebit interes. Eventual, mentionati ~i un numar de telefon la care puteti fi contactati.
.' Articolele nepublicate nu se restituie.
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 3/28
ELECTRONICA LA ZI = = = = = = = = = = = = [COMUNICATII RADIO-PACHET DE AMATORI (II)dr.ing. ~erban Radu lonescu/ Y03AVO
Catalin lonescul Y03GDK
- urmare din numerul trecut -
Neliniaritatea In amplitudine ~i
frecventa a partii de audiofrecventa
dedicata amplificarf semnalului vocalla errusie. datorata prezentei
l imitatorului compresor de dinarnica,
este ocolita In acest exemplu prin
aplicarea semnalului AFSK direct la
intrarea modulatorului de frecventa. La
recept ie, acelasi semnal este preluat
direct de la iesirea discriminatorului de
frecventa, unde el apare ca fiind trecut
printr-un canal global avand
caracteristica de transfer tipica din
fiqura 10.
a)
b) Figura 10
Se rernarca 0 caracteristica a
atenuarii a(f) de tip trece banda, cu 0
larqime Tnzona utila de aproape 5kHz,
zona de frecvente ln care tirnpul de
lntarziere de grup tg(f) este aproximativ
constant. Componentele cu frecventefoarte joase din spectrul semnalului
modulator sunt atenuate datorita
nefunctionarii corecte la aceste
frecvente a schemelor practice de
etaje integratoare pentru semnale
vocale, iar componentele cu frecvente
mai mari de 5kHz sunt atenuate de
catre filtrul trees-banda cu cuart din
lantul de trecventa interrnediara a
receptorului, dimensionat In acest
exemplu pentru canale radiotelefonice
cu pas de 25kHz. Situ atia este
asemanatoare In buna masura cu ceaexistenta In cazul utilizarii liniilor .
telefonice drept canal de comunicatie, inqreuneaza recuperarea corecta a
cand limita inferioara a benzf de datelor.
trecere este fixata de catre De existenta componentelor
transformatorul de separare a spectrale cu frecvente joase ~i decomponentei continue nece sara nevoia transmiterii lor nealterate
telealimentarii aparatului telefonic din trebuie sa se tina seama in special in
centrala. Era de asteptat ca un cazul cand ernltatorul foloseste un
standard de semnal AFSK ce ~i-a
dovedit eficacitatea in transmisiile de
date pe liniile telefonice, cum a fost
BELL 202, ~i care s-a impus cam in
aceeasi perioada cand radioamatorii
nordamericani efectuau primele lor
experimente cu modul de lucru radio-
pachet, sa fie rapid adoptat de catre
acestia ~i raspandit apoi In toata
lumea. In cadrul acestui standard
viteza de transmitere a informatiei este
1200biWs, iar deviatiade frecventa
varf-varf este 1000Hz, cele doua
frecvente corespunzatoare nivelurilor
de modulatie -a si a fiind 1200Hz ~i
respectiv, 2200Hz.
Dependents de frecventa a
de nsitatii spectrale de putere a
semnalului AFSK este, pentru aceste
valori ale parametrilor sai, ce
corespund unui indice de mcdulatie
11=0,83,aratata In figura 11.Alegerea
uneia dintre frecvente eqala cu viteza
de semnalizare conduce la anularea
componentei continue din spectru .caci
sin(co1T/2)=0 cand fF1200Hz. Totus)
se observe prezenta unor componente
semnificative ca nivel, la frecvente sub
500Hz, provenind din primul lob
secundar inferior. Lipsa acestor
componente la ie~irea discriminatcrului
de la receptie provoaca distorsioriarea
semnalului AFSK prin aparitia unor
dez axari rapide dependente de
succesiunea celor doua niveluri dedate, care contribuie la accentuarea
perturbatiilor intersimbol ~i
f,
Figura 11- Y = 1Olog[p(f)/PcT ]
~ ~J,_ __
Programare
sintetizator de frecventa cu bucla PLL
(Phase-Locked Loop) diqitala, caruia i
se aplica semnalul de modulatie.
Abordarea moderna a partii de
lnalta frecventa a unui ernitator-
receptor pentru emisiuni cu modulatie
In frecventa este ilustrata, In linii mari,
de schema bloc din figura 12. Se
observa ca sintetizorului Ii revine
sarcina de a genera direct frecventa
de emisie si In plus, trebuie sa asigure
si efectuarea modulatlei.
Cea de-a doua cerinta conduce,
la prima vedere, spre 0contradictie si
anume, pe de 0 parte se recurge la
sinteza de frecventa pentru a asigura
stabilitatea frecventei purtatoarei
emise, iar pe de alta parte se cere
aceluiasl montaj sa perrnita
modificarea acestei frecvente, este
adevarat ca In limite relative foarte
mici, de catre un semnal exterior
sintetizorului. Constructorii mai putinpretentiosi rezolva aceasta contradictie
prin ignorarea ei, injectand semnalul
f,
La omplificotorulde frecventaintermediara.
Semnol de.mooulotie.
f,=I,+I,
f,=f,
Figura 12
TEHNIUM. Nr. 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 4/28
=============== ELECTRONICA LA ZI
de rnodulatle lntr-un singur punct al
buclei, eel mai adesea direct la
oscilator. Caracteristica de modulatie
care rezulta este neliniara, avand un
comportament fie trece-sus, fie trece-
jos, In functie de punctul Tn care se
aplica rnodulatia. Tnplus, purtatoarea
este lnsotita de semnale parazite cu
care se pot perturba canaleleadiacente. Acest din urma efect lsi are
originea ln procesul de esantionare
care are loc ln comparatorul buclei,
intrucat eroarea de faza confine ~i
informatia de modulatie.
o rnodulatie In frecventa
corecta , cu 0 caracteristica llniara In
tot spectrul semnalului modulator,
controlabila si, In plus, tipsita de
semnale parazite In afara benzii utile, >se obtine aplicand semnalul 'de ~o--CJ-""
rnodulatie In doua puncte ale buclei,asa cum se arata intr-o varianta, In
schema bloc din figura 13.
Se observa completarea buclei
PLL cu un modulator de faza pe calea
semnalului de referinta. Prin aceasta
tehnica se urmareste ca bucla sa
devina transparenta pentru semnalul
de rnodulatie. Cele doua filtre prin care
se dirijeaza semnalul modulator, sl
anume unul trece-sus catre intrarea de
modutatie a oscilatorului cu panta Kf~i
altul trece-jos catre modulatorul de
faza cu panta Km, se dirnensioneaza 6O--C::J-1I---+f1astfel tncat diferenta de faza lntre cele " +doua intrari ale comparatorului buclei
prod usa de semnalul modulator sa fie
nula. Filtrele au aceeasi frecventa de
taiere 11 (2 rc T b) , frecventa care devine
~i limita lnferlo ara la -3d8 a
caracteristicii de modulatie rezultate
dupa compensarea buclei, adica dupa
satisfacerea conditiei IVIKm=TbKf.
Intrucat In aceasta conditie intervine
gradul de divizare In bucla M,
insearnna ca aceasta conditie poate f i
satisfacuta riguros numai la0singurafrecventa fE care se alege In mod
normalla mijlocul gamei acoperite de
sintetizor. Tinand seama ca. de
exemplu, banda de "2m" are 0marirne
relativa de numai 1,4%, nu vor exista
dif'erente sesizabile Tntre
caracteristicile de modulatie efective
oNI-
0..
~
~+
N0')
coco LL(/)
LLLL LLLL
oN
++--C::J-III'
L.t--ct=HII·
gju
00j
~ N
U ULL u..
<0 0-
u..LL
00
H I "
H I "u..Qr-,
"< t
LL: > < :
c 0
0 N
0
-
N
I
~o
6+
N
I
~co ~
I::JN
N
manifestate de sintetizor la cele doua "2m". Pasul de fre cventa al faza (cu dubla esantionare) ln acelasi
capete ale benzii. sintetizorului este de 12,5kHz, iar circuit integrat (HEF4750). Reglajul
Tn figura 16 se exemplifies parametrii buclei sunt Kf=5kHzlV, cornpensarii buclei presu pune
aceasta tehnica cu un detaliu din Kb=O,7MHzN si Te=Zrns. Modulatorul modificarea valorii reztstentei
schema de principiu a unui sintetizor de taza pentru semnalul de referinta potentiornetrului P (prin care se
de frecventa destinat emisiunilor cu este un circuit basculant monostabil controle az a de fapt panta
modulatie in frecventa In banda de inclus Tmpreuna cu comparatorul de modulatorului de faza Km) pana la
2 TEHNIUM. Nr. 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 5/28
------ -- -- -----
ELECTRONICALAZI==========~================
minimizarea semnalului de eroare la frecventa, atunci cand semnalul
ie:;>ireacomparatorului (PC1In fiqura), modulator este de tipul .A.FSK, nu se
In conditiile cand sintetizorul este cunosc pana lr i prezent formule
programat pentru 0 fre cventa a compacte. lndicatii asupra benzii
purtatoarei de 145MHz, iar semnalul ocupate se pot obtine numai de la un
de modulatie are nivelul maxim si este analizor de spectru sau prin simularea, fB=M*fr
,
11M fr
Oscilator Divizor Comparator Modulator Divlzorcomandatin loro
1ramabil
-;::.
de faza
<l-
de faza
f : r -fix
tensiune M)
~,
Kt Kb'I
KmFiltrul
Ibuclei
Filtru I Flltru lrece-susI
Semnal de lOdulatie
rece-jos
STb/(I+STb)Fi ura 13
1/(I+STb)~ I ~9 D
o sinusoida cu frecventa cat mai
apropiata de frecventa natural a a
buclei.
Spre deosebire de cazulanalizat anterior In subcapitolul 2.1,
cand semnalul AFSK era aplicat unui
modulator In amplitudine cu banda
laterala unica, pentru spectrul
semnalului de radiofrecventa din
canalul de comunicatie transmis de
catre un ernitator cu modulatie In
numerica a unui pachet si calculul
transformatei Fourier a sernnalului
dublu modulat In frecventa rezultat.
Figura 15 reuneste spre exemplificare
rezultatul a doua simulari pentru un
pachet de 256 biti cu valori
pseudoaleatoare, trimis in canal mai
lntai cu 0 deviatie de 3kHz si apoi de
5kHz.
Cu Preste notata puterea medie
pe 0 perioada a purtatoarei de
radiofrecventa nemodulata, avand
fre cventa fr, fe este purtato ar e a
semnalului AFSK (In cazul de fata
1700Hz), iar densitatea spectrala de
putere este definita si In acest caz tot
numai pentru frecvente f pozit ive.
(continuare in numerul viitor)
Figura 15 X = I f - f r I / f c , Y = 1 Olog[p[f)/PfT]
- urmare din pagina 10-
Alimentarea
NOUTATI EDITORIALE
Tensiunea anodica este de. Editura ALL Educational ofera • "PROGRAMAREA TNWEB" -
2000V la un curent de 500mA si se numerosilor sai cltltorl inca doua lucrari de Kris Jamsa, Suleiman Lalani :;>i
aplica printr-un cablu coaxialla 0mufa foarte interesante. Este yorba In primul Steve Wawley este cea de-a douade pe panoul din spate al rand despre "1\I10DERI\JIZAREA lucrare oferita recent de editura ALL
amplificatorului. Celelalte tensiuni CALCULATORULUI PERSONAL" de Educational.
(300V:;>i-90V):;>itensiunea de filament Kris Jamsa. 0 lucrare masiva, utila oricui
sunt cuplate printr-un conector identic Lucrarea cuprinde patru capitole dore ste sa Intele aqa ma i b ine
cu cel de la amplificatorul de 144MHz, distincte referitoare la modernizarile arhitectura si terminologia Web :;>iapoi
astfel ca se poate folosi acelasi tip de hardware cat :;>ia cele software. sa treaca la scrierea de programe.
alimentator. Cartea este indispe nsabila Sunt prezentate pe larg
I n figura 14 sunt prezentate oricarui posesor de calculator protocoalele Web, reguli care permit
curbele care arata dependents puterii personal, care, urmand pas cu pas standardizarea modului de comunicare
de iesire de puterea de excitatie. instructiunile prezentate poate sa al calculatoarelor, lucrarea axandu-se
Practic, am obtinut cu tuburi adauge calculatorului sau noi apoi cu predilectie asupra Protocolului
user uzate circa 500W ou f cu 0 componente hard, sa-s: instaleze de Transport Hiper -Text (HTTP).
excitatie de 20W dintr-un TRCV, folosit propriile programe si sa-si extinda Lucrarea prezinta aspecteieIn varianta auto, alimentat la 12V, nu facilitatile oferite de calculator. Sunt Tnceperii lucurului cu HTML, scrierea
la 13,8V. prezentatetoate informatiile necesare unui server WEB simplu, a ur.ui
Amplificatorul, Ingrijit construit , cititorului pentru a putea sa-si instaleze browser simplu, Inceperea lucrului eu
ar trebui sa functioneze de la prima 0unitate CD-ROM, pentru adauqarea VRML, limbajul Perl, crearea de
incercare. tn sistem a unei placi de sunet, pentru scenarii CGI In Perl. Sunt tratate 9i
Bibliografie instalarea unui fax/modem, pentru aspectele privind programarea In \NEB
1. QST - decembrie 1961, adauqarea de memorie etc. utiliz and Java 9i Java Script,
februarie 1967, februarie 1970, aprilie 0 carte cu adevarat utila, programarea In WEB utiliz and
1972, februarie 1991; nece sara oricarui posesor de VBScript si Active X.
2. The radio amateur's VHF calculator personal, care va constata 0 carte fundarnentala pentru
manual- editia 1972 - ARRL; dupa lecturarea acesteia ca utilizatorii sistemului WEB, cel mai
3. DUBUS 1/1991; . modernizarea calculatorului este In mare rezervor de inforrnatie
- continuare in numerul viitor- realitate destul de sirnpia. electronica din lume.
