5 Argument

8/18/2019 5 Argument

1/121

Modalitati de evaluare a noţiunilor fundamentale legate de verb in ciclul primar __________________________________________________________________________

ARGUMENT

In ştiinţele educaţiei ,curriculumul repre!int" un concept c#eie, ca $i

practicile educaţionale contemporane% Noul &urriculum permite fle'ibilitate in

ceea ce priveşte adaptarea conţinuturilor la nivelul de de!voltare $i la intere$ele

copiilor%

In locul promov"rii unei invatari ab$tracte, teoretice, in$uficient racordate

la nevoile comunicative ale copilului, noile programe vi!ea!" conectarea

$tudiului limbii romane la realit"ţile comunic"rii cotidiene propriu!i$e%

( A$tfel, conform noului curriculum, $a mutat accentul de pe memori!are ,

repetare $i invatare de reguli,concepte, pe invatarea procedurala, pe $tructurarea

unor $trategii $i proceduri proprii de re!olvare de probleme) de e'plorare $i

inve$tigare caracteri$tice activit"ţii comunicative%

Intro per$pectiva formativa, au fo$t recon$iderate evaluarea $i

autoevaluarea , ca modalitatea de ameliorare a propriului progre$ şcolar( *

+ di$po!iţie de o importanta evidenta din actualul curriculum e$teconectarea $tudiului limbii la realitatea comunic"rii cotidiene% coala trebuie $a

ofere elevului po$ibilitatea de a$i cultiva limba-ul , pentru a putea comunica

cu $emenii $"i, cu cei al"turi de care traie$te, fapt pentru care $a renunţat la

$tudierea limbii $i literaturii romane in citit, $cri$, comunicare, lectura $i $e

ob$erva utili!area cu $ucce$ a pred"rii integrate%

Tema Modalitati de evaluare a noţiunilor fundamentale legate de verb in ciclul

primar, repre!int" un $ubiect din tematica lucr"rilor pentru obţinerea gradului

didactic I, o tema de cercetare foarte intere$anta, deoarece perfecţionarea

acţiunilor de evaluare a re!ultatelor $i proce$elor de$f"şurate e$te o nece$itate a

acţiunii de in$trucţie $i educaţie, $i ca $i celelate cadre didactice miam propu$ o

.


2/121


vi!iune moderna a$upra actului evalu"rii ,care $a m" autoperfecţione!e %

Importanta $i rolul evalu"rii implica cu nece$itate reg/ndirea,

tran$formarea, punerea de ba!e noi $i fle'ibile a demer$ului evaluativ in

invatamantul primar $i prin lucrarea de fata dore$c $ami aduc contribuţia lade!voltarea $i aplicarea in practica a ace$tor idei% In acelaşi timp, am con$iderat

ca fiind foarte importante doua concepţii valoroa$e in evoluţia teoriei evalu"rii ,

in acea$ta etapa de şcolaritate ) prima con$ta in e'tinderea acţiunilor evaluative,

de la verificarea $i aprecierea re!ultatelor ,obiectiv tradiţional al proce$ului de

invatamant, la evaluarea 0ntregului proce$, a modului in care $a de$f"şurat

activitatea, ce a condu$ la re!ultatele con$tatate , iar a doua priveşte conceperea

unor modalitati mai eficiente de integrare a acţiunilor evaluative in activitatea

didactica %

1entru a evalua progre$ul şcolar al elevilor, am adoptat cai de

perfecţionare in ceea ce priveşte aplicarea practica $i continua a actului

evaluativ, reali!area unor te$te de evaluare compu$e din itemi bine $tructuraţi,

tran$formarea activit"ţii practice de evaluare dintro acţiune centrata

preponderent pe nivelul de preg"tire al elevilor ,intrun act de evaluare referitor

la laturile $i$temului educaţional %

&ercetarea pe care am reali!ato e$te de tip con$tatativ ameliorativ%

1entru 0ncadrarea in ace$t tip de cercetare am avut in vedere urm"toarele

argumente )miam propu$ cunoaşterea $i de$crierea fenomenului evalu"rii in

triada m"$urare 2 apreciere 2deci!ie a factorilor $i implicaţiile ace$teia in

proce$ul educaţional 3 in paralel cu acea$ta mi am propu$ $a verific eficientaunor $trategii de evaluare tradiţionale $i alternative , in reali!area progre$ului

şcolar ,in ameliorarea actului didactic %

4oi 0ncerca prin acea$ta lucrare $a aplic toate tipurile $i formele de

evaluare pentru a reliefa importanta verbului,ca parte de vorbire in comunicarea

5


3/121


verbala $i $cri$a,0mbin/nd metodele tradiţionale de evaluare 6 probe orale,$cri$e

$i practice 7 cu cele moderne 6ob$ervarea $i$tematica a activit"ţii $i

comportamentului elevilor,inve$tigaţia, proiectul, portofoliul,

autoevaluarea7,precum $i toate tipurile de activitati)pe grupe ,individuale,inec#ipa $i frontale% 4oi folo$i toate tipurile de itemi obiectivi, $emiobiectivi,

$ubiectivi%

&ercetarea va avea ca $uport un colectiv con$tituit dintrun num"r de .8

elevi, de cla$a a IIIa 6 an şcolar 5998599:7% In cadrul e'perimentului voi urm"ri

at/t evoluţia 0ntregului colectiv, cat $i evoluţiile de grup $i individuale%

;ucrarea $e va 0nc#eia cu conclu!ii, bibliografie, ane'e%

(


4/121


NOTE :

¹Olga Dutu , "Didactica limbii romane si comunicării in ciclul primar ", Editura

Europolis , Constanta ,2002 ,pag 1

!oan Nicola , "Tratat de pedagogie #colara ", Editura Didactica si $edagogica, % &' & ,

(ucure#ti ,1))* ,pag +0

?


5/121


I%CON-DE%'T $-.O$ED'/O/CE $%ND E''%E' NCC $%3'%

&1&$O%T%ET $-.ONTEECT' ' -CO'% 3C

Indiferent ce drum am alege in proiectarea didactica,e$te nece$ar $a $e

pornea$c" de la o cunoaştere temeinica a problemelor $pecifice de!volt"rii fi!ice

$i p$i#ice a şcolarului mic%

In ultima perioada de timp, o $erie de $tudii ştiinţifice au demon$trat o

accelerare a de!volt"rii precoce a copilului, fi!ic $i mental%

A$pectelor de ordin biologic, impu$e de mediul de viata, li $e adaug" $i

cele de ordin $ocial% 1roce$ul de urbani!are caracteri!at prin detaşarea omului de

mediul natural, geografic , influenţea!" direct proce$ul de $ociali!are al

copilului, determina re$tr/ngerea contactului informaţional $i o accentuare a

integrit"ţii ace$tuia in viata omului adult cu toate con$ecinţele educative ce $e

de$prind din acea$ta $ituaţie%


6/121


$i$temului nervo$,antrenate intro activitate $au alta, a$igur/nd in permanenta

condiţiile nece$are pentru o munca eficienta%(*

4arietatea activit"ţilor in de$f"şurarea unei ore $e mai impune $i datorita

faptului ca elevii de v/r$ta şcolara mica nu au antrenament pentru o muncaorgani!ata de lunga durata%

Ritmul lent de de!voltare al unor organe impune un regim deo$ebit pentru

micii şcolari,mai ale$ in primele luni de şcoala% Inima $i pl"m/nii fiind

in$uficient de!voltate ,$e impune aeri$irea cla$ei in vederea a$igur"rii aerului

curat nece$ar a$igur"rii o'igen"rii $/ngelui 3 in ace$te condiţii $e $timulea!"

capacitatea de concentrare%

Mu$culatura copiilor,in $pecial muşc#ii mici ai m/inii,e$te mai puţin

de!voltata la ace$ta v/r$ta% 1rintrun antrenament $i$tematic $i bine do!at, prin

regl"ri ordonate ale mi$carilor, durata efortului mu$cular poate cre$te progre$iv

pana la 595@ de minute%

Eficienta invatarii şcolare ,depinde, de modul in care ţinem cont de

legit"ţile vieţii p$i#ice,de particularit"ţile diferitelor proce$e p$i#ice angrenate in

efortul elevilor de a 0nţelege $i progre$a%

+ caracteri$tica a formelor cunoaşterii $en!oriale con$ta in faptul ca ele $e

reali!ea!" prin contactul direct al organelor de $imt ale elevului cu obiectele $i

fenomenele din realitatea 0ncon-ur"toare, ace$ta fiind $i 0nceputul cunoaşterii

empirice%


7/121


en!aţiile lui $e $ubordonea!" noului tip de activitate,invatarea% &um acea$ta $e

de$fa$oara $ub forma unor acţiuni di$tincte,$en!aţiile şcolarului mic $e vor

modela in funcţie de $olicit"rile $pecifice ace$tor acţiuni%


8/121


$i de a funcţiona%

1rogre$e importante dea lungul micii $colaritati reali!ea!" proce$ele

g/ndirii ,con$t/nd in principal in apariţia $i con$olidarea con$trucţiilor

logice,care 0nlocuie$c procedeele empirice,intuitive ale etapei precedente% Multedintre -udecatile $ale $i le dob/ndeşte acum, pe calea g/ndirii, dep"şind

raporturile cognitive primare $i acţion/nd mintal, pe cale deductiva%

Cormarea noţiunilor $e ba!ea!" pe percepţie% In ceea ce priveşte formarea

noţiunilor $pecifice la elevi, ele au la ba!a doua cai )una inductiva 60n$uşirea

noţiunii prin anali!a, $inte!a, comparaţie, ab$tracti!are $i generali!are7 $i una

deductiva6pornind de la de la general la particular, ab$tract la concret7%

Anali!a $i $inte!a $unt operaţiile de ba!a, operaţii de la care $e porneşte%

Anali!a con$ta in $epararea mintala dintrun intreg al 0n$uşirilor $au parţilor $ale,

in $copul cunoaşterii $ale% inte!a e$te operatia de revenire intrun tot a

elementelor unui obiect $au fenomen%

Generali!area $i ab$tracti!area $unt $tr/n$ legate intre ele ,deoarece

generali!area e$te o operaţie mintala prin care ne ridicam de la un obiect $au

grup limitat de obiecte la o categorie, pe ba!a unor 0n$uşiri con$tante, iar

ab$tracti!area e$te acea operaţie mintala prin care de$prindem o anumita

0n$uşire a unui obiect $au fenomen ,fara $a ţinem $eama de celelalte 0n$uşiri% &u

a-utorul celor doua operaţii $e formea!" noţiuni concrete $au parţial%

(In perioada micii $colaritati copilul e$te, 0nainte de toate,o fiinţa receptiva

$i mai puţin creatoare%

Referindune la caracteri$ticile memoriei,preci!am ca $e 0nt/lne$c particularitati ce $e prelunge$c din perioada anterioara )$e $pri-in" pe concret,pe

perceptibil,ceea ce face ca fi'area $i p"$trarea cunoştinţelor $a $e fac" mai uşor

prin apelul la concretul $en!orial% Memoria p"$trea!",mai ale$,ceea ce a

impre$ionat profund,ceea ce $ublinia!" incarcatura afectiva a ace$tui proce$ 3 un

D


9/121


caracter $pontan,preponderent involuntar%

+dat" cu activitatea de invatare $e inten$ifica caracterul activ al proce$elor

de cunoaştere $i, implicit, al memoriei )pe m"$ura ce r"$punde $arcinilor

activit"ţii şcolare, memoria devine tot mai organi!ata% (?

