ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

II1

-IN HONOREM GHEORGHE LAZAROVICI-

Interdisciplinaritate în Arheologie

Timişoara, 6 decembrie 2014

JATEPress Kiadó

Szeged 2014

Editori: Sorin FORŢIU Adrian CÎNTAR Consilier științific: Dorel MICLE Coperta: Gloria VREME-MOSER, www.ideatm.ro Foto copertă: Ovidiu MICȘA Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2014 Președinte Lorena VLAD

www.arheovest.com

referință bibliografică

ISBN 978-963-315-228-7 (Összes/General)

ISBN 978-963-315-220-1 (Vol. 1), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2)

Avertisment

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate

autorilor.

33

AŞEZAREA NEOLITICĂ DE LA ŞIMLEU SILVANIEI ‒STR. T. VLADIMIRESCU NR. 7 (II)

Sanda Băcueţ Crişan*, Horea Pop** * Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău; sandabacuet2001@yahoo.ro ** Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău; horeapopd@yahoo.com Abstract. The Prehistoric archaeological site from Şimleu Silvaniei-Tudor Vladimirescu Street No. 7 has entered into the scientific literature because of the Neolithic finds discovered due to the building of a touristic mansion. From the geographical point of view the site is placed on the second terrace of the Crasna River, on the left bank of this river. The excavations made in Şimleu Silvaniei in the site of Tudor Vladimirescu Street, although of a relative moderate surface and a brief period of time, revealed the fact that the space between this street and the streets George Bariţiu, Horea, George Coşbuc and Oaşului (a surface of over 6 ha) is of a high archaeological potential. The oldest settlement layers of the excavations from Şimleu Silvaniei, Tudor Vladimirescu Street, date in the Neolithic, more exactly in the Zau culture (Lumea Nouă type). Defined recently by Gheorghe Lazarovici on the basis of was already known as the cultural Complex CCTLNISZ. The evolution of this culture is very well documented in Şimleu Silvaniei, through the identifications of C12 feature on the Tudor Vladimirescu Street, at no. 7, which marks the immediate next stage of inhabitation. The best analogies for the material disco-vered in this feature has good analogies in the early stages of the sites from Pericei and Porţ. Of a high archaeological importance are the five funerary features excavated in Şimleu Silvaniei, dating in the last Neolithic stage of this kind documented in the area. Keywords: settlement, Neolithic, Lumea Nouă, Suplacu de Barcău (Zau), inhumation graves.

Unul dintre cele mai interesante situri identificate în ultimii ani pe teritoriul oraşului Şimleu Silvaniei este cel amplasat pe terasa din partea stângă a văii Crasnei, zonă marcată de străzile Tudor Vladimirescu, George Bariţiu, Horea, George Coșbuc și Oaşului (Fig. 1). Cu ocazia unor lucrări edilitare, diferite tipuri de construcţii, din anul 2002, au fost identificate locuiri de tip Lumea Nouă, Suplacu de Barcău1, Bod-rogkerestur2 urmate de locuiri aparţinând epocii bronzului3, epocii romane4, epocii moderne. Situl se află amplasat pe terasa a doua, neinundabilă, a râului Crasna, la This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE-2012-3-0461. 1 Băcueţ Crişan, 2011, p. 49-71. 2 Pop et alii, 2006, p. 22. 3 Ibidem; Bejinariu, 2011, p. 75. 4 Pop, 2012, p. 255-257.

34

circa 50 m sud de cursul acestuia. Zona este plată, întinsă, uşor de amenajat în vede-rea ridicării unor construcţii de locuit. Aspectul geomorfologic face din această terasă cel mai favorabil loc pentru amenajarea unor astfel de construcţii. Peste valea Crasnei se ridică impozanta Magură a Şimleului unde locuitorii din toate epocile găseau refu-giu în fortificaţiile ridicate pe vârfuri.

Situl, cu o suprafaţă de peste 6 ha, a fost identificat în urma unor cercetări de teren (1996), dar a fost cercetat ocazional prin periegheze repetate (1998, 2000‒2003, 2005‒2007) şi cercetări arheologice preventive ocazionate de construcţii edilitare.

Fig. 1. Șimleu Silvaniei. Amplasarea sitului.

Cercetarea desfăşurată în anul 2009 a avut de suferit numeroase neajunsuri datorate faptului că acestea s-au desfășurat după începerea lucrărilor de construcție ale unei pensiuni, unitățile de cercetare fiind astfel impuse de fundațiile noii clădiri precum şi de de alte fundaţii mai vechi provenite de la unitatea de pompieri care a funcţionat în acest punct (Fig. 2).