TEHNIUM. Nr. 4/1998 3
i-_---__-- ---_-- - . --.--- -------- ----- -.---~ - ---__----
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 6/28
c
o8
AUDIO
CUM sA iMBuNArArlM SUNETUL UNUI CD-PLAYER
ing. Aurelian Mateescu
doua tipuri de amplificatoare.
In cazul amplificatoarelor cu
tranzistoare, raspunsul este liniar pana
cand 5e depaseste 0 anurnita valoarede la care semnalul incepe sa fie
distorsionat prin limitare. Cu cat
valoarea semnalului crests. eu atat
forma acestuia lncepe sa se apropie
de un semnal dreptunghiular "pur".
Desigur, efectul audibil este w~or de
sesizat, dar, uneori, acesta este eel mai
mic rau. Explicatia? Un amplificator
audio de putere relativ mica, de ordinul
a cativa zeci de wati, "impins" prea
mult, poate distruge 0 pereehe de
ineinte acustice de cateva sute de wati
si care au un pre! de cost de catevaori mai mare de cat pretul
ampiificatorului. Faptu\ pare incredibli,
dar are 0 explicatie sirnpla: semnalul
distorsionat, de forma dreptunghiulara
de la iesirea amplificatorului scoate din
functiune reteaua de separare din
incintele cuplate la ie?ire. Din aceasta
cauza, amplificatorul, transformat intr-
un comutator rapid al tensiunii de
alimentare a etajului final, va debita la
iesire aceasta tensiune l?i curentul
maxim de care este capabila sursa.
Rezultatul: bobinele difuzoarelor se vorDup a cum se stie , toate Acest lucru se poate observa distruge rapid, uneori Tn cateva
amplificatoarele (In sensul larg al user din figura 1, care reprezinta secunde, prin suprasolicitare terrnica.
cuvantului) devin nelineare atunci cand caracteristicile de transfer ale celor incepand cu cea a tweteerului.
A devenit 0 axiorna faptul ca
sunetul oferit de compact disc
reprezinta, cel putin In momentul de
fata, superlativul in ceea ce privestestocarea inforrnatiei muzicale ~i sursa
cea mai "curata" pentru reproducerea
acestuia. Pentru a se inteleqe acest
aparent paradox vom face 0
introducere ceva mai lunqa, ce pare a
nu fi leqata de subiectul t ratat.
lI
II
semnalul util are 0 valoare prea mare,
ceea ce conduce la ie sir ea
amplificatorului de pe caracteristica sa
line ara. Comportamentulamplificatoarelor este tnsa diferit, tn
functie de echiparea sa: cu
tranzistoare, (sau cum mai sunt numite
Tnenqleza - "SOLID STATE") sau cu
tuburi electron ice (sau "VACUUM
STATE").
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - § - - - - - - - - -,
: - - i - ~ - - ~ r ~ - - - - - - - ~ - - - - ~ - ~ - ~ - - ~ - - - - - - _
, ,__ L __ ~---.-----------_-- __
- - i - - - i - - - : - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
a). Amplificator
cu tranzistoare;(S OL ID S TA TE ).
l j . Semnal mlc;2 .Semnal mare.
b). Amplificatorcu tuburi;(V AC UU M S TAT E).
,I I I ,
, '~Intrare: : : 2 : I
~' ~I I
I I I I
, "
Figura 1
C11[21) +45Vl O n F+ 1
R12[<10)
R27 [55)150K
R31~~ jR32 (60 )
2K 7R32(60)
2K 7
C I4
NE5532 Figura2
TEHNIUM. Nr. 411998
R25 (53 )410K
R20 (48 )10 KLEND
1/2CI2(3)NE5532
I E S I R E
L(R)
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 7/28
AUDIO
+Vcc
lN4001
..--- ......II-+--c::J- ........--O+ 5 V
+VCC
10nF
~
, I
II
I I
I,
R 2330
Figura3
Pentru montajul pe care TI
recornandam Tn articolul de fata ne
vern opri asupra faptului ca un etaj
amplificator cu tuburi are proprietatea
de a nu fi nlciodata complet linear, iar
trecerea sa Tn regim de saturatie se
produce gradat. Aplicatia prezentata
este un amplif icator hibrid, cu tuburi sl
circuite integrate, a carui dest inat ie
este de a "incalzi" sunetul CO-
playerului.Foarte multi audiofili au
convingerea ca amplif icatoarele cu
tuburi au un sunet mai cald, mai placut,
mai apropiat de eel real ~i reproseaza
CD-playerelor c a au, de multe ori, un
sunet aspru, dur, mai ales cand
procesarea CD-ului in faza de obtinere
a matrltei nu este foarte reuslta l?ise
combina cu utilizarea unui player de
-vcc
calitate relativa (data de calitatea
convertoarelor O/A, a sistemelor de
filtrare diqitala, a etajelor de iel?ire
analogice etc.).
Montajul propus utiliz eaza
proprietatea etajelor amplificatoare cu
tuburi de a "rotunji" semnalul atunci
cand semnalul de intrare "impinge"
amplificatorul in afara caracteristicii
lineare (cvasilineare). Raspunsurile
ambelor tipuri de amplificatoare
(vacuum state ~i solid state) la
suprasarcina conduc la aparitla
distorsiunilor armonice, adauqand
componente de frecventa care nu se
reqasesc tn semnalul original. Dar, in
cazul amplificatorului cu tuburi sunt
generate mai mult armonici inferioare,
din care cauza semnalul nu are
caracterul confuz ~i gajait dat de
componentele de lnalta frecventa
generate de un amplifi.cator cu
tranzistoare saturat. De asemenea,
daca limitarea introdusa de etajul cu
tuburi este asimetrica (mai mult sus
decat jos, sau invers), rezultatul estegenerarea de armonici superioare, de
ordinulll sau IV.Acestea au un caracter
benign in ceea ce priveste dlsonanta
produs a, lncornparabila cu cea
provocata de armonicele impare ce
apar la amplif icatoarele solid state.
Trebuie sa luarn in consideratie
si un alt fapt real: toate instrumentele
muzicale genereaza sunete cu 0
2x33uF/25V
structure armonica mult mai complexa
atunci cand se canta "mai tare". Eleproduc 0 presiune acustica mai mare
9i au un sunet mai complet. De fapt,
cresterea complexitatii armonice a
sunetului, captata de urechea umaria
~i transpusa prin f lux nervos la creier,
da senzatia ca un sunet este mai
puternic decat altul. Distorsiunile de
limitare ale tuburilor extind acest
principiu la amplificatoare si acesta
po ate fi motivul pentru care
amplificatoarele cu tuburi sunt
considerate ca oferind un sunet mai
puternic, mai "tare" decat cele cu
tranzistoare,la 0putere de lesire egala.
Montajul prezentat exagereaza
nelinearitatea naturala a tuburilor prin
utilizarea lor Tnetaje i9 care curentii 9i
tensiunile anodice sunt reduse. Tnplus,
pentru a putea controla nivelul de
limitare a semnalului utilizat, circuitul
dispune de un etaj de amestec prin
care se stabileste proportia dintresemnalul neprocesat ~icel procesat de
tubul electronic.
Schema electrica cuprinde doua
etaje identice de procesare a
semnalului audio (figura 2), un etaj de
alimentare clasic (figura 3) f?iun etaj
de alimentare pentru anozii tuburilor
electronice (figura 4).
Etajul de procesare a
semnalului (figura 2) consta din:
- un etaj de intrare echipat cu 1 /2
din circuitul integrat 5532, care
lucreaza ca etaj amplif icator cu ca~tigreglabil. Cand potentiornetrul R15 este
in pozitie lirnita stanqa, caf?tigul in
tensiune are valoarea O,5(minim). La
celalalt capat al potent iornetrului,
valoarea castiqului in tensiune este
fixat la valoarea 25 (maximum).
Condensatorul C14 stabileste limita
superioara a semnalului procesat la
valoarea de 30kHz. Un amplificator
D8
xlN4148
Figura 4
operational in confiquratle de
comparator ( 1 1 2 C14), aprinde LEO-ul
2 atunci cand etajul de intrare incepe
sa limiteze.
Doua etaje echipate cu triode
controleaza asimetria semnalului de
iesire. Cele doua triode sunt montate
In acelasi balon de sticla, tip 12AX7.
lesirea primului etaj este leqata la grila
primului etaj echipat cu triooa. lesirea
primului tub se face pe rezistenta de
sarcina din anodul triodei, R10, f?ieste
cuplata prin R14, C151a potentiornetrul
R23-SIMETRIE. Acesta fixeaza nivelul
semnalului pentru cel de-al doilea etaj
TEHNIUM. Nr.4/1998 5
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 8/28
echipat cu trioda. le! i'irea acestuia se
face pe R11. Etajul final este un buffer
construit cu cea de a doua jurnatate a
circuitului integrat. Acesta mixeaza
semnalul neprelucrat cu eel procesat
In cele doua etaje echipate cu triode
cu ajutorul potentiornetrului R20. La
limita stanga a lui R20, etajul de iesire
este alimentat numai cu semnalprocesat de eele doua etaje cu triode.
La celalalt capat al cursei
potentiometrului, etajul final primeste
numai semnal de la etajul de intrare.
2xllVca22mA
T r
- este foarte important sa se
separe circuitele de masa ale
multivibratorului cu 4049 ~i ale
montajului audio. Oesi frecventa de
60kHz este mult deasupra limitei
superioare a domeniului audio,
eventuala sa scurgere In montajul
audio poate produce distorsiuni
neplacute;- conectati filamentele tuburilor
cu conductori s epa ra t i, t or sa d a ti , exact
la punctele de conectare pe placa a
lnfasuraril transformatorului. Departati
Rl
NOTA :-R 1 - R3 =1O O / O . 5 W ;-Cl-C3=500uF/63V;-C4-C6= 1OOOuF/63V;-C7-C9= 1OOnF/250V;-Pl,P2=lPM1.
I n pozitiile intermediare ale lui R20,
ceJe doua semnale, lnainte !i'i dupa
procesare, se arnesteca in proport io
corespu nzatoare.
Etajul de alimentare (figura 3)
cuprinde un transformator de retea cu
secundarul de 12V/SA ~i un redresor
rnonoalternanta pe fiecare rarnura,
pentru a se obt ine ±1SVcc.
Pentru alimentarea anozilor se
foloseste 0 tensiune de +45Vcc care
se obt ine dintr-un oscilatorcu unda de
forma dreptunghiulara de circa 60 kHz
si tensiunea varf la varf de 15V,
construit cu 3 din cele 6 inversoare
continute in circuitul integrat 4049.
Celelalte 3 inversoare sunt legate In
paralel pentru a marl capabilitatea de
curent la iesire. Apoi, tensiunea de
15Vvv este aplicata unui multipJicator
ciasic cu 04-<-08, C5, C6, C8 si C10;
Tnf inal se obtine tensiunea de +45V
pentru alimentarea anozilor.
Constructia montajului
Montajul se poate executa pe 0
placa de circuit imprimat realizata
conform figurii 5. Daca se proiecteaza
un alt circuit imprimat, se va tine contde urmatoarele:
Figura 5
conductorii torsadaf de montajul audio.
- pentru reducerea Inaltimil
montajului, soclurile tuburilor se vor
manta pe0 placa metalica de aluminiu
cu grosimea de 1mm, tndoita la 90
grade, Pe c ea la lta la tu ra se rnonteaza
placa de circuit imprimat. Tntre cele
doua socluri 9i placa de circuit se
executa conexiuni izolate, cu
conductori cat mai scurtl:
- indiferent de t ipul carcasei tn
care se va monta circuitul, se vor
prevedea qaun de aerisire tn dreptul
tuburilor electronice, avan d ln vedere
incalzirea acestora.
Pentru cei pentru care
constructia unui transformator sau
modificarea unuia exlstentnu prezinta
o problema, recornandam modificarea
alimentarii cu energie, modificare care
a dat rezultate foarte bune In practica
si care preintarnpina unele neajunsuri
deja semnalate:
- se prevede 0 Tnfa~urare
se p arata pentru alimentarea
filamentelor tuburilor electronice;
- se renunta la rTiultivibratorul de
60kHz, care va fi Tnlocuit cu 0 solutie
clasica avand Tnvedere ca tensiuneanu este prea mare;
AUDIO
- se va opta pentru un redresor
dubla alternants pentru alimentarea
montajului audio. Nu este neaparart
necesara stabilizarea tensiunii de
alimentare.
Alimentatorul modificat se
executa pe 0placa de cablaj separata.
Placa de circuit imprimat a montajului
nu necesita rnodlficari. Nu se vormonta componentele multivibratorului
si ale circuitului de alimentare. Solutia,initiala a fost adoptata pentru
compactizare ca si pentru un pret de
cost mai redus.
Punerea in furicflu ne ~i
reglarea
Se va face 0verif icare atenta a
montajului, dupa care se va pune sub
tensiune. Se vor masur a to ate
tensiunile de alimentare 9i se vor
inlatura eventuale nereguli.Se conecteaza la intrare sursa
de semnal, iar iesirea se cupleaza la
un amplificator audio de putere. Pentru
o verificare 9i reglare a montajului
corecta se recomanda conectarea pe
rand a celor doua canale pentru probe.
Se plaseaza potentiornetrele ln
p o zit ie med la na si se observa trecerea
corecta a semnalului prin montaj.
Modificand pe rand fiecare
potentiornetru, se observa efectul
asupra semnalului. De asemenea se
observa pozitia la care LED2 se
aprinde, indicand limitarea semnalului.
Utilizarea montajuiui
Castiqul ln tensiune de 50:1 al
primului etaj permite procesarea
semnalului de la diverse surse de
semnal, nu numai de la CD-player la
care tensiunea de iesire este de regula
mai mare decat la alte surse.