1roductivitatea memoriei depinde de o $erie de factori, cum ar

fi )conţinutul materialului $upu$ memor"rii, felul acţiunilor pe care le efectuea!"

şcolarul, m"$ura in care şcolarul di$pune de anumite mi-loace de memorare $i

reproducere a materialului%

Invatatorul are $arcina de ai 0ndruma pe elevi cu procedee raţionale $i

eficiente de memorare% Uitarea e$te 0ncetinita daca in memorare $e in$i$ta a$upra

celor e$enţiale,a$upra leg"turilor logice%


10/121


atenţiei de c/tre invatator impune preocupare permanenta pentru o organi!are

activa a proce$ului in$tructiveducativ, in aşa fel incat in cadrul unei ore $a $e

poat" alterna diferite activitati cu $pecific şcolar $i de rela'are% In acelaşi timp e

nece$ar ca in cadrul fiec"rei ore $a $e folo$ea$c" procedee variate care $a permit" prelungirea treptata a duratelor de concentrare a atenţiei in de$f"şurarea lecţiei%

In plan afectiv, copiii de v/r$ta şcolara mica $e caracteri!ea!" prin tr"iri

emoţionale inten$e% Ei $e bucura de cele mai mici $ucce$e $i i$i manife$ta

dinamic $i !gomoto$ bucuriile% &u aceeaşi inten$itate $i repe!iciune $e

0ntri$tea!" dup" orice eşec, $e de$cura-ea!" $i i$i pierd 0ncrederea in ei in$i$i% In

acelaşi timp, in$a, ei $e ataşea!" puternic de invatatoare,ale c"rei

cuvinte,aprecieri $i indicaţii $unt pe primul plan%


11/121


de cate ori $ituaţia generatoare $e repeta% 1rin finalitatea lor emoţiile $unt

contradictorii, unele av/nd efecte po!itive,altele,efecte negative %In limitele

po$ibilului, proce$ul in$tructiveducativ ar trebui $a $e de$f"şoare intro

atmo$fera de bucurie $i de$tindere,in care predominante $a fie emoţiile po!itive% entimentele $e caracteri!ea!",$pre deo$ebire de emoţii, printro relativa

$tabilitate,con$tituind in acelaşi timp un liant unificator al per$onalit"ţii%

Ambianta din interiorul $colii $timulea!" de!voltarea unor $entimente

$uperioare, de natura intelectuala, morala, e$tetica%

&omple'itatea de!volt"rii p$i#ice in ace$ta etapa confer" $colii un rol

$pecial% Cara a $ube$tima importanta mediului familial, care ramane

con$iderabila, rolul activit"ţii şcolare e$te #ot"r/tor% coala contribuie in egala

m"$ura la $timularea $i con$olidarea tuturor a$pectelor pe care le implica cele

trei dimen$iuni ) intelectuala, afectiva $i relaţionala% Acţiunea celor doi factori,

familie $i şcoala $e cere mereu coordonata, pentru a $e manife$ta $olidar $i

complementar, fiecare acţion/nd in$a prin mi-loacele $pecifice de care di$pune%

Activitatea care declanşea!" $i $timulea!" de!voltarea 0ntregii per$onalitati

e$te proce$ul de invatamant% +rgani!area $i metodica ace$tuia urmea!" $a tina

$eama de caracteri$ticile ace$tor dimen$iuni%

..


12/121


NOTE : 4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

¹Elena (adea," Caracteri5area dinamica a copilului si adolescentului" ,EdituraDidactica si $edagogica, (ucure#ti,1))6, pag 7*! 'nca Dragu, -orin Cristea, "$si8ologie si pedagogie #colara",Editura O9idiusni9ersit $ress, Constanta, 2006,pag +*;$antelimon /olu, 3ielu


13/121


&2&E''%E'

(Educaţia are un caracter organi!at $i planificat% Re!ulta ,deci,ca $trategia

derul"rii e$te programata in funcţie de comanda $ociala $i de anumite $trategii

p$i#opedagogice% Ace$tui de!iderat ii r"$punde proiectarea educaţionala% Ea

include o $uita de operaţii prin intermediul carora $e circum$criu finalit"ţile

acţiunii educaţionale,$e elaborea!" te#nologia reali!"rii ace$tora $i $e $tabile$c

modalit"ţile de evaluare a re!ultatelor obţinute %(*

In cadrul proce$ului de invatamant, activit"ţile de predare, invatare $i

evaluare con$tituie elemente importante ce $e afla intro $tr/n$a leg"tura% +rice

$c#imbare produ$a la nivelul uneia dintre ace$te activitati influenţea!"

modalit"ţile de reali!are a celorlalte, gener/nd o adev"rata reacţie in lanţ,care

impune revenirile $i revi!uirile nece$are%


14/121


Evaluarea are mai multe =unc>ii :

• =unc>ia de control, de con$tatare $i apreciere a activit"ţii $i a

re!ultatelor obţinute in proce$ul de invatamant, $tabilindu$e a$tfel

unde $e $ituea!" ace$te re!ultate in raport cu obiectivele proiectate $ia$tfel,(evaluarea 0ncearc" $a depi$te!e factorii activi care influenţea!"

re!ultatele po!itive $au negative, av/nd un rol de feebbacF

6autoreglator7(B 3

• =unc>ia de reglare a $i$temului, ce con$ta in demer$urile comune ale

invatatorului $i elevilor pentru a face corecţiile nece$are in $tilul de

conducere a lecţiei, re$pectiv in activitatea de invatare 3• =unc>ia educati9a urm"reşte $timularea obţinerii de performante

$uperioare in preg"tirea elevilor, ca urmare a influentelor

p$i#omotivationale $i $ociale ale re!ultatelor ce $e obţin prin evaluare%

E$te foarte cuno$cut ca $ucce$ul şcolar bucura, ofer" $ati$facţie, dar

daca e$te conştienti!at ca fiind corect $i obiectiv, poate determina

0nl"turarea nereuşitei la invatatura 3

• =unc>ia de predic>ie si orientare in $en$ul anticip"rii performantelor

viitoare ale elevilor, pe ba!a re!ultatelor 0nregi$trate $i al $ecvenţelor

urm"toare ale activit"ţii de invatare 3

• =unc>ia selecti9a , e$te o funcţie de competiţie $i a$igura ierar#i!area $i

cla$ificarea elevilor $ub raport valoric $i al performantelor in cadrul

grupului3

• =unc>ia sociala , prin care $e reali!ea!" informarea familiei ,a

$ocietatii, a$upra re!ultatelor şcolare obţinute de elevi $i evidenţia!"

eficienta invatamantului in plan macro$ocioeconomic ,influenţ/nd

#ot"r/rile factorilor de deci!ie cu privire la de!voltarea $i

.?


15/121


perfecţionarea invatamantului,in funcţie de calitatea produ$ului $colii%

Evaluarea trebuie $a re$pecte c/teva cerinţe p$i#opedagogice )

compararea preg"tirii elevilor $e face in raport cu obiectivele de referinţa

$pecifice di$ciplinei ;imba $i comunicare $i cu cele operationale ale fiec"reilecţii 3

(diminuarea #a!ardului in evaluare(? prin formularea unui num"r de 0ntreb"ri $i

cerinţe ,care $a permit" verificarea cunoştinţelor $i deprinderilor e$enţiale di

materia parcur$a3

evaluarea $a aib" un caracter $timulator $i $a nui in#ibe pe elevi $au $a ii

demotive!e% Ea trebuie pre!entata elevilor ca pe o $arcina firea$ca $i nu ca pe o

$ancţiune $au $perietoare%


16/121


NOTE :

¹irgil ?run5a,"Elemente de metodologie a instruirii ",Editura 3untenia, Constanta,200+ ,pag 101

!'nca Dragu ,-orin Cristea, op&cit& pag 176

;Olga Dutu , op&cit&,pag 207+idem& ,pagina 20)aleriu 3arinescu, "3etodica predării limbii si literaturii romane", Editura

?%3,(ucure#ti,2002,pag6*oan Cerg8it , "$er=ec>ionarea lec>iei in #coala moderna," Editura Didactica si

