S?mov3 plâţfe nart Sfr, 00»Surisorl пвйгакллав в» m
( « й м и — UMituranyt« ne i*
f)is£HÂf£ se primesc la Adml- Mfrtraţtane în Braşov şi la. ur» 'Skátórele Birouri do anunofurl:
bl Yiena: X Duke*, Httnrieh ăkhalek, Rudolf Moste, A. Opptiiks Nachfolger; Anton Oppeiik, J. Dannebcr, in Budapesta: A. T. Ooldbtrgtrg, Xckitem Зетa l; tn Bucur esoi: Agenet Mavat, Sue- enrsaie de Koumanie; in Ham- Ъсщ,: Karolyi <é Lúimcnn.
Preţul Inserţlunllor: o seria garmond pe e ooióná в cr. şi Шот. timbra pentru o publi* чаге. Publicări mai daie dtr№& texitâ ţi Învoială.
Aeclame pe pagina a E-а o Seriă 10 or. séu 30 bani.
- А . Ь Т " C J X - X j 2 £ .
!)&ăîeta,‘ iese !n M-care di.АИП8Ш18 pentru Austro-Uagaria:Pe an an 12 fl., pe şese auhî
6 fl., pe trei luni 3 ă, N-rii de Dumlneoá 2 fl. pe an.
Р Ш П România si străinătate:Po un an 40 Yranol, pe şâse luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franot.
Se prenumără la tóté ofioieie poştale din intru şi din arară
fi la dd. «oieotori.4ИШШ1 шин BiasoT
administraţiunea, piaţa mare, târgul Inului Nr. 80 etagiu I . : pe un an 10 fl., pe ş§se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 Ü., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a. séu 15 bani. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Nr. 167. Braşov, Luni-Marţi 29 Iulie (10 August) 1897.
0 instructivă reamintire.In numărul trecut am reprodus
un articul al lui „Pester Lloyd44 scris din incidentul visitei principelui bulgar la Sinaia. Cu tote că sunt bine cunoscute amicabilele raporturi, ce esistă acjî între Austro-Ungaria şi România, şi cu tote că este sciut, că „P. Lloyd44, ca organ al guvernului unguresc, trebue se pledeze pentru acesta politică de bană vecinătate, totuşi trebue c’a făcut o im- presiune deosebită asupra multora, că 4iarul evreo-maghiar, cunoscut prea bine la noi ca duşman de morte al românismului, laudă în mod aprópe demonstrativ pe Regele Carol, picând între altele, că „a sciut se şi elupte în fruntea poporulni seu, cu tote vitregităţile timpului, independenţa ţărei sale“; că „şi-a luat corona regală din botezul de foc înaintea Plevneii4, „că ca monarch şi ca om a păşit tot-déuna pe cărarea bărbatului credincios şi adevărat44 etc.
Nu-i vorbă, lui „P. Lloyd44 ’i s’a oferit acum o bună ocasiune de-a da o lecţiune prinţului bulgar, pu- néndu-i ca esemplu înaintea ochilor pe Regele Carol, mai ales, că fóia ungurâscă avea şi avantagiul, de-a ti de astă-dată pe partea adevărului. Dór decă vom avé în vedere multe de tóté, din present şi trecut, votu afla motivată surprinderea multora asupra isbucnirilor dithirambice ale cjiarului evreo-maghiar, duşman declarat al Românilor, când e vorba de Regele şi de poporul român, fiă acesta şi numai poporul României vecine.
Nu trebue, decât se facem o re- privire de-o singură clipită asupra timpului, în care s’a eluptat independenţa României şi s’a cimentat corona de oţel a Regelui Carol, ca se ne convingem, cât de departe stau adevăratele sentimente ale celor dela „P. Lloydtt de vorbele lor, scrise cu calcul politic.
Adevărat, că Regele Carol a sciut sé elupte în fruntea armatei române independenţa României, şi acesta în mânia vitregităţilor timpului. Dór tot aşa de adevărat este, că între uneltele timpurilor vitrege se afla pe*atunci (1877) şi clarul guvernului unguresc „P. L loyd44.
Acest „P. Lloyd44 era, care în ajunul proelamărei independenţei statului român agita în contra ei, scriind, că „monarchia nu se va învoi nici*odată cu proiectul rusesc, de-a face din România un stat independent44. nP. Lloyd“ era, care pe-atuncî nu afla destule cuvinte de insultă nu numai pentru România şi poporul român, ci şi pentru domnitorul lui, Carol, pe-atuncî principe, pe care nu l mai siăbia din numirea de „sublocotenent prusian de dragoní“. „P. Lloydtt era, care ameninţa chiar cu ocupare austro-ungară, în cas când România ar outeza se se declare independentă. Acest 4iar 6ra* care în cor cu celelalte foi ungurescî insulta trupele române, că la prima salvă de tun o vor lua-o ia fugă şi că nu se vor opri pănă în
Transilvania, apoi că un reg im ent > membrii congresului au fost de faţa. Sede honve4î ar fi de ajuns ca se alunge t6tă armata română şi s’o înece în Dunăre etc.
Numai după faptica proclamare a independenţei ţerei românesc!, venind poruncă dela ministrul de es- terne contele Andrassy, „P. Lloyd44 a întors’o pe alta c6rdă, devenind cevaşî mai cuviincios şi încetând cu combaterea independenţei României.
Nu este rău, credem, se ne reamintim t6te acestea; se ne reamintim, că cjiarul despre care vorbim era atunci cel mai mare adorator al Turcilor şi luase şi el, în t6mna anului 1877, în apărare complotul magliiaro-săcuesc în contra României şi a armatei sale, care complot, sub conducerea secreta a fatalului Klapka, avea scopul se atace pe la spate armata română cu bande înarmate revoluţionare şi se zădărni- căscă astfel lupta de apărare a Românilor, precum şi nisuinţele lor de independenţă.
De atunci şi pănă acjî nu numai odată „P. Lloyd44 a intrigat în contra României şi a domnitorului său; nu numai odată şi-a manifestat ura sa faţă cu poporul român. Şi, decă în timpul din urmă „P. Lloyd44 erăşi a trebuit se se împace cu multele fapte împlinite şi a trebuit să se dedea în a scrie articulî ca cel amintit despre Regele României, de sigur nu este vina lui, ci a împrejurărilor, cari l’au silit, ca cel puţin taţă cu România independentă se-şî ascundă ura şi duşmănia, ce o simte aici acasă în măsură atât de mare în contra elementului românesc.
vede, oâ membrii soiau dinainte ce are să spună comisarul şi n’au avut curiositate dea-1 "'mai auZi. Patriarohul, într’o scurtă vorbire, arată şi ou asta ocasiune omagiile oongresului faţă de monarch. Qea mai mare parte dintre membrii oongresului s’au depărtat din Oarloveţ. Intre Şerbi, se ’nţe- lege, oum confirmă şi telegramele dela Car- foveţ, e mare amărîoiunea.