Potentiornetrele de reglare a castiqului
determina cat de puternic este limitat
semnalul. Fiecare canal dispune de 3
potent iornetre pe panoul de control 9i
de un semireglabil a carui pozitie se
stabile ste la reglaj. Primul
potentiornetru (DRIVE), respectiv R 15 ,
'R43 stabiie ste cat de mare este
semnalul aplicat tubului 9i in
consec ln ta cat de mull acesta rnodi f lca
forma semnalului. Atunci cand acest
potentiornetru este la minimum, tubul
Tncepe sa raspurida nelinear la
aproximativ OdBV . Cu potentiornetrii
DRIVE la maximum, limitarea incepe
s a apara la un semnal de circa 20rntl ivotti -apl icat la intrarea montajului.
6 TEHNIUM .• Nr. 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 9/28
AUDIO
ERATATnnurnarul 2 /1 9 9 8 al revistei, la
art icolul "Oscilator rvlF pe 455kHz" la
pag.7, in figura 4, se vor efectua
urrnatoarele modificari:
- capatul inferior al bobinei L3
se va conecta la pinul 12 al circuitului
integrat TAA661;
-Intre pinii 12 si 8 ai integratului ,
se va intercala un condensator de '---------------------------------'1,2nF.
Potentiometrli notati cu BLEND
stabilesc proportia amestecului intre
semnalul neprelucrat 9i cel prelucrat.
Atunci cane potentiornetrli sunt la
minimum, la iesire avem numai semnal
neprelucrat, iar in pozitie maxima, la
iesire avem numai semnal procesat de
etajele cu tuburi.
Pe panoul de control se maimonteaza 9i potentiometrii care
stabilesc valoarea semnalului de la
ieslrea montajului (OUTPUT). Acestia
se reqleaza pentru a se obtine un nivel
optim la iesire, cu un raport semnal-
zgomot cat mai bun.
Pe placa se rnonteaza 2 trimeri
cu care se re qle az a simetria
(SIMMETRY) pe fiecare canal. I n
pozit ia minima, asimetria semnalului
procesat este maxima. Tn pozitie
maxima, semnalul este aproximativ
simetric. Acesti potentiornetri se •reqleaza de la lnceput dupa preferinta. •
Desigur, daca se considera necesar,
trimerii se pot inlocul cu potentiometri
rnontati pe panoul frontal. Daca se
considera suficienta reglarea
simultana a celor doua canale se pot
lnlocui potentiometrii separati cu
potentiornetrf dubli.
Retineti ca aprinderea diodelor
LED2 ~i LED3 indica valoarea
semnalului la care etajul de intrare cu
AO din Cl incepe sa limiteze semnalul
si nu indica distorsionarea semnalului
in etajul cu tub electronic. Atunci cand
unul din aceste led-uri se "aprinde" este
necesar sa se re duca nivelul
semnalului pe acel canal. Suprasarcina
aplicata tubului produce efectul dorit,
dar suprasarcina circuitului integrat
duce la contrariu.
lrnpe danta de intrare a
circuitului este de circa 20kD, buna
pentru 0 qarna larga de echipamente
audio. Daca se foloseste cu 0 sursa
de mare impedanta se vor operaurrnatoarele modificari:
- se scot R26 9i C14;
- se modifica valoarea lui R21
la 680kD 9i a lui R121a 100kD, astfel
ca irnpedanta de intrare va avea
valoarea de 680kD, putandu-se astfel
adapta cu microfoane piezo sau doze
de chitara.
Bibliografie
-Catalog de tuburi electronice,
Editura Tehnlca 1965;
-Electronics Now, iunie 1994;
-Morgan Jones Valve
Amplifiers, Editia 1995.
• Tnperioada 1974+1980 a lucrat in
cadrul intreprinderilor specializate
in lucrari de imbunatatiri funciare;
Tntre 1981+1994 a' lucrat in
domeniul sticlei sl ceramicii f ine;
Dupa 1994, activitate in domeniul
privat;
Primele montaje electronice
abordate in 1963;
Specializare in constructia ~i
depanarea echipamentelor audio
cu precadere a incintelor acustice;
Colaborator la revista Tehnium din1984, unde a publicat peste 100
de articole;
Colaborator al revistei Radio a
editurii Teora.
•
•
•
•ing. Aurelian Mateescu
Nascut la 8 mai 1950, in Bucuresti; •Absolvent al Universitatii pentru
Construct ii Bucuresti, prornotia
1974, Facultatea de Masini sl •
Utilaje pentru Constructii:
GENERAREA SIMPLA, RAPIDA SI PERFORMANTA
A APLICATIlLOR IN LlMBAJUL C ,UTILIzAND BIBLIOTECA DE FUNCTII CONTI
Autor:Mihai Gavota
Colectia SOFTWARE / HARDWAREdata aparitiei: octombrie 1997
ALL Educational
Biblioteca de functii CONTI reprezinta un instrument software care
permite crearea rapida ~i eleqanta a aplicatiilor Windows in mediul Borland
C++. Functiile din biblioteca acopera aproape toate necesitatile de programare
in Windows: siruri de caractere, tratarea tastaturii si mouse-ului, interactiunea
prin dialoguri predefinite, lucrul cu f isiere ~i directoare, af isarea textului ~i
imaginilor, editarea, crearea de meniuri sl butoane. Astfel dispar problemele
legate de lnterfata Windows-API. Tn consecinta, chiar sl programatorii
lncepatori pot realiza rapid sl user aplicatii complexe.
Biblioteca permite crearea de aplicatii portabile ce vor functiona corectatat sub Windows 3.1x, cat ~i sub Windows 95 sau Windows NT.
Lucrarea se adreseaza cu preditectie marii familii a programatorilor
de C si C++, fiind realizata Intr -o rnaniera oriqinala, redactata clar, cu
numeroase exemple, fiind un excelent ghid de folosire a bibliotecii CONTI.
G ru pu l E dito ria l ALL - Servic iu l "Cartea prin posta"Sunatl ~i cornandatll Tel. :01/413 .16.12,01/413 .11 .58
01/413 .07.15;
sau scrletl la
F a x. O 1 / 41 3 . 05 . 40
O.P. 1 2. c.z 1 0 7. B u c ur es ti
NOI vA ADUCEM CARTILE ACASA!
TEHNIUM. Nr. 4/1998 7
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 10/28
CQ-YO
LINIE DE AMPLIFICATOARE PENTRU TOATE BENZILE DE
RADIOAMATORI DE LA 1,8MHz pANA LA 2,4GHz (II)Vasile DurdeuN05BLA
- urmare din numeral trecut -
11.1Amplificatorul pentru banda de
144MHz cu doua bucati 4CX250B
Acesta are schema electronicsprezentata in figura 3.
Se construleste intr-ocutie de
aluminiu cu capacul perforat pentru a
permite iesirea aerului.
Soclurile tuburilor sunt montate
la 50mm de peretii cutiei ~i la 70,9mm
intre ele. Soclul RFCi este montat In
stanqa, Tnafara campunlor puternice
de RF. Bucla de cuplare a iesirii, L4,
este rnontata dedesubtul finiei de acord
anodic si este conectata la mufa de
ie9ire folosind 0bucata scurta de cablu
coaxial si spre condensatorul de acordC5 de pe panoul frontal prin intermediul
unei l inii din cupru.
Linia in A/2 din circuitul grila, L2,
este realizata din teava de cupru cu
diametrul de 6mm si cu lungimea de
266,7mm avand distanta intre centre
de 23,8mm. Este indoita in forma de Y
la 50,8mm de la grilele tuburilor.
Rezistentele R1 si R2 sunt lipite prin
cleme aproximativ la mijloc. De
asemenea C9 9i Ci0 sunt lipit: prin
benzi de Cu la aproximat iv 44,45mm.
l.at irnea benzilor este de 6,35mm, iar
lungimea de i6mm. (La realizarea
neutralizarii am fost obligat sa elimin
aceste condensatoare de neutralizare,
montajul funct lonand {carte bine taraele). Tn locul condensatorului C2 am
folosit un condensator fluture de
2xi5pF. Tija cu locas de surubelnita a
lui C3 este scoasa la un capatprintr-o
qaura Tnperete care trebuie Tnchisa cu
o banda adeziva elupa ce punerea la
punct este terrninata, pentru evitarea
pierderilor de aero Bucla de cuplare a
intrarii, L1, este montata exact sub
liniile de grila in forma de Y, cu capatul
Inchis langa mijlocul liniilor. Pozitia ei
poate fi aiustata cu ajutorul unei t ije din
C10
teflon. Rezistentele Ri si R2 sunt
conectate, asa cum s-a ara ta t mai sus,
la L2 prin intermediul unor cleme
elastice care pot fi culisate pe L2,rnutandu-se de-a lungulliniei In punctul
in care tensiunea de RF este minima.
Acest punct poate f i gasit cu un creion
de faza obisnuit (care are un bee eu
neon).
Principalele dimensiuni ale
circuitului anodic L3 sunt date In figura
4. Cele doua piese A sunt placile
statorului condensatorului de acord C4.
Conectarea la anozii tuburilor a
liniei L3 este tacuta cu ajutorul a doua
coliere din tabla de alarna, u?or curbate
- 5 0 . . ·9OV
76
36.5I I
e. ~R=20'5,
I
I I
0015, 11
-
36,5 I I - VI I
(g ),"-
IA
dupa indoire pentru a se obt ine 0mai
mare suprafata de contact cu anozii.
Un inel din cupru Inconjoara anodul si
tine strans colierele. Acestea sunt
f ixate intr-un punct cu tensiune de RF
scazuta, asa ca suprafata mare de
contact nu dauneaza. Circuitul anodic
a fost realizat 9i incercat 9i din tabla
de alarna nearqlntata 9i nu s-a putut
masura vreo diferenta. Este bine sa fie
protejate pentru evitarea coroziunii in
tirnp.
25,4 ijl Rotorul condensatorului C4 esterealizat in forma de cutie putin adanca
38 0 facuta din tabla de cupru sau alarna.
38 Dimensiunea rotorului este data in
/ _ 25:~ _ '-- ~525 v _ : ~ ~ g ~ ~ a ~ ~ 63 LI ~ .-_ . --= ..;..:..:...;__ I_ fl'i g _ U - i ! f -a
6.:5 S e i n t ; e d U P ; I;ni a
I I c 1
L - - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ , ' - _ _ _ _ / - ~65 L4~1------1'-'-7-'-'7. = 8 . = - - - - - 4 _ ~Figura 5
1,5
12.7
279,4
, , - - - - -
4,5
A(2buc)
IESIRE
Figura3
7.93 =0Figura 6
8 TEH NIU lV l • Nr . 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 11/28
CQ-YO
Figura 7
punctata. Dimensiunile liniiior L1 9i L4
sunt prezentate in figura 6.
Bobina In forma de bucla, L4,
este sprijinita in partea de jos de doua
distantiere din teflon, care au practicate
taieturi cu 0 panz a de fierastrau
rectificata astfel ca latimea crestaturii
sa fie mai mica de cat grosimea
materialului din care este confectionata
bucla. Astfel, aceasta va intra cu
strang ere si va rarnane in locul In care
la reglare s-a obtinut un maxim.Racirea trebuie sa fie Iacuta cu
ajutorul unui ventilator capabil sa
debiteze un curent de aer mai mare
de 0,2m3 aer/minut.
Reglarea
Tensiunea de filament se
reqleaza cu ajutorul unei rezistente la
6,0V. Se fixeaza clemele alunecatoare
aproximativ pe mijlocullui L2. Se aplica
pana la 2W pe circuitul de gnla. Se
ajusteaza pozitia lui L1 9ise acordeaza
C1 9i C2 pentru un minim de putere
reflectata, indicata de un SWR-metru
conectat intre excitator 9i mufa de
intrare. Cu 0putere de excitatie astfel
lncat sa se poata masura curentul de
grila, se mascara separat pentru
fiecare tub 9i se ajuste aza
condensatorul de balans C3 pentru a
se obtine cam aceeasi valoare pentru
fiecare tub. Se reajusteaza C2 pentru
fiecare modificare.
Cand curentli sunt aproximativ
egali, trebuie reqlata neutrodinarea. Cu
o sarcina de 50Q conectata la mufa
de ie9ire 9icu circuitele de qrila 9ianod
avand 0decuplare in curent continuu
la masa, se cupleaza un indicator de
RF la L3, fara a aplica tensiunea de
grila 9i tensiunea anodica 9i se
acordeaza C2 9i C4 pentru indicatia
maxima, apoi se ajusteaza pozitia
tablitelor de neutralizare C9 9i C10 cu
grija, pentru un minim de RF directa.
Se recontroleaza echilibrarea
circuitelor de grila 9i se reacordeaza
de f iecare data cand pozit ia tablitelor
este schirnbata. (A9a cum am aratat
mai sus, la reglarea neutrodinarii am
fost "obligat" sa desfiintez C9 si C1O.
Probabil depinde de tuburi). .
excitatie si se acordeaza C4 9i C5
pentru 0 valoare maxima la iesire. Cu
o excitare suficienta, astfel incat
curentul la fiecare grila sa fie
aproximativ 5mA, randamentul
anodului trebuie sa fie aproape 70%
dupa ce s-a pozitionat L4 in functie de
L3 cu foarte multa grija. Pozitia buclei
9i tot acordul se schlrnba cumodificarea tensiunii anodice 9i nivelul
de excitatie, asa ca pentru conditii
liniare, toate regiajele trebuie facute In
conditi ile finale. Forma 9i pozit la lui L4
sunt destul de critice. Cea mai mare
eficienta se obtine cu 0bucla In forma
de elipsa, la aproximativ 9,5mm
dedesubtul lui L3. Rezultate bune se
obtin cu tensiunea anodica cuprinsa
intre 1200 si 1800V.