$edagogica,(ucure#ti ,1)76 ,pag12

.8


17/121


&6& TENDNTE DE 3ODE%N


18/121


raport/ndui unii la alţii 3

• evaluarea prin obiective $au evaluarea criteriala,ce are ca rol $a

furni!e!e informaţii funcţionale, permiţ/nd elevilor $a $e $itue!e in

raport cu atingerea obiectivelor $i oferind $oluţii de ameliorare% 3• evaluarea colectiva, care propune o noua paradigma, nu numai

deci!ionala $i informationala% Ea are ca $cop $a ofere elevului

informaţii $uplimentare in funcţie de dificult"ţile con$tatate pentru

ai facilita invatarea%

• Evaluarea conştienti!ata, e$te cea dea patra concepţie% Acea$ta

core$punde unui demer$ dominant pedagogic, care privilegia!" participarea activa $i autonomia elevului, furni!/ndui repere

e'plicite,in $copul de a lua in m/ini propria tran$formare, fiind

conştient de propriile dificultati% Acea$ta mişcare trebuie 0n$oţita de

o creştere a practicilor de reglare ,dar $i de o modificare

fundamentala de mentalitate%

Accelerarea trecerii $pre o evaluare mai moderna e$te generata de mai

mulţi factori intre care )

creşterea rolului $i$temelor de invatamant in de!voltarea naţiunilor $i

pentru viitorul ace$tora% Acea$ta idee e$te accentuata din ce in ce mai mulţi

$pecialişti o data cu trecerea de la $ocietatea moderna $pre $ocietatea po$t

moderna 3

amplificarea ac#i!iţiilor obţinute de p$i#ologie , fi!iologie, $ociologie $i

alte ştiinţe $tr/n$ legate de pedagogie 3

tran$ferul in domeniul invatamantului al ideilor 0nnoitoare promovate de

teoria generala a $i$temelor, teoria acţiunii eficiente, teoria comunic"rii, teoria

informaţiei 3

imbogatirea re!ultatelor cercet"rii pedagogice in$a$i %

.D


19/121


Moderni!area evalu"rii con$ta in )

• abordarea evalu"rii din per$pectiva $i$temica, e'pre$ie a unei noi

concepţii ale proiect"rii, al de$fa$urarii $i regl"rii activit"ţii in$tructiv

educative din per$pectiva obiectivelor 3• $a amplificat aria preocup"rii evalu"rii, unele dintre ace$tea dob/ndind o

anumita autonomie, put/ndu$e vorbi a$tfel de evaluarea de $i$tem $i

evaluarea de proce$, te#nici $i in$trumente de evaluare, percepţii $i

repre!ent"ri comportamentale in proce$ul evaluativ 3

• ace$te domenii fac obiectivul unor $peciali!"ri )teoria evalu"rii, $trategii

de evaluare, metode ,te#nici $i in$trumente de evaluare ,etc%• anumite practici evaluative , norme, ,atitudini , metode, te#nici $unt in

cur$ de a fi abandonate in favoarea altora ,care $e dovede$c a fi mai

eficiente 3 unele practici $au teorii lan$ate cu decenii $au $ecole in urma

$unt pe cale de a fi abandonate6evaluarea comparativa7 $au recon$iderate

6evaluarea $umativa7 ,de!v"luindu$e 0ntreaga lor 0n$emn"tate in

complementaritate $au 0mpreuna cu altele 3

• $a imbogatit literatura de $pecialitate )le'icoane, dicţionare, lucr"ri de

$inte!a,care tratea!" at/t problematica globala a evalu"rii cat $i $egmente

ale ace$tuia 3

• in ultimele decenii $au propu$ $i e'perimentat noi te#nici evaluative $i

metode care $a in$otea$ca actul invatarii,intre care portofoliul,

coevaluarea, autoevaluarea, ca demer$uri ce pot conduce de la evaluarea

formativa la evaluarea formatoare 3

• $e manife$ta intere$ $porit pentru preg"tirea p$i#opedagogica a cadrelor

didactice in ceea ce priveşte creşterea competentelor ace$tora in domeniul

evaluativ 3 componentele ace$tei preg"tiri $au multiplicat $i $au

.


20/121


imbogatit% c#imb"rile in domeniul evalu"rii propu$e in invatamantul

romane$c $olicita o preg"tire temeinica in domeniul evalu"rii%

Trecerea de la invatamantul tradiţional $pre invatamantul modern

e$te un proce$ de inovare $i$tematica $i competenta a practicilor tradiţionale%

Acea$ta nu 0n$eamn" de$prindere, $eparare fata de trecut ,ci

pre$upune o atitudine po!itiva fata de $c#imbare, o preluare critica a ceea

ce e$te valoro$ in tradiţia invatamantului romane$c $i $t"p/nirea unei

metodologii de inovare continua%

59


21/121


NOTE :¹"n9atamanul primar", Editura 3iniped, (ucure#ti, 2006 , pag

! idem , pag *

5.


22/121


&+ &-T%'TE/ DE %E'iala @predicti9a

Evaluarea iniţiala propune operaţiile de ma$urareaprecieredeci!ie la

0nceputul activit"ţii de in$truire, in vederea cunoaşterii nivelului p$i#opedagogic

real al colectivului de elevielevului%

Ace$t tip de evaluare 0ndeplineşte o funcţie pedagogica prioritar

predictiva% In mod analogic, te$tele de cunoştinţe elaborate $i aplicate $pecial

55


23/121


pentru m"$urarea $i aprecierea nivelului iniţial de preg"tire al elevilor $unt

denumite te$te predictive%

Evaluarea iniţiala e$te nece$ara la 0nceputul unui an şcolar,la 0nceputul

unui $eme$tru, aşa cum remarca I% T%Radu )• ( ;a 0nceputul lecţiei, evaluarea iniţiala core$punde unei fa!e numita,

in mod tradiţional, a verific"rii lecţiei anterioare% In funcţie de

re!ultatele ace$tei verific"ri $au ale ace$tei evalu"ri iniţiale,

profe$orul va confirma parcur$ul anticipat in proiectul $au de lecţii

$au va aduce corecturi, a-u$t"ri, complet"ri% 1ot fi propu$e noi

$ecvenţe $au $ub$ecvente de recuperare ,$timulare, completare% Inace$ta per$pectiva ,c#iar de la 0nceputul unei lecţii ,evaluarea iniţiala

0ndeplineşte o funcţie pronunţat predictiva%(*

Cuncţiile $pecifice pe care le 0ndeplineşte $trategia de evaluare iniţiala,pe

fondul funcţiei predictive, $unt concentrate de I%T%Radu in doua niveluri de

referinţa )

• =unc>ia diagnostica, (vi!ea!" cunoaşterea m"$urii in care $ubiecţii

$t"p/ne$c cunoştinţele $i po$eda capacitatile nece$are anga-"rii lor

cu şan$e de reuşita intrun nou program (= %In felul ace$ta pot fi

identificate )

lacunele ,golurile pe care elevul le are in preg"tire 3

re$ur$ele pe care le are ca volum de informaţii, dar mai ale$ in ceea

ce priveşte capacitatile de invatare momentane $i de per$pectiva3

conceptele principale ,pe care elevul le $tapane$te , cu a-utorul

c"rora va putea a$imila conţinuturile noi $i fondul de repre!ent"ri,

care $a favori!e!e 0nţelegerea ace$tora 3

po$ibilit"ţile reale ale cla$ei $i ale fiec"rui elev, tinand $eama de

capacitatea de a lucra independent 3

5>


24/121


abilitatile nece$are pentru 0n$uşirea cunoştinţelor in plan teoretic $i

aplicarea lor 3

deficientele $i dificult"ţile reale care apar in activitatea de invatare

• =unc>ia prognostica $ugerea!" profe$orului condiţiile prealabilede$fa$urarii noului program,care permit anticiparea re!ultatelor%

Evaluarea iniţiala are a$tfel rolul ma-or, un rol activ in derularea

proiectului pedagogic curricular con$truit de invatator% Invatatorul,

plec/nd de la diagno!a $tabilita, va interveni pentru $elecţionarea

,reali!area $i de!voltarea corecta a)

obiectivelor programului urm"tor6viitoarea lecţie,capitol 73 conţinuturilor ab$olut nece$are3

metodelor eficiente de predareinvatareevaluare3

modurilor $i formelor optime de organi!area a activit"ţii%

Cuncţia progno$tica pre$upune) raţionalitate ,fe!abilitate, determinare,dar

$i fle'ibilitate in alegerea obiectivelor $i a re$ur$elor core$pun!"toare pentru

indeplinirea ace$tora%

In conclu!ie, trebuie $ubliniata evoluţia pe care o 0nregi$trea!" evaluarea

iniţiala in conte'tul teoriei $i metodologiei curriculum 2ului% A$tfel,de!volt"rile

mai recente ale teoriei privind evalu"rile in educaţie,e'tind rolul evalu"rilor

iniţiale,independent de dimen$iunea ei% Evaluarea iniţiala e$te indi$ociabila

con$trucţiei unui demer$ didactic riguro$ $i eficace% Cunctiile ei $unt a$igurate

pana la final numai daca re$ur$ele $unt $tabilite $i folo$ite pentru a face po$ibiladerularea activit"ţii in condiţii de eficienta%

+&2& E9aluarea continua@=ormati9a

5?


25/121


Evaluarea continua propune operaţiile de m"$urare 2apreciere 2deci!ie pe

tot parcur$ul activit"ţii de in$truireeducaţie% In per$pectiva curriculara,evaluarea

continua devine ( parte componenta a proce$ului de invatamant,prin care profe$orul culege informaţiile de$pre efectele acţiunii $ale,valorificabile imediat

prin ma$uri de corecţie, ameliorare, a-u$tare, re$tructurare%(B

Ace$t tip de evaluare 0ndeplineşte o funcţie pedagogica formativa ,care

$timulea!" pe tot parcur$ul activit"ţii 3

operatiile de ma$urare 2apreciere continua,cu po$ibilit"ţile de

deci!ie 6note, #ot"r/ri,caracteri!"ri,$ancţiuni 7 anga-ate la intervale

relativ mici de timp6 pe parcur$ul lecţiei $au in cadrul unui grup de

ma'imum patrucinci lecţii 73

actiunile de proiectare curriculara continua a obiectivelor concrete,

pre!entata $ub forma unor $ecvenţe de in$truire fle'ibila,adaptabile

la ritmul individual de mu ca al elevilor, perfectibile pe termen $curt

$i mediu%

c#imb"rile pe care evaluarea continua le aduce la nivelul demer$ului

didactic, proiectat $i de!voltat in $piritul teoriei $i metodologiei curriculumului,

$unt $inteti!ate de I%T%Radu in urm"torii termeni )

(evaluarea randamentului şcolar e$te prelungita e'tin!/ndu$e $i

a$upra proce$ului reali!at, a activit"ţii şcolare care $e afla la

originea re!ultatelor con$tatate(? 3

$e manife$ta un intere$ mare fata de evoluţia $ubiecţilor pe parcur$ul programului şcolar, evaluarea 0nregi$tr/nd progre$ele

ace$tora, $i ,in acelaşi timp, identific/nd lacunele, dificult"ţile de

invatare, etc% 3

5@


26/121


redimen$ionarea prin e'ten$ie a trei elemente e$enţiale ale actului

educativ 3obser9a>ia 6in m"$ura in care permite g#idarea $i

optimi!area e'perienţelor de invatare7, inter9en>ia 6pre$upune

anali!a menita $a identifice cau!e $i dificultati7,reglarea , care poate fi retroactiva6la $f/rşitul unei $ecvenţe7,interactiva 6in timpul

proce$ului7 ,proactiva, c/nd elevul $e anga-ea!" intro noua

activitate%

&a demer$ $trategic promovat la nivelul proiect"rii curriculare , evaluarea

continua cu funcţie pronunţat formativa,$e reali!ea!" predominant pe parcur$ul

de$fa$urarii proce$ului didactic,av/nd ca $cop permanent verificarea $i$tematica

a progre$ului 0nregi$trat de elevi% &unoaşterea e'acta a re!ultatelor 0nregi$trate

$i$tematic, tran$parent, permite reglareaautoreglarea activit"ţilor de educaţie $i

in$truire, pe unitati didactice mai mici ,dar $i pe $ecvenţe medii $i mari in raport

de obiectivele $pecifice $i generale, pre!entate in diferite formule curriculare%

Totuşi ,ca nota $pecifica ,evaluarea continua formativa ,$e reali!ea!" pe

$ecvenţe mici , cu probe orale ,$cri$e ,practice , aplicate oportun $i eficient la

$f/rşitul unei unitati didactice%

Crecventa mai mare a verific"rilor 0n$eamn" $i frecventa mai mare a

con$olid"rilor formative , a regl"rilor $i autoregl"rilor pedagogice operate in

termen de corectare imediata $i de ameliorare, a-u$tare, c#iar re$tructurare

reali!abila pe termen mediu $i c#iar lung% Importanta e$te limita de reglare

autoreglare a activit"ţii care urm"reşte formarea 2autoformarea continua at/t a profe$orilor cat $i a elevilor% In ace$t fel $e poate a$igura diminuarea pana la

eliminarea completa a caracterului de $onda- al evalu"rii%

Evaluarea continua formativa determina $c#imb"ri at/t in conduita

didactica a profe$orilor cat $i in comportamentul şcolar al elevilor% Ea ofer"

58


27/121


profe$orului informaţii care permit ameliorarea imediata a proiectului pedagogic

de tip curricular, a $trategiilor de diri-are a in$truirii% Evaluarea continua ii ofer"

elevului confirmarea ca a invatat corect, ca deţine calea de invatare corecta%

+&6&E9aluarea sumati9a @ =inala

Evaluarea $umativa propune operaţiile de m"$urareapreciere 2deci!ie in

timpul $au la $f/rşitul unei activitati didactice educative in vederea cunoaşterii

nivelului real de $t"p/nire a materiei dup" parcurgerea anumitor perioade $i

$ecvenţe de in$truire,conform obiectivelor programelor şcolare adaptate de

profe$or la condiţiile concrete ale cla$ei de elevi% Ace$t tip de evaluare

0ndeplineşte o funcţie pedagogica prioritar cumulativa ,cu re$ur$e formative

limitate la momentul de$fa$urarii activit"ţii didactice %

;iteratura de $pecialitate con$idera ace$t tip $trategic de evaluare drept

(una tradiţionala (@,in$pirata din gri-a pentru reali!area unui bilanţ al

performantelor elevilor pe o anumita perioada%


28/121


implica (verific"ri punctuale (8 pe parcur$ul programului ,0nc#eiate

cu o evaluare globala, de bilanţ 3

operea!" prin $onda-e care ii vi!ea!" at/t pe elevi cat $i conţinutul

materiei 3 anga-ea!" m"$ur"tori $i aprecieri valabile la un moment dat

,in$i$t/nd mai mult pe re!ultate $i mai puţin pe efectele produ$e de

$ecvenţele de invatare pe care le cuprinde activitatea %

Nu pot fi negli-ate limitele inerente care con$tituie in$a $i re$ur$e de

imbunatatire a evalu"rii $umative ,in $tr/n$a leg"tura cu celelate $trategii de

evaluare% A$tfel, evaluarea $umativa ) e$te centrata pe o e$timare de bilanţ ,care nu e'clude verific"ri $i

aprecieri pe parcur$ul programului ,cu menţiunea ca ace$tea

repre!int" un $onda- in dublu $en$ 6 in r/ndul elevilor $i in

conţinutul verificat7, ceea ce confer" un caracter parţial ,incomplet 3 e$te o evaluare globala care nu favori!ea!" identificarea efectelor

produ$e de proce$ele de in$truire ,av/nd in$a re$ur$e de certificare a

competentelor formate, ceea ce ii confer" o importanta de

ne0nlocuit 3 produce un $et mai mare de con$ecinţe , care pot fi interpretate $i ca

determin"ri 3$ituarea elevilor in raport cu obiectivele 3 po!iţionarea

elevului in raport cu cla$a,grup,şcoala 3 pla$area elevilor in $ituaţie

de competiţie 6 cu anumite avanta-e ,dar $i ri$curi in planul

motivaţiei elevilor 7 3 de$c#iderea $pre alţi indicatori ,calitativi6pre$taţia profe$orilor ,eficacitatea metodelor,etc% 7

in multe ca!uri ,$e limitea!" la con$tatarea reuşitei, re$pectiv $i a

$ituaţiilor intermediare ace$tora 3

5D


29/121


(are o fidelitate redu$a ,raportata la nivelul general de preg"tire a

elevilor 6c#iar daca pot avea o fidelitate acceptabila in conte'tul

unei evalu"ri concrete ,punctuale (:

1entru a dep"şi limitele $emnalate, evaluarea $umativa are nevoie de un $etde intervenţii pedagogice 3 creşterea frecventei e'aminatorilor ,ritmicitatea

notarii ,eliminarea unor mecani$me care pun accent pe memorie, pe reproducere%

5


30/121


NOTE :

¹&T&%adu ,"E9aluarea in procesul didactic" ,Editura Didactica si

$edagogica ,(ucure#ti , 2000, pag 7)

!idem ,pag )2

;oan Neacsu, 'drian -toica ,/8id general de e9aluare si eAaminare , Editura

Didactica si $edagogica , (ucure#ti ,1))7 ,pag 1+6+& T&%adu , opera citata ,pag 10

&T& %adu ,Teorie si practica in e9aluarea e=icientei in9atamantului ,Editura

Didactica si $edagogica ,(ucure#ti &1)71 ,pag 2 B* idem ,pag *

>9


31/121


&& E%(

tudiul gramaticii limbii romane in cla$ele II4 urm"reşte fundamentarea

ştiinţifica a e'prim"rii corecte a elevilor% ;imba repre!int" principalul mi-loc de

comunicare intre membrii unei colectivitati, alc"tuit din $i$temul gramatical $i

le'ical%( Gramatica e$te un an$amblu de reguli privitoare la modificarea

cuvintelor $i la 0mbinarea lor in propo!iţii $i fra!e% (.

copul $tudiului gramaticii, ca parte integranta a comunic"rii e$te

cultivarea limba-ului la elevi, intelegand prin limba- proce$ul de e'primare a

ideilor $i a $entimentelor prin mi-locirea limbii%

&ultivarea limba-ului repre!int" una din cele mai de $eama $arcini ale

ciclului primar %Activitatea de invatare a cunoştinţelor de limba a$igura in

acelaşi timp cultivarea !e$trei lingvi$tice a elevilor $i contribuie la $timularea

proce$elor de cunoaştere , a g/ndirii ab$tracte ,in mod deo$ebit%

In ciclul primar $e di$ting doua etape care $e $ucced ,dar care $e

reali!ea!" $i concomitent% In prima etapa ,cla$ele I $i a II a ,elevii operea!" cu

noţiuni gramaticale fara $a le denumea$c" $i fara $a le definea$c"% In cea dea

doua etapa ,cla$ele a III a $i a I4 a ,elevii i$i 0n$uşe$c in mod ştiinţific noţiuni de

limba prin reguli $i definiţii%

+ caracteri$tica $pecifica a 0n$uşirii noţiunilor de limba o repre!int"reluarea pe un plan $uperior a celor invatate anterior, fie ca ace$t lucru $a f"cut

pe cale oralpractica $au prin reguli $i definiţii gramaticale% Ace$t $i$tem de

reparti!are a volumului de cunoştinţe,in programa şcolara ,$e numeşte $i$tem

concentric%

>.