Din cele 20 de complexe arheologice cercetate, 12 au fost datate în neo/eneo-litic, dintre care unul a aparţinut primei etape de locuire, etapă de tip Lumea Nouă (Zau II)5. Restul complexelor se întind cronologic în paralel cu diferite etape de locuire de tip Suplac II (Zau III). Două dintre complexele cercetate au fost locuințe (una adâncită, cea timpurie, şi una de suprafaţă), cinci au fost gropi de provizii și cinci morminte de inhumație6. În cadrul acestui articol, dar şi în alte studii sau articole anterioare, am utilizat în descrierea materialelor neolitice, termeni ca, ceramică de tip Lumea Nouă sau de tip Suplac I, II sau III, în condiţiile în care, în ultimii ani, aceste

5 Băcueţ Crişan, 2011, 51-52. 6 Pop, Marchiş, 2010, p. 214-215.

35

Fig. 2. Planul săpăturilor din anul 2009 (după Pop, Marchiş, 2010).

descoperiri au fost cuprinse sub denumirea de cultură Zau7. În cadrul culturii Zau diverse complexe cercetate la Porţ/Suplacu de Bar-

cău-Corău au fost incluse în etapele IB (M5 şi M16, contexte care nu s-au dovedit a fi morminte, ci gropi arse care aveau în umplutură oase arse provenite de la ani-male), IC, IIA, IIB, IIC, IIIA, IIIB8, atribuite anterior etapelor Suplac I sau II. Ultimii ani de cercetare în zona sălăjeană a sitului, la Porţ, au dus la creşterea numărului de complexe arheologice cercetate (aproximativ 600) şi implicit la o cantitate impre-sionantă de materiale. În acest stadiu al cercetărilor, atribuirea acestora unei etape sau alta din cadrul culturii Zau, devine extrem de greoaie, cu atât mai mult cu cât noile materiale arheologice atribuite etapei timpurii de la Porţ (Suplac I la Doina Ignat) reprezentată anterior de M5 şi M16 (Zau IB la Gheorghe Lazarovici) nu pot fi consi-derate atât de timpurii, din punct de vedere cronologic putând fi puse în paralele cu ultimele manifestări Pişcolt şi Tisza I9. Cum în acest stadiu al cercetărilor nu suntem de acord cu atribuirea descoperirilor de la Pericei-Keller Tag10, Suplacu de Barcău/ Porţ-Corău11, Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian12 etc, grupului Pişcolt sau culturii Oradea-Herpaly13, cum grupul Suplacu de Barcău nu mai acoperă noile rea-lităţi din zonă şi având în vedere faptul că, aşa cum spuneam anterior, 7 Lazarovici, 2009, p. 179-217; Idem, 2010, p. 55-71. 8 Ibidem, p. 60-64. 9 Băcueţ Crişan, 2013, p. 15. 10 Băcueţ Crişan, 2008, p. 27-38. 11 Ignat, 1998; Băcueţ Crişan, 2008, p.13-26. 12 Băcueţ Crişan, 2008, p. 39-40. 13 Luca, 2001, p. 136-137.

36

atribuirea complexelor arheologice la etape ale culturii Zau, este extrem de greoaie existând diferenţe notabile între descoperiri atribuite aceleaşi etape, am preferat să vorbim despre un stil de confecţionare şi ornamentare al ceramicii, să vorbim despre materiale de tip Lumea Nouă, de tip Suplac sau, în contextul descoperirilor de la “Corău”, de materiale de tip Turdaş. În continuare am utilizat şi vom utiliza şi în acest context termeni ca ceramică de tip Suplac I, II, sau III, dar nu în sensul dat de Doina Ignat, ca etape ale grupului Suplacu de Barcău, ci ca elemente de evoluţie ale unei comunităţi.

Revenind la situl de la Şimleu Silvaniei, pentru aria cercetată pe strada Tudor Vladimirescu, deosebit de importante sunt descoperirile din cel mai vechi nivel de locuire identificat în două dintre unitățile deschise S1 și S6 (S1 de 5 × 2,3 m; S6 de 3,5 × 3,5 m)14. Aceleaşi unităţi de cercetare S1 şi S6, amplasate în paralel, au oferit şi cea mai bună secvenţă stratigrafică, complexul adâncit de tip Lumea Nouă fiind suprapus de locuinţa de suprafaţă de tip Suplac (C9/1), în umplutura căreia s-au adâncit 4 morminte de inhumație de tip Suplac, depuse la mică distanță unele de altele15 (Fig. 3).