11.2Amplificatorul de 432MHz
Este construit dupa 0schema a
lui Dick Knadle - K2RIW, la care s-a
·9QV/lOmAFigura 8+300V/50rnA
Pentru testele de Inceput, modificat partea de intrare dupa
tensiunea anodica trebuie sa fie DC4XH, deoarece s-a constatat ca de
cuprinsa Intre 800V 9i 1000V. multe ori la pornire amplificatorul pur
Tensiunea de grila nu trebuie sa fie mai 9i simplu "nu merge", de cele mai multe
mare de 250V, de preferinta stabilizata. ori din cauza circuitului rezonant al
Se aplica tensiunea anodica si de grila, grilei 9icuplarii prin link a intrarii. Pentru
In ace asta ordine. Se ajuste az a a functions corect este nevoie de 0
polarizarea astfel incat curentul anodic capacitate scazuta In circuitul de grila,
sa fie In jur de 150mA. Se aplica de aproximativ 1pF, re aliz ata cu
19
T 2
10mAcc _
.I2x1~F I
TEHNIUM. Nr. 4/1998
120
Figura 10
9
~. ~ .. -~~-~-.--. ~-.- -
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 12/28
18 6
III
r L Z - 52
5
"",",r-- - '\
. . . I I I 21.8150- ~ I
I I
/5
~90
'-
I
I I
50 55 ~ Figura 13I I N T R A R E OU T (W )
ajutorul unei placi asezate sub circuitul
grilei care este apropiata sau departata
cu ajutorul unui dispozitiv excentric.
Aceasta nu este intotdeauna de ajuns
si atunci trebuie realizat un preacord
cu autorul unei alte placi, la rnasa,
acordat cu ajutorul unui excentric. De
altfel ~ila circuitul anodic este rezolvata
problema identic. Tn total am folositpatru dispozitive excentrice, f iecare
actionat de cate un demultiplicator 1:15
realizat cu ajutorul a trei rulrnenti de
dimensiuni mici (f igura 7).
I
- 0 1 13 2I 70
7 - (~ - -I
246
4
Figura 1 1
Rarnane la latitudinea f iecarui
constructor realizarea acestor
dispozilive excentrice !?i a
demultiplicatorilor.
Schema amplificatorului este
data in figura 8 (RFC1 - 5 spire CuAg
<fJ1,2mm/mpe <t>6mm,lungime 24mm,
RFC2 - 5 spire CuAg c 'P1 ,2mm/m pe
3
3
c'P6mm,lungime 13mm, RFC3 - O,21lH
cu 10 spire CuEm <pO,2 pe c'P3mm,cu
1=15mm). Instrumentul de rnasura
duble aza instrumentul de la
alimentator numai pentru tensiunea de
filament. Restul tensiunilor si
mtensitatilor au aparate de rnasura pe
panoul alimentatorului.. Schema de
alimentare a f ilamentelor este data in
figura 9. Dupa cum se vede, schema
este foarte simpla. Cine vrea saaprofundeze teoretic ace asta
CQ-YO
problema de legare in paralel a doua Linia din circuitul anodic este
sau mai multe tuburi pentru UHF, tacuta din sticlostratitex dublu placat,
gase:;;te detalii in QST aprilie 1972?i cu dimensiunea de 246x132mm.
HAM RADIO - februarie 1970, unde Din nou se va avea grija ca
K2RIV da sl alte idei interesante ~i gaurile sa fie exact deasupra tuburilor
folositoare. ~i mai mari in diametru decat diametrul
Constructia radiatorului, deoarece in interior yin
Amplificatorul este construit Intr-o lipite ghiare din tabla de alarna pentru
cutie de aluminiu cu dimensiunile: un contact cat mai bun. Aceste ghiare300x210x150mm, peretii laterali au Ie-am realizat din tabla de alama cu
fost realizati din tabla cu grosimea de grosimea de 0,3mm?i yin lipite ~i pe 0
4mm, in care am dat qauri filetate de parte si pe cealalta a stic1otextolitului
M3 pentru prinderea placii dintre dublu placat care este rnentinut la
circuitul anozilor ~i circuitul grilelor, si distanta de 26 mm de planul de mijloc
M 2,5 pentru prinderea celor 'L I N T R A R E
doua capace. tf A E R
Capacul de sus are
doua qauri de <t>50mmprin
care se introduc doua tuburi
din teflon ce culiseaza pe
anozii tuburilor prin care se
evacueaza aerul cald de la -_ - : Oventilator (dupa ce trece prin 202
radiatorul tuburilor). Trebuie
avut grija ca pozitionarea
gaurilor sa fie exact
deasupra tuburilor pentru a
nu se introduce tensiuni 292
mecanice in soclurile
tuburilor. Figura 120
al cutiei cu doi distantieri din teflon sau
portelan.
A9a cum am aratat, in loc de
condensatorii fluture C1, C2 si C3 dincircuitul grilelor am folosit condensatori
realizati din tabla de cupru-berillu,
apropiati sau departati cu ajutorul unor
dispozitive cu excentric ~i
demult iplicatoare. Forma liniei L2 din
circuitul grilelor este data in figura 10,
iar a liniei anodice L 1 in figura 11.
Interiorul cutiei dinspre partea anozilor
tuburilor arata ca In figura 12, iar
dinspre linia L2 din grile, ca In figura
13.
- continuare Inpagina 3-
90 0
80 0
7 00
60 0
500
400
300
200
100
R A N D A M E N T %90
80
7 0
60Close C
50Uo=2000V
40 Ugi =-901/
30Ug2=300V
20
10 15 20
Figura 1 4
25 [W )
10 TEHNIUM • Nr. 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 13/28
-qFUNCTIONAREA SI DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (VI),
ing. ~erban Naicu
ing. Florin Gruia
- urmare din numerul trecut -
15. Reglajul parlii de TUNER
(SELECTOR DE CANALE) din
videocasetofonPrezentarn 1n figura 6 notarea
pirulor (cea mai utuizata) la blocul
TUNER (sau SELECTOR), vazuta
dinspre pini. Explicatiile notatiilor sunt:
ANT - intrarea de la antena:
AGC - Automatic Gain Control -
controlul automat al arnplificarii;
BU - functionare pe banda UHF
(canalele 21+69) (+12V);
VT - Variabile Tension, tensiunea
variabila de acord;
~ OAGCL _J L
~OANTLo BU
20 +B oVT 20AGC
30VL oBH 30 BU
40VH oAGC 40VT
X o BL 50 BH
50VU oAFT 60 BL
60VT o +B 70 AFT
X 0 80 +B
70 IF XNC 90 IF
80 IF o IF lOXNC. . . ,
I h I h r -
0). b). F· 6 c).Igura
BH - functionare pe banda High
(canalele 6+12 In banda VHF) (+12V);
BL - functionare pe banda Low
(canalele 1+5 In banda VHF) (+12V);
AFT - Automatic Frequency Tuning,
controlul automat al acordului;
+B - alimentarea cu +12V (sau +9V);
IF - Intermediary Frequency, le~irea
de frecventa interrnedlara (pot fi doua
iesiri):
NC - Non Connected; terminal
Cablu coaxlol
PAMANT(GND)
Figura 7
- - - - - - - - - - 1 I~ECRAN ~
max Scm
neconectat;
I n marea majoritate a cazurilor.
de-a lungul exploatarii unui
videocasetofon, aceasta parte
tunctionala a sa (TUNERUL) nu
necesita intervent ie de nici 0 natura.
Dar, Tncazul interventiilor necalificate,
defectarii ~iTnlocuirii unor componente
importante care afecteaza
perforrnantele de receptie , apare
imperios ne ce sara reglarea In
laborator a acestei parti de receptle din
eter.
Aparatura de masura sl reglaj
ne ces ar a co nsta In prez enta
obligatorie a unui generator de semnal
de tip vobler, cu domenii de lucru care
trebuie sa acopere fre cventa
intermediara imagine - In jur de 38MHz
receptor ~i blocul de fre cventa
intermediara (TUNER ~i IF) sunt
lm p re un a in tr -u n singur ansamblu.
Tncealalta variants constructiva
TUNERUL este bloc separat, ecranat
iar blocul de frecventa intermediara
imagine (cu sau fara blocul de
frecventa intermediara de sunet) este
situat In alta parte, de asemenea
ecranat.
Modul de conectare a
generatorului de semnal (vobler):
pentru adaptare se folosesc
elementele din f igura 7.
Tn manualul de service al
aparatului (SM) sau direct pe montaj
se cauta iesire a de video din
demodulator, notata de obicei
V.DET.OUT, de .Ia care se culege
.--------,I II I INTRARE DE F.i.
VOBLER
L Y d I ) II :
IF INCU MARKERI V.DEM
"OUTGND lJINTfARE
1________ 1 MASA IESIREVIDEO
REGLAJUL AUT.
AMPLIF. AGC
~+ 1.1OV
SURSA DE TENSIUNE REGLABILP
TEHNIUM. Nr. 4/1998 11
Figura 9
- frecventa interrnediara a sunetului semnalul de vizualizat.
(5,5MHz - CCIR; 6,5MHz - OIRT) si Blocul de frecventa interrnediara
benzile de receptie TV de la canalul 1 de care ne vom ocupa este alcatuit In
la 69, avand markerii de frecventa general din doua variante constructive
corespunzatori. In functie de vechimea sa. La modelele
Mai sunt necesare doua surse mai vechi de videocasetofoane
de tensiune reqlabila (O+15V) pentru caracterist ica de transfer a acestui bloc
simularea semnalelor de reglaj se obtine cu ajutorul circuitelor
(reglajul automat al arnplificarii) ~i acordate, fiind prezente multe bobine
pentru alimentarea blocului de reglat. ~i implicit procesul de reglaj devenea
Frecventolmaglne Frecvenlosunet Exista doua variante constructive laborios. La videocasetofoanele
canal adiacent superior canol adiacent infenar pentru realizarea receptiei semnalului moderne caracteristica de transfer esteFigura 8 TV din eter. I n prima varianta blocul asiqurata de 0 components special
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 14/28
o• "fill
1VW
proiectata in acest scap, denumita filtrucu unda acustlca de suprafata (SAW).
Nurnarul de reglaje scade la maxim
trei, iar calitatea re ceptiei cre ste.
Caracteristica de transfer a unui astfel
de filtru SAW urmareste standardul de
televiziune pentru care a fost proiectat
(ex. CCIR, OIRT) si are forma din
figura 8.
Cu titlu informativ aratarn ca
pierderile de insertie ale unui filtru SAW
sunt de ordinul 22-23dB. Pentru a se
anula efectul capacitiv intern, de la
intrarea si ie~irea filtrului SAWacesta
este precedatlurmat de lnductante
care, corect reglate, determina un
caracter pur rezist iv al intrarti/iesini
circuitului SAW. Deoarece blocul
TUNER are 0 car acteristlca
constructiva de bloc compact, cu
purine elemente de reglaj la nivelul
depanatorului amator, iar lncercarile de
modificare a perforrnantelor sunt de
obicei nereusite. vorn descrie doar
reglarea blocului demodulator de video
f f i f f i Jigura 14
si sunet.
Pentru reglarea blocului de
trecventa intermeoiara video (VIF) se
utilizeaza montajul din figura 9. Se
lnlocuieste tensiunea de reglaj automat
al amplificarii cu 0 tensiune fixa,
indicata de fabricant In SM, cuprinsa
de obicei lntre 3-;-8,5V, fumizata de 0sursa de tensiune externa reqlabila.
Intrarea de IF (frecventa interrnediara)
este de obicei accesibila, mufa fiind de
tipul RCA, intre TUNERUL separat ~i
blocul VIF conectarea facandu-se cu
un cablu coaxial (prevazut cu acest t ip
de mufa).
Semnalul obtinut dupa
demodulare de la lesirea "V.DEM.OUT"
se Intoarce la vobler pentru a fi
vizualizat. Se incearca din reglajul
AGC sa se obtina un semnal de 1Vvv.
Se injecteaza semnal, lainceput avandgrija sa nu "inecam" etajul de VIF,
acesta lucrand prin definltle cu
semnale mici la intrare !?iarnpllflcari
mari.
Descriem pentru inceput
procedura reglajelor pentru blocurile
VIF cele mai raspandite !?ianume celeStop inainte de limifare
Figura 11
cu filtru SAW
Se identif ica bobina notata AFT
sau LLD si se reqleaza pana cand se
obtine maximul de nivel, pentru
frecventa lnterrnedlara de 38,9MHz,
conform figurii 10.
16. Reglajul circuitului automat de
control al fracventei AFC (CAF)
SeIoloseste In
continuare
montajul din figura 9. Se injecteaza
semnal de frecventa interrnediara
100%
lVw
avand grija ca nivelul dat de reglajul
deAGC sa fie ca In figura 119i anumese aduce nivelul pana aproape de
pragul de limitare (clipping). Se
reqleaza miezul bobinei notata "AFC"
Tnas>aIel tncat markerul de frecventa
38,5MHz sa fie circa 60% din Intreaga
amplitudine (conform figurii 12).
17. Reglajul circuitelor de rejectle
sunet (S.TRAP)
In cazul cand exista distinct,
acest circuit (bob ina) este notat cu
31 9MHt3.4MHZ . 40.4MHz. Figura 15
S.TRAP. Se folcseste montajul din
figura 9. Se reqleaza din aceasta
bobina ln asa fel lncat In dreptul
markerului de Irecventa de 33,4MHz
(pentru norma CCIR) semnalul
vizualizat pe ecran sa f ie minim.
o imagine orientativa a ceea cese obtine in finalul unui bun reglaj se
prezinta Tnfigura 13 (curba S9 retera
la standardul CCIR).
18. Reglajul circuitului automat de
control al arnptiff carli (AGe -
Automatic Gain Control)
Se identitica rezistenta variabila
nota ta "AGC", iar In SM se cau ta ce
valoare trebuie sa aiba tensiunea de
reglaj In punctul de test atribuit acesteiverificari "TP.AGC".
Se regleaza din rezistenta
variabila pana cand se obtine
tensiunea continua indicata in SM,
avand grija sa avem comutatorul notat
- Z k - - - - - : - - . . - - - - - - t - · - - 100%
60%.. . ---- .. . - -------
38.9MHz
Figura 12
AFC, pe pozltia "ON".
Un reglaj exagerat nu duce
neaparat la 0 "sensibilizare" a
aparatului, ci dimpotriva exista riscul
ca la semnale puternice bucla deAGC
sa nu mai alba dinamica de reglaj
suticienta, iar nivelul mare de video sa
" irn pin qa " I n limitare semnalul, efectul
fiind 0 instabilitate pe verticals datorita
alterarii impulsurilor de sincronizare pe
verticala.