Congresul serbesc am ânat. Se prevăzuse chiar dela început, că sub guvernul Banffy nu va fi ou putinţă să funoţio- neze congresul naţional al biserioei ser- besci, deóreoe membrii lui erau aleşi dintre elementele independente ale Sârbilor şi după libera voinţă a credincioşilor. Minis- trui-preşedinte Banffy, după oe a văcjut, oă aici n’are de a faoe ou nisce mamelucî, oarl să faoă tote după porunoă, întâiu a suspendat congresul, apoi l’a amânat, ér după acésta va urma, de sigur, disolvarea totală a lui. Aoésta o pre^io tóté foile un< gureşei.
In ce privesce amânarea, acesta s’a făout Sâmbăta trecută, în 7 August, prin comisarul reg. br. Fedor Ni colici. Patriar- chui Brankovici deschise şedinţa la órele 12 şi anunţa, că comisarul reg. voesoe să comunice hotăHrea Maiestăţii Sale cu privire la congres. Br. Nicolici ooupă apoi locul presidial şi în scurte ouvinte spuse, că deórece congresul, „împotriva îndrumărilor date de Maiestatea Sa“, n’a voit să ia în primul loo la des batere proiectele pri- vitóre la „stabilirea definitivă a organismului bisericei nuţionale serbesc*: de aoeeă el (comisarul) „pe basa aprobărei preaînalte a Maiestăţii Sale cesaro şi regesei apostolice de dato Isohl 3 Aug. 1897, amână pe timp nedeterminat şedinţele congresului naţional al biserioei sârbesol, convocat pe 11 Iulie a. o.“
Oum se telegrafézá din Carloveţ, la enunţarea acestui verdict fórta puţini dintre
CRONICA POLITICA.— 28 Iulie.
Privitor la cogresnl naţional al bisericii sérbescí 4iarul sârbesc „ Branih“ din Neoplanta primesce din Budapesta urmă tórea telegramă: „Ministrul-preşedinte br Banffy a făcut un raport la cor0nă despre congresul sârbesc ou propunerea, oa oon greşul să se disólve. Coróna a respins acésta propunere şi şi-a reservat, oa să hotărască ea în aoéstá oestiune. Din causa asta, a provooat pe baronul NikolicI să raporteze verbal. îndată oe sa va restabili comunioa- ţiunea în Austria, br. Nikolici, oare actualmente petreoe în Beiohenhall, va merge la Vieua şi monarohul va hotări atunoi e însuşi asupra sorţii oongresului. Enunoia- ţiunea baronului, făcută în şedinţa din urmă a congresului, — după afirmarea unora — este a se oonsidera ca o manevră a ministrului-preşedinte şi cestiunea congresului tocmai de aoeea sufere amânare. Congresul ínsé nu se va disolvau. Din acésta telegramă reese, că între Sârbi tot se mai nutresoe înoă speranţa, oă prin în trevenirea monarohului oongresul va puté să-şi continue lucrările sale în sensul dorit de Sârbi. Bine ar fi, dér cu greu e de crezut.
*
Din incidentul visitei principelui Bulgariei la Sinaia, parele bulgare publioă articole oăldurose. Intre aoeste cjiare este şi oficiosul nM iru. Tote fiarele bulgăresol constată necesitatea de-a se susţinâ raporturi amicale Intre cele două ţări vecine şi esprimă speranţa, că acâstă visită va strînge legăturile cari unesc cele două popóre. ţ)ia- rul din Sofia salută tot-odată în termini oălduroşi pe regele Carol şi pe poporul român.
*
Vineri s’a închis sesiunea parlamentului engles. Mesagiuî de închidere acoentuézá cordialele raporturi ale Marei-Britanii ou tote puterile, oarl raporturi au rămas neschimbate. Vorbind apoi de tractările de paoe, c}ice oă acestea s’au trăgănat. Tractatul formal încă nu e subsemnat, dér se speră cu tot dreptul, oă tóté punotele de litigiu mai importante vor fi regulate, şi că printr’o despăgubire de résboiü suficientă se va putea reda Greciei, teritoriul cucerit de Turcia, ou o neînsemnată rectificare de graniţă. Mesagiul mai aooentuézá între altele, oă presenţa representanţilor ooloniilor şi a Indiei la jubileul reginei, a contribuit de-a strânge legăturile unităţii între părţile diferite ale imperiului. In fine regina îşi exprimă reounosoinţa pentru energia, devotamentul şi suooesul, ou oarl toţi faotorii Indiei au oombătut fómetea şi oiuma.
Dr. Lueger despre situaţiune.Primarul Vienei, Dr. Lueger,
care aeji are aşa mare trecere în Austria, a fost acestea inter-wievat de cătră un corespondent al organului „partidei poporale4* unguresc! „Alkotmány44. Resultatul inter* wievului îl publică acestă fóiá în fruntea numărului seu de Sâmbătă,7 August. Etă câte-va din declara* ţiunile, ce Dr. Lueger le-a făcut înaintea corespondentului fóiei ungurescî :
De mai mare importanţă sunt însă declaraţiunile, oe le-a făcut Dr. Lueger asupra situaţiunei actuale din Austria. Etă oe Zise el:
„Situaţiunea e fórte seriósá şi în împrejurările de aZî e aprópe inevitabila o descompunere. Tendinţa contelui Badeni, de-a duoe pactul în îndeplinire In ori-ce împrejurări, coste el ce-ar costa, a dus lucrurile pănă la atât, că în Austria a isbuonit o crisă íngrijitóre, ér din acestă confusiă generală numai Sohönerer trage folos.
„Oposiţia germană aZi nu luptă în oontra ordonanţelor pentru limbă. Retragerea acestora, ba nici dimisionarea contelui Badeni nu mai e în stare de-a restabili pacea. AstâZl pacea să póte restabili numai şi numai printr’o radicală schimbare a întregului sistem şi acésta nu se póte evita, preoum nici nu se va evita.
„S’a vorbit mult despre o nouă împărţire a Austriei după limbi; aoésta însă ored, oă acum nu s’ar puté face. Idea so- idarităţii provinciilor coronei boeme este astăZl atât de puternioâ la toţi Slavii, în- oât împărţirea teritoriilor după limbă ar avé drept urmare o revoluţiă slavă, ale oăreia consecenţe ar fi necalculabile.
„In adevăr, aşa numita partidă liberală germană a comis un greu păcat. Ea a avut puterea de-a face ordine; dela 1867 3ănă la 1879 ar fi putut regula prin legi tóté oestiunile pendente, dér în lipsa de
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 167— 1897
prevedere şi de energiă, dootrinismul, ba chiar egoismul a făcut, oa aoéstá partidă să nu profite de t'mpul dat. Nu numai poporul german, oi íntréga Ausfcriă póte sö se poo&éso& aoum din oausa aoésta*.