Fig. 3. Şimleu Silvaniei-str. T. Vladimirescu. Plan şi profil al S.3 (1a-1b).

Plan şi profil al S.1 (2a-2b).

14 Băcueţ Crişan, 2011, p. 50-52. 15 Pop, Marchiş, 2010, p. 314-315.

37

1 Fundaţie, şapă din beton 14 sol cenuşiu cu oase, ceramică, lemn ars, chirpici din bolta cuptorului C6

2 zid din piatră sau cărămidă 15 crustă arsă de cuptor 3 argilă sterilă maronie, gălbuie 16 lipitură de perete (chirpici)

3a argilă sterilă galbenă nivelată 17 sol maroniu pigmentat cu materiale arheologice neolitice

4 moloz (mortar, piatră, cărămidă) 18

sol maroniu închis cu piatră, cenuşă, lemn ars, oase de animale, ceramică întregibilă neolitică (complex C13)

5 sol maroniu cu cenuşiu (nivel medieval târziu)

19 nisip

6 sol negru granulat pigmentat cu chirpici, oase de animale, cera-mică (nivel din epoca romană)

20 sol cenuşiu cu pigmenţi (complex C 20)

6a sol negru afânat, cu chirpici şi materiale arheologice (complex C1)

21

straturi de cenuşă

7 sol maroniu argilos pigmentat cu chirpici, oase de animale, cera-mică (nivel din epoca bronzului)

22 steril nivelat şi cenuşă

8 sol gălbui cu chirpici, arsură, oase de animale, pietre (complex C2)

23 arsură şi scoici

9 sol cenuşiu afânat (nivel premodern)

24 sol maroniu şi cenuşiu cu chirpici (nivel neolitic III)

9a sol galben cu maroniu cu mate-riale ceramice (complexe premoderne)

24a sol maroniu deschis puternic pigmentat cu cărbune şi materiale ceramice (nivel neolitic I)

10 sol maroniu deschis pigmentat (nivel neolitic II)

25 cenuşă

11 sol negru cu cenuşă şi pigmenţi (complex C10)

26 arsură neagră

12 pietriş 27 podea arsă de locuinţă (două nivele)

13 sol negru cu chirpici şi ceramică (complex C11)

28 sol negru cu chirpici antrenat (complex C18)

Tab. 1. Legenda straturilor.

Materialul recuperat din C9/1, locuinţa de suprafaţă marcată de un nivel de chirpic16,

a fost destul de sărac. Din punctul de vedere al formelor identificate în C9/1, putem vorbi de tipuri de castroane sau cupe (Fig. 4).

16 Pop, Marchiş, 2010, p. 315.

38

Fig. 4. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Material ceramic din C.9/1.

39

Fig. 5. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Material ceramic din C.12.

40

Fig. 6. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Material ceramic din C.12.

Reprezentativ pentru acest orizont la Șimleu este complexul 12, o groapă menajeră din care a fost recuperat numeros material ceramic, osteologic, precum și câteva piese confecționate din os și corn. În cadrul materialului ceramic se remarcă ceramica decorată prin pictură, stil binecunoscut în zonă pentru siturile de la Pericei-Keller Tag sau Porţ/Suplac-Corău. Spirale, care ocupă suprafaţă interioară a formelor deschise, trasată cu negru pe angobă albă lustruită (Fig. 10), linii groase, care marchează buza sau linii groase verticale, care pornesc de sub buză, sunt prezenţe constante ale repertoriului ornamental. Formele identificate sunt deasemenea comune siturilor mai sus menţionate, majoritare fiind cele deschise, strachini, castroane (Fig. 6; 8/1,3-5; 10), urmate de cupe (Fig. 7/1-2, 4-8; 8/2), rareori, la nivelul a 2% din totalul materialului ceramic, au fost întâlnite vasele cu picior (Fig. 9/4).

41

Fig. 7. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Material ceramic din C.12.

42

Fig. 8. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Material ceramic din C.12.

43

Fig. 9. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Material ceramic din C.12.

44

Fig. 10. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Material ceramic din C.12.

45

Fig. 11. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Mormântul M.1 (C3/2009).