19. Reglajul blocului de fracventa
intermediara video in cazul folosir iibobinelor de reglaj
Pentru modelele mai vechi,
exernpliflcarn cu un bloc FI de
videocasetofon PANASONIC, destul
de raspandit. Reglajul _esteprezentat
in figura 14, fiind prezentate bobinele
care trebuie reglate.
Se Ioloseste montajul din figura
9. Se urrnareste obtinerea curbei din
figura 15. Se incearca obtinerea la
iesire a unui semnal de amplitudine
1Vvv. Se reqleaza bobina T-702-B
pentru minim la frecventa de 40,4MHz.Din bobina Tl01 se reqleaza minimul
pentru frecventa de 31,9 MHz. Se
reqleaza din bobina T702-C pentru
minim la frecventa de 33,41V1Hz.Se
reqleaza bobina dinspre TUNER 9i
T702A pentru apropierea de curba din
1Vw
moi mulf-+.I...-_~=~--t>
de lVw
12 TEHNIUM. Nr.4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 15/28
lleslre sunet
C . 1 .
F . 1 .
1+5
Exista frecvente situatii cand un
videocasetofon importat din tarile care
folosesc alte standarde de sunet
re ceptione aza coreet imaginea
(inclusiv culoarea) posturilor noastre
de TV , dar fara sunet, I n locul S E W
aparand doar un tasatt. Cea mai
cornoda ~i utilizata metoda de a
"completa" standardul de sunet deja
o caseta de test. existent In aparat cu alt standard este
Reglajul 5e poate face 1?idupa cea a utilizarf convertoarelor de sunet.
ureche" avand grija ca nivelul de audio Un convertor consta, In principal, dintr-
sa nu f ie exagerat de mare, caz In care un oscilator pe frecventa de 1MHz (sau
apar distorsiuni neplacute, ba ehiar 12MHz) al carui semnal se arnesteca
exista riscul penetrarii sunetului peste cu frecventa sositi.'l din postul TV.
~,I. 120 5D'5M~uF ','::' De~&',s AUDIO
82pFI 82pF I II+S - : : : r : : - ~ :
. .
+9 ..12V
Figura 17
figura 15.
20. Reglajul etajului de frecventa
intermediara ~i demodulator de
sunet SIF
Se identifica pe montaj (sau pe
schema din SM) punctele de test unde
inseram voblerul si de unde culegem
semnal demodulat.
Dupa realizarea conectarii
coresounzatoare se urmare ste
obtinerea curbei In "S" conform figurii
16.- se reqle az a bobina din
demodulator pentru atenuare minima
9i centrarea curbei S pe valoarea de
5,5MHz;
- se reqleaza bobinele filtrelor de imagine In modulatorul de RF.
intrare pentru maxim de amplitudine; 22.Standarde desunet. Convertoare
- se cauta confirmarea faptului Din punct de vedere al
ca la deviatii maxime egale (±150kHz) frecventei purtatoare a sunetului exlsta
In jurul frecveritei intermediare de petru standarde pentru metoda de
sunet pantele curbei In S sunt eqale si transmitere a sunetului cu ajutorul
1--_------1 1----t---,5M5
c . 1 .
F . I .
I+ S
22uH +9:.12VCONVERTOR
SUNETADITIV Figura 18
• I
I I
I I
I •
CONVERTORSUNET
1-----c>-+9.12V
Figura 19
liniare (simetrice).
21. Reglajul nivelului de audio
provenit din TUNER
Frecvent, dupa demodularea
sunetului, fabricantul a introdus 9i
posibilitatea reglajului nivelului de
audio, pentru ca cele doua surse video
9ituner sa poate fi compatibile ca nivel.Se identifica acest reglaj care e de
obicei asezat pe placa demodulatorului
de sunet 9i e notat cu "Audio LEVEL"
sau "Audio OUT'. Se injecte az a
semnal cu fre cventa de 5,51\11Hz
modulat cu 1kHz, deviatia nominal afiind de 15% 9i se cite ste cu
milivoltmetrul de audiofrecventa pe
mufa de AUDIO OUT a
videocasetofonului. Se cauta prin
reglarea rezistentei variabile "AUDIO
our ca acest nivel sa fie egal cu
nivelul semnalului de 1kHz "citit" de
videocasetofon In modul PLAY de pe
mcdulatiei de frecventa. Primul
toloseste frecventa interrnedlara II
sunet de 4,5MHz (SUA, JAPON IA), al
doilea 5,5MHz (CCIR), al treilea 6MHz
(Anglia) 9i al patrulea, corespunzator
cu eel utilizatTn tara noastra, foloseste
frecventa de 6,5MHz (fostul OIRT).
5.5MHz
Rezulta, datorita fenomenului de
"batai" dintre cele doua oscilatii, doua
noi frecvents pe langa cea oriqinala,
De exemplu, daca trecventa purtatoare
de sunet receptionata este de 6,5MHz,
cele doua frecvente rezultate sunt 5,5
MHz 9i respeetiv 7,5MHz. Datorlta
prezentei a doua filtre ceramice ale
carer frecvente de trecere sunt 5,5MHz::;i respectiv 6,5MHz, la iesir ea
convertorului va apare doar trecventa
de 5,5MHz, cea de 7,5MHz fiind
eliminata. Aceasta noua frecventa de
sunet de 5,5MHz ce poarta modulatia
de frecventa a celei initiale, de 6,5MHz
este aplicata lantului de amplificare ?i
demodulare deja existent In aparat
(acordat pe 5,5MHz). I n cele mai multe
cazuri, conectarea unui convertor nu
este suficienta, aproape In toate
cazurile fiind necesara !?ischimbarea
F.I.S.+Demodu la t o remnol de -t:---<t---"1>-----,
r tJt6 5MH Di lt ru
conve . Z existent
~. . . . . . ~.".""""".""."""""""-,
: 5 . 5MHz+: 7 . 5MHz
+9 ..12V
Di l lru
ceramic
"I"5.5MHz
,
: Figura 20, ~9_N Y~8TP_R :
TEHNIUM • Nr. 4/1998 13
-~---- _- ---
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 16/28
r : · ~iii'4 .7 . .56pF
filtrul ceramic de intrare a carui
, I[ frecventa centrala de lucru este de
: : 6,5MHz', se combina cu frecventa de
I , 1MHz a oscilatorului, rezultand' cele¥doua frecvente: 5,5MHz sl 7,5MHz. T'Frecventa de 5,5MHz trece prin filtrul
ceramic de 5,5MHz lntorcandu-se din
C . 1 .
F . I .
1+ 5
C O N V E R T O R5 U N E T + 9 .. 1 2V Figura22
Figura 21filtrului cu unda de
suprafata din etajul de
frecventa intermediaraPentru standardul CCIR,
latirnea benzii de trecere a
filtrului FUS este cu -IIVIHz
mai inqusta decal este
necesar in cazul OIRT
(cazul nostru), rejectiile de capat de
banda ale FUS-ului din primul caz
"caz and" exact peste fre cventa
purtatoare de sunet sl atenuand-o In
acest fel. Exists filtre FUS combinate,
nou la borna de intrare. frecventa qenerata, ci convertorul are
In continuare, acesta frecventa intrarea separata de ie~ire. 9i aiciexista doua filtre ceramice
'_"-~fe--""---[:=J---iYn~ pe 5,5MHz si respectivI'~~DIO 6,5MHz. '
-::;:- Dam ca exemplu un
astfel de convertor, fabricat
de firmele germane
ZAHNER (figura23),
EGIS (f igurile 26 ::; i27).
Alt exemplu de convertor lacare
se elirnina filtrul original de 5,5MHz
este cel prezentat In figura 24 avand
ca particularitate faptul ca nu poseda
nici un filtru ceramic, ci doar circuite
+9 ..+ 12 V Figura 23
strabate filtrul de 5,5MHz deja existent
In aparat, urrnand calea traditionala.
Frecventa de 5,5MHz va strabate
sistemul nestanjenita. Tnacest fel, la
sistemul original de sunet de 5,5MHz
47nF I.
Af0n F
: 1 00pF :
I I 1 0K
- --"76,5MHz 6M5 -:- -:-
utilizate atat pentru CCIR, cat ~i pentru s-a adauqat unul nou pe 6,5MHz. cuplate acordate.
OIRT. Exista cazuri mai dificile, cand Revenind la convertorul firmei
Modul de conectare a circuitele acordate pe fre cventa ZAHNER, modul de montare alconvertorului adit iv, care prezinta doar interrnediara nu sunt construite cu filt re acestuia este prezentat In figura 23.
trei pini (intrare/iesire, rnasa 9i +9+12V) ceramice, ci cu bobine. In acest caz Convertorul din figura 24 este fara filtre
este destul de simplu (figurile 17 ~i cuplarea convertorului se face prin ceramice, doarcu bobine cu montarea
18). intermediul unui condensator de cuplaj ca ln f igura 25 (prin eliminarea filtrului
Tncazulfolosiriifiltrelorceramice cu montajul, a carui valoare este ceramic).
schema conexiunilor este data tn cuprinsa Tntre4,7pF+56pF (figura21). Alt exemplu de convertor, de la
figura 17. Alimentarea cu tensiunea firma EGIS, este prezentat in figura
Tn cazul folosirii combinate a cuprinsa lntre +9V si 12V este bine sa 26, avand modul de montare prezentat
se "ia" chiarde pe borna unui Tn figura 27 (prin Tnlocuirea filtrului
condensator electrolitic de ceramic sau Tntreruperea circuitului, In
AUDlofiltraj (de exemplu, de la cazul cu bobine).
L- ----l borna notata uzual +8 a Dupa montarea comutatorului,
blocului TUNER), cu se finise az a acordul bobineiverificarea pre alabila a oscilatoare pe 1MHz, pentru cea mai
+ 12 V tensiunii (cu instrumentul de buna conversie. 0metoda este de a
Figura 25 ma~~~:t)ti puri r: +_9~~2~L ,filtrelor ceramice si a bobinelor schema de convertoare, cu
este prezentata In figura 18. Tnlocuirea filtrului
Pentru cazul cand nu se ceramic existent (de
folosesc filtre ceramice, ci circuite 5,5MHz) au schema.; '0--+<
cuplate (cu bobine), schema conexiunii prezentata In figura 22.
este data In figura 19. Tn aceste
Principial, modul de lucru al unui convertoare, fenomenul
astfel de convertor este prezentat In nu mai este aditiv, adica
figura 20. la frecventa oriqinala saFrecventa de 6,5MHz trece de se adauge noua
1= 3 5 cm
Figura 24
27l_PF4,7nF :
= ! = - : : ; : - '
I . F . S .Demod.S
,5M 5 ,
Q~- = : = - I.
OUT
,1 ,_.J
C F1 C F2
Figura 26
14 TEHNIUM. Nr. 411998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 17/28
AUTOMATIZARI
ELECTRONICA ~I PC (II)
ing. Draqos Marinescu
- urmare din nutnerul trecut -
Protsctia Interfetei paralele
Pentru a preveni defe ctluni
nedorite in partea hardware a PC-ului,este nece sara protectia interfetei
paralele la posibilele accidente care pot
surveni, accidente avand cauza In
functionarea defectuoasa a montajelor
electronice care sunt legate la ea.
Cea mai sirnpla metoda de
protectie este legarea montajelor
electronice la intertata paralela prin
U I
" P. ,: ;2 _ ;, -. .. i D I Q I H-li--7~'i:r';i-'t-i 02 Q2I-t'HW'M -H 03 Q3 I--tj;........;"*,,
' i - r T - " " " " " D4 Q4 f - - . H 1 - - - 7 : : ; , ; . . > '
'i:T7-M D5 Q5 I---P,H'iT'l'i-rir-+-I D6 Q6 I - - + - ' 1 - - - - 7 T T f1t'T.?T-*-1 D7 Q 7 f-+)H~""-'--y D8 Q8 f-'-''___:='"
+5 V 0---:.,:----, COC
7 4HCT5 7 3
intermediul unui buffer care sa la +5V pentru ca circuitul integrat sa
protejeze intefata. lucreze In regimul de repetare la iesire
Schema unui astfel de buffer a valorilor de la intrare fara alte
este prezentata in figura 5. Oesenulde echipare al montajului este
prezentat In figura 6, iar cablajul (vazut
prin transparenta) In figura 7. Circuitul
integrat folosit este 74HCT573 care are
intrarile 01.;-.08 9i iesirile Q1.;-.Q8
(figura 8), iar desenul capsulei este
prezentat in figura 9. Pinii 1 (OC) ~i
11 (C) sunt leqati la GND si, respectiv,
comenzi suplimentare.Dupa cum se vede din schema
din figura 5, intrarile circuitului integrat
74HCT573 sunt legate la intetata
paralela la pinii P2, P3, P4, P5, P6, Pl,
P8 si P9. Pinul P25 al interfetei paralele
este legat la masa sursei externe de
+5V pentru a avea rnasa comuns a
PC-ului sl a montajului.
J9
+ 5V [Q - - - - - - -o + 5V
JIQ
GNW I
JI9
P2 5 I
JI
IQIP2
J2 JII
IQIP3 DI I Q J
~~
J3 JI2
IQlP4
> &021Q1
J4 Jl JIQlP5 D31Q1
J5 JI4
~ 0 0QlP6 D41Q l
J6 Jl5
~~IQlP7 P D51Q l
P
~~
J7 - Jl6
IQlP8 7 4HCT5 7 3 D61Q1
J8 Jl7
IQIP9 D71QJ
J9 Jl8
IQ J + 5V D8 IQ I
JIQ(Q IGND -0
JI 9IQIP25 -0 FATA C U l IP ITURIigura5
F ig ura 6 Figura 7
F . 1 .I+ S
atenua mult semnalul de intrare, din antena
videocasetofonului, pana cand sunetul ajunge
in zona de fasait, lucru care indica faptul ca
demodulatorul de sunet a iesit din zona de
limitare. Acest fapt ne ajuta sa facem un acord
precis cu "urechea" a celei mai bune situatii
de receptie a sunetului.