ímpératul Wilhelm la Petersburg.Sâmbătă la amécjl a sosit ímpératul
Germaniei în Petersburg, oare era frumos împodobit. Pe ambele ţărmuri ale Nevei se adunase o imensă mulţime de ómenl. La 11 óre s’au zărit din depărtare norii de fum dela escadra germană şi după un ouart de oră, salve de tonuri au salutat corabia de résboiü „Hohenzollern* pe oare se afla împăratul. Vaporul coloniei germane din Petersburg era mai aprópe de vasul împărătesc. Sgomotóse şi însufleţite aolemaţiunî din partea Germanilor din Petersburg şi ale deputatiunilor germane din t6tă Rusia au salutat mai íntáiü pereohea împSrătâsoă germană.
Când împăratul "Wilhelm se arăta pe bordul oorabiei, tóté vasele de résboiü rusesc! întonară imnul german; salve de tunuri şi urale sgomotóse însoţeau cântarea imnului.
Punct 12 óre „Hohenzollern* îşi înfipse ancora, şi dela Peterhof anunţară salve de tunuri apropierea Yachtului împărătesc „Alexandria*1, pe oare se aflau împăratul şi ímpérátésa Rusiei. „Alexandria® s’a apropiat de „Hohenzollern*, ér suveranii ruşi se îmbarcară spre a merge pe bordul vasului împărătesc german. Când păreohea rusésoa, se urca pe soările oorabiei germane, împăratul Wilhelm le merse înainte; ambii împăraţi se îmbrăţişară şi se sărutară oălduros şi repeţit. împăratul Wilhelm conduse pe Impărătesa Alexan- dra-Feodorovna la împărătesa germană. Im- părătesele se îmbrăţişâră de repeţite-orî în mod cordial. împăraţii sărutară reciproc mâna împărăteselor, ér împărătesele îi sărutară pe frunte. După un ouart de oră, toţi treourâ pe corabia „Alexandria* şi pleoară la Peterhöff, unde au ajuns la orele i y 4. Aici îi aşteptau marii principi şi marele prinoipese, miniştri şi demnitarii ţârei, apoi oanoelarul german, prinoipele Ho- henlohe şi secretarul de stat „De Bülow*. La palatul dela Peterhoff a fost un dejun familiar.
Cu ocesia primei salutări pe vasul „Hohenzollern* împăratul Nioolae a împărtăşit împăratului Wilhelm, oă l’a numit admirai â-la-suite al flotei rusesol şi ’i-a gratulat. Ér după dejun, corniţele Mura- vie-w a predat d-lui de Bülow, în numele împăratului marea oruoe a ordinului Ale- xandru-Nevski. Tot odată s’au oonferit înalte deooraţiunl şefului cancelariei imperiale germane Vilmoski şi diferiţilor membri ai ambasadei germane.
*
Multe dintre foile din Petersburg au adus portretele împăratului şi a împărătesei Germaniei.
„Novoie Vremia* salută repeţit visita lui Wilhelm II ca un gagiu nou puternic pentru pacea européná.
„PetersbursJce Vjedomosti* cjice: „Oa să fi m drepţi, trebue să reounósoem, oă ímpératul Wilhelm a venit în ajutorul Husiéi pretutindeni unde a putut fi sprijinită politioa esteriórá rusésoá. Timpul congresului din Berlin aparţine deoî domeniului treoutului. Sinceritatea împăratului german e în afară de orî-ce índoélá. Primirea fiă tot aşa de sinoerău.
„Misowije Obgoloski* cjice, salutând pe Wilhelm II, oă aoésta a sciut sé dea politicei un nou curs, care nu se încrucişeză cu cursul rusesc.
„St.-Petersburger Zeitung* sorié, oă întrevederea este un moment de însemnătate istorică universală pentru ambele popóre şi nouă garanţă a păcii lumei,
„Novoshu spune, oă în oe privesce tripla alianţă, esistenţa ei nu împiedecă susţinerea de raporturi bune atnicabile între Germania şi Rusia.
SCIRILE DILEI.— 28 Iulie.
Părechea regală română în Viena şi cálőtoriile împăratului. Foile din Viena spun, oft în 12 séu 18 August st. n.t Regele şi Regina României vor sosi în Viena spre a visita pe împăratul. 0speţii români vor fi salutaţi la gară în mod solemnei, dér nu vor looui în palat, niol la Sohőnbrunn,oi în „Hotel Imperial*. In onórea părecbei regale române se va da în Sohőnbrunn un prânz de gală, ér séra suveranii români vor visita opera ourţei. La început visita aoésta era să se facă la Isohl. In urma dieposiţiunilor sohimbate însă, se amână şi reíntóroerea împăratului dela Viena la Isohl, oare se va întâmpla la 16 1. o. Dela Isohl, .împăratul va merge ou împărătăsa în Tirolul sudic. Iu 31 1. o. împăratul se reîn- tóroe la Viena şi va merge imediat la manevrele oele mari, mai íntáiü la Bistriţa (Ungaria) şi apoi la Totis. Dup’aceia vor urma în societatea împăratului Germaniei vénátórele din comitatul Baranya. In 20 Sept. împăratul sosesoe’n Budapesta.
Tren „separat* la Tuşnad. Biuroul din Braşov pentru bilete de drum de fier al d-nului Б. Aronsohn a arangiat erî, Dumineoă, un tren separat pentru Tuşnad. Cu aoest tren au făout esoursiune erî, tour şi retour, peste 250 de persóne. Esoursiu- nea în aceste locuri frumóee, fiind favori- sată şi de timp şi fiind bine serviţi dru- marii în urma arangiărei numitului birou, a reeşit fórte bine. In Tuşnad, în restaurantul dela salonul de cură, peste 100 dintre esoursioniştl au mânoat la „table d’hóte“. Mâncările au fost bune şi preţul de per- s0nă a fost fórte moderat. Asemenea şi serviciul a fost bun, ceea oe a contribuit, se’nţelege, mult la buna disposiţiă a óspe- ţilor.
P. S. Sa părintele episcop N. Popeaa pleoat dela Caransebeş ou trenul accelerat de Marţi diminâţa (22 1. o.) la Carls- bad — spune „Fóia Dieoesană*.