32/121


Elevii invata $i folo$e$c in vorbire cuvinte care denume$c ) fiinţe, lucruri,

fenomene ale naturii, acţiuni, per$oane, inca din cla$ele I $i a II a con$truie$c

propo!iţii cu a-utorul ace$tora, pentru ca ulterior, in cla$ele a III a $a invete ca

ace$tea $unt $ub$tantive, ad-ective, pronume, numerale $i verbe, iar in cla$a a I4a ad"ug/ndu$e genul $ub$tantivelor $i timpurile verbelor %

erbul repre!int" partea de vorbire fle'ibila ) merg, mergi, mergeam%

(&ele mai multe verbe e'prima acţiuni ale obiectelor ) Ileana $crie% &alul fuge%

Tractorul ara%( 5

&elelalte verbe pot arata )

• $t"ri ale obiectelor ) +mul $ta 6$ade7 la umbra%

• po$e$ia unui obiect ) Maria are o minge%

• nece$itatea unui obiect $au a unei acţiuni) Hmi trebuie un caiet%

• po$ibilitatea de a face o acţiune ) 1ot $al ridic%

• voinţa $au dorinţa unei per$oane de a face o acţiune ) 4reau

6 dore$c 7 o floare%4erbele pot fi )

• predicative 6 c/nd pot forma $ingure predicatul, form/nd

1redicatul verbal7 Noi mergem la cinema%

• nepredicative 6 c/nd formea!" predicatul 0mpreuna cu alte cuvinte

1redicatul nominal7 &artea e$te acea$ta%

(4erbul i$i $c#imba forma in con-ugare dup" diate!a, mod, timp, per$oana $i num"r%

4erbul are doua numere ) $ingular $i plural 6$ingular Am un iepure

roşcat% plural Avem un iepure roşcat%7 $i trei per$oane ) I, a II a, a III a

>5


33/121


6 per$oana I Eu cite$c%Noi citim 3 per$oana a II a Tu citeşti% 4oi citiţi 3

per$oana a III a El, ea citeşte% Ei, ele cite$c%7%

E'i$ta verbe care nu au per$oana, pentru ca acţiunea lor nu e$te f"cuta de

o fiinţa ) a ploua, a ninge%


34/121


Noţiunile gramaticale in ciclul primar $e 0n$uşe$c in mod temeinic, pe

ba!a 0nţelegerii leg"turii dintre ele% + noţiune gramaticala nu poate fi 0nţelea$a

daca e$te luata i!olat, daca e$te rupta de un anumit conte't, in care $e afla%

Gramatica $e invata in 0n$uşi proce$ul e'prim"rii, o data cu aplicarea in practica a cunoştinţelor, pe care $i le 0n$uşe$c elevii% Numai a$tfel, ceea ce au

invatat ei la acea$ta di$ciplina i$i g"$eşte adev"rata finalitate%

>?


35/121


N+TE )1 "/ramatica limbii romane"9olumul , (ucure#ti, Editura 'cademiei, 1)**, pag

112-te=ania $opescu," /ramatica practica a limbii romane" , Editura Tedit, ?@


36/121


& *& 3ETODE - TE.NC DE E''%E ' E%(

(1reocup"rile in domeniul punerii in evidenta a unor modalitati prin care

evaluarea şcolara poate deveni mai -u$ta , mai umana $i mai profitabila pentru

elevi $unt numeroa$e% G"$irea unor noi metode, te#nici de evaluare cu adev"rat

originale e$te mai dificila, deşi e$te de dorit% &ele mai actuale nu $unt dec/t

tran$form"ri ale metodelor tradiţionale, dar folo$irea lor e$te mai pertinenta $i

mai preci$a% E$te de dorit $a $e inteleaga faptul ca evaluarea face parte dintrun

tot $i nu ar putea fi tratata i!olat% A proiecta demer$ul pedagogic, al reali!a $i a

i evalua efectul con$tituie fa!e nedi$ociabile ale unui $i$tem, ca elementele unui

pu!!le3 pentru a 0nţelege $en$ul trebuie $a ordone!i partile%(.

3etodele de e9aluare repre!int" c"ile de eficienti!are a operaţiilor dema$urare apreciere deci!ie, reali!abile in cadrul diferitelor forme de activitate

didactica, educativa $i in $en$ul 0ndeplinirii unei funcţii pedagogice $pecifice

$trategiilor anga-ate pe termen $curt, mediu, lung%

8


37/121


• Te$tul docimologic%

Al"turi de metodele tradiţionale de evaluare, in practica pot fi utili!ate

$i metodele alternative de evaluare )

• +b$ervarea $i$tematica a comportamentului elevului 3

• Inve$tigaţia3

• 1roiectul3

• Referatul3

• 1ortofoliul3

• Autoevaluarea%

*&1 3ETODE T%'DTON'E DE E''%E ' E%(

Evaluarea $cri$a face po$ibila verificarea unei arii e'tin$e de cunoştinţe $i

capacitaţi $i permite raportarea re!ultatelor la criteriile de validare pre$tabilite,

0ncura-ea!" munca individuala%

Evaluarea prin probe $cri$e $e reali!ea!" prin mai multe tipuri de lucr"ri )

$robe scrise 6 e'temporale 7 de control curent cuprin!/nd c/teva

0ntreb"ri din lecţia curenta $i care durea!" .9.@ minute%

.% Recunoaşte verbele din te't $i $ublinia!"le cu o linie de culoare

roşie ) Iepuraşul &oconaş era foarte ra$fatat $i r/!g/iat, toate voia, $a i $e fac"

pe plac altfel $t/rnea un taraboi de $e au!ea din cr/ng pana in !"voi%

5%Cormulea!" cate o propo!iţie e'clamativa cu urm"toarele verbe ) $e

aude, mergea, c/nta%

>:


38/121


lucrări de control la s=r#itul unui capitol, folo$ite in condiţiile

aplic"rii unui $i$tem de evaluare continua 3

lucrări scrise semestriale, prin lecţii de recapitulare $i de $inte!a%

unt practicate $i alte moduri de verificare $cri$a, cum $unt ) lucrăriscrise de tip obiecti9, con$t/nd in c/teva e'erciţii, la care elevii r"$pund in $cri$,

$ucce$iv, corectarea facandu$e de c/tre elevi, fie frontal pe ba!a unei lucr"ri

reuşite 6 model 7, fie prin $c#imbarea lucr"rilor%

Avanta-ele pe care le pre!int" probele $cri$e fac $a fie preferate altor

metode% Ace$tea $e refera la faptul ca anonimatul lor permite e'aminatorului )

• reali!area unei aprecieri mai puţin influenţata de p"rerea pe care

$iau formato a$upra elevului 3

• fac po$ibila verificarea tuturor elevilor referitor la 0n$uşirea unui

anumit conţinut, ceea ce favori!ea!" compararea re!ultatelor3

• ofer" elevilor timi!i $au celor care i$i elaborea!" mai lent

r"$pun$urile po$ibilitatea de a e'pune ne$t/n-eniţi cunoştinţele%

&omparativ cu e'amin"rile orale, verificarea prin probe $cri$e nu permite

ca unele erori ale elevilor in formularea r"$pun$urilor $a fie l"murite $i corectate

pe loc de c/tre e'aminator%


39/121


a oferi educatorului informaţii privind calitatea activit"ţilor reali!ate $i efectele

ace$teia e'primate in modul de preg"tire al elevilor% Ele $emnalea!" $ituaţiile, in

care unii elevi nu au a$imilat $ati$f"c"tor conţinutul verificat, $i in con$ecinţa fac

nece$ara aplicarea unor m"$urii recuperatorii%E9aluarea orala $e poate reali!a individual, frontal $au combinat

6mi't7% &/nd $unt c#e$tionaţi individual, pe unitati de conţinut, elevii

beneficia!" de avanta-ul unui r"$pun$ organi!at $i complet, conceput fara ri$cul

fragmentarii ideilor% 1rofe$orul determina preci$ tema, formulea!" 0ntrebarea,

ofer" timp de g/ndire $i de$emnea!" elevul, care va da r"$pun$ul% 1oate interveni

cu 0ntreb"ri $uplimentare in ca!ul unor greşeli $au abateri de la $ubiect%

E'amin"rile orale nu caut" $a evalue!e aceleaşi calitati ca probele

$cri$e, acea$ta diferenţa e$te cuno$cuta de toţi, dar $unt rare cadrele didactice

capabile $a preci!e!e ce e$te de f"cut% +ricum nu $e menţin aceleaşi criterii de

evaluare de la un elev la altul%

E'amin"rile orale impun re$pectarea unor cerinţe privind ritmicitatea

e'amin"rii, enunţul 0ntreb"rilor $i elaborarea r"$pun$urilor, nece$itatea antren"rii

0ntregii cla$e in completarea $i corectarea r"$pun$urilor elevilor c#e$tionaţi,

e'tinderea verific"rii de la informaţia memorata de elevi $i a po$ibitatii de a o

reda la capacitatea de tran$fer $i de a opera cu cunoştinţele $i e'plicarea unor

fenomene%

In folo$irea c#e$tinarilor orale e$te nece$ar $a fie avute in vedere unele

limite ale ace$tora%

unt numeroa$e circum$tanţele care influenţea!" obiectivitatea evalu"riire!ultatelor pe acea$ta cale3 gradul diferit de dificultate al 0ntreb"rilor, de la un

elev la altul 3 variaţia $t"rii afective a e'aminatorului $i a comport"rii ace$tuia

in diferite momente%


40/121


un evaluator la altul7 $i c#iar intraindividuala 6la acelaşi e'aminator, dar in

momente diferite7%

&ele mai $emnificative de!avanta-e ale evalu"rii orale au fo$t anali!ate

de &on$tantin &ucoş, Ioan Nicola $i Ion T% Radu% Autorii au ar"tat ca, fara bareme controlabile, $ubiectivitatea e'aminatorului e$te dificil de eliminat% 1e de

alta parte, acelaşi tip de evaluare $e reali!ea!" prin $onda- $i nu permite

cunoaşterea m"$urii , in care elevii au cunoştinţe $i abilitaţi% Colo$irea ace$tei

metode determina, implicit, negli-area cla$ei%


41/121


( +pţiunea pentru utili!area te$telor e$te $u$ţinuta de caracterul obiectiv

al ace$tui in$trument de evaluare, caracter re!ultat din datele $tati$tice care ofer"

criterii mai $igure de m"$urare $i impun rangul de cla$ificare in raport cu

an$amblul% (>

NOTE :

444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

¹3ic8ael (arlo ,"Fe9aluation scolaire ", on ,1))2 ,pagina 2)

!&T&%adu ,"E9aluarea in procesul didactic ,Editura Didactica si $edagogica ,

(ucure#ti ,2000 ,pag 76

;Olga Dutu ,op&cit& ,pag 26

?.


42/121


*&2 3ETODE 'TE%N'TE DE E''%E

Al"turi de metodele tradiţionale de evaluare, in practica $e folo$e$c $i

metode alternati9e&

8%5%.% Obser9area sistematica a comportamentului ele9ului

e reali!ea!" prin )

• fi$a de ob$ervaţii curente 3

• fi$a de evaluare 3

• $cara de cla$ificare 3

• li$ta de control verificare 3

• fi$a de caracteri!are p$i#opedagogica 6la final de ciclu7

+b$ervarea e$te ade$eori 0n$oţita de aprecierea verbala a$upra

activit"ţii r"$pun$urilor elevilor%

?5


43/121


8%5%5% n9estiga>ia

• repre!int" o po$ibilitate pentru elev de a aplica in mod creator

cunoştinţele $i de a e'plora $ituaţii noi de invatare 3• e$te limitata la o ora de cur$ 3

• $olicita elevul la 0ndeplinirea unei $arcini de lucru preci$e, prin

care i$i poate demon$tra, in practica, un 0ntreg comple' de

cunoştinţe $i capacitaţi 3

• urm"reşte formarea unor te#nici de lucru in grup $i individual 3

• promovea!" interrelatiile in grup $i deprinderi de comunicare%

8%5%>% $roiectul

1roiectul e$te un demer$ comple' care debutea!" in timpul orelor,

continua !ile $au $aptamani $i $e finali!ea!" in cla$a% 1roiectul individual $au degrup $e 0nc#eie cu pre!entare $i de!batere%

ubiectul $upu$ proiect"rii trebuie $a fie incitant $i acce$ibil elevilor% 1rin

proiectare $e va anticipa re!ultatul cercet"rii, c"ile de reali!are, materialele $i

mi-loacele de cercetare%

In fa!a preg"titoare, $e $tabile$c, cu a-utorul elevilor, criteriile de apreciere

$i $e preci!ea!" etapele activit"ţii )

• preci!area paşilor cercet"rii $i preci!area aştept"rilor3

• colectarea informaţiilor3

• $i$temati!area informaţiilor $i preci!area variantelor de re!olvare3

• $electarea $i redactarea detaliata a variantei finale%

?>


44/121


8%5%?% $orto=oliul

(1ortofoliul elevului a fo$t a$em"nat de unii autori cu un album de

fotografii $au cu unul de amintiri% (?

1ortofoliul include re!ultatele relevante obţinute prin celelalte metode $i

te#nici de evaluare 6probe orale, $cri$e, practice, ob$ervarea $i$tematica a

elevilor, proiectul, autoevaluarea7, precum $i $arcini $pecifice fiec"rei di$cipline%

1rin comple'itatea $i bogatia informaţiei, pe care o furni!ea!" ,

$inteti!/nd activitatea elevului dea lungul unui $eme$tru, an şcolar, ciclu de

invatamant, portofoliul ramane cartea de vi!ita a elevului( %@

8%5%@% 'utoe9aluarea

1rin informaţiile pe care le furni!ea!", autoevaluarea are un rol e$enţial in

0ntregirea imaginii elevului din per$pectiva -udecaţii de valoare, pe care o emite profe$orul%

1entru ca autoevaluarea $a fie re$imţita de c/tre elev ca av/nd efect

formativ, raport/ndu$e la diferite capacitaţi ale $ale in funcţie de progre$ul

reali!at $i la dificult"ţile, pe care le are de dep"şit, e$te foarte utila formarea $i

e'er$area la elevi a capacitaţii de autoevaluare%( Elevii au nevoie $a $e

autocunoa$c"% Ace$t fapt are multiple implicaţii in plan motivaţional $i

atitudinal%( 8

Autoevaluarea e$te importanta deoarece )• a-uta elevul $a $e implice in proce$ul evalu"rii $i in felul ace$ta $a

conştienti!e!e criteriile $pecifice de evaluare, ceea ce 0l face $a inteleaga $i $a

??


45/121


aprecie!e eforturile nece$are pentru atingerea obiectivelor fi'ate, $a inteleaga

$emnificaţia notelor acordate de profe$or 3• 0ncura-ea!" elevul $a$i de!volte proce$ele metacognitive, de

autoreglare a proce$elor de con$truire a propriilor cunoştinţe 3• contribuie la formarea refle'ivit"ţii a$upra propriei activitati, la

conştienti!area conduitei $i a gradului de adaptare a ace$teia la cerinţele

invatarii 3• in felul ace$ta, autoevaluarea devine di$ponibilitate vi!avi de

invatare, e$te privita ca un proce$ de autoreglare, ce accelerea!" invatarea 3•

( de!volt/nd o atitudine critica fata de $ine, a-ut/nd elevul $a$idea $eama $ingur de limitele $ale, de progre$ele $ale, de po!iţia pe care o are fata

de colegii $"i%(:

• de!volta capacitatea de identificare a progre$elor proprii $i de

ameliorare a performantelor proprii


46/121


NOTE)13ic8el (arlo, op&cit& , pag 2)2&T&%adu, op &cit&,pag 7+6Olga Dutu, op&cit & , pag 26+3agdalena Dumitranci , " n9atamantul primar" , Editura 3iniped, pag + " /8id de e9aluare la limba si literatura romana "Editura 'ramis, (ucure#ti,

2001, pag 16*idem , ibidem3arin -toica, " $edagogie si psi8ologie" , Editura /8eorg8e 'leAandru, 2002,

pag 1)27oan Cerg8it, " -isteme de instruire alternati9e si complementare"Editura

'ramis, 2002, pag 1+

?8


47/121


& & C'T'TE N-T%3ENTEO% DE E''%E

(+ problema importanta pe care o generea!" noul $i$tem de evaluare prin

calificative e$te aceea a proiect"rii in$trumentelor de evaluare conform

$tandardelor, care $a core$punda unor indicatori precum validitatea $i fidelitatea%

1entru a r"$punde ace$tei cerinţe e$te nece$ara relaţionarea a treicomponente%(.

• Abilitatea abilitatile ce trebuie $au $e dore$c a fi evaluate prin

fi'area $arcinii de lucru 3

• Elementele de conţinut, ţin/nd de $pecificul curricular, ce

repre!int" probleme de evaluat 3

•

&riteriile de apreciere corectare%(1entru ca re!ultatele evalu"rii $a aib" o anumita $emnificaţie pentru elev,

in$trumentele de evaluare 6 probele 7, prin care $e efectuea!" m"$ur"torile

trebuie $a aib" anumite calitati )(5

• 4aliditatea 6 calitatea unei probe de evaluare de a m"$ura e'act

ceea ce e$te de$tinat $a m"$oare 3

•

Cidelitatea 6 calitatea unei probe de evaluare de a da re!ultatecon$tante in cur$ul aplic"rii ei $ucce$ive7 3

• +biectivitatea 6 gradul de concordanta intre aprecierile f"cute de

evaluatori independenţi, in ceea ce priveşte un r"$pun$ J bun K pentru fiecare din

itemii unei probe7 3

?:


48/121


• Aplicabilitatea 6 calitatea unei probe de evaluare de a fi

admini$trata $i interpretata cu uşurinţa7%

( &adrul didactic ar trebui $a$i pun" de fiecare data, c/nd evaluea!",

urm"toarele 0ntreb"ri( > ) Ma$or ceea ce dore$c $a ma$or L 6 validitate 7

1e$te o luna voi con$idera e'celent acelaşi r"$pun$, pe care

a$t"!i 0l con$ider e'celent L 4a fi apreciat ca fiind e'celent de c/tre alt coleg L

6fidelitate7

Notele acordate de mine varia!" 6 $unt de$tul de $en$ibile 7

in funcţie de diferenţele calitative ale r"$pun$urilor elevilor L 6 $en$ibilitate 7%

?D


49/121


NOTE :1oan Neacsu, '& -toica, " /8id de e9aluare la limba si literatura romana" ,

Editura 'ramis, 1))), pag 1+1*2idem ,ibidem6

Daniel /aet "es per=ormances scolaires ", $aris, G .armaton, 1)), pag 7*

?


50/121


& 7& C'-?C'%E' TE3O%


51/121


D%.%5 b7 itemii de tip perec8e $olicita din partea elevilor

$tabilirea unei core$pondente intre cuvinte, fra!e, litere $au alte categorii de

$imboluri di$pu$e pe doua coloane%

E'emplu ) 1otriviţi predicatele cu $ubiectele )&opiii 0nflore$c

Clorile alearg"

Hnfloreşte

D%.%>% cH itemii cu alegere multipla pre$upun e'i$tenta unei

premi$e 6 enunţ 7 $i a unei li$te de alternative 6 $oluţii po$ibile 7% Elevul trebuie

$a aleag" un $ingur r"$pun$ corect $au cea mai buna alternativa%

E'emplu ) In e'emplul J El va c/nta la pian% K, predicatul e$te la )

aH num"rul $ingular, per$oana a III a, timp pre!ent%

bH per$oana a III a, num"rul $ingular, timp viitor%

cH per$oana a II a, num"rul $ingular, timp viitor &

II% D%5% temii semiobiecti9i:

1rincipalele caracteri$tici ale itemilor $emiobiectivi $unt )

• r"$pun$ul cerut elevului poate fi limitat ca $paţiu, forma,

conţinut prin $tructura enuntului 3

• $arcina e$te foarte puternic $tructurata 3

• libertatea elevului de a reorgani!a informaţia primita $i de a

formula r"$pun$ul in forma dorita e$te redu$a 3

• pentru a oferi r"$pun$ul corect, elevul trebuie $a demon$tre!e

nu numai cunoaşterea, dar $i abilitatea de a $tructura elabora cel mai corect $i

mai $curt r"$pun$%

@.


52/121


Itemii $emiobiectivi $e concreti!ea!" in mai multe moduri )

7&2&1& temii cu răspuns scurt, unde elevul trebuie $a formule!e

r"$pun$ul $ub forma unor propo!iţii, fra!e, a unui cuv/nt%

E'emplu ) ( % &e fac albinele in timpul iernii L % temii subiecti9i J cu răspuns desc8is H

• Repre!int" forma tradiţionala de evaluare in tara

noa$tr" 3

• unt uşor de con$truit $i te$tea!" obiectivele care

vi!ea!" originalitatea, creativitatea $i caracterul per$onal al r"$pun$ului%

@5


53/121


Itemii $ubiectivi pot fi formulaţi prin )

re!olvare de probleme 3

e$eu $tructurat $i e$eu ne$tructurat%

D%>%. %e5ol9area de probleme a unei $ituaţii problema repre!int"antrenarea intro activitate noua, diferita de activit"ţile curente ale programului

de in$truire, pe care profe$orul o propune in cla$a, cu $copul de!volt"rii

creativit"ţii, g/ndirii divergente, imaginaţiei, capacitaţii de a generali!a, a

reformula o problema%

In funcţie de domeniul $olicitat, comportamentele care pot fi evaluate $unt cele

din categoria aplic"rii $au e'plor"rii% E$te evident faptul ca ace$tea nu pot fi

manife$tate dec/t in condiţiile in care comportamentele de nivelul anali!ei,

$inte!ei, evalu"rii, tran$punerii $unt core$pun!"tor 0n$uşite%

E'emplu ) (Alc"tuiţi te'tul unei invitaţii adre$ate primarului localit"ţii in

care domiciliaţi pentru a participa la fe$tivitatea de$c#iderii anului de

invatamant in şcoala voa$tr"% Utili!aţi cat mai multe verbe la timpul viitor% ( >

D%>%5& temii de tip eseu pun in valoare abilitatea de a evoca, organi!a $i

integra ideile, abilitatea de e'primare per$onala in $cri$, precum $i abilitatea de a

reali!a produce interpretarea $i aplicarea datelor%


54/121


(M"$urarea $i notarea 6 aprecierea 7 re!ultatelor şcolare $e face pe

temeiul con$tat"rilor f"cute cu prile-ul e'amin"rii orale $au $cri$e% Notarea

corecta $e caracteri!ea!" prin obiectivitate 6 e'actitate, corectitudine,

re$pon$abilitate, competenta7, validitate $i fidelitate% (?

NOTE :1Olga Dutu, op&cit &pag 2162idem , pagina 21+6idem , ibidem+idem, opera citata, pagina 21

@?


55/121


& )& T$% DE %E


56/121


Notele trebuie $a e'prime at/t nivelul de cunoştinţe, dar $i progre$ul pe

care la reali!at elevul, put/ndu$e reali!a $i o combinaţie a ace$tora% Nota $e

adre$ea!" tuturor factorilor, in $pecial elevilor $i p"rinţilor%

;i$ta de verificare a obiectivelor reali!ea!" o diagno!a $uccinta a punctelor tari $i $labe ale elevilor%

Raportul trebuie $a contina obiectivele curriculare, $a fac" o diagno!a $i $a

contribuie la motivarea elevului% In raport $e pre!int" ) activitatea pe care elevul

a de$f"şurato, activit"ţile $uplimentare de care elevul e$te capabil, participarea

elevului in cla$a, individual $i in grup, comportamentele elevului, per$i$tenta,

independenta, re$pect pentru ceilalţi $i $uge$tii $pecifice a$upra activit"ţii

viitoare $i a a-utorului cel poate primi de la p"rinţi%

Raportul $e adre$ea!" in $pecial invatatorilor $i autoritatilor locale%

@8


57/121


CE%CET'%E' $-.O$ED'/O/C'

3OD'T'T DE E''%E ' NOTNO% ?ND'3ENT'EE/'TE DE E%( N CC $%3'%

&1&3ETODE T%'DTON'E DE E''%E

Metodele tradiţionale de evaluare repre!int" c"ile de eficienti!are a

operaţiilor de m"$urare 2 apreciere 2 deci!ie ,reali!abile in cadrul diferitelor forme de activitate $i in $en$ul 0ndeplinirii unei funcţii pedagogice $pecifice

,$trategiilor anga-ate pe termen $curt ,mediu $au lung%

In practica şcolara curenta $unt utili!ate preponderent metodele tradiţionale

de evaluare )probe $cri$e, probe practice ,probe orale ,te$tul docimologic%

Metoda cea mai de$ utili!ata e$te proba orala% Ace$ta metoda $e poate

reali!a individual ,frontal $au combinat %&/nd $unt c#e$tionaţi individual ,pe

unitati de conţinut ,elevii beneficia!" de avanta-ul unui r"$pun$ organi!at $i

complet,conceput fara ri$cul fragmentarii ideilor% 1rofe$orul determina preci$

tema ,formulea!" 0ntrebarea ,ofer" timp de g/ndire $i de$emnea!" elevul pentru

r"$pun$% 1oate interveni cu 0ntreb"ri $uplimentare in ca!ul unor greşeli $au

abateri de la $ubiect% 1ot interveni $i colegii cu informaţii $uplimentare $au pot

rectifica r"$pun$ul %

&u oca!ia !ilei de . Iunie am organi!at un miniconcur$ intre cla$ele a III a

$i a I4 a , in care $au folo$it pe langa probe practice $i probe orale% Au participat

cate doua ec#ipe din fiecare cla$a ,fiecare aleg/ndu$i cate un lider% ;iderii au

fo$t in$truiţi de$pre regula -ocurilor % Hntorşi la ec#ipe, aceştia au e'plicat ce are

@:


58/121


de lucrat fiecare membru in parte ,precum $i modul de de$f"şurare al concur$ului

%

Ciind e'erciţii a$em"n"toare, doar cu grade de dificultate diferite, in

funcţie de cla$a , $arcinile de lucru au putut fi evaluate frontal% Un membrudelegat al fiec"rui grup a pre!entat $oluţia e'erciţiului ,care in prealabil a fo$t

anali!ata, corectata $i evaluata in cadrul ec#ipei ,apoi cu ambele colective de

elevi%

1roba orala a con$tat in -ocuri $i e'erciţii de verificare a cunoştinţelor,

legate de te'tele $i de partile de vorbire $tudiate, pun/ndu$e accent pe verb %

&erinţele au fo$t formulate diferit in funcţie de programa şcolara, pentru

fiecare cla$a in parte% ;a cla$a a III a , programa şcolara indica predarea

verbului ca parte de vorbire care e'prima acţiunea,$tarea $au e'i$tenta,precum

num"rul $i per$oana , iar in cla$a a I4 a $e ad"uga $i timpurile verbului $i funcţia

$intactica %

1rimul e'erciţiu a con$tat in recunoaşterea unor per$ona-e )

1R+A I%

1 .Personajul NICA face parte din textul

a! "#umbrava minunata" ,de M.$adoveanu %

b! "Ce te legeni ", de M. &minescu %

c! "Amintiri din copil'rie ",de I.Creanga.

(.#)* +& este personajul principal in

a!"$omnoroase pasarele ",de M.&minescu %

b!"#)l +oe ",de I.*. Caragiale %

c!"-iita" ,de I.*.Caragiale .

/.*I0CA face parte din fragmentul

@D


59/121


a! "Pup'a din tei" ,de Ion Creanga %

b! "#umbrava minunata" ,de M. $adoveanu %

c! "Mama ",de +.Cosbuc.

Toate ec#ipele au lucrat foarte rapid 0ncercuind variantele corecte ,dup"

care leau pre!entat in fata colegilor% Ec#ipa num"rul doi a 0ncercuit r"$pun$ul c7

la e'erciţiul 5,dar in urma evalu"rii orale elevii $iau reamintit r"$pun$ul corect %

Urm"torul e'erciţiu a avut ca obiectiv recunoaşterea autorilor fragmentelor

enumerate)

1R+A a II a%

1.2ragmentul" Mi s)a terminat caietul" este scris de

a! Petre Ispirescu %

b! Mircea $antimbreanu %

c! 3udor Arg4ei.

(.Autorul textului "5evedere" este

a! I.A.6ratescu -oinesti %

b! +eorge Cosbuc %

c! Mi4ai &minescu.

Ec#ipele au 0ncercuit variantele corecte urm/nd ca apoi $a urme!e unconcur$ de recitare ,fiecare ec#ipa de$emn/ndu$i cate un recitator% Ec#ipele . $i

> au obţinut calificativele foarte bine ,ec#ipa doi e'celent ,iar ec#ipa num"rul ?

bine%

@


60/121


1roba urm"toare a con$tat in anali!a gramaticala a verbelor dintrun te't

dat ,utili!/ndu$e metoda ciorc#inelui,metoda care $a folo$it $i in momentul

pred"rii verbului ,elevii fiind a$tfel familiari!aţi cu acea$ta metoda %

1R+A a III a1.Analiati verbele din textul urm'tor 7

In rev'rsat de ori ,pe balta ,lumina face minuni . Pe fata apei sclipesc ,ici ,f'r8mituri de

oglini ,acolo ,placi de otel % 9 in nuferi ,ca)n ni:te potire plutitoare ,curg rae de aur .

;&mil +arleanu ,M'rinimie !

Elevii cla$ei a III a au anali!at a$tfel )

89

9erb

persoana aa

actiune

=ace

numarul

singular


61/121


Elevii cla$ei a I4 a au anali!at a$tfel )

Ec#ipele . $i 5 a cla$ei a III a au obţinut f%b% iar ec#ipele > $i ? a cla$ei a I4 a

f%b%,re$pectiv b% &u e'cepţia unor mici greşeli a ec#ipei num"rul ? care a $cri$

greşit per$oana verbului toate celelalte verbe au fo$t corect anali!ate %

8.

=ace

actiune

9erb

persoanaa a

numaru

lsingular

timp

pre5ent


62/121


&erinţa urm"toare a con$tat in )

1R+A a I4 a%<

cla$a a III a

1. $crie enunţurile urm'toare ,folosind forma potrivita a verbelor din

parantee

a! &a ;citesc !.

b! 3u ;desenam !.

c! Noi ;prive:te !.

d! Maria ;ascultam ! o poveste.

e! 6unica ;citea !iarul .

Elevii au completat corect forma potrivita a verbelor din parante!e %

(. Completea' propoiţiile cu verbele potrivite

a! &u 999.poeia.

b! 3u 999filmul.

c! &a999.la :coala.

d! &i999la teatru.

e! +eorge 999cafeaua%

Ciecare elev a completat cu verbe potrivite %

/.Indica persoana si num'rul verbelor din enunţurile urm'toare

85


63/121


a! rsul morm'ie.

b! &le au participat la concurs .

c! -oi veţi pleca in excursie.

4ERU; 1ER+ANA NUMARU;morm"ie

au participat

veţi pleca

a IIIa

a IIIa

a II a

$ingular

plural

plural

a obţinut b% ,iar ec#ipa ? f b%

8>


64/121


(.Completeaa propoiţiile cu verbele potrivite

a! &u 999.poeia.

b! 3u 999filmul.

c! &a999.la :coala.

d! &i999la teatru.

e7 +eorge 999cafeaua%

Ciecare elev a completat cu verbele potrivite%

/.Indica persoana , num'rul si timpul verbelor din enunţurile urm'toare B

a! rsul morm'ie.

b! &le au participat la concurs .

c! -oi veţi pleca in excursie

4ERU; 1ER+ANA NUMARU; TIM1U;morm"ie

au participat

veţi pleca

a IIIa

a IIIa

a II a

$ingular

plural

plural

pre!ent

trecut

viitor


65/121


1R+A a 4 a

&la$a a III a

1.2ormuleaa un scurt text cu titlul " & iua mea " ,in care sa folose:ti trei

substantive proprii si patru verbe la persoana a III a ,num'rul plural .

$ublinia' substantivele si verbele cerute.

&la$a a I4 a

1.2ormuleaa un scurt text cu titlul" & iua mea" , in care sa folose:ti trei

substantive proprii si verbul a pl"cea la cele trei timpuri .

Analiea' sintactic si morfologic cele trei verbe .

Completea' cubul de mai jos

DEN3E-TE

'N'


66/121


;a acea$ta proba ambele ec#ipe au formulat cate un te't in funcţie de cerinţa

data% A$tfel ec#ipele cla$ei a III a au utili!at in compunerile lor gramaticale trei

$ub$tantive proprii $i patru verbe la per$oana a III a ,num"rul plural%,ambele

ec#ipe pre!ent/nd oral te'tele $i obţin/nd calificativele f b%

Ec#ipele cla$ei a I4 a au alc"tuit cele doua te'te , au anali!at $i $intactic

$i morfologic verbul a pl"cea la cele trei timpuri ,dup" care au completat cubul

cu verbul place %;iderii $iau pre!entat oral $arcinile lucrate% Ambele ec#ipe au

obţinut calificativele f b%

E'emplu

& 1 & A

Irinei ii place !iua de . Iunie%

$ v $ n $

88


67/121


Av/nd in vedere ca ace$t concur$ nu a putut dura dec/t 89 de minute,

re!ultatele finale au fo$t urm"toarele )

1R+A E&I1A . E&I1A 5 E&I1A > E&I1A ? I f b ____ f b f b A II a f b e'celent f b b A III a f b f b f b bA I4 a f b b b f b A 4 a f b f b f b f bT+TA; C C C C

DEN3E-TE place ac>iune 9erb

'N'iede predicat

CO3$'%' placedisplace

'-OC'


68/121


Hmpreuna cu colega mea ,invatatoarea cla$ei a I4 a ,am urm"rit ca ace$tee'erciţii $a reflecte veridic realitatea ,$a punem elevii in $ituaţii problema ,$ai

de$coperim pe cei mai creativi $i mai $/rguincioşi dintre ei , $a 0ncura-am $piritul

de ec#ipa $i comunicarea %

E'erciţiile au fo$t concepute diferenţiat ,in funcţie de nivelul

informaţiilor pe care elevii leau acumulat %

1artea de final a concur$ului ,ultimele .9 minute in pre!entarea unui

c/ntecel ,la alegere ,din cele invatate,precum $i pre!entarea de de$ene,lucr"ri

practice confecţionate in orele de educaţie pla$tica $i abilitaţi practice ,legate de

acea$ta tema ,!iua copilului ,de$pre prietenie ,drago$te ,re$pect $i iubire pentru

natura in care tr"im $i noi al"turi de copii %

Metodele de evaluare tradiţionale repre!int" metodele cel mai de$

utili!ate in cla$a %Ele ofer" multa libertate de manife$tare a originalit"ţii

elevului , a capacitaţii de argumentare ,0ncura-/nd manife$t"rile ce permit

evaluarea comportamentului afectiv 2atitudinal%


69/121


&2&E''%E' NT''

8


70/121


Av/nd in vedere ca elevii deţin cunoştinţe , 0ncep/nd cu cla$a I , privind

propo!iţia ,propo!iţia $impla ,$i propo!iţia de!voltata , fara a utili!a

terminologia $pecifica , 0nainte de a trece la predarea verbului am

efectuat o evaluare iniţiala, printro proba $cri$a % In 0ntocmirea probei de evaluare iniţiala am pornit de la obiectivele de

referinţa 6ane'a . 7, pe ba!a c"rora am fi'at obiectivele operaţionale %In

continuare am redactat itemii pe care iam folo$it $i anume itemi cu r"$pun$

$curt $i de tip lacunar %

1roba a avut urm"toarele obiective de referinţa )

o reactuali!area cunoştinţelor de$pre cuvintele ce e'prima acţiuni 3

o formarea priceperilor $i deprinderilor de aplicare in practica a ace$tor

cuvinte%

+biectivele operaţionale urm"rite au fo$t )

+. % $a $crie dup" dictare un te't de mica 0ntindere3

+5% $a identifice cuvintele ce e'prima acţiuni3

+>% $a r"$pund" la doua 0ntreb"ri legate de te't 3

+?% $a complete!e $patiile punctate cu cuvintele ce e'prima acţiuni

%

:9


71/121



72/121


REOU;TATE +TINUTE

Nr%crt E;E4 I%. .%5% .%>% .%? &alificativ. %A% C%% C%% C%%5 %&% C%% C%% C%% C%% C%%> %


73/121


Interpretare

F.B.

56%

B

31%

S

13%

F.B.

B

S

In urma te$tului de evaluare iniţiala $au obţinut )

C%% ,repre!ent/nd un procent de @8,5@ P , @ repre!ent/nd >.,5@ P $i 5

,cu un procent de .5,@P, ace$t lucru demon$tr/nd ca noua dintre elevi $iau

reamintit de$pre noţiunile legate de acţiuni,iar ceilalţi şapte av/nd inca e!it"ri $i

ne$iguranţe in ceea ce priveşte acţiunea $i locul $au in propo!iţie %

Ace$t lucru ma determinat $a 0ncep un program de recuperare cu elevii

care au obţinut calificativele $i ,iar cu elevii care au obţinut C e'erciţii deaprofundare %

:>


74/121


&6 E''%E' ?O%3'TCONTN'

In locul verific"rilor prin $onda- 6$pecifice abord"rii tradiţionale a

conţinuturilor 7 ,evaluarea formativa i$i propune $a evalue!e performantele

tuturor elevilor , privind 0ntregul conţinut ,e$enţial al materiei , nou predat %

4erific/ndui pe elevi, am reuşit mereu $a identific nea-un$urile, punctele

critice dup" fiecare $ecvenţa de in$truire $i , a$tfel ,am reuşit de fiecare data, $a

adopt cele mai bune ma$uri de recuperare a unor elevi $i de ameliorare a

proce$ului didactic in $ine %

1rin proba de evaluare formativa 6ane'a > 7* am verificat toţi elevii

privind noile noţiuni pe care leam predat legate de verb ,$i anume num"rul $i

per$oana verbului, noţiuni ce $e 0n$uşe$c in cla$a a III a ,urm/nd ca in cla$a a I4

a $a $e in$u$ea$ca timpurile verbului %

In urma te$tului ,elevilor leam pre!entat obiectivele pe care leam

urm"rit, bine0nţele$ in termeni cat mai apropiaţi de v/r$ta lor ,precum $i gradul

de 0ndeplinire a obiectivelor pe care mi leam propu$ %Am reali!at un feedbacF

continuu ,elevii dob/ndind confirmarea pre$taţiilor pe parcur$ul proce$ului

educaţional %

In cadrul ace$tui te$t am utili!at itemi obiectivi cu alegere duala ,itemi de

tip perec#e $i itemi cu alegere multipla %

Am folo$it de a$emenea ca metoda de evaluare autoevaluarea %Elevii auavut in fata o fi$a re!olvata ,fiecare autoevalu/ndu$e $i d/ndu$i calificativul%

&onclu!ia mea a fo$t ca ma-oritatea elevilor au fo$t foarte receptivi la 0n$uşirea

noilor noţiuni de$pre verb 6num"r $i per$oana 7 %

:?


75/121



76/121


Item 1

F.B.

69%

B

6%

S

25%

F.B.

B

S

Itemul al doilea a urm"rit reali!area acordului dintre $ubiect $i predicat

obţin/ndu$e D C ,> ,@ %

:8


77/121


Item 2

F.B.

50%

B25%

S

25%

F.B.

B

S

::


78/121


79/121


In urma ace$tei probe de evaluare curenta am con$tatat ca doar 8D P

dintre elevi au reuşit $a anali!e!e corect un verb prin num"r $i per$oana ,fapt

care ma determinat ca in a doua ora de limba romana $a lucre! diferenţiat cu

elevii care au obţinut calificative mici ,prin fi$e de recuperare ,de aprofundare $i

de!voltare%


80/121


N+TE )

___________________________________________________________ ¹3ădălina (ogdan, op&cit &pag 160162

D9


81/121


&+&E''%E' -3'T'

Evaluarea $umativa propune operaţiile de m"$urare 2 apreciere 2deci!ie

in timpul $au la $f/rşitul unei activitati didactice educative in vederea cunoaşterii

nivelului real de $t"p/nire a materiei dup" parcurgerea anumitor perioade $i

$ecvenţe de in$truire , conform obiectivelor programelor şcolare ,adaptate de

profe$or la nivelul cla$ei de elevi %

Ace$t tip de evaluare cuprinde global finalit"ţile invatarii,

cunoştinţe,,deprinderi ,capacitaţi ,atitudini %

In urma evalu"rilor $umative mereu am raportat re!ultatele la nivelul

iniţial ala elevilor ,con$tat/nd progre$ul $au regre$ul elevilor ,la po$ibilit"ţile

fiec"ruia 6randament ,progre$ 7 la modul de utili!are a elementelor $i

modalit"ţilor de evaluare ,la gradul de re!olvare al itemilor $i la obiectivele

propu$e %

A$tfel ,la $f/rşitul capitolului Q 4a rog $ami permiteţi Elemente de

con$trucţie a comunic"rii miam e'aminat elevii printrun te$t de evaluare

$umativa 6ane'a ? 7%

D.


82/121

Modalitati de evaluare a noţiunilor fundamentale legate de verb in ciclul primar _____

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	veronica-jarpalau
View:	217 times
Download:	0 times

5 Argument

Documents