I n cazul unei incorectitudini, de orice
natura, in prelucrarea sunetului va apare un
fenomen sup ar ator: 0 suprapunere
perrnanenta a unui bazait (brum de intercarrier)
pe sunet, agravat in specialla aparitia titrajului
de film. Acest lucru indica un nivel slab al
purtatoarei de sunet, demodulatorul
nernaireusind sa-si "faca datoria", adica s aelimine modulatia parazita de amplitudine
(care qenereaza acel brum).
In acest caz se verifica convertorul,
filtrul FUS, si acordurile (daca nu cumva au
fost alterate) din lantul de demodulare sunet.
- cantinuare in numeral viitor-
+9.12V
~ ~ ~ AUDIOp:~
Se intrerupe
~
...
',< -.
, .~.
I
I
TEHNIUM. Nr. 4/1998
+ 9 .. 1 2V
Pt. cozucu bobine.
Figura 27
15
--- ~----.---.-.-.
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 18/28
U1
01 Q102 Q203 Q304 Q405 Q506 Q607 Q708 Q8
COC
74HCT573
Figura 974HCT573
Pin 10 = G N O ;Pin 20 =+5V.
Figura 8
U1
le!?irile montajului sunt la pinii aceea merlta facuta cheltuiala.
J11+J18!?isuntnumiteOh08.Aceste De aceea, montajul din figura
iesiri repeta valorile iesirilor interfetei 2 se poate modifica prin folosirea
paralele, protejand-o in acelasi timp. cuplata a montajelor din figurile 5, si
Este indicat ca acest tip de respectiv, 10. Cuplarea celor doua
buffer sa fie folosit la intrarea tuturor montaje se face conectand direct
montajelor electronice care folosesc iesirile 01 +08 ale montajului din figura
portul paralel al PC-ului. Este adevarat 5 cu intrarile 01 +08 ale montajului din
ca pretul de cost al montajelor crests figura 10. Functionarea si programeleputin, dar avantajele sunt mari si de ce pot fi folosite sunt aceleasi ca pentru
U1P2
01 Q102 Q203 Q304 Q405 Q506 Q607 Q708 Q8
+5V COC
74HCT573
J13
+12V[]---o + 12V
J9
+5V[]---o +5V
JlO
G N n14
P25 1
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 19/28
~
Jl l
~ l J1 2
J2 1IQ ] C12
~ l J2 2
J3 1IQ ] C 2 2
~ l J3 2
J4 1[§ ] C 3 2
8 11 J4 2
J5 11 Q I C 4 2,
r
~ l J5 2
J6 1IQ I C52
8 !1 J6 2
J7 1[§ ] C62
~ l J7 2
J8 1
IQ ] C 7 2
~ l J8 2
[§ ] C 8 2
Folosind experienta de pana
acum este timpul sa trecem la primul
montaj cu adevarat utilizabil Tnpractice.
Cel mai simplu montaj de utilizat este
o interfata echipata cu relee care pot
comanda pe contactele lor de lucru
tensiuni mari, pentru a putea fi folosite
la comanda unor consumatori uzuali
casnici.
Montajul electronic folosit este
prezentat Tn figura 13. Desenul de
echipare 9i cablajul (vazut prin
transparenta) pentru montajul
electronic din figura 13 suntprezentate Tnfigura 14,!?i respectiv, '-----------------------------'
figura 15.
l.ista de piese
D1+D8=1N4001;
Q1+Q8=BC1 07; REL1+REL8=G5B-1-
H12V-OMRON; R1+R8=4k7;
U1=74HCT573.
Se observa ca In montaj se
folosesc, pe 12mgafamiliarul de acum
buffer, opt blocuri identice echipate cu
releele G5B-1-H 12V-OMRON. relee
prevazute cu un contact de lucru
normal deschis. Contactul rezista la
250Vca/3A sau 30Vcc/3A. Pentru a nu
suprasolicita, !?i deci uza prematur,
contactul releului, va sfatuirn sa nu
depasiti valoarea de 2A a curentului
comandat. De asemenea, observaf
ca se folosesc doua tensiuni de
alimentare exterioare, una de +5V/
1OOmApentru partea loqica si alta de
+12V/1A pentru bobinele releelor.Pentru comanda releelor se
folosesc programele prezentate
anterior. Ca rezultat, Tn loc sa
aprindem un LED, vom anclansa un
contact dereleu.
Comanda consumatorului se
face Tnseriind contactul unui releu (de
exemplu C11 si C12) In circuitul de
alimentare al respectivului consumator.
Consumatori pot fi, de exemplu, becuri,
ventilatoare, firme luminoase, tuburi de
neon, pompe de acvariu etc. Tnacest
dornerjju imaqinatia !?i inventivitateadumneavoastra au rolul determinant In
montajul din figura 2.
Desenul de echipare 9i cablajul
(vazut prin transpare nta) pentru
rnontajul electronic din figura 10 sunt
prezentate ln figura 11, ~i respectiv,
figura 12.
Lista de piese
D1+D8=MDE1303R;
R1+R8=470Q.lnterfata cu 8 canale 220Vcaf
2A
0 0
REL l
0S5B
0
0 0
REL 2
0S5B
0
0 0
REL 3
0 S5B 0
0 0
REL 4
0 S5B 0
0 0
REL 5
0 S5B 0
0 0
REL 6
0 S5B 0
0 0
REL 7
0 S5B 0
0 0
REL 8
0 S5B 0
Q l
O le14R l ~
IQ l P2 5 <cp 0
Jl Q 2
0 2 0Q l P2
R 2 ~J2 <[]:> 0[§ ] P3
Q 3J3
U l
D 3 0Q )P4
R 3 ~J4
c C J : > 0
1 Q I P5 Q 4
0 4 e5R 4 ~
[Q ) P6 c C J : > 0
J6 Q 5
D 50IQ ] P7
R 5 ~J7
7 4HCT 5 7 3c C J : > 0
IQ l P8Q 6
D 60
J8
IQ ] P9R 6 ~
J9c C J : > 0
IQ ] + 5V Q 7
0 7 e10R 7 ~
IQ ] G N D c C J : > 0
J13 Q 8
D 80
[§ ] + 12V
R 8 ~c C J : > 0
Figura 14
F AT A C U L lP IT U R I0--0
0 0 0 0
0--0
0 0 c 0
0--0
0 0 c :: >
0--0
0 0 0 :: >
0--0
a a c 0
0--0
a 0 c 0
0--0
0 0 0 0
0--0
0 0 a 0
Figura 15
qasirea aplicatiilor necesare In locuinta
fiecaruia.
Daca lucrati cu tensiuni mari
(220Vc.a.) nu uitati sa va luati toate
masurile de protectie a muncii
necesare, deoarece tensiunile maimari de 24V sunt periculoase.
Bibliografie
1. Catalog OMRON;
2. Catalog Texas Instruments;
3. Catalog Microelectronica;
4. Catalog I.P.R.S. Baneasa.
(continuare In numetul viitor)
TEHNIUM. Nr.4/1998 17
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 20/28
"
I----
OJREGULATOARELE DE TENSIUNE iN COMUTATIE
LM2575 SI LM2577ing. Serban Naicu
CATALOG
Aceste noi tipuri de circuite
integrate, produse de renumita f irma
National Semiconductor, reprezinta
stabilizatoare de tensiune lucrand incornutatie. Se caracterizeaza, in
principal, prin randamente foarte
ridicate, de peste 80% (fata de 30+60%
cat ating stabilizatoarele liniare), printr-
un domeniu al tensiunilor de lucru
foarte larg, gabarite reduse si un mod
de utilizare extrem de simplu
(necesitand foarte purine componente
externe). Pract ic, in afara circuitului
integrat propriu-zis mai intra in
compunerea unui astfel de stabilizator
de tensiune in comutatie doar 0 boblna,
o dioda rapida (de tip Schottky) 9i
condensatoarele de filtraj (Iavariantele
de regulatoare reglabile se mai adauqa
un divizor rezistiv, format din doua
rezistente).
Tabelul1
sunt garantate de fabricant pana la 0 buck) este ilustrat in figura 1.
temperatura a jonctiunii de 125°C. Comutatoarele K1 9i K2 se Inchid
Daca se lucreaza Tntr-undomeniu mai alternativ. Cand K1 este Tnchis,
extins de temperaturi (temperatura tensiunea de pe inductanta (L) 9ijonctiunii de max. 150°C) se vor utiliza condensatorul (C) lncep sa creasca.
tipurile de regulatoare LM 1575 9i Apoi se deschide K1 9i se inchide K2,
LM1577. curentul IL pastrandu-si sensu I prin
liN K1__ IL lOUT b o bin a , d at orit a fenomenului de
!~ ! autoinduct ie. Putem remarca
U K2 I u1 U < U faptul ca, In ambele situatii,IN C OUT IN tensi de i (U ) ,
Iensiunea e le9lre out care
~ Figura 1 - = - ~ se aplica sarcinii rarnane de.. aceea9i polaritate (ca 9i
Cele doua tipuri de regulatoare tensiunea de intrare Uin), iar curentul
in comutatie la care ne referim in acest prin sarcina (lout) circula nelntrerupt,
material au caracteristicile principale in timp ce curentul debitat de sursa de
prezentate In tabelul1. tensiune este pulsatoriu.
Mentionam ca regulatoarele dispun Figura 2 prezinta modul de
de functia de limitare de curent. realizare a acestor elemente de circuit
T ~ tabelul2 sunt datetipurile de (Tn interiorul circuitului integrat).
regulatoare din familiile LM2575 sl Intrerupatorul K1 este realizat cu
LM2577. ajutorul unui tranzistor de putere, de
t ip npn, iar K2 printr-o dioda Schottky.
Tranzistorul de putere este comandat
de catre un oscilator intern cu f recventa
de 52kHz, care furnizeaza impulsuri
dreptunghiulare a carer latirne este
cornandata de catre un amplif icator de
eroare.Dupa cum se poate remarca in
tabelul2, circuitul integrat LM2575 se
livreaza Tnpatru variante constructive:
- trei variante cu tensiunea de
iesire fixa (LM2575-5, -12 si -15);
Pararnetrii .LM2575 LM2577
Tensiunea de intrare (Uin) 3,5+35V 3,5+35V
Tensiunea de ie9ire (Uout) 1,23+30V «Uin) 1,23+30V «Uin)
Curent de iesire (lout) 1A 2A
Limitare de curent 2,2A 4,3A
Tensiunea de saturatle (Usat) 0,9V 0,5V
Curent de repaus (Iq)10mA 10mA
Tensiune de referinta (UFB) 1,23V(±1 0%) 1,23V(±10%)
Curent de intrare (IFB) 50nA 100nA
Frecventa de oscilatie (fosc) 52kHz(±1 0%) 52kHz(±10%)
Randament mai mare de 80% mai mare de 80%
Domeniul temperaturilor de lucru -40°C<Ti<+125°C -40°C<Ti<+125°C
Regulatoarele din seria LM2575
sunt de tipul "step-down" (coboratoare
de tensiune), iar cele din seria LM2577
sunt de tipul "step-up" (ridicatoare de
tensiune).
Cele doua familii de regulatoare
de tensiune se livreaza fie In capsula
cu4 pini, de tip T03 (LM257XK), pentruregulatoarele de tensiune fixa, fie in
capsula cu 5 pini, de tip T0220 Regulatorul de tensiune "step-
(LM257XT) pentru varianta de down" LM2575
tensiune ajustabila (reqlabila). Principiul de functionare al unui
Regulatoarele de tensiune astfel de tip de regulator in comutatie
prezentate (de tip LM2575 9i LM2577) coborator de tensiune (step-down sau
I L I I CIo-----c:
IN_......~ __ ,_. __ I---.c;L.....,.-t0>U:.:.T-o ~LM.:.:;2"-'=5:.:..75~...,U,-,I-F4=-B--, ~OOUH
3A
Dul
C IN 0----._..,1 IN OUTr2~ ""''_---OOUTI UOUfYNCl
- : - r - < > _ ~ lOOuF
_L ~ 40V
-::;:-Figura 2 -::;:- -::;:- Figura 3
Tabelul2
Familia Uies Capsula T0220 Capsula T03
Regulatoare 5V I M2575T-5.0 LM2575K-5.0
coboratoare 12V LM2575T-12 LM2575K-12
de tensiune 15V LM2575T-15 LM2575K-15
(step-down sau buck) reqlabila LM2575T-ADJ LM2575K-ADJ
Regulatoare ridicatoare 12V LM2575T-12 LM2577K-12
de tensiune 15V LM2575T-15 LM2577K-15(step-up sau boost) reqlabila LM2577T-ADJ LM2577K-ADJ
- 0 varianta cu tensiunea de
iesire reqlabila,
In figura 3 este prezentata 0
foarte simpla schema de aplicatie care
poate fi folosita pentru oricare dintre
C2+ 220uF
25V~
18 TEHNIUM. Nr. 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 21/28
OJATALOG
Q C l r\*IN 0 ~ ' I - - - - - E : ~ - - , I D ·TLOU
OoGND .
Figura 4
primele trei variante (cu tensiune de
iesire f ixa). Vom obtine astfel surse de
tensiune de tesire de +5V, +12V si
+15V. Prima varianta admite la intrare
tensiuni cuprinse lntre 7.;.-35V,cea de-
a doua Intra 15-;-35V si ultima de la
18+35V.
lOOn
Uln
Uin=+7 ..35VFigura 5
lucrand Tncomutat le. De fapt, acesta
eonstituie principalul dezavantaj al
acestor tipuri de surse de alimentare.
Daca se doreste obtinerea la
ie9ire a unei tensiuni f ixe (sl nu a uneia
reglabile), se tntoculeste
potentiornetrul P cu un rezistor fix, a
carui valoare rapor tata la eea a
rezistorului R detemina valoareatensiunii de iesire. Teoret ic valoarea
rezistorului R* care va Tnlocui
potentiornetrul se poate determina cu
relatia: R*=683,3(Uout-1 ,23).