Exhumarea Generalului Traian Doda.Cetim în „Fóía Dieoesană44; Din oausă că cripta familiară din morminţii români dela Caransebeş să va reedifioa în mod solid, Luni în 2 August st. n. după amé^I la 4 óre, s’au deefăout mormântul, sooţându-se atât sarcofagul de metal al marelui general de pie memorie (rep. în 4/16 înmorm. în 7/19 Iulie 1895), precum şi acela al fratelui său a maiorului George Doda (f 1890) a surorei Maria (1836—1870) şi a nepótei Maria Zunea (1849 — 71), depunându-se pro- visorio în o localitate acomodată din oi- miteriu. La aoest aot au fost presenţl pe lângă vioe-căpitanul şi medicul orăşenesc, şi sora reposatului Elisa Doda, apoi P. O. D. protopresbiter Andreiu Ghidiu, arohi- teotul Adrian Diaconviciu, profesorii losif Bălan şi Enea Hodoş, ş. a. Desfăcându-se acoperemâutul superior al sarcofagului neuitatului general, s’a putut observa prin al doilea acoperemânt de stiolă (oei înohis hermetioe) oă aspectul trupului decedatului în decurs de doi ani, de când zaoe în mormânt, mai oă de fel nu s’a eohimbat, mul- ţămită preparaţiunilor de oonservare ese- outate înainte de înmormântare prin D-rii Popasu, Olariu şi Zipris. Faţa generalului era aprópe tot aşa precum o văzurăm înainte de doi ani pe oatafalo. Tot acele trăsuri energice şi resolute, espresiunea oarao- terului marelui general Doda, dér a unei energii, oăreia nu-i lipsea semnele oarao- teristioe ale nobilităţii de suflet şi a unei bunătăţi nemărginite de inimă, o espre- siune atinsă întru cât-va de întipăriturile suferinţelor ultime. Bătrânul general pare oă voia să cjioă: „daţi-ml разе voi nemul- ţămitori*. Uniforma de gală în oarea s’au depus trupul neuitatului nostru fost oon- ducătoriu de odinioră, era intaotă; numai ornamentarea de aur dela guler şi dela mâneci, apoi bumbii şi decoraţiile, şi-au cam perdut din luoiul lor, şi se presentau cam mohorîte. După 8 ori 10 ф1е gătindu-se noua onptă, rămăşiţele pământesc! ale scumpilor deoedaţi să vor depuue întrensa spre eterna odihiiâ.
„Valachisarea comitatnlni Bihor.* Subaoest titlu publică „Budapesti Hirlap* de Dumineoă următ6rele năsdrăvănii: „Inspectorul de şoole al comitatului Bihor renunţă la ofioiul său şi se retrage în pensiă. Causa dimisionărei o va espune într’un memorand, în oare va arăta, oă în comitatul Bihorului valahisarea ia dimensiuni atât de mari, încât pentru împedecarea lor e de lipsă a se recurge la cele mai radicale măsuri. Faotorii conducători íntotdénna p.u desoonsiderat raporturile inspectorului de şc01e şi au arătat în decurs de ani de d*le o indeferentă atât de mare, încât oestiunea şcolară naţională a ajuns într’un pericul estrem (sic!) Siposs Orbán văcjând aoum, oă lupta în oontra acestor stări de luoruri e zadarnică, se retrage din post şi tot-odată prin memorandul său, — în oare ou date statistioe va arăta oum se distruge maghiari mea din Bihor — va provooa pe miniştrii de resort să ia măsuri pentru vindecarea gravelor neajunsuri*. — Dâoă sunt adevărate oele oe le sorie „Bud. Hirl.“ , apoi în scurt timp avem să ne aşteptăm la răsărirea unui al doilea Pituk Bela pe orisontul Bihorului. Sigur, că „argumentele* oe le va aduce Sipos în memorandul său, nu vor fi cu nimic mai „tari*, ca năsoooirile nenorocitului de tristă memoriă Pituk. Nu cumva „patrioţii* din Bihor vréu să sa ilustreze prin înscenarea unor nouă scandale?
Gonferenţa interparlamentară de pacedin Bruxella a’a deschis Sâmbătă îu 7 August n. Representate sunt urmátórele state: Germania, Anglia, Austro-Ungaria, Francia, Italia, Spania, Danemarca, Svedia, Olanda, România şi Statele-Unite americane. Preşedintele Camerei belgiane Beernaert a fost ales oa preşedinte al congresului. El mulţumi pentru alegere şi 4isei oă problema oonferenţei este să discute cestiuniie pri- vitóre la tribunalul de arbitrii şi să afle mijlóoeie potrivite pentru înfiinţarea unui tribunal de arbitrii internaţional permanent. După aoésta ministrul de esterne belgian a bineventat întrunirea în numele guvernului.
Cine va continua Marele Etimologic ?După oe Academia Română, în sesiunea sa generală din primăvera treoută, a sistat publicarea Marelui Etimologic, în esten- siunea începută de d-1 B. P. Haşdeu, mulţi se întrebau că oine va continua aoésta operă monumentală? Aoum aflăm din fiarele bucurescene, oă Aoademia a însărcinat cu continuarea lucrării pe d-1 Al. Filipide, profesor de limba şi literatura română dela facultatea de litere din Iaşi. D-1 Filipide a declarat, oă va termina acâstă mare lucrare pănă în oel mult & ani de cjile. In oulegerea diferitelor aooepţiunî ale cuvintelor şi expresiunilor, d-nul Filipide se va ţine strict de textele tipărite pănă aoum.
Coróne eterne. Din inoidentul morţi prea timpurie, în flórea vieţei, a Dómnei preotese Rachila Puianu n. Bucur din Do- boli inferior, Domna şi Domnul Direotor Valeriu Bologa, în locul unei oununi peri- tóre pe sicriul regretatei adormite ni-au trimis 5 fl. drept coronă neperitóre, oontri- buţiune la fondul pentru şoolarii români săraol, înfiinţat în memoria iubiţilor răposaţi. Se chităză acóstá sumă în acest mod şi se arată, că s’a adaus la numitul fond.— Braşov , 27 iulie 1897. — Comitetul parochial român gr. or. din Cetatea Braşovului.
Catecheţi pentru elevii români gr. or. dela şo01ele străine şi de meserii din Sibiiu au fost numiţi din partea Consistorului ar- chidieoesan, după oum comunică „Tel. Rom.* următorii d-nl: 1) Nioolau Ivan, ppresbiter şi asesor cons. pentru gimnasiul superior de stat. 2) Ioan Popovid, diaoou şi 3) Dr. Eli e Cristea, seoretar cons. pentru gimnasiul infer. de stat. 4) Dr. Ioan Stroia, prof. sem. pentru gimnasiul şi şco- lele reale superióre evangelice lutherane.5) Elie Moga, diaoon, pentru gimn. şi şenilele reale inferióra evangelice lutherane.6) Mateiü Voileanu, asesor consist, pentru şeolele elementare de stat, pedagogia de fete şi elevele din mănăstirea Misericor- dianelor. 7) Dr. Petru Şpan, prof. semina-
rlal nentru şo61a civilă de fete română şi elevele dela şc0la evang. luth. 8) Gavriil Hango, presbiter, pentru şoolele de fete dela mănăstirea oălugăriţelor. 9) Demetriu Cunţan, prof. sémin., pentru şoola elementară evang. luth. 10) Demetriu Câmpean% archivar oonsist., pentru şo01a elementară evang. luth. 11) Ioan D. Şuţ, şi 12) Teodor Orlea oleriol absolv, pentru elevii meseriaşi.