46

Fig. 12. Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu. Mormântul M.2 (C5/2009).

47

Primele date despre mormintele de inhumație şi, în special, despre inventarul funerar au fost condiţionate de observaţiile efectuate pe şantier17. După restaurarea materialului s-au constat anumite erori privind numărul de vase depuse în morminte. Astfel din M.1 (C3/2009) au provenit o cupă din pastă semifină, de culoare cărămizie la exterior şi cenuşie la interior, degresată cu nisip şi o cupă cu picior fragmentară, cu pereţi groşi, pasta fiind degresată cu pietricele şi cioburi pisate (Fig. 11).

Fiind cel mai bine păstrat, prin amabilitatea colegului Dragoş Diaconescu, M.1 a beneficiat de datare C14, fiind astfel determinat finalul depunerilor neolitice din această zonă a sitului:

M.1 Șimleul Silvaniei R_Date (5625,35) 68.2% probability

4498 BC (43.9%) 4445 BC 4421 BC (17.2%) 4395 BC 4386 BC ( 7.1%) 4373 BC

95.4% probability 4528 BC (95.4%) 4365 BC

Inventarul mormântului M.2 (C5/2009), cercetat în imediata apropiere a profi-lului, atribuit categoriei mormintelor după inventarul recuperat, scheletul rămânând sub profil, a constat dintr-o strachină cu picior de culoare roşie-cărămizie, confecţio-nată din pastă grosieră degresată cu pietricele şi bucăţi de mică. Pe picior, şi vag pe corpul strachinei, se mai păstrează urme de angobă albă, peste care s-a pictat cu negru. Alături de strachină au mai fost depuse un vas globular, fragmentar, confecţionat din pastă semifină, culoare cărămizie cu flecuri cenuşii la exterior, cenuşie la interior, degresată cu nisip fin şi un alt fragment de vas cu picior (Fig. 12).

Mormântul M.3 (C8/2009) a fost puternic afectat de fundaţiile clădirilor care s-au succedat în acest spaţiu. Inventarul recuperat a constat dintr-un vas cu picior înalt confecţionat din pastă grosieră degresată cu nisip şi cioburi pisate şi o cupă cu picior înalt, confecţionată deasemenea din pastă grosieră. Ambele vase păstrează urme de angobă albă. Fragmentele ceramice recuperate din preajma M.4 (C17/2009) nu fac parte din inventarul mormântului, fiind de o cu totul altă factură, iar pentru M.5 (C19), din care a fost recuperate doar oase provenite de la un membru superior, nu au fost recuperate elemente de inventar funerar. Din punctul de vedere al compor-tamentului funerar, amintim faptul că pentru acest moment cronologic în aria de care ne ocupăm (depresiunea Şimleului), inhumaţia a fost ilustrată prin 14 morminte identificate la Porţ-Corău18 şi 3 morminte de la Pericei-Keller tag19. Mormintele de la Şimleu Silvaniei nefiind cercetate în totalitate, nu ştim exact numărul de piese depuse, dar în siturile amintite numărul vaselor din morminte variază de la 3 la 9, remarcându-se asocierea vaselor cu picior înalt cu cupe, uneori amfore.

17 Pop, Marchiş, 2010, p. 314-315; Băcueţ Crişan, 2011, p. 51. 18 Băcueţ Crişan, 2008, p. 25-26; Băcueţ Crişan et alii, 2011, p. 220-223; Ibidem, 2012, p. 246; Ibidem, 2013, p. 174 19 Băcueţ Crişan, 2008, p. 38.

48

Materialul recuperat din C12 are bune analogii în C68 și L7 de la Pericei20 prin pictură și forme ceramice, cu precizarea că angoba de culoare albă este de foarte bună calitate la Șimleu. Factura ceramicii şi modul de ornamentare plasează materialul din C12 ulterior celui recuperat din cele mai timpurii complexe de la Porţ-Corău, C138 şi C14721. Locuirea în sit continuă prin materialul identificat pe strada Oaşului22 (similar descoperirilor Suplac II) şi, mai apoi, prin cele Bodrogkerestur din zona stră-zii Bariţiu23.

Următoarea locuire civilă, din spaţiul investigat, se datează în epoca bron-zului, care pare să se dividă în două etape principale: locuirea din Bronzul Mijlociu (cultura Wiettenberg) şi următoarea din Bronzul Târziu (grupul Cehăluţ)24. Până în epoca romană nu mai sunt sesizate elemente de locuire. În această perioadă, datorită controlului militar exercitat de către romani dinspre limesul meseşan, aşezările dacilor liberi şi ai altor “barbari” au fost amplasate în zonele de şes, mai uşor de supravegheat. Este şi cazul aşezării dacice din epoca romană de la Şimleu Silvaniei, amplasată între străzile T. Vladimirescu‒Oaşului‒G. Coşbuc‒Horea‒G. Bariţiu, pe malul văii râului Crasna.

Deşi au fost descoperite sporadic fragmente ceramice medievale târzii (sec. XIV‒XVI), în punctul cercetat nu au fost descoperite complexe arheologice. Putem însă presupune că târgul medieval, corespondent curţii nobiliare fortificate a familiei Báthory, era amplasat de-o parte şi de alta a râului Crasna, pe actualele străzi T. Vladimirescu (de pe malul stâng) şi S. Bărnuţiu (de pe malul drept), în amonte de conul de dejecţie pe care a fost ridicat castelul fortificat. Aceeaşi organizare a existat şi în perioada de sfârşit a evului mediu, la finalul perioadei de funcţionare a castelu-lui fortificat. Nu întâmplător am descoperit urmele incendiate ale unei gospodării din sec. XVII în perimetrul cercetat, foarte probabil amplasată deja pe o tramă stradală păstrată până azi.

Complexitatea descoperirilor de la Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu nr. 7 este evidentă. Atât pentru că este pentru prima dată când două orizonturi cronologic, cel de tip Lumea Nouă şi cel Bodrogkerestur, sunt atestate prin descoperiri în zona Şimleului, cât şi pentru coloana stratigrafică şi materialul spectaculos oferit.

Terasa a doua a râului Crasna, mai precis spaţiul delimitat de străzile T. Vla-dimirescu‒Oaşului‒G. Coşbuc‒Horea, constituie zona optimă de locuire umană des-chisă din perimetrul Şimleului, iar stratigrafia complexă şi profundă este pe deplin explicabilă. Cei 2,5‒3 m de stratigrafie impresionantă oferă sitului un potenţial arheo-logic şi istoric deosebit, care pot completa în mod fericit imaginea deja conturată privind habitatul uman din arealul Măgurii Şimleului.

20 Băcueţ Crişan, 2008, p. 34-35, Pl. 141-152. 21 Băcueţ Crişan, 2013, p. 11-12. 22 Pop et alii, 2006, p. 22, Pl. 8-9. 23 Ibidem, pl. 10. 24 Bejinariu, 2011, p. 75.

49

BIBLIOGRAFIE Băcueţ Crişan, 2008

Băcueţ Crişan, Sanda, Neoliticul şi eneoliticul timpuriu în Depresiunea Şimleului, Ministrul Culturii și Cultelor, Muzeul Național Brukenthal, Bibliotheca Brukenthal, XXIII, Ed. Altip, Alba Iulia / Sibiu, 2008, 340 p., ISBN 978-973-117-143-2.

Băcueţ Crişan, 2011

Băcueţ Crişan, Sanda, Aşezarea neolitică de la Şimleu “Tudor Vla-dimirescu”, În: Acta Musei Porolissensis, XXXIII, 2011, p. 49-71.

Băcueţ Crişan, 2013

Băcueţ Crişan, Sanda, Suplac, Zau, Pişcolt, Herpály … realitate sau probleme de interpretare?, În: Acta Musei Porolisensis, XXXV, 2013, p. 9-45.

Băcueț Crișan et alii, 2011

Băcueț Crișan, Sanda; Bejinariu, Ioan; Băcueţ Crişan, Dan; Culic, Dan; Pop, Horea, 122. Porț, com. Marca, jud. Sălaj, Punct: Corău, În: Angelescu, Mircea Victor; Bem, Carmen; Oberlän-der-Târnoveanu, Irina; Vasilescu, Florela; Andrei, Vasile; Gamureac, Emilian (eds), Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2010, [prezentată la] A XLV-a ediţie a Sesiunii Anuale de Rapoarte Arheologice, Sibiu, 26–29 mai 2011, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Patrimoniu Cultural, Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Institutul de Memorie Culturală - CIMEC, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, 2011, 292 + 5 p. (Addenda), ISBN 978-973-7930-23-1; p. 220-223.

Băcueț Crișan et alii, 2012

Băcueț Crișan, Sanda; Bejinariu, Ioan; Culic, Dan; Băcueţ Cri-şan, Dan; Pop, Horea, 136. Porț, com. Marca, jud. Sălaj, Punct: Corău, În: Angelescu, Mircea Victor (ed) [et alii], Cronica Cer-cetărilor Arheologice din România. Campania 2011, A XLVI-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Târgu Mureș, 23‒26 Mai 2012, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Patrimoniu Cultural, Muzeul Județean Mureș, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, 459 p.; p. 245-247.

Băcueț Crișan et alii, 2013

Băcueț Crișan, Sanda; Bejinariu, Ioan; Culic, Dan; Băcueţ Cri-şan, Dan; Pop, Horea, 96. Porț, com. Marca, jud. Sălaj, Punct: Corău, În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, A XLVII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Craiova, 27‒30 mai 2013, Ministerul Culturii, Ins-titutul Național al Patrimoniului, Comisia Naţională de Arheo-logie, Direcţia Patrimoniu Cultural, Muzeul Olteniei - Craiova, Ed. Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013, 385 p., ISSN 23-43-919X; ISSN-L 23-43-919X; p. 173-174.

Bejinariu, 2011 Bejinariu, Ioan, Noi descoperiri ale culturii Wietenberg din zona oraşului Şimleu-Silvaniei, În: Acta Musei Porolissensis,

50

XXXIII, 2011, p. 73-90. Ignat, 1998 Ignat, Doina, Grupul cultural neolitic Suplacu de Barcău,

Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, XVI, Ed. Mirton, Timişoara, 1998, 256 p., ISBN 973-578-719-9.

Lazarovici, 2009

Lazarovici, Gheorghe, The Zau Culture, În: Draşovean, Florin; Ciubotaru, Dan Leopold; Maddison, Margaret, Ten Years After: The Neolithic Of Balkans, As Uncovered By The Last Decade of Research: Proceedings of the Conference held at the Muse-um of Banat on November 9th-10th, 2007, Mvsevum Banaticvm Temesiense, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, XLIX, Ed. Marineasa, Timişoara, 2009, 339 p.

Lazarovici, 2010

Lazarovici, Gheorghe, Cronologia absolută, relativă şi evoluţia culturii Zau, În: Pop, Horea; Bejinariu, Ioan; Băcueţ Crişan, Sanda; Băcueţ Crişan, Dan (eds), Identităţi culturale locale şi regionale în context european. Studii de arheologie şi antro-pologie istorică. In memoriam Alexandri V. Matei, Muzeul județean de Istorie și Artă, Bibliotheca Mvsei Porolissensis, XIII, Ed. Mega – Ed. Porolissum, Cluj-Napoca, Zalău, 2010, 750 p., ISBN 978-606-543-101-0, 978-973-88250-4-8.

Luca, 2001 Luca, Adrian Sabin, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (II). Noi cercetări arheologice la Turdaş-Luncă, Vol. I: Campaniile anilor 1992-1995, Bibliotheca Musei Apulensis, 17, Ed. Eco-nomică, Bucureşti, 272 p., ISBN 973-590-514-0.

Pop, 2012 Pop, Horea, 144. Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj, Punct: str. Tudor Vladimirescu nr. 15, În: Angelescu, Mircea Victor (ed) [et alii], Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2011, A XLVI-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Târgu Mureș, 23‒26 Mai 2012, Ministerul Culturii și Patrimo-niului Național, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Patri-moniu Cultural, Muzeul Județean Mureș, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, 459 p.; p. 255-257.

Pop et alii, 2006

Pop, Horea; Bejinariu, Ioan; Băcueţ-Crişan, Sanda; Băcueţ- Cri-şan, Dan; Sana, Daniel; Csók, Zsolt, Şimleu Silvaniei. Mono-grafie arheologică. I Istoricul cercetărilor, Ed. Mega, Cluj Napoca, 2006, 173 p., ISBN 973-7867-56-4.

Pop, Marchiş, 2010

Pop, Horea; Marchis, Ioana, 167. Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj, Punct: str. Tudor Vladimirescu nr. 7, În: Angelescu, Mircea Victor; Bem, Carmen; Oberländer-Târnoveanu, Irina; Vasilescu, Florela (eds), Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2009, [prezentată la] a XLIV-a ediţie a Sesiunii Anu-ale de Rapoarte Arheologice, Suceava 2010, Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Memorie Culturală - CIMEC, Bucureşti, 2010, 398 p., ISBN 978-973-7930-29-3; p. 314-316.