Tensiunea de intrare nu trebuie
sa depaseasca valoarea de 40V. Daca
se doreste obtinerea unei tensiuni de
ie~ire de valoare mai ridicata se va
apela la circuitul integral de tip
LM2575HV-ADJ, avarid plaja
tensiunilor de lucru marita (60V
tensiunea de intrare si
57V tensiunea de
iesire).
Tn figura 7 este
prezentat cablajulUout montajului, ata t circuitul
imprimat cat ~ischema
de amplasare a
componentelor. Daca
se doreste. se poateUout=+1,23 ..25V(lA renunta la filtrul de
Se recornanda un punct de iesire (L2-C4), caz in care, pe cablaj,
masa central, Tn forma de stea. bobina L2 va fi inlocuita cu un strap.
_ In fig u r a 6 este prezentata 0 alta aolicatie cu LM2575T-
schema unei surse de alimentare, ADJ este cea din figura Bin care, pe
lucr and In cornutatte, realizata In langa obtinerea unei tensiuni de +5V
principal cu LM2575-ADJ, care (dintr-o tensiune de alimentare de
turniz eaza 0 tensiune de ie sire +12V) se obtine 9i0tensiune negativ8
cuprinsa Tntre 1,2V+35V, la un curent de -8V ... -10V. Pentru aceasta se
maxim de 1A_Tensiunea de iesire are ut ilizeaza semnalul dreptunghiular de
o valoare reqlabila, prescrisa cu circa 10-12V amplitudine, furnizat de
ajutorul potentiornetrului P. circuitul integrat la pinul 2 ~i redresat
Schema prezeritata este corespunzator.
claslca, singurullucru inedit II constituie Schema prezentata Tnfigura 9,
prezenta filtrului de la iesire, format din reatizata In principal tot cu regulatorul
L2-C4. Acesta lnlatura zgomotul integrat LM2575T-ADJ permite
electric de lnalta frecventa care se obtinerea, pe langa tensiunea de +5Vqaseste la iesirea surselorde tensiune (dintr-o tensiune de alimentare de
Condensatoarele C2 ~i C4
servesc la filtrajul tensiunilor.
Recornandarn ca in locul lui C4 de
valoare foarte mare (470JlF) sa se
conecteze mai multe condensatoare
electrolitice de valoare mai redusa, ln
paralel. Se va obtlne astfel aceeasi
capacitate de filtraj, dar seade
inductivitatea parazita. Nu suntrecomandabile condensatoarele cu
tantal pentru C4.
Curentul prin divizorul P-R2 are
expresia: 1=1,23V/R2= (Uout-1 ,23V)JP
avand tn vedere ca IFB (curentul de la
pinul 4 al circuitului integrat) este
neglijabil.
La 0 valoare data a lui R2 (se
recomanda Intre 1KQ ~i 10KQ) se
determine valoarea potentiometrului P
cu relatia: P:::R2(Uout-1 ,23V)/1 ,23V.LM2575T-ADJ L
500uH
Se rernarca extrema sirnplitate
a schemei, care ut ilizeaza doar patru
componente externe eircuitului
integrat. Se recornanda ca cele doua
condensatoare electrolitice sa fie de
buna calitate, cu pierderi cat mai mici
(~i tn nici un caz cu tantal). Dioda D
este 0 dioda ultrarapida, de tip
Schottky.
Cablajul acestui montaj s i
schema de amplasare a
componentelor sunt date in figura 4.
Tn figura 5 este prezentata 0
apllcatie tlpica cu regulatorul LM2575T
In varianta reqlabila (ADJ). Se rernarca
polarizarea pinului 4 al circuituluiintegrat cu ajutorul unui divizor de
tensiune reglabil P-R2. La variantele
de regulator cu tensiunea de ie~ire tixa,
pinul4 al circuitului (Urs-feedback) se +0----..-----'1
conecteaza direct la iesire.
Dioda D2 este 0 dioda rapida,
de putere, de 3A tip Schottky (1N5821).
Pinu_!__2al circuitului integrat
(intrarea 01\1 / OFF) prirne ste 0
tensiune de 5V, asiqurata cu ajutorul
grupului R1, D1 si C3, daca strapul S
este nemontat si, respect iv, zero volti
(este pus la masa) daca strapul esteIacut .
TEHNIUM • Nr. 4/1998
LM2 5 7 5 T -ADJ Ll150uH 2xlOOOuF
L220uH
Uout
19
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 22/28
+12V) 9i a unei tensiuni mai
mari, de +18V ... +22V.Aceasta
tensiune se obtine prin
Insumarea, cu ajutorul celor
doua diode 1N4148, a tensiuniide intrare si a impulsurilor
(furnizate la pinul 2 al circuitului
integrat) redresate. + ~
Ultimele doua montaje
prezentate, care furnizeaza pe
langa 0 tensiune fixa de +5V + l2V
Inca 0 tensiune (negativa sau
pozitiva de valoare mai
ri d ica ta), po rn ind del a 0~u - - - - - : - . . : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : = = - J . : : : : : : . : : : : : : : : : : ~ . . : : ~ . . .J . . .- -_Otensiune de alimentare de +12V
sunt foarte utile In diverse
aplicatii care utilizeaza circuite
integrate log ice s.a.Uout
g
K1-deschis, bobina L este
alimentata cu tensiunea de intrare
(Uin). Curentul prin bob ina crests
In mod liniar. Cand comutatorul
K2 se deschide sl K1 se Inch ide,
tensiunea de intrare se aplica
sarcinii, peste ea suprapunandu----------------' se tensiunea furnizata de bobina
r--------::=-:':.r::.~-u-In--Uo-u"-lt (prin fenomenul de autoinductie).
EJ9 00000 0 0 Astfel se obtine 0 tensiune de
6 D ~ iesire cu valoarea mai ridicata
a 9~G decat cea de intrare (Uout>Uin).i< L2 Modul de realizare al celor doua
(g;\o3 (g;\o2 ~ comutatoare este similar cu cel\ : ; ) \ : ; ) ' \ : i : J din cazul precedent 9ieste ilustrat
1- - = - - - in figura 11.
Figura 7
p
Uout
J]lJl- +lO..+12V
lOOn
CATALOG
de la pinul 2 (Use-feedback). Circuitul
integrat mai contine intern un generator
soft-start care deterrnlna lirnitarea
curentului care se aplica bobinei la
conectarea sursei de alimentare.
ln figura 12 prezentarn un
montaj tipic de regulator de tensiune
"step-up" (rldlcator), avand deci
Uout>Uin, utllizand varianta reglabila(ADJ) a lui LM2577T.
Valorile lout 9i Uout prezinta
urmatoarele lirnitari: Uout<6QV;
Uout<1QUin;
lout<2, 1AxUin/Uout.
Curentul maxim prin sarcina
depinde de alegerea bobinei L.
2xiN4l48
- 8 . .-l0V50..l00mA
+5VmaxlA
Figura 8
Atragem atentia ca
__........1-__ ----1_-_----<_---0+ circuitul integrat LM2577 are,
+ 18..+22V fata de LM2575, inversati Intre50..100mAei' pinii 2 9i 4, In sensu! ca la
acest integrat pinul 2 reprezinta
UFB,iar pinul4 reprezinta iesirea
(OUT).
Rezultatele unor
rnasurari pe schema electrlca
din figura 12 sunt prezentate Tn+5VmaxlA tabelul 3.
Se ob serva ca
randamentul este cu atat mai
bun cu cat raportul dintre
tensiunea de iesire 9i cea de
2xlN4148
J l J l J l - +lO..+12V
lOOn
+12V
Regulatorul de tensiune
"step-up" LM2577
Principiul de functionare al unui
regulator in cornutatie ridicator de
tensiune (step-up sau boost) este
prezentatln figura 10.
Se observa ca, la ace asta
confiquratie, bobina se afla plasata
Inaintea celor doua comutatoare K1 siK2. Cand K2 este Inch is si respectiv
intrare este mai mic.
Circuitul integrat contine intern Riplul tensiunii de iesire are
un oscilator cu frecventa de 52kHz, valori acceptabile.
care furnizeaza impulsuri de
cornanda pentru baza
tranzistorului de putere. Latimea
J0--1>-'
acestor impulsuri, care Uin
deterrnina timpul cat tranzistorul
este deschis, este determinata ~
de catre un amplificator de .eroare, dependent de tensiunea
lin
l U I ! '1ft ! U D O I
Figura10·
·Uouf>Uin
20 TEHNIUM. Nr.4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 23/28
CATALOG OJo lOUT
B ib Iiografie
1. Voltage Regulator - National
Semiconductor 1990;
2. Revista Elektor. nr.232, aprilie
1990;
3. Revista Le Haut-Parleur,
nr 1 86 0/1 5m ai 1 9 97 .TabE lul3
Uout>Uin loutrAl PouHWl linrAl Pinrwl randament RiDlufmVl
0,1 1,2 0,3 1,5 80% 4
12V>5V 0,2 2,4 0,6 3,0 80% 8
0,3 3,6 0,9 4,5 80% 15
0,1 2,8 0,3 3,6 77% 6
28V>12V 0.2 5,6 0,6 7,2 77% 10
03 8,4 0,9 10,8 77% 15
l O O n
U in
lM2577T-AOJ 02lN582l
Figura 12
Uoul
• Nascut la 15.04.1953, la Slatina,
jud.Olt;
• Absolvent al liceului "Ion
Minulescu" din Slatina, in 1972;
• Absolvent al Facultatii de
Electrotehinca, sectia Electronica
Aplicata din cadrul Institului
Politehnic lasi, in 1977;
• Stagiatura la Intreprinderea de
Prelucrare a A!uminiului Slatina,
intre 1977.,..1980;
• Cercetator stiintific la Institutul de
Cercetari Electronice (ICE) intre
1980-7-1985 si Institutul de
Cercetari 9; Proiectari pentruElectrotehnica (ICPE) intre
1985.,..1989;
• Inginer principal la Institutul •
Roman de Standardizare (I.RS)
'intre 1989+1992;
• Secretar general de redactie al •
revistei Tehnium, editura Presa
Nationala, intre 1992+ 1994;
• Redactor gef al revistelor Radio
(deve nita Radio-Roman),
suplimentul Radio si Electronica
Pract ice si apoi Director al grupului •
de presa din cadrul editurii Teora,Intra 1994+ 1995;
ing. Serban Naicu
Director editorial al revistei
Electricianul, editura Artecno, •
Bucuresti, 1996;
Redactor set al revistei TEHNIUM •
- editura Transvaal Electronics din
1996:;;i pana in prezent si redactor
coordonator al colectiei de carte
ELECTRONICA APLICATA a
editurii National:
Este membru al Uniunii Ziaristilor
Profesionlsti (U.z.P.) din Romaniadin anul1993;
• A predat cursuri de depanare a
receptoarelor de televiziune (alb-
negru si color) pe0durata de circa
20 ani;
A participat cu lucrari la sase
sesiuni de comunicari sti lntifice si
are un brevet de invent ie:
Doctorand din 1995 la
•
•Universitatea Politehnica
•
Bucuresti, Facultatea de Elec-
tronica : ; ; i Telecomunicatii.
specialitatea Radiotehnica $i
Radlocomunicatil:
A debutat In revista Tehnium In
1981, In care a publicat peste 200de articole;
Este autor sau coautor la 14 cartl
din domeniul electronicii;
Radioamalor de emisie UUS din
1995, avand indicativul Y03SB;
A publicat In toate revistele tehnice
de profll din tara noastra: Tehnium.
Electronistul, Radio (Radio-
Roman), Electronica Practica,
Autoturism, RET,~tiin!a $iTehnica,
Depanatorul (Service),
Radio cornunicatii 9i
Radioamatorism, Telecom etc.
•
TEHNIUM • Nr. 4/1998 21
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 24/28
IT]GENERATORUl DE FUNCTII XR2206 (I)
Aurelian Lazaroiu
CATALOG
Introducere 9 - programarea pentru F1 sau F2;
In numerele anterioare ale 10 - iesire tensiune de reterinta
revistei a fost prezentat generatorul de
funct ii ICL8038 (INTERSIL); in cele ce
urmeaza prezentarn generatorul de
functii XR2206. Pertorrnanteie celor
doua generatoare, ca dealtfel ~i
preturile acestora (relativ ridicate), sunt
sensibil eqale.
Lansate pe plata de
componente electron ice cu peste 20
de ani tn urrna, ele continua sa tina
capul de afis In domeniul
generatoarelor de functii, fiind cele mai
perfonnante generatoare monolitice.
Generatorul de functii XR2206
a fost dezvoltat de catre specialistiifirmei EXAR (SUA). Tnaintede a trece
la prezentarea catorva aplicatii
specifice generatorului de functii
XR2206, conslderam nece sara 0
scurta descriere a acestuia.5 6
stabilizata termic;
11 - ie~ire de semnal dreptunghiular;
12 - masa (minusul sursei de
alimentare) ;
13, 14 - reglajul formei semnalului
sinusoidal;
15, 16 - reglajul simetriei semnalului
triunqhiular sau sinusoidal.
Circuitul integrat XR2206 este
un generator de tuncth monolit ic, care
produce trei forme de unda:
sinusoidala, triunqhiulara ~i
dreptunqhiulara, intr-un domeniu de
frecventa foarte larg (8 octave).
Precizam ca, spre deosebire deICL8038 care ofera simultan cele trei
forme de unda, XR2206 produce
simultan semnal dreptunghiular 9i
semnal triunghiular sau sinusoidal (prin
comutare).15 14 13
MULT IPL ICATORANALOGIC
XR2 2 0 6
9 Figura 1 4 10 121
Prezentarea CI XR2206
Schema bloc a circuitului
integrat este prezentata In figura 1.
Generatorul este Tnglobat in capsula
OIL cu 16 terminale, a carer
semnificatie tunctlonala esteurrnatoarea:
1 - intrare de control pentru modulatia
de amplitudine;
2 - iesire de semnal triunghiular sau
sinusoidal;
3 - corectia simetriei In c.c. si controlul
nivelului la ie sire a de semnal
triunghiularlsinusoidal;
4 - plusul sursei de alimentare;
5, 6 - condensatorul de temporizare
pentru stabilirea frecventei:
7 - rezistor de temporizare pentru F1;
8 - rezistor de temporizare pentru F2;
Cu un nurnar redus de
componente pasive externe se pot
regia frecventa, amplitudinea, simetria
si factorul de umplere ale semnalelor
generate. Pentru semnalele cu forma
de unda sinusoidala este posibilareglarea externa a factorului de
distorsiune arrnonica.
Generatorul de functii XR2206
dispune de posibil itatea rnodulatiei de
amplitudine si de frecventa (inclusiv
baleiaj Tn frecventa), precum 9i FSK
sau PSK.
Aria de aplicatii cuprinde:
oscilatoare, oscilatoare comandate,
generatoare de functii complexe,
modulatoare MA, MF, FSK, PSK,
convertoare curent-frecventa sau
tensiune-frecventa.
Tncele ce urrneaza vorn face 0
scurta prezentare a blocurilor
functionale din structura circuitului
integrat XR2206 (vezi figura 1).
Oscilatorul controlat In tensiune
(OCT), este de tipul cu condensator
flotant: curentul de Incarcare/
descarcare 9i implicit frecventa de
oscilatie sunt dependente de valoarea
rezistorului extern de temporizare
conectat la unul dintre terminalele 7
sau 8. Oscilatorul qenereaza simultan
doua forme de semnal: triunghiular
(simetric sau asimetric) ~i
dreptunghiular (cu factor de umplere
variabil).
Comanda In curent a OCT-uluise face fie prin rezistoarele de
temporizare conectate In circuitul
terminalelor 7 9i 8, fie printr-o tensiune
aplicata pe aceste terminale (prin
rezistente de limitare). ln acest din
urma caz se poate obtine modulatia de
frecventa, dar baleiajul de frecventa
este limitat la un domeniu de 6:1. Daca
unul dintre rezistoarele de temporizare
se tntoculeste cu un generator de
curent comandat, modulatia de
fre cventa poate atinge domeniul
maxim de baleiaj, egal cu 2000:1.Comutatorul de curent FSK, cu
intrare compatibila TTL, introduce, ln
functie de starea loqica, rezistoarele
conectate la terminalele 7 ?i 8 In
circuitul de temporizare al OCT-ului.
Semnalul dreptunghiular produs
de OCT este disponibil la iesirea
corespunzatoare terminalului 11, prin
intermediul unui tranzistor cu colectorul
In gol care permite adaptarea la 0
gama larga de circuite.
Semnalul triunghiular produs de
OCT este aplicat unui formatorsinusoidal 9i apoi mult iplicatorului
analogic.
Formatorul sinusoidal folosit In
XR2206 este diferit de cel din ICL8038.
Dupa cum s-a aratat, la acesta din
urrna conversia semnalului triunghiular
ln semnal sinusoidal se face prin
intermediul unei retele de 16
tranzistoare (8 dublete pnp/npn), in
confiquratie de atenuator cu praguri
decalate, care forrneaza sinusoida din
opt tangente. La XR2206 conversia
semnalului triunghiular In semnal
22 TEHNIUM. Nr. 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 25/28
CATALOG OJsinusoidal se face printr-un formator cu
rezistor extern de degenerare in
emitor, care este mai simplu si mai user
de realizat monolitic.
Formatorul sinusoidal din
XR2206 consta dintr-un amplificator
diterentiat care se blocheaza gradual,
odata cu evolutia undei triunghiulare.
Cand aceasta atinge valorile de vart,
tranzistoarele din etajul diterential (lntre
ale carer emitoare se conecteaza
rezistorul extern de reglare a factorului
de distorsiune), sunt aduse alternativ
in apropierea punctului de blocare. In
aceasta situatie, caracteristicile de
transfer ale etajului formator devin
logaritmice, ceea ce conduce la
rotunjirea varfului undei triunghiulare,
care se transforrna astfel in unda
sinusoldala.
Trebuie retinut ca formatorulsinusoidal este prevazut cu
posibilitatea reglarii simetriei
semnalului triunghiular supus
conversiei. Pentru un reglaj corect al
rezistoarelor de simetrizare :;;i de
degenerare, se pot obtine semnale
sinusoidale cu factor de distorsiune
foarte SC8ZUt, care poate at inge 0,5%
pentru frecventele din domeniul audio.
In absenta rezistorului extern de
degenerare (scos din circuit prin
intermediul unui intrerupator).
formatorul asiqura transferulsemnalului cu forma triunqhiulara spre
multiplicatorul analogic.
Multiplicatorul analogic
realizeaza produsulintre amplitudinea
semnalului triunghiular sau sinusoidal
!?itensiunea prezenta pe terminalul 1.
Acest multiplicator prin care se obtine
rncdulatia de arnplitudine lucreaz~ in
patru cadrane, cu transconductanta
vari abila liniarizata. Semnalul
triunghiular sau sinusoidal de la iesirea
multiplicatorului este disponibil la
terminalul 2, prin intermediul unuiseparator cu castiq unitar si impedanta
de iesire eqala cu 600.0. Amplitudinea
si componenta continua ale acestui
semnal pot fi reglate prin tensiunea
aplicata terminalului 3.
Polarizarea etajelor
componente ale generatorului se
realizeaza cu tensiuni si curenti derivati
dintr-un potential intermediar (circa 3V)
stabilizat termic in modulul de
polarizare.
Principalele caracteristici
tehnice ale generatorului de Iunctf
XR2206 sunt urmatoarele:
domeniul de frecventa:
0,01Hz+1MHz;
- domeniul de baleiaj: 2000+1;
- stabilitatea fre cventei cu
temperatura: 20ppml"C;
- stabilitatea frecventei cu tensiunea
de alimentare : 0,01%N
amplitudinea semnalului
sinusoidal: 2Vrms;
- factor de distorsiune arrnonica:
2,5% (tipic);
- tensiune de alimentare: 10+26 V ;
- curent de alimentare: circa 20mA.
Referitor la cativa dintre parametrii
enurnerati, se impun unele precizari:
- pentru a asigura 0 stabilitate
terrnica rldicata ~idistorsiuni armonice
reduse, se recornanda ca valoarea
rezistorului de temporizare sa fie
limitata in domeniul 4kQ+200kQ.
Pentru aplicatii In care acesti parametriinu sunt crit ici, valoarea rezistorului
poate f i cuprinsa Intre 1kQ:;; i 2MQ, iar
valoarea condensatorului de
circuite integrate. Inainte tnsa de a
trece la prezentarea acestor aplicati i,
se impun doua precizari:
- caracteristicile tehnice ale
circuitului integrat ROB8125 nu sunt
identice cu cele ale modelului de
referinta XR2206, dar diferentele nu
sunt de natura sa pericliteze
functionarea montajelor prezentate in
continuare. Singura precautie in cazul
folosirii circuitului integrat ROB8125 se
refera la mentlnere a tensiunii de
alimentare in limitele 12+20V (valoare
optima 15V);
- la ICCE au mai fast proiectate
inca doua circuite integrate
specializate pentru generarea celor trei
forme de unda. Ne referim la ROB8015
:;>iROB8122; primul este un generator
de semnal dreptunghiular ?i
triunghiular, iar cel de-al doilea este unformator sinusoidal. I n finalul acestui
material vom reveni asupra acestor
circuite integrate cu 0 scurta
,..---------------11>------0+ lO.15V
ex
Figura 2
temporizare poate varia intre 1nF sl
100 I - l F ;
- asa cum s-a aratat anterior,
factorul de distorsiune arrnonlca poate
fi redus pana la 0,5% (pentru
frecventele cuprinse In domeniul de
audiofrecventa), daca se asiqura un
reglaj coreet al simetriei semnalului
triunghiular si al regimului de lucru al
formatorului sinusoidal;
- alimentarea generatorului XR2206
se face de la 0 sursa obisnuita cutensiunea de 10+26V, sau de la0sursa
dubla cu tensiunea de ±5V+±13V.
I n Tncheierea acestei scurte
prezentari mentionarn ca circuitul
integrat XR2206 a const ituit modelul
de referinta pentru proiectarea in
cadrullCCE a generatorului de funct ii
ROB8125, in tehnica MONOCI P.
Deoarece aceste doua circuite
integrate sunt compatibile functional si
din punet de vedere al confiquratiei
terminalelor, schemele pract ice care
vor fi prezentate in continuare pot fi
realizate cu oricare dintre eele doua
prezentare si cateva aplicatii specifice.
Aplicatl! tip ice ale
generatorului de functii XR2206
Primele scheme prezentate in
continuare sunt fcarte simple si pot
constitui 0 modalitate de verificare a
circuitului integrat XR2206, in vederea
folosirii lui in montaje mai complexe.
Schema celui mai simplu
generator realizat cu XR2206,
alimentat de la0sursa asirnetrlca, este
prezentata in figura 2. Rezistenta detemporizare este Iormata din
inserierea rezistorului fix R1 cu
potentiornetrul P1. Raportul dintre
valorile acestor doua componente ,
egal eu 10:1, deterrnina factorul de
acoperire al unui subdomeniu de
frecventa. Domeniul de frecventa al
acestui generator poate fi stabilit lntre
10Hz :;;i 100kHz divizat in patru
subdomenii: 10+100Hz, 100+1000Hz,
1+10kHz, 10+100kHz. Pentru aceste
subdomenii de fre cve nta,
condensatorul Cx are urrnatoarele
valori: 1f-lF,100nF, 10nF, 1nF.
TEHNIUM. Nr.411998 23
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 26/28
-----
OJ CATALOG
Semnalul sinusoidal produs de unui condensator care blocheaza
acest generator este disponibil la componenta de curent continuu, eqala
terminalul 2. Semnalul este aplicat cu 1/ 2 din tensiunea de alimentare,
potentiornetrulul P2 prin intermediul deoarece terminalul 3 se afla conectat.---------::-:=-------+------0+5..0V
la un divizorformat din doua rezistente
egale. Amplitudinea maxima a
semnalului sinusoidal pe terminalul 2
se obtine prin reglarea SRi. Pentru
aceasta, se decupleaza mai Intai
rezistorul conectat Tntreterminalele 13
sl 14. Tnaceasta situatie, pe ecranul
unui osciloscop conectat la terminalul
2, apare un semnal triunghiular. Se
'" reqleaza SRi pana cand semnalul
triunghiular vizualizat este perfect, fara
limitart ale varfurilor. Se introduce In
circuit rezistorul dintre terminalele 13
~i 14. Pe ecranul osciloscopului
reapare semnalul sinusoidal, al carui
factor de distorsiune este de
aproximativ 2,5%. Prin modificarea
valorii acestui rezistor, In sensul
reducerii pan a la cel mult i50n, se
poate obtine 0substantials scadere a
factorului de distorsiune armonica.
lOuF
-5..10VFigura 3
10uF
1uF
SLf1_ 100nF Sl
0 SR 3
AAo500
10nFS2 a
/\./'\ 1nF
- continuare In numerul viitor-
4 5 64 13
XR2206
Figura 4
•
• Nascut Tn localitatea Zarnesti-
Arqes, in anul 1942;
• Specializat in domeniul
electroacusticii si al foneticii
experimentale;
• Membru al Societat ii lnternationale
de stiinte Fonetice si al Comitetelorde redactie al revistelor RRLlCLTA
~iRadio;
• Realizatorul primelor sintetizoare
param.etrice de vorbire pur
electro nica/artificiala din tara
noastra (in urrna cu aproape 30 de
ani!). Atunci s-a redat prin voce si
vorbire electronica poezia "La
steaua" de Mihai Eminescu;
• Autor a trei brevete de inventie; •
• A sustinut 24 de cornunicari si a
publioat 26 de studii de fonetica
experimentala, publicate In tara si
Tnstrainatate: •
•diverse reviste;
Autor a trei suplimente
specializate, publicate sub egida
revistelor Radio si Tehnium;
A obtinut premii ~i diplome
acordate pentru realizari practice
sau comunicari stiintifice ln
domeniul sintezei vorbirii, precum
si pentru activitate publicistica:
A debutat in revista Tehnium in
anul 1986; in aceasta revista a
publicat 65 de articole;
Preocupari actuale: analiza ~i
sinteza vorbirii, digitalizarea !?i
procesarea semnalelor vorbirii,
efecte sonore;
l.ucre az a 'in Laboratorul de
Fonetica Experirnentala al
Institutului de Fonetica !?i
Dialectologie "AI. Rosetti", al
Academiei Romans.
•
•
Aurelian Lazaroiu
Autor sau coautor la cateva •
volume publ icate la Editura
Academiei Romane,editura
Stiintifica si Enciclopedica;
A publicat 145 de articole 'in
24 TEHNIUM • Nr . 4/1998
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 27/28
TEHNIUM • 4/1998
CUPRINS:
ELECTRONICA LA ZI• Cornunicatii radio-pachet de amatori (II)
dr.inq.Serban Radu lonescu, Catalin lonescu Pag.
Noutati editoriale Pag. 3
AUDIO
• Cum sa Irnbunatatim sunetul unui CD-player - ing. Aurelian Mateescu .......... Pag. 4CO-YO
• Linie de amplificare pentru toate benzile de radioamatori de la
1,8MHz la 2,4GHz(ll) - Vasile Durdeu Pag. 8
VIDEO-T.V.• Functionarea sl depanarea videocasetofoanelor (VI)
- ing. Serban Naicu, ing. Florin Gruia Pag.11
AUTOMATIZARI
• Electronica si PC (II) - ing. Draqos Marinescu Pag.15
CATALOG
• Regulatoarele de tensiune Tncornutatie LM2575 ~i LM2577- ing'gerban Naicu Pag.18
• Generatorul de functii XR2206 (I) - Aurelian Lazaroiu Pag.21
5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 28/28