Esundaţiile Dunărei în Ungaria. Maraparte a Strigoniului este sub apă ; în oo- mitatele Pojun, Győr şi Comorn teritorii enorme sunt numai o apă. Comune numă- róse sunt îneoate. Din comitatul Pestei de asemenea se vesteso mari esundaţii. tn comuna Uj-pest de lângă Budapesta au fost rupte digurile şi apa a întrat în oomună făcând devastaţii fórte mari. Budapesta însu-şl este în mare perioul. Pretutindenea autorităţilor comitatelor şi miliţia desv01tă cea mai înoordată activitate pentru evitarea perioului. O parte din lucrării*3» de apărare se fac sub conduoerea arohiducelui Frideric.
Esplosiunea dela Rasciuk* Despre nenorocirea întâmplată la Rusoiuk, se anunţă urmátórele amănunte : Nenorooirea s’a întâmplat Vineri dup’emia^I în fabrica firmei „Fraţii Ivanov*, care face negoţ ou materii explozibile. Aiol cartuşele de sistem mai veohiü au fost curăţite de praf. Din întâmplare a esplodat o cartuşe ; olădirea unde se luora era mai mult o baracă, oare avea numai o întrare. Baraoa se aprinse şi ómenii dinăuntru au fost perduţl. In total abia au putut scăpa 10 persóne. Mulţi nenorociţi, cari au suferit grave vătămări şi arsuri în durerea lor nebună au sărit în Dunăre şi s’au îneoat. Numărul morţilor înoă nu se póte stabili, căoî multe oadavre sunt sfăr- ticate ’n bucăţi. Prinoipele Bulgariei, care a sosit dela Sinaia, ou o oră mai târziu de catastrofă în Rusoiuk, a mers la looul nenorooirei şi a visitat pe răniţi în spital, însoţit fiind de miniştri oarl erau ou el.
Concert. Musioa orăşenâscă va concerta mâne, Marţi 10 August n., în grădina otelului „Pomul verde*. Inoeputul la8 óre séra. Se va cânta potpouriul nou: „Sol- daten Spiele“ de I. F. Wagner.
Toasturile ţinute în Sinaiacu ocasiunea yisitei prinţului Bulgariei.
Ia cjiua sosirei prinţului Bulgariei în Sinaia, seim că s’a dat în palatul Peleş, în onórea lui un prân4 de gală. Cu ocasiunea acésta s’a ţinut toasturile, despre cari raportézá „Monitorul Oficial44 din BucurescI cele ce urméza:
In timpul prânzului M. S. Regele, sculându-Se, a ridicat un pahar în sănătatea Augustului Séu Ospe, rostind următo- rele cuvinte:
nCu o vie satisfacţiune a salutat în A l- teţa Vostrâ regală pe al doilea principe al
„ Bulgariei, care vine să Ne visiteee.„Sunt fericit de acésta plăcută ocasiune,
„pentru a asigura pe Alteţa Vo'stră Regală „cât ’Mt sunt de preţiose bunele raporturi cu „ Bulgaria şi cât Noi dorim să strîngem legă' „turile de amiciă, cari unesc de mult timp am- yfiele Nóstre ţări, şi cari au fost consacrate „prin armata Mea pe câmpia deresbel dintre „Dunăre şi Balcani.
„ Mulţumindu-Vă din totă inima pentru „iamicala Vostrâ visită, beau în sănătatea A lteţei Yóstre Regale, în sănătatea Principesei „şi pentru propăşirea Bulgariei, căreia-i uree „o desvoltare padnică şi un viitor fericitu.
La oare A. S. R. Priuoipele Bulgariei a răspuns prin următorul toast:
„bă ’M i d°.a voe Majestatea Vo'stră a*l „mulţumi pentru cuvintele atât de mişcătore „ce a pronunţat şi de aii esprima sincera şi „cordiala Mea recunoscinţă pentru primirea „aşa de simpatică şi afectuósá cu care am „fost întâmpinat de Majestatea Vdstră şi de „poporul român.
„Cu totul fericit de a Mă găsi aci, în vsînul naţiunei române, de care ţéra mea e „strînsă cu atâtea legături, ridic paharul în „sănătatea Majestâţei Vóstre, Majestăţei Sale „ Regina, Familiei Regale a României, precum
Nr. 167.— 1897И GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
„$* pentru prosperitatea şi m rirea naţiunei „române*.
Am bale toaste au fost aclamate cu urale de persdnele presinte, âr musioă a intonat, dapă ouvântarea M. S. Regelui, imnul naţional bulgar; âr după acela al A.S. R. Principelui Bulgariei, imnul regal român.
E c o n o m i â .
Import de grâu din afară. Boemia oum- pără ac}* mult grâu din străinătate, mai ales din America. Grâul amerioan roşu de érná e mai căutat. In looul grâului din Ungaria Boemii cumpără în mare parte grâu de Kunsas. După probele presentate grâul amerioan e de calitate mulţumitore. Altă întrebare însă este décá se póte şi măcina aşa bine oa grâul dela noi.
Dér nu numai grâul american, oi şi grâul din Saxonia şi Pomerania numit ,„Landweizenu află intrare în Boemia. Chiar şi făină străină se aduoe în Boemia, cu tóté oă vama pentru maja metrică e de1 fl. Făina de orz se ofere cu suooes de cătră morile saxone, prusiaue, silesiane, şi chiar de oătră aoele din Berlin şi Potsdam.
Preţul argintului a scăcjut de câte-va săptămâni oa niol-odată. Reducerea preţului se datoresoe marelor cantităţi de argint, oe le-au oferit in lunile diu urmă minele de argint americane şi oarl n’au aflat oum - părători. India ostioă în urma fómetei şi a ciumei a slăbit fórte mult cumpărările sale de argint.
In anul acesta India nu s’a presentat ca oumpărător de argint, ci oa cumpărător de aur, cu oare a trebuit să plătâsoă cantităţile mari de cereale procurate în Europa. Preţul unei Unoie-Standard este acj* numai de 25.75 d. pe oând de pildă la1 Ianuarie 1895 era de 27.25 d.
C o n v o c a r e .On. nreoţî şi învăţători gr. cat. din
ţinutul Haţegului şi alţi binevoitori ai şo61ei, prin acâsta să conv6oă la adunarea generală a ^Reuniunii docenţilor gr. cat. din ţinutul Haţegului“ , ce se va ţinâ în Haţeg .la 12 Septemvre st. n. a. c.
P r o g r a m :A) Participare în oorpore la serviţiu
divin în biserioa gr. cath. din loo la 9 <Sre a. m.
B) Şedinţa I ou început la 10 a. m.1. Cuvântul de deschidere al preşe
dintelui.2. Constatarea membrilor presenţl.3. Raportul comitetului despre acti
vitatea Reuniuii diu anul trecut.4. Raportul cassarului despre starea
oassei.5. Raportul bibliotecarului.6. Esmiterea a 3 oomisiunl pentru cen
zurarea rap6rtelor de sus.7. Esmiterea unei oomisiunl pentru
înscrierea de membri şi înoassarea de taxe.8. Disouţ’e asupra procedurii în oausa
absenţielor soolare pre basa regulamentului comitatens din vig6re.
9. Cotirea disertsţiunilor.10. Raportul oomisiunilor esmise.11. Statorirea şi votarea bugetului
pre anul viitor.12. Statorirea terminulni şi locului
pentru adunarea generală viitore.13. Eventuale propuneri.Din şedinţa comitetului oentral ţinută
în Haţeg la 28 Iunie 1895,N. Nestor, N. Trimbitoniu, Stef. Ţarina, preşed. notar I. notar II.
Aoă9tă oonvocare oublioă să se oon- sidere şi oa invitare speoială.
Scirî din România.— La congresul medical din Moscva.
Toţi medicii şi tóté oelelalte persóne din Bucurescl, delegate a partioipa la congresul medioal din Moscva, vor sosi la 1 August în Iaşi spre a-şi continua drumul prin 'Unghenl. Din Iaşi vor pleca dd. profesori: L. Russ, E. Puşoariu şi Z. Zamfiresou, delegaţi ai facultâţei, şi d-rii N. Vicol şi Imervol.
Meteorul a înoetat cursele la jumătatea lui Deoemvre, ér Ignazio Florio a început la aoéstá dată oursele. S’a exportat mai multă făină, în cantitate de 11.705,735 kgr. apoi fasole, cereale, soândurl, spirt, brânză, cartofi, pesoe, păcură, fierării, vin, fruote, vite, etc. S’au importat mai multe materiale de construoţie (marmură şi cărbuni de pământ) în oantitate de 1.757,656 kgr. apoi măsline, unt-de-lemn, lămâi, portocale, mandarine, struguri şi fructe, legume, pesoe, orez, piper, oafea manufao- tură, tutun, smoohine, ourmale, oastane, seminţe uleióse, uleiuri, bumbăoărie, pielărie, halva, rahat, stridii, eto. Totalul exportului este de: 19.914,854 kgr., ér al importului de 6.639,984 kgr.
— Incendiul din Bucecea. Incendiul din Bucecea a isbuonit dintr’un magazin de coloniale a fraţilor Gros din Botoşani din causa unui trăsnet. Au ars 18 case. Tîrgul întreg însă era în primejdie. Din norocire o plóie torenţială oătjând în acele momente a potolit furia flaoărilor aşa, oă îndată apoi, inoendiul a fost looalisat. Nici una din oasele arse nu era asigurată, afară de proprietăţile Fraţilor Gros.
— Încercare de sinucidere în faţa librăriei Socec. Individul Petre Kraus, fiind dat oa desertor, a fost prins scrie „Drap.a a I de cătră un agent, oare în urma ordinului ce primise, trebuia să’l ducă la po- liţiă. Petre Kraus locuia în strada Puţu ou apă reoe, Nr. 20, şi când a venit agentul să’l ia abia cu mare' greutate a putut fi convins, oă trebue să mérgá la poliţie. Insă după oe s’a pornit de acasă, a mers cu voe bună, fără să inspire agentului nici un fel de bănuială despre cele ce plănuia. Agentul mergea fără nici o grije lângă dânsul, oând la un moment dat, Kraus scóte un cuţit de buzunar, pe oare şi-l’a împlântat tn piept ou t0tă puterea. Acésta, în momentul oând trecea prin dreptul librăriei Sooeo. La moment sinucigaşul a că^ut jos, şi sângele a înoeput să-i năvălesoă din rană. In stradă se făcuse o aglomeraţie fórte mare; publicul se grămădea să afle prioina acestei tentative de sinuoidere. Ime* diat nenorocitul, a oărui stare e desperată, a fost transportat la spitalul Colţea, pentru a i-se da îngrijirea trebuitóre.
NECROLOG. Subsorişii ou inima plină de durere anunţă, oă scumpa şi neuitata lor soţiă, fiică, soră şi cumnată Rachila Puianu năso. Bucur după o scurtă, dér grea suferinţă a răposat în Domnul, astăzi Sâmbătă, la 9 óre a. m. în anul al 31-lea al etăţii şi al 15-lea al fericitei sale căsătorii.
Rămăşilele pământesc! ale soumpei decedate se vor depune spre vecini oul ră- paus în oimiterinl biserioei române gr or. din loo Luni în 28 Iulie (9 August n.)
Fiă-i ţărîna uş0ră şi memoria binecuvântată :
D o b o l i i n f e r i o r , 26 Iulie (7 August) 1897.
Nicolae Puianu preot român ortodox, oa soţ. Văd. Maria G. Buour năso. Vasilie, oa mamă. Maria Bucur măritată Făroaş, Iuliana Buour măritată Şoşu oa surori. Ión [Făroaş şi loan Şoşu, proprietari, oa oumnaţl.
ULTIME SCIRLPetersburg, 8 August. La prân
z i de gală în Peterhoff, Ţarul a toastat în sănătatea împăratului W ilhelm cjicend, că noua manifestare a legăturilor tradiţionale dintre Rusia şi Germania este o garanţă preţiosă
pentru susţinerea păcii generale. îm păratul Wilhelm a răspuns, promiţând serbatoreace Ţarului, că-1 va sprijini cu t6tă puterea în marea operă a păcii universale.
Madrid, 8 August. Astăcji un anarchist a împuşcat la Santaguendo asupra ministrului-preşedinte Ganovas, care a şi murit îndată. Asasinul, cu numele Golii, a „fost arestat. Se фее, că este Neapolitan.
DIVERSE.0 ţâră fără hoţi. Luorul n’ar fi de
ore^ut, dâcă nu l’ar afirma o gazetă en- glesă. E vorba de Islanda. Loouitorii aoes- tei ţări sunt după oum se spune de o onestitate proverbială. Sentimentul de demnitate e aşa de desvoltat la populaţia acestei ţări încât nu numai, că nu se fură la dânşii dér şi moralitatea lor a ajuns la un grad fórte înalt, la care nici una din po- pórele lumei nu se póte lăuda, oă a ajuns. Lucru nemai pomenit în ţări oivilisate, în Islanda ómenii nici nu-şl închid uşile,— lăcătuşii mor de fóme, fiind-că n’au de lucru, — şi orl-oât nu s’ar închide uşile, nu se pomenesc hoţi. Europenii veniţi pe acolo, s’au interesat fórte mult să afle nu oum-va o fi fost vre-odată vre-un hoţ pe acolo, şi orl-cât a întrebat, n’eu aflat de niol un hoţ; ba erau şi locuitori, cari nici nu soiau oe-i aceea hoţ. Abia la urmă, dela un moşneag uitat de vrome, au aflat, că de vre-o 4eoe veacuri ínoóce, de când soia el istoria ţărei, s’au pomenit doi cari au furat. Şi încă şi din aoei doi, unul era un Neamţ venit de curând şi luase dela un Is- landez un lucru eprópe neînsemnat. Pentru acésta nenorocitul fusese condamnat de cătră bătrânii ţărei, la mórte, pur şi simplu. E natural, ca un popor fără hoţi să n’aibă nevoe de poliţie în schimb însă Islandezii sunt fórte hărţuitori: pentru o vorbă se faoe câte o judecată, care ţine cu anii, pănă ce merg la Curtea de apel din Rey- kjavik, şi dâoă nici aoolo nu li-se faoe dreptate, merg tocmai în Dauemarca şi tot nu se opreso ou prooesul.
Un Sfat. Un 4iar din Germania pu- blioă urmátórele sfaturi, pe oarl le reproducem recomandând corespondenţilor noştri, să cetâsoă fiă-care în parte aoeste sfaturi şi să caute pe cât e posibil să se conformeze lor. 1) D0că vrei să comunici ceva vre-unei gazete, sorie-o repede fără a sta mult la íudoélá, şi trimite-o imediat, căci luoru oare e nou oât îl gândesol, este póte peste câte-va óre prea veohiu. 2) Fii scurt: prin aoésta îţi eoonomisesol şi ţie şi re- daotorului un timp preţios. Prinoipiul tău să fiă: fapte nu frase! 3) Fii olar, nu sorie cu creionul, ci numai ou cernâlă şi sorie oiteţ, mai ales numele proprii şi cifrele; şi pune mai mult punote decât virgule. 4) Nu sorie nicî-odată „erltt séu Ba4í“ pune data hotărîtă a 4il0i» 5) Nu corecta niciodată un nume séu un număr; mai bine şterge tot cuvântul şi seriei alăturea din nou. 6) Prinoipiul: nu sorie niol-odată pe amândouă feţele hârtiei. O sută de rânduri pe o pagină, pot fi tăiate, date la cules şi culese în oâteva minute, pe oând dâoă ar- tioolul e scris pe amândouă feţele hârtiei, trebue să stea câte două 4^e l0 acelaşi lu- otrător pănă îl culege, şi abia a treia 4* vine la gazetă. 7) Dă, totdéuna când sorii redaoţiei, adresa ta essotă şi numele tău adevărat, căol scrisori anonime nu pot fi luate în sémá de redacţie.
Povestea tobei. ţ)iarul „Gaulois“ pu- blioă în numărul său mai recent un articul interesant despre povestea tobă şi a tam- bour-major-ului. Despre tobă se face amintire şi într’un imn grecesc oătră Cybele, din care se póte daduoe, oă înoă Evreii din vechime ounosceau toba. In armata franoesă toba a fost introdusă de regele Franoisc I. Pentru fiă-oare regiment dispuse un tobaş, şi pentru întrâgă armata unul mai mare peste tobaşl. Du Bellay într’o lucrare a sa, scrisă la anul 1549, face amintire despre „tambour maiour*, a oărui datorinţă era a fi totdéuna iângă colonei
şi să facă ounosoute (sub-oom and şuţilor) voinţele lui“ . Pănă atunol tobaşul de regiment era şi el numai un soldat de rând, fără grade. Iu anul 1651 tobaşul începe să jóoe un rol mai însemnat, având grade; în 1775 tobaşul de regiment avea sub po- runoa lui pe „oboiştl** şi „olanetaş!a. Pe timpul acesta să numea „tambour-general* şi purta distincţiunea de sergent-major. Ia anul 1790 colonelul căpătă dreptul de a-şl alege şi numi însuşi „tambourul general**. Aceştia erau aleşi dintre oei mai frumoşi şi mai voinici feoiorl, precum şi uniforma tarobovrului era mai pompósS oa a oelor- lalţi soldaţi. La 1811 pompa uniformei se mai reduse, dér pa timpul restaurărei luo- sul în uniforma tambour-ului din nou vani la modă. Este interesant, oă mai în- tâiu tambour-majorul folosia bastonul oei mare, oe-1 p0rtă şi acum, oa să pedepsésoft ou el pe oei vinovaţi; numai mai târ4iu deveni bastonul un simplu mijloc pentru comandă.
Clima şi etatea omului. Un învăţat engles a arătat pe basa unor date statis- tioe, oă loouitorii ţărilor ou climă mai moderată trăeso mai mult, decât oeilalţl din ţările tropice séu arotioe. In Germania şi Britania-mare între 1000 ómeni, 70 ajung etatea de 60 ani, în Dania 84 ómeni, în Svedia 88; Norvegia 90; în Rusia de comun loouitorii din ţinuturile nordice ale ţării trăeso mai mult, decât oei din părţile sudioe. In Austria şi Portugalia din 1000 de ómeni numai 71 ómeni ajunge etatea bătrâneţelor. In Spania numai 58; în Grecia 56; în India ostică 40. In Franci» trăeso ómenii mai mult: din 1000 ómeni, 127 ajung atatea de 60 de ani. Dup& acésta urmâză Irlanda ou 105. In Anglia, după statistica din 1896, 188 de ómeni au trecut peste etatea de 90 de ani, şi 14, oari au trecut peste 100 de ani.
Fotografia modă nonă. Pănă aouma fiăcine îşi avea rudele fotografiate puse în album şi albumul întins pe masă. Insă aoest sistem de a avé fotografiat numai chipul ounosouţilor nu numai oă e veohiu dér o să şi ésá din modă în ourând. Căci la drept vorbind, ce interes póte să mai presinte numai chipul unei rudenii oât de iubită ar fi ea ? Pentru a avé oeva mai mult, şi mai preois, o fotografiă, oare şi după mórte să semene ou fotografiata, a trebuit să viă un doctor amerioan, dooto- rul James Norton, şi să ne dea un sistem de a fotografia rudele. Aoest sistem oonstă în fotografiarea întrâgă — a persónei pe oare voim să o ţinem veoinio în albumul nostru ou razele Röntgen. Cu aoest sistem avem nu numai întregul schelet oi şi particularităţile lui, ou tóté modulaţiile corpului şi ou tóté defectele şi perfecţiile lui. Femeea pe oare a fotografiat’o e de 1 metru 65 în mărime naturală; şi de a şi fost îmbrăoată în timpul fotografiărei, totuşi i-se pot vedé odată cu ósele, şi contururile trupului, oare de altminteri sunt ireproşabile,
L i t e r a t u r ă .In tipografia „A. Mureşianu“ din
Braşov a apărut: „David Almuşanu, sohiţe biografioe de loan Popea, profesor**. Asupra acestei broşuri, atât de bine sorise, oare presentă şi multe momente de însemnătate istorioă, atragem atenţiunea mai ales a număroşilor elevi de odiniórá ai regretatului David Almăşauu, „Nestorul profesorilor românI“ , al oăruia portret se află pe pagina primă a broşurei. Un esemplar costă 30 cr. şi pe póte prooura dela administraţia 4* arului nostru.
*
In tipografia H. Uhrtnaun diu Timi- şora a apărut: „Lilian“ , roman original de Aurelia Păcăţian-Rubenescu. Format 8° plăcut de 85 pagine. Se póte prooura dela aut0ră în Comloşui-mare (N. Komlos, comitatul Torontal) pentru preţul de 30 or. (plus 3 cr. porto).
Proprietar: D r. A u rel Mureşianii*Redactor responsabil: G regoriu Maior*
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 167— 1897
Cursul la bui*sa din Viena.Din 8 August 1897.
Jttonţa ung. dş 4;/q . t . . 122 70 fienta áe ooróne ung. 4% , : . ÍÖÖ.20lmpr. căii. feh uüg. î& aur 4v2%- 122.30lmpr. căii. fer. ung. în argint 4tl/2°/0 101.80Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.50Bonuri rurale nngare 4% • • • 98.—-Bonuri rarele croate-slavone . . 98. —-Imprum. ung. cu premii . . . 154.15Losurl pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.—Renta de hârtie austr. . . . . . 102.15Renta de argint austr................. 102.25Rentf. de aur austr.................... 123.30LoeurI din 1860 ....................... 146,—Aoţii de-ale Bán cei austro-ungară. 948.—Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 401.75Acţii de-ale Bănet i austr. de credit. 369.—N apoleondori........................... 9-52Mărci imperiale germane . . . 58 56
F u'is vista . . . . . .Rente de corone austr. 4% Note italiene. , . . . .
47.60101.3545.25
Cursul pieţei Braşov.Din 9 August 1897.
Banonota rom. Cump. 9.46 Vend. 9 48Argint ronâc. diimp, 9.42 Vead. 5.45Napoleond’orl. C mp. 9.49 Vend. 9 51Galbeni Cump. 5.62 Vend. 5.67Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vend. — . —
Mărci gemane Cump. 58.20 Vend. — Lire turoescl Cump. 10.60 Vend. —
Scris. fonc. Albina 5% 100.75 Vend. 101.75
S e află de vânzare,din mână liberă,
un m agaz in demărfuri coloniale’, văpseleriîşi cu deosebire bumbacuri,ce există pe piaţa Braşovului din anul 1827.
Doritorii de al cumpăra sunt rugaţi a se adresa la firma.
s-s loan Teclu şi fiiu. > q p p p q p p p q q p p q q p ţ
ANUNCIDRI(inserţiuni şi reclame)
Sunt a se adresa subscrisei administraţiuns. In caşul publicării unui anunciu mai mult de odată se face scădement, care cresce cu cât publicare se face mai de multe-orî.
Administr. „Gazeta Trans.“
Pi. 2797-1897. tlkvi.
Árverési hirdetményi kivonat.A fogarasi kir. járásbíróság, mint telekkönyvi hatóság közhinó
teszi, hogy G-anea György végrehajtatócak Csizmás Moisze Nikolai végrehajtást szenvedő elleni 550 frt. — kr. tőkekövetelés és járulék iránti végrehajtási ügyében a brassói kir. törvényszék (a ícgarasi kir. jbiró- ság) területén lévő Lissza községben fekvő a Lisszai 298 számú tjkvben A f alatti 589, 590 hrsz. ingatlanra 196 írt., 706 hisz. ingatl, 22 frt., 867 hrsz. ingatl. 50 írt., 889 hrsz. ingatl. 58 írt., 1375 hrsz. ingatlanra 6 írt., 1418 hrsz. ingatl. 51 írt., 1901 hrsz. ingtl. 61 frt.f 1945 hrsz. ingtl. 7 írt., 2232 hrsz. ingtl. 47 frt., 3164 hisz. ingtl. 68 írt., 8168/4 hrsz. ingtl. 1 frt., 4165 hrsz. ingtl. 127 frt., 4187 hrsz. ingtl. 36 frt., 4381 hrsz. ingtl. 6 fr., 4507/1 hrsz. ingtl. 7 frt., 5055 hrsz. ingtl. 30 írt., 6309 hrsz. ingtl. 11 frt., 6653 hrsz. ingtl. 32 írtban ezennel megállapított kikiáltási árban az árverést elrendelte, és hogy a fennebb megjelölt ingatlanok az 1897. évi September hó l-SÖ napján d. e. 8 Órakor Lisszán község a házánál megtartandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron alól is eladatni íognak.
Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10%'át készpénzben, vagy az 1881 évi LX . t. ez. 42. §-ában jelzett árfolyammal számított és az 1881. évi november hó 1-én 3838. sz. alatt kelt igazság* ügyminiszteri rendelet 8. § ában, kijelölt óvadékképes érték papírban a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881: LX . t. ez. 170. § sa értelmében a bánatpénznek a bíróságnál előleges elhelyezéséről kiállított szabályszerű elismervényt átszolgáltatni.
F o g a r a s o n , 1897 évi Májas 25-én.A fogarasi kir. járásbíróság mint telekkönyvi hatóság.
v i s íPrenumeraţiunile ia G azeta T ran s ilv an ie i se potö face şi reinoi
ori şi când dela 1-ma şi 15 a fîâ-eărei luni.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
M e r s u l t r e n u r i l o rpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. n. valabil din I M aiu 1897.
S e p s i - S t . - G e o r g — C i u c - § e r e d a .Tren mixt6.19 2.55 B ra ş o v ...............................4.58 2.377.10 5.35 Sepsi-Sângeorgin . . . .8 .- 6 25 Mal n a ş ...............................8.2? 6 48 Băile Mal n a ş .......................9.10 7.35 >r Băile Tnşuad......................9.85 8.—
10.65 9.20 Ciuc-Sereda......................
à
Tren mixt8.25 8.536.255.3
5.24 4.36 4 20 2.55
N o t ă : óreie înseiuriate în stânga staţiunilor sunt a se ceti ínsemnézá órele de uópte. — Semnul
1.51
12.0511.1911.0610.19 10.03circ. din 1 Inii.— 131 Aug.d
7.03 6 264.07 3.19 3.06 2.17 2 01
12.35
€opşa-mică — Sihiiu — A v iig — FăgăraşTren de persóne şi mixt
2.203.574.19
tr. mxt.
4.346.168.42
4436.367.04
11.2012.481.15
‘5> E c oC ea
tr.m ixt
2.053.586.35
7.108.509.15
7 52 818
pl. CopşaOcna
lîîica
'JOS
plN808.
Sibim .
Avrig . Făgăraş
so?.
/ P!- l sos.
P1*
Tren de persóne şi mixt
3.353.-
1
9.34 3.25 6.25 12.358.11 146 5.07 11.017.44 1.16 4.40 10.307.31 53' cö 8576.02 t 3* CD
îa .2 ^ t>
7.163.28 4.25
H u r e s - I i is. o . « I 8 t F I ţ aTre n mixt şi de pers. Tr. mixt şi de pers.
