TOM BUTLER-BOWDON

POLITICASinteza celor mai importante 5o de cSrfi

despre libertate, egalitate 9i putere

Traducere din limba engleziALEXANDRU RACU

LITERABucureSti

2020

t

https://www.libris.ro/50-de-clasici-politica-tom-butler-bowdon-LIT978-606-33-5931-6--p13316935.html

50 Politi.s ClassiesYour Shortcut to the Most Important lileas on Freedom, Equality arul Power

Tom Buder-Bowdon

Copyright @ 2015 Tom Buder-BowdonEdilie publicata pentru prima dati ln 2015 de Nicholas Brealey Publishing,

un imprint al John Murray Pless, o comParrie Hachette.Autorul $i-a declalat dreptutile morale asupra acestei lucreri.

{MFEditura Liten

O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucureqti, Romaniatel.: 021 319 63 90; 031 425 L6 79: 0752 548 372;

e-mail: comenzi@Utera.ro

Ne puteti vizita pe

50 de clasici - PoliticdSinteza cebr fiaiin portante 50 de cdrgi

despre libertate, egalitate ti putereTom Butler-Bowdon

copyright @ 2020 Grup Media Litelapentru versiunea in limba romeni

Toate drepturile rezervate

Traducere din limba englezd:Alexardru Racu

Editor: Vidragcu 9i fiiiRedactori: Aloma Ciomazgd-M:lgfit, Ramona Ciortescu

Corector: Olimpia BiloiCoperte: Flori zaliu

Tehnoredactate gi PrePress: Alrca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a Rom6nieiBUTLER.BOWDON, TOM

50 de clasici - Politica. Sinteza celor mai importante 50 de cerli desprelibertate, egalitate fi putere / Tom Buder-Bowdoq tred.: Als.andruRacu - Bucureqti Litera, 2020

rsBN 978-606-33-s931-6

I. Racu, Al. (trad.)

32

CupruNs

Mulgumiri........

15. Francis Fukuyama. Sfdr;itut Lstcniei

Introducere......... ................ 11

1. I-ord Acton. Eseuri d.*pre tibertate ;i putere (1948).,...............40

2. Daron Acemoglu qi James A. Robinson.De ce e;ueazd. nagiunilz (7012)...-..- ...........50

3. Saul Alinsky. Reguli pentru ra.dicalt (1971)....,........................60

4. Graham T. Allison si Philip Zelikow.Esenga deciTiei (1971/1999) ....... ................66

5. Norman Angell. Marea iluzie (1910).................... ..............76

6. Hannah Arendt. Originilc totalitarismului (1951).................. 86

7. Aristotel. Polidca (sec. al lV-lea i.Hr.) ...................................96

8. Isaiah Berlin. Dou.d concepte dE Libertate (1958) ................,.. 106

9. Edward Bernays. Propaganda (1928)..................................' 116

10. Carl Bernstein gi Bob Woodward.Togi oamenii preSedintetui (1974)....... ........126

11. Edmund Burke. Reflecyii asupra Revolugieidin Franga (1790). ........136

12. Rachel Carsor. Primd.vara mutd. (1967) ..............................146

13. Winston Chu rchtll. Noa dz furtund (1948)........................ f 56

14. Carl von Clausewitz. DesPrc tdzboi (1837) 170

180g ukimul om (1992\ ...........

16. Mohandas K. Gandhi. O autobiografie: Povesteaexperimentelor mele cu adevdrul (1927 -1979)...,.................... 190

17. Emma Goldman, Anarhi sm f ahe eseui (1910).................. 19618. Alexander Hamilton, John Jay 9i James Madison.

Scrierilz federaliste (1787)......................................................206

19. F.A. Hayek. Drumul cdtre seruitute (1944)............................ 216

20. Thomas Hobbes. Leviatanul (1651) ....................................726

21. Samuel P. Huntington. Ciocnirea civilizagiilor;i refacerea ordinii mondiale (1996).................. ......................232

22. Paul Kennedy. ,*censiunea ;i decddereamarilor puteri (1987)................. ..............,246

23- Martin Luther King. AatobiografiaIui Martin Luther Kng lr. ( 1998)..........................................2.54

24. Naomi Klein. No loeo (1999) .......... ........26425. Abraham Lincoln. DiscloslL de Ia Getttsburg (1863) ...........274

26. John Locke. Doud. tratate despre gut'ern&re (1689)................284

27. Niccolo Machiavelli. Discursuri dsupra primeidecad.e a lui Titus Lir.'ius ( 1531) ................. ...........................794

28. Nelson Mand ela. Lungul drum spre libertate (19951.............304

29- Karl Marx si Friedrich Engels. ManifestulPqrtidului Comanist (1848) ...................... 314

30. Mencius. Scrierile luiMencius (sec. aL llllea i.Hr.) ..............324

31. John Micklethwait 9i Adrian Wooldridge.A patra reuolugie (2014)................. ...........330

32. John Stuart Mill, Supunerea femeiLor ( 1869) ........................340

33. Hans Morgenthau. Politica intre ndliuni (1948) -.................350

34. Robert Nozick. Anarhie, stat si utopie 17974).......-...............360

35. Joseph S. Nye. Viitoral paterii Q.Afl)..................................370

36. Mancur Olso n. Crepterea ;i decLinul nagiunilor (1982).......... 380

37. George Orwell Ferma animalnlm (1945).............................390

38. Thomas Paine. Simpll comun (I776)....................................400

39. Platon. Criton (sec. al lV-lea i.Hr.)......................................408

40. Karl Popper. Societatea descl'tisd ;i du;manii ei (1945) .......... 414

41. Jean-Jacques Rousseau. Discurs asupra originii

;i fundamenteLor inegalitdgii dinte oameni (17 55) ..................474

42. Upton Sincla ft. luncb (1906) .. ...............43443. Aleksandr Soljenilin. Arhipelagvl Gulag,

1918-1956 (t974 ................. ..................44444. Sun Yat sen. CeIe nei principii ale poporuLui (l9zq ,.............454

45. Margaret Thatchet. Autobiografia (2013).............................464

46. Henry David Thoreau. Nesupunete a civicd (1849) ,..,.,........478

47. Alexis de TocquevTlle. Despre democragiein America (18351 ........486

48. Richard Wilkinson 9i Kate Pickett.NiveLuI spiritului (2009) ................. ..........496

49. Mary Wollsto necraft in apdrareadrepturilu feneii (1792\................. ...........506

50. Fareed Zakaria. Lumea postamericand (7008\ ...................... 516

Alte 50 de cirgi clasice de politice .........527Surse..-...--........... .....,,.537

1948

Esrunr DESPRE LTBERTATE gr PUTERE

lstoria nu este o pAnzd lesutd de mAini inocente. Dintre toate cauzelecare duc la degradarea gi la coruperea oamenilor, puterea este cea mai

constantd fi ced mai activd.Cel mai sigur test prin care ne ddm sedma dacd o fqrd este cu

ddevdrat liberd este cel referitor la gradul de securitate de care sebucwd minoritdrile .

Libertatea nu este un mijloc subordonat unui ,el politic superior. Eainsdfi este cel mai inah Fel politic.

Pe rcurtEvocarea frumuselii credinfei islamiste si a rolului pe care

aceasta iI joacd in evoluqia spirituali a umanitepi.

Din aceeasi sferi de interesIsaiah Berlin, Doud concepte de libertate (p.106)

Francis Fukuyam a, Sfdrqitul istoriei qi uhimul om (p.l8O)Alexis de Tocqueville, Despre democragie in America (p.486)

40 4l

Cnprolul'l

Lono AcroN

l)oate ca nu ai auzit de lordul Acton, dar cu sigurante aiauzit la un moment dat cAteva dintre vorbele sale. in 1877,MandeII Creighton a publicat History of the Popes (Istoriapapilor), iar intr-o scrisoare privati, Acton, un bine cunos-(ut militant impotriva ,,infailibilitdlii papale", ii spune luiCreighton cA ar fi putut si fie mult mai dur fali de acapard-rile abuzive de putere ale papilor gi fali de coruplia de nestd-vilit a Vaticanului, ca si nu mai vorbim de copiii nelegitimi aipapilor. Astfel, el scrie:

Nu pot sd accept principiul tdu, potrivit cdruia pe papifi pe regi trebuie sd-i judecdm altfel decdt pe ceilalgi oameni,pornind de la prezumtia, favorabild Io, cd nu au fdcut nici unrdu- Dacd. e sd existe vreo prezumfie, atunci eq ar trebui sdfunclioneze in sens invers, adicd lmpotriva celor care definputerea, iar pe mdsurd ce puterea crette, suspiciunea noastrdar trebui sd cteascd lq rdndul ei. Puterea tind.e 6d corupd, iarputerea absolutd corupe total.

Apoi continud:

Oamenii mari sunt aploape intotdequna oameni rdi,chiar gi atunci cdnd nu-gi exercitd autoritatea, ci influenta:cu atat mai mult atunci cdnd se adaugd la qceastq tendinfasau certitudinea corupliei prin autoritqte. Nu existd ereziemai mare decat dceea conform cireia funcgia tl sfingefte pecel care o deline.

Tov Bu.tt-nn-Bolr,'lox

Astfel, celebrul argument de tip ,,puterea corupe" trebuievazut in contextul infailibilitatii papale, cdreia Acton i s-aopus in mod vertiginos, atunci cind a avut 1oc ConciliulVatican I, in 1870. De neclintit in credinga sa catolici, elcredea ci legile morale a1e Bisericii erau perfecte, dar fiinqeleumane, in mod cert, nu erau. Pentru a rimAne la Putere, opersoand buni s-ar putea si fie nevoita sd devini rea, iarpotentiaiul de riutate al acesteia cre$te direct proportionalcu dimensiunea puterii sale.

Degi nu a publicat nici o carte in decursul vietii, Actona muncit ani de zile la o istorie a libertatii care avea sa ur-mdreasci nagterea gi lenta evolufie a libertelii din perioadaclasici pAni in lumea moderni. Nu a reugit sd o finalizeze,iar colec{ia sa de eseuri a fost publicatd doar dupi moarteasa. intr-adevir, viziunea lui Acton asupra istoriei ca po-veste morale, in care libertatea qi adevirul se dezvolti cutimpul, nu era 1a modi cat a trait eI; conform biografei sale,Gertrude Himmelfarb, abia in decursul celui de-a1 DoileaRizboi Mondial aceastS viziune morale de neclintit a ajunssi fie apreciate gi a fost vezutd ca un avertisment profeticimpotriva totalitarismului.

lstoria libertdtiiCa istoric, Acton se distinge prin trei asPecte: o viziune cos-mopoliti (trebuie si studiem diferite giri gi culturi Pentru aextrage adevdruri universale, in loc si ne limitam Ia granilelenationale); o incredere in cercetarea empirici (a fost un vizi-tator constant gi pasionat al arhivelor europene); si judecareaistoriei din perspectiva unor standarde morale eterne, depreferinfe cregtine (,Scurtul triumf al libertdfii ateniene 9i ra-pidul ei declin", scrie el, ,,aparfin unei epoci care nu dispuneade nici un standard fix pentru a distinge intre bine gi riu.")

Acton este adeptul unei abordd.ri liberale/whig, care vedein istorie progresul ce duce la tot mai multe libertate. Exista,,o constante a progresului... in direclia libertiqii organizatesi garantate". Asemenea lui de Tocqueville, el crede ci, degi

42

50 DE CLASICI _ POI,I'TICA

llut, Providenfa lucreazd prin istorie in sensul garantiriitrirrmfului binelui asupra rdului gi a ignorantei. Aceastir rrrrceptie, admite el, se opune viziunii moderne a unor is-lorici precum Ranke si Carlyle, conform carora nu existd unrrrorlel sau o directie in care si se inscrie evenimentele.

'fotusi, Acton clarifici natura acestei abordiri atunci' ;tnd spune ce ,,intelepciunea conducerii divine nu se arate in

lrlr[ectiunea lumii, ci in imbunitdtirea ei". $tiind ca liberta-I ',,

r politic; inseamni libertate de acfiune, el nu igi face iluzii,Irirrd constient de faptul ci este practic imposibil sd ajungi la'' :rocietate perfecti, Momentul in care un conducator sau un,rl.rl incearce s5, realizeze perfecfiunea, sau ,,o unicd viziune",r lclului in care ar trebui sa fie rdnduite lucrurile, este mo-rrrr.ntul in care lucrurile incep sa mearge prost. in schimb,ll

Torr Br rrrun-Bou ootr

gi a opiniilor, atunci cAnd va face ceea ce e1 consideri cd estede datoria 1ui". Societ;ifile mai libere, spune el, se deosebescprin reprezentarea universald, absenfa sclaviei, flexibilitateaopiniei publice gi, de asemenea, aspect crucial, prin ,,sigurantagrupurilor mai slabe gi libertatea de conftiinli care, odata ga-rantata, in mod efectiv, le garanteaza, 1a rindul ei, pe toatecelelalte". in ciuda faptului ci era bogat ;i cu relafii, Acton afecut parte ;i dintr-un grup minoritar care fusese indelungdiscriminat: era catolic intr-o Angiie predominant Protestan-ta, iar in tinerele fusese respins de Universitatea Cambridgedin pricina credintei sale. In mod deloc surprinzdtor, pentruActon, libertatea religioasi este temelia libertifii politice. Iarin ceea ce priveste libertatea, pozilia sa, exprimata printr-oalti celebri formulare, este clara: ,,Libertatea nu este un mij-loc subordonat unui gel poiitic superior. Este ea insigi cel maiinalt 1el politic."

Istoria libertilii, spune Acton, este istoria ',izbeviriiomului... de puterea omului"' E1 este mullumit se admiteci mare parte din progres a avut loc in Anglia, care a fostintotdeauna relativ tolerante 9i mai Pufin dornici de puteredecat alte naliuni. Cu toate acestea, nici o natiune n-ar tre-bui si se culce vreodati pe laurii rezultatelor sale poiitice 9iinstitufionale, Ei nu trebuie decAt si ne gAndim la Grecia 9i laRoma pentru a ne aminti de acest adevdr. intr-adevir, istorialibertatii este departe de a se fi terminat; libertatea necesitaatengie deosebiti, iar conservarea cAqtigurilor in materie deIibertate nu este niciodati garantata.

Libertate gi democralieActon descrie Europa medievali ca pe o lupti dintre odemocralie emergenta si o aristocralie inradicinate, deter-minata sd fine de puterea sa sociala 9i economici. Statele nuerau aga de puternice Pe cat sunt acum; libertatea 1or era in-gridite de clase gi de organizalii Puternice. insi, cu timpul,Biserica gi statul qi-au unit puterile pentru a contrabalansaputerea aristocra{iei, fapt care avea se genereze, la rAndul

44

50 DE cLASrcr - pol-rrrcA

siu, forme specifice de coruptie si de abuz. A fost nevoie decineva precum Martin Luther pentru a contesta respectivaparadigmi. Drept urmare, s-a dezvoltat un anume consensreferitor la justul echilibru dintre libertate si buna guverna-re. A luat fiinti, astfel, democratia rudimentari, bazate. pesufragiu limitat, alituri de principiul conform caruia nu esteingdduitd nici un fel de taxare firi reprezentare sau consim-lem^an! gi desi iobigia continua si existe, sclavia dispiruse.

Intr-un eseu despre cartea lui Erskine Man De mocralia inEuropa, Acton isi formuleazi viziunea cu privire la diferenqadintre libertate si democratie. Nu trebuie sd uitam, spuneel, cA democratiile au permis inflorirea comertului cu sclavi,iar multe dintre cele mai intolerante societeti din punct devedere religios au fost cele democrate. Mai mult decdt atAt, t:tiranie a majoritetii ar putea se fie 1a fel de rea ca tirania unuisingur om: ,,Democratia, la fel ca monarhia, este salutarA rnanumite limite gi fatale atunci cAnd le depigegte". Am vizutacest lucru in teroarea care a urmat Revoiutiei franceze si s-aintamplat la fel, cu secole in urmi, in Atena, unde populaliacare vota credea ci nimic nu poate sa stea in calea mdretuluioras-stat, imbetandu-se cu propria ei putere. Atunci cAndau ajuns si-gi dea seama de calea gresiti pe care o apucase,spune Acton, era deja prea tarziu pentru ca Republica si maipoati fi salvati.

Legislatorii Constitutiei americane, noteazA Acton, aucombinat insistenta revolutionari francezd asupra suvera-nitefii populare cu o parte din precautia parlamentuluicnglez. Rezultatul final a fost un mecanism ingelept de echi,libru si control care se baza pe o justilie independenti si peun executiv imputernicit prin vot, pe separarea clari dintrelliserici qi stat gi pe existenta unei a doua Camere - iar inspatele tutuyor acestora se afla federalismul menit si garan-teze existenta unui guvern central suficient de puternic pen-tru a rezolva problemele ce trebuiau rezolvate, dar a ciruiputere avea si fie contrabalansate de cdtre state. ,,Aceasta erademocratia la cel mai inalt nivel de perfectiune", scrie Acton,,,inarmate gi vigilentd, mai putin impotriva aristocratiei

4>

Tol,r Burr,eR-Bowlot't

Ei monarhiei decat impotriva propriilor sale sldbiciuni 9iexcese."

Prin contrast cu ura indArjiti fafd de vechiul regim, care adus la evenimentele de la Paris, in anul 1789, aspectele defi-nitorii ale independenlei americane erau moderalia 9i simpladorinli a oamenilor de a se descurca in viafi. Proprietatea 9ibogelia monetard au devenit noii arbitri ai statutului social.Prin contrast cu pofta revolu;ionarilor trancezi de redistri-buire a bogifiei, o egalitate ,,scaldata in sange", dupi cum odescrie Acton, in America conta mai degrabi egalitatea desanse decAt egalitatea efectivi. Una dintre cele mai impor-tante teze ale sale este aceea ca nu existi legituri evidenteintre libertate, democra;ie gi egalitate. Inevitabil, nu le poliavea pe toate in egali misuri, trebuie sd faci compromisuri,iar convingerea sa era ci, fard indoialS, Iibertatea era cea maiimportante dintre cele trei. Ce valoare avea democragia dacinu consfinlea gi nu proteja libertilile personale? $i curn ar fiputut sa justifice cineva redistribuirea daci aceasta presuPu-nea violenti gi sd furi de la bogagi?

Observalii finaleJosef Altholz, autor specializat pe Acton, a suslinut intr-unarticol lung din Oxford National Dictionary of Biography cAviala lui Acton a fost ,,in cea rnai mare parte un egec". Actona fost, intr-adevir, un politician ratat, un manager slab almogiilor sale mogtenite (a trebuit si se indatoreze pentruadministrarea lor gi a fost constrans si-9i vAndi biblioteca)gi, in ciuda erudiliei sale legendare, nu a finalizat nici o carte.Insistenla sa asupra faptului ci societilile de succes trebuiesi. aibi coloand vertebrali morali cregtine Pare si-l faci incigi mai irelevant pentru secolul XXI.

$i totugi, ideile complexe ale lui Acton referitoare lalibertate, democralie gi putere pot se ofere in continuareinspiralie gi cdlduzire. Una dintre cele mai rnad intuilii alesale este aceea ce democratiile sfArqesc prin a fi nevoite sialeagi intre suveranitatea poporului (care poate se devine

46

50 DE CLASICI _ POLITICA

pur si simplu .domnia gloatei") gi domnia legii. Cea din urme,considera el, fwrnizeazA intotdeauna un cadru mult mai so-lid de dezvoltare si de manifestare a libertitilor. Este preausor si pui libertatea si democratia la un loc, ca si cum arfi pur ;i simplu acelasi lucru, dar Acton ne reaminteste cilibertagile individuale pot fi cu usurinta cilcate in picioarede forqa unei aparente ,,vointe populare". O democratie cuvot universal nu valoreazi prea mult daci indivizii nu suntprotejali de o constitutie solidi 9i de legi care le garanteazilibertatea individuali de a crede ceea ce vor si de a se asociacu cine vor.

Mesajul final al lui Acton este cd noi, cei care treim insisteme democratice, nu trebuie si ne complicem niciodata.Democratia este de dorit in misura in care sporeste si con-servi libertatea. Daci nu reuseste se face asta, introducereaunui vot intr-o urne este un act lipsit de continut.

4/

Tou Burr.Bn-Bowoorl

Lord ActonJohn Emerich Edward Dalberg-Acton s-a niscut in 1834 laNapoli, un fost stat suveran a1 carui prim-minlstru fusese tatilsau. A fost singurul copil al 1ui sir Ferdinand Acton 9i Marie

Louise Pelin dJ Dalberg, care plovenea dintr-o familie nobiligermane. DuPa ce tatil sAu a murit, mama sa I-a dus se triias-7e ln Ang1i.,-..olo unde s-a cdsetorit cu un politician liberal'

lordul Levenson, al doilea Earl Granville, care a devenit minis-

tru de Externe ln cabinetul lui William Gladstone'Cosmopolit din nagtere, inci din copilarie Acton putea

se vorbeasca fluent italiana, germana' franceza 9i engleza'(Himmelfrab noteazi faptul conform ceruia, ca adult' "vor-bea in englezi cu copiii sai, in germana cu solia sa nascute ln

Bavaria...fin franceii cu.cumnata sa 9i in italiani cu soacra" )Dupi ce a ficut gcoala ia Paris 9i la Colegiul Catolic Oscottdin Anglia, a incercat, firi succes, si fie admis la Cambridge'Renumitul istoric catolic lgnaz von Ddllinger a devenit atunci

profesorul lui gi i-a insuflat o avetsiune fali de orice fel de ab-solutism religios sau statal-

Spre sfarlitu1 adolescenlei 9i in primii ani dupi implinireavarstei de 20 de ani, Acton a intalnit personalitAli eminentedin diverse locuri din Europa 9i din Statele Unite, inclusiv pe

papa Pius aJ IX-Iea, 9i a asistat 1a incoronarea tarului Alexandru

I lt-t"" "t Rusiei. in 1857, s-a stabilit 1a reEedinga familiei

Acton din Aldenham, in Shropshire, unde gi-a construit marea

sa biblioteci. A intrat in viafa politica, dar a avut succes doarparlial. Cu toate acestea, avea se devini mai tirziu sfetuitor 9i.onfident al lui Gladstone. Acton a devenit influent in calitate

2tJ42

Dr cr rsurnzA NATIUNILE

in timp ce instituliile economice sunt esen(iale pentru a stabilidacd o tard este sdracd sau prospetd, Politica ri instituliile politice

sunt cele cale decid ce institulii economice deