409_low-res

ANUL IX NR. 409 14 20 septembrie 2013 S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMNIA APARE S~MB|TA WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

ACTUALITATE

Muzica e `n alt\ parte

Bedros Horasangian

Lumea culturali ceas c\ romneas -c\ este `n delir. Emula]ia st` r nit\ `nr`ndul amatorilor de sin drofii cul-turale de tot felul azi aici, m i`ne ` nFoc[ani, poim i` ne la Berlin, s`mb\ -t\ la Ierusalim, Kultur und Kultur,nur Kultur a atins cote `nalte cuprilejul acestui Festival G. Enescu.Pe bun\ dreptate.

pag. 2-3

Avanpremier\

Datul `n spectacol

Un festival pentru lini[teateatrului nostru

Olti]a C`ntec

Un comunicat trimis de biroul depres\ a anun]at, `n sf`r[it, selec ]iacelei de-a 23-a edi]ii a FNT. Zic `nsf` r[it, pentru c\ festivalul debu teaz\pe 25 octombrie, cam `ntr-o lu n\, in-terval temporal insuficient orga-niz\rii `n condi]ii fire[ti a unui eve -niment de o asemenea amploare.

pag. 7

INTERVIU CU SCRIITOAREA ADINA DABIJA

{amanul exist\ `n orice persoan\,doar c\ nu e adus la suprafa]\

De Adina Dabijaauzisem c`nd `nc\ nudebutasem sau, dac\o f\cusem, atunci eraun debut foarteproasp\t. Eu [tiam c\Adina Dabija scriepoezie. Citisem atunci ni[te texte de-ale ei [i `mipl\cuser\. Dup\ carenu am mai auzit ni -mic despre ea. Edrept, nici nu amc\utat-o. Dup\ mul]iani, adic\ `n urm\ cuc`teva luni, am aflatca Adina Dabija ascos un roman. {i c\tr\ ie[te `n America.Am `nceput s\ citesc{aman cu interes [icuriozitate, ceea cev\ recomand [i dum-neavoastr\.

O lun\ p`n\ lastartul FILIT

Silviu D. Constantinescu

Circa 200 de profesioni[ti ai c\r -]ii se vor afla la Ia[i ` n perioada 23-27octombrie pentru a lua parte la pri-ma edi]ie a Festivalului Interna]io -nal de Literatur\ [i Traducere Ia[i(FILIT). Joi, 12 septembrie, ` n ca drulunei conferin]e de pres\, au fostanun]ate la Ia[i lista autorilor careau acceptat invita]ia festivalului [inout\]i legate de programul FILIT.

pag. 11

Parinoush Saniee Tat\l celuilalt copil

Suplimentul de cultur\ publi -c\ `n avanpremier\ un fragmentdin romanul Tat\l celuilalt copilde Parinoush Saniee, care va ap\ -rea `n cur`nd `n colec]ia Bibliote -ca Polirom. Actual a Editurii Poli-rom, `n traducerea din limba per-san\ a Cristinei Ciov`rnache.

pag. 12-13

FOTO

: Boo

kfes

t

Citi]i interviul realizat de Elena

Vl\d\reanu `n pag. 8-9

Bedros Horasangian

Mi-am adus aminte de aceast\ mi-nunat\ coresponden]\ dintre ei, cumulte referin]e [i inserturi muzica-le diverse, dar mai ales la adresalucr\rilor babacului (adic\ Beet-hoven), mult `ndr\gite de cei doibuni prieteni afla]i departe unul decel\lalt. Tocmai pentru c\ `n acestezile, cele cinci concerte pentru pian[i orchestr\ ale babacului s`ntpre zente la Bucure[ti. FestivalulEnescu adun\ ce e foarte bun prinlu me, `ntr-o `nl\n]uire de mare ra-finament.

Tenta]iile [i ofertele s`nt mari.Momente unice. Serii, suite de con-certe dintre cele mai variate. C\vrei s\ ascul]i Stravinski sau Ra-vel, Brahms, Ceaikovski, Wagner un regal cele patru opere progra-mate sau, evident, Enescu. Or-chestre simfonice de renume inter-na]ional (Berlin, Viena, Londra etc.),soli[ti de renume mondial (Pera-hia, Radu Lupu, Zukerman, Zacha-rias etc.) [i muzicieni & melomanide toate felurile [i de toate v`rstele,`ntr-un num\r mai mare dec`t ori -unde `n Europa. Cel pu]in, la acestmoment. Festivalul Enescu este laconcuren]\ cu proiectul Ro[ia Mon -tan\ [i situa]ia cìnilor f\r\ st\p`ndin Romnia. Un festival de rezo-nan]\ interna]ional\ ast\zi. A[acum exploatarea aurului cu cianurisau a gazelor de [ist prin procedeeneortodoxe este ceva nou pentruRomnia. Dar nu `ntotdeauna lu-crurile au stat a[a. Legat strict deFestivalul Enescu. Criticul muzi-cal cu vechi stagii, Dr. Grigore Cons -tantinescu, face o interesant\ [i uti -l\ trecere ` n revist\ a tuturor edi]i -ilor festivalului `n publica]ia His -toria. Num\r dedicat `n `ntregime

celui care a scris Vox Maris [iSimfonia de camer\, lu cr\ri carese vor c`nta [i ele `n acest festival,adic\ George Enescu. Sigur c\ a -cum mult\ lume culturaliceasc\ es-te cu Enescu pe buze. Enescu `nsus, festival ` n jos, numele lui Geor-ge Enescu ajunge la fel de popular[i citat precum cel al lui TraianB\sescu. M\i s\ fie! (Z`m bim,g`ndindu-ne c\ acum c`]iva ani, pevremea ministeriatului la Cultur\al lui Toader Paleologu, pre[edinte-le in charge a fost obligat s\ supor-te un Oedipe integral, cap coad\.Apoi a m\rturisit, sp\ [it, c\ i-apl\cut foarte mult... corul! Pe bun\dreptate, maestrul Stelian Olaru fa-ce, ca [i Ion Iosif Prunner la Filar-monic\, o treab\ minunat\.)

Un program echilibrat

~l transform\m sau nu pe Enescu`n brand de ]ar\? Fostul ministru alCulturii, compozitorul Adrian Ior-gulescu, chiar g\sea cuvinte potri-vite pentru a[a ceva. Nu ar fi singu-rul pe acest subiect ginga[. ~i adu-cem lui Enescu osemintele dinFran]a, ca [i `n cazul lui Brncu[i,ca s\ avem noi pretexte de ceremo-nii cu iz patriotic sau ` l l\s\m ` n pa-ce s\-[i doarm\ somnul de veci aco-lo unde i-a fost dat? Opunem lumea

celor care tr\iesc cu [i prin cultur\cu cei care o ignor\? Sau au altepri orit\]i? Care s`nt acelea? Au cir-culat [i mai circul\ fel de fel descenarii legate de viitorul festivalu-lui. S`nt bani, nu vor mai fi bani, os\ fie bani. Mereu ne sucim ` n jurulbanilor. (Cu ani `n urm\, c`nd Fi-larmonica Enescu urma s\ plece`n turneu [i statul romn era puspe economii, faimoasa Suzana G-dea, care r\spundea de Cultur\ laacea dat\, a propus ca orchestra s\fie `mpu]inat\. ~n loc de 20 de vioris\ fie 12, `n loc 8 violonceli[ti, 4,contrabasi[tii [i ei la jum\tate.P\i nu mai sun\ bine orches-tra..., ar fi spus timid cel din di-rec]ia filarmonicii care gestiona si-tua]ia. P\i, s\ c`nte mai tare, cemare scofal\..., ar fi zis tovar\[a,care a r\mas de pomin\ `n istorianoastr\ imedia t\. Va fi uitat\ odat\cu genera]ia care, mai mult saumai pu]in, i-a fost contemporan\.)

Concursul oricum a disp\rut.~ntreg programul a fost g`ndit echi-librat. Altfel dec`t acum doi ani. Auap\rut `n schimb o sumedenie deworkshop-uri, de ]inut\, profesio-nale, cu totul binevenite ca inten]iede a promova valorile muzicii enes-ciene. {i nu numai. Nu analizezstructura programului festivaluluidin acest an. {tiu bine ce eforturi

extrordinare au f\cut cei de la Arte-xim, `n cap cu Mihai Constantines-cu. {i cum s-a dat peste cap IoanHolender s\ aduc\ `n Romnia totce e mai bun [i valoros pe plan mon -dial. {tiu bine ce efort organizato-ric, financiar [i logistic presupuneo astfel de `ntreprindere. Tocmaide aceea toat\ pre]uirea [i admi ra -]ia pentru festival din partea u nuiom care chiar iube[te muzica. Darnu tr\im doar `n el. Cu el. Tr\ indazi un sentiment de ultim\ or\, ple -c`nd de la concertele de la Sala Pa-latului, [i privind mul]imea de ti-neri care manifestau zgomotos, zil-nic [i `n num\r mare, `n defavoa-rea proiectului Ro[ia Montan\.Mul]i imberbi, biciclete, costuma -]ii fistichii, coafuri afro, prospe]i -me, iluzii, elan, idealuri, ecologiaca hobby, militantismul ca diver-tisment. Faimosul strig\t Noi vremp\m`nt! avea o alt\ `nc\rc\tur\dra matic\ dec`t Vrem cultur\, nucianur\!, cum se milita simpa peunul dintre panourile agitate. Mi-afost dat s\ r\m`n, mut ca o leb\d\,[i c`nd am v\zut Jos capitalismul!.M\i s\ fie, mi-am zis, ce se `nt`m -pl\? A[a repede ne-am plictisit depia]a liber\ [i drepturile omului?Revenim la Marx, Engels [i Tran-dafirii Doftanei?.

Nu [tiu, muzica e `n alt\ parte.

Sala aproape goal\ laCvartetul Voces

M\ num\r printre cei care se de-dau volupt\]ilor muzicale de dece-nii. {i at`t. Toat\ v`nzoleala astapentru a fi prezent la un evenimentsau altul, nu neap\rat pentru mu-zic\, pentru c\ ea r\m`ne undevadeparte, ci pentru c\ este trendy,m\ deprim\. Nu [tiu dac\ intere-seaz\ pe cineva ce cred eu despreuna sau alta. Profit doar de ocazies\ spun ce cred [i simt `n aceast\conjunctur\ legat\ de FestivalulEnescu. Nu m\ mai revolt\ nimic.Nici nu-mi fac iluzii c\ lumea va fimai bun\ `ntr-un viitor nedefinit.C\ tinerii [i tineretul vor fi mai cumo]. S\ fie, s\ m\ `n[el eu. De ce?Pentru c\ [tiu deja de ani buni c\nu se poate schimba nimic `ntr-unmental colectiv care se simte binea[a cum este de secole. Nu e o incri-minare, doar o constatare amar\.S`ntem cum s`ntem, ne descurc\m.Care pe care. Descurc\reala [i im-proviza]ia ca mod de via]\. Ce-o fi,cum o fi, merge [i a[a, merge. Tena-cele, muncitorul [i r\bduriul IoanHolender a pus mult\ ordine [i acoagulat, pe barba lui cum se spu-ne, pe experien]a [i rela]iile at`tde necesare `n aceast\ lume `n caretr\im (supravie]uim?) sale, tot ce

2 actualitate

Muzica e `n alt\ parte

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 409 14-20 septembrie 2013

Lumea culturaliceasc\romneasc\ este `n delir.Emula]ia st`rnit\ `n r`ndulamatorilor de sindrofiiculturale de tot felul aziaici, mìne `n Foc[ani,poimìne la Berlin, s`mb\t\la Ierusalim, Kultur undKultur, nur Kultur aatins cote `nalte cuprilejul acestui Festival G.Enescu. Pe bun\ dreptate.Ne `n\l]\m, Hoch!, cumscria, cu fin\ ironie,marele meloman HerrDirektor I.L. Caragiale dela Berlin, adres`ndu-semarelui meloman [iprieten, Herr Doktor PaulZarifopol, aflat la Leipzig.

Cvartetul Voces

FO

TO

: Ser

giu

Iczk

ovits

se poate `n condi]iile date ca Festi-valul Enescu s\ ias\ ceva de ex-cep]ie. {i a ie[it. Dovad\ s`nt mul te,foarte multele evenimente muzica-le de `nalt nivel care se deruleaz\.Este ceva viu, care tr\ie[te la maxi-mum de intensitate `n aceste zile.La unele concerte am ajuns s\ fiuprezent [i eu, la altele nu. P\cat,pentru c\ nu ai tot timpul ocazia,mai ales dac\ nu c\l\tore[ti, s\ ai la`ndem`n\ astfel de concerte. S`nt [itransmisiile televizate, [i nenum\ -rate transmisii radio, cine vrea chiarare ce s\ asculte. Muzica este pre-zent\ la tot pasul. S\ ne bucur\m deea. Dar oare mai [tim s\ o facem?Sau muzica nu mai conteaz\? Ceconteaz\? Via]a, arta, cultura, r\ -m`n doar ceva pasager, anex\, caun [pri] rece [i bun? Orice ar fi, ori-cum ar fi, e bine. Ne mai ciorov\im`ntre noi, ne mai cion d\ nim, ne `m -p\c\m apoi, toate trec, ce rost are s\punem la suflet. Festivalul Enescu[i suita de manifes t\ri muzicale deexcep]ie care s`nt puse laolalt\ pre-cum bijuteriile vechi `n caseta deargint a bunicelor `mi ofer\ acestprilej de a m\ roti `n jurul meu. Cu[i f\r\ muzic\. At`tea [i at`tea blo-guri, site-uri, informa]ii peste infor-ma]ii adunate [i g\sibile peste tot [ila `ndem`na oricui e interesat devreun artist, muzician, concert sauspectacol m\ fac s\ cred c\ `nc\ uncomentariu `n plus devine cumvainutil. Ce s\ comentezi c`nd nu emai nimic de comentat de la un ni-vel `ncolo, ci doar de ascultat? Demuzic\ este vorba. De Marea Mu-zic\. Mar]i la orele 17.00, la AteneulRomn, la concertul minunii came-rale numit\ Cvartetul Voces `nt`mpl\tor din Ia[i , sala era maimult goal\ dec`t plin\. {i se c`ntaArta Fugii, testamentul mareluicantor de la Thomaskirche dinLeipzig, o lucrare capital\ din isto-ria muzicii, a lui J.S. Bach, [i nu

cine [tie ce compozi]ie de ultim\or\, mai mult sau mai pu]in experi-mental\ sau postmodern\ careadun\ speciali[tii [i gone[te mare-le public. Muzicienii ie[eni auc`ntat admirabil. 40 de ani de ca-rier\. ~i ur m\rim de ani `n [ir, s`ntdeja o institu]ie `n sine. CvartetulVoces. {i totu[i, dincolo devirtu]ile [i valoarea lor, nu fac s\lipline. Nu s`nt un nume de marer\sunet la bursa marilor nume [iansambluri muzicale ale lumii. {i emare p\cat. De ce, de ce, [tim bine.Pentru c\ ar ti[tii no[tri din ]ar\s`nt v\duvi]i de institu]ia numit\agent (muzical, literar etc.) O mese-rie care la noi nu exist\ (sau e ca [iinexistent\), absolut onorabil\ [icare poate promova/impune unnume sau o forma]ie, printr-o stra-tegie bine g`ndit\ pe pia]a inter na -]ional\. {i nu doar. Nu mi se aprenormal ca un cvartet consacrat detalia lui Voces s\ c`nte cu s\li pejum\tate goale, iar ni[te tineri, ta-lenta]i, desigur, dar la `nceput decarier\ Tomescu, Horia Mihail,Suma etc. s\ umple s\lile p`n\ larefuz.

Muzica nu mai conteaz\ aproape.{i ar fi p\cat, mare p\cat.

Bertrand de Billy, `nlocuitde Leo Hussain

{i am ajuns la o component\ spe-cial\ care d\ for]a sau neputin]aunui eveniment artistic. Publicul.El nu este programat de Ioan Ho-lender ca parte a festivalului, de else ocup\ cei care promoveaz\ eve-nimentul. Reclama, sufletul comer -]ului, se spunea pe vremea bunici-lor, c`nd `nc\ nu existau agresivele[i multiplele forme de promo de as -t\zi. Cine mai iube[te azi arta, mu-zica, literatura, cititul unei c\r]isau ascultatul unui concert de Be-ethoven. (Toate cele cinci concertepentru pian ale lui s`nt programate

`n dou\ zile la Ateneul Romn dinBucure[ti, av`ndu-l pe Rudolf Bu-chbinder dirijor [i solist. Cu con-cursul Orchestrei FilarmoniciiGeor ge Enescu. O minune s\ as-cul]i ` n dou\ concerte succesive, live,`ntr-o interpretare de excep]ie, ca-podoperele beethoveniene. O [ans\unic\. Once in a life.)

Nu am rezistat prin cultur\. Nicivorb\. Am tr\it cum am putut [i c`tmi-a fost dat. Dureaz\..., ca s\-l ci-tez pe Eugen Ionesco, atunci c`ndamicul s\u de tinere]e, Ar[a vir Ac-terian, `l `ntreba ce mai face.

S-au pr\p\dit am`ndoi. Festiva-lul Enescu continu\. Dureaz\. Du-reaz\ pentru cei care tr\iesc [i prina[a ceva. Dar pentru ceilal]i, dinafara acestei sfere strict culturali-ce[ti?

~n fiecare zi c`te o minune.Una dintre ele numindu-se Gur-

re-Lieder (C`ntece despre Gur-re), lucrare de june]e a lui ArnoldSchonberg. Corul [i FilarmonicaG. Enescu erau preg\tite s\ apar\sub bagheta lui Bertrand de Billy.Din motive tehnice, ca s\ zicem a[a,dirijorul a pretins un c`nt\re] de o -per\ pentru un rol de povestitor,acel vorbit-c`ntat, Sprechgesang,care l-a f\cut faimos pe maestrul do-decafonismului, [i cum nu i-a ac-ceptat nici pe Marcel Iure[, nici peVictor Rebengiuc, Bertrand de Bil-ly a plecat [i gata. Dar situa]ia a fostsalvat\ de britanicul Leo Hussain,un muzician experimentat `n muzi-ca vocal-simfonic\ [i de oper\, carea dirijat magistral o complex\ lu-crare de la `nceputurile secoluluiXX. Influen]at\ de expresionismulgerman, aflat `n efervescen]\ [i ca-re d\dea nota la acea dat\, coagu -l`nd energiile unui spirit inovator,Schonberg realizeaz\ prima sa ca-podoper\ ce premerge straniul Pie -rot Lunaire. O poveste de dragosteme dieval\, cu inserturi fantastice,ce se reg\sesc [i `n textura armo-nic\ cu inflexiuni wagneriene [iecouri brahmsiene, o armoni oa s\`mbinare de registre tonale ` ntre or-chestr\ [i prezen]a soli[tilor. Da c\prezen]a unui actor mult apre ciat [iiubit cum este Victor Rebengiuc aatras aten]ia publicului, masa so-nor\ extrem de viguroas\ [i cu ac-cente dramatice bine scoase `n evi-den]\ de dirijor a creat un ghem defoc muzical. Orchestra, so li[tii ger -mani [i britanici, adu[i `n mod spe-cial pentru acest spectacol al\turide corul Filarmonicii bucure[teneau fost la `n\l]imea momentului.Vorbe banale, `n mod cert, pentrutensiunea creat\ `n sal\. De o parti-tur\ [i o interpretare de excep]ie.

Otello, sub bagheta luiKeri-Lynn Wilson

~n a[teptarea spectacolului cu Oe-dipe, Opera Na]ional\ Bucure[ti aprogramat premiera operei Otellode Giuseppe Verdi. S`ntem `n plinan aniversar Verdi. {i `n programe-le simfonice au fost cuprinse c`tevalucr\ri, culmin`nd cu Requiem-ula t`t de `ndr\git de melomanii depre tutindeni. Orchestra [i corul ONBau fost sub bagheta unei, surprize-surprize, dirijoare americane, oblon d\ simpatic\ [i energic\ nu-mit\ Keri-Lynn Wilson. Regia, tot odoamn\, Vera Nemirova. O bulg\ -roaic\ stabilit\ `n Germania din1982, cu un CV bogat, care a propuso un spectacol total, spectaculos `ntoate registrele. Nu spunem maimult, a[tept`nd opinia distinsuluiCostin Popa, ca s\ nu scriem cine[tie ce gogom\nie. Soli[ti, `n rolullui Otello, un Marius Vlad Budoiude zile mari, nefericita devenit\ [isimbolul dezn\dejdii, Desdemona,intrepretat\ magistral de Iulia Isaev,cu vocea ei admirabil\, `n timp ceIago, cel mai faimos intrigant dinistoria culturii, a fost ex peri -mentatul {tefan Ignat. Spectacolulcu acest inedit Otello care e `nfond transcrierea italian\ a unuinu me mult prea cunoscut ca s\ maiconteze cum se scrie va fi reluat`n aceast\ stagiune cu o distribu]iefluid\. Chiar o idee bun\ pentru unspectacol despre care se va vorbi [idup\ ce Radu Lupu [i Murray Pe-rahia la recitalul lui de la AteneulRomn, unde iar va fi nebunia depe lume, nu se vor face ` nregistr\ri,nici transmisii de nici un fel... aup\r\sit `n plin\ glorie un Bucu -re[ti care s-a bucurat de zilele degra]ie din aceste s\pt\m`ni.

Muzica nu e `n alt\ parte. E aici. La Festivalul Enescu.

actualitate 3


Orchestra [i corul ONB `n Otello, de Giuseppe Verdi

Victor Rebengiuc, povestitorul din Gurre-Lieder, de Arnold Schonberg

FO

TO

: Age

rpre

s

FO

TO

: Age

rpre

s

4 opinii

La loc TELEcomandaAlex Savitescu


Ajungi, f\r\ s\-]i dai seama, la con-statarea c\ patrupedelor, fie ele pi-sici sau cìni, nu le trebuie preamult s\-]i intre pe sub piele. Defini-tiv. A[a te treze[ti, uneori, c\ le a -tri bui tr\s\turi omene[ti unor ani-male. Asta e, evident, o exagerare.Vai, c\]elul \sta `n]elege tot cespun!: de c`te ori n-am auzit frazaasta din gura unui st\p`n m`ndru [idr\g\stos? Exager\rile de felulaces ta au duio[ia lor absolut justifi-cat\.

Nejustificate s`nt `ns\ dragos-tea [i grija pe care le declam\cei care cresc cìni `n fa]a sau `nspatele blocului. Am pus ghilimele,pentru c\ nu o s\ ì cred niciodat\pe ace[ti oameni c\ s`nt capabili dedragoste [i de grij\ adev\rat\. Cas\ ` mprumut parte din logica lor defier, ì pot `ntreba dac\ [i-au cres-cut copiii `ntr-o cutie de carton,arunc`ndu-le resturile de la mas\ dedou\ sau de trei ori pe zi, l\ s`ndu-inevaccina]i [i prad\ posibilelor ne-num\rate pericole din mediul `n -con jur\tor. Asta pentru ca, apoi, s\sar\ la g`tul oric\rui om s\n\tos lacap, deranjat de spectacolul sinistru

pe care e nevoit s\-l `n ghit\ zi de zi.Este foarte simplu [i comod s\ po-zezi ` n Maica Tereza a cìnilor vaga-bonzi. E infinit mai com plicat s\ ieiuna sau dou\ pot\i de care ai prinsdrag, s\ le adop]i, s\ le faci analize,carnet de s\n\tate [i s\ le cre[ti latine `n cas\. S\-]i faci griji `nconti-nuu pentru ei, nu doar atunci c`ndie[i la geam s\ zbieri la oameniinervo[i ce tocmai era s\ fie mu[ -ca]i de proteja]ii t\i. Mi se pare c`tse poate de hilar c\ tuturor acestorcresc\tori de animale vagaboandeli se spune, generic, iubitori deanimale. Are sintagma asta cevadin parfumul de eroism al infan-teri[tilor din prima linie, care, se[tie, se sacrific\ primii pentru li-bertatea patriei lor. Noi, fo[ti sauactuali proprietari de animale sauindivizi care nu au avut niciodat\a[a ceva, s`ntem restul. Restulacela nenorocit, care nu are voienici m\car s\ m`rìe atunci c`nd efug\rit de trei-patru dul\i la col ]ulblocului.

Am o feti]\ de doi ani [i jum\ta-te. Evident, ì plac cìnii [i, `n gene-ral, orice vietate. ~n urm\ cu vreo

lun\, curioas\ fiind din fire, s-a a -propiat, `ntr-un parc din Ia[i, de lo-cul `n care o tanti din asta grijulie-nevoie-mare l\sase pot\ilor mult iu-bite ceva hran\ [i ap\. Deodat\, din -tr-un bloc, de la geamul unei buc\ -t\rii, o ]a]\ a `nceput s\ produc\ vo-calize: Ce caut\ copilul \s ta acolo?Acolo e m`ncarea c\]eilor MEI! Chempoli]ia!. Nu v\ pot reproduce ur\rile

de bine pe care i le-a transmis at`ttat\l, c`t [i vreo al]i doi p\ rin]i afla]i`n zon\, tot cu copiii. ~n zon\, adic\ ` nparc, mai exact, `ntr-un loc de joa c\.

Tocmai de aceea, i-a[ ruga pe to]iace[ti duio[i care iubesc animaleleat` t de mult, ` nc t` uit\ c\ s`nt oameni,s\-[i piard\ vocea. S\ nu mai militeze,pe re]ele de socializare sau prin emi-siuni televizate, pentru vagabondaj.

S\ nu ne mai `ncalce teritoriul nou\,oamenilor normali la cap. S\ nu nemai amenin]e [i s\ nu ne mai jig-neasc\. Am v\zut pe Facebook, `n -tr-o singur\ s\pt\m`n\, vreo dou\ -zeci de Maici Tereze, masculine [i fe-minine, `njur`ndu-i pe cei care vorca str\zile [i parcurile s\ arate nor-mal. S`nt din ce ` n ce mai convins c\[i ace[tia trebuie steriliza]i.

Nu am avut niciodat\ animal de companie. Cìne, niciat`t. Conjuctural, am locuit c`]iva ani cu o c\]ea extremde dr\g\la[\ [i de iubitoare, de care m\ ata[asemfoarte tare. Face parte, cred, din codul lor genetic [i din al nostru s\ ne ador\m reciproc [i, `n cazurilefericite, cu st\p`ni [i animale echilibrate, s\ nerespect\m reciproc.

Pa [i cu]u!

De cum deschizi ochii diminea ]a,lumea `ncepe s\ se `mpart\ `n dou\tabere.

La micul dejun, stai `n cump\n\de care parte a mesei s\ te a[ezi: acelor care m\n`nc\ pìne pr\jit\ saunormal\, a celor care vor ochiurisau omlet\, cafea ori ceai. Nu-i ma-re ceart\, dar un fel de segregaretot se produce.

~n casa sc\rii e [edin]\ de admi-nistra]ie: cei care au central\ se cear -t\ cu cei care au r\mas racorda]i lasistemul de `nc\lzire centralizat,cei cu datorii la `ntre]inere contracelor f\r\. La garaj, te g`nde[ti dac\s\ mergi cu ma[ina sau cu bicicle-ta. Dac\ iei ma[ina, te `njur\ bici -cli[ tii. {i invers. Iei bicicleta [i ai deales ` ntre strad\ [i trotuar. Pe stra d\,

te ur\sc [oferii, pe trotuar, pietonii.La serviciu, e scandal `n privin -

]a unei decizii de interes general: oparte g\se[te decizia just\, cealalt\se g`nde[te la s\racii simpli anga-ja]i. Ai de ales `ntre scandalagii[i apatici. ~ntre ling\i [i anga-ja]i-problem\. ~ntre oameni careau s`nge-n instala]ie [i cei lipsi]ide coloan\ vertebral\.

Unii vor pauz\ de mas\, al]ii nu,vor s\ plece mai devreme acas\. ~npauza de mas\, o parte m\n`nc\, oalta fumeaz\. Unii m\n`nc\ prostii,tot felul de c\caturi fast-food, al]iis`nt vegetarieni, `nghit ca bovinelec\caturi cu clorofil\. Unii m\n`nc\[i fumeaz\, al]ii nici una, nici alta.Femeile cu femeile. B\rba]ii cu b\r -ba]ii. Femeile s`nt superficiale [iso fisticate, bune sau rele, blondesau brunete. B\rba]ii s`nt porci sau

ni[te domni, c\s\tori]i sau burlaci.Trebuie s\ alegi `ntre X factor [iRomnii au talent, ` ntre Discovery[i Digi Life, `ntre a fi sp\lat pe cre-ier de Antena 3 sau de B1 TV, `ntreSteaua [i Dinamo, `ntre Boomerang[i Cartoon Network, ` ntre GSP [i Pro -sport, `ntre televizor [i ci tit o carte.

~n timpul serviciului, e[ti prin-tre cei care muncesc pe bune saucei care freac\ menta. Cei care mun -cesc pe bune se ` mpart ` n talente ade -v\rate [i muncitori s`rguincio[i,`n arti[ti [i ingineri. Cei care frea -c\ menta, `n cei care recunosc c\ ofac [i cei care nu.

Ie[i de-acolo [i trebuie s\ alegidac\ mergi la o bere sau la o plim-bare. La bere sau la un whiskey. Cupriva]ii sau bugetarii. Trebuie s\alegi `ntre B\se [i Ponta, `ntre lo-vitura de stat [i colonie uist\,`n tre comuni[ti [i reformatori. Pre-feri Evul Mediu sau Modernitatea.E[ti cu Estul sau cu Vestul. Cu Pu-tin sau cu Obama. Cu Europa saucu SUA. Vrei ca Siria s\ fie atacat\,d\-i `n m\-sa de nenoroci]i, sau s\

fie l\sa]i `n pace, c\-s treburile lorinterne. Din nou, revine `n discu]iedac\ vrei s\ cad\ avionul cu echipaStelei sau cu cea a lui Dinamo.

Pe strad\, trebuie s\ alegi dac\mergi la o plimbare sau la un pro-test. Te plimbi singur sau cu fami-lia. Dac\ mergi la protest, trebuies\ alegi unul. ~ntre cel legat de Ro -[ia Montan\ sau cel despre maida-nezi. Vrei cianur\, ape subteranecon taminate pe veci sau cer senin,p\ duri verzi [i p\s\rele vioaie. Vreis\r\cie demn\ sau bun\stare subles\. Vrei locuri de munc\ ` n turismsau `n galerii de [obolani. Vrei s\dispar\ jigodiile ordinare, ani-malele s\lbatice din ora[ sau deviiap\r\tor p\tima[ al unor cu]u-cu -]u dr\g\la[i, al unor suflete maicurate dec`t ale oamenilor.

Trebuie s\ alegi! Alege! Alegeacum! Vrei p i`ne pr\jit\ sau ochiuri?Cu mama sau cu tata? M\n`nci `nbuc\t\rie sau la televizor, `n sufra-gerie? Mergi cu bicicleta sau cuma [ina? }ii cu conducerea sau cup\lma[ii? Cu pauz\ sau f\r\ pauz\?

Whiskey sau bere? Pro sau antiRo[ia Montan\? Tr\ie[ti din banipu blici sau priva]i? E[ti activ saupasiv? Informat sau manipulat? Fu -mezi ]ig\ri lungi sau scurte? ~]i placblondele sau brunetele? Te excit\pleto[ii sau chelio[ii? Vrei cadavrede maidanezi sau cu]u-cu]u dr\g\ -la[i? E[ti cu B\se sau cu Ponta?Alege! Ai ales?

Dac\ ai ales, sigur ai fost pl\titpentru ceea ce ai ales, sigur ai uninteres personal ascuns, de regul\meschin, sigur e[ti omul lui cutare.Dac\ nu ai ales, de ce nu alegi, la -[ule, nenorocitule? Din cauza ta seduce ]ara de r`p\.

{i asta pentru c\ nu ai avut deales [i te-ai n\scut ` n Romnia, pen-tru c\ ai fost `nv\]at de mic cum lu-mea nu se poate ` mp\r]i dec`t ` n do -u\ tabere care se ur\sc, c\ nu exis -t\ loc pentru o a treia cale. De nuan -]e [i culori nici nu mai poate fi vor-ba. Nu po]i s\ vrei dec`t alb sau ne-gru. Indiferent ce alegi, va veni ci-neva [i-]i va spune Hai sictir!.

Alb sau negru?

~nt`mpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu


opinii 5

Suplimentul lui Jup

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

De ce a[ fi at`t de pesimist? M\ `n -va]\ istoria recent\, care se repet\nu pentru c\ repeti]ia ar fi vreo le-ge imanent\ a istoriei, ci pentru c\de dou\zeci de ani [i mai bine isto-ria asta o fac `n Romnia cam ace-ia[i oameni. Ei sau odraselele lorpolitice [i mediatice.

~n mod ideal, o afacere bun\ `ncapitalismul \la veritabil e cea ` ncare toate p\r]ile s`nt mul]umite detranzac]ie, fiindc\ toate au de c`[ti-gat sau m\car li se pare c\ au dec`[tigat. Iar o afacere de risc, cum ecea a exploat\rii de la Ro[ia Mon-tan\, presupune `ncredere `ntrep\r]i `ntre toate p\r]ile. Una dinp\r]ile implicate aici este [i cet\ -]eanul romn generic, care se vedec\ nu prea are `ncredere `n niciuna din celelalte p\r]i. I se pare c\afacerea se ` ncheie cumva pe la spa - tele lui, c\ p`n\ la urm\ o s\ r\m`n\fraierit, [i cu banii lua]i, [i cu laculde cianur\ `n curte. De aici a r\s\ -rit revolta civil\ a celor ce manifes-teaz\ `n pie]ele marilor ora [e dinRomnia. {i pe bun\ dreptate.

Haide]i s\ presupunem c\ o fir -m\ str\in\ cu tradi]ie `n minerit [icu o oarecare respectabilitate [i-arfi exprimat inten]ia s\ exploatezeaurul de la Ro[ia Montan\, ar fi

venit ` n Romnia, ar fi negociat pascu pas, transparent, cu guvernele]\rii [i ar fi ob]inut avizele necesa-re. Ar fi o condi]ie minimal\ pen-tru ca afacerea s\ par\ (m\car s\par\) una onest\. ~ntr-un astfel decaz poate se mai putea discuta.

Dar `n Romnia astfel de cazuris`nt rare. Afacerea Ro[ia Montan\a pornit de la un afacerist cu repu-ta]ie `ndoielnic\, de origine rom -n\, cu rela]ii printre oameni cu oreputa]ie similar\ din politica [ieco nomia romneasc\. Fiecare pas`nainte `n deschiderea exploat\riia fost f\cut pe ascuns, pe furi[ sau,c`nd s-a putut, cu for]a [i pretutin-deni au fost implicate personaje du-bioase. De la mini[trii Conven]ieiDemocrate p`n\ la cei ai USL, tot fe-lul de indivizi care s-au perindat pela guvern s-au sim]it datoare s\-iajute pe cei de la Gold Corporation a[a, din preaplinul inimii lor, maicu o concesiune, mai cu un aviz deexploatare, c\ doar nu d\deau de laei. Po]i avea `ncredere `n ni[te oa-meni care, atunci c`nd au avut pu-terea `n m`n\, n-au reu[it dec`t pri-vatiz\ri [i v`nz\ri p\guboase, iarstatul a pierdut mereu mai multdec`t a c`[tigat? P\i, nu prea. Cumnu po]i avea `ncredere nici `ntr-o

coali]ie de guvern\m`nt care, a -tunci c`nd e ` n opozi]ie, se opune cu`nd`rjire proiectului de exploatare,iar c`nd vine la putere, tr`nte[te olege cu dedica]ie tocmai pentru pro -iectul pe care `l denigra at`ta maian]\r]. O judecat\ de bun-sim] su-gereaz\ c\ aici e ceva putred.

Prea mult\ `ncredere nu po]iavea nici `n pres\. Vezi televiziunicare acum un an [i jum\tate pre-zentau `n breaking news cincizecide protestatari `mpotriva guvernu-lui, iar ast\zi ignor\ protestele amii de cet\]eni numai pentru c\ seopun aceleia[i exploat\ri. Vezi zia-re care scriu texte chinuit-obiecti-ve, din care reiese c\ totu[i n-ar fir\u dac\ s-ar scoate aurul \la de-acolo. Poate `]i aduci aminte [i c\nu demult mai toate canalele TV [imai toate cotidienele na]ionale e -rau `nc\rcate de reclame pl\tite deGold Corporation. O asemenea des -f\[urare de for]e n-am v\zut la nicio alt\ companie dornic\ s\ fac\ afa-ceri `n Romnia.

Bine, po]i `n]elege c\ are [i pre-sa pragmatismul ei: nu mu[c\ m` -na care o hr\ne[te. Cum nu o mu[ -c\ nici omul politic. Dar, slav\ Dom -nului, au [i cet\]enii pragmatismullor. {i-au dat seama c\ singurul lorc`[tig din aceast\ afacere ar fi om`n\ de locuri de munc\ tempo-rare [i incerte , plus c`teva miliar-de de euro, nu prea multe, c`t s\ semai fac\ un [men cu autostr\zileniciodat\ terminate. Cam pu]inpen tru o afacere de asemenea am-ploare. Dac\ tragi linie, vezi c\ sin-gurul care iese ` n pierdere e tocmaicet\]eanul, c\ruia `i mai r\m`nedrept bonus [i un lac de cianuri.

Pe vremea comunismului circu-la un banc cinic. Cic\ la un mo-ment dat Ceau[escu e intervievatde presa str\in\ [i laud\ din to]i bo-jocii t\ria poporului romn: Nu-mai uita]i-v\, zice el. I-am l\satf\r\ m`ncare [i ei rezist\. Le-am t\ -iat curentul [i tot rezist\. Le d\r`mcasele, le golesc gospod\riile [i eifac fa]\ [i la asta. ~i las s\ `nghe]eiarna `n apartamente... dar rom-nul nu piere, romnul rezist\. Fa-ce o pauz\ [i `n clipa aceea un re-porter strecoar\ timid o `ntrebare:Domnule pre[edinte, dar cu cia-nur\ a]i `ncercat?.

Poate c\ ar fi `ncercat, dar n-aapucat. Se pare c\ le-a transmis to-tu[i ideea urma[ilor s\i.

Romnii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Nu m\ num\r nici printre hipsteri, nici printre ecologi[tiiradicali (reciclez [i eu c`t pot, ca romnul), nici printrest`ngi[tii care numesc comunismul capitalism de stat [inici printre na]ionali[tii speria]i c\ ne vindem ]ara cubucata. Dar s`nt de partea tuturor celor caremanifesteaz\ `mpotriva exploat\rii de la Ro[ia Montan\,ba chiar cred c\ acea exploatare ar fi o gre[eal\ imens\,ale c\rei efecte vor fi aproape sigur dezastruoase.

S\ `ncerc\m[i cu cianur\

Po]i avea `ncredere `nni[te oameni care,atunci c`nd au avutputerea `n m`n\, n-aureu[it dec`t privatiz\ri[i v`nz\ri p\guboase,iar statul a pierdutmereu mai mult dec`t ac`[tigat? P\i, nu prea.

Extazul `n care au c\zut criticii [i omare majoritate a melomanilor cese exprim\ pe bloguri d`ndu-[i cup\rerea `n fel [i chip despre con-certele festivalului este, desigur, at`texplicabil, c`t [i simptomatic.

Setea de muzic\ bine c`ntat\, pl\ -cerea ambian]ei s\lii de concert s`ntde `n]eles, iar ascult\rii discurilor `iva veni r`ndul dup\ ` ncheierea festi-valului. {i totu[i, apari]ia setului dezece CD-uri, Festivalul Interna]ionalGeorge Enescu, Edi ]ia a II-a, 1961(ECR 338), ca [i a seriei paralele Ra-dio Legende (ECR 333-335-336; 341-342-345), ambele cu eticheta comun\~nregistr\ri istorice din Arhivele Ra -dio Romnia, constituie `n sine uneveniment de notat.

Ajuns la o v`rst\ venerabil\, direc-torul festivalului, Ioan Holender, are`n parte dreptate c`nd spune c\ `n -totdeauna ce a fost ni se pare mai bundec t` ceea ce avem `n prezent [i ne`ntoarcem mai mult spre tinere ]e, sprecopil\rie, dar, dincolo de a cest refuzcochet de a accepta un prezent perso-nal, compara]ia cu trecutul este, ade-sea, foarte revelatoare de adev\ ruri.

De exemplu, pentru faptul c\, `nanii de ` nceput ai festivalului, ` n pro -gramele acestuia `[i g\sea loc un`ntreg univers muzical romnesc,se putea vorbi cu adev\rat despreGeorge Enescu [i contemporaniis\i. Cine parcurge programele ce-lor [apte concerte prezente pe discu-rile de arhiv\ ale edi]iei 1961 va g\si,al\turi de Enescu, numele lui Theo-dor Rogalski, Sigismund Todu]\,Theodor Grigoriu [i Alfred Mendel-sohn, c`nta]i de Filarmonic\ [i Or-chestra Simfonic\ a Cinematogra-fiei ` n concertele bucure[tene. S\ numai vorbim de Mihai Jora, PaulCons tantinescu, Con stantin Silves -tri, ultimii aniversa]i anul acesta!Ast\zi, acest univers este evacuat laperiferia festivalului, ` n cadrul unuiworkshop universitar [i `n c`tevaconcerte r\zle]e `n provincie... Esteoare util\ aceast\ atitudine, de a cul-tiva `n imaginarul colectiv ideea c\ Ro mnia nu a avut dec`t un singurcompozitor demn de a fi c`ntat, `n

persoana lui George Enescu? M\`ndoiesc [i, oricum, gestul vine `ncontradic]ie cu spiritul lui Enescu,at`t de ge neros `n organizarea deconcerte `n str\in\tate pentru [i cumuzica colegilor [i discipolilor s\icompozitori romni, fie `n Fran]a,fie `n Statele Unite.

Edi]ia Casei Radio prezint\ optcon certe simfonice [i un singur reci-tal de muzic\ de camer\, cel al violo-nistului Henryk Szeryng, acompa-niat la pian de Ferdinand Weiss (cuun program Leclair, Beethoven,Bach, Debussy). Fiecare din concer-tele de pe cele zece discuri `[i arepunctul s\u de interes pentru melo-man, `ncep`nd cu prezen]a lui Svia-toslav Richter la 9 septembrie, cu ostr\lucitoare Burlesca de RichardStrauss (concert deja binecunoscutcolec]ionarilor, gra]ie altor case dediscuri occidentale ce [i-au procuratbanda), continu`nd cu presta]ia Or-chestrei simfonice a Radioteleviziu-nii URSS sub bagheta lui GhenadiRojdestvenski (prima simfonie enes-cian\ [i a 5-a a lui {ostakovici). De la11 septembrie 1961, arhivele radioofer\ m\rturia `nt`lnirii t`n\ruluiLorin Maazel, `n plin\ ascensiuneeuropean\, un an dup\ ce `[i f\cusedebutul cu Mahler la Londra [i laBayreuth, dirij`nd Lohengrin, aicicu violonistul, din nefericire prea ui-tat de casele romne[ti de discuri,{tefan Ruha, `n concertul de Beetho-ven.

Urmeaz\, de la 12 septembrie, dis - cul pe care l` prefer `n aceast\ colec -

]ie, cu Leonid Kogan, deosebit de ex-presiv ` n concertele de vioar\ at`t dediferite, ale lui Mozart nr. 3, KV 216[i {ostakovici, op. 77 nr. 1, al\turi deFilarmonica George Enescu. Inte-resante s`nt [i concertele din 14 [i 15septembrie, cu piani[tii Aldo Cicco-lini (op. 16 nr. 2 de Prokofiev) [i An-nie Fischer (nr. 23, KV 488 de Mo-zart), Constantin Bugeanu oferind [io versiune a pe atunci mai pu]in cu-noscutului la Bucure[ti Ritual alprim\verii de Stravinski. ~n sf`r[it,[i nu unul r\u, ultimele dou\ CD-uri`l au ca solist pe Henryk Szeryng,`ntr-un soi de maraton al viorii, `n -tr-un singur concert la Sala Palatu-lui, la 18 septembrie 1961, interpre -t`nd opusurile lui Bach (BWV 1042),Brahms [i Beethoven!

Selec]ia pieselor muzicale de c\ -tre Colectivul de Valorificare a Pa-trimoniului Radio Romnia, av`n du-l ca redactor muzical pe Tiberiu Co -manda [u, este judicioas\, iar calita-tea benzilor, cel mai adesea, remar-cabil\ dat\ fiind vremea lor. Textullivretului scris de Costin Tuchil\, bi-ne documentat, informativ [i foartela obiect, cum nu s`nt multe pe pia]aromneasc\ a discului, trebuie l\u -dat cu prioritate. Sfatul meu este nunumai s\ nu rata]i aceast\ colec]ieaparte de `nregis tr\ri, dar [i, dac\ave]i posibilitatea, dat fiind pre]ul eiextrem de convenabil, s\ o d\rui]i [icuno[tin]elor din str\in\tate, pentrua ajunge, poate, m\car pe aceast\ ca-le, la urechea criticilor occidentali.


6 muzic\

Dup\ ce timp de mai mul]i aniam pledat `n acest s\pt\m`nalpentru publicarea arhivelor is -to rice muzicale ale Radioului [iale Festivalului George Enes cu[i difuzarea lor `n lumea lar g\,a[a cum au procedat `n ulti -mele dou\ decenii Cehia, Polo -nia sau Ungaria cu arhivele lor,a nu vorbi ast\zi despre apari -]ia seturilor de discuri ale CaseiRadio mi s-ar p\rea o nedrep -tate. Ciudat este c\ at`t c`tm-am putut informa p`n\ la orascrierii acestui text nimeninu a f\cut-o p`n\ acum.

De c`te ori aflu de concerte ale unortrupe celebre c`ndva, care [i-aup\strat p`n\ azi publicul, `n ciudaschimb\rilor de componen]\, m\apuc\ stenahoria. Pe de-o parte,dorin]a de-a vedea [i auzi ceea cepoate mi-am dorit toat\ via]a; pede alt\ parte, certitudinea c\ pescen\ cineva presteaz\, pl\tit, oc`ntare `n virtutea obi[nuin]eic\ asta [tie s\ fac\. }in minte re -plica lui Gerard Scarfe, genialulilus trator al peliculei The Wall:Pentru mine a fost o munc\ la felca oricare alta, n-am sentimentulc\ am comis capodopere. Nu semanifest\, ` n fraza citat\, doar mo -destia (care e apanajul celor ce le -bri, cum se [tie), ci [i eviden ]a:pentru rockerii iubi]i de publi culmondial, muzica e deseori sim pl\munc\. {i de aceea mi se pare nor-mal s\ beneficieze de roadele ei,cum [i c`t pot.

~ns\ muzica rock, sau blues,sau jazz, sau alt gen, e [i altceva.~n primul r`nd, catharsis. Iarascul t\torul se simte `mpins, bachiar `ndrept\]it s\ cread\ c\ ep\rta[ al unui act artistic, nu alunuia muncitoresc! El vine la con-cert s\ uite de stresul slujbei, alneajunsurilor, al copiilor, al ne -ves tei, al soacrei, al guvernan]ilorimbecili, al creditului pe care nu-lpoa te `napoia etc., etc. S\-i refuziilu zia c\ a venit s\ te vad\ ca [icum l-ar vedea pe Messiah este oinabilitate, o inapeten]\ pentrucom promis, un puseu de cinismchiar. {i de asta `i `n]eleg perfectpe arti[ tii care au ca deviz\ s\-id\m pu bli cului exact ce dore[te!Aflat `n public, nu-mi pot pierde`ns\ luciditatea p`n\ acolo `nc`t s\cred c\ tot ce v\d pe scen\ esteart\. E defectul meu, nu zic ba, pe-semne c\ am o doz\ mai mare deincredulitate `n ADN dec`t al]ii.Nu refuz rockerilor de pe scen\preten]ia c\-mi v`nd art\, dar nicinu cedez dreptul meu de-a m\`ndoi c\ asta au ei de v`nzare.

Este rockul un act strict

comercial? Categoric, nu. F\r\ s\ai `ns\ un produs bine ambalat,adus la zi cu toate g\selni]ele mo-mentului, pe partea tehnic\, de`nregistrare [i de post-procesare,nu po]i g\si cump\r\tori dec`t `nlumea a treia, unde oamenii doarau visat s\ te vad\ [i aud\. C`tevadintre discurile de ultim\ or\ aleb\tr` nilor ce-au f\cut istorie `nmate rie de showbiz au produc]iala un foarte ridicat nivel. Nu nu-mai c\ se aud exemplar, bul-verseaz\ ca dinamic\ [i impre-sioneaz\ ca fine]e; s`nt [i exce-lente melodic, f\ r\ experimenteinutile sau distorsiuni facile. Iat\,recentul du blu LP Buddy Guy Rythm & Blues (2013, RCA Re -cords). Probabil cel mai bun discal lui Buddy, de la magnificulDamn Right, Ive Got the Blues,1991. Aproape vreo or\ [i jum\ -tate de muzic\ la cea mai `nalt\defini]ie, ceva at`t de an trenant c\te ridic\ instantaneu `n picioare,handicapat locomotor s\ fii! Bud-dy Guy este `n con jurat de colabo-ratorii precedentelor realiz\ri:Tom Hambridge, baterie (pro-duc\tor [i compozitor al majo -rit\]ii pieselor); Reese Wynans,claviaturi; Michael Rhodes, bass;David Grissom, chitar\. Invita]ide onoare, interpre]i deja sau de-a bia consacra]i, mai tineri:Beth Hart, Gary Clark jr., KidRock, Keith Urban [i vreo trei me -seria[i de la Aerosmith.

Ce pot spune despre asemeneadisc, `ntr-adev\r, de lux, cum ziceeticheta CD-ului? Tac, [i savurezmuzica & whiskyul cu ghea]\ dinpahar! Dac\ Buddy ar veni [i lanoi `ntr-un concert, a[ lua bilet curiscul falimentului bancar. Pen-tru c\ Buddy Guy, indiferent decine va fi acompaniat, ` [i c`nt\ via -]a (aten]ie la versuri!), f\r\ s\ pre -tind\ c\ munce[te sau c\ vinde cedorim noi s\ auzim.

B\tr`nele trupe, cu membrii em -blematici `nlocui]i, `[i fac doarmeseria.

Rockin by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomaniMuzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

EDITURA CASA RADIO O ~MPLINIRE:

Festivalul Interna]ional GeorgeEnescu, Edi]ia a II-a, 1961 (10 CD)

Bl`nd\ b\tr`ne]e bluesmenar\


teatru 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec Un festival

pentru lini[teateatrului nostru

C\ci FNT este, cel pu]in se vrea,prin defini]ie [i identitate, oglindacuprinz\toare [i fidel\ a stagiuniiprecedente, devenind astfel cea maiimportant\ manifestare scenic\ au - tohton\. ~nt`rzierea aceasta trebuies\ fi fost cauzat\ de incertitudinilefinan]\rii, organizatorul, UNITER,nefiind sigur de dimensiunile [iconsisten]a pungu]ei pe care Mi-nisterul Culturii [i PatrimoniuluiNa]ional `mpreun\ cu Prim\riaBucure[ti i-o pot asigura. ~ntr-o lu-me nu ideal\, ci normal\, pentruorice eveniment cultural se [tie dela ` nceputul anului calendaristic ` ncare se desf\[oar\ ce stipendie, c`]isponsori ori Mecena va avea, pen-tru ca operatorul cultural [i direc-torul artistic ce-l construiesc s\aib\ idee c`t se pot `ntinde sau c`ttrebuie s\ se limiteze. Numai c\ `npatrie s-a ` ncet\]enit obiceiul, nes\ -n\tos [i tare risipitor de energii, dea afla bugetul `n ultima secund\ [ide a constata `n chip real c`]i baniai la dispozi]ie abia cu foarte pu]intimp `nainte ori une ori, da, post fes-tum. D`ndu-te a tunci peste cap s\sco]i solu]ii miraculoase din jobe-nul de magician [i bani din piatr\seac\!

Alice Georgescu, adept\a valorilor consacrate

Nu-mi dau seama exact la ce se re-fer\ speran]ele de toamn\ dinca pul amintitului comunicat depre s\, dar starea teatrului rom-nesc, a[a cum o radiografiaz\ se-lec]ia cri ticului de teatru Alice

Georgescu, nu le prea `ndrept\ ]e[ -te. Publicarea ale[ilor institu]ii,spectacole [i arti[ti [i cele c`tevafraze care o `nso]e[te nu limpezescmani fes tul estetic al selec]ioneru-lui ajuns acum la cel de-al treileaan, ultimul, al mandatului s\u. Ori-ce selec]ioner este un curator care`nchipuie un concept, un formatfestivalier cu scopul de a oferi arteipe care o serve[te un cadru c`t maipotrivit de eviden]iere. La marilefestivaluri ale lumii, mandatul arefie trei, fie cinci ani, pentru a l\saselectorilor timpul necesar edific\ -rii unui eveniment c`t mai intere-sant, c`t mai generos pentru arti[ti,speciali[ti [i public. {i desemnareadirectorilor artistici e rezultatul uneiselec]ii de proiecte depuse la fi-nan]ator de cutez\torii amatori deasemenea provoc\ri, pun`nd pe ma -s\ oferte artistice inedite, garan ]iiale prospe]imii [i dinamismuluimanifest\rii.

La FNT, mandatul de trei ani a`nceput `n urm\ cu aproape un de-ceniu. Perioada pare a fi suficient\pentru cel c\ruia i se `ncredin]eaz\responsabilitatea estetic\ de a ela-bora, `mpreun\ cu colaboratorii, ohart\ a reu[itelor remarcabile dinsezoanele ` ncheiate la ` nceputul ve-rii. Harta trebuie s\ le fie util\ este-tic tuturor celor din circuitul crea-tiv, at`t creatorilor, c`t [i specia -li[tilor [i publicului, s\-i orienteze,s\ le indice pulsul anual [i nu doars\ fie un inventar de produc]ii tea-trale. A[a cum arat\ lista finali[ti-lor, Alice Georgescu se reafirm\ caadept\ a valorilor consacrate, a

regizorilor [i crea]iilor care nurisc\ st`rnirea unor controverseori alimentarea unor dispute deidei. A preferat nume de regizori,actori [i a[ez\minte la care toat\lumea se a[tepta. E o selec]ie pen-tru lini[tea teatrului nostru. Va du-ce la Bucure[ti teatrele Na]ionale,cu excep]ia celui de la Cluj, Na]io-nalele fiind considerate `n conti-nuare, `n cazul multora, f\r\ temeiaxiologic, cele mai importante a[e -z\minte autohtone. Asta de[i niciacum, la 23 de ani de la schimbarear`nduielilor sociale, nu s-a operat oclarificare a misiunii lor spiritualela nivelul comunit\]ilor locale, lanivel na]ional [i interna]ional, iarunele, [i nici finan]atorul, nu s-aulimpezit `n privin]a rostului lor `ncultura noas tr\ actual\. Revenindla selec]ie, impresia l\sat\ e de pri-vire ` ndreptat\ spre trecut, spre cla -sic, academism, [i mai pu]in c\tretendin]ele noi [i teatrul de mìne,de[i o sec ]iune poart\ exact acestnume. Cu teatrul de mìne apareo alt\ nel\ murire. Gianina C\rbuna-riu, inclus\ `n aceast\ secven]\, e,dup\ toate izb`nzile din ]ar\ [i str\i -n\tate, ne`ndoielnic mai ales teatrulde azi. {i nici Alexandru Mz g\rea -nu [i, la rigoare, nici Vlad Cristachenu mai s`nt doar speran]e.

Selec]ia a optat pentru o sum\de spectacole, cele mai multe, ono-rabile, pe care apoi le-a ordonat `nc`teva sert\ra[e inventate pe loc,pentru a li se potrivi. C`nd mai in-genios ar fi fost anun]area unor di-rec]ii, a unor standarde pe careFNT s\ le ilustreze prin produc]iidin ]ar\. Maniera ` n care s-au ordo-nat sec]iunile e discutabil\. ~ntr-unloc avem Actorii `n prim-plan, `naltul Focus Arta actorului Ma-riana Mihu], cu patru spectacole`n care interpreta str\luce[te, dardin care dou\ au mai fost selectatela edi]ii precedente. Urmeaz\ Ca-ragiale inevitabilul, `ntr-o mini-sec]iune post-Anul Caragiale, ca-re nu se justific\; putea lipsi,

produc ]iile fiind integrabile ` n Crea -tori [i teatre `n spectacol. Crea-tori [i teatre `n spectacol, de parc\la celelalte categorii, nu ar fi vorba,de fapt, tot de creatori, de teatre [ide spectacole!

Dulciuri, ceaiuri [i cafele

La FNT 2013 vom fi noi `ntre noi.Personal, cel mai mult `mi lipse[teprezen]a trupelor din str\in\tate.Nu din snobism, ci pentru c\ pre-zen]a lor ne-ar fi dat ocazia unorcompara]ii, a unor evalu\ri, ne-arfi ar\tat cam pe unde ne afl\m, cumne pozi]ion\m `n Europa teatral\.{i ar fi garantat evenimentului opor -tunitatea de-a deveni o platform\de prezentare pentru oameni deteatru din alte z\ri geografice ve -ni]i la Bucure[ti. ~n absen]a unuipro iect na]ional de promovare atea trului autohton dincolo de gra -ni]e, cum au, de exemplu, polonezii,

ungurii ori cehii, crea]iile rom ne[tir\m`n `n propria matc\, f\r\ s\ fiecunoscute, f\r\ s\ lanseze tendin]e.

~ntr-un paragraf din cele [apteprimite de toat\ lumea pentru aanun]a FNT, aflu c\ la Divane vomfi primi]i cu dulciuri, ceaiuri [i ca-fele. Pentru ca senza]ia de levanti-nism s\ fie deplin\!

Un comunicat trimis de biroul de pres\ cu titlul Speran]e de toamn\ aanun]at, `n sf`r[it, selec]ia celei de-a 23-a edi]ii a Festivalului Na]ional de Teatru(FNT). Zic `n sf`r[it, pentru c\ FNT debuteaz\ pe 25 octombrie, cam `ntr-o lun\,interval temporal insuficient organiz\rii `n condi]ii fire[ti a unui eveniment de o asemenea amploare.

~ntr-o lume nu ideal\, ci normal\, pentru oriceeveniment cultural se [tie de la `nceputul anuluicalendaristic `n care se desf\[oar\ ce stipendie,c`]i sponsori ori Mecena va avea, pentru caoperatorul cultural [i directorul artistic ce-lconstruiesc s\ aib\ idee c`t se pot `ntinde sau c`ttrebuie s\ se limiteze.

~n ceea ce prive[teselec]ia, impresial\sat\ e de privire`ndreptat\ spretrecut, spre clasic,academism, [i maipu]in c\tre tendin]elenoi [i teatrul demìne, de[i o sec]iunepoart\ exact acestnume.

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

C`nd ai plecat?

Am plecat `n 2001, cu o burs\ deMasterat Shelbrook, `n Quebec, `nCanada, [i nu am plecat ca s\ r\m`n.S-a `nt`mplat a[a, c\ m-am implicat`n proiectul acesta Respiro, care es-te o revist\ de art\ online, [i, lucr`nd,la un moment dat l-am cunoscut peactualul meu so], Paul Doru Mugur,care este editor al revistei, [i s-a `n -t`mplat s\ r\m`n la New York. Eunu a[ fi vrut s\ r\m`n, mie nu mi-apl\cut deloc ` n New York, dar nu amavut ce face, pentru c\ so]ul meu vo-ia s\ fac\ cercetare acolo.

De ce nu ]i-a pl\cut?

Venind din Canada, primul lu-cru pe care l-am v\zut a fost TimesSquare, noaptea. Noaptea, TimesSquare e un fel de org\ de lumini ca-re se mi[c\ foarte repede, cu tot fe-lul de reclame, becule]e, o foarte ma -re agita]ie. Mi-am zis: O, my God,am ajuns ` n iad!. E un alt ritm, e ca[i cum ai tr\i pe o alt\ planet\. Efoarte greu s\ te obi[nuie[ti, maiales dup\ ce vii din... din Romniapoate ar fi fost mai u[or, dar din Ca-nada, unde este at`ta spa]iu deschis,unde vezi cum r\sare soarele... efoarte diferit de New York.

Ce-ai studiat `n Canada?

Am f\cut un masterat `n tudesFranaises, Comunica]ii-Jurnalism,pentru c\ eu eram jurnalist\ c`ndam plecat.

{i scriai `nainte de a pleca.

Da, scriam, am continuat s\ scriu[i dup\ ce am plecat.

Ce a reprezentat literatura `ntimpul [ederii tale acolo? Unrefugiu? Un hobby?

Ce reprezint\ oriunde [i oric`nd.Un mod de a `n]elege lumea [i de a te`n]elege pe tine ` nsu]i. Nu are leg\tur\cu timpul [i cu spa]iul, e ca un fel deie[ire din timp [i spa]iu de fapt.

Scrii `n englez\?

Da, am `nceput s\ scriu `n en-glez\ destul de t`rziu, pentru c\ s`ntde p\rere c\, pentru a ` ncepe s\ scrii`ntr-o alt\ limb\ dec`t cea matern\,trebuie s\-]i schimbi mai `n t`i gra-matica min]ii, adic\ s\ `n]elegi cese `nt`mpl\ `n jurul t\u, s\ `n]elegivalorile, oamenii, s\ rezonezi cu oa-menii... iar asta e greu. ~n Canada,am `nceput s\ scriu `n francez\ `nc`teva luni, totul era a[a, o armonie[i era foarte u[or s\ intri `n rezo-nan]\ cu cultura francez\, m\ rog,francez\ `n ver siunea qubcoise,dar francez\ totu[i. ~n englez\ e alt-fel, limba e mult mai col]uroas\,cultura e mult diferit\ de spiritulnostru latin. {i de aceea mi-a luatmult timp. Am `n ceput s\ scriupentru c\ am `nceput s\ interac]io-nez cu lumea `n context profesional,cultural, uman. Deci mi-a luat vreozece ani p`n\ s\ scriu o poezie `nenglez\, proz\ nici acum nu potscrie `n englez\, e foarte greu.

Cum a fost la `nceput, c`nd aidecis s\ r\m`i `n SUA?

Nici acum nu am decis s\ r\ m`n,tot sper c\ o s\ m\ `ntorc, de faptam`ndoi sper\m c\ ne vom `ntoar-ce. Ceea ce ne ]ine acolo este acestproiect de cercetare al lui Doru, ca-re, se pare, se desf\[oar\ pe un ter-men nelimitat. |sta este visul lui,iar eu `l respect. {i pentru mine,America a fost un fel de incubator`n care am crescut altceva `n minediferit de ceea ce eram [i este o [an -s\ cumva s\ te dezvol]i altfel, s\vezi altceva, s\ `n]elegi, s\ `n]elegilumea din diferite puncte de vede-re. Ce s\ zic, sper s\ ne `ntoarcem...Eu nici acum nu s`nt cet\]ean ame-rican, de[i puteam s\ aplic pentrucet\]enie `nc\ de acum cinci ani.Nu am f\cut-o p`n\ acum pentruc\, sincer\ s\ fiu, eu m\ considerromnc\, nu americanc\. Probabilla un moment dat va trebui s\ iau[i decizia asta.

Dar experien]a lingvistic\?

Cum s\ spun, s`nt mai multe stra -turi. Bine`n]eles c\ eu vorbeam en-glez\ [i mi-a fost mai u[or dec`t `nfrancez\, pentru c\ totul este maisimplu. {i din punct de vedere gra-matical, dar [i pentru c\ e mai sim-plu s\ te exprimi ` n englez\. Dar es-te foarte greu s\ faci ca o limb\ co-rect\ [i simpl\ s\ rezoneze cu cevacomplex din\untrul t\u. E foartegreu s\ traduci ` n simplu ceva com-plex. Sun\ altfel, nu e latin, nu e ar-monios, e foarte diferit. Dar este cuat`t mai provocator. Nu am f\cut cefac al]i scriitori romni, s\ `nceps\-mi fac rela]ii, contacte, s\ cultivanumite persoane doar ca s\ fiupromovat\. Eu de fapt nici nu m\consideram scriitoare, m\ conside-ram doar un om care scrie. Nu pen-tru egoul lui, ci pentru c\ vede `nscris o unealt\ de `n]elegere a lu-mii. Pen tru c\ mi-a lipsit jocul aces-ta, de marketing [i politic, nici nuam fost foarte implicat\ ` n via]a cul-tural\, am mers efectiv la lucruri ca-re m\ interesau. Nu am interac]io-nat dec`t `n calitate de consumator.Ulterior, am organizat tot felul deevenimente ` n englez\, [i prin revis-ta Respiro, [i `n cluburi de poezie,[i la Institutul Cultural Romn, [i ` nalte contexte, `ns\ a fost un drumlung [i greu `n englez\.

Spuneai c\ nu ai fost interesat\s\-]i faci rela]ii. ~ntr-a dev\r, a -cest cuv`nt are o conota]ie ne -ga tiv\ `n limba romn\, pe c`ndenglezescul networking este oobliga]ie pentru un artist caretr\ie[te `n NY.

Da, networking, acesta este cu -v`ntul. ~n francez\ exist\ rfren-ces [i este la fel de important, ai ne-voie de rfrences. Dac\ nu ai refe-rin]e, conexiuni, este foarte greu.Sigur, po]i s\-]i faci aceste leg\turif\ r\ s\ fii agresiv, f\r\ s\ promo-vezi sau s\ aderi la valori care nu teintereseaz\. Ca [i politic\... eu ni-ciodat\ nu mi-am f\cut o politic\din asta: uite, asta trebuie s\ fac,m\ duc la reading-ul \stuia pentruc\ d\ bine sau a venit nu [tiu cine[i trebuie s\ merg s\ vorbesc cu el.Uite, s\-]i dau un exemplu: am cititceva de Andrei Codrescu [i mi-apl\ cut. A f\cut [i un film care mi-a


8 interviu

INTERVIU CU SCRIITOAREA ADINA DABIJA

Nu am f\cut ce fac al]i scriitoriromni, s\ cultiv anumite persoanedoar ca s\ fiu promovat\

E foarte greu s\ tr\ie[ti din scris, oriunde. ~nAmerica o fac poate 20 de persoane, `n Romniacred c\ o singur\ persoan\.

De Adina Dabija auzisem c`nd `nc\ nu debutasem sau,dac\ o f\cusem, atunci era un debut foarte proasp\t.Eu [tiam c\ Adina Dabija scrie poezie. Citisem atuncini[te texte de-ale ei [i `mi pl\cuser\. Dup\ care nu ammai auzit nimic de ea. E drept, nici eu nu am c\utat-o.Dup\ mul]i ani, adic\ `n urm\ cu c`teva luni, am aflat c\Adina Dabija a scos un roman. {i c\ tr\ie[te `n America.Am `nceput s\ citesc {aman cu curiozitate [i interes,ceea ce v\ recomand [i dumneavoastr\.


interviu 9

pl\cut, despre spiritualitate ` n Ame -rica. S-a urcat `n ma[in\ [i a f\cutturul Americii `n c\utarea spi ri -tualit\]ii. Mi-a pl\cut foarte mult [ii-am luat un interviu. Lui AndreiCodrescu i-au pl\cut `ntre b\ rile [ischimbul nostru de idei pe e-mail[i, la un moment dat, c`nd a venit laNY pentru o lectur\ la InstitutulCultural Romn, m-a invitat s\ vor-besc despre el. Am fost foar te ono-rat\ s\-l prezint pe Andrei Codres-cu publicului romn. Dup\ aceeaeu am avut nevoie de o referin]\pentru al doilea volum al meu deversuri, Stare nedife ren ]iat\, carea ap\rut la Brumar `n 2006, [i i-am trimis volumul rug`n du-l s\-miscrie c`teva cuvinte. {i i-a pl\cut [imi-a scris. Dar \sta nu a fost net-working, a fost natural, spontan.Dar nu zic: Uite, m\ duc la Nor-man Manea c\ st\ `n New York [iare trecere. Nu fac a[a ceva. ~mipla ce Norman Manea, dar nu vreaus\ m\ duc la el ca la un nume mare[i nici nu s-a ivit un prilej s\-l cu-nosc.

Ai publicat, `n traducere, poe -zie [i `n SUA. Cum este aceas -t\ experien]\?

Eu nu m-am g`ndit s\-mi traducpoeziile. Dar traduc\toarea care alucrat pentru antologia de poezie

contemporan\ pe care a f\cut-oPaul Doru Mugur, so]ul meu, ` m pre - un\ cu editorul Ed Foster, ClaudiaSerea...

...care este [i ea scriitoare...

...care este [i ea scriitoare, mi-aspus: Uite, `mi plac foarte mult po -eziile tale [i, dac\ e[ti de acord, a[vrea s\ le traduc [i s\ `ncerc\m s\

le public\m `n reviste. {i mi-a tra-dus a[a, printre pic\turi, azi trei-patru, m`ine trei-patru [i le-a tri-mis la reviste. Ea a plecat de 20 deani, scrie direct `n englez\, estefoarte bine ancorat\ `ntr-un poetryclub local locuie[te ` n New Jersey [i este integrat\ `n cultura ameri-can\. A[a c\ le-a trimis la revistelepe care le [tia. {i a[a s-au str`ns toa-te. {i atunci mi-a spus: Uite ce e, leavem pe toate, eu `ncerc s\ ]i le tri-mit la diverse edituri. {i le-a tottri mis. Dup\ vreun an, cineva dinAlaska a zis: ~mi place [i vreau s\-lpublic. A[a s-a `nt`m plat. ~i s`ntfoar te recunosc\toare Claudiei pen -tru asta.

Tr\ie[ti din scris?

Nu, este cumplit. Uite, SavianeiSt\nescu, dramaturg de succes, ` nm\sura `n care succesul este cuan-tificabil , i se joac\ piesele [i totu[inu poate tr\i din scris. Dac\ nu arpreda la universitate, nu [tiu cums-ar descurca. Asta [tiu din con-versa]iile mele cu ea. E foar te greus\ tr\ie[ti din scris, oriunde. ~nAmerica o fac poate 20 de persoane,`n Romnia cred c\ o singur\ per-soan\.

Tu?

Eu practic medicina chinez\, acu -punctur\, ierbologie, chi cong.

Te-ai specializat acolo?

Da, acolo, am f\cut un masterat`n asta.

{i a fost greu?

A fost foarte, foarte, foarte greu.~n primul r`nd, [coala este foar tescump\ [i tot ce c`[tiga so]ul meu seducea pe [coal\. Apoi au venit copi-ii [i ca s\ c`[tigi din asta este foartegreu, pentru c\ s`nt mul]i acupunc-tori [i dureaz\ p`n\ `]i faci clien]i,p`n\ se duce vorba despre tine.

Dac\ mai e[ti [i t`n\r [i f\r\ expe-rien]\... Acum pot spune c\ tr\iescdin asta, dar primii trei ani au fostfoarte grei. Exist\ c`teva posturi `nspitale, dar s`nt foarte pu]ine pro-grame `n care po]i s\ intri. {i tota[a, ai nevoie de rela]ii ca s\ intriacolo. Dar eu pot s\ spun c\ am `n -credere `n ceea ce fac [i m\ consi-der norocoas\ pentru c\ am clien]i,asta este foarte important.

Cum ai decis s\ te specializezi`n medicina oriental\?

Venind `n America din Canada[i din Romnia, era clar c\ nu a[ fiputut face jurnalism. Era o alt\ cul-tur\, eu nu aveam nici o baz\, nust\p`neam bine limba, trebuia ori-cum s\ fac ceva. {i am vrut s\ stu-diez ceva mai profund dec`t litera-tur\, studii de limb\ etc. Iar ideeade a face Medicina a fost `ntotdeau-na prezent\ `n mine, numai c\, a -tunci c`nd a fost s\ aleg facultatea,ai mei nu m-au sus]inut. Acum m\bucur c\ nu am f\cut Medicina-me-dicin\, pentru c\ a[a am [ansa de aface o form\ de art\. Eu cred c\ ce -ea ce fac acum este o form\ de ar t\,pe c`nd Medicina este ceva foartealgoritmic, cel pu]in `n America,mai standardizat dec`t `n Romnia[i oriunde `n lume [i trebuie s\ e -xiste un standard of care `n medici-na tradi]ional\ pe care trebuie s\-lrespec]i. Adic\ vine un pacient bol-nav de un anumit tip de cancer, tutrebuie s\-i dai asta [i asta [i asta.Dac\ tratamentul nu func]ioneaz\,atunci `i dai asta [i asta [i asta. Bi-ne`n]eles c\ esen]ial este cum do-zezi [i cum faci, este [i asta o art\.Dar nu prea ai marj\ de manevr\,nu ai nici timp pentru c\ este o pre-siune foarte mare s\ vezi c`t maimul]i pacien]i. Ei, bine, eu am a -cest lux de a sta o or\ cu aproapefiecare pacient `n parte [i de a dis-cuta cu ei. Unora le citesc [i poezii,trebuie s\ vezi de ce are nevoie

fiecare. Uneori, `n timpul trata-mentului, ajung la un nivel metafi-zic cu pa cien]ii. {i le spun: trebuies\-]i corectezi dinamica sufletuluisau trebuie s\-]i corectezi dinamicaemo ]ional\ sau te doare spatele, `]idau aceste exerci]ii. Dac\ un pa-cient are o problem\ fizic\, m\ o -presc la un nivel fizic. Dac\ `ns\ a -re o problem\ mai complex\, trebu-ie s\ pri ve[ti mai departe [i s\ iei ` ncalcul toat\ dinamica vie]ii sale.

{i personajul principal din ro-manul {aman este interesat decultura oriental\.

Da, personajul din cartea mea`nt`lne[te `n via]a sa diferite punc -te de reper orientale, cum ar fi Ko-rosi Csoma Sndor, n\scut `n apro-piere de Aiud, care a plecat pe josp`n\ `n Tibet s\ descopere r\d\ci-nile limbii maghiare [i care p`n\ laurm\ a scris primul dic]ionar dinlume englez-tibetan [i care este f\ -cut sf`nt, foarte pu]in\ lume [tie deel `n Romnia. El este primul carelocalizeaz\ geografic Shambhala,t\r`mul mitic unde fiecare locuitoreste iluminat. Dar nu cred c\ eu e -ram interesat\ neap\rat de orien-tal. Eram interesat\ mai ales de par -tea nev\zut\ a lucrurilor. Iar reli-giile [i cultura oriental\ au diverseabord\ri ale acestei teme. Persona-jul meu este interesat at`t de cre[ti-nism, c`t [i de orientalism, de cums\ faci leg\tura cu nev\zutul. Astase `nt`mpl\ [i prin poezie, [i priniubire, [i prin `n]elegere, analiz\.Fiind o cultur\ veche [i medicina,fiind foarte bine conturat\ de-a lun-gul a sute de ani probabil este celmai bun instrument de lucru cuomul.

Interviul integral va fi difuzat `n cadrulemisiunii N\scut `n Romnia, laRadio Romnia Cultural, `n a douas\pt\m`n\ din luna octombrie.

{aman este debutul t\u `n pro z\. Multe datereale, nu me reale sau poate doar ase m\ -n\toare cu ni[te nu me re ale [i ceva autobio -grafie...

Da, este [i autobiografie. ~ntr-un fel de scrisoarepe care le-am trimis-o cronicarilor `mpreun\ cucartea am pus a[a, un fel de disclaimer, `n carespuneam c\ personajele din carte s`nt reale sauinventate, dar asta este mai pu]in important, im-portant este c\ mi[c\rile interioare ale persona-jului principal s`nt deliberat asem\n\toare curealitatea. Adic\ reproduc dinamica mea inte-rioar\ `n diferite puncte ale existen]ei. Altfel, nu[tiu cum am ajuns la {aman, este un mister [ipentru mine, c`nd am `nceput s\ scriu nu m\

g`ndeam c\ o s\ ajung la {aman. Am vrut ini]ials\-i pun titlul Adunarea [i desfacerea norilor.Pentru c\ fiecare capitol este ca un fel de `nche-gare de sens, ca o adunare de nori, urmat\ de odesfacere de sens. Protagonista renun]\ la unsens, caut\ un altul. S`nt c`teva capitole ca o in-spira]ie-expi ra]ie, adic\ aduni [i la[i, aduni [ila[i [i cau]i altceva. Dar am ajuns la {aman pen-tru c\ s`nt ni[te nivele la care se petrece ac]iu-nea, de la cel al realit\]ii imediate la cel metafi-zic. Exist\ ni[te puncte de trecere ` ntre aceste ni-vele, puncte de fluidificare pentru suflet, cum lenumesc eu. {amanul este ultimul punct de trece-re. Spre partea de [aman care exist\ `n fiecaredin noi. {amanul este cel care face leg\tura `ntrelumea de aici [i lumea de dincolo, pe care nu ovezi. Este un axis mundi. Am ajuns la un mo-ment `n existen]a mea `n care mi-am descoperit[amanul. De fapt, el era acolo, prin poezie. La felcum exist\ `n orice persoan\, doar c\ nu se [tiede el [i nu e adus la suprafa]\.

{amanul exist\ `n oricepersoan\, doar c\ nu eadus la suprafa]\

Florin Irimia

Ea era un pic anorexic\, lui `i pl\ -cea s\-[i treac\ limba peste din]ii eim\cina]i de la vom\. Au f\cut schimbde dureri, de frustr\ri, de anxiet\]i,dup\ care au f\cut doi copii. ~ncet,`ncet, `ncepeau s\ se `mpotmoleas -c\. Dar la vremea aceea `nc\ nu-[id\deau seama. Tot ce voiau era s\-[ifac\ iluzii. A[a c\ le-au crescut cape ni[te animale s\lbatice care, `n -tr-o zi, de[i le-ai hr\nit cu biberonulc`nd erau pui, se `ntorc `mpotrivata [i vor s\ te omoare. Retrospectiv,c`nd se g`ndesc, au existat suficien-te semne care ar fi trebuit s\ le deade g`ndit, dar ei au preferat s\ le ig-nore. Pentru c\ a[a s`nt oamenii:spe r\ [i continu\ s\ sufere. Acumse `ntreab\ c`nd au devenit at`t der\i, c`nd fuzionarea energiilor lordezechilibrate a produs aliajul ace-la de plumb. Dar e o `ntrebare maidegrab\ retoric\.

Dup\ ce n-au mai putut s\ fac\dragoste, dup\ ce au `nceput s\-[ipe treac\ din ce `n ce mai mult timpseparat, dup\ ce agasarea [i nemul -]umirea au `nlocuit pl\cerea [i tan-dre]ea, dup\ ce au ajuns s\ se certe[i s\ se umileasc\ din ce `n ce maides, dup\ ce [i-au dat seama, pe r`nd,c\ iubirea lor a murit (`n pofida c` -torva tehnici de resuscitare pe carei le-au aplicat), dup\ ce, `n cele dinurm\, au ostenit [i au c\zut `n

deprimare, Gae [i-a g\sit, cum erade a[teptat, o amant\. Nu una foar-te frumoas\, nu una foarte inteli -gen t\, dar una care s\-l doreasc\ cuade v\rat ` n bra]ele sale, una care s\-i aline singur\tatea, sf`r[eala, de -ziluzia. O fat\ t`n\r\, de la munte,care ar fi vrut s\ devin\ actri]\, darse consola `ntruchip`nd z`ne sauvr\ jitoare pe la petreceri de copii.~n pos tura asta a `nt`lnit-o Gaetanoprima dat\, la ziua de na[tere a fiu-lui s\u. A pus ochii pe ea, de[i nu-ipl\cea neap\rat, a vrut s\ vad\ da -c\ mai e `n stare s\ atrag\ aten ]iacuiva. Un timp s-au v\zut `n secret,un timp el s-a sim]it cumva liber.Dup\ care fata s-a-ndr\gostit de el,dup\ care Delia a aflat.

Au urmat divor]ul, hot\r`rea ju-dec\torului de a-i `ncredin]a pe ceidoi copii mamei [i perpelexitateaacestora c`nd [i-au dat seama c\ ce-va s-a schimbat, `ns\ nu [i pentruce. La debutul romanului, toate aces -tea s-au `nt`mplat deja. Gae a invi-tat-o pe Delia la cin\ (nici el nu [tiede ce), iar ea a acceptat (idem). A -cum am`ndoi se studiaz\, rememo-reaz\ `n g`nd toate c`te au fost [i `[ispun din nou c\ nu mai are nici unrost. La o mas\ din apropiere, uncuplu `n v`rst\ pare c\ se distreaz\.Cum de b\tr`nii \[tia pot [i noi nu?,se `ntreab\ ei, aproape f\r\ s\ vrea.La finalul cinei, cei patru se vor `n -t`lni. {i tinerii vor afla povestea b\ -tr`nilor. {i odat\ cu acesta, o posi-bil\ explica]ie a fericirii lor. Nu v\speria]i, nu e nimic `ncurajator.

Un roman teribil de deprimant

Nimeni nu se salveaz\ singur esteun roman incredibil de reu[it. Este,concomitent, un roman teribil dede primant. Rar mi-a fost dat s\ ci-tesc o carte at`t de sf`[ietoare, de ` n -tunecat\, at`t de ne`nduplecat\ `nceea ce prive[te [ansele de supra-vie]uire a cuplului dup\ treizeci [icinci de ani. E ca [i cum ai citi olung\ condamnare la moarte, e pu -]in crud, e pu]in sadic, e ca [i cumai citi un tratat despre moarte. Moar -tea iubirii, a speran]ei, a fericirii.Sau altfel, e ca [i cum pe fiecarepagi n\ ai vedea o fotografie a cevagroaz nic, revolt\tor, ceva ce n-ar fitrebuit s\ fie publicat, dar a fost toc-mai pentru a ar\ta lumii c\ aseme-nea lucruri se-nt`mpl\. Poate c\, `ncel mai bun caz, a[a am putea inter-preta cartea. Drept un semnal dealarm\, un avertisment adresat tu-turor celor afla]i `ntr-un partene-riat cu o alt\ fiin]\ uman\: ave]igrij\, iat\ la ce se poate ajunge.

Scriitorii nu s`nt `ntr-orela]ie bun\ cu lumea

Apoi tot eu vin [i spun, nu, a[a cume scris, romanul nu se vrea un sem-nal. E un excurs `n fatalitate. E oconsemnare a inevitabilului. Scrii -torii nu s`nt `ntr-o rela]ie bun\ culumea, spune la un moment datun personaj. E oare ceea ce crede [iautoarea, aceast\ italianc\ n\scut\

la Dublin [i care e foarte cunoscut\[i `n postura ei de actri]\ [i scena-rist\ de film? ~mi amintesc acum cespunea mai demult Margaret At-wood pe un ton v\dit amuzat. C\,citindu-i romanele, oamenii vin s-o`ntrebe dac\ a suferit mult ` n via]\,dac\ e dezam\git\ de sexul opus,dac\ prin ceea ce scrie `ncearc\ s\vindece o traum\. Nu, r\spundeaea la fiecare din aceste `ntre b\ri.Am avut o copil\rie fericit\, o ti-nere]e frumoas\ [i o maturitate `ncare mi-am `ntemeiat o familie al\ -turi de b\rbatul pe care `l iubesc.{i-atunci? Cum se face c\ scrie]iasemenea c\r]i?, ` ntrebau ei nedu-meri]i. Nu mai ]in minte r\spunsulprozatoarei, dar replica de mai susar putea func]iona oric`nd cu ace -ea[i validitate. Scriitorii nu s`nt ` n -tr-o rela]ie bun\ cu lumea. Unii nutrec dincolo de pagina scris\, al]iduc aceast\ nepotrivire [i `n via]ade zi cu zi. Fiecare dup\ cum [tie,dup\ cum e f\cut. ~nchei cu o rug\ -minte paradoxal\, dar perfect justi-ficat\ `n acest caz. Indiferent cumar fi scriitorii, ca cititori ave]i drep-tul s\ fi]i altfel. A[a c\, v\ rog, nu ci -ti]i aceast\ carte. N-o citi]i chiar da c\poate cele descrise de mine v\ parfamiliare. Cu at`t mai mult da c\ nuvi se par. S\ nu zice]i c\ nu v-amspus.

Margaret Mazzantini, Nimeni nu sesalveaz\ singur, traducere de GabrielaLungu, colec]ia Biblioteca Polirom.Actual, Editura Polirom, 2013


10 carte

PE SCURTPoveste pentrutimpul prezent, pelista scurt\ a ManBooker Prize 2013

Romanul Poveste pentru timpulprezent (A Tale for the Time Be-ing), de Ruth Ozeki, ap\rut anulacesta `n traducere la Po lirom,se afl\ pe lista scurt\ a prestigio-sului Man Booker Prize, edi]ia2013. Celelalte romane a flate pelista scurt\ (selectate din cele 13de titluri aflate pe lis ta lung\)s`nt: We Need New Names, deNoViolet Bulawayo; The Lumi-naries, de Eleanor Catton; TheHarvest, de Jim Crace; The Low-land, de Jhumpa Lahiri; TheTestament of Mary, de ColmToibin. Romanul c`[tig\ tor va fianun]at `n data de 15 octombrie2013.

Poveste pentru timpul prezent(colec]ia Biblioteca Polirom. Se-ria Actual coordonator Bog-dan-Alexandru St\nescu; tradu -cere din limba englez\ de Anama - ria Li[man) spune cum scrisul [icititul pot lega doi oameni ce nus-au v\zut niciodat\, totul prin in -termediul unui jurnal g\sit `ntr-ocutie de m`ncare Hello Kitty.

Celelalte pove[ti de dragoste, `nItalia, Fran]a,Germania, Bulgaria[i Macedonia

Unul dintre cele mai apreciatetitluri ale anului editorial 2009,reeditat de cur`nd `n colec ]ia debestselleruri a Editurii Po lirom,Top 10^, romanul Celelaltepo ve[ti de dragoste, de LucianDan Teodorovici, va ap\ rea `ntraducere `n Fran]a, Germania,Bulgaria [i Macedonia.

Publicat deja de editura italian\Asara (2011), cu titlul Un altrogiro, sciamano, traducere deIleana M. Pop, romanul Celelal -te pove[ti de dragoste va fi lan -sat `n versiune francez\, germa -n\, bulgar\ [i macedonean\ `nanul 2014, dup\ cum urmeaz\:Fran]a (Gaa, traducere de Lau-re Hinckel), Germania (Horle-mann, traducere de Jan Cor-nelius), Bulgaria (Paradox, tra-ducere de Vanina Bojikova) [iMacedonia (Ikona, traducere deErmis Lafazanovski).

Unsprezece pove[ti `n caredragostea e privit\ din unghiurisurprinz\toare [i, ` n acela[i timp,unsprezece secven]e ale unui ro-man construit pe o unic\ po ves -te, a unei iubiri ce nu-[i g\ se[ teritmul.

Gae [i Delia au fost`mpreun\ timp de zece anide zile. Nu mai erau foartetineri c`nd s-au cunoscut,dar erau foarte dornici.Dornici de a-[i juca [ansa. Dea-[i face un rost pe lume, dea crede c\ exist\ un rost.

O distopie a cuplului


carte 11

Silviu D. Constantinescu

FILIT dore[te s\ transforme Ia[ul,timp de cinci zile, `n centrul literaral Romniei [i al Europei de Est.Amploarea evenimentului este de-finit\ at`t prin num\rul foarte ma-re de invita]i [i de evenimente, c`t[i prin crearea unei re]ele extinsede colabor\ri media, institu]ii pu-blice, institu]ii culturale, festiva-luri interna]ionale de prestigiu,ambasade, centre culturale, mediuleconomic local [i na]ional.

Festivalul este finan]at de Con-siliul Jude]ean Ia[i, prin MuzeulLi teraturii Romne Ia[i. Pre[edin-tele CJ, Cristian Adomni]ei, a a nun]at`n premier\, joi, 12 septembrie,

faptul c\ Banca Na]ional\ a Rom-niei este, de la prima edi]ie, parte-nerul principal al FILIT.

Serile FILIT

~n cadrul FILIT, diminea]a, elevii[i studen]ii ie[eni se vor `nt`lni cuunii dintre cei mai `n vog\ autoristr\ini [i romni. La pr`nz, tra-duc\torii [i managerii culturali sevor reuni pentru dezbateri profe-sionale, dup\-amiaza autorii romni[i str\ini vor discuta cele mai fier-bin]i subiecte literare ale momen-tului [i vor r\spunde `ntreb\ rilorcititorilor.

Seara, FILIT va continua ` n SalaMare a Na]ionalului ie[ean, cu dis-cu]ii [i spectacole-eveniment.

Pe 23 octombrie va avea loc Galade deschidere [i va fi oferit\ o re-prezenta]ie special\ a spectacolu-lui Troienele, dup\ Euripide, pus`n scen\ la Opera Na]ional\ Rom -n\ din Ia[i de regizorul Andrei{erban. Pe 24 octombrie este pro-gramat\ o dezbatere intitulat\

Scrii torii [i televiziunea, urmat\de un spectacol al Filarmonicii deStat Moldova. Vineri, 25 octombrie,este programat\ `nt`lnirea publicu-lui cu scriitoarea Herta Mller, lau-reat\ a Premiului Nobel pentru Li-teratur\, evenimentul fiind mode-rat de Liviu Mihaiu. Tot vineri,

Ada Milea [i Bobo vor sus]ine unrecital. S`mb\t\, 26 octombrie, per-sonajul central al Serilor FILITva fi scriitorul francez FranoisWeyergans, laureat al PremiuluiGoncourt pentru Literatur\, mem-bru al Academiei Franceze. Acestava purta un dialog cu jurnalistulCristian Tudor Popescu. Seara seva `ncheia cu un spectacol oferit deAlexandru Andrie[, al\turi de Ma-ria Ioana Mntulescu, Sorin Roma-nescu [i Berti Barbera. ~n ultima zide festival, pe 27 octombrie, s`ntprogramate dezbaterea Scriitor `nEst, festivitatea de `nchidere, pre-cum [i un spectacol de Gal\ conce-put pentru FILIT de Opera Na]io-nal\ Romn\ din Ia[i.

Evenimentelor FILIT li se adau -g\ cele conexe, sus]inute de parte-nerii festivalului, num\rul total alacestora fiind estimat la 70.

Circa 200 de profesioni[ti ai c\r]ii se vor afla la Ia[i `n perioada23-27 octombrie pentru a lua parte la prima edi]ie aFestivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere Ia[i (FILIT).Joi, 12 septembrie, `n cadrul unei conferin]e de pres\, au fostanun]ate la Ia[i lista autorilor care au acceptat invita]iafestivalului, precum [i nout\]i legate de programul FILIT.Managerul FILIT Ia[i, Dan Lungu, `n acela[i timp directorulMuzeului Literaturii Romne din Ia[i, a declarat c\, prin listaautorilor confirma]i, putem `ncadra evenimentul `n seriafestivalurilor de tradi]ie din Europa.

O LUN| P~N| LA STARTUL FESTIVALULUI INTERNA}IONAL DE LITERATUR| {I TRADUCERE IA{I

FILIT o mare s\rb\toare literar\a Romniei, cu invita]i din 17 ]\ri

Dan Lungu: Dep\[imbarierele unui festivalliterar prin integrarea`ntregului lan] al industrieieditoriale mondiale

De ce a]i hot\r`t s\ fie un festival de lite -ratur\ [i traducere [i nu doar un festi-val clasic de literatur\?

Din mai multe motive. Am pornit de la ne-voile reale ale sistemului literar romnesc. De-oarece scriitorii romni se exprim\ `ntr-olimb\ de circula]ie restr`ns\, pentru a c\p\tarecunoa[tere interna]ional\ este absolut nece-sar s\ fie tradu[i. {i nu oricum, ci de profe-sioni[ti, vorbitori nativi ai limbii str\ine. Suc-cesul `n str\in\tate al unei c\r]i const\ `negal\ m\sur\ `n calitatea con]inutului [i cea atraducerii. FILIT ` [i asum\ acest rol de ` ncura-jare a traduc\torilor din limba romn\. Apoi,festivaluri clasice de literatur\ s`nt multe `nEuropa [i `n lume, iar pentru a-]i construi oidentitate trebuie s\ marchezi o diferen]\, s\ aiceva specific. Faptul c\ festivalul este dedicat[i traducerii `i d\ o not\ distinct\ `n lumea li-terar\ european\.

Ave]i o list\ impresionant\ de nume descriitori [i autori. Cum a fost alc\tuit\

lista invita]ilor? A]i pornit de la o tr\s\ -tur\ care i-ar uni pe ace[tia `n festival,a]i avut o list\ ini]ial\ de nume la care s-au ad\ugat recomand\ri ulterioare?

~n privin]a autorilor str\ini, am `nceputprin a combina dou\ criterii: excelen]a lite-rar\ [i existen]a unor traduceri `n limba ro-mn\, astfel `nc`t `nt`lnirea cu publicul nostrus\ fie una `n cuno[tin]\ de cauz\. Trebuie spusc\ cititorul romn este mai bun cunosc\tor deliteratur\ universal\ dec`t autohton\ contem-poran\ o demonstreaz\ v`nz\rile de p`n\acum c`]iva ani, c`nd autorii str\ini erau multmai v`ndu]i dec`t cei romni contemporani,astfel `nc`t s`nt convins c\ vom avea s\li plinela evenimentele noastre. E un mare pas `nain-te c\ balan]a v`nz\rilor s-a mai echilibrat ` n ul-timii ani, iar unii dintre autorii romni auajuns s\ v`nd\ la fel de bine, dac\ nu chiar maibine uneori dec`t cei str\ini.

Pute]i s\ ne spune]i un buget estimatival evenimentului?

Bugetul maximal este de 500.000 de euro [ic`nd spun asta m\ g`ndesc inclusiv la h\]i[uri-le birocratice. Nu vre]i s\ [ti]i c`t din aceast\sum\ ` nseamn\ taxe [i impozite, care se ` ntorcla buget. Este mai mic dec`t al multor festiva-luri de aceea[i talie din Europa, dar cu care `nRomnia te po]i descurca s\ faci ceva `n-tr-adev\r profesionist, care s\ schimbe geogra-

fia evenimentelor literare ale Romniei [i s\fie luat `n serios `n Europa. Bugetul acesta es-te un efort prin care comunitatea local\ `n]ele-ge s\ deschid\ Ia[ul spre lume [i, nu ` n ultimulr`nd, spre publicul de literatur\ din Romnia.Cl\dim practic de la zero un eveniment de oasemenea anvergur\ [i desf\[urare cre\m ologistic\ pe care nu a construit-o nimeni `npeste 20 de ani la Ia[i, investim `n accesul pu-blicului din regiune [i nu numai, dep\[im ba-rierele unui festival literar prin integrarea `n -tregului lan] al industriei editoriale mondiale,ne deschidem c\tre artele spectacolului [i vi -z\m publicuri extrem de diverse de la celeprofesionale, elitiste p`n\ la cele de mas\ [iale culturii alternative. Ne dorim s\ oferim omare s\rb\toare cu care ora[ul s\ se m`n -dreasc\. Nu `n ultimul r`nd, consider c\ Ia[ula oferit enorm literaturii romne [i promo -v\rii acesteia pe plan interna]ional. De laefortul privat al Editurii Polirom p`n\ la im-aginea construit\ prin munca individual\ aunor scriitori care au ajuns s\ fie unii dintrecei mai tradu[i autori contemporani din `n -treaga ]ar\. Co munitatea prime[te acum recu-noa[tere prin tr-un eveniment care, pe de o par-te, r\s pl\te[te o sum\ de eforturi individualesau private, iar pe de alta prilejuie[te omuluiobi[nuit conectarea la un spirit european, lavalori interna]ionale.

FILIT a editat dou\ antologii`n limba englez\ `n care sereg\sesc cei mai importan]i poe]i[i prozatori ie[eni.

~ntre 25 [i 27 octombrie,FILIT g\zduie[te unul dintre celemai prestigioase t`rguri de cartedin Romnia: BOOKFEST.

Pentru prima oar\ `n Rom-nia, liceenii `[i aleg autorul pre -ferat. Scriitorii romni au intrat `ncursa pentru Premiul liceenilorpentru cea mai `ndr\git\ carte aanului. Evenimentul este organi-zat `mpreun\ cu Inspectoratul{colar Jude]ean Ia[i.

FO

TO

: Alin

P\t

ru

Fragment

C`nd am primit carnetul de note allui Shahab, am putut s\ m\ elibe-rez de toate tr\irile `n\bu[ite `n ul-timii ani. L-am ar\tat bunicii, un-chiului, `ntregii lumi. C`nd m\ a -prindeam foarte tare [i voiam s\ m\r\zbun cu adev\rat, spuneam:

Cred c\ e mai de[tept [i dec`tArash!

Datorit\ acestei victorii m\ sim -]eam mai puternic\, iar starea despirit din cas\ se ` mbun\t\]ise. Me-dia de dou\zeci a lui Shahab a vin-decat [i m`ndria r\nit\ a lui Naser.Dar Shahab tot nu vorbea deloc cutat\l lui. Nu [tiu dac\ Naser era fu-rios sau mai degrab\ trist din cau-za asta. ~n orice caz, orgoliul nu `ll\sa s\ fac\ primul pas. P\rea inti-midat de acest copil de [apte ani. Sin -gura lui modalitate de a-[i p\strademnitatea era s\-l trateze cu r\ -ceal\ [i s\ a[tepte s\ se apropieShahab. I-a cump\rat ca r\s plat\ obiciclet\ ro[ie. Shahab s-a bucuratmult c`nd a v\zut-o, dar [i-a ascuns`nc`ntarea fa]\ de Naser, p\r`nd in-diferent c`t tat\l lui era `n apropie-re. Am profitat de oca zie [i i-amspus:

Shahab, nu vrei s\-i mul]u -me[ti lui tata? Uite c`t de mult te iu-be[te! {i-a cump\rat un premiu a[ade frumos!

Mi-a r\spuns cu r\ceal\: L-a cump\rat pentru carnetul

de note, nu pentru mine. Cum a[a? P\i carnetul de no-

te nu e al t\u? Ai luat note bune, iartata ]i-a cump\rat un premiu.

{tiu. L-a cump\rat pentru no-tele mele.

Nu pricep ce vrei s\ spui. Tre-buie s\-i mul]ume[ti. P`n\ nu-imul]ume[ti, nu te urci pe biciclet\,ai `n]eles?

Eram sigur\ c\ gestul lui Naser

`l va impresiona [i `l va `mbl`nzipu]in. Nu-i era u[or nici s\ renun]ela biciclet\. A acceptat repede s\mearg\ s\-i mul]umeasc\, de[i ar\ -ta clar c\ e `mpins de mine. A ple-cat capul, s-a oprit `n fa]a lui Naser[i a spus cu cea mai joas\ voce decare era capabil:

Mul]umesc... L-am tras `ntr-o parte [i i-am

spus: Nu, nu se poate doar un mul -

]umesc [i at`t. D\-i [i un pupic, hai! ~l privea pe Naser pe sub gene. A

`naintat poticnit. Naser nu a schi -]at nici un gest. St\tea calm, pref\ -c`ndu-se c\ cite[te ziarul [i nu neve de. De parc\ mul]umirile luiShahab [i s\rutul erau o datorie fi-reasc\ [i nu contau c`tu[i de pu]inpentru el. M`na lui Shahab tremu-ra `n a mea. }inea buzele str`nse.Bucuria sim]it\ la vederea bicicle-tei p\lise acum `n fa]a r\celii [i aimpresiei de `nving\tor a tat\luis\u. {i a smuls m`na [i a dat s\ fu -g\. Naser nu s-a clintit. L-am ridi-cat pe Shahab [i i-am lipit fa]a deobrazul tat\lui. {i-a `ntors capul,zb\t`ndu-se s\ scape. A reu[it s\ sedesprind\ din mìnile mele [i a zbu-ghit-o pe sc\ri.

Naser m-a privit mustr\tor. Poftim, asta-i recuno[tin]a co-

pilului t\u minunat. Vezi ce `nc\ -p\]`nat e?

I-am r\spuns m`nioas\: Da, seam\n\ cu tine. ~nc\p\ -

]`nat [i r\zbun\tor.

45

Doamna `nv\]\toare din clasa adoua a observat imediat scrisul meu.Mi-l l\uda mereu [i uneori m\ `n -treba cu `ndoial\ `n glas:

Tu singur ai scris aici? D\deam din cap cu m`ndrie [i,

f\r\ s\ spun nimic, scriam cuv`n -tul `n fa]a ei. Doamna `nv\]\toarese `nsufle]ea, m\ `ncuraja, iar eu`ncercam s\ scriu tot mai frumos.~ntr-o zi mi-a spus bl`nd:

Shahab, spune-i tat\lui t\u s\vi n\ mìne la [coal\, am treab\ cu el.

Am privit-o cu inima str`ns\. Cetreab\ avea cu tat\l meu?

Nu vrea! i-am r\spuns. Cum s\ nu vrea? Trebuie s\

vin\. Am treab\ cu el. Vreau s\-ipo vestesc ce elev bun e[ti.

Vine mama. Dar eu a[ prefera s\ vin\ tat\l

t\u. Trebuie s\-i cer permisiunea

pentru ceva. Nu vrea. Doamna `nv\]\toare m-a privit

curioas\ [i uimit\. De ce nu vrea? Nu vrei s\ vin\

tat\l t\u la [coal\, s\ vad\ cum ailucrat [i s\ se bucure?

Nu! Dar de ce ? E un tat\ a[a de

bun, te aduce zi de zi la [coal\. Nu, nu vreau. Ei, cum se poate ? Nu e tat\l t\u? Nu! Ce vorbe-s astea? Atunci tat\l

cui m-a salutat pe mine azi? E tat\l lui Arash. Arash? Fratele t\u, din gim-

naziu? Da. Nu am suportat s\ continui dis-

cu]ia. Mi-am pus biscui]ii `n buzu-nar. C`nd am ie[it pe u[\, doamna`nv\]\toare `nc\ m\ privea uimit\.

M\ plimbam ca de obicei princurtea [colii, uit`ndu-m\ la copiicum se joac\. Voiam mult s\ m\ joc[i eu cu ei, dar ceva din mine m\`mpiedica. M\ sim]eam `n conti-nuare diferit de ei. Nu puteam uitac\ ceilal]i copii s`nt de[tep]i, iar euprost. M`ncam din biscui]i c`nd mi-auc\zut ochii pe sc\rile care separaucurtea [colii de terasa mare undest\teau de obicei domnul suprave-ghetor Ataei [i doamna Rasouli,asistenta lui. ~nv\]\toarea de la cla-sa a treia, `nv\]\toarea noas tr\ dinurm\ cu un an [i doamna Rasoulierau acolo sus [i ar\tau spre mine.~n spatele ferestrei, al]i c`]iva profe-sori se uitau ` n curte. M-a cuprins ou[oar\ nelini[te. Am `ncercat s\m\ pierd printre copii. [...]

47

C`nd domnul director ne-a spusc\ ne chemase pentru Shahab, mis-a str`ns inima. Naser l-a `ntrebat:

Ce prostie a mai f\cut? Domnul director a `ntrebat la

r`n dul lui : |... De ce, face mult prostii? Am s\rit de la locul meu [i am

spus : Dar eu ]in mereu leg\tura cu

`nv\]\toarea lui, mi-a spus c\ e elevbun [i nu are nici un motiv s\ sepl`ng\ de el.

Da, e un copil bun, doar c\ efoarte timid. Se ]ine departe de cei-lal]i.

Da, [tiu. De mic era a[a, daracum s-a mai `ndreptat.

Interesant! Dar, desigur, ]i -n`nd cont de condi]iile de acas\,nu-i de mirare c\ e t\cut [i retras.

Naser s-a `ncruntat. Ce condi]ii? Acas\ nu-i lip se[ -

te absolut nimic. Toat\ via]a noas -tr\ am muncit ca s\ le fie copiilorbine. Ce-ar trebui s\ facem [i n-amf\cut? C`nd nu vorbea l-am dus lazeci de doctori.

Nu m-am referit la condi]iilemateriale. Vorbeam din punct deve dere uman [i afectiv.

Naser a `ntrebat : Adic\ ne-am purtat cu el in-

uman? Sau l-am neglijat? Mama luiat`ta l-a r\sf\]at, ` nc`t nu numai eu,dar nimeni din familie nu `ndr\z -ne[te m\car s\ se ating\ de vreunfir de p\r din capul lui.

Nu v\ enerva]i, domnuleMokhtari. De ce o lua]i `n nume der\u? Am tot respectul pentru dum-neavoastr\ [i pentru omenia dum-neavoastr\, dar ar fi bine dac\ i-a]i

acorda mai mult\ aten]ie. {tiu, de -si gur, c\-i acorda]i aten]ie, dar separe c\ uneori, poate f\r\ s\ vre]i,face]i diferen]e `ntre el [i ceilal]icopii ai dumneavoastr\. {ti]i doar,copiii s`nt sensibili [i v\d ceea cenoi nici nu ne imagin\m. M\ consi-der r\spunz\tor s\ v\ atrag aten]iaasu pra acestui lucru. E de datoria mea.

Eu [i Naser `l priveam ului]i pedomnul director. Naser a spus su -p\rat :

Ierta]i-m\, dar nu am `n]elesdeloc ce vre]i s\ spune]i. Crede]i c\fac diferen]e `ntre el [i ceilal]i co-pii? Cum adic\?

V\ rog s\ m\ ierta]i, [tiu c\nu v\ place s\ se discute despre as-ta. Dar [i noi trebuie s\ [tim totuldespre copii, pentru a-i putea ajutala timp.

Mai precis, despre ce e vorba? Despre Shahab. El [tie foarte

bine c\ nu e copilul dumneavoas tr\. Naser s-a f\cut ro[u ca racul. ~l


12 avanpremier\

CARTEA

~ntr-o lume `n care grijap\rin]ilor pentru copii ajunges\ ì `ndep\rteze suflete[te deace[tia, romanul Tat\l celui-lalt copil reaminte[te un lu-cru f\r\ de care orice efort,oric`t de bine inten]ionat, e `nvan: s\ te ar\]i preocupat nu`nseamn\ s\ fii m`hnit ori s\descoperi lipsuri [i ciud\ ]eniipe care s\ vrei cu orice pre] s\le repari, ci s\ ar\]i `ncredere[i s\ te por]i cu `n]elegere.

Cu iubire. Ceva at`t de sim -plu [i at`t de fragil...

Aniversarea a dou\zeci deani ` i ofer\ lui Shahab prilejulunei introspec]ii asupra co-pil\ riei sale, marcat\ de con flic -tele provocate ` n familie de refuzul lui de a vorbi [i de rela]ia tensionat\cu p\rintele s\u. Povestea romanului Tat\l celuilalt copil contureaz\,prin ochii a dou\ personaje, via]a unei familii iraniene tipice din clasade mijloc, `n care fiecare sufer\, `ntr-un fel sau altul, sub povara roluluipe care i-l impune tradi]ia. Tat\l lui Shahab, Naser, este convins c\ da-toria sa fa]\ de familie se limiteaz\ la a-i asigura confortul material, ig-nor`nd nevoile afective ale so]iei [i copiilor. Maryam, mama lui Shahab,este nevoit\ s\ `[i sacrifice via]a profesional\ pentru a se ocupa de cas\[i de cei trei copii, iar sentimentele de ne`mplinire care o macin\ ì um-bresc via]a de familie. ~n momentul `n care mu]enia lui Shahab este in-terpretat\ de adul]ii din jur drept simptom al deficien]elor mintale, ne-ajunsurile existente `ntre membrii familiei se acutizeaz\ tot mai mult.Shahab `[i pierde treptat `ncrederea `n sine, ajung`nd la concluzia c\ ae[uat `n datoria filial\ [i c\ nu este, de fapt, copilul tat\lui s\u.

Parinoush Saniee Tat\l celuilalt copilSuplimentul de cultur\public\ `n avanpremier\un fragment din romanulTat\l celuilalt copil deParinoush Saniee, care vaap\rea `n cur`nd `ncolec]ia BibliotecaPolirom. Actual a EdituriiPolirom, `n traducerea dinlimba persan\ a CristineiCiov`rnache.


privea consternat pe director. Euam ghicit oarecum la ce se refer\ [iam `ntrebat:

A spus el ceva? Da. Naser a str`ns din buze, s-a `n -

tors spre mine [i m-a `ntrebat: Despre ce e vorba? Nici eu nu [tiu prea bine. Pre-

supun ceva, dar nu m-am g`ndit c\problema este at`t de grav\ pentruShahab, ` nc`t s\ le spun\ str\inilor.

Care problem\? Zi-mi [i mie,s\ pricep.

Dar nici eu nu eram sigur\. M-am`ntors spre director.

Fi]i amabil, explica]i-ne [i no -u\. Ce s-a-nt`mplat de a]i ajuns laaceast\ concluzie?

Pai chiar el i-a spus ` nv\]\toa-rei lui.

Cu fiecare clip\, Naser deveneatot mai nervos. A spus pe un ton ri-dicat :

Domnule, ce vorbe-s astea? Pentru c\ directorul t\cea, am

intervenit: Domnule director, el este so -

]ul meu [i tat\l lui Arash, al luiShahab [i al fiicei mele Shadi. Nuexist\ nici o problem\ special\ sauie[it\ din comun `n familia noas -tr\. Nu e corect ca, din cauza vorbe-lor unui copil, s\ ne pune]i la `ndo-ial\. De ce nu ne-a]i `ntrebat directpe noi?

Nu l-am crezut, s-a ap\rat di-rectorul, dar se vedea c\ min]ea. Deaceea v-am chemat. Copilul sus]inec\ acest domn este tat\l lui Arash,nu tat\l lui. Am considerat necesars\ v\ aducem la cuno[tin]\ acestlucru. ~n fond, e important ca

dumneavoastr\ s\ [ti]i ce crede [ice simte copilul fa]\ de p\rin]i. Ams-o chem acum pe `nv\]\toarea lui,s\ v\ explice dumneaei mai bine.

Doamna Rasouli st\tea ` n cealal -t\ parte a `nc\perii [i nici m\carnu se mai pref\cea ocupat\. Am sim -]it c\ era mai mult curioas\ dec`tcom p\timitoare `n ce ne prive[te.Na ser `[i ie[ea din min]i.

A spus c\ nu s`nt tat\l lui? Din p\cate, da... U[a s-a deschis [i a intrat doam-

na ` nv\]\toare. N-am putut nici m\ -car s\-i r\spund la salut, am `ntre-bat-o direct:

Doamn\ Kamali, v\ rog s\ nespune]i exact ce v-a zis Shahab. Da -c\ se poate, povesti]i totul de la `n -ceput, cu toate detaliile.

Cu o expresie vinovat\ [i foartetulburat\, a `nceput:

De fapt, eu voiam s\ ne vedemca s\ v\ ` ntreb dac\ s`nte]i de acords\-i cump\r\m un premiu lui Sha-hab. {ti]i c\ [coala nu are fonduripentru asta... De obicei, p\ rin]iicump\r\ premiile [i noi le d\m co-piilor `n clas\. Le cerem de aseme-nea permisiunea `nainte de a-i`nscrie la un anumit curs. Ade -v\rul e c\ Shahab are o caligrafieextraordinar\ [i voiam s\-l `n cura -jez s\ urmeze un curs de caligrafie.Asta era tot! I-am spus: Shahab,spune-i tat\lui t\u s\ vin\ la [coal\,am treab\ cu el, iar el a r\s punsNu, nu vrea. C`nd am insistat, aspus c\ va veni mama. M-am mirat.Pentru c\ [tiam c`t era de preocu-pat tat\l lui de situ a]ia [colar\ ab\iatului mai mare. Venea mereula [coal\ [i `l `nscria la tot felul de

cursuri. Credeam c\ dumnealui vafi mai doritor dec`t dumneavoastr\ca Shahab s\ mear g\ la acel curs.De aceea am insistat c\ trebuie s\vin\ tat\l lui. Atunci el mi-a spusc\ domnul care-l aduce diminea]ala [coal\ nu este tat\l lui. L-am `n -trebat cine e acea persoan\ [i mi-ar\spuns tat\l lui Arash.

Cu fiecare cuv`nt, Naser era totmai agitat. Nu mai avea stare. S-aridicat furios [i a spus:

Gata, khanom. S\ mergem.Nu mai suport s\ r\m`n aici.

{i a plecat. Mi-am luat geantasub bra] [i le-am spus directorului[i `nv\]\toarei:

Voi reveni mai t`rziu, ca s\st\m de vorb\ pe `ndelete. Acum,cu permisiunea dumneavoastr\...

Am fugit `n urma lui Naser. Naser era ` ntr-o dispozi]ie foarte

proast\. Nu se putea controla. A ur-cat ca o furtun\ `n ma[in\ [i m-a`ntrebat:

Tu [tiai? }i-a spus [i ]ie? Mie nu! Dar i-a spus lui Bibi.

Acum, dac\ stau s\ m\ g`ndesc, nucred c\ ]i-a spus vreodat\ tat\.

Dar ce i-a]i f\cut copilului dea ajuns s\ aib\ a[a o p\rere despremine?

Ce i-am f\cut noi? ~ntreab

Date post:	12-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	crisan-rares
View:	27 times
Download:	0 times

409_low-res

Documents