1. Fondurile ESI în Belgia - Chamber of Deputies · Web viewDin FEDR, din Fondul de coeziune și...

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.12.2015 COM(2015) 639 final

ANNEX 2

ANEXĂ

ANEXA II: Fișele de țară

la

Comunicarea Comisiei

Investiții în locuri de muncă și în creștere – Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene

ANEXA II: FIȘELE DE ȚARĂ

CUPRINS

AUSTRIA...................................................................................................................................3

BELGIA.....................................................................................................................................6

BULGARIA...............................................................................................................................8

CROAȚIA................................................................................................................................11

CIPRU......................................................................................................................................14

REPUBLICA CEHĂ...............................................................................................................17

DANEMARCA........................................................................................................................20

ESTONIA.................................................................................................................................23

FINLANDA.............................................................................................................................26

FRANȚA..................................................................................................................................29

GERMANIA............................................................................................................................32

GRECIA...................................................................................................................................35

UNGARIA...............................................................................................................................37

IRLANDA................................................................................................................................40

ITALIA....................................................................................................................................43

LETONIA................................................................................................................................46

LITUANIA...............................................................................................................................49

LUXEMBURG........................................................................................................................52

MALTA....................................................................................................................................54

ȚĂRILE DE JOS....................................................................................................................57

POLONIA................................................................................................................................60

PORTUGALIA.......................................................................................................................63

ROMÂNIA...............................................................................................................................66

SLOVACIA.............................................................................................................................69

SLOVENIA..............................................................................................................................72

SPANIA....................................................................................................................................40

SUEDIA...................................................................................................................................78

REGATUL UNIT....................................................................................................................81

2

1. Fondurile ESI în AustriaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIDupă o fază de dezvoltare economică decentă urmată de o încetinire modestă ca urmare a crizei, Austria pare să intre acum într-o fază cu un ritm mai scăzut de creștere economică. Este posibil ca din cauza acestui lucru să fie mai dificil pentru Austria să-și atingă țintele legate de inovare, de piața muncii și de educație, de reducerea emisiilor de CO2 și de utilizarea eficientă a resurselor. În Austria există unele deficiențe specifice în domeniul inovării și al transferului tehnologic de la institutele de cercetare către IMM-uri, precum și în domeniul investițiilor private în cercetare și dezvoltare. Această țară trebuie să-și amelioreze oferta de educație științifică și tehnică, precum și oportunitățile pentru ocuparea forței de muncă în acest domeniu. În sens mai general, trebuie să ajute populația vârstnică, femeile, tinerii și persoanele care provin din familii de migranți să-și amelioreze capacitatea de inserție profesională. Totodată, Austria trebuie să-și îmbunătățească utilizarea eficientă a resurselor în scopul de a rezolva problema emisiilor de CO2 aflate în creștere, a nivelurilor ridicate ale utilizării nitraților în agricultură, precum și pe cea a lipsei biodiversității în silvicultură. Recomandările de politică adresate de UE Austriei în semestrul european abordează câteva dintre aceste probleme, care fac parte din provocările mai ample cu care se confruntă Austria, legate de vârsta de pensionare, de sustenabilitatea sistemului de pensii, de piața muncii și de educație și calificări.Principalele priorități și rezultatePromovând inovarea, cercetarea și dezvoltarea tehnologică, fondurile ESI vor ajuta Austria să-și îndeplinească obiectivul de a deveni un lider în materie de inovare și ambițiosul obiectiv din cadrul Strategiei Europa 2020 de a cheltui 3,76 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare. Fondurile ESI vor sprijini infrastructura și capacitățile în materie de cercetare în regiunile puternice ale Austriei, precum și rolul țării în proiecte europene importante, cum ar fi Consorțiul pentru o infrastructură europeană de cercetare și Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare. Se vor cheltui 248 de milioane EUR pentru cercetare și dezvoltare în IMM-uri, pentru creșterea numărului de „lideri tehnologici” și pentru a face ca întreprinderile în general să devină mai inovatoare. Se vor cheltui 792 de milioane EUR pentru sporirea competitivității IMM-urilor, cu concentrare asupra agriculturii, industriei, serviciilor și acvaculturii. Finanțarea din fondurile ESI va contribui la o creștere planificată cu 3 % pe an în cazul start-up-urilor noi, în special în sectoarele inovatoare și cu grad ridicat de cunoștințe, și va sprijini creșterea anuală planificată cu 5 % a numărului de IMM-uri. O parte a finanțării va fi utilizată pentru a ajuta Austria să își îndeplinească obiectivele de a oferi, până în 2030, o infrastructură de bandă largă mai bună sau nouă pentru 2,3 milioane de locuitori din zonele rurale și de a investi în restructurarea și modernizarea a aproximativ 20 000 de ferme până în 2023, realizând totodată aproape 650 de proiecte de cooperare.Mai mult, se vor cheltui 231 de milioane EUR pentru reducerea emisiilor de CO2 în toate sectoarele economiei. Astfel, se vor finanța strategiile locale și regionale de reducere a emisiilor de CO2, iar întreprinderile vor fi stimulate să-și sporească utilizarea de energie din surse regenerabile de la 10 % la 12-13 % și vor fi ajutate să-și majoreze cu 5 % pe an eficiența utilizării resurselor. Se vor cheltui 1,27 miliarde EUR pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru prevenirea și managementul riscurilor în zonele rurale, iar încă 1,28 miliarde EUR vor fi investiți în conservarea și protejarea mediului și în promovarea utilizării eficiente a resurselor în zonele rurale. Fondurile FEADR vor ajuta Austria să își refacă, să conserve și să consolideze biodiversitatea și sistemele agricole și forestiere cu valoare ridicată de conservare. Austria dorește ca terenurile sale agricole să fie vizate în proporție de peste 83 % de contracte de gestionare care să sprijine biodiversitatea/peisajele și,

3

în proporție de 78 %, de contracte de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului. 75 % din terenurile agricole ale țării vor beneficia de sprijin din FEADR pentru dezvoltarea gospodăririi sustenabile a apei. Finanțarea din FEPAM va fi cheltuită pentru a crește sustenabilitatea pescuitului și acvaculturii, pentru a îmbunătăți ecosistemele acvatice și biodiversitatea acvatică și pentru a spori producția anuală a țării din acvacultură cu 5 000 de tone până în 2023.Se vor cheltui 123 de milioane EUR din fonduri ESI pentru promovarea locurilor de muncă sustenabile și de calitate și pentru sprijinirea mobilității forței de muncă , în special prin sprijinirea dezvoltării integrate și durabile în anumite zone urbane și rurale și prin îmbunătățirea capacității de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă, a femeilor, a tinerilor (în special a celor din familii de migranți) și a altor grupuri sociale care se confruntă cu riscul de excluziune socială. Sunt disponibile 553 de milioane EUR pentru promovarea incluziunii sociale și pentru combaterea sărăciei și a discriminării; această sumă este destinată în principal sprijinirii tinerilor și a grupurilor sociale formate din persoane din familii de migranți (inclusiv romi). Așadar, creșterea incluzivă este sprijinită de aproximativ 19 % din suma alocată din fondurile ESI. Urmează să fie investite 243 de milioane EUR în educație, în formare și formare profesională pentru competențe și în învățare pe tot parcursul vieții , în special pentru îmbunătățirea rezultatelor educaționale ale tinerilor defavorizați și pentru sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în agricultură și silvicultură. Se preconizează că aproape 610 000 de persoane vor beneficia de formare până în 2023.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeAustria intenționează să aloce 3 milioane EUR instrumentelor financiare pentru investiții de capital prin „HighTechFund Linz” în Austria Superioară, care furnizează capital de risc întreprinderilor noi orientate spre tehnologie în faza de înființare/lansare și pentru întreprinderile în expansiune. Deși investiția în instrumente financiare este redusă semnificativ în raport cu cifra pentru 2007-2013, Austria reușește să-și acopere necesarul utilizând instrumente naționale existente, deci nu există o diferență care să trebuiască abordată de instrumente financiare finanțate prin fondurile ESI.Se vor cheltui 27,2 milioane EUR (5 % din FEDR) pentru dezvoltare urbană durabilă integrată în Viena și Austria Superioară. Va fi cofinanțat Centrul pentru modelare responsabilă a fluviului din Viena, contribuindu-se astfel la Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Provincia Tirol va primi 5,5 milioane EUR pentru un caz-test de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în șapte dintre subregiunile provinciei. Se preconizează că parteneriatele locale din zonele rurale vor crea 800 de locuri de muncă.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR)

FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 2 (naționale) 1 1 10Fonduri disponibile (EUR) 978 349 432 3 937 551 997 6 965 000 1 061 990 3841

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIAustria a îndeplinit toate condiționalitățile ex ante aplicabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI. Înaintea adoptării programelor, Comisia s-a asigurat că Austria instituise toate condițiile de reglementare necesare pentru sprijinirea cercetării și inovării și, în special, că Austria avea o strategie de „specializare inteligentă” la nivel național și regional.3. Gestionarea fondurilor ESI Finanțarea din fondurile ESI pentru Austria va fi coordonată de Cancelaria Federală și de 1 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Austria.

4

Conferința austriacă pentru amenajarea teritoriului. Țara a redus numărul programelor finanțate din fondurile ESI de la 13 în perioada 2007-2013 la 4, simplificând implementarea. Acum are un program finanțat din FEDR pentru întreaga țară, în loc de nouă programe regionale, și un program finanțat prin FSE, în loc de două. De asemenea, a redus numărul autorităților de management de la 11 la 2. Numărul organismelor intermediare FEDR a scăzut de la 36 la 16 și atât autoritățile de audit, cât și autoritățile de certificare FEDR își sporesc capacitatea administrativă. Deoarece un organism intermediar important va înceta să genereze cheltuieli relevante pentru finanțarea din FSE, Comisia va monitoriza capacitatea de absorbție din FSE a Austriei și va solicita asigurări că noile sisteme de monitorizare și control sunt fiabile. 4. Simplificare pentru beneficiariPentru a reduce și mai mult sarcina administrativă pentru beneficiari, Austria își va revizui normele de eligibilitate naționale legate de FEDR și FSE și dispozițiile legii bugetului, pentru a le face mai coerente și mai consistente. De asemenea, Austria va institui sisteme de gestionare electronică pentru cereri și pentru raportare și va analiza oportunitatea introducerii unor opțiuni de costuri simplificate și a unor rate forfetare și bareme standard pentru costurile unitare în normele naționale și regionale referitoare la eligibilitate, după caz.

5

1. Fondurile ESI în BelgiaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIDupă mai mulți ani de stagnare, Belgia și-a reluat creșterea, a devenit mai competitivă și și-a îmbunătățit cadrul fiscal și se preconizează că datoria sa publică, aflată în creștere, se va stabiliza la aproximativ 107 % din PIB în 2016. Cu toate acestea, Belgia încă mai trebuie să își asigure sustenabilitatea finanțelor publice și să realizeze reforme structurale, să își crească rata de ocupare și să își sporească în continuare competitivitatea.Performanța Belgiei în raport cu obiectivele sale din cadrul Strategiei Europa 2020 și cu recomandările de politică UE din cadrul semestrului european indică faptul că este necesar să se îmbunătățească funcționarea pieței belgiene a muncii, în special prin reducerea factorilor financiari de descurajare a încadrării în muncă, prin facilitarea accesului la piața muncii pentru anumite grupuri-țintă specifice și prin rezolvarea problemei deficitului de competențe și a lipsei corelării ofertei cu cererea de competențe pe piața muncii. De asemenea, Belgia trebuie să se asigure că salariile evoluează în concordanță cu productivitatea. În plus, concentrându-se în mod mai clar asupra modernizării, inovării și cercetării și dezvoltării, Belgia și-ar putea îmbunătăți și mai mult performanța în ceea ce privește aspectele competitivității care nu sunt legate de costuri. Pentru a-și îndeplini obiectivele pentru 2020 privind emisiile de gaze cu efect de seră, Belgia trebuie să utilizeze într-o măsură sporită mijloacele de transport sustenabile și multimodale. În plus, prin stimularea producției de energie din surse regenerabile și a eficienței energetice, țara își va îmbunătăți eficiența economică generală, își va reduce dependența de importuri, își va consolida poziția balanței de plăți, va reduce vulnerabilitatea propriei economii la șocurile prețurilor externe și își va reduce emisiile de gaze cu efect de seră.Belgia are o problemă tot mai gravă de trafic congestionat, iar guvernul federal și cel regional nu au luat încă nicio măsură concretă pentru a o rezolva.Principalele priorități și rezultatePentru perioada 2014-2020, Belgia va direcționa fonduri ESI spre obiective tematice cheie, în armonie cu obiectivele Strategiei Europa 2020.Aproximativ 28 % din totalul fondurilor ESI cheltuite în Belgia vor fi utilizate pentru promovarea unui mediu de afaceri favorabil inovării. Acest lucru va spori competitivitatea IMM-urilor, va îmbunătăți performanța inovării și cercetării și va stimula creșterea economiei digitale. În acest context, Belgia se va concentra asupra dezvoltării sinergiilor dintre întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior. Aproximativ 8 000 de societăți belgiene vor primi sprijin pentru investiții productive și aproximativ 1 000 de întreprinderi vor coopera cu institute de cercetare. În același timp, aproximativ 45 % dintre ferme vor fi modernizate și restructurate pentru a deveni mai competitive.Fondurile ESI vor fi utilizate pentru a ajuta Belgia să ajungă la o rată de ocupare de 73,2 % până în 2020 (față de 67,3 % în 2014). Investiții de 1,1 miliarde EUR vor fi destinate dezvoltării creșterii capitalului uman și îmbunătățirii participării pe piața muncii prin îmbunătățirea educației la toate nivelurile, promovarea incluziunii sociale și prin acordarea de ajutor celor mai vulnerabile grupuri din societate (în special șomerilor tineri și șomerilor de lungă durată), în vederea găsirii de locuri de muncă. Obiectivul este ca aproximativ de 460 000 de persoane să fie ajutate să își găsească un loc de muncă, să își înceapă propria afacere, să își reia educația sau să participe la cursuri de formare. În ceea ce privește energia și schimbările climatice, se vor cheltui 657 de milioane EUR pentru încurajarea utilizării eficiente și durabile a resurselor naturale și pentru realizarea de investiții menite a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în special prin investiții în eficiența energetică. În perioada 2014-2020, se vor cheltui 114

6

milioane EUR din fondurile ESI pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor (sedii de societăți, clădiri publice și de locuințe) și pentru îmbunătățirea încălzirii centralizate și a cogenerării de înaltă eficiență. Proiectele sprijinite prin fondurile ESI vor ajuta Belgia să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 11 000 de tone echivalent CO2 și să creeze o capacitate suplimentară de producție de energie din surse regenerabile de 11 MW. Se vor aloca 64 de milioane EUR pentru trecerea la un sector al transporturilor fără emisii de dioxid de carbon, eficient din punct de vedere energetic. Fondurile ESI alocate pentru sectorul pescuitului se vor concentra în continuare pe creșterea sustenabilității pescuitului și acvaculturii, pe îmbunătățirea ecosistemelor marine și a biodiversității acvatice și pe reducerea capturilor nedorite. În ceea ce privește agricultura, modernizarea agriculturii în Belgia ar trebui să fie însoțită de practici agricole sustenabile, de gestionarea ecologică a terenurilor și de investiții în noile tehnologii. S-a alocat sprijin pentru dezvoltarea agriculturii ecologice pe mai mult de 85 000 ha de teren și se vor aplica măsuri de agromediu și climatice pentru protejarea a peste 160 000 ha de teren.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeBelgia investește aproximativ 98 de milioane EUR în instrumente financiare, care să sprijine mai ales IMM-urile și eficiența energetică. Instrumentele sunt planificate numai pentru Regiunea Valonă și Regiunea Bruxelles, nu și pentru Regiunea Flamandă. Belgia ar trebui să analizeze mai în detaliu posibilitatea de a utiliza instrumente financiare finanțate din fondurile ESI, împreună cu instrumentele naționale și regionale existente. Obiectivul este ca strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității să vizeze aproximativ 70 % din populația rurală a regiunii Flamande și o treime din populația rurală a regiunii Valone. Pentru regiunea Flamandă sunt planificate trei investiții teritoriale integrate (ITI) (Limburg, Kempen și Flandra de Vest). Programele pentru Regiunea Bruxelles-Capitală sunt întru totul urbane. ITI pentru Limburg și Kempen vor aborda probleme legate de conversia industrială.

Informații-cheiePolitica de coeziune (FSE, FEDR,

FC, YEI)FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 7 (regionale) 2 1 7Fonduri disponibile (EUR) 2 020 742 087 647 797 759 41 746 051 1 378 392 5412

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESICondiționalitatea ex ante privind strategia de specializare inteligentă nu este încă îndeplinită integral pentru regiunea Valonă și pentru regiunea Bruxelles-Capitală și, în consecință, au fost stabilite planuri de acțiune. De asemenea, regiunea Bruxelles-Capitală are un plan de acțiune privind problemele energetice în cadrul programului său FEDR.3. Gestionarea fondurilor ESI Pentru perioada 2014-2020, regiunea Valonă a decis să continue practica de a avea comitete de monitorizare comune FEDR-FSE. Pentru FEADR se vor reuni comitete de monitorizare separate.4. Simplificare pentru beneficiari În prezent, autoritățile de management pentru fondurile ESI planifică o utilizare la scară largă a opțiunilor de costuri simplificate. Utilizarea sporită a TIC a redus în mod semnificativ sarcina administrativă pentru cei care primesc finanțare și pentru autoritățile publice.

2 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Belgia.

7

1. Fondurile ESI în BulgariaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIPerformanța economică a Bulgariei a rămas scăzută în perioada ulterioară crizei. După un declin al activității economice în 2009, creșterea a fluctuat în jurul valorii de 1 % pe an. Creșterea durabilă pe termen lung este împiedicată de blocaje structurale, cum ar fi lipsa corelării ofertei cu cererea de competențe de pe piața muncii, scăderea continuă a populației în vârstă de muncă, cea mai scăzută productivitate a muncii și cea mai mare intensitate energetică a producției din UE și gestionarea ineficientă a resurselor naturale precum apa. Serviciile publice sunt ineficiente și de proastă calitate, ca urmare a progreselor limitate înregistrate în ceea ce privește reforma administrativă și judiciară. Drept răspuns, recomandările de politică formulate în contextul semestrului european s-au concentrat asupra pieței muncii, a incluziunii sociale, a calității educației, a mediului de afaceri favorabil inovării, a eficienței energetice și a consolidării capacității administrative. Aceste priorități se reflectă în programele finanțate din fondurile ESI în Bulgaria în perioada 2014-2020, fondurile urmând a fi investite în toate cele 11 obiective tematice.Principalele priorități și rezultateFondurile ESI vor contribui la creșterea ratei de ocupare, la asigurarea unui capital uman de calitate superioară printr-o educație mai bună, la îmbunătățirea calificărilor și a competențelor, la îmbunătățirea sănătății și a asistenței medicale, cu un accent special asupra tinerilor, a vârstnicilor și a grupurilor demografice defavorizate, cum ar fi romii. Bulgaria își propune o creștere de la 63,5 % în 2013 la 76 % în 2020 a ratei ocupării persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. În cazul persoanelor în vârstă (55-64 de ani), ținta de ocupare pentru anul 2020 este de 53 %, în vreme ce obiectivul pentru 2020 în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor este de 7 %. Pentru a spori incluziunea socială a persoanelor defavorizate și a părții mai vulnerabile a populației sale, Bulgaria își propune să scoată din sărăcie 260 000 de persoane până în 2020. De asemenea, mai multe mii de copii, inclusiv copii cu dizabilități, urmează să beneficieze de acces facilitat la asistență medicală.Se preconizează că fondurile ESI vor spori calificările a aproximativ 100 000 de persoane, vor ajuta 28 000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă să găsească locuri de muncă, vor finanța măsuri de formare și pentru ocupare ce vor ajuta 17 000 de tineri și vor oferi învățare pe tot parcursul vieții pentru 160 000 de persoane. În ceea ce privește educația, aproximativ 1 500 de școli vor primi sprijin din fondurile ESI, oferind unui număr de 160 000 de elevi oportunitatea de a-și dezvolta cunoștințele și competențele. Aproximativ 30 000 de studenți din universități vor primi burse, iar mii de elevi din ciclul gimnazial și din cel liceal vor beneficia de orientare profesională și de formare în medii de lucru reale.Fondurile ESI vor contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri al Bulgariei, consolidând competitivitatea bazată pe cunoaștere a IMM-urilor. Până în 2020, 1,5 % din PIB-ul Bulgariei ar trebui cheltuit pentru cercetare și dezvoltare. Un cuantum de 528 de milioane EUR din fondurile ESI va sprijini inovarea în întreprinderi, crearea de start-up-uri inovatoare și îmbunătățirea infrastructurii pentru inovare și cercetare. Se vor cheltui fonduri ESI pentru a spori competitivitatea a 3 500 de ferme și 120 de întreprinderi din sectorul forestier și pentru a le face mai respectuoase față de mediu, creând locuri de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât și în sectoarele neagricole. Peste 4 000 de mici fermieri vor primi sprijin pentru a-și dezvolta fermele, iar 1 630 de tineri fermieri vor primi ajutor la instalare. În sectorul pescuitului, se vor cheltui fonduri ESI pentru investiții și inovare în scopul reducerii impactului negativ al activităților de pescuit asupra mediului marin și pentru a sprijini IMM-urile din sectorul acvaculturii și din cel al prelucrării.Investițiile din fondurile ESI în Bulgaria ar trebui să ducă la o creștere cu 25 % a eficienței energetice în gospodării, industrie, servicii și transporturi. Până în 2020, ponderea energiei

8

din surse regenerabile în consumul final brut de energie din Bulgaria ar trebui să fie de 16 %. De asemenea, se vor investi fonduri ESI în gospodărirea apei și în gestionarea deșeurilor, precum și pentru conservarea resurselor naturale și a biodiversității și pentru prevenirea riscurilor legate de schimbările climatice.Se vor aloca 1,6 miliarde EUR din fondurile ESI pentru modernizarea infrastructurii de transport a Bulgariei, pentru a se realiza conexiuni mai bune între regiuni și cu țările învecinate, pentru îmbunătățirea accesului la servicii și pentru stimularea comerțului și a turismului: se vor construi 190 km de căi ferate TEN-T, 62 km de autostrăzi TEN-T și 8 km de linii de metrou în Sofia, această ultimă realizare urmând să sporească numărul călătoriilor cu metroul de la 80 la 105 milioane pe an până în 2023.Buna guvernanță este una dintre principalele provocări cu care se confruntă Bulgaria. Sunt necesare gestionarea și dezvoltarea adecvate ale resurselor umane din administrația publică și din sistemul judiciar. Din acest motiv, fondurile ESI vor fi mobilizate în vederea dezvoltării unor domenii precum e-guvernanța și e-justiția și pentru crearea unor servicii de calitate pentru cetățeni și întreprinderi. Până în 2020, ar trebui redus cu 50 %, în comparație cu 2013, timpul necesar pentru furnizarea serviciilor de administrație publică, iar durata medie a proceselor penale și civile ar trebui redusă cu 10 %.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeDin FEDR, din Fondul de coeziune și din bugetele FSE, s-au alocat 612 milioane EUR pentru instrumente financiare, cu 70 % mai mult decât în perioada 2007-2013. Cea mai mare parte a sprijinului va fi direcționată către eficiența energetică, sectorul deșeurilor și cel al apei, IMM-uri, dezvoltare urbană și turism. De asemenea, Bulgaria s-a alăturat Inițiativei pentru IMM-uri, contribuind cu 102 milioane EUR.Totodată, fondurile ESI vor fi utilizate pentru a contribui la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității în zonele rurale și în zonele dependente de pescuit, creând 600 de locuri de muncă. O treime din populația rurală a Bulgariei urmează să beneficieze de infrastructura îmbunătățită cu ajutorul fondurilor ESI.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR, FC, YEI)

FEADR FEPAM ETC


2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESITrei dintre condiționalitățile ex ante specifice pentru FEPAM și 7 dintre cele 11 condiționalități ex ante tematice rămân neîndeplinite, mai ales în ceea ce privește specializarea inteligentă, apa, transporturile, sănătatea și creșterea digitală, dar și condiționalitatea ex ante generală crucială referitoare la achizițiile publice. Totuși, Bulgaria a stabilit planuri de acțiune pentru punerea în aplicare, până cel târziu la sfârșitul anului 2016, a tuturor condiționalităților sale ex ante.3. Gestionarea fondurilor ESI Programarea, gestionarea, monitorizarea și controlul programelor finanțate din fondurile ESI în Bulgaria sunt de competența viceprim-ministrului responsabil cu gestionarea fondurilor UE, precum și a unității centrale de coordonare din cadrul Consiliului de miniștri. Viceprim-ministrul coordonează și prezidează activitatea Consiliului pentru coordonarea gestionării fondurilor UE, care implică toate ministerele responsabile cu fondurile UE.

3 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Bulgaria.

9

Diferitele programe finanțate din fondurile ESI includ măsuri de consolidare a capacității administrative a organismelor responsabile cu coordonarea, gestionarea, implementarea, plățile și controalele. De asemenea, beneficiarii proiectelor, cum ar fi localitățile, sistemul judiciar și beneficiarii instituționali din sectorul transporturilor, sunt eligibili pentru a primi asistență în vederea consolidării capacității lor administrative. Instituții financiare internaționale precum Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare oferă expertiză.4. Simplificare pentru beneficiari Autoritățile bulgare depun eforturi pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii proiectelor, digitalizând ori de câte ori este posibil comunicarea dintre beneficiari și autoritățile de management. Acest lucru implică transmiterea electronică a propunerilor de proiecte și a rapoartelor referitoare la proiecte, precum și simplificarea și eficientizarea procedurilor administrative. De exemplu: formularele de cerere și de raportare vor fi standardizate, vor fi introduse norme privind costurile simplificate în contextul raportării cheltuielilor, iar diferitele organisme de audit și inspecție își vor coordona inspecțiile.

10

1. Fondurile ESI în CroațiaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIRecesiunea prelungită a redus PIB-ul real al Croației cu aproximativ 12,5 %, în timp ce rata șomajului s-a dublat de la 8,6 % în 2008 la 17,3 % în 2014. Ultimii ani au evidențiat necesitatea unor modificări structurale, în special pentru a aborda dezechilibrele fiscale, pentru a pune în aplicare reforma pieței muncii, pentru a dezvolta sisteme de protecție socială și de sănătate sustenabile, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și pentru a reforma administrația de stat și sistemul judiciar. Autoritățile naționale au realizat un set de reforme ca parte a semestrului european. O proporție semnificativă din alocarea de 10 676 de miliarde EUR din fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 a fost alocată pentru realizarea de reforme și pentru îndeplinirea obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.Principalele priorități și rezultateFondurile ESI vor fi utilizate pentru stimularea cercetării, dezvoltării și inovării în Croația, astfel încât economia Croației să devină mai inovatoare și mai competitivă, și pentru a ajuta această țară să își respecte angajamentul național de a cheltui 1,4 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare până în 2020 (cifra pentru 2012 fiind 0,75 %). De asemenea, Croația își propune să crească valoarea adăugată per angajat în IMM-uri cu 50% până în 2023.Croația are una dintre cele mai mici rate de participare pe piața muncii înregistrate în UE, fiind afectați în special tinerii, lucrătorii slab calificați, lucrătorii în vârstă și femeile. Obiectivul național al Croației, de îndeplinit până în 2020, este o rată de ocupare de 65,2 % (cifra fiind de 55,4 % în 2012), cu un accent special pe creșterea capacității de inserție profesională a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională. În acest context, fondurile ESI vor aborda lipsa corelării ofertei cu cererea de competențe ale lucrătorilor prin reforma învățământului terțiar și a serviciului public de ocupare a forței de muncă, precum și prin sprijinul acordat pentru învățământul profesional și tehnic și pentru învățarea pe tot parcursul vieții. De asemenea, se vor cheltui fonduri pentru sprijinirea activităților independente și pentru reducerea șomajului de lungă durată.Croația va cheltui fonduri ESI pentru construirea unei infrastructuri care poate stimula creșterea economică: accentul va fi pe dezvoltarea rețelelor-cheie (TEN-T), pe transportul urban sustenabil și pe facilitarea accesului la regiuni. În plus, Croația își propune ca 53 % dintre gospodării să beneficieze de acoperire de bandă largă până cel târziu în 2023 (față de 33 % în 2013).De asemenea, se vor investi fonduri ESI în punerea în aplicare a acquis-ului UE în materie de mediu: obiectivul este ca, până cel târziu în 2023, un milion de locuitori să beneficieze de o alimentare mai bună cu apă și de servicii îmbunătățite de epurare a apelor reziduale. Totodată, fondurile vor fi utilizate pentru a reduce proporția de deșeuri urbane depozitate la groapa de gunoi de la 83 % (în 2012) la 35 %, pentru a institui 40 % din cadrul de gestionare Natura 2000 al Croației și pentru a pune informațiile privind calitatea aerului la dispoziția întregii populații din zonele urbane. Se vor investi peste 160 de milioane EUR din fondurile ESI în producția de energie din surse regenerabile, în timp ce cererea medie anuală de energie pentru încălzire și răcire în clădirile publice modernizate ar trebui să ajungă la 50 kWh/m2

până în 2023 (cifra pentru 2013 a fost de 250 kWh/m2).Croația se confruntă cu provocări sociale, sub forma unor niveluri ridicate de sărăcie și excluziune socială; obiectivul național este de a reduce numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu 150 000 până în 2020. În acest scop, vor fi investite fonduri ESI în promovarea integrării pe piața muncii și a integrării sociale a grupurilor vulnerabile, în îmbunătățirea accesului la asistența medicală, în îmbunătățirea accesului la servicii sociale de înaltă calitate, inclusiv sprijin pentru trecerea de la servicii

11

instituționale la servicii în cadrul comunității, în prevenirea și combaterea discriminării, în dezvoltarea antreprenoriatului social și în punerea în aplicare a proiectelor de regenerare urbană.În sfârșit, vor fi utilizate fonduri ESI în sprijinul reformei naționale a administrației publice din Croația, prin gestionarea mai bună și eficace a finanțelor publice, reducerea procedurilor inutile, dezvoltarea e-administrației și lupta împotriva corupției. În plus, va fi dezvoltat în continuare dialogul cu partenerii sociali și cu societatea civilă, iar sistemul de justiție va fi eficientizat prin accelerarea procedurilor juridice și prin asigurarea imparțialității.Fondurile ESI vor contribui la sporirea competitivității și a caracterului respectuos față de mediu ale producției de alimente și ale sectorului acvaculturii și pescuitului din Croația. Se vor utiliza fonduri pentru restructurarea și modernizarea a peste 1 800 de ferme, pentru a oferi ajutor la instalare unui număr minim de 1 000 de tineri fermieri, îmbunătățindu-se astfel rata de reînnoire a generațiilor în zonele rurale, precum și pentru sprijinirea utilizării de contracte de gestionare a biodiversității care să vizeze peste 101 000 ha de terenuri agricole. De asemenea, Croația își propune să realizeze o dezvoltare regională echilibrată și să reducă rata de încetinire a creșterii economice în zonele rurale, inclusiv prin dezvoltarea de activități economice alternative. În plus, se vor utiliza fonduri ESI pentru îmbunătățirea și diversificarea economiei locale în zonele de costiere, pentru consolidarea potențialului de creștere al țării în sectorul marin și în cel maritim, pentru sporirea sustenabilității pescuitului și acvaculturii și pentru consolidarea ecosistemelor și biodiversității acvatice. În special, se preconizează o creștere cu 400 % a volumului producției din acvacultură. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeCroația preconizează că va aloca peste 440 de milioane EUR din fondurile ESI pentru instrumente financiare care oferă sprijin pentru IMM-uri, cercetare, dezvoltare și inovare, eficiență energetică, transport urban, activități independente și antreprenoriat social. Având în vedere că, în perioada de programare anterioară, Croația nu a avut instrumente financiare, acesta este un program ambițios. Croația trebuie să analizeze mai îndeaproape posibilitatea de a utiliza instrumente financiare în domeniul TIC, în cel al dezvoltării urbane și în cel al infrastructurii de transport.Croația va aloca cel puțin 400 de milioane EUR pentru investiții teritoriale integrate, de utilizat pentru dezvoltarea urbană durabilă, și pentru proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în zonele rurale, în zonele de pescuit și în zonele maritime. Strategiile de dezvoltare locală din cadrul LEADER vor viza 1,5 milioane de persoane din zonele rurale în perioada de programare 2014-2020.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 2 (naționale) 1 1 9Fonduri disponibile (EUR) 8 463 255 776 2 026 222 500 252 643 138 1 201 084 9564

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIÎnainte de sfârșitul anului 2016, Croația va fi adoptat un set de strategii și planuri de investiții pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI. Printre altele, Croația intenționează să adopte o strategie de specializare inteligentă, strategii pentru banda largă și strategii digitale, o strategie pentru managementul riscurilor naturale, o strategie de stabilire a prețului apei, un plan de management al bazinului hidrografic, planuri de gestionare a deșeurilor și programe de prevenire a producerii deșeurilor, o strategie integrată de transport, un plan general pentru spitale, un program pentru 4 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Croația.

12

dezvoltarea sistemului de învățământ profesional și tehnic și o strategie de dezvoltare pentru administrația publică. Două dintre condiționalitățile ex ante specifice pentru FEPAM, legate de capacitatea administrativă pentru implementarea controalelor și raportarea referitoare la capacitatea de pescuit sunt îndeplinite doar parțial; planurile de acțiune pentru îndeplinirea acestor condiționalități ar trebui puse în aplicare până la 31 decembrie 2016.3. Gestionarea fondurilor ESIUn comitet de coordonare național (guvernamental) va coordona punerea în aplicare a celor patru programe naționale și a programelor de cooperare teritorială europeană. Având în vedere creșterea bruscă a alocărilor din fondurile ESI pentru Croația în perioada 2014-2020, ar trebui să crească substanțial capacitățile tehnice și administrative, atât în cadrul sistemului de gestionare și control, cât și la nivelul beneficiarilor. 4. Simplificare pentru beneficiariVor fi dezvoltate diferite instrumente, inclusiv un site pentru beneficiari și un mecanism coordonat pentru furnizarea de informații privind fondurile ESI, și vor fi simplificate procedurile pentru prezentarea și selectarea proiectelor. De asemenea, Croația intenționează să utilizeze o opțiune de costuri simplificate.

13

1. Fondurile ESI în CipruProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIPrimirea de către Cipru a unui pachet financiar de 10 miliarde EUR (format din 9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului european de stabilitate și 1 miliard EUR de la FMI) a fost condiționată de aplicarea unui program de ajustare economică vizând perioada 2013-2016.În contextul unui mediu economic care încă prezintă provocări, Ciprul înregistrează întârzieri în ceea ce privește îndeplinirea unora dintre obiectivele sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De exemplu, în prezent, rata de ocupare și rata sărăciei sunt destul de departe de obiectivele naționale. Deși cei doi indicatori privind educația din cadrul Strategiei Europa 2020 s-au îmbunătățit în 2014 și ambii sunt în concordanță cu obiectivele naționale, în Cipru se înregistrează cea mai redusă capacitate de inserție profesională a proaspeților absolvenți din UE (64,9 % față de media UE de 80,7 % pentru anul 2013). Procentajul din PIB cheltuit de Cipru pentru cercetare și dezvoltare rămâne ușor sub obiectivul național. Indicatorii climatici ai Strategiei Europa 2020 sunt cei preconizați: indicatorul eficienței energetice pentru 2013 a depășit obiectivul intermediar anual, iar indicatorul privind sursele de energie regenerabile a înregistrat performanțe satisfăcătoare. Totuși, performanța de mediu a Ciprului rămâne foarte slabă, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor solide, în cazul cărora nivelurile de reciclare sunt scăzute.Principalele priorități și rezultateProgramele finanțate din fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 sunt concepute în jurul a trei priorități-cheie: 1) competitivitate; 2) ocuparea forței de muncă și incluziunea socială și 3) utilizarea sustenabilă și protejarea resurselor naturale.Fondurile ESI vor fi utilizate pentru diversificarea structurii economiei și pentru a spori competitivitatea economiei prin consolidarea inovării în întreprinderi și prin încurajarea cooperării dintre întreprinderi și structurile de cercetare din zonele identificate în strategia de specializare inteligentă. Se vor promova spiritul antreprenorial și competitivitatea IMM-urilor, în special în sectorul turistic, în cel alimentar și în cel al acvaculturii (se preconizează o creștere a producției cu 46 %). Se preconizează că fondurile ESI vor sprijini peste 600 de IMM-uri și vor crea 1 200 de noi locuri de muncă, în vreme ce proporția din PIB cheltuită pentru cercetare și dezvoltare ar trebui să crească de la 0,47 % din PIB în 2012 la 0,5 % în 2020, având totodată un efect de mobilizare asupra investițiilor private. De asemenea, fondurile ESI vor sprijini investițiile în sectorul pescuitului, în scopul reducerii impactului negativ al activităților de pescuit asupra mediului marin și pentru a sprijini IMM-urile care își desfășoară activitatea in sectorul acvaculturii și în cel al prelucrării. Ciprul intenționează să stimuleze e-guvernanța și antreprenoriatul digital prin investiții în TIC și să sporească utilizarea ITC de către IMM-uri. De asemenea, Ciprul preconizează că acoperirea de bandă largă de mare viteză va ajunge la 50 % dintre gospodării și că utilizarea TIC de către public și IMM-uri va crește cu 10 %, respectiv cu 6 %.Fondurile ESI vor investi în ocuparea forței de muncă și în coeziunea socială, contribuind la sporirea oportunităților pentru ocuparea forței de muncă și concentrându-se asupra unor grupuri vulnerabile precum șomerii, șomerii de lungă durată și, mai ales, tinerii. De asemenea, pentru sprijinirea acestui din urmă grup va fi folosită și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI). Se preconizează că peste 14 000 de șomeri vor beneficia de intervențiile din fondurile ESI, majoritatea lor (9 000) fiind tineri. Dintre aceștia, 5 800 vor primi sprijin în cadrul YEI, iar ceilalți vor primi sprijin din FSE. Se preconizează că, datorită sprijinului din fondurile ESI, vor crește participarea pe piața muncii și rata de ocupare, pentru a îndeplini obiectivul de 75-77 % în 2020 (cifra pentru 2014 a fost 67,3 %). De asemenea, se

14

preconizează că finanțarea ESI va îmbunătăți administrația publică. În plus, va crește incluziunea socială, persoanele vulnerabile fiind ajutate să participe pe piața muncii și sprijinind înființarea a 180 de întreprinderi sociale. Toate acestea vor permite Ciprului să își îndeplinească obiectivul de a reduce sărăcia la 19,3 % în 2020 (de la 27,8 % în 2013). Totodată, se preconizează că fondurile ESI vor contribui la îmbunătățirea învățării pe tot parcursul vieții și a învățământului profesional și tehnic, în special prin apropierea ofertei de competențe de nevoile pieței muncii.Fondurile vor ajuta Ciprul să treacă la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând eficiența energetică (obiectivul pentru 2020 este de 14,3 %, față de 12,3 % în 2011) și consumul de energie din surse regenerabile (13 % în 2020, față de 7,7 % în 2011). În plus, circa 3 500 de gospodării vor fi ajutate să își amelioreze consumul de energie, trecând la o clasă de eficiență energetică superioară.Se vor cheltui fonduri ESI pentru a aborda necesitatea presantă ca Ciprul să îndeplinească cerințele UE referitoare la gestionarea deșeurilor solide și lichide. Se preconizează că Ciprul își va crește rata de reciclare la 50 %, iar 2 300 de gospodării (în termeni de populație echivalentă) vor beneficia de servicii îmbunătățite de epurare a apelor reziduale. De asemenea, se vor utiliza fonduri ESI pentru completarea investițiilor în portul TEN-T al Ciprului și în conexiunile acestui port. Prin urmare, se preconizează că transportul de mărfuri va crește de la 300 000 la 1 milion TEU. Îmbunătățirile aduse mobilității transportului urban, în special în Nicosia, ar trebui să ducă la dublarea numărului de persoane care utilizează transportul public.Sprijinul din FEADR se va concentra asupra investițiilor menite a promova gestionarea și utilizarea sustenabile ale resurselor naturale, conservarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale. Sprijinul din FEPAM se va concentra asupra protecției și reabilitării resurselor biologice marine.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeCiprul a indicat că se vor aloca 15 milioane EUR pentru instrumente financiare destinate sprijinirii IMM-urilor. Au fost lansate evaluări ex ante menite a stabili potențialul schemelor de capital, de împrumut și de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru TIC, pentru sectorul energetic și pentru investițiile în mediu și transporturi.Ciprul a alocat un cuantum considerabil (20 % din finanțarea FEDR, aproximativ 60,2 milioane EUR) pentru dezvoltarea urbană durabilă. Scopul este promovarea măsurilor integrate menite a aborda provocările economice, de mediu și sociale care afectează cele patru orașe principale ale țării. Această sumă depășește cu mult procentajul minim, de 5 %, impus de legislația UE. Nu se vor implementa investiții teritoriale integrate. Pe de altă parte, în cadrul programelor finanțate din FEADR și FEPAM, se va desfășura dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 2 (naționale) 1 1 5Fonduri disponibile (EUR) 702 401 708 132 244 377 39 715 209 526 153 9175

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESICondiționalitatea ex ante specifică FEPAM privind rapoartele referitoare la capacitatea de pescuit a fost parțial îndeplinită și este în curs de elaborare un plan de acțiune. Dintre cele 11 condiționalități ex ante tematice, cinci nu au fost îndeplinite. Cea mai importantă dintre ele se 5 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Ciprul.

15

referă la rețeaua de bandă largă, la stabilirea prețului apei și la planurile pentru bazinele hidrografice, inclusiv la reciclarea și reutilizarea deșeurilor. Se elaborează planuri de acțiune și se stabilesc termenele-limită pentru realizare. Condiționalitatea ex ante generală referitoare la statistici și indicatori nu a fost îndeplinită, dar a fost elaborat un plan de acțiune pentru implementarea ei până în decembrie 2015. 3. Gestionarea fondurilor ESI Numărul programelor din Cipru nu s-a schimbat față de perioada de programare 2007-2013. Această țară a instituit o autoritate de management unică (Direcția generală pentru programe europene, coordonare și dezvoltare) și un comitet de monitorizare comun pentru coordonarea programelor finanțate din FEDR/Fondul de coeziune și FSE, pentru toate programele fiind utilizat un sistem de informații unic.4. Simplificare pentru beneficiari Autoritățile din Cipru intenționează să utilizeze într-o măsură mai mare metodologiile legate de costurile simplificate și să modernizeze sistemul de informații dedicat. De asemenea, autoritățile cipriote intenționează să sporească utilizarea formularelor electronice, să îmbunătățească interoperabilitatea serviciilor administrative naționale în scopul eliberării automate și să reducă numărul documentelor și certificatelor necesare.

16

1. Fondurile ESI în Republica CehăProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESITendințele macroeconomice actuale sunt pozitive: economia cehă a revenit la creștere în 2014, după doi ani de contracție. Totuși, se preconizează că tendințele demografice negative vor determina creșterea pe termen lung atât a cheltuielilor cu pensiile, cât și a cheltuielilor cu asistența medicală. În prezent, economia depinde de grupul „inovatorilor moderați” și se preconizează că va urca de-a lungul lanțului valoric. Șomajul continuă să scadă, dar piața muncii este caracterizată de participarea scăzută a anumitor grupuri și de lipsa corelării ofertei cu cererea de competențe.Analiza obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 pentru Republica Cehă indică decalaje semnificative la nivel național și regional în ceea ce privește creșterea cheltuielilor pentru cercetare și inovare (în special în ceea ce privește investițiile private), sporirea eficienței energetice, reforma învățământului terțiar, combaterea corupției și aplicarea corectă a normelor privind achizițiile publice. Recomandările de politică ale UE, ca parte a semestrului european, propun instituirea unui registru central de contracte de achiziții publice, punerea în aplicare corespunzătoare a unui plan anticorupție, adoptarea unei reforme a învățământului superior și creșterea participării la educație a copiilor defavorizați (în special romi).Principalele priorități și rezultateÎn perioada 2014-2020, fondurile ESI vor fi utilizate pentru a spori competitivitatea și capacitatea de inovare a economiei cehe prin investirea a 2,5 miliarde EUR în cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare. Țara recuperează decalajul investițiilor în cercetare și dezvoltare, în urma creșterii alocărilor din fondurile ESI, și se preconizează că își va majora cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 2,97 % ca procentaj din PIB în 2020. Investiția va fi utilizată pentru a stimula structurile și capacitatea de cercetare și inovare și pentru a îmbunătăți cooperarea dintre sectorul cercetării, întreprinderi și învățământul terțiar.Peste 2 miliarde EUR (1,4 % din PIB) vor fi utilizate ca principala sursă de finanțare pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Intensitatea utilizării energiei și a resurselor a industriei cehe (în special cărbune) este una dintre cele mai ridicate din UE. Se preconizează că principalele realizări în acest domeniu vor fi o creștere a producției de energie din surse regenerabile (cu 83 MW) și o reducere a nivelului de gaze cu efect de seră (cu 920 000 de tone de CO2/an).Fondurile ESI vor contribui cu 2,8 miliarde EUR la protecția mediului și la utilizarea eficientă a resurselor. Investiția va fi cheltuită pentru: îmbunătățirea calității apei (de exemplu, 150 000 de persoane în plus vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă), gestionarea deșeurilor (de exemplu, o creștere anuală cu 700 000 de tone a capacității de reciclare a deșeurilor), calitatea aerului, îmbunătățirea biodiversității, introducerea în circuitul agriculturii ecologice a 400 000 ha de teren și sprijinirea fermierilor în vederea îndeplinirii angajamentelor de agromediu și legate de climă referitoare la 870 000 ha de teren. Prin utilizarea unor metode de producție mai eficiente și care nu dăunează mediului, FEPAM va spori sustenabilitatea sectorului pescuitului și acvaculturii din Cehia.În ceea ce privește transportul, o alocare de 6,2 miliarde EUR va sprijini transportul sustenabil și va contribui la eliminarea ambuteiajelor din infrastructurile rețelelor majore. De asemenea, acest lucru va contribui la acoperirea lacunelor din rețelele TEN-T și va îmbunătăți interoperabilitatea rețelei feroviare. Se vor reconstrui sau moderniza 140 km de linii de cale ferată, contribuindu-se la o trecere semnificativă la mobilitatea sustenabilă. Îmbunătățirea infrastructurii va face ca regiunile țării să fie mai accesibile și va crește numărul persoanelor care utilizează transporturile publice în marile orașe. A fost alocată o

17

finanțare din fondurile ESI de 200 de milioane EUR pentru modernizarea și securizarea rețelelor de transport de înaltă tensiune.Se vor aloca aproape 1,4 miliarde EUR pentru promovarea locurilor de muncă sustenabile și de calitate și pentru sprijinirea mobilității forței de muncă, cu un accent special asupra grupurilor defavorizate, cum ar fi lucrătorii slab calificați, tinerii și persoanele în vârstă (sprijin pentru 585 000 de persoane, dintre care 230 000 de persoane ar urma să obțină o nouă calificare). De asemenea, se vor cheltui fonduri ESI pentru incluziunea socială și educație, alocări de câte 2 miliarde EUR fiind destinate ajutării persoanelor aflate în dificultate și a persoanelor defavorizate, îmbunătățirii calității serviciilor sociale și medicale și investițiilor în educație. În ceea ce privește serviciile publice, vor fi constituite 30 de echipe medicale mobile noi și vor fi create 83 de instituții medicale, iar educația va fi sprijinită la toate nivelurile, oferindu-se acces în mod egal la învățământ preșcolar, primar și secundar de înaltă calitate. Totodată, fondurile ESI vor fi utilizate pentru dezvoltarea universităților, prin îmbunătățirea gestionării resurselor umane ale acestora și prin facilitarea accesului la învățământul terțiar (869 de studenți în noi programe de studii de licență).Se vor cheltui aproximativ 180 de milioane EUR pentru eficientizarea și transparentizarea administrației publice și a sistemului de justiție, pentru reducerea sarcinilor administrative, pentru îmbunătățirea competențelor personalului din administrația publică și pentru eficientizarea gestionării resurselor umane.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeSe intenționează direcționarea prin instrumente financiare a unei sume aproximative de 763 de milioane EUR în cadrul programelor politicii de coeziune. Această sumă mai mult decât dublează sumele din perioada de programare anterioară. Principalele domenii de intervenție sunt sprijinul pentru IMM-uri, infrastructura de transport, investițiile în eficiența energetică și, într-o mai mică măsură, utilizarea eficientă a resurselor. Cerința de reglementare ca 5 % din FEDR să se cheltuiască pentru dezvoltare urbană durabilă va fi îndeplinită prin investiții din programul polului de creștere Praga și prin șapte investiții teritoriale integrate (ITI) în cele mai mari zone metropolitane. Totalul alocării ITI este de 1 miliard EUR din FEDR și de 223 de milioane EUR din Fondul de coeziune.Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității va fi deosebit de importantă pentru dezvoltarea zonelor rurale cu ajutorul abordării bazate pe finanțarea din mai multe fonduri. Aceasta va implica finanțări din FEDR (418 milioane EUR), FEADR (115 milioane EUR) și FSE (64 de milioane EUR), care pot fi utilizate în cadrul unor strategii de dezvoltare locală integrate și multisectoriale, puse în aplicare de comunitățile locale, organizate în aproximativ 160 de grupuri de acțiune locală reprezentând 55 % din populație.

Informații-cheiePolitica de coeziune (FSE, FEDR, FC,

YEI)FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 8 (naționale) 1 1 7Fonduri disponibile (EUR) 21 643 218 575 2 305 673 996 31 108 015 1 144 024 0316

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESINu au fost finalizate cadrele strategice pentru anumite domenii de investiții (mai exact, cercetare și dezvoltare, TIC). Au fost adoptate planuri de acțiune pentru 11 condiționalități ex ante tematice și trei generale.

3. Gestionarea fondurilor ESI

6 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Republica Cehă.

18

Republica Cehă a raționalizat modul în care gestionează fondurile ESI, centralizându-le în mai mare măsură prin reducerea numărului de programe (de la 17 programe ale politicii de coeziune în perioada 2007-2013 la 8) și de organisme intermediare. Ministerul Dezvoltării Regionale este autoritatea națională de coordonare. Coordonarea suplimentară dintre fonduri este asigurată prin comitete de monitorizare, cereri de propuneri coordonate și grupuri de lucru. Legea privind funcția publică adoptată în 2014 va contribui la îmbunătățirea capacității administrative.

4. Simplificare pentru beneficiariRepublica Cehă intenționează să reducă sarcina administrativă pentru beneficiari și administrația publică prin reducerea numărului de programe și organisme intermediare, prin crearea unui nou sistem de monitorizate pentru întreaga structură de punere în aplicare și prin instituirea unui singur mediu metodologic pentru toate programele. Se vor utiliza pe scară mai largă instrumente financiare și opțiuni precum plățile în avans și costurile simplificate.

19

1. Fondurile ESI în DanemarcaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIEconomia daneză a fost relativ grav afectată de criza financiară, care a dus la o creștere substanțială a șomajului, în special în rândul tinerilor și al persoanelor din familii care nu sunt de origine daneză. Chiar dacă Danemarca are un mediu de afaceri favorabil, puține IMM-uri înregistrează creștere, cauzele fiind, în parte, succesul limitat în ceea ce privește transformarea inovării în profit, dezvoltarea dezamăgitoare a competențelor antreprenoriale și nevoia sectorului primar de o inovare sporită orientată spre o producție mai sustenabilă. Totuși, Danemarca se confruntă în continuare cu unele dificultăți legate de competențele forței sale de muncă. Printre aceste dificultăți se numără o proporție tot mai redusă a persoanelor care urmează cursuri de formare profesională, o proporție tot mai mică de persoane formate profesional din familii de migranți (în special bărbați) și o rată de abandon școlar care rămâne ridicată. Aceste probleme au fost abordate de una dintre recomandările de politică ale UE din 2014 adresate Danemarcei în contextul semestrului european.În general, Danemarca are o performanță de mediu bună, deși nu pare a ține pasul cu obiectivele sale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Încă există multă presiune asupra habitatelor și a corpurilor de apă, mai ales din cauza utilizării intensive a terenurilor, din cauza pescuitului intensiv și din cauza scurgerii de nutrienți din pământ etc.Danemarca este o țară bogată, cu diferențe socioeconomice interne relativ mici în comparație cu alte state membre, și abordează cu ajutorul schemelor naționale majoritatea problemelor cu care se confruntă. Întrucât sumele alocate Danemarcei din fondurile ESI sunt modeste, programele sunt concentrate asupra abordării provocărilor menționate mai sus.Principalele priorități și rezultateFondurile ESI în cuantum de 300 de milioane EUR vor ajuta IMM-urile din industrie, servicii, agricultură, acvacultură și pescuit să fie mai inovatoare și să poată transforma mai ușor inovarea în profit. De asemenea, se investesc fonduri ESI pentru sporirea competitivității întreprinderilor, sprijinul fiind orientat spre clustere și spre rețelele de cooperare. În plus, multe dintre investițiile Danemarcei legate de mediu și climă vizează îmbunătățirea competitivității și a creșterii întreprinderilor. Totodată, Danemarca va folosi fonduri ESI pentru a dezvolta potențiale domenii de creștere identificate atât în interiorul întreprinderilor, cât și în legătură cu strategii de specializare inteligentă la nivel regional. Se preconizează că aproximativ 3 200 de întreprinderi vor intra în rețele de cooperare, inclusiv în rețele care implică instituții din domeniul cunoașterii, și că peste 4 000 de întreprinderi vor lansa soluții sau produse inovatoare.De asemenea, Danemarca va cheltui 270 de milioane EUR din fondurile ESI pentru incluziunea socială, pentru a ajuta persoanele de la periferia pieței muncii și pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, ajutând mai multe persoane să își încheie formarea profesională și studiile superioare (vor fi disponibile fonduri naționale pentru a ajuta persoanele îndepărtate de piața muncii. Astfel, se vor utiliza fonduri ESI în scopul punerii în practică a recomandărilor de politică formulate în contextul semestrului european. În total, vor fi create aproximativ 5 500 de locuri de muncă și se preconizează că investițiile în formare vor ajuta 52 000 de persoane să-și amelioreze capacitatea de inserție profesională. Danemarca va investi peste 635 de milioane EUR din fondurile ESI pentru mediu și climă. Investițiile sale pentru mediu se vor concentra asupra protejării și conservării resurselor naturale, asupra îmbunătățirii biodiversității și a calității apei și asupra utilizării terenurilor cultivate și a stocurilor de pește (inclusiv din acvacultură) într-un mod care să nu dăuneze mediului și care să fie sustenabil, în conformitate cu noua politică comună în domeniul pescuitului. De exemplu, în domeniul pescuitului, fondurile ESI vor contribui la reducerea capturilor nedorite cu 5 000 t, iar în acvacultură, fondurile ESI vor ajuta la creșterea cu 3 000 t

20

a producției ecologice până în 2023. În sectorul agricol, fondurile ESI vor include un sprijin pentru conservarea peisajelor și a biodiversității, vizând o suprafață de cel puțin 3 400 km² (adică mai mult de 10 % din suprafața terenurilor agricole ale țării). Din totalul investițiilor Danemarcei pentru mediu și climă, se vor investi 91 de milioane EUR pentru tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ajungându-se la o reducere cu 51 000 t a emisiilor de gaze cu efect de seră și la o reducere cu 905 000 GJ a consumului de energie. Toate acestea vor ajuta Danemarca să își îndeplinească obiectivul din cadrul Strategiei Europa 2020 de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sporirea eficienței utilizării resurselor face parte din strategia Danemarcei pentru creșterea competitivității întreprinderilor, iar fondurile cheltuite pentru competitivitate vor contribui și la tranziția țării spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Per total, Danemarca intenționează să cheltuiască aproximativ 577 de milioane EUR (46 % din totalul alocării sale din fondurile ESI) pentru combaterea schimbărilor climatice.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeÎn perioada 2007-2013, Danemarca a alocat 28 de milioane EUR pentru instrumente financiare. Pentru perioada 2014-2020, Danemarca a dat regiunilor posibilitatea de a utiliza finanțarea din instrumentele financiare pentru investiții în dezvoltarea întreprinderilor și în îmbunătățirea eficienței energetice și a eficienței utilizării resurselor în întreprinderi.Danemarca va cheltui 5 % din propria alocare din fondurile FEDR pentru dezvoltarea urbană durabilă, concentrându-se asupra dezvoltării întreprinderilor prin inovare și prin utilizarea eficientă a energiei/resurselor. Aceste măsuri de dezvoltare urbană vor fi integrate în strategii mai ample care vor aborda provocările sociale, economice, demografice și de mediu și/sau de climă din anumite zone urbane.În total, prin metoda LEADER sunt sprijinite 26 de grupuri de acțiune locală, atât din zone rurale, cât și din zone costiere. Aceste grupuri vor depune eforturi pentru stimularea activităților existente legate de turism, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici, pentru crearea de servicii și pentru sprijinirea pescuitului sustenabil. Astfel, se vor crea locuri de muncă și se vor îmbunătăți condițiile de trai pentru populația locală.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR, FC)

FEADR FEPAM ETC


2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIDanemarca îndeplinește toate condiționalitățile ex ante cu privire la sprijinul alocat din fonduri ESI.3. Gestionarea fondurilor ESI Programele finanțate din FEDR și FSE sunt puse în aplicare prin intermediul a șase foruri regionale de creștere, Autoritatea daneză în domeniul afacerilor fiind autoritatea de management. Programele sunt gestionate de aceleași autorități de management la nivel regional. Atât FEADR, cât și FEPAM sunt gestionate de Autoritatea daneză pentru agricultură și pescuit (DAFA), punerea în aplicare a acțiunilor Leader fiind delegată Autorității daneze în domeniul afacerilor, asigurându-se astfel coordonarea strânsă dintre fonduri. În plus, fiecare dintre cele două autorități de management naționale face parte din comitetul de monitorizare al celeilalte (pentru FEDR/FSE și, respectiv, pentru FEADR/FEPAM). În plus, cele două autorități de management au în vedere reuniuni de coordonare între cele două seturi de

7 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Danemarca.

21

fonduri, în scopul creșterii eficienței în punerea în aplicare. Deși atât FSE, cât și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane au obiective referitoare la incluziunea socială, FSE este mai strâns legat de piața muncii. Cele două fonduri evită suprapunerile grație împărțirii clare a obiectivelor lor și datorită faptului că fiecare dintre cele două autorități de management este membră a comitetului de monitorizare al celeilalte.4. Simplificare pentru beneficiariPotențialii beneficiari vor avea acces electronic la gestionarea fondului (în conformitate cu inițiativa „e-coeziune”). Cei care nu au acces imediat la „e-coeziune” vor avea, totuși, acces la fond prin mijloace alternative. De asemenea, Danemarca are în vedere utilizarea opțiunilor de costuri simplificate.

22

1. Fondurile ESI în EstoniaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIEstonia a dat dovadă de o flexibilitate remarcabilă în modul în care a făcut față crizei economice. Se preconizează că, în 2016, PIB-ul real va ajunge la nivelurile de dinainte de criză. Deși economia per ansamblu este într-o situație mai bună, există în continuare provocări structurale semnificative. Pentru ca economia Estoniei să devină mai puternic bazată pe cunoaștere și mai inovatoare, mai incluzivă și mai sustenabilă, aceste dificultăți ar trebui abordate.Finanțarea publică pentru cercetare și inovare pare a fi insuficient coordonată și ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de domenii de specializare inteligentă. Sistemul de învățământ superior trebuie să depună eforturi mai mari pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor și ale institutelor de cercetare. Capacitatea de inovare este redusă și puține întreprinderi colaborează cu institutele de cercetare.Se preconizează că forța de lucru tot mai redusă, combinată cu productivitatea scăzută a muncii, va deveni o problemă pe termen mediu spre lung. Estonia a început abia recent să își pună în aplicare ambițioasa reformă privind capacitatea de muncă. Faptul că infrastructura pentru îngrijirea copilului este insuficient dezvoltată face mai dificilă întoarcerea părinților pe piața muncii. Disponibilitatea și calitatea serviciilor publice la nivel local variază. Estonia trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți atractivitatea învățământului profesional, a formării și a uceniciilor. De asemenea, Estonia trebuie să promoveze spiritul antreprenorial și crearea de locuri de muncă în întreaga țară pentru a preveni creșterea discrepanțelor în materie de dezvoltare economică.În Estonia, intensitatea consumului de resurse este în continuare foarte ridicată. Este puțin probabil ca Estonia să își atingă obiectivul în materie de eficiență energetică pentru 2020. Trebuie intensificate eforturile de îmbunătățire a eficienței energetice rezidențiale și industriale. De asemenea, Estonia ar trebui să depună eforturi pentru introducerea unor tipuri de transport mai sustenabile.Aceste provocări sunt reflectate în recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.Principalele priorități și rezultateEstonia își propune să utilizeze fondurile ESI pentru a crește cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale sectorului privat la 2 % din PIB până cel târziu în 2023 (de la 1,26 % în 2012). Programele de finanțare a cercetării și dezvoltării vor fi puse în conformitate cu cadrul de specializare inteligentă al Estoniei. De asemenea, Estonia va utiliza fonduri ESI pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor și își propune să crească numărul întreprinderilor exportatoare la 15 700 (de la 11 281 în 2012). Finanțarea pentru dezvoltarea rurală va fi mai bine orientată spre realizarea unor schimbări pozitive în economia rurală. Sunt prevăzute scheme speciale pentru dezvoltarea fermelor mici și pentru sprijinirea tinerilor fermieri în scopul înființării de întreprinderi agricole. Estonia va încuraja crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente și va investi în prelucrarea și comercializarea produselor agricole. De asemenea, Estonia va utiliza fonduri ESI pentru stimularea economiei digitale, cu scopul de a furniza viteze de bandă largă de cel puțin 100 Mb/s pentru 60 % din țară (de la 3,6 % în 2012).Estonia va investi în ocuparea forței de muncă, pentru a crește rata de ocupare la 76 % (de la 73,3 % în 2013). Planul pentru realizarea acestui obiectiv constă în măsuri precum reformarea modului în care este evaluată capacitatea de muncă. De asemenea, există și scopul de a se menține la 30 % ponderea din PIB generată în alte zone decât Tallinn și Tartu. În domeniul

23

educației, scopul este înălțarea ratei de finalizare a uceniciilor la 75 % (de la 50 % în 2013). Această proporție corespunde unui număr de aproximativ 8 000 de persoane. În plus, tinerilor și altor persoane în vârstă de muncă le vor fi oferite peste 350 000 de sesiuni de consiliere profesională. Finanțarea destinată incluziunii sociale va fi utilizată pentru reducerea la aproximativ 300 (de la 4 430 în 2012) a numărului de copii de pe listele de așteptare pentru locuri în creșe și în structurile de îngrijire a copilului. Serviciile de ocupare pentru tineret vor ajuta aproximativ 200 000 de participanți. Infrastructura de sănătate existentă va fi optimizată și se vor consolida asistența medicală primară și prevenirea bolilor. Finanțarea destinată consolidării capacității administrative urmează a fi utilizată pentru creșterea la aproximativ 85 % (de la 67 % în 2012) a nivelurilor de satisfacție în ceea ce privește calitatea serviciilor publice.Sprijinul pentru transporturi va fi utilizat pentru dezvoltarea rețelei TEN-T și a sistemelor de transport care nu dăunează mediului și care au emisii scăzute de dioxid de carbon. De exemplu, Estonia intenționează să crească numărul anual al pasagerilor feroviari la 8,4 milioane (de la 4,2 milioane în 2013). Se preconizează că investițiile în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon se vor concretiza în economii de energie de până la 45 % pentru 40 000 de locuințe. Estonia intenționează să utilizeze fondurile alocate pentru mediu și pentru adaptarea la schimbările climatice astfel încât să îndeplinească cerințele esențiale ale acquis-ului în sectorul apei și să asigure rezistența la dezastre. De asemenea, fondurile vor fi utilizate pentru conservarea biodiversității prin sprijinirea menținerii habitatelor seminaturale (2,6 % din terenurile agricole) și a agriculturii ecologice (14 % din terenurile agricole). Peste 70 % din suprafața agricolă utilizată ar trebui să facă obiectul schemelor de îmbunătățire a biodiversității și de gestionare a solurilor. Vor fi vizate protecția apei în agricultură și turbăriile abandonate. Sectorul pescuitului și acvaculturii din Estonia va deveni mai sustenabil, ecosistemele marine și biodiversitatea acvatică vor fi îmbunătățite și se preconizează o reducere cu 21 de tone a capturilor nedorite.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeEstonia va crește alocările pentru instrumente financiare cu aproximativ 50 % față de perioada precedentă, până la un cuantum de 215,5 milioane EUR. Urmează a se folosi instrumente de împrumut, de garantare și de capital, pentru a se sprijini IMM-urile și cercetarea și inovarea. Potrivit evaluării ex ante, nu se pot utiliza instrumente financiare finanțate din fondurile ESI în domeniul eficienței energetice și în cel al infrastructurii de mediu.O alocare de 5 % din FEDR este dedicată acțiunilor integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității din zonele rurale vor fi implementate de 34 de grupuri de acțiune locală, dintre care opt sunt în sectorul pescuitului.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 1 1 1 4Fonduri disponibile (EUR) 3 534 560 285 823 341 558 100 970 418 449 819 2568

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIDintre cele 29 de condiționalități ex ante aplicabile, 15 nu erau îndeplinite la momentul adoptării acordului de parteneriat. De atunci, Estonia a raportat finalizarea planurilor de acțiune pentru îndeplinirea a 11 dintre acestea. Se preconizează că Estonia va îndeplini

8 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Estonia.

24

celelalte patru condiționalități ex ante în 2016: prevenirea și gestionarea riscurilor, alte moduri de transport, incluziunea activă și sistemele statistice și indicatorii de rezultat.3. Gestionarea fondurilor ESI Estonia are un singur program finanțat din mai multe fonduri în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, în comparație cu trei programe în perioada anterioară. Ministerul Finanțelor acționează ca autoritate de management, autoritate de certificare (funcțiile sale au fuzionat cu cele ale autorității de management) și autoritate de audit; Cinci alte ministere îndeplinesc sarcinile organismelor intermediare de prim nivel, iar 13 agenții centrale sau alte organizații acționează ca organisme intermediare de al doilea nivel (două au fost adăugate pentru noua perioadă).Nu s-a realizat nicio schimbare semnificativă în ceea ce privește sistemele de punere în aplicare a FEADR și FEPAM. La nivel guvernamental, pentru coordonarea tuturor surselor de finanțare se utilizează strategia privind bugetul de stat.4. Simplificare pentru beneficiari Mai multe legi și orientări au fost modificate pentru a se reduce sarcina administrativă pentru beneficiari. Schimbul de date cu solicitanții și beneficiarii va deveni integral electronic, cheltuielile vor fi rambursate pe baza opțiunilor de costuri simplificate acolo unde este posibil și există, de asemenea, posibilitatea combinării granturilor cu instrumentele financiare.

25

1. Fondurile ESI în FinlandaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIRestabilirea creșterii și a competitivității, cu crearea, în același timp, de locuri de muncă, reprezintă o provocare-cheie pentru economia finlandeză. Intensitatea în materie de cercetare și dezvoltare la nivelul întreprinderilor este în scădere, ceea ce înseamnă că obiectivul național de a se cheltui 4 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare va fi dificil de îndeplinit. Trebuie abordate riscurile legate de rezultatele slabe la export în contextul restructurării industriale. Finlanda încă întâmpină dificultăți în a transforma investițiile în cercetare și dezvoltare în exporturi de succes. Această țară ar trebui să ofere finanțări mai substanțiale pentru start-up-uri și să le ofere acestora mai mult ajutor în activitățile desfășurate în străinătate. De asemenea, având în vedere îmbătrânirea populației și scăderea populației în vârstă de muncă, este important ca piața muncii să utilizeze întregul potențial al forței de muncă. Rata șomajului a fost de 8,7 % în 2014 și este în creștere, în special în rândul tinerilor și al lucrătorilor mai în vârstă. Echilibrul tot mai precar al finanțelor publice și amenințarea pe care o reprezintă tendințele demografice pentru sustenabilitatea pe termen lung a acestora constituie o altă provocare pentru Finlanda. Recomandările de politică formulate în contextul semestrului european sunt menite a aborda aceste aspecte.Principalele priorități și rezultateFinlanda își propune îmbunătățirea competitivității IMM-urilor prin investiții de 644 de milioane EUR în diversificarea structurilor de afaceri și în înmulțirea numărului de întreprinderi în creștere, inovatoare și în expansiune internațională. Așadar, măsurile se vor concentra asupra start-up-urilor și asupra dezvoltării de noi operațiuni de afaceri. FEADR va viza investițiile în cadrul fermelor, investițiile în prelucrarea produselor alimentare și diversificarea activităților agricole. Urmează să se acorde peste 1 miliard EUR ca sprijin pentru investiții. Vor fi sprijinite aproximativ 15 000 de ferme.Investițiile de 398 de milioane EUR în cercetare și inovare se vor concentra asupra stimulării activității de inovare, mai ales în companiile în creștere și în start-up-urile din domeniile de specializare inteligentă selectate. Finlanda își propune să își îmbunătățească abilitatea de a transforma cercetarea și inovarea în produse și servicii comerciale. În plus, cu ajutorul acestor investiții și al finanțării din FEADR pentru cooperare și inovare, Finlanda intenționează să crească cheltuielile pentru cercetare și inovare la 4 % din PIB până în 2020 (de la 3,31 în 2013).Finlanda va aloca 219 milioane EUR pentru tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest lucru va contribui semnificativ la îndeplinirea obiectivului de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile de la 33 % (2011) la 38 % (2020). Finanțarea din fondurile ESI va sprijini, în principal, activități de cercetare și inovare privind sectorul emisiilor scăzute de dioxid de carbon, introducerea de noi tehnologii, precum și dezvoltarea și comercializarea de produse, servicii și metode de producție cu emisii scăzute de dioxid de carbon.Pentru a proteja mediul și pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor, FEPAM va contribui la sporirea sustenabilității pescuitului și acvaculturii și va îmbunătăți ecosistemele marine și biodiversitatea acvatică. O alocare de 1,6 miliarde EUR din FEADR este destinată măsurilor pentru agromediu și climă. Scopul este reducerea impactului de mediu nociv al activităților agricole asupra solului, a apelor de suprafață și subterane și a aerului, prin promovarea utilizării de practici care nu dăunează mediului și prin gestionarea condițiilor de creștere. Se preconizează că peste 81 % din terenurile agricole vor face obiectul contractelor

26

de gestionare pentru îmbunătățirea gospodăririi apei. Au fost alocate 1,8 miliarde EUR pentru zonele agricole cu constrângeri naturale, în scopul încurajării biodiversității agricole.Urmează să se investească 347 de milioane EUR în ocuparea forței de muncă și în reducerea șomajului. Finanțarea din FES se va concentra, în special, asupra tinerilor și asupra persoanelor cu o poziție mai puțin favorabilă pe piața muncii și își propune să ajute aproximativ 40 000 de șomeri. Finanțarea va fi utilizată pentru prelungirea vieții active, pentru stabilirea unui echilibru între cerere și ofertă pe piața muncii și pentru sporirea mobilității forței de muncă. Sprijinul pentru facilitarea diversificării și pentru crearea și dezvoltarea de întreprinderi mici în zonele rurale are potențialul de a crea aproximativ 6 000 de locuri de muncă.Educația și formarea profesională vor primi sprijin în cuantum de 199 de milioane EUR. Măsurile se vor concentra asupra creșterii numărului de lucrători calificați, asupra consolidării competențelor profesionale ale tinerilor și ale celor care nu și-au încheiat învățământul profesional, asupra îmbunătățirii serviciilor din perioada de tranziție dintre educație și angajare și asupra egalității în privința educației. În zonele rurale, transferul de cunoștințe va fi realizat cu ajutorul formării a peste 20 000 de persoane (în principal fermieri).Finanțarea din FSE pentru incluziunea socială (248 de milioane EUR) va contribui la combaterea sărăciei, a excluziunii sociale și a marginalizării. Vor fi sprijinite peste 15 000 de persoane, în principal din afara pieței muncii.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeFinlanda intenționează să aloce aproximativ 1,5 milioane EUR instrumentelor financiare pentru investiții de capital în cadrul programului operațional al insulelor Åland. Aceasta este o reducere semnificativă comparativ cu perioada 2007-2013. Finlanda analizează posibilitățile de extindere a utilizării instrumentelor financiare. Aproximativ 5 procente din sumele alocate din FEDR sunt dedicate dezvoltării urbane durabile în șase orașe mari (Helsinki, Espoo, Vantaa, Oulu, Tampere și Turku) prin intermediul unui instrument de investiții teritoriale integrate (ITI). Scopul principal al strategiei ITI este de a consolida competitivitatea Finlandei, folosind cele mai mari orașe ale sale ca medii de dezvoltare și medii-pilot pentru inovare. Cele opt grupuri de acțiune locală din sectorul pescuitului din Finlanda vor continua punerea în aplicare a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, realizată cu succes până acum. Grupurile au fost instituite în perioada de programare anterioară, dar vor pune în aplicare noi strategii de dezvoltare locală pe baza nevoilor locale.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 2 (regionale) 2 1 8Fonduri disponibile (EUR) 1 304 456 595 2 380 408 338 74 393 168 605 853 1639

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIÎn insulele Åland, trei condiționalități ex ante nu erau îndeplinite la momentul adoptării programului operațional: strategia regională de specializare inteligentă, strategia privind învățarea pe tot parcursul vieții și strategia privind învățământul profesional. Aceste condiționalități ex ante au fost îndeplinite, în conformitate cu planurile de acțiune convenite, până la 30 iunie 2015.3. Gestionarea fondurilor ESI

9 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Finlanda.

27

Finlanda a redus numărul programelor politicii de coeziune de la șapte în perioada 2007-2013 la două în perioada 2014-2020. Reforma administrativă din regiuni este în desfășurare (implicând reducerea numărului organismelor intermediare). Coordonarea este realizată prin reprezentarea diferitelor fonduri în cadrul comitetelor de monitorizare a programelor și cu ajutorul unor structuri de cooperare regională. În prezent, măsurile finanțate din FEDR și FSE sunt puse în aplicare în cadrul aceluiași program finanțat din mai multe fonduri. În Insulele Åland, programele finanțate din FEDR, FSE și FEADR au un comitet de monitorizare comun.4. Simplificare pentru beneficiari Autoritățile de management pentru fondurile ESI iau măsuri în scopul reducerii poverii administrative pentru beneficiari. Aceste măsuri includ consolidarea funcțiilor (de exemplu, reducerea numărului de organisme intermediare) și utilizarea sporită a opțiunilor de costuri simplificate.

28

1. Fondurile ESI în FranțaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIFranța are numeroase atuuri de netăgăduit (de exemplu, o demografie dinamică, un patrimoniu natural și cultural bogat, potențial ridicat în sectorul energiei din surse regenerabile și rețele de transport de ultimă generație), dar se confruntă cu două provocări majore.În primul rând, competitivitatea economiei franceze este în scădere treptată. În parte, cauza acestei scăderi constă în faptul că economia nu este orientată spre sectoare cu grad ridicat de cunoștințe și în faptul că activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare nu generează produse și servicii comercializabile. În al doilea rând, rata șomajului este ridicată de 30 de ani. În 2013, era de peste 10 %, iar șomajul în rândul persoanelor cu vârste sub 25 de ani era de 23,5 % în Franța continentală și depășea 50 % în departamentele de peste mări. În plus, încă nu au fost îndeplinite obiectivele referitoare la energie și la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare din cadrul Strategiei Europa 2020 și sunt necesare mai multe măsuri pentru combaterea sărăciei și a abandonului școlar.Principalele priorități și rezultatePentru perioada 2014-2020, fondurile ESI urmează a fi utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020. Având în vedere finanțările limitate disponibile în raport cu dimensiunea economiei franceze, investițiile sunt orientate spre un număr limitat de obiective tematice cheie, în conformitate cu recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Aceste obiective includ cercetarea și inovarea, consolidarea competitivității IMM-urilor și asigurarea accesului grupurilor defavorizate la formarea profesională și la piața muncii.Se vor investi 3 miliarde EUR (11 % din bugetul global alocat Franței din fondurile ESI) în cercetare și inovare. Fondurile vor contribui la stimularea transferului de cunoștințe în domeniul cercetării și dezvoltării între mediul academic și întreprinderi, la consolidarea cercetării și inovării în întreprinderi și la dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil inovării. Peste 600 de societăți vor primi sprijin pentru dezvoltarea și lansarea de produse noi.10

De asemenea, fondurile ESI vor contribui la reducerea disparităților dintre regiuni în materie de cercetare și dezvoltare – în 2014, 75 % dintre activitățile de cercetare și dezvoltare s-au concentrat în doar patru regiuni, iar accesul la banda largă de foarte mare viteză este printre cele mai restrânse din Europa.Se vor utiliza aproximativ 5 miliarde EUR (19 % din alocarea din fondurile ESI) pentru sprijinirea IMM-urilor (inclusiv în sectorul agricol, în cel al pescuitului și în cel al acvaculturii maritime), facilitându-se accesul întreprinderilor la finanțare, la servicii și la piețe și permițându-le să producă bunuri și servicii de mare valoare. Totodată, fondurile ESI vor sprijini înființarea de noi IMM-uri și vor contribui la creșterea întreprinderilor existente. Peste 160 000 de societăți vor primi sprijin din fondurile ESI.Aproximativ 6 miliarde EUR (23 % din bugetul alocat din fondurile ESI) vor fi utilizate pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională și pentru a ajuta persoanele cele mai îndepărtate de piața muncii să găsească un loc de muncă, accentul fiind pe integrarea tinerilor, îmbunătățirea ofertei de formare în sectoarele emergente și un acces mai bun la formare profesională continuă. Până în 2023, Franța își propune să ajute 234 000 de șomeri tineri prin intermediul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”. De asemenea, Franța

10 Aceasta este suma totală a indicatorilor de realizare comuni corespunzători din programele care furnizează o valoare pentru acest indicator.

29

intenționează să furnizeze formare pentru a ajuta 310 000 de persoane să găsească un loc de muncă și pentru a încuraja 90 000 de persoane (inclusiv 36 000 de femei) să înființeze o întreprindere. Se preconizează, de asemenea, că sprijinul destinat persoanelor expuse riscului de excluziune va oferi oportunități de integrare unui număr de 180 000 de persoane. Astfel, se preconizează că fondurile ESI vor ajuta Franța să atingă o rată de ocupare de 75 % până în 2020 (față de 69,8 % în 2014).Cu o alocare de 5,5 miliarde EUR (21 % din bugetul total), fondurile ESI vor oferi investițiile necesare pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon , inclusiv investiții în eficiență energetică (industrie, transporturi și clădiri), dezvoltarea surselor de energie regenerabile și a unui transport urban curat. Acest buget cuprinde, de asemenea, investiții care vizează îmbunătățirea prevenirii și gestionării riscurilor (inclusiv în zonele rurale și costiere). În total, aproximativ 3 miliarde EUR din FEDR, FSE și FEPAM vor ajuta Franța să prevină și să atenueze efectele schimbărilor climatice. Scăderea anuală estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră va fi de aproximativ 19 milioane de tone echivalent CO2

11. În sfârșit, se vor utiliza peste 4 miliarde EUR din bugetul fondurilor ESI (15 %) pentru îmbunătățirea performanței rețelei Natura 2000, pentru protejarea biodiversității și pentru restabilirea continuității ecologice. Se va acorda sprijin pentru îmbunătățirea stadiului de conservare a 465 000 ha de habitate. Pentru a proteja mediul și a promova utilizarea eficientă a resurselor, în conformitate cu noua politică comună în domeniul pescuitului, FEPAM va face pescuitul și acvacultura mai sustenabile și va îmbunătăți ecosistemele marine și biodiversitatea acvatică. Capturile nedorite vor fi reduse cu 12 000 de tone, iar producția din acvacultura ecologică va crește cu 282 de tone până în 2023.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeO parte a finanțării (698 de milioane EUR), destinată în special IMM-urilor și eficienței energetice, va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare. Se preconizează că volumul indicat de împrumuturi, de capital de risc sau de capital va crește de mai mult de trei ori în comparație cu perioada 2007-2013. Ar trebui explorat potențialul de utilizare a instrumentelor financiare pentru sprijinirea TIC și a utilizării eficiente a resurselor.Pentru a se facilita dezvoltarea orașelor mari, se vor cheltui aproximativ 10 procente din alocarea din FEDR pentru acțiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă. O proporție de 70 % din bugetul urban total va fi utilizată pentru punerea în aplicare a măsurilor urbane prin intermediul unor investiții teritoriale integrate. În continuarea unei abordări de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, FEADR va continua să sprijine strategii de dezvoltare ascendente în zonele rurale (se va ajunge la ponderea de 5 % pentru LEADER în cadrul fiecărui program de dezvoltare rurală).Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR, YEI)

FEADR FEPAM ETC

Număr de programe40 (3 naționale,12 37 regionale)

30 (3 naționale, 27 regionale) 1 (național) 21

Fonduri disponibile (EUR) 14 763 176 455 11 384 844 248 587 980 173 2 893 698 77313

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESILa momentul adoptării acordului de parteneriat francez, fuseseră îndeplinite toate condiționalitățile ex ante la nivel național, cu o singură excepție (gestionarea deșeurilor). La

11 Aceasta este suma totală a indicatorilor de realizare comuni corespunzători din programele care furnizează o valoare pentru acest indicator.12 Fondul Social European, inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și asistență tehnică.13 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Franța.

30

nivel de program, există diverse planuri de acțiune, referitoare, printre altele, la finalizarea strategiilor de specializare inteligentă și la definirea și cuantificarea indicatorilor relevanți.3. Gestionarea fondurilor ESI A fost introdus un nou model de guvernanță pentru punerea în aplicare a fondurilor ESI, iar consiliile regionale vor fi responsabile cu majoritatea aspectelor legate de punerea în aplicare a programelor (toate fondurile alocate din FEDR și o parte a celor alocate din FEADR și FSE). Astfel, s-a ajuns la o structură foarte complexă în ceea ce privește programele, 71 de programe (exceptând ETC) și responsabilități fiind împărțite între nivelul național și cel regional.4. Simplificare pentru beneficiariÎn prezent, autoritățile de management pentru fondurile ESI iau măsuri pentru reducerea sarcinii administrative atât pentru beneficiari, cât și pentru propriii angajați. Acestea includ utilizarea sporită a sumelor forfetare, utilizarea opțiunilor de costuri simplificate pentru rambursarea cheltuielilor, raționalizarea proceselor (de exemplu, prin gestionarea electronică a fondurilor sau „e-coeziune”), asigurarea consecvenței măsurilor în cadrul fiecărui program și între programe și creșterea vizibilității valorii adăugate a UE (de exemplu, prezentare comună pentru toate fondurile cu ajutorul unui singur comitet de monitorizare regional).

31

1. Fondurile ESI în GermaniaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIÎn pofida tendințelor macroeconomice pozitive, Germania se confruntă cu câteva provocări majore pe termen mediu spre lung. Tendințele demografice sunt negative: se preconizează că populația în vârstă de muncă va scădea cu 11,4 % până în 2030, cu o rată medie anuală de 0,8 %. Deși tendința este ascendentă, participarea femeilor pe piața muncii este relativ redusă (55,6 în echivalent normă întreagă în 2014). Întreprinderile nou-înființate se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la capital de risc și există o lipsă de personal calificat în diverse sectoare și regiuni. În unele regiuni, șomajul rămâne relativ ridicat. Deși s-a redus în perioada 2008-2014, șomajul de lungă durată afectează în continuare aproape un milion de persoane.Analiza obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 indică decalaje semnificative la nivel regional în ceea ce privește creșterea cheltuielilor pentru cercetare și inovare, în special a investițiilor private, și îndeplinirea obiectivelor în materie de eficiență energetică. De asemenea, s-au realizat progrese limitate în îmbunătățirea rezultatelor educaționale ale persoanelor defavorizate social. Germania rămâne una dintre țările în care nivelul de educație este determinat în mare măsură de contextul socioeconomic.Principalele priorități și rezultatePentru perioada 2014-2020, fondurile ESI contribuie direct la îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020. În același timp, se pune accent pe obiective tematice cheie, coerente cu recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Obiectivele sunt legate de consolidarea cercetării și inovării și a competitivității, de eficiența energetică, de asigurarea unei forțe de muncă bine calificate și de sprijinirea grupurilor defavorizate.Fondurile vor contribui la îmbunătățirea capacității de inovare și a competitivității economiei și vor consolida legăturile dintre cercetare, inovare și politica industrială. Prin promovarea activă a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, fondurile vor mobiliza investiții private în cuantum de 883 de milioane EUR pentru a suplimenta finanțarea publică pentru inovare. Se preconizează că în Turingia, de exemplu, cheltuielile private pentru cercetare și dezvoltare vor crește de la 1,03 % din PIB (2011) la 2 % (2023). În plus, se preconizează că aproximativ 4 milioane de locuitori din zonele rurale vor beneficia de o infrastructură de bandă largă îmbunătățită sau nouă.Un sprijin de 4 miliarde EUR pentru IMM-uri, agricultură, pescuit și acvacultură va contribui la o rată mai mare de investiții în sectorul privat, la crearea unui număr aproximativ de 45 000 de locuri de muncă și la creșterea productivității. Se preconizează că, până în 2023, producția din acvacultură va crește cu 4 700 de tone, iar producția din sistemele de recirculare va crește cu 4 300 de tone. Se preconizează că peste 13 000 de exploatații agricole vor primi sprijin pentru restructurare și modernizare. De asemenea, 1 031 de cooperative vor primi sprijin.Fondurile vor fi utilizate pentru îmbunătățirea capacității de inserție profesională. FSE va fi utilizat pentru a ajuta oamenii să se recalifice și să intre pe piața muncii. Se estimează că vor fi instruiți 108 000 de șomeri de lungă durată, iar 314 000 de persoane, în special din grupuri defavorizate, vor avea oportunitatea de a participa la cursuri de învățare pe tot parcursul vieții, scopul fiind reducerea diferențelor dintre nivelurile de educație. De asemenea, FEADR va sprijini învățarea pe tot parcursul vieții și formarea profesională ale persoanelor care lucrează în agricultură și în silvicultură și ale altor utilizatori de terenuri și actori economici, numărul total de participanți care ar urma să fie formați fiind estimat la 80 000.

32

În ceea ce privește obiectivele în materie de mediu și schimbări climatice, a fost alocată o finanțare de 3 miliarde EUR din fondurile ESI pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (care vor scădea, potrivit previziunilor, cu 2,2 milioane de tone de echivalent CO2 pe an) și a consumului de energie primară al clădirilor publice (cu 233 000 MWh/an).Având în vedere amplificarea fenomenelor meteorologice extreme ca urmare a schimbărilor climatice, prevenirea riscurilor este considerată o prioritate în mai multe regiuni din Germania și se preconizează că aproximativ 157 000 de persoane vor beneficia, de exemplu, de măsuri de protecție împotriva inundațiilor.În scopul protejării mediului și al promovării utilizării eficiente a resurselor în conformitate cu noua politică comună în domeniul pescuitului, FEPAM va contribui la sporirea sustenabilității pescuitului și acvaculturii și va îmbunătăți ecosistemele marine și biodiversitatea acvatică. Se preconizează o reducere cu 80 de tone a capturilor nedorite, iar producția din acvacultura ecologică ar trebui să crească până în 2023 cu 220 de tone. FEADR va sprijini refacerea, conservarea și consolidarea biodiversității și a sistemelor agricole și forestiere cu o valoare ridicată de conservare: 16 % dintre terenurile agricole urmează să facă obiectul contractelor de gestionare în sprijinul biodiversității/elementelor de peisaj. Se va acorda sprijin din FEADR pentru 7 % dintre terenurile agricole, scopul fiind dezvoltarea gospodăririi sustenabile a apei. FEDR va fi utilizat pentru a aborda problemele de mediu din zonele urbane, inclusiv pentru investiții în patrimoniul cultural.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeO parte din finanțare (1,2 miliarde EUR), vizând, în special, inovarea și competitivitatea, IMM-urile, eficiența energetică, activitățile independente, spiritul antreprenorial și înființarea de întreprinderi, va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare. Se preconizează că volumul de împrumuturi, de capital de risc sau de capital va crește cu 18 % în comparație cu perioada 2007-2013. Ar trebui să se exploreze potențialul utilizării unor instrumente financiare pentru sprijinirea IMM-urilor.Programele finanțate din fondurile ESI asigură utilizarea eficace a instrumentelor teritoriale. Pentru a se facilita abordarea urbană integrată, se vor cheltui aproximativ 10 procente din alocarea din FEDR pentru măsuri integrate de dezvoltare urbană durabilă. Se efectuează investiții teritoriale integrate în Baden-Württemberg și Schleswig-Holstein. Parteneriatele locale vor fi îmbunătățite cu ajutorul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (abordare bazată pe finanțarea din mai multe fonduri). Se preconizează că LEADER va crea peste 1 500 de locuri de muncă.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 32 (1 național, 31 regionale)15 (2 naționale,

13 regionale) 1 19Fonduri disponibile (EUR) 18 269 459 134 9 445 920 050 219 596 276 2 821 002 89814

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESILa nivel național, au fost îndeplinite toate condiționalitățile ex ante generale. Dată fiind structura federală a Germaniei, a fost furnizată o evaluare detaliată la nivel de program. Câteva condiționalități nu au fost îndeplinite la nivelul statelor federale. Cele mai multe dintre aceste condiționalități se referă la elaborarea de strategii de specializare inteligentă la nivel regional și urmează a fi îndeplinite potrivit planurilor de acțiune convenite.3. Gestionarea fondurilor ESI

14 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Germania.

33

Pentru maximizarea beneficiilor finanțării din fondurile ESI, se va utiliza o gamă de instrumente complementare de politică ale UE (de exemplu, Orizont 2020) și naționale. În șase state federale vor fi instituite comitete de monitorizare comune (pentru FEDR/FSE sau FEDR/FSE/FEADR).4. Simplificare pentru beneficiariAutoritățile de management pentru fondurile ESI iau măsuri în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari și autorități. Aceste măsuri includ consolidarea anumitor funcții (de exemplu, reducerea numărului de organisme intermediare), utilizarea mai frecventă a sumelor forfetare, raționalizarea proceselor (de exemplu, prin gestionarea electronică a fondurilor sau „e-coeziune”), asigurarea consecvenței măsurilor în cadrul fiecărui program și între programe și creșterea vizibilității valorii adăugate a UE (de exemplu, prezentare comună pentru toate fondurile).

34

1. Fondurile ESI în GreciaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIÎn urma crizei economice, economia Greciei a fost în recesiune timp de șase ani, iar PIB-ul țării a scăzut cu aproximativ 25 % până în 2013. Șomajul a ajuns la 25,2 % în al doilea trimestru al anului 2015, în timp ce rata șomajului în rândul tinerilor este printre cele mai ridicate din UE (peste 50 %). Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut de la 27,6 % din totalul populației în 2009 la 36 % în 2014. Modesta creștere din 2014 a PIB-ului Greciei (0,8 %) a fost sub media UE și semnalează probleme majore de competitivitate, precum și lipsa schimbărilor structurale. Întreprinderile nu sunt competitive, din cauza productivității scăzute și a lipsei specializării în activități cu valoare adăugată mare și inovatoare. Constrângerile instituționale, aspectele descurajatoare pentru dezvoltarea întreprinderilor și nivelul scăzut de spirit antreprenorial în zonele rurale și dependente de pescuit sunt provocări suplimentare.Principalele priorități și rezultateEste necesar un nou model de creștere. Finanțarea din fondurile ESI este alocată în proporție de aproximativ 25 % priorității strategice cheie de îmbunătățire a competitivității și a spiritului antreprenorial orientat spre exterior, care include sectoare precum turismul, agricultura și acvacultura (creștere a producției cu 26,3 %), industria prelucrătoare, serviciile pentru întreprinderi și logistica. Cheia succesului o reprezintă strategiile de specializare inteligentă concentrate asupra avantajului concurențial al fiecărei regiuni. Creșterea investițiilor sectorului privat în cercetare și dezvoltare tehnologică este o provocare-cheie; se preconizează o creștere a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare de la 0,67 % din PIB în 2011 la 1,2 % până la sfârșitul perioadei de programare, precum și o creștere a cheltuielilor întreprinderilor de la 0,18 % din PIB în 2011 la 0,4 % până la sfârșitul perioadei de programare. Promovarea locurilor de muncă sustenabile și de calitate, a incluziunii sociale și a combaterii sărăciei constituie o prioritate pentru finanțare în urma crizei. Accentul se pune pe rezolvarea problemelor structurale de pe piața muncii, pe îmbunătățirea eficienței sistemului de educație și formare profesională din Grecia și a tranziției spre piața muncii, precum și pe promovarea incluziunii active. Investițiile în ocuparea forței de muncă și în formare (91 500, respectiv 58 000 de beneficiari) îi vizează în principal pe șomerii și pe șomerii de lungă durată cu vârste între 30 și 44 de ani și tinerii. Aproximativ 134 000 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani vor primi sprijin, mai ales în cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”. Facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a copilului va contribui la incluziunea activă și va îmbunătăți oportunitățile de angajare pentru aproximativ 70 000 de femei anual. Serviciile medicale și de e-sănătate îmbunătățite vor ameliora asistența medicală pentru 3,2 milioane de cetățeni. Protecția mediului și trecerea la o economie care să nu dăuneze mediului este un factor-cheie pentru creștere. Promovarea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice este o prioritate-cheie și se preconizează că va încuraja antreprenoriatul ecologic. Se preconizează că utilizarea surselor de energie regenerabile, ca procentaj din consumul final brut, va crește de la 13,83 % în 2013 la 20 % în anul 2020. Se estimează o reducere a consumului de energie primară cu 2,85 Mtep până în 2020 față de 2005, și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale sectoarelor non-ETS cu 4 % față de 2005. Se preconizează că investițiile legate de mediu și climă se vor ridica la aproximativ 1,5 miliarde EUR și vor duce la crearea a 16 000 de locuri de muncă.Pentru îmbunătățirea calității mediului, se va pune accentul pe gestionarea eficace a deșeurilor, promovarea reciclării, utilizarea deșeurilor ca resursă, protecția și gospodărirea rațională a resurselor de apă și protecția și reabilitarea resurselor biologice marine. Cu ajutorul

35

fondurilor ESI, se preconizează că proporția deșeurilor urbane generale recuperate va crește de la 18 % (2011) la 68 % (2020), proporția deșeurilor reciclabile reciclate ar trebui să crească de la 30 % (2011) la 54 % (2020), iar procentajul deșeurilor urbane depozitate la groapa de gunoi se va reduce de la 82 % (2011) la 32 % (2020).În sectorul transporturilor, scopul principal este dezvoltarea în continuare a sistemului național de transport și promovarea transportului combinat (transportul de bunuri cu utilizarea mai multor moduri de transport) pentru a transforma Grecia în principala poartă spre Europa și într-un nod de transport pentru Balcani și zona mediteraneeană. Prioritățile-cheie pentru rețeaua feroviară sunt realizarea de progrese în privința integrării rețelei feroviare TEN-T nord-sud, pentru a se asigura interoperabilitatea și realizarea adaptărilor necesare implementării Sistemului european de management al traficului feroviar. La fel de importante sunt și conexiunile feroviare la porturile TEN-T de bază și la centrele de transport de marfă, pentru promovarea transportului combinat și a modernizării sistemului de transport de marfă. În ceea ce privește transportul rutier, accentul este pe completarea rețelei rutiere TEN-T de bază și pe dezvoltarea rețelei TEN-T globale.Îmbunătățirea capacității instituționale și a eficienței autorităților publice și a autonomiei locale este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă. Printre altele, această realizare va contribui la punerea în aplicare în mod eficace și eficient a acordului de parteneriat pentru perioada 2014-2020. Acest obiectiv se concentrează asupra consolidării capacității organizaționale, instituționale și operaționale a administrației centrale și a autorităților regionale și locale, asupra dezvoltării resurselor umane în sectorul public, precum și asupra sporirii eficacității și a calității în sistemul judiciar.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeAproximativ 300 de milioane EUR ar putea fi furnizate prin instrumente financiare. Sprijinul ar fi destinat în cea mai mare parte IMM-urilor și, într-o mai mică măsură, sectorului energiei și sectorului mediului. Grecia intenționează să utilizeze instrumentele teritoriale disponibile. Autoritățile urbane vor utiliza investiții teritoriale integrate în scopul dezvoltării urbane durabile. Parteneriatele locale vor fi îmbunătățite cu ajutorul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității pentru zonele rurale și zonele dependente de pescuit.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 18 (5 naționale, 13 regionale) 1 1 11Fonduri disponibile (EUR) 15 275 247 163 4 718 291 793 388 777 914 984 699 56815

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESILa momentul adoptării programelor operaționale pentru perioada 2014-2020 nu erau îndeplinite mai multe condiționalități ex ante, inclusiv trei dintre condiționalitățile ex ante specifice pentru FEPAM. Au fost elaborate planuri de acțiune și a fost introdusă o clauză de autosuspendare în câteva domenii de investiții (de exemplu, strategii TIC în cercetare și inovare pentru specializarea inteligentă și deșeurile solide). Acest lucru înseamnă că finanțarea nu poate fi activată înaintea finalizării acțiunilor relevante.3. Gestionarea fondurilor ESI S-a introdus o nouă structură de gestionare, prin intermediul unei legi care reduce numărul organismelor intermediare și numărul delegărilor și introduce măsuri pentru a simplifica sistemul și a accelera punerea în aplicare. De asemenea, această lege vizează consolidarea capacității administrative a organismelor de punere în aplicare. Au fost consolidate elaborarea programelor, programarea fondurilor și coordonarea fondurilor ESI, au fost introduse măsuri 15 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Grecia.

36

antifraudă și au fost stabilite dispoziții pentru o tranziție fără probleme. Modificările aduse reglementărilor în cauză, convenite recent, pun la dispoziția Greciei lichidități suplimentare pentru a se finaliza implementarea proiectelor din perioada 2007-2013 și pentru ca perioada 2014-2020 să înceapă fără probleme, cu o creștere a cofinanțării din partea UE pentru programele Greciei.4. Simplificare pentru beneficiari Cererile de finanțare ale beneficiarilor și declarațiile de cheltuieli trebuie depuse acum pe cale electronică. Există proceduri online obligatorii pentru controlul ex ante al documentației de licitație și pentru achizițiile de servicii. Au fost introduse costuri simplificate pentru anumite categorii de operațiuni din cadrul FSE. În prezent, sunt necesare mai puține semnături de miniștri pentru aprobarea unui proiect. A fost accelerat procesul de aprobare a condițiilor de mediu aferente proiectelor cofinanțate. Au fost introduse îmbunătățiri ale legislației și ale autorizațiilor arheologice pentru exproprieri. În sfârșit, legea națională adoptată în decembrie 2014 prevede revizuirea și simplificarea tuturor procedurilor necesare pentru implementarea diverselor proiecte finanțate din fondurile ESI.

37

1. Fondurile ESI în UngariaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIDeși Ungaria a fost grav afectată de criza economică și financiară, economia a început să-și revină în 2014. Cu toate acestea, există în continuare lacune semnificative în ceea ce privește obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. Activitatea de inovare a IMM-urilor și competitivitatea acestora sunt scăzute. Sunt necesare atât creșterea cheltuielilor pentru cercetare și inovare, cât și utilizarea energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice și a eficienței utilizării resurselor. Ungaria se confruntă cu o rată de ocupare scăzută și cu o sărăcie care afectează în mod disproporționat anumite teritorii și grupuri defavorizate. La nivel regional și subregional persistă diferențe semnificative, iar zonele rurale sunt, de asemenea, mai puțin dezvoltate. Aceste probleme sunt reflectate în recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.Principalele priorități și rezultateAlocarea pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă va fi de 60 % din toate fondurile ESI. Fondurile vor intensifica activitatea de inovare și competitivitatea întreprinderilor pentru a crește valoarea adăugată a acestora și integrarea lor în lanțul valoric internațional, inclusiv printr-un acces mai bun la finanțare. Cu un sprijin în valoare de 2,2 miliarde EUR, se preconizează o creștere de la 0,56 % la 0,71 % din PIB a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor. Pentru a extinde baza de cunoștințe, Ungaria intenționează să genereze o creștere cu 20 %, față de 2010, a proporției de societăți inovatoare care cooperează cu institutele de cercetare. Se vor utiliza 2,9 miliarde EUR pentru a contribui la creșterea cu 25 % a veniturilor nete ale IMM-urilor și la creșterea cu 30 % a veniturilor nete din exporturi ale IMM-urilor. Acest lucru va implica îmbunătățirea calității și a accesibilității infrastructurii de afaceri, precum și extinderea directă a capacității. Se va oferi un sprijin semnificativ pentru modernizarea sectorului agricol, a sectorului pescuitului și a sectorului alimentar, pentru încurajarea cooperării dintre fermieri, pentru susținerea tinerilor fermieri și pentru dezvoltarea de lanțuri scurte de aprovizionare. Se preconizează o creștere cu 42 % a valorii totale a producției din acvacultură. La consolidarea pieței muncii vor contribui 3,3 miliarde EUR. Se preconizează că cel puțin 150 000 de persoane defavorizate aflate în căutarea unui loc de muncă vor beneficia de măsuri de politică active pentru piața muncii, care le vor ajuta să revină pe piața deschisă a muncii. De asemenea, 150 000 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională vor beneficia de servicii personalizate din partea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă. Calitatea serviciilor de îngrijire a copilului și accesul la acestea vor fi îmbunătățite prin crearea a cel puțin 18 000 de locuri noi în creșe. Investițiile vor ajuta la utilizarea potențialului de turism endogen și vor îmbunătăți oportunitățile de angajare în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă, precum cel agricol.Se vor utiliza 689 de milioane EUR pentru măsuri de sprijinire a dezvoltării TIC în scopul diminuării decalajului dintre mediul urban și cel rural, prin extinderea acoperirii de bandă largă și prin conectarea unui milion de gospodării suplimentare la rețelele de bandă largă, precum și în scopul îmbunătățirii eficacității întreprinderilor. Suma de 3 miliarde EUR va sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Se preconizează că se va îmbunătăți eficiența energetică a întreprinderilor și a clădirilor publice și de locuințe, iar ponderea energiei din surse regenerabile ar trebui să atingă obiectivul național de 14,65 % până în 2020. De asemenea, măsurile vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. S-a alocat peste 1 miliard EUR pentru promovarea adaptării la schimbările climatice și pentru prevenirea riscurilor. Peste 1 milion de rezidenți suplimentari vor beneficia de măsuri adecvate de protecție împotriva

38

inundațiilor, iar o mai bună gospodărire a apei va atenua efectele adverse ale schimbărilor climatice. Investițiile vor contribui la îmbunătățirea sistemelor de rezistență la dezastre și de gestionare a dezastrelor. Cu aproape 3,4 miliarde EUR, fondurile vor sprijini protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. De asemenea, va exista finanțare pentru gestionarea apelor reziduale, pentru a se asigura accesul unei mai mari proporții a populației la o epurare mai bună a apelor reziduale. Totodată, se va utiliza finanțare pentru a se asigura faptul că apa potabilă este de calitate adecvată în proporție de 100 %. Vor fi îmbunătățite substanțial reutilizarea și reciclarea deșeurilor. Intervențiile vor duce la consolidarea protecției naturii și la refacerea ecosistemelor degradate, la îmbunătățirea practicilor agricole și forestiere și la o abordare ecologică sporită în ceea ce privește apele de suprafață și subterane. Se preconizează că dezvoltarea și conservarea siturilor din patrimoniul natural și cultural vor atrage peste 1,6 milioane de vizite anuale. De asemenea, se prevede sprijin pentru 100 de ferme de acvacultură care furnizează servicii de mediu.Suma de 3,3 miliarde EUR alocată în domeniul transporturilor va contribui la peste 230 km de drumuri TEN-T noi, peste 275 km de linii de cale ferată reconstruite sau modernizate, 50 km de căi navigabile interioare noi sau îmbunătățite, peste 130 km de linii de tramvai noi și modernizate, linii de metrou și linii de cale ferată suburbane noi și modernizate, 48 km de drumuri noi și 96 km de drumuri reconstruite și modernizate conectate la TEN-T. În domeniul incluziunii sociale, aproape 2,4 miliarde EUR vor contribui la reducerea și prevenirea sărăciei, în special pentru copii, prin asigurarea unui acces mai bun la servicii publice de bună calitate și îmbunătățirea condițiilor de viață, în special în regiunile defavorizate. Fondurile vor sprijini și tranziția de la asistența instituționalizată la cea acordată în cadrul comunității în sectorul medical și în cel al serviciilor sociale. Aproximativ 70 000 de persoane vor fi vizate de măsuri de incluziune activă și peste 300 000 de persoane vor beneficia de servicii medicale îmbunătățite. Alocarea de 1,7 miliarde EUR pentru educație se va concentra asupra reducerii ratei abandonului școlar la 10 %, asupra diminuării inegalităților din sistemul școlar prin asigurarea accesului egal la învățământul de masă pentru toți, inclusiv pentru elevii romi, și prin îmbunătățirea calității învățării formale și informale pentru peste 150 000 de elevi. Vor fi luate măsuri suplimentare în vederea creșterii participării persoanelor defavorizate la învățământul terțiar și în scopul îmbunătățirii sistemului de învățământ profesional dual. Se vor utiliza peste 600 de milioane EUR pentru îmbunătățirea eficienței administrației publice și a serviciilor publice, inclusiv a măsurilor de prevenire a corupției, precum și pentru utilizarea pe scară largă a soluțiilor de e-Guvernare.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeCu o alocare de 2,3 miliarde EUR, Ungaria aproape triplează sumele alocate instrumentelor financiare comparativ cu perioada 2007-2013. Utilizarea instrumentelor financiare va fi extinsă la cercetare, dezvoltare și inovare, la energie, la TIC și la economia socială. Se va utiliza o gamă largă de instrumente de dezvoltare teritorială integrată. S- a alocat peste 1 miliard EUR pentru măsuri integrate de dezvoltare urbană durabilă. Inițiativele locale vor fi îmbunătățite cu ajutorul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în zonele rurale și urbane.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 7 (5 naționale, 2 regionale) 1 1 9Fonduri disponibile (EUR) 21 544 112 983 3 430 664 493 39 096 293 1 106 996 66916

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI

16 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Ungaria.

39

Cadrele strategice pentru anumite domenii de investiții nu au fost finalizate și trebuie să fie realizate în conformitate cu planurile de acțiune convenite și monitorizate îndeaproape. Una dintre principalele condiționalități ex ante neîndeplinite se referă la achizițiile publice. 3. Gestionarea fondurilor ESI Există o coordonare centrală puternică a utilizării fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020. Cinci dintre programele politicii de coeziune sunt programe finanțate din mai multe fonduri, care combină utilizarea FEDR, FC și FSE. Pentru a se facilita coordonarea și a se asigura consecvența între programe, se va institui un comitet de monitorizare la nivelul acordului de parteneriat, în plus față de diferitele comitete individuale de monitorizare a programelor.4. Simplificare pentru beneficiariUngaria planifică o serie de măsuri pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, cum ar fi conectarea sistemului informatic de gestionare a asistenței UE la bazele de date certificate ale sectorului public, planificarea anuală a cererilor de candidaturi, utilizarea opțiunilor de costuri simplificate, consolidarea anumitor funcții (pentru a oferi un serviciu de tip „ghișeu unic”) și simplificarea orientărilor.

40

1. Fondurile ESI în IrlandaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIIrlanda participă pe deplin la procesul semestrului european, deși este încă supusă unor misiuni de supraveghere ulterioară aplicării programului. În pofida unei îmbunătățiri semnificative a perspectivelor sale economice, unele aspecte necesită o atenție deosebită: nivelurile ridicate ale datoriei, provocările care persistă în sectorul financiar (inclusiv în ceea ce privește profitabilitatea băncilor) și șomajul de lungă durată. Mediul macroeconomic îmbunătățit a creat beneficii pentru IMM-uri, permițându-le să se stabilizeze după o perioadă prelungită de dificultăți. Cererea diminuată de credite dă semne de redresare. Probabilitatea ca IMM-urile care solicită credite să fie refuzate de bănci este mai mică, însă IMM-urile se confruntă cu rate ale dobânzii situate peste media din zona euro. Persistă provocări semnificative în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor. Irlanda are o lacună de competențe digitale, 42 % din forța de muncă având puține competențe digitale sau deloc. Recalificarea și perfecționarea profesională constituie o provocare pentru sistemul de învățământ și formare, iar grupurile defavorizate întâmpină dificultăți în a avea acces la învățământul terțiar. Analiza obiectivelor Strategiei Europa 2020 indică o serie de discrepanțe între nivelurile de reușită. Rata de ocupare în categoria de vârstă 20-64 de ani a crescut la 68,6 % în al doilea trimestru din 2015 (obiectivul Strategiei Europa 2020 este de 75 %) și s-a atins un nivel al investițiilor în cercetare și dezvoltare de 2 % din PIB (obiectivul Strategiei Europa 2020 este de 3 %). În ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, este de așteptat ca Irlanda să nu atingă obiectivul, cu un nivel de emisii care în 2020 este preconizat a se situa cu 2 % sub nivelul de emisii înregistrat în 2005. Cadrele de politică, de piață și bugetar existente par insuficiente pentru a permite Irlandei să atingă treptat obiectivul pentru 2020 referitor la energia din surse regenerabile. În ceea ce privește abandonul școlar și învățământul terțiar, în ultimii ani s-a înregistrat o tendință pozitivă constantă, Irlanda având performanțe mai bune decât media UE.Principalele priorități și rezultatePentru perioada 2014-2020, fondurile ESI contribuie direct la îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020. Se pune accent pe obiective tematice cheie, coerente cu recomandările de politică făcute în contextul semestrului european.O sumă de 186,9 milioane EUR va promova investițiile întreprinderilor în cercetare și inovare și va dezvolta legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și sectorul învățământului superior. Ar urma să se creeze aproximativ 690 de posturi noi în domeniul cercetării în Regiunea Sud și Est, în centre de cercetare care lucrează în parteneriat cu 143 de societăți. Se preconizează că numărul de societăți care colaborează cu centre de cercetare strategică finanțate va crește de la 529 la 713 printr-o mai intensă dezvoltare a cercetării aplicate. În Regiunea Frontieră, Centru și Vest, numărul societăților care colaborează cu centre de cercetare strategică ar urma să crească de la 103 la 159. O sumă de 75 de milioane EUR va fi investită în extinderea rețelei de bandă largă de generație următoare la toate orașele și satele nedeservite, de pe întreg teritoriul.Investiții în valoare de 283,8 milioane EUR vor sprijini capacitatea IMM-urilor în sectorul agricol și în cel al pescuitului și acvaculturii de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procese de inovare. De asemenea, investițiile vor fi orientate către niveluri crescute de practici inovatoare în întreg sectorul agricol și către legături mai strânse între cercetare, dezvoltarea tehnologică și bunele practici pe teren. În Regiunea Sud și Est, se estimează că se vor crea 17 000 de locuri de muncă noi în cadrul

41

IMM-urilor în 14 sectoare de specializare inteligentă vizate. În Regiunea Frontieră, Centru și Vest, se vor crea 4 500 de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor care sunt cliente ale Enterprise Ireland. Fonduri în cuantum de 433,5 milioane EUR vor sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele. Se vor folosi investiții pentru a se sprijini practicile agricole eficiente în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru a se crește performanța energetică medie a gospodăriilor irlandeze.Fonduri în valoare de 704,8 milioane EUR vor fi investite în promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și managementului riscurilor. Accentul va fi pe punerea în aplicare a unor metode mai eficiente în sectorul pescuitului și în cel al producției agricole, pe creșterea ratei de utilizare a tehnologiilor și practicilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pe combaterea eroziunii solului, pe creșterea efectului de tampon al regiunilor riverane, pe eficiența energetică și pe intensificarea utilizării și a producției de energie din surse regenerabile.Se vor investi 838,3 milioane EUR în conservarea și protecția mediului și în promovarea utilizării eficiente a resurselor. Investițiile se vor axa pe practici consolidate de gestionare a nutrienților în agricultură, pe conservarea și menținerea biodiversității și a ecosistemelor marine, pe ameliorarea calității apei, pe promovarea pescuitului și a acvaculturii sustenabile (reducând capturile nedorite cu 10 000 de tone și crescând producția din acvacultura ecologică cu 3 000 de tone până în 2023) și pe îmbunătățirea condițiilor economice și fizice în anumite zone urbane din Regiunea Frontieră, Centru și Vest și Regiunea Sud și Est.Se vor investi 307,3 milioane EUR în promovarea locurilor de muncă sustenabile și de calitate și în sprijinirea mobilității forței de muncă. Se preconizează că acest lucru va contribui la a asigura că aproape 140 000 de șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată și tineri șomeri, obțin locuri de muncă sau beneficiază de educație sau de formare. De asemenea, investițiile vor urmări să crească oportunitățile pentru ocuparea forței de muncă în comunitățile costiere.O sumă de 350,8 milioane EUR va fi investită în promovarea incluziunii sociale și în combaterea sărăciei și a discriminării. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că persoanele neincluse în populația activă pot participa la programe de „învățământ pentru adulți” și pot avea acces la oportunități de formare de acest gen și că un număr mai mare de adulți participă la programe de alfabetizare și la cursuri de competențe numerice și de limbă. Se prevede că, până în 2023, peste 70 000 de persoane care provin din medii defavorizate vor participa la programe care vizează îmbunătățirea capacității de inserție profesională. În sectorul agricol, se vor înființa grupuri de transfer de cunoștințe, în special în scopul furnizării de bunuri publice și de mediu.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeIrlanda analizează posibilitatea de a utiliza instrumente financiare pentru a contribui la soluționarea volatilității prețurilor în sectorul agricol. De asemenea, va fi examinată și posibilitatea de utilizare a instrumentelor financiare pentru eficiența energetică în locuințele sociale.Irlanda intenționează să facă uz de instrumentele teritoriale disponibile. Se utilizează dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității pentru implementarea programului LEADER în cadrul FEADR și finanțarea grupurilor de acțiune locală din sectorul pescuitului pentru implementarea FEPAM. Aproximativ 7 % din FEADR se vor aloca pentru LEADER (153 de milioane EUR). Irlanda nu intenționează să utilizeze investițiile teritoriale integrate. Se vor investi 40 de milioane EUR în dezvoltare urbană durabilă. Pentru implementare se va lua în considerare strategia privind bazinul maritim al Atlanticului.

42

Informații-cheiePolitica de coeziune (FSE,

FEDR, YEI )FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 3 (1 național, 2 regionale) 1 național 1 național 6Fonduri disponibile (EUR) 1 019 788 509 2 190 592 153 147 601 979 1 135 072 90117

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIAu fost îndeplinite toate condiționalitățile ex ante generale, la nivel național și regional.3. Gestionarea fondurilor ESI Se va utiliza o gamă de instrumente complementare de politică ale UE (de exemplu, Orizont 2020) și naționale pentru a maximiza beneficiile finanțării prin fondurile ESI. Irlanda a instituit mecanisme prin care să se asigure coordonarea dintre fondurile ESI și alte instrumente ale UE și naționale.4. Simplificare pentru beneficiariAutoritățile de management pentru fondurile ESI iau măsuri pentru a asigura o reducere eficace a sarcinii administrative pentru beneficiari și autorități. Acestea includ utilizarea sporită a sumelor forfetare și a opțiunilor de costuri simplificate.

17 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Irlanda.

43

1. Fondurile ESI în ItaliaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIÎn Italia are loc o redresare economică incipientă, dar modestă după o recesiune îndelungată și acută care a adâncit și mai mult discrepanța în ceea ce privește performanța economică față de restul UE. Rata șomajului este extrem de ridicată în rândul tinerilor și al femeilor, precum și în sudul Italiei. Criza economică a agravat separarea socioeconomică de lungă durată dintre nordul și centrul Italiei, pe de o parte, și sudul Italiei, pe de altă parte, regiunea sudică fiind beneficiarul principal tradițional al fondurilor ESI. Fondurile ESI vor contribui la aplicarea mai multora dintre recomandările de politică ale UE formulate în contextul semestrului european, în principal cele referitoare la educație și la piața muncii, la porturi și logistică, la administrația publică și la sistemul de justiție, precum și la gestionarea fondurilor.Principalele priorități și rezultateFondurile ESI sunt direcționate prin intermediul a 74 de programe naționale, multiregionale și regionale. care acoperă realități și provocări sociale, economice și administrative foarte diferite, fiind nevoie de o strategie extrem de diversificată de utilizare a resurselor. Principalele priorități ale fondurilor sunt: dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil inovării, implementarea unor infrastructuri eficiente și gestionarea resurselor naturale, creșterea participării pe piața muncii, promovarea incluziunii sociale, îmbunătățirea educației, ameliorarea capacității administrative și gestionarea programelor finanțate din fonduri ESI, în special în regiuni mai puțin dezvoltate. Se vor cheltui aproape 3,8 miliarde EUR din fondurile ESI pentru cercetare și inovare, ceea ce va ajuta Italia să-și atingă obiectivul din cadrul Strategiei Europa 2020 de a cheltui 1,53 % din PIB pentru cercetare și inovare (cifra actuală este 1,26 %). Cheltuielile efectuate pentru cercetare și inovare, plus peste 7,8 miliarde EUR pentru IMM-uri din sectoare ce includ agricultura, pescuitul și acvacultura, vor produce o stimulare puternică și coordonată în direcția refacerii competitivității globale a Italiei. Cele 2 miliarde EUR care urmează să fie cheltuite pentru infrastructuri în bandă ultralargă și pentru servicii informatice vor stimula și ele competitivitatea, permițând în același timp Italiei să-și îndeplinească obiectivele strategice incluse în agenda digitală. Peste 2,7 miliarde EUR vor fi cheltuite pe modernizarea infrastructurilor feroviare și maritime în părți mai puțin dezvoltate ale țării, în scopul de a se asigura trecerea efectivă la o mobilitate sustenabilă. În plus, aproape 4 miliarde EUR vor fi cheltuite în investiții care să favorizeze trecerea Italiei la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ceea ce va ajuta această țară să își realizeze obiectivul din cadrul Strategiei Europa 2020 de reducere cu 20 % a consumului de energie primară.Investițiile în capitalul uman și sprijinirea oamenilor să intre pe piața muncii vor reprezenta o maximă prioritate, cu un accent puternic pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Italia va cheltui peste 4,7 miliarde EUR reprezentând fonduri ESI pentru a crește rata de ocupare astfel încât să-și atingă obiectivul din cadrul Strategiei Europa 2020, de 67-69 %. Printre acțiuni se va număra și furnizarea de servicii personalizate către 560 000 de tineri care nu au fost încadrați profesional și nu au urmat niciun program educațional sau de formare în 2014 și 2015. O sumă de 4 miliarde EUR va fi cheltuită pentru inițiative destinate să reducă sărăcia și excluziunea socială pentru aproximativ 2,2 milioane de oameni. Alte fonduri, însumând 4 miliarde EUR, vor fi utilizate pentru adaptarea sistemului de învățământ la nevoile pieței muncii și pentru scăderea ratei de abandon școlar până la 16 % până în 2020. Aceste investiții vor aduce beneficii unui număr de peste 2,8 milioane de elevi și studenți.Fondurile ESI vor crea avantaje pentru zonele rurale prin promovarea competitivității sectorului agricol și a sectorului industriei alimentare, prin utilizarea sustenabilă a resurselor

44

naturale, prin promovarea biodiversității și a acțiunilor împotriva schimbărilor climatice. O contribuție semnificativă va fi făcută și în direcția realizării obiectivelor din agenda digitală. Fondurile ESI vor sprijini totodată noi oportunități de creștere în cadrul „economiei albastre”, în special în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice. Fondurile FEPAM vor sprijini punerea în aplicare a noii politici comune în domeniul pescuitului, cu accent pe tranziția către o sustenabilitate superioară a activităților economice din sectorul pescuitului și acvaculturii în raport cu mediul înconjurător. FEPAM va contribui la creșterea profitului net al sectorului pescuitului cu 30 % și la dublarea producției acvaculturii ecologice.

Instrumente financiare și teritorialeO sumă de aproximativ 2,187 milioane EUR va fi furnizată prin intermediul unor instrumente financiare, în special pentru IMM-uri și inovare și într-o mai mică măsură pentru eficiență energetică, precum și pentru ocuparea forței de muncă și piața muncii. Această sumă, suplimentată cu resurse rămase din perioada de programare anterioară, este corespunzătoare strategiilor de investiții ale diverselor programe și capacității de absorbție demonstrate în perioada 2007-2013. Vor fi analizate oportunități suplimentare de extindere a sferei de aplicare și/sau de creștere a volumului de resurse alocate instrumentelor financiare, ca parte din rezultatele evaluărilor continue ex ante.Strategia de dezvoltare urbană a Italiei va include o componentă gestionată la nivel central care constă într-un program național pentru 14 zone „metropolitane” de pe tot teritoriul țării. Acesta va veni în completarea strategiilor de dezvoltare urbană din programele regionale implementate în principal prin intermediul unor axe dedicate și, în câteva cazuri, prin intermediul unor investiții teritoriale integrate. A fost elaborată o strategie teritorială specifică pentru așa-numitele „zone interioare”, care urmează să fie implementată prin intermediul unor programe regionale. Aceste zone sunt în principal rurale, definite astfel conform unor criterii precum demografia, depopularea și nivelul serviciilor. Abordarea LEADER, finanțată prin fondurile ESI, va avea un rol important în dezvoltarea teritorială a comunităților și economiilor rurale.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR, YEI )

FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 50 (11 naționale sau multiregionale, 39 regionale)

23 (21 regionale, 2 naționale) 1 15


2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIItalia a trebuit să îndeplinească condiționalități ex ante atât naționale, cât și regionale. Acest fapt este urmarea structurii sale constituționale și a diviziunii puterilor care rezultă din aceasta între autoritățile naționale și cele regionale (cu toate că face, actualmente, obiectul unei reforme). Italia nu a îndeplinit trei condiționalități ex ante generale, două condiționalități ex ante specifice FEPAM și 10 condiționalități ex ante tematice. Condiționalitățile generale (achiziții publice, mediu și ajutoare de stat) au o importanță deosebită, deoarece legislația și practica în aceste domenii continuă să reprezinte o sursă majoră de nereguli, îngreunând utilizarea fondurilor într-un mod eficace. În privința condiționalităților tematice, sunt necesare planuri de acțiune în domenii precum strategiile de specializare inteligentă, TI, transporturi, eficiență energetică și incluziunea activă.3. Gestionarea fondurilor ESI

18 Inclusiv 14 670 000 corespunzând unui transfer de la primul pilon (plafonare).19 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Italia.

45

Eficacitatea fondurilor a fost mult afectată de deficiențe semnificative intervenite în materie de capacitate administrativă de gestionare a fondurilor. Acest lucru s-a întâmplat în special în regiunile cel mai puțin dezvoltate din sudul Italiei, identificate în cadrul a cinci recomandări consecutive de politică formulate în contextul semestrului european din 2011 încoace. Având în vedere acest aspect, programele cofinanțate de UE vor trebui să fie însoțite de planuri administrative de consolidare. Respectivele planuri sunt menite să garanteze că autoritățile responsabile de fonduri dețin structura de bază și competențele necesare pentru a gestiona resursele ce le sunt încredințate. Programele ESI vor viza deficiențele din domeniul achizițiilor publice, al ajutoarelor de stat, al luptei împotriva fraudei și a corupției, domenii esențiale pentru a se asigura gestionarea adecvată a fondurilor. Programele ESI vor include și un program național dedicat integral îmbunătățirii administrației publice în ansamblu.4. Simplificare pentru beneficiariÎn prezent, autoritățile de management pentru fondurile ESI elaborează modalități de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari și administrația publică. Printre acestea se numără o utilizare sporită a opțiunilor de costuri simplificate și ameliorarea sistemului de informații dedicat.

46

1. Fondurile ESI în LetoniaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIEconomia letonă a început să crească din nou în 2011. Piața muncii s-a ameliorat, iar rata ocupării, situată la 70,7 %, este peste media UE (2014). Șomajul de lungă durată, șomajul în rândul tinerilor și proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare au scăzut sub media UE. Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” este disponibilă pentru Letonia.Finanțarea publică necorespunzătoare pentru cercetare și inovare și caracterul fragmentat al sistemului de cercetare și inovare duc la performanțe slabe ale cercetării științifice și afectează competitivitatea. Letonia are niveluri mari de sărăcie și excluziune socială, precum și un grad ridicat de inegalități sociale. Este nevoie de mai multe măsuri destinate să crească atractivitatea formării profesionale în rândul tinerilor. Este necesar să se îmbunătățească atât calitatea sistemului de sănătate, cât și accesul la acesta, eficiența energetică a transporturilor, clădirilor și sistemelor de încălzire. Investițiile din fondurile ESI vor sprijini implementarea recomandărilor de politică formulate în aceste domenii în contextul semestrului european.Principalele priorități și rezultate Fondurile ESI sprijină cercetarea și dezvoltarea tehnologică (RTD), precum și inovarea, ajutând țara să își atingă obiectivul național de a investi 1,5 % din PIB în RTD (0,66 % în 2012), crescând proporția IMM-urilor inovatoare la 40 % (de la 29,9 % în 2010), precum și abordând deficiențele din sistemul său de inovare și facilitând cooperarea dintre întreprinderi, mediul științific și învățământ, ceea ce va ameliora potențialul de inovare.Asigurarea accesului la banda largă de mare viteză pentru cel puțin 80 % dintre gospodării și dezvoltarea serviciilor online vor contribui la promovarea creșterii unei societăți informaționale. Zonelor rurale li se va furniza accesul la banda largă cu cel puțin 30 Mb/s, în scopul de a se reduce diviziunea digitală.Cele 762 de milioane EUR reprezentând investiții în IMM-uri, inclusiv în sectorul agricol și în cel al pescuitului, vizează creșterea competitivității acestora și a inovării prin sprijinirea noilor întreprinderi, promovarea investițiilor private și crearea a cel puțin 1 800 de locuri de muncă. Domeniile principale vizate vor fi capacitatea de export a IMM-urilor, accesul la finanțare, corelarea competențelor lucrătorilor cu cerințele de pe piața muncii, creșterea competitivității și asistența acordată întreprinderilor noi. Aproape 4,5 % dintre fermieri vor primi sprijin pentru modernizarea și restructurarea fermelor lor, iar o finanțare mai mare va contribui la atragerea mai multor fermieri tineri în sector. Competitivitatea și productivitatea sectorului acvaculturii vor fi și ele sprijinite. Se preconizează că acest lucru va duce la triplarea producției și va contribui la aprovizionarea cu alimente și la crearea de locuri de muncă. Fondurile ESI vor fi folosite la creșterea capacității instituționale a administrației publice și a eficacității sistemului judiciar.Fondurile ESI vor reprezenta un sprijin pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, ajutând Letonia să își atingă obiectivul național din cadrul Strategiei Europa 2020, și anume ca 40 % din energie să provină din surse regenerabile (35,8 % în 2012). Fondurile se vor concentra pe eficiența energetică în locuințe și în spațiile comerciale, pe utilizarea unor surse regenerabile de energie în sistemul de încălzire centralizată și pe transporturile cu emisii scăzute de dioxid de carbon.Fondurile ESI vor fi alocate pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale și adaptarea la schimbările climatice. Investițiile vor reduce riscurile produse de schimbările climatice, în special prin reducerea eroziunii costiere și prevenirea inundațiilor. Vor fi luate

47

măsuri pentru creșterea volumului de deșeuri reciclate cu 423 120 de tone pe an și pentru reconstruirea rețelelor de canalizare și de ape reziduale incompatibile cu cerințele în materie de calitate. Un număr total de 1,3 milioane de locuitori vor fi racordați la rețeaua centralizată de gestionare a apelor reziduale. Vor fi cofinanțate conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură, precum și de acvacultură, care furnizează servicii de mediu. Va fi sprijinit obiectivul politicii comune în domeniul pescuitului referitor la conservarea resurselor biologice marine.Fondurile ESI vor fi folosite pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport sustenabile și eficiente. Se va acorda prioritate infrastructurii rutiere și feroviare TEN-T, conectării zonelor urbane cu rețelele TEN-T și reconstruirii drumurilor regionale. Acest lucru va presupune reconstruirea sau renovarea a 998 km de cale ferată și a 574 km de drumuri (345 km făcând parte din TEN-T).Măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă și de creștere a mobilității forței de muncă vor permite unui număr de 22 950 de persoane actualmente șomere să găsească un loc de muncă. Peste 11 000 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare vor primi o ofertă de muncă, un loc într-un program de formare profesională continuă, o ucenicie sau un stagiu.Se vor investi fonduri în educație, competențe și învățarea pe tot parcursul vieții. Reforma învățământului superior va implica înființarea unei agenții naționale de acreditare, acreditarea a 80 de noi programe de studiu, introducerea guvernanței bazate pe rezultate în 20 de instituții de învățământ superior și modernizarea mediului de învățare. Învățământul profesional și tehnic (VET) va fi îmbunătățit prin extinderea recurgerii la învățarea la locul de muncă. Astfel, o proporție de 70-80 % dintre elevii care primesc sprijin vor putea obține o calificare profesională sau de altă natură. Vor fi ameliorate calificările a aproximativ 4 500 de membri ai personalului VET și vor fi modernizate 70-80 % dintre instituțiile VET. Li se va oferi formare fermierilor și deținătorilor de întreprinderi agricole și forestiere pentru ca aceștia să își îmbunătățească cunoștințele despre producția eficientă și despre gestionarea resurselor într-un mod care să nu dăuneze climei. Va fi promovată cooperarea cu cercetătorii.Aproape 4 000 de șomeri defavorizați vor fi ajutați să își găsească un loc de muncă datorită unor măsuri menite să amelioreze incluziunea socială și să combată sărăcia. Se vor sprijini trecerea la îngrijirea în cadrul comunității a copiilor și adulților cu dizabilități psiho-intelectuale, precum și un acces mai bun la servicii de asistență medicală pentru întreaga populație a Letoniei. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeVor fi puse la dispoziție instrumente financiare în valoare de 185 de milioane EUR pentru sprijinirea întreprinderilor și finanțarea măsurilor de eficiență energetică. Instrumentele precum împrumuturile, garanțiile și capitalurile vor fi utilizate, în principal, pentru a sprijini IMM-urile și eficiența energetică a clădirilor.Dezvoltarea urbană durabilă va fi promovată prin investiții teritoriale integrate. Parteneriatele locale vor deveni mai active grație dezvoltării plasate sub responsabilitatea comunității și, ca parte din aceste parteneriate, vor primi finanțare proiecte conduse de 34 de grupuri de acțiune locală de pe întreg teritoriul Letoniei.Vor fi aplicate măsuri axate pe o dezvoltare durabilă a regiunilor în care se practică pescuitul pe teritoriile importante pentru pescuit, prin aplicarea unei abordări bazate pe finanțarea din mai multe fonduri.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR, FC, FEADR FEPAM ETC

48

YEI)Număr de programe 1 1 1 6Fonduri disponibile (EUR) 4 418 233 214 1 075 603 782 139 833 742 577 852 96120

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIDezvoltarea de cadre strategice pentru strategia de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă, abordarea abandonului școlar și îmbunătățirea politicii de mediu au fost cele mai importante condiționalități ex ante neîndeplinite în momentul adoptării acordurilor de parteneriat și s-a convenit asupra adoptării de programe și planuri de acțiune în scopul îndeplinirii acestor condiționalități până la sfârșitul anului 2016. Sugerăm să se adauge că o inventariere a nevoilor în materie de asistență medicală ar trebui să reprezinte fundamentul oricărei decizii pe baza căreia se realizează investiții în infrastructură (după cum este cazul pentru alte țări, precum România sau Polonia).3. Gestionarea fondurilor ESI A fost înființată o agenție „unică” pentru încheierea de contracte, iar activitatea comitetului de monitorizare comun pentru FSE, FEDR și FC este sprijinită de subcomitete tematice. Comitetele de monitorizare pentru FEADR și FEPAM sunt conduse de Ministerul Agriculturii.4. Simplificare pentru beneficiariBeneficiarii se vor bucura de un cadru instituțional simplificat, de standarde unificate, de o utilizare mai intensă a serviciilor administrative online, de un sistem de achiziții publice electronice și de recurgerea mai frecventă la opțiunile de costuri simplificate.

20 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Letonia.

49

1. Fondurile ESI în LituaniaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIEconomia Lituaniei a demonstrat o remarcabilă capacitate de redobândire a competitivității în urma crizei. Acest lucru a sprijinit o creștere solidă în ultimii ani. Trebuie totuși ca țara să soluționeze o serie de probleme pentru a se asigura o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen mai lung.Prima problemă este legată de capacitatea sa de a avansa în lanțul valoric. Piața muncii din Lituania stagnează din cauza unor constrângeri referitoare la disponibilitatea capitalului uman și a competențelor. Populația în vârstă de muncă scade rapid, iar participarea pe piața muncii rămâne relativ redusă. Există un risc mare ca deficitul de competențe să se înrăutățească în timp. Proporția populației expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială rămâne ridicată și inegalitățile sporesc. Investițiile din sectorul privat, în special în cercetare și inovare, sunt reduse, ceea ce poate frâna creșterea pe termen lung. Lituania trebuie să continue să amelioreze securitatea aprovizionării cu energie și să stimuleze concurența pe propria piață a energiei. Intensitatea energetică este mare, ceea ce face ca Lituania să fie una dintre țările cel mai puțin eficiente din punct de vedere energetic din UE. Analiza obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 indică lacune semnificative în ceea ce privește creșterea cheltuielilor cu cercetarea și inovarea, îmbunătățirea capacității de inserție profesională și realizarea obiectivelor legate de energie. Aceste deficiențe sunt reflectate în recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.Principalele priorități și rezultateFondurile ESI vor contribui la îmbunătățirea capacității de inovare și a competitivității economiei, precum și la consolidarea legăturilor dintre cercetare și inovare și politicile industriale. Se preconizează că cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea pe cap de locuitor în sectorul întreprinderilor vor ajunge la 60,7 EUR până în 2023 (de la 24,1 EUR în 2011). Acest lucru va fi realizat prin consolidarea sistemelor de cercetare și inovare în întreprinderi și prin promovarea transferului de cunoștințe în materie de cercetare și dezvoltare între mediul academic și întreprinderi.Un sprijin în cuantum de 1,2 miliarde EUR pentru IMM-uri și exploatații agricole, piscicole și de acvacultură va fi folosit pentru a contribui la creșterea numărului de întreprinderi la 48 la 1 000 de locuitori în 2023 (de la 39 în 2013) și la creșterea nivelului de productivitate și a valorii adăugate la 17 726 EUR pe angajat pe an (de la 12 432 EUR în 2013). Sprijinul va contribui și la modernizarea și îmbunătățirea performanței economice a aproape 8 000 de ferme mici și mijlocii și la finanțarea cheltuielilor la instalare pentru mai mult de 1 100 de tineri fermieri. De asemenea, fondurile ESI vor fi utilizate pentru îmbunătățirea mediului de afaceri prin facilitarea înființării unei întreprinderi, prin promovarea accesului IMM-urilor la finanțare și prin furnizarea de servicii adaptate pentru întreprinderi.Fondurile ESI vor contribui la combaterea șomajului, la creșterea calității educației și formării și la asigurarea faptului că cererea de pe piața muncii este mai bine satisfăcută prin creșterea nivelului calificărilor și al competențelor forței de muncă active și prin prevenirea abandonului școlar. În total, 55 000 de șomeri vor lua parte la scheme destinate să-i ajute să se întoarcă pe piața deschisă a muncii. FSE va contribui la crearea unui număr de 1 800 de noi locuri de muncă în întreprinderi noi și va sprijini participarea a 5 000 de persoane cu handicap la programele de reabilitare profesională. Ca urmare, rata de ocupare a populației active cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani este de așteptat să ajungă la 72,8 % în 2023 (în 2013

50

aceasta a fost de 69,9 %). Deoarece rata absolvirii învățământului terțiar este deja bună, iar rata abandonului școlar a fost redusă, fondurile ESI vor fi direcționate către creșterea calității educației și a relevanței acesteia pe piața muncii, precum și către obținerea unei mai bune corelări a cererii cu oferta de competențe. Fondurile vor contribui la o creștere a participării adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții de la 5,7 % în 2013 la 8 % în 2017. Pentru a se îmbunătăți competitivitatea agriculturii și silviculturii, se va oferi formare unui număr de peste 60 000 de persoane care lucrează în aceste sectoare.Fondurile ESI vor fi utilizate totodată pentru reducerea sărăciei și îmbunătățirea incluziunii sociale. Mai exact, investițiile îi vor ajuta pe cei mai îndepărtați de piața muncii să revină pe această piață și vor contribui la creșterea participării lucrătorilor în vârstă pe piața muncii, precum și la îmbunătățirea accesului la serviciile sociale și de asistență medicală și a creșterii calității acestora. Aceste măsuri vor contribui la reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu 100 000 până în 2020.O sumă de 1,4 miliarde EUR va fi alocată pentru energie și schimbări climatice. Măsurile finanțate vor contribui la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 600 000 de tone echivalent CO2 pe an. Consumul final de energie în sectorul menajer și în sectorul serviciilor este de așteptat să scadă cu 7,56 GWh până în 2023, iar intensitatea energetică a sectorului industrial se preconizează că va scădea la 1,778 MWh/EUR până în 2023 (de la 2,592 MWh/EUR în 2012). Investițiile în infrastructura energetică vor contribui la consolidarea integrării pe piața internă a energiei din UE. Datorită unor investiții în valoare de 1 miliard EUR alocate transporturilor, rețelele TEN-T vor fi extinse, iar accesibilitatea va crește. În urma alocării acestei sume, vor fi construiți sau renovați 300 km de drumuri și 70 km de cale ferată, numărul accidentelor va scădea, iar legăturile dintre diferitele moduri de transport vor fi ameliorate.Se vor aloca investiții de 0,9 miliarde EUR pentru măsuri de mediu și pentru sporirea eficienței utilizării resurselor. Proporția deșeurilor urbane depozitate la groapa de gunoi va scădea în mod substanțial (de la 78 % în 2011 la 35 % în 2023). Fondurile vor fi utilizate pentru sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor care nu dăunează mediului și climei, inclusiv agricultura ecologică, pe 11 % din terenurile agricole și pentru sprijinirea extinderii silviculturii sustenabile, contribuind astfel la protejarea biodiversității. Utilizarea unor metode sustenabile va fi extinsă în sectorul pescuitului și acvaculturii, ceea ce va duce la îmbunătățirea ecosistemelor marine și a biodiversității acvatice, în conformitate cu noua politică comună în domeniul pescuitului. Capturile nedorite vor fi reduse cu 43 de tone și nivelurile producției obținute din acvacultura ecologică vor atinge 2 000 de tone în 2023.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeSe preconizează că peste 700 de milioane EUR, vizând în special eficiența energetică, IMM-urile și activitatea independentă, vor fi puse la dispoziție prin intermediul instrumentelor financiare. Aceasta reprezintă o creștere de peste 50 % pe durata perioadei de programare 2007-2013.Se va asigura, prin intermediul programelor implementate, că se profită în mod optim de instrumentele teritoriale disponibile. Autoritățile urbane vor fi responsabile de gestionarea unor investiții în valoare de 210 milioane EUR, ce urmează a fi alocate în principal pentru dezvoltarea urbană durabilă și pentru regenerarea economică și socială. Implementarea unor strategii de dezvoltare locală, totalizând aproximativ 100 de milioane EUR, în toate zonele rurale și costiere și în unele zone urbane va consolida parteneriatele locale.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR, FC, FEADR FEPAM ETC

51

YEI)Număr de programe 1 (național) 1 1 6Fonduri disponibile (EUR) 6 709 396 130 1 613 088 240 63 432 222 555 079 00821

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIConform planurilor de acțiune convenite, Lituania a adoptat strategiile și alte politici necesare și a îndeplinit toate condiționalitățile ex ante.3. Gestionarea fondurilor ESI FEDR, FSE și Fondul de coeziune sunt parte dintr-un singur program gestionat de Ministerul Finanțelor. FEADR și FEPAM au programe separate, dar ambele sunt gestionate de Ministerul Agriculturii. Fiecare autoritate de management participă ca membră în comitetul de monitorizare al celeilalte, asigurându-se astfel coordonarea strânsă între fondurile ESI. Se va utiliza o gamă de instrumente complementare de politică ale UE (de exemplu, Orizont 2020) și naționale pentru a se maximiza beneficiile obținute din fondurile ESI.4. Simplificare pentru beneficiariLituania intenționează să simplifice procedurile pentru toate fondurile ESI, în scopul unei utilizări mai intense a opțiunilor de costuri simplificate și al unei ameliorări a sistemelor TI disponibile pentru beneficiari (de exemplu, prin crearea unui punct unic de acces, prin informații de mai bună calitate și prin furnizarea de formulare online).

21 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Lituania.

52

1. Fondurile ESI în LuxemburgProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIDeși economia Luxemburgului funcționează bine, în ansamblu, creșterea încă nu a revenit la nivelurile de dinainte de criză. Principalele domenii în care există probleme de rezolvat includ sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, productivitatea muncii și competitivitatea costurilor (care recent au stagnat), ocuparea forței de muncă și coeziunea socială. Este necesar în același timp să se depună eforturi semnificative pentru dezvoltarea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv prin politici cu impact asupra sectorului energetic.Motorul creșterii și forța acestui sector au permis țării să creeze și să mențină un stat providențial generos fără a periclita finanțele publice. În același timp, însă, economia a devenit extrem de dependentă de acest sector. De aceea, este esențial pentru Luxemburg să-și diversifice economia și să găsească surse alternative de creștere.Piața muncii din Luxemburg funcționează bine, iar ratele de absolvire a învățământului terțiar sunt ridicate. Cu toate acestea, ratele de ocupare în rândul lucrătorilor în vârstă, al femeilor și al tinerilor slab calificați sunt relativ reduse (șomajul în rândul tinerilor situându-se la un nivel de 21,2 %). Sistemul de „impozitare în comun” și structura sistemului de prestații sociale pot reprezenta factori de descurajare a încadrării în muncă. Ar trebui, de asemenea, notat că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este în creștere pentru copii, gospodăriile monoparentale și migranți, deși de la un nivel foarte scăzut. Luxemburgul a înregistrat progrese limitate în consolidarea învățământului profesional și tehnic și nu s-au înregistrat niciun fel de evoluții în ceea ce privește reforma generală a învățământului secundar.Luxemburgul nu se află în grafic în privința îndeplinirii obiectivului său din cadrul Strategiei Europa 2020 de reducere a nivelului de emisii de gaze cu efect de seră, conform celor mai recente proiecții. Poluarea rezultată din activitățile agricole are un efect semnificativ și asupra calității apei. Această țară nu ar trebui să neglijeze necesitatea de a ameliora tehnicile de fertilizare organică pentru a le face mai puțin dăunătoare pentru mediu și mai eficace. De asemenea, deși Luxemburgul s-a angajat să stopeze pierderea biodiversității până în 2020, sunt necesare urgent acțiuni suplimentare pentru ca acest obiectiv să fie realizat.Principalele priorități și rezultateDată fiind suma relativ modestă alocată Luxemburgului prin fondurile ESI, programele trebuie să se concentreze în mod inevitabil pe abordarea aspectelor specifice ale problemelor identificate anterior. Creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare este de o importanță crucială pentru crearea unei diversificări economice mai mari. Cooperarea dintre centrul național de cercetare și Universitatea din Luxemburg va fi așadar consolidată, cu scopul de a crește cu 300 numărul de IMM-uri implicate în cercetare. Măsurile adoptate în domeniul agriculturii vor spori competitivitatea prin promovarea spiritului antreprenorial, facilitând restructurarea întreprinderilor și revitalizarea sectorului. Este de așteptat ca o alocare de 30 de milioane EUR din FEADR să sprijine investițiile în modernizarea instalațiilor, în restructurarea întreprinderilor și în tehnicile inovatoare pentru aproximativ 21 % dintre ferme, iar 7 % dintre ferme vor beneficia de planul de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinit prin FEADR.Fondurile ESI vor fi utilizate și pentru combaterea șomajului și a excluziunii sociale. Fondurile vor sprijini măsuri destinate să amelioreze calificările și competențele tinerilor și pe cele ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (inclusiv cele din familii de

53

migranți) și să asigure o mai bună corelare a cererii cu oferta de pe piața muncii. Fondurile vor contribui la extinderea și ameliorarea Garanției pentru tineret și la asigurarea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții. Ca parte din aceasta, fondurile FSE vor finanța măsuri destinate să ofere formare, o oportunitate de a-și îmbunătăți calificările și ajutor pentru găsirea unui loc de muncă pentru 15 000 de persoane.O finanțare bugetară în cuantum de 62 de milioane EUR a fost alocată unor măsuri legate de protecția mediului și de utilizarea eficientă a resurselor. Acest cuantum va fi folosit pentru a ajuta la finanțarea măsurilor destinate refacerii, conservării și consolidării ecosistemelor care au fost afectate de activități agricole. Contractele de gestionare a 90 % din suprafața agricolă utilizată vor impune practici de gestionare prin care să se sprijine biodiversitatea și protecția zonelor naturale. În plus, contractele care vizează 28 % din suprafața agricolă totală utilizată vor impune practici de gestionare prin care să se amelioreze calitatea apei. Finanțarea din fondurile ESI va sprijini, de asemenea, trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în special prin investiții în eficiența energetică, în energia din surse regenerabile și în transferul modal către moduri de transport urban mai sustenabile. Se estimează că, până în 2020, consumul de energie al clădirilor se va fi redus cu 20 %. Este totodată de așteptat ca folosirea energiei din surse regenerabile să crească de la 2,9 % în 2014 la 11 % în 2020, iar emisiile anuale de gaze cu efect de seră să scadă cu 15 000 de tone echivalent CO2.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeLuxemburgul nu are în vedere utilizarea de instrumente financiare, din cauza nivelului limitat al finanțării.Strategiile elaborate de grupurile de acțiune locală vor crea avantaje pentru 30 % din populația rurală. Programele de investiții teritoriale integrate (cărora le sunt alocate 6 % din fondurile FEDR) vor include măsuri de dezvoltare urbană durabilă.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR) FEADR FEPAM ETCNumăr de programe 2 naționale 1 nu se aplică 2Fonduri disponibile (EUR) 39 558 626 100 574 600 nu se aplică 535 936 98822

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESICondiționalitățile ex ante referitoare la strategia de specializare inteligentă nu au fost încă îndeplinite integral. Guvernul nu a adoptat încă strategia de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă.3. Gestionarea fondurilor ESI A fost instituit un comitet de consultare care reunește toate autoritățile de management pentru toate fondurile ESI. Obiectivul comitetului este de a coordona elaborarea de strategii și priorități pentru fiecare fond, de a asigura complementaritatea reciprocă a programelor și de a pregăti și a negocia acorduri de parteneriat.4. Simplificare pentru beneficiari Sistemele de schimb de informații sunt în curs de ameliorare și TIC sunt utilizate mai intens. Baza de date a sistemului de informații geografice și site-ul geoportalului, care oferă acces direct la date privind localizarea zonelor protejate de teren sau de apă, vor deveni mai cuprinzătoare odată cu adăugarea de informații referitoare la toate suprafețele de teren și

22 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Luxemburgul.

54

caracteristicile structurale. Această actualizare, planificată pentru 2015, ar trebui să fie foarte utilă pentru beneficiari.

55

1. Fondurile ESI în MaltaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIEconomia și piața muncii din Malta au funcționat bine pe perioada crizei. În perioada 2011-2014, creșterea PIB-ului real a fost, în medie, de peste 2,7 %, fiind determinată de cererea internă mare, de turism și de exporturile de bunuri și servicii. În pofida unui mediu extern dificil, Malta a menținut o balanță comercială pozitivă și a reușit să crească ocuparea forței de muncă și să mențină șomajul la un nivel scăzut (sub 6 % în 2014). Competitivitatea externă a sectorului de producție este însă limitată de o serie de factori, inclusiv de deficiențe structurale ale mediului de afaceri, niveluri scăzute de cercetare și inovare, o dependență ridicată de surse externe de energie și vulnerabilitatea la mediul extern. Aceste aspecte reprezintă și o amenințare semnificativă la adresa sustenabilității pe termen lung și a calității vieții. Nivelul de coeziune socială al Maltei nu este pe măsura rezultatelor economice bune ale acestei țări. Participarea pe piața muncii se menține redusă, un indicator al potențialului nevalorificat al economiei și al necesității ca sistemul de învățământ și de formare să satisfacă mai bine cerințele de pe piața muncii. Aceste probleme sunt reflectate în recomandările de politică formulate în contextul semestrului european și au fost analizate cu o atenție deosebită la alocarea fondurilor ESI.Principalele priorități și rezultatePentru a stimula competitivitatea prin promovarea inovării și prin crearea unui mediu favorabil întreprinderilor, Malta va urmări (a) să extindă capacitatea pentru RTD și inovare prin intermediul unor investiții în infrastructura publică și în structurile de cercetare, (b) să stimuleze investițiile realizate de întreprinderi și să încurajeze legăturile dintre acestea și cercetare și educație și (c) să consolideze și să dezvolte noi produse și aplicații TIC, astfel încât, printre altele, să îmbunătățească eficiența serviciilor publice. Încurajarea spiritului antreprenorial, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor și sprijinirea creșterii acestora sunt considerate ținte deosebit de importante din cadrul acestui domeniu de politică. Întreprinderile din sectorul agricol și din cel al pescuitului se vor număra printre cele care vor beneficia de sprijin. FEPAM urmărește în special îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor și a sustenabilității economice în sectorul pescuitului și acvaculturii. Acestui domeniu prioritar i se vor aloca până la 190 de milioane EUR, adică 23 % din totalul fondurilor ESI primite de Malta. Fondurile vor ajuta țara să-și îndeplinească obiectivul din cadrul Strategiei Europa 2020 de a majora proporția din PIB investită în cercetare și inovare de la 0,72 % la 2 %. Alte rezultate așteptate în acest domeniu includ o creștere a cercetării și inovării în domeniile identificate prin strategia de specializare inteligentă, inclusiv în sectorul agricol, o îmbunătățire a calității și a eficienței serviciilor de guvernare online pentru întreprinderi și persoane fizice, o reducere a sarcinii administrative ce revine întreprinderilor și o creștere a contribuției generale a IMM-urilor la competitivitate și ocuparea forței de muncă, inclusiv în sectorul agricol și în sectorul pescuitului/acvaculturii.În scopul de a dezvolta și menține o economie care să respecte mediul înconjurător și să fie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, Malta va urmări să sprijine investițiile publice și private în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, precum și investițiile în sectorul agricol, în sectorul apei și în sectorul deșeurilor. Vor fi întreprinse acțiuni și în scopul conservării resurselor naturale, al conservării și protejării patrimoniului natural și cultural, al refacerii biodiversității, al îmbunătățirii mediului urban și al sprijinirii sistemelor și a infrastructurii pentru transportul multimodal și cu emisii scăzute

56

de dioxid de carbon. Aceste măsuri ar trebui să ajute Malta să îndeplinească cerințele incluse în acquis-ul UE. Acestui domeniu prioritar i se vor aloca 51 % din fondurile ESI primite de Malta. Măsurile finanțate vor ajuta țara să-și îndeplinească obiectivele din cadrul Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea utilizării energiei din surse regenerabile (la 10 % din consumul total de energie) și creșterea eficienței energetice. Alte rezultate așteptate în acest domeniu includ: îmbunătățiri aduse calității solului și a apei, inclusiv în sectorul agricol, o majorare a proporției de deșeuri reciclate și elaborarea unor practici mai sustenabile de gestionare a deșeurilor, o mai bună protecție a biodiversității, a patrimoniului natural și cultural și a mediului urban și o eficiență și o sustenabilitate sporite în sectorul transporturilor.În scopul de a crea oportunități pentru ocuparea forței de muncă prin investirea în capitalul uman și îmbunătățirea sănătății și a stării de bine, Malta va urmări să promoveze locurile de muncă sustenabile și de înaltă calitate, învățământul profesional și tehnic, asigurarea unei mai mari incluziuni sociale și combaterea sărăciei și discriminării, creșterea capacității instituțiilor guvernamentale și a sistemului juridic. Fondurile ESI vor fi folosite pentru sprijinirea a peste 5 700 de persoane pentru căutarea unui loc de muncă, a peste 24 000 de persoane în privința urmării unui program educațional sau de formare și a peste 8 500 de persoane în vederea participării la proiecte de incluziune socială. Aceste măsuri vor ajuta țara să își îndeplinească obiectivele din cadrul Strategiei Europa 2020 (creșterea ratei de ocupare până la 70 % și a ratei de absolvire a învățământului terțiar până la 33 %, reducerea abandonului școlar de la 33,5 % la 10 % și scoaterea a aproximativ 6 560 de oameni din categoria expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială).Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeSuma fondurilor pentru instrumente financiare va crește cu mai mult de trei ori față de perioada 2007-2013, până la 34 de milioane EUR. Malta contribuie cu 15 milioane EUR la Inițiativa privind IMM-urile.Această țară a alocat 5,2 % din finanțarea primită din FEDR pentru dezvoltarea urbană durabilă (axată în principal pe conservarea bunurilor culturale și istorice aflate în posesia statului), pentru îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă în zonele defavorizate din punct de vedere social din zona portuară de sud a orașului La Valletta și pentru sprijinirea regenerării economice și sociale a altor comunități urbane și rurale defavorizate.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC


2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESICinci dintre cele 11 condiționalități ex ante tematice nu au fost încă îndeplinite, dintre care trei sunt de o importanță vitală pentru programele FEDR și FC. Acestea sunt legate de (1) elaborarea unei strategii de specializare inteligentă, (2) implementarea unei politici de recuperare a costurilor pentru sectorul apei și (3) elaborarea unui plan general cuprinzător pentru transporturi, care să includă o rezervă de proiecte mature. Cinci dintre condiționalitățile tematice ex ante cu relevanță pentru programul FSE nu fuseseră îndeplinite, însă s-a convenit asupra unui plan de acțiune și acestea sunt acum îndeplinite. La ora actuală, este în curs de implementare un plan de acțiune referitor la condiționalitatea ex ante tematică 23 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Malta.

57

privitoare la sistemul statistic. Condiționalitatea ex ante specifică pentru FEPAM referitoare la capacitatea de pescuit a fost îndeplinită parțial (s-a instituit deja un plan de acțiune). Totuși, condiționalitățile ex ante specifice pentru FEADR privitoare la prevenirea și managementul riscurilor, la eficiența energetică și utilizarea eficientă a apei, precum și la folosirea și calitatea TIC nu au fost încă îndeplinite.3. Gestionarea fondurilor ESI Cele trei programe FEDR, FC și FSE vor fi implementate de aceeași autoritate de management, și anume Divizia de planificare și coordonare a priorităților din cadrul Ministerului Afacerilor Europene și al Implementării Manifestului Electoral (MEAIM). Programele FEADR și FEPAM sunt gestionate de același minister. Acest sistem de gestiune centralizată facilitează foarte mult coordonarea diferitor programe.4. Simplificare pentru beneficiari Potențialii solicitanți și beneficiari pot obține consiliere din partea unui serviciu comun de informații care acordă asistență și care este asigurat în comun de Divizia de planificare și de coordonare a priorităților și de Divizia pentru fonduri și programe din cadrul MEAIM. Serviciile oferite de serviciul de asistență, care funcționa deja în perioada de programare 2007-2013, vor fi extinse pentru a acoperi toate fondurile ESI. Scopul este de a li se putea oferi potențialilor solicitanți, beneficiarilor și publicului larg o linie directă de comunicare (inclusiv prin e-mail) cu autoritățile de management, prin care aceștia să poată solicita informații despre aspecte generale sau specifice.

58

1. Fondurile ESI în Țările de JosProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIÎn pofida redresării economice remarcate în Țările de Jos, țara se confruntă în continuare cu o serie de probleme importante ce necesită rezolvare. Mai rămân încă unele lucruri de făcut pentru a se realiza obiectivele din cadrul Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește investițiile în cercetare și inovare, utilizarea energiei din surse regenerabile, punerea în aplicare a unor măsuri de economisire a energiei, rata de participare pe piața muncii și incluziunea socială. Este nevoie, de aceea, să fie cel puțin menținute eforturile actuale, dacă nu chiar intensificate. Recomandările de politică formulate în contextul semestrului european reflectă mai multe dintre aceste aspecte. Având în vedere că Țărilor de Jos li se alocă o sumă relativ modestă din fondurile ESI, programele țării se vor concentra, în mare parte, pe sprijinul necesar în vederea realizării obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020. Principalele priorități și rezultateFondurile ESI vor contribui la consolidarea potențialului de inovare în Țările de Jos prin finanțarea unor măsuri menite să stimuleze investițiile întreprinderilor în cercetare și inovare. Acestea includ strategii de dezvoltare a unor legături între întreprinderi și institute de cercetare și dezvoltare și măsuri de sprijinire a inovării deschise prin intermediul specializării inteligente. În special, vor fi consolidate interacțiunile dintre sectoarele identificate în strategiile regionale de specializare inteligentă. Aproximativ 355 de milioane EUR au fost alocate acestui domeniu de politică și este de așteptat ca măsurile să ducă la o creștere a intensității cercetării și inovării în IMM-uri și să îmbunătățească gradul de utilizare a inovațiilor de către acestea. Măsurile vizează sprijinirea unui număr de 2 900 de întreprinderi și se preconizează că investițiile din fondurile ESI vor genera o sumă suplimentară de 305 milioane EUR reprezentând investiții private în cercetare și inovare. O finanțare din fondurile ESI în cuantum de 163 de milioane EUR va fi alocată și pentru măsuri ce vizează creșterea competitivității unui număr de 2 800 de IMM-uri din sectorul agricol și din cel al pescuitului și acvaculturii. O finanțare din fondurile ESI în cuantum de 462 de milioane EUR va fi investită în promovarea incluziunii active și în crearea de locuri de muncă sustenabile și de înaltă calitate. Cea mai mare parte din acest total va fi alocată pentru modalitățile de integrare pe piața muncii destinate să ajute grupurile excluse să revină pe această piață și la formare, recalificare și instruire individuală. Restul de fonduri vor fi utilizate pentru măsuri legate de îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate a populației active, precum și de adaptarea mediilor și a condițiilor de muncă astfel încât oamenii să poată continua să lucreze mai mult timp. Datorită acestor măsuri, se preconizează că aproximativ 27 500 de persoane vor găsi un loc de muncă sau vor beneficia de educație în urma căreia vor obține calificări. În plus, o parte din total va contribui la finanțarea formării pentru lucrătorii din sectorul agricol, cu scopul de a se îmbunătăți gradul de utilizare a inovării. Finanțarea din fondurile ESI alocată politicii de mediu va fi utilizată, în principal, pentru finanțarea măsurilor de sprijinire a sectorului agricol și a celui al pescuitului și acvaculturii. Pentru a se îmbunătăți sustenabilitatea mediului în sectorul agricol și pentru a se sprijini adaptările impuse de schimbările climatice, se vor investi aproximativ 358 de milioane EUR în măsuri de refacere, conservare și consolidare a ecosistemelor afectate de activitățile agricole. Contractele de gestionare a 5,9 % din suprafața agricolă utilizată vor impune practici de gestionare prin care să se sprijine biodiversitatea și protecția zonelor naturale. Contractele care vizează o altă parte reprezentând 5,9 % din suprafața agricolă vor impune practici de

59

gestionare prin care să se sprijine dezvoltarea unei gospodăriri sustenabile a apei. Fondurile vor contribui de asemenea cu un cuantum de 15 milioane EUR la prevenirea riscurilor în sectorul agricol, prin promovarea încheierii de asigurări pentru vreme nefavorabilă de către fermieri, vizând astfel un număr suplimentar de 1 500 de fermieri. Se vor investi 76 de milioane EUR în inovații vizând creșterea sustenabilității sectorului pescuitului și acvaculturii și ameliorarea ecosistemelor marine și a biodiversității acvatice. Această investiție va contribui la protecția mediului, la promovarea utilizării eficiente a resurselor și, în mod specific, la reducerea capturilor nedorite cu 25 %.Țările de Jos vor folosi totodată fondurile ESI pentru a sprijini trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Se vor investi 121 de milioane EUR în acțiuni legate direct de energia din surse regenerabile și de eficiența energetică. Măsurile care urmează să fie finanțate includ dezvoltarea de prototipuri pentru tehnologii inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon și realizarea de demonstrații și testarea acestor tehnologii, în scopul de a permite lansarea pe scară mai largă în viitor. Se preconizează că aproximativ 535 de milioane EUR sau 31 % din totalul finanțării alocate Țărilor de Jos din fondurile ESI vor fi folosite pentru a finanța măsuri menite să combată schimbările climatice.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeEste de așteptat ca finanțarea din fondurile ESI utilizată pentru a crea instrumente financiare precum fondurile de împrumut, de garantare și de capital să crească la 63 de milioane EUR, de la 30 de milioane EUR în perioada de programare 2007-2013. Această finanțare va fi direcționată către investiții în măsuri menite să crească intensitatea cercetării și inovării în întreprinderi și în măsuri menite să amelioreze eficiența energetică a clădirilor.Fondurile vor investi 110 milioane EUR în dezvoltarea urbană durabilă din cele patru orașe mari: Amsterdam, Rotterdam, Haga și Utrecht. Investițiile vor finanța măsuri destinate să soluționeze lipsa de corelare a cererii cu oferta de pe piața muncii, înregistrată în prezent, și vor fi integrate în strategii mai ample care tratează provocările sociale, economice, demografice și de mediu cu care se confruntă anumite zone urbane. În plus, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității va contribui la consolidarea parteneriatelor locale. În special, se planifică investirea a 42 de milioane EUR în strategii de dezvoltare locală vizând sporirea diversificării socioeconomice în zonele rurale. Se așteaptă ca strategiile respective să producă o schimbare pentru o proporție de 65 % din populația rurală.Informații-cheie

Politica de coeziune (FSE, FEDR) FEADR FEPAM ETCNumăr de programe 5 (1 național, 4 regionale) 1 1 7Fonduri disponibile (EUR) 1 014 636 456 765 285 360 101 523 244 1 300 772 21024

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIȚările de Jos au îndeplinit aproape toate condiționalitățile ex ante legate de sprijinul din fondurile ESI. Cele două condiționalități ex ante care au fost doar parțial îndeplinite până în prezent sunt (1) condiționalitatea ex ante tematică privind promovarea îmbunătățirilor rentabile ale eficienței energetice la utilizatorii finali și investițiile rentabile în eficiența energetică la construirea sau renovarea clădirilor și (2) condiționalitatea ex ante generală privind sistemele statistice și indicatorii de rezultat. Au fost convenite planuri de acțiune pentru îndeplinirea acestor condiționalități ex ante. 3. Gestionarea fondurilor ESI

24 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Țările de Jos.

60

Numărul de programe desfășurate nu s-a schimbat față de perioada de programare 2007-2013. Sistemul de gestionare a execuției proiectelor finanțate prin fondurile ESI este, în general, stabil și fiabil. Țările de Jos au creat sisteme pentru coordonarea monitorizării și a evaluării măsurilor finanțate prin fondurile ESI. Sunt în curs de elaborare mecanisme care să asigure o strânsă coordonare între programul Orizont 2020 și fondurile ESI. 4. Simplificare pentru beneficiari Țările de Jos vor reduce sarcina administrativă pentru beneficiari prin utilizarea opțiunilor de costuri simplificate, cum ar fi ratele forfetare pentru costurile forței de muncă. Îmbunătățirile aduse gestionării online a fondurilor ESI și schimbului online de informații între beneficiari și organismele de management ar trebui, de asemenea, să ajute la simplificarea procedurilor pentru beneficiari. Autoritățile neerlandeze explorează în prezent alte moduri în care ar putea să simplifice sistemele existente astfel încât să-i ajute pe beneficiari.

61

1. Fondurile ESI în PoloniaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIDeși economia Poloniei a făcut față cu bine crizei, există o serie de preocupări importante ce trebuie abordate. Prima problemă este legată de capacitatea țării de a avansa în lanțul valoric. Piața poloneză a muncii este subminată de o rată de participare scăzută și de lipsa corelării ofertei cu cererea de competențe. Ambuteiajele din rețelele de transporturi, energie și TIC, precum și eficiența și eficacitatea reduse ale aplicării măsurilor judiciare reprezintă, de asemenea, un obstacol pentru potențialul de creștere. Polonia este deficitară în privința anumitor obiective-cheie din cadrul Strategiei Europa 2020: creșterea cheltuielilor cu cercetarea și inovarea, stimularea ocupării forței de muncă și atingerea unor ținte în domeniul energiei. Aceste probleme sunt reflectate în recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Un cuantum semnificativ al finanțării (două treimi din alocarea din FSE a țării și 45 % din finanțarea din FEDR și FC) este concentrat în aceste domenii.Principalele priorități și rezultateFinanțarea din fondurile ESI va fi alocată pentru îmbunătățirea capacității de inovare și a competitivității economiei, precum și pentru consolidarea legăturilor dintre cercetare și inovare și politicile industriale. Se preconizează că investițiile în cuantum de 8,4 miliarde EUR vor produce o creștere a cheltuielilor publice și private cu cercetarea și dezvoltarea de la 0,9 % din PIB la 1,7 %. Un sfert din această modificare este un rezultat direct al fondurilor ESI. Măsurile vor promova în mod activ cheltuielile private cu cercetarea și inovarea, în scopul majorării acestora de la 0,3 % la 0,8 % din PIB. Condițiile aferente finanțării vor asigura că sprijinul acordat inovării este orientat către domeniile și instrumentele care vor beneficia cel mai mult de pe urma sa.Finanțarea din fondurile ESI în cuantum de 10,8 miliarde EUR alocată pentru sprijinirea IMM-urilor și a exploatațiilor agricole și piscicole va contribui la creșterea ratei de investiții din partea sectorului privat (de la 12,3 % la 13,4 %) și la creșterea productivității și a valorii adăugate. Cuantumul va fi folosit și pentru a finanța furnizarea de servicii adaptate pentru societăți și pentru a eficientiza administrația pentru întreprinderi, în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri.Fondurile ESI for contribui la finanțarea unor măsuri menite să amelioreze capacitatea de inserție profesională, în special în rândul femeilor, al tinerilor și al lucrătorilor în vârstă. Investițiile de 5,7 miliarde EUR în politici active privind piața muncii vor contribui la creșterea ratei de ocupare în rândul femeilor la 62,3 % (de la 57,6 %) și al bărbaților la 79,8 % (de la 72,1 %). Se preconizează că peste 8 milioane de persoane din Polonia vor beneficia de măsurile finanțate din FSE legate de dezvoltarea capitalului uman. Se speră că politicile vor ajuta țara să-și atingă obiectivul referitor la ocuparea forței de muncă din cadrul Strategiei Europa 2020. Se preconizează că rata de ocupare în zonele rurale va crește cu aproximativ patru puncte procentuale. De asemenea, fondurile vor fi folosite și pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijire a copilului. Un număr total de copii reprezentând 76 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani vor beneficia de servicii de îngrijire a copilului, față de 59,3 % în 2012 (14 % din această îmbunătățire datorându-se măsurilor finanțate prin fondurile ESI).Întrucât s-au înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește ameliorarea ratei de absolvire a învățământului terțiar și reducerea abandonului școlar, finanțarea din fondurile ESI este direcționată către măsuri menite să asigure o mai bună adaptare a educației la nevoile pieței muncii și o mai bună corelare a cererii cu oferta de competențe. Scopul este de a se contribui la creșterea participării adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții,

62

de la 4,3 % la 6,4 % (27 % din această îmbunătățire, conform previziunilor, datorându-se fondurilor ESI). Fondurile ESI vor sprijini, de asemenea, măsuri vizând reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale, al căror scop este diminuarea proporției persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială de la 26,7 % la 20.9 %.Fondurile ESI vor ajuta la finanțarea necesară pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de energie și schimbări climatice. Un cuantum de 9,5 miliarde EUR va furniza 40 % din investițiile necesare pentru atingerea reducerii urmărite a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele dintre fondurile alocate acestui domeniu vor fi investite în producerea de energie din surse regenerabile și în eficiența energetică de-a lungul lanțului energetic, contribuind astfel cu o zecime din creșterea preconizată a proporției de energie din surse regenerabile (de la 11 % la 15 %) și de reducere a consumului de energie primară cu 14 Mtep față de nivelurile din 2005.Cuantumul de 1 miliard EUR din fondurile ESI investit în strategii legate de internetul în bandă largă va accelera extinderea acoperirii de bandă largă și va reduce decalajul dintre mediul urban și cel rural. Contribuția fondurilor ESI la creșterea preconizată a acoperirii de cel puțin 30 Mb/s de la 49 % la 100 % (depășindu-se obiectivul din Agenda digitală) este estimată la 16 %.Un cuantum de 23,8 miliarde EUR este alocat politicii în domeniul transporturilor în scopul finalizării rețelelor TEN-T și al creșterii accesibilității țării (creșterea preconizată a indicelui de accesibilitate intermodală va fi de la 0,34 la 0,37). Din această alocare se vor finanța construirea a peste 800 km de autostrăzi și drumuri expres noi, precum și modernizarea a peste 500 km de căi ferate. Investiția de 10 miliarde EUR în căi ferate va îmbunătăți competitivitatea Poloniei prin scurtarea timpului mediu de călătorie între capitalele regionale, de la 5,5 ore la 3,7 ore. Un cuantum de 8,5 miliarde EUR va fi alocat pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor și a gospodăririi apei. Proporția de deșeuri ce nu vor fi depozitate la groapa de gunoi va crește de la 20 % la 49 %, o jumătate din această creștere fiind atribuibilă direct fondurilor ESI. Până în 2020, 73 % din populație va fi racordată la rețeaua de canalizare (cifra era 68 % în 2012), 93 % din această schimbare datorându-se fondurilor ESI.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeO mare parte din alocarea din fondurile ESI a Poloniei (3,4 miliarde EUR) va fi folosită pentru instrumente financiare orientate, în principal, către inovare și competitivitate, IMM-uri și eficiență energetică. Programele vor utiliza instrumentele teritoriale disponibile. Consiliile locale vor gestiona cuantumul de 2,4 miliarde EUR alocat pentru dezvoltarea urbană durabilă și regenerarea economică și socială. Se vor pune în aplicare măsuri în principal prin intermediul investițiilor teritoriale integrate. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității va contribui la consolidarea parteneriatelor locale.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 22 (6 național, 16 regionale) 1 1 11Fonduri disponibile

(EUR) 76 866 461 337 8 697 556 814 531 219 456 1 563 425 60225

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESINu au fost încă elaborate unele cadre strategice menționate în planurile de acțiune convenite. 25 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Polonia.

63

Aceste cadre pot totodată să sprijine implementarea recomandărilor de politică formulate în contextul semestrului european. Printr-o mai mare implicare a întreprinderilor în procesul de elaborare a politicilor, specializarea inteligentă va permite concentrarea resurselor și îmbunătățirea direcționării sprijinului. Este esențial să se inventarieze nevoile în materie de asistență medicală și să se elaboreze un sistem de coordonare în scopul de a se ameliora eficiența investițiilor. Planurile generale pentru gestionarea deșeurilor și pentru transporturile regionale vor contribui la asigurarea unei execuții mai eficace a proiectelor individuale.3. Gestionarea fondurilor ESI Vor fi utilizate măsuri direcționate, în scopul de a se dezvolta capacitățile administrative ale sectorului feroviar, de a se pune în aplicare legislația în materie de achiziții publice și de mediu, de a se gestiona ajutoarele de stat și de a se crește eficacitatea activității de combatere a fraudei. Implementarea fondurilor a fost descentralizată și mai mult prin crearea unor programe regionale finanțate din mai multe fonduri și prin intensificarea utilizării instrumentelor teritoriale. Comitetul de coordonare a acordului de parteneriat va juca un rol central în coordonarea politicilor de investiții. Acest comitet va stabili orientări strategice, iar realizările de la nivel național și regional vor fi măsurate în funcție de obiectivele din cadrul Strategiei Europa 2020.4. Simplificare pentru beneficiariPolonia este decisă să crească utilizarea instrumentelor financiare, a plăților în avans și a costurilor simplificate. Planificarea cererilor de propuneri pe bază anuală va crea o siguranță mai mare și va contribui la facilitarea planificării proiectelor. Elaborarea unei cereri de plată standard pentru toate programele ar trebui să simplifice gestiunea financiară.

64

1. Fondurile ESI în PortugaliaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIÎn iunie 2014, Portugalia și-a încheiat cu succes programul de ajustare economică de trei ani, revenind la ciclul regulat de supraveghere economică din partea UE. În iulie 2014, Portugalia a primit opt recomandări specifice țării. Cele mai importante pentru intervenția din fondurile ESI privesc: piața muncii și incluziunea socială, educația, formarea și transferul de cunoștințe, sectorul financiar (inclusiv accesul IMM-urilor la finanțare), industriile de rețea (energia și transporturile), modernizarea administrației publice (în special recomandarea ca eficiența și calitatea sistemului de justiție să crească), inclusiv reducerea sarcinii administrative, mediul de afaceri și evaluarea reformelor.Principalele priorități și rezultateAsistența din fondurile ESI în perioada 2014-2020 se bazează pe patru domenii tematice cheie (competitivitatea și internaționalizarea, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, capitalul uman, sustenabilitate și eficiență în utilizarea resurselor) și pe două dimensiuni transversale (legate de reforma administrației publice și de intervenția integrată la nivel teritorial).Fondurile vor îmbunătăți spiritul antreprenorial și inovarea în întreprinderi – în parte, prin dezvoltarea e-economiei și promovarea accesului IMM-urilor la finanțare și la servicii avansate pentru întreprinderi –, și vor spori competitivitatea economică prin stimularea producției de bunuri și servicii comercializabile. În consecință, este de așteptat să fie sprijinite aproape 24 000 de întreprinderi, dintre care aproximativ 2 000 ar trebui să fie societăți nou-înființate. În urma sprijinului acordat din fondurile ESI, se preconizează că cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea vor ajunge la 2,7-3,3 % din PIB (proporția era de 1,5 % în 2013), stimulând transferul de cunoștințe în domeniul cercetării și dezvoltării între mediul academic și întreprinderi, consolidând sistemele de cercetare și inovare în întreprinderi și dezvoltând un mediu de afaceri favorabil inovării.Vor fi întreprinse acțiuni destinate să combată șomajul (este de așteptat ca peste 80 000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și persoane inactive să participe la măsuri ce urmăresc să faciliteze accesul la locuri de muncă și până la 211 400 de tineri să beneficieze de YEI), să amelioreze calitatea educației și a formării și să asigure o mai bună corelare a cererii cu oferta de pe piața muncii, crescând nivelul de calificări și competențe al forței de muncă active și reducând abandonul școlar. Se preconizează că rata de ocupare în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani va ajunge la 75 % (cifra era 65,4 % în 2013), că rata de absolvire a unei forme de învățământ terțiar sau echivalent de către persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani va crește la 40 % (era de 30 % în 2013) și că abandonul școlar va scădea la 10 % (proporția a fost 18,9 % în 2013). De asemenea, fondurile ESI vor viza reducerea sărăciei prin îmbunătățirea accesului la servicii și prin sprijin acordat economiei sociale, contribuind astfel la diminuarea cu 200 000 a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune.Fondurile vor sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea eficienței energetice și a gestionării resurselor naturale. Se așteaptă ca în acest mod să crească proporția energiei din surse regenerabile din consumul final brut de energie la 31 % (era de 24,6 % în 2013), să se limiteze creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră non-ETS la +1 % față de 2005 (-12 % în 201326) și să crească eficiența energetică în privința consumului de energie 26 Date din 2012

65

primară cu 20 % față de 2005 (era 24,6 % în 2013). Prin practici de pescuit mai sustenabile, ecosistemele marine și biodiversitatea acvatică vor cunoaște ameliorări, capturile nedorite vor fi micșorate cu 10 %, iar producția din acvacultură va crește (+ 25 000 t).De asemenea, finanțarea va contribui la modernizarea administrației publice prin consolidarea capacităților și investiții în dezvoltarea resurselor umane și e-guvernanță.În domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, fondurile vor promova transferul de cunoștințe și inovarea în sectorul agricol și cel al silviculturii (aproximativ 3 % din finanțarea totală), precum și utilizarea eficientă a resurselor și trecerea către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectorul agricol, în cel alimentar și în cel silvic (22 % din finanțarea totală din FEADR). Sprijinul acordat IMM-urilor din sectorul agricol și din cel al pescuitului va contribui la o creștere durabilă și va sprijini economia maritimă și piețele muncii în comunitățile costiere.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeSe preconizează că utilizarea finanțării canalizate prin instrumente financiare în cadrul programelor politicii de coeziune va crește de peste patru ori față de perioada de programare anterioară, până la mai mult de 2,6 miliarde EUR. Sfera acestei intervenții va fi extinsă dincolo de acordarea de sprijin pentru competitivitatea IMM-urilor și regenerarea urbană, pentru a include eficiența energetică și energiile din surse regenerabile, gospodărirea apei, sprijinul pentru activitatea independentă și microîntreprinderi, precum și consolidarea pieței investițiilor prin inovare socială și spirit antreprenorial.În cadrul programelor regionale vizând Portugalia continentală se prevede utilizarea investițiilor teritoriale integrate (ITI), care vor fi dezvoltate prin intermediul unor „pacte pentru dezvoltare și coeziune teritorială”, și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, prin intermediul unor strategii de dezvoltare locală multisectoriale integrate, concepute și implementate de grupuri de acțiune locală și grupuri de acțiune locală din sectorul pescuitului. În Lisabona și Porto, investițiile teritoriale integrate vor finanța măsuri privind dezvoltarea urbană durabilă integrată, completate prin axe specifice din programele regionale destinate regiunii continentale.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 12 (4 tematice, 7 regionale, 1 asistență tehnică) 3 1 7


2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIDin 11 condiționalități ex ante tematice (EAC), șapte nu sunt îndeplinite, trei dintre acestea putând fi considerate de o importanță vitală. Cea mai gravă se referă la legislația aflată în vigoare în prezent, care împiedică transpunerea corectă a directivei privind performanța energetică a clădirilor. Alte condiționalități ex ante neîndeplinite includ metodologia de stabilire a prețului apei și transporturile, iar în privința acestora ar trebui să se prezinte o rezervă de proiecte realistă și matură. Implementarea planurilor de acțiune convenite va fi monitorizată îndeaproape.3. Gestionarea fondurilor ESI

27 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Portugalia.

66

Coordonarea dintre fondurile ESI va fi îmbunătățită în patru domenii principale: integrarea sistemelor de informații, monitorizarea regulată și mecanismele de raportare, sistemul de analiză globală și rețeaua de monitorizare și evaluare și înființarea unui portal unic de acces. Opt dintre programele politicii de coeziune sunt finanțate din mai multe fonduri, combinând utilizarea FEDR/FC și FSE. În ceea ce privește Orizont 2020, COSME și Mecanismul pentru interconectarea Europei, vor fi finanțate acțiuni complementare, acțiuni de sensibilizare și de informare, precum și formarea pentru potențialii beneficiari, pentru a încuraja entitățile naționale să ia parte la aceste programe.4. Simplificare pentru beneficiariSimplificarea procedurilor pentru beneficiari este un obiectiv-cheie al modelului de guvernanță aferent perioadei de programare 2014-2020, iar autoritățile portugheze intenționează să adopte reglementări naționale care să cuprindă reguli și proceduri mai simple pentru toate fondurile, să utilizeze într-un grad mai ridicat metodologiile de costuri simplificate și să consolideze sistemul de informații dedicat (un punct unic de acces, informații mai bune pentru beneficiari, formulare electronice).

67

1. Fondurile ESI în RomâniaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIRomânia are o economie de piață în curs de dezvoltare care se află pe locul 13 în UE ca dimensiune, din punctul de vedere al parității puterii de cumpărare. Doar 9,8 % dintre întreprinderile producătoare își desfășoară activitatea în sectoare de înaltă tehnologie/tehnologie medie-înaltă. Accesul la finanțare este o problemă, în special pentru IMM-uri, din cauza nivelului ridicat al prețurilor și al ratelor dobânzilor. Cheltuielile publice cu cercetarea și dezvoltarea ca procent din PIB sunt cele mai scăzute din UE, în timp ce numărul de IMM-uri care inovează cu resurse interne continuă să scadă în raport cu media UE. Serviciile publice online au un grad relativ scăzut de complexitate, iar parcul imobiliar are standarde scăzute de eficiență energetică. Ratele de reciclare și de depozitare la groapa de gunoi ale deșeurilor sunt departe de țintele UE și se înregistrează întârzieri în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei privind apa potabilă și a directivei privind apele reziduale orășenești. Alte probleme semnificative abordate în recomandările de politică formulate în contextul semestrului european și importante pentru intervenția din fondurile ESI privesc transporturile și energia, piața muncii, incluziunea socială, reducerea nivelului de sărăcie, accesul la asistența medicală, grupurile vulnerabile (în special romii), educația și formarea, capacitatea administrativă și sistemul judiciar.Principalele priorități și rezultateDiscuțiile privind acordul de parteneriat și programele pentru România au condus la priorități mai clare în ceea ce privește investițiile, la o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, la o abordare echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor și la obiective mai bine aliniate la obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.Investiții de peste 1 miliard EUR vor îmbunătăți competitivitatea, consolidând legăturile dintre cercetare, inovare, domeniile de specializare inteligentă și sectoarele competitive și stimulând transferul tehnologic. Se preconizează că finanțarea din fondurile ESI va crește capacitatea de a participa la cercetare la nivelul UE și va produce o creștere cu 14 puncte procentuale (ca procentaj din PIB) a cheltuielilor private cu cercetarea. Investițiile sprijinite de programe sunt menite să dubleze gradul de cooperare între IMM-uri inovatoare, organizații de cercetare și centre de transfer tehnologic. Prin investirea unei sume de 0,53 miliarde EUR în TIC, fondurile vor contribui la dublarea valorii adăugate în sectorul TI (în raport cu PIB-ul) și vor crește numărul de utilizatori ai sistemelor de e-Guvernare la 35 % din populație. Un sprijin în valoare de 3,12 miliarde EUR pentru IMM-uri, pentru ferme și cooperative și pentru exploatații piscicole și de acvacultură va contribui la modernizare, la creșterea productivității și a ratelor de supraviețuire și la restructurarea agriculturii. Se preconizează o creștere cu aproape 260 % a volumului producției din acvacultură. Investițiile în materie de energie, schimbări climatice și utilizarea eficientă a resurselor vor beneficia de o alocare de 10,9 miliarde EUR, dintre care 4,9 miliarde EUR sunt alocate pentru conservarea și protecția mediului. Este de așteptat ca investițiile să aibă ca rezultat reducerea consumului de energie la jumătate pentru clădirile de locuințe și cu o treime pentru iluminatul public și promovarea unei mobilități urbane care să nu dăuneze climei. În plus, investițiile vor contribui la o țară mai curată și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prin înjumătățirea cantității de deșeuri depozitate la groapa de gunoi, prin creșterea colectării apelor reziduale, prin reducerea consumului de apă și de energie pentru irigații și prin sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor care să nu dăuneze mediului și climei. Un total de 6,13 miliarde EUR reprezentând investiții în rețelele TEN-T și în accesibilitatea

68

transportului va avea ca rezultat modernizarea a 400 km de căi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou și durate medii mai reduse ale călătoriei pe cale rutieră (cu 42 %) și pe cale ferată (cu 55 %). În plus, se vor investi 0,9 miliarde EUR în rețeaua de drumuri regionale. Se va recurge la investiții destinate să crească participarea pe piața muncii (2,2 miliarde EUR) în scopul creșterii ratei de ocupare la 70 %, fiind vizați tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și alte grupuri vulnerabile. Va fi sprijinită și diversificarea economică în zonele rurale. Un cuantum de 3,4 miliarde EUR va fi dedicat promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei și a discriminării, sprijinind persoanele defavorizate (inclusiv pe romi) să aibă acces la piața muncii și să-și îmbunătățească starea de sănătate și condiția socială. Se va acorda o atenție specială oferirii de asistență medicală accesibilă și furnizării de servicii sociale comunitare, precum și dezinstituționalizării copiilor și a persoanelor cu handicap. Un cuantum de 1,65 miliarde EUR va fi utilizat pentru reducerea abandonului școlar la 11,3 % și creșterea participării la învățământul terțiar la 26,7 %. Este avut în vedere și un sprijin pentru modernizarea infrastructurii pentru educație. În ansamblu, investițiile în capitalul uman vor ajunge la cel puțin 3,5 milioane de persoane.Un cuantum de 0,8 miliarde EUR din fonduri va contribui la consolidarea capacității instituționale a autorităților publice; din acesta, 0,55 miliarde EUR vor veni în sprijinul reformei administrației publice și al eficacității sistemului de justiție.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeO proporție importantă a investițiilor, și anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor, a fermelor și a eficienței energetice prin furnizarea de capital, de împrumuturi și de garanții pentru fazele incipiente și de creștere. Programele furnizează un sprijin în cuantum de 1,18 miliarde EUR pentru dezvoltarea urbană durabilă, trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, protecția mediului, regenerarea comunităților defavorizate și îmbunătățirea infrastructurii pentru educație și formare. Fondurile vor implementa investiții teritoriale integrate de 1 miliard EUR în Delta Dunării, un teritoriu cu probleme de mediu și socioeconomice specifice, și vor avea o contribuție de 880 de milioane EUR la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității în zonele urbane, rurale și cele care depind de pescuit.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC


2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIÎn unele domenii de investiții mai sunt încă de finalizat sau de pus în aplicare integral documente strategice de politică. Investițiile în infrastructură se vor ghida după un plan general pentru transporturi, după o inventariere a nevoilor în materie de infrastructură de sănătate și după planuri de gestionare a deșeurilor, în timp ce un proces solid de ingeniozitate antreprenorială va apropia cercetarea de întreprinderi și va stimula inovarea. Măsurile luate în urma recomandărilor de politică formulate în contextul semestrului european vor fi sprijinite 28 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă România.

69

de documente de politică privind incluziunea socială, combaterea sărăciei și a abandonului școlar, consolidarea administrației publice și îmbunătățirea procedurilor și a legislației privind achizițiile publice. Trei dintre condiționalitățile ex ante specifice pentru FEPAM sunt evaluate ca fiind neîndeplinite. Planurile de acțiune ar trebui să aibă ca rezultat conformitatea cel târziu până la sfârșitul anului 2016.3. Gestionarea fondurilor ESI Ministerul Fondurilor Europene gestionează un mecanism de coordonare a fondurilor ESI, care include comitetul director pentru acordul de parteneriat, comitete directoare tematice și grupuri de lucru, cu participarea ministerelor de resort, a instituțiilor și a părților interesate. Programele sunt gestionate la nivel național, de trei ministere. Măsurile de îmbunătățire a capacității administrative includ ameliorarea deciziilor în materie de investiții publice, a transparenței, a eticii și a integrității și gestionarea resurselor umane.4. Simplificare pentru beneficiariRomânia s-a angajat să simplifice orientările pentru solicitanți, să îmbunătățească legislația în domeniul achizițiilor publice și să simplifice procedurile de achiziții pentru beneficiarii privați, să utilizeze opțiuni de costuri simplificate, să simplifice procedurile pentru autorizațiile de construire, precum și să simplifice și să raționalizeze procedurile administrative. Simplificarea reprezintă o sarcină permanentă a unuia dintre grupurile de lucru din cadrul mecanismului de coordonare a acordului de parteneriat.

70

1. Fondurile ESI în SlovaciaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESISlovacia a făcut față cu bine crizei economice, dar mai sunt încă provocări importante de abordat. Țara trebuie să-și stimuleze capacitatea economică. Slovacia se numără printre statele membre cu cele mai mari rate ale șomajului de lungă durată și ale șomajului în rândul tinerilor. Romii sunt marginalizați, trăiesc în condiții improprii și nu sunt bine integrați în învățământul de masă și pe piața muncii. Infrastructura de transport precară și o piață a energiei ineficientă limitează potențialul de creștere. Intensitatea cercetării și dezvoltării rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Slovacia se situează, de asemenea, pe un loc destul de modest în ceea ce privește mai mulți indicatori de calitate a mediului de afaceri. Aceste probleme sunt reflectate în recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.Principalele priorități și rezultateFondurile vor consolida inovarea și competitivitatea întreprinderilor, vor îmbunătăți performanța sistemului de cercetare și inovare și vor promova cooperarea dintre organizațiile de cercetare, învățământul superior și sectorul de afaceri. În urma unor investiții ce se ridică la 1,8 miliarde EUR, se preconizează că cheltuielile private și publice cu cercetarea și dezvoltarea vor crește de la 0,8 % la 1,2 % din PIB. Fondurile promovează în mod activ cheltuielile private cu cercetarea și inovarea, care urmează să fie majorate de la 0,3 % la 0,8 % din PIB. Condițiile legate de investiții asigură o mai bună direcționare a instrumentelor de inovare.Un sprijin în cuantum de 915 milioane EUR pentru IMM-uri și exploatații agricole și piscicole va crește productivitatea și valoarea adăugată în sectorul de afaceri. Mediul de afaceri va fi îmbunătățit prin furnizarea de servicii adaptate pentru întreprinderi și prin măsuri de facilitare a exploatării economice a ideilor noi și de încurajare a întreprinderilor nou-înființate. Investițiile destinate să amelioreze competitivitatea în sectorul agroalimentar vor crea beneficii pentru 1 250 de ferme și 400 de societăți din sectorul alimentar. Prin intermediul FEPAM, sectorul pescuitului și acvaculturii va deveni mai sustenabil.Un cuantum de 737 de milioane EUR va finanța inițiative de îmbunătățire a sistemelor de educație și formare la toate nivelurile, asigurându-se că elevii obțin competențele corespunzătoare. Printre domeniile-cheie pentru investiții se numără calitatea educației și îngrijirii copiilor preșcolari, rezultatele mai bune ale învățării, educația favorabilă incluziunii și învățământul profesional; aceste investiții vor aduce beneficii unui număr de peste 100 000 de elevi și studenți.Crearea de locuri de muncă și incluziunea socială vor contribui la asigurarea acelorași posibilități pentru persoanele aflate în dificultate și persoanele din grupuri defavorizate ca și pentru ceilalți de a găsi sau de a păstra un loc de muncă și de a se integra în societate. Un număr de aproximativ 250 000 de persoane care nu au un loc de muncă, în special șomeri slab calificați și șomeri de lungă durată, ar trebui să observe o îmbunătățire a șanselor lor piața muncii și se va pune un accent puternic pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Se va acorda sprijin unui număr de 150 de localități care includ comunitățile de romi cele mai defavorizate.Se vor investi 278 de milioane EUR în eficacitatea administrației publice, în sistemul judiciar al acesteia și în organele responsabile cu aplicarea legii, în scopul de a se reduce sarcina administrativă și cea de reglementare și de a se promova standarde ridicate de transparență, integritate și responsabilitate.

71

Investiții de peste 1 miliard EUR într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon se vor concentra pe sporirea eficienței energetice în clădirile publice și de locuințe și în întreprinderi, pe promovarea unei încălziri centralizate mai eficiente și pe elaborarea unor planuri de acțiune bazate pe emisii scăzute de dioxid de carbon. Consumul final de energie în clădirile publice ar trebui să scadă cu 279 de milioane kWh/an. De asemenea, se vor utiliza investiții și pentru majorarea de la 10,4 % la 15,5 % a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie.Prin intermediul unor investiții de 805 milioane EUR în TIC, se va accelera extinderea acoperirii de bandă largă și cea a rețelelor de generație următoare la o acoperire de 30 Mb/s în proporție de 100 %, în conformitate cu obiectivul din Agenda digitală, se vor ameliora serviciile pentru cetățeni și întreprinderi și se va spori eficacitatea administrației publice.Vor fi folosite investiții din fondurile ESI de 3,7 miliarde EUR pentru finalizarea rețelelor TEN-T și creșterea accesibilității transportului. Aceasta va include 100 km de autostrăzi noi și 125 km de cale ferată modernizată. De asemenea, fondurile vor contribui la modernizarea transportului public în anumite orașe și la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe căile navigabile interioare, inclusiv la modernizarea portului Bratislava. Un cuantum de aproape 1,5 miliarde EUR reprezentând investiții va ajuta la construirea infrastructurii de mediu, la protecția mediului și la promovarea utilizării eficiente a resurselor. Peste 200 000 de persoane în plus vor beneficia de o mai bună epurare a apelor reziduale și peste 12 000 de persoane vor beneficia de măsuri de protecție împotriva inundațiilor. Eforturile de a asigura utilizarea sustenabilă a resurselor naturale și de a proteja bogata biodiversitate a Slovaciei se vor concentra pe evitarea abandonului unei suprafețe de 1,2 milioane de hectare de teren agricol. Pe 21 % dintre terenurile agricole, se vor sprijini practicile de gestionare a terenurilor care nu dăunează mediului și climei.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeSe preconizează că utilizarea instrumentelor financiare va crește de peste cinci ori în raport cu alocarea inițială din perioada de programare anterioară și va ajunge la aproximativ 455 de milioane EUR. Cea mai mare parte a sprijinului va fi orientată spre IMM-uri, spre eficiența energetică și spre infrastructura de transport și de mediu. Ar trebui analizată posibilitatea de extindere a instrumentelor la cercetare și dezvoltare și la TIC, inclusiv la infrastructura de bandă largă.Prin programe specifice, se va asigura o adoptare efectivă a instrumentelor teritoriale. Vor fi furnizate investiții în cuantum de 890 de milioane EUR, în principal în îmbunătățirea accesului la servicii publice eficace și de înaltă calitate și la un transport regional sigur și care nu dăunează mediului, prin intermediul unor investiții teritoriale integrate regionale. Totodată, un cuantum de aproximativ 368 de milioane EUR va fi investit în dezvoltarea urbană durabilă. Vor fi consolidate parteneriatele locale prin intermediul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității. Cheltuieli publice în valoare de 200 de milioane EUR vor crea aproximativ 1 500 de locuri de muncă prin sprijinirea IMM-urilor din zonele rurale în cadrul unor strategii de dezvoltare locală.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 7 (6 național, 1 regionale) 1 1 7Fonduri disponibile (EUR) 13 768 317 148 1 559 691 844 15 785 000 1 019 287 56329

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI29 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Slovacia.

72

Cadrele strategice pentru anumite domenii de investiții (cum ar fi cercetarea) nu au fost finalizate și trebuie să fie implementate în conformitate cu planurile de acțiune convenite. Au fost adoptate planuri de acțiune care să sprijine măsurile luate în urma recomandărilor de politică formulate în contextul semestrului european. Un mecanism de monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor în cadrul inițiativei în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”) va contribui la sprijinirea promovării spiritului antreprenorial. Proiectele vor fi implementate într-un mod mai eficace, pe baza planurilor de gestionare a deșeurilor și a planurilor generale de transport regional.3. Gestionarea fondurilor ESI Coordonarea fondurilor ESI ține de responsabilitatea organismului central de coordonare din cadrul Oficiului Guvernului. Numărul de organisme implicate în implementare s-a redus în scopul raționalizării execuției. Analiza capacităților administrative a identificat domenii (în special, achizițiile publice, legislația în domeniul mediului și lupta împotriva fraudei) în care sunt necesare o dezvoltare mai accentuată și o calitate superioară, precum și îmbunătățiri ale eficienței.4. Simplificare pentru beneficiariSlovacia s-a angajat să simplifice și să armonizeze selectarea operațiunilor, să simplifice raportarea cheltuielilor aferente proiectelor, să asigure o rețea unică de entități care furnizează servicii de consiliere și de informare și să actualizeze sistemele de informații conform principiilor de e-coeziune, astfel încât să reducă sarcina administrativă ce revine beneficiarilor.

73

1. Fondurile ESI în SloveniaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIDupă o scădere globală de peste 9 % în perioada 2008-2013, se estimează că PIB-ul real a crescut cu 3,0 % în 2014. Redresarea cheltuielilor cu investițiile a fost determinată, în principal, de construirea de infrastructuri care a beneficiat de cofinanțare din partea UE, în timp ce investițiile din sectorul privat rămân scăzute. PIB-ul real este de așteptat să crească în medie cu 2,2 % în perioada 2015-2016. Rata șomajului rămâne sub media UE și se preconizează că va scădea în continuare. Piața muncii continuă însă să se confrunte cu provocări structurale sub forma șomajului de lungă durată și a ratei scăzute de ocupare în rândul lucrătorilor slab calificați și în vârstă.Principalele priorități și rezultateÎmbunătățirea inovării și competitivității în economia slovenă prin consolidarea cooperării dintre întreprinderi și cercetătorii înalt calificați. Cu investiții de peste 485 de milioane EUR, este de așteptat ca cheltuielile publice și private totale cu cercetarea și dezvoltarea în raport cu PIB-ul să crească de la aproximativ 2,6 % (în 2012) la 3 % în 2020. Se preconizează, de asemenea, că ponderea întreprinderilor active pe planul inovării va crește cu 8,5 % în perioada de până în 2023. Investiții din fondurile ESI în cuantum de peste 72 de milioane EUR vor crește acoperirea de bandă largă și vor contribui la o dezvoltare regională mai echilibrată, permițând unui număr suplimentar de peste 20 000 de gospodării să fie conectate la noi rețele de bandă largă cu viteze de cel puțin 100 Mb/s.Un sprijin în valoare de 774 de milioane EUR pentru IMM-uri (inclusiv în sectorul agriculturii și în cel al pescuitului și acvaculturii) va ajuta la îmbunătățirea activității antreprenoriale și la creșterea productivității și a valorii adăugate a întreprinderilor. Fondurile vizează să îmbunătățească mai mult mediul de afaceri prin consolidarea serviciilor pentru întreprinderi și facilitarea accesului la finanțare. Aproximativ 7 500 de firme vor fi sprijinite, preconizându-se că se vor crea 1 000 de locuri de muncă noi. În sectorul agricol, este de așteptat ca 3,4 % dintre exploatații să beneficieze de investiții în tehnologie, în adaptarea la schimbările climatice, în bunăstarea animalelor și în eficiența utilizării apei și a energiei. Alte 3,5 % vor primi sprijin în cadrul măsurilor pentru tinerii fermieri și ajustare structurală.În ceea ce privește obiectivele referitoare la energie și schimbări climatice, o alocare din fondurile ESI în cuantum de 281 de milioane EUR va furniza investiții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea de surse regenerabile de energie. Se preconizează că consumul anual de energie primară al clădirilor publice va scădea cu 23 GWh/an, iar ponderea surselor regenerabile de energie în consumul final brut de energie va crește cu cel puțin 25 % până în 2020. Având în vedere numărul tot mai mare de dezastre naturale survenite ca urmare a schimbărilor climatice, se vor cheltui 289 de milioane EUR pentru măsuri de prevenire și management al riscurilor, iar aproximativ 38 000 de persoane vor beneficia de măsuri de protecție împotriva inundațiilor.De asemenea, un cuantum de aproape 615 milioane EUR va fi investit în protecția mediului și în utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor. Fondurile vor contribui la îmbunătățirea infrastructurii în sectorul apei, vor conferi un caracter mai sustenabil pescuitului și acvaculturii, vor ajuta la conservarea biodiversității și a ecosistemelor marine și la ameliorarea mediului urban. Datorită intervenției din fondurile ESI, 120 000 de persoane în plus vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă, iar 100 000, de o mai bună epurare a apelor reziduale. O largă varietate de contracte axate pe agromediu și climă se vor concentra pe îmbunătățirea gospodăririi apei pe aproximativ 25 % dintre terenurile agricole, precum și pe

74

prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea gestionării solului pe mai mult de 27 % dintre terenurile agricole.Cu o investiție de peste 262 de milioane EUR, fondurile vor contribui la eliminarea blocajelor din rețeaua TEN-T și la sporirea sustenabilității și a calității infrastructurii de transport. În mod special, accentul este plasat pe creșterea competitivității infrastructurii feroviare (25 km de linii de cale ferată modernizate din cadrul rețelei TEN-T) și pe îmbunătățirea mobilității regionale (o mai bună accesibilitate și durate ale călătoriei mai scurte).Peste 370 de milioane EUR sunt alocate pentru a sprijini locurile de muncă sustenabile și de calitate, cu inițiative destinate să creeze beneficii pentru aproape 49 000 de participanți, în special pentru șomerii de lungă durată, lucrătorii slab calificați, lucrătorii în vârstă și tineri. De asemenea, fondurile vor promova îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate. Prin investiții suplimentare de 239 de milioane EUR în educație, formare și formare profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții, aproape 43 000 de participanți vor putea să dobândească noi competențe și/sau să își crească nivelul de educație, iar mai mult de 59 000 de persoane vor putea lua parte la programe de specializare/recalificare. Investițiile vor aborda în continuare necorelarea competențelor și vor asigura o mai mare utilizare a TIC.Sărăcia, excluziunea socială și discriminarea vor fi combătute prin promovarea incluziunii sociale, a antreprenoriatului social și a unei infrastructuri adecvate, precum și prin furnizarea de servicii accesibile și de înaltă calitate persoanelor vulnerabile. Prin programe de prevenire care presupun investiții de 262 de milioane EUR vor fi vizate 19 000 de persoane din grupuri-țintă vulnerabile.Finanțarea din fondurile ESI, în cuantum de 62 de milioane EUR, va sprijini investiții în consolidarea capacităților instituționale în sectorul public și în eficiența administrației publice și a serviciilor publice la nivel național, regional și local, în scopul implementării unor reforme, al unor reglementări mai bune și al unei guvernanțe ameliorate. Finanțarea va include sprijin pentru creșterea eficienței și a calității sistemului de justiție.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeÎn comparație cu perioada anterioară de programare, Slovenia își majorează de peste patru ori alocarea pentru instrumentele financiare, ajungându-se la aproximativ 449 de milioane EUR. Cea mai mare parte a sprijinului va viza nevoile financiare ale IMM-urilor, în special pentru cercetare, dezvoltare și inovare și (într-o măsură mai mică) pentru eficiență energetică.Autoritățile urbane vor realiza o investiție din FEDR de 107 milioane EUR prin intermediul investițiilor teritoriale integrate (ITI). Prioritățile evidențiate pentru ITI sunt regenerarea urbană, mobilitatea urbană sustenabilă și eficiența energetică. Parteneriatele locale vor fi consolidate prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, care va viza 66 % din populația rurală. FEPAM va investi în dezvoltare și în oportunități de angajare pentru comunitățile locale de pescari și va spori activele de mediu în sectorul pescuitului și acvaculturii.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 1 (național, finanțat din mai multe fonduri) 1 1 9

Fonduri disponibile (EUR) 3 011 899 768 837 849 803 24 809 114 1 104 803 61630

30 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Slovenia.

75

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESICondiționalitățile ex ante (EAC)/strategiile pentru anumite domenii de investiții, în special sănătatea, transporturile și specializarea inteligentă, inclusiv condiționalitatea ex ante specifică FEPAM cu privire la un raport referitor la capacitatea de pescuit, nu au fost finalizate și trebuie să fie puse în aplicare în conformitate cu planurile de acțiune convenite. Planurile includ, de asemenea, aspecte orizontale cum sunt achizițiile publice și legislația de mediu și sprijină realizarea recomandărilor de politică formulate în contextul semestrului european.3. Gestionarea fondurilor ESI În perioada 2014-2020 va exista un singur program finanțat din mai multe fonduri pentru punerea în aplicare a politicii de coeziune în Slovenia. Toate fondurile vor fi coordonate la nivelul acordului de parteneriat. Se va recurge la asistență tehnică pentru extinderea capacității în cadrul administrației naționale.4. Simplificare pentru beneficiariImplementarea anuală a planurilor de acțiune va contribui la raționalizarea proiectelor. Se are în vedere utilizarea unor opțiuni de costuri simplificate, acolo unde este cazul.

76

1. Fondurile ESI în SpaniaProvocări economice și socialeModelul tradițional de creștere al Spaniei (bazat pe construcții, turism și alte activități cu valoare adăugată redusă cu productivitate stagnantă) și-a demonstrat limitele. Fondurile ESI trebuie să sprijine tranziția spre un model de dezvoltare mai puternic bazat pe cunoaștere, mai inovator și care să utilizeze mai puține resurse și, în același timp, să reducă decalajul în materie de inegalitate, care a crescut ca urmare a crizei. Principalele provocări sunt creșterea productivității și a competitivității și stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, într-un cadru de consolidare fiscală. Deși asistența financiară din partea UE acordată în iunie 2012 s-a încheiat în mod satisfăcător în ianuarie 2014, accesul IMM-urilor la credite este în continuare restricționat.Fondurile ESI vor contribui la punerea în aplicare a multora dintre recomandările de politică formulate în contextul semestrului european, de exemplu a recomandărilor de a investi în capitalul uman, de a ajuta persoanele (mai ales tinere) să intre pe piața muncii, de a facilita accesul la finanțare al IMM-urilor și de a implementa noua strategie națională privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea. În aceste domenii sunt concentrate fonduri semnificative (75 % din FSE și peste 30 % din FEDR).Principalele priorități și rezultateCreșterea participării pe piața muncii și sporirea productivității muncii; îmbunătățirea politicilor privind educația, formarea și incluziunea socială, cu un accent special asupra tinerilor și a grupurilor vulnerabile. Investițiile în capitalul uman și sprijinirea oamenilor să intre pe piața muncii vor fi priorități maxime, cu un accent puternic asupra locurilor de muncă pentru tineri. Sistemele de educație și formare profesională (inclusiv învățământul profesional) vor fi îmbunătățite, astfel încât tinerii să obțină competențele corespunzătoare. Vor fi oferite oportunități mai bune persoanelor aflate în dificultate și celor din grupuri defavorizate. Cu o finanțare de peste 10,8 miliarde EUR, se preconizează că toate acestea vor contribui la o creștere a ratei de ocupare (conform estimărilor, de la 59,3 % în 2012 la 74 % în 2020), la reducerea abandonului școlar (conform estimărilor, de la 24,9 % în 2012 la aproape de obiectivul de 15 % în 2020) și la reducerea cu 1,5 milioane a numărului de persoane care se confruntă cu riscul sărăciei sau al excluziunii.Sprijinirea adaptării sistemului de producție la activități cu valoare adăugată mai mare, prin sporirea competitivității IMM-urilor (inclusiv în sectorul agricol și în cel al pescuitului). Sprijinul pentru IMM-uri va include măsuri menite a stimula spiritului antreprenorial și înființarea de start-up-uri și a face ca firmele să fie mai competitive și mai capabile să se implice în activități cu valoare adăugată mai mare (inclusiv prin TIC), obiectivul final fiind cel al unei prezențe sporite pe piețele internaționale. Facilitarea accesului la finanțare va fi o prioritate. În regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, sistemul de transport va fi raționalizat pentru a sprijini activitățile economice. Se vor aloca 9,4 miliarde EUR pentru a se asigura că 100 % din populație are acces la internet la o viteză de 30 Mb/s (față de 59 % în 2013) și pentru a crește semnificativ numărul firmelor exportatoare. Se estimează că 15 000 de tineri vor intra în sectorul primar, iar 5 % dintre ferme vor fi restructurate și modernizate.Promovarea unui mediu de afaceri favorabil inovării și consolidarea cercetării, dezvoltării și inovării. Accentul se pune pe cercetarea, dezvoltarea și inovarea aplicate și pe TIC, inclusiv pe parteneriatele public-privat și pe transferul tehnologic, în special în favoarea IMM-urilor. Toate investițiile în infrastructura și proiectele de cercetare și dezvoltare vor face obiectul a patru condiții cumulative; (i) să fie incluse în strategia de cercetare și inovare

77

corespunzătoare pentru specializarea inteligentă, (ii) să fie o cale spre excelență, (iii) să prezinte un avantaj concurențial dovedit și (iv) să genereze un impact socioeconomic pozitiv. Va fi esențială dezvoltarea capitalului uman prin educație și formare profesională, inclusiv cu ajutorul învățământului superior, prin cooperarea cu firme și prin investiții private mai mari. Se preconizează că, grație celor aproape 5,7 miliarde EUR, proporția cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare cofinanțate de sectorul privat va crește de la 45,6 % (2012) la 60 % în 2020, rezultatul fiind că aproximativ 25 % dintre întreprinderile spaniole cu peste 10 angajați vor încorpora inovarea tehnologică (față de 13,22 % în 2010-2012). Sprijinind dezvoltarea e-justiției, investițiile vor contribui la o justiție eficace.Utilizarea mai eficientă a resurselor naturale, cu dezvoltarea, printre altele, a potențialului economiei albastre. Vor fi sprijinite nu doar eficiența energetică și energia din surse regenerabile, ci și transportul urban curat și investițiile orientate spre mediu. Vor fi promovate pescuitul și acvacultura sustenabile și vor fi îmbunătățite ecosistemele marine și biodiversitatea acvatică. Se preconizează că finanțarea de peste 10,4 miliarde EUR va determina reducerea semnificativă a consumului de energie al clădirilor și al întreprinderilor. De asemenea, se estimează că 14 % din suprafețele agricole și forestiere vor face obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeSpania intenționează să aloce instrumentelor financiare aproape 1,5 miliarde EUR, aceasta fiind o creștere semnificativă față de perioada precedentă. Din această sumă, 800 de milioane EUR vor fi furnizate prin intermediul inițiativei privind IMM-urile. Totuși, ar trebui examinată și posibilitatea utilizării instrumentelor financiare pentru investiții ulterioare în TIC, în infrastructura de mediu și de transport și în eficiența energetică, în special în regiunile care încă urmează să planifice modul în care să utilizeze instrumentele financiare.Se vor investi peste 970 de milioane EUR în acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă, vizând mai multe obiective tematice și incluse în strategiile urbane aferente. Investițiile teritoriale integrate vor fi utilizate cel puțin în cinci cazuri.31 Peste 900 de milioane EUR vor fi direcționate prin intermediul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității.32

Informații-cheiePolitica de coeziune (FSE, FEDR, YEI)

FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 45 (6 naționale, 38 regionale, 1 asistență

tehnică)18 (1 național, 17

regionale) 1 8Fonduri disponibile (EUR) 27 941 949 230 8 297 388 821 1 161 620 889 1 378 541 70133

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIÎncă nu sunt îndeplinite unele dintre condiționalitățile ex ante tematice, în principal cele referitoare la apă, deșeuri, transport și ocuparea forței de muncă. Totuși, au fost stabilite planuri de acțiune adecvate.3. Gestionarea fondurilor ESI

31 Blue ITI (strategie atlantică), Mar Menor (Murcia), Cádiz, Extremadura, Teruel.32 Mai ales în zonele rurale și costiere, dar și în unele zone urbane cu o densitate demografică mare, în anumite condiții.33 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Spania.

78

Fondurile ESI sunt coordonate prin structuri specifice (comitete de coordonare, evaluare și monitorizare) și prin rețele tematice (pentru comunicare, cercetare și inovare, mediul urban, mediu, oportunități egale, incluziune socială, afaceri rurale și pescuit).Sistemul de punere în practică a fost simplificat, iar acum există mai puține organisme intermediare, o separare între organismele intermediare naționale și regionale și între cheltuielile din cadrul diferitelor programe FEDR, precum și o utilizare intensificată a e-administrației.4. Simplificare pentru beneficiariUtilizarea ratelor forfetare și a opțiunilor de costuri simplificate, în măsura în care este permisă de reglementări, va fi extinsă considerabil.

79

1. Fondurile ESI în SuediaProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIPIB-ul Suediei și rata ocupării din această țară au fost stimulate de cererea internă în creștere. Consumul gospodăriilor a crescut, datorită ratelor scăzute ale dobânzilor, veniturilor disponibile în creștere și politicii fiscale expansioniste. Consumul public se extinde, din cauza cheltuielilor mai mari pentru integrarea migranților, pentru educație și pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Suedia a făcut puține progrese în ceea ce privește aplicarea recomandărilor de politică formulate în contextul semestrului european. În pofida unei activități economice relativ modeste, creșterea ocupării forței de muncă a fost deosebit de puternică în ultimii ani, revenindu-și bine în urma crizei financiare și ajungând deja înapoi la nivelurile de dinainte de criză, rata de ocupare fiind acum printre cele mai ridicate din UE. Cu toate acestea, ca urmare a creșterii forței de muncă, șomajul se menține în jur de 8 % de mai mulți ani. Provocarea continuă pentru piața suedeză a muncii constă în integrarea numărului mare de persoane vulnerabile din punct de vedere economic și social. Potrivit unei analize, Suedia este într-o poziție foarte bună: și-a îndeplinit deja majoritatea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 și chiar și-a stabilit obiective mai ambițioase.Principalele priorități și rezultateSuedia a ales să se concentreze asupra următoarelor priorități puternic legate de obiectivele din cadrul Strategiei Europa 2020 legate de o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii: 1) stimularea competitivității, a cunoașterii și a inovării; 2) consolidarea utilizării sustenabile și eficiente a resurselor pentru o creștere durabilă; și 3) creșterea ratei de ocupare și îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a accesului la piața muncii.Cercetarea, dezvoltarea și inovarea vor fi sprijinite de investiții în cuantum de 330 de milioane EUR, asigurându-se astfel rolul de lider al Suediei în domeniul inovării. Programele vor contribui la crearea unor medii de cercetare și inovare puternice, pentru a consolida interacțiunea dintre cercetare și industrie, a spori capacitatea întreprinderilor de a-și introduce produsele pe piață și pentru a stimula și mai mult inovarea. Suedia va utiliza fondurile ESI pentru a pune în aplicare strategii de specializare inteligentă în toate cele opt regiuni, implicând peste 5 600 de întreprinderi care vor coopera cu institutele de cercetare din domeniile lor de excelență și vor primi sprijin din fondurile ESI pentru introducerea de noi produse pe piață. Fonduri în valoare de 200 de milioane EUR vor sprijini tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele.Fondurile ESI au un rol vital în sporirea competitivității IMM-urilor, prin investiții de 500 de milioane EUR în toate sectoarele, inclusiv în sectorul agricol și sectorul pescuitului. În plus, se vor investi 250 de milioane EUR în facilitarea accesului la TIC și în stimularea utilizării acestora, în special în partea de nord a țării.De asemenea, fondurile se vor axa pe îmbunătățirea capacității de inserție profesională, în special a șomerilor tineri și a imigranților, dar și pe sprijinirea persoanelor angajate, pentru ca acestea să evite intrarea în șomaj (de lungă durată). Finanțarea în cuantum de 818 milioane EUR, care include 44 de milioane EUR din cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, va sprijini capacitatea de inserție profesională, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă. Se estimează că toate acestea vor avea un impact direct asupra vieții profesionale și sociale a cel puțin 300 000 de cetățeni. Se estimează că vor fi sprijiniți cel puțin 40 000 de tineri șomeri din toată Suedia, iar YEI va oferi servicii suplimentare unui număr de 20 000 de tineri.

80

În ceea ce privește mediul, fondurile ESI vor viza refacerea, conservarea și îmbunătățirea ecosistemelor, în special în sectorul agriculturii, în cel al pescuitului și în cel forestier. Peste 28 % din terenurile agricole vor face obiectul unor contracte pentru biodiversitate, iar aproximativ 33 % dintre ele vor fi vizate de contracte pentru o mai bună gestionare a apei. În sectorul pescuitului, fondurile ESI vor sprijini în primul rând punerea în aplicare a politicii comune reformate în domeniul pescuitului (inclusiv a interdicției de aruncare înapoi în mare a capturilor) și a altor măsuri luate pentru protejarea și refacerea mediului acvatic. Ca răspuns la nevoia de inovare în zonele rurale, Suedia va pune în aplicare Parteneriatul european pentru inovare, care este o modalitate de a disemina rezultatele cercetării către fermieri și întreprinderile din mediul rural, și intenționează să creeze aproximativ 170 000 de locuri la cursuri de formare profesională. De asemenea, Suedia preconizează că fondurile vor sprijini crearea a 3 400 de locuri de muncă în mediul rural în afara sectorului agricol și vor spori accesul la servicii și la infrastructură pentru până la 43 % din populația rurală.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeInstrumentele financiare vor fi utilizate mai mult în perioada de programare 2014-2020, crescând alocarea din FEDR la 133 de milioane EUR, ceea ce înseamnă o creștere cu aproximativ 80 % față de perioada 2007-2013. Sunt planificate trei tipuri de instrumente financiare: opt fonduri regionale de capital de risc pentru sprijinirea IMM-urilor, un „fond de fonduri” pentru sprijinirea fondurilor private de capital de risc din întreaga țară și un „fond verde” național pentru promovarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Suedia utilizează sprijinul FEDR doar pentru instrumentele de capital destinate sprijinirii IMM-urilor în general și pentru sprijin în sectorul energetic.Programele vor asigura utilizarea instrumentelor teritoriale. Trei programe FEDR implică punerea în aplicare a unor strategii de dezvoltare urbană durabilă, iar un program utilizează abordarea bazată pe investiții teritoriale integrate. Fondurile vor investi în dezvoltarea locală, peste 50 % din populația rurală beneficiind de strategiile de dezvoltare locală puse în aplicare de 50 de grupuri de acțiune locală în întreaga țară. Parteneriatele locale în zonele rurale, urbane și intermediare, precum și legăturile dintre zonele rurale și urbane vor fi îmbunătățite cu ajutorul unui program național dedicat, finanțat din mai multe fonduri, program care combină FEDR și FSE și se axează exclusiv pe dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD).Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 8 regionale, 2 naționale, 1 CLLD 1 1 10Fonduri disponibile (EUR) 1 763 510 980 1 763 565 250 120 156 004 981 326 30834

2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESISuedia îndeplinește toate condiționalitățile ex ante relevante, cu excepția condiționalității privind eficiența energetică și a condiționalității ex ante generale privind sistemele statistice și indicatorii de rezultat pentru programul operațional pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.3. Gestionarea fondurilor ESI Principalul instrument de coordonare operațională pentru toate fondurile ESI va fi Fondsamordningsgruppen (Grupul de coordonare a fondurilor), care va depune eforturi pentru a asigura cooperarea necesară dintre autoritățile naționale responsabile cu gestionarea

34 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Suedia.

81

fondurilor ESI: Agenția pentru creștere regională și economică, Consiliul FSE suedez și Consiliul pentru agricultură al Suediei.4. Simplificare pentru beneficiariUn pas important spre simplificare este faptul că autoritățile de management le permit deja beneficiarilor să gestioneze proiectele prin mijloace electronice. Gestionarea în întregime prin mijloace electronice a punerii în aplicare a fondurilor ESI va fi finalizată în 2016. În cazul FSE, se va utiliza o nouă opțiune de costuri simplificate pentru beneficiari, pe baza unui act delegat adoptat de Comisie la 9 iulie 2015.

82

1. Fondurile ESI în Regatul UnitProvocări economice și sociale în contextul fondurilor ESIÎn 2014, economia Regatului Unit a crescut cu 2,8 % – cea mai bună performanță din 2006 și până în prezent. Pentru 2015, se preconizează o creștere cu 2,5 %. În prezent, rata de ocupare (73,5 %) este cea mai mare înregistrată vreodată. Șomajul (5,5 %) este la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape șapte ani și continuă să scadă.Piața muncii din Regatul Unit este performantă în general, însă creșterea productivității muncii este lentă. Nivelurile competențelor de bază sunt mai scăzute decât în alte țări similare, iar piața muncii din Regatul Unit este caracterizată și de subocupare, de un număr redus de ore de muncă pentru anumite grupuri și de un nivel redus al tranziției spre locuri de muncă mai bine remunerate. Sărăcia în rândul copiilor și gospodăriile cu venituri reduse sunt probleme care pot fi agravate de schimbările din trecut ale beneficiilor fiscale, iar stimulentele pentru muncă ar putea fi, de asemenea, afectate.Una dintre principalele probleme cu care se confruntă Regatul Unit este productivitatea scăzută. Fondurile ESI pot aborda mai mulți factori care afectează productivitatea, prin intensitatea de capital și prin investiții în cercetare și dezvoltare (creștere inteligentă) și în educație și competențe (creștere incluzivă). Regatul Unit direcționează deja resurse interne considerabile spre îndeplinirea obiectivelor generale din cadrul Strategiei Europa 2020, ținând seama de recomandările de politică relevante formulate în contextul semestrului european. În pofida angajamentului său față de obiectivele de politică mai ample, Regatul Unit nu s-a angajat la îndeplinirea obiectivelor specifice din cadrul Strategiei Europa 2020, precum cele referitoare la rata de ocupare, nivelurile cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, abandonul școlar și implicarea în învățământul terțiar.Principalele priorități și rezultateÎn perioada 2014-2020, o finanțare din fondurile ESI de peste 16 miliarde EUR va contribui direct la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Se preconizează că investițiile din fondurile ESI, în cuantum de 1,6 miliarde EUR, vor atrage niveluri mai ridicate (127,5 milioane EUR) de investiții private în cercetare și inovare.Se vor investi 266 de milioane EUR pentru îmbunătățirea infrastructurii TIC în scopul abordării unor disfuncționalități clare ale pieței și al punerii în aplicare a unor inițiative planificate pentru a îmbunătăți rata și calitatea creșterii la nivel local, precum și pentru a spori gradul de adoptare a TIC de către întreprinderi.Investiții de 2,4 miliarde EUR vor sprijini IMM-urile, înlăturând barierele din calea creșterii, de exemplu prin accesul la finanțare, consiliere în afaceri, dezvoltarea lanțului de aprovizionare și sprijin sectorial (inclusiv în sectorul agricol, în cel al pescuitului și în cel al acvaculturii). Îmbunătățirea accesului la finanțare este o prioritate-cheie, în special dată fiind lipsa fondurilor de investiții din multe părți ale Regatului Unit.O sumă de 1,4 miliarde EUR va contribui la crearea pieței tehnologiilor, bunurilor și serviciilor de mediu cu emisii scăzute de dioxid de carbon (de exemplu, prin sprijinirea inovării, colaborarea cu lanțurile de aprovizionare, instrumente financiare și încurajarea schimbării modurilor de transport), la stimularea eficienței energetice (printre altele, în întreprinderi și în procesele industriale) și la îmbunătățirea consumului de energie în aproximativ 15 500 de gospodării. Investițiile vor fi cheltuite pentru producerea unei cantități suplimentare de energie din surse regenerabile de 45 158 MW, pentru sprijinirea soluțiilor adaptate de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (de exemplu, orașe inteligente și

83

mobilitate sustenabilă), pentru transport public care nu dăunează mediului, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru valorificarea potențialului resurselor energetice marine.Aproximativ 4,5 miliarde EUR vor contribui la punerea în aplicare a politicilor privind schimbările climatice și a priorităților pentru utilizarea și gestionarea sustenabilă a terenurilor prin acțiuni pentru agromediu și climă bine orientate și prin gestionarea riscurilor de inundații și de eroziune costieră. Fondurile vor contribui la dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit și de acvacultură. De asemenea, se vor îmbunătăți ecosistemele marine și biodiversitatea acvatică. Se estimează că fondurile ar putea contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 554 048 t echivalent CO2/an.O finanțare de peste 360 de milioane EUR va determina îmbunătățiri în funcționarea rețelei TEN-T în regiuni mai puțin dezvoltate.Ponderea FSE în programele finanțate din fondurile ESI este de 45,9 % (5 148 691 817 EUR). Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” va fi disponibilă în Londra Interioară, Merseyside, Tees Valley și Durham, West Midlands, Scoția de Sud-Vest și în Kingston upon Hull, City of Thurrock, Nottingham și Leicester. Principalele priorități din programele operaționale ale Regatului Unit vor fi eliminarea barierelor din calea angajării, a păstrării locului de muncă și a progresului la locul de muncă, inclusiv prin furnizarea de formare de competențe sau alt tip de sprijin, cu o atenție deosebită la tranziția dintre șomaj și angajare. Li se va acorda o atenție deosebită persoanelor defavorizate și tinerilor. Regatul Unit alocă 1,1 miliarde EUR din cuantumul total de 5,1 miliarde EUR din FSE pentru incluziunea socială și pentru combaterea sărăciei și a discriminării. Rezultatele preconizate includ o proporție mai mare de întreprinderi inovatoare (printre altele, cu ajutorul mai multor legături între IMM-uri și instituțiile academice și cu ajutorul unei implicări planificate a British Business Bank), un acces sporit la banda largă ultrarapidă și o utilizare sporită a acesteia, în conformitate cu Agenda digitală a UE, sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, o mai bună gestionare sustenabilă a terenurilor în agricultură și silvicultură, niveluri reduse de inactivitate în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată și niveluri superioare ale formării profesionale și ale competențelor.Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritorialeFondurile ESI vor fi utilizate pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, prin creșterea ofertei de finanțare în cazul în care există o disfuncționalitate a pieței și prin instituirea de servicii de sprijin. Încă nu au fost prezentate propuneri concrete privind posibila utilizare a instrumentelor financiare, întrucât evaluările ex ante sunt încă în desfășurare. Totuși, deocamdată se pare că Regatul Unit își va crește alocarea pentru instrumentele financiare cu aproximativ 50 % față de perioada 2007-2013, depășind suma de 1 miliard EUR. Cea mai mare parte a acestei sume va fi utilizată pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru inovare și pentru energie. Mai mult, programele oferă posibilitatea explorării unor modalități de utilizare a instrumentelor financiare pentru realizarea unor infrastructuri de bandă largă și de mediu.Probleme teritoriale: în special, cel puțin 5,4 % din alocarea din FEDR va fi investită în dezvoltarea urbană durabilă a unor orașe și aglomerări urbane din Anglia. Se vor rezerva pentru LEADER cel puțin 5 procente din totalul contribuției FEADR la programele de dezvoltare rurală ale Regatului Unit. Se vor rezerva 48,5 milioane EUR din FEDR și 58,3 milioane EUR din FSE pentru sprijinirea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea

84

comunității în Anglia. Se vor utiliza investiții teritoriale integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă și ca instrument de abordare integrată pentru investiții în regiunea mai puțin dezvoltată Cornwall și Insulele Scilly. De asemenea, strategia pentru Atlantic ca bazin maritim va fi o sursă valoroasă de inspirație pentru punerea în aplicare a fondurilor ESI.Informații-cheie


FEADR FEPAM ETC

Număr de programe 12 regionale 4 regionale 1 național 10


2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESIEvaluarea detaliată a condiționalităților ex ante generale și tematice a fost furnizată la nivel de program, datorită structurii descentralizate a administrației din Regatul Unit. Au fost îndeplinite toate condiționalitățile ex ante generale și tematice.3. Gestionarea fondurilor ESI Se va utiliza o gamă de instrumente complementare de politică ale UE (de exemplu, Orizont 2020) și naționale pentru a se valorifica la maximum beneficiile obținute din fondurile ESI. Regatul Unit a instituit mecanisme care prin care să se asigure coordonarea dintre fondurile ESI și alte instrumente ale UE și naționale.4. Simplificare pentru beneficiari Autoritățile de management dezvoltă măsuri, care includ utilizarea sporită a sumelor forfetare și a opțiunilor de costuri simplificate, pentru a asigura o reducere reală a sarcinii administrative pentru beneficiari și administratori.

35 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Regatul Unit.

85

Date post:	24-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

1. Fondurile ESI în Belgia - Chamber of Deputies · Web viewDin FEDR, din Fondul de coeziune și...

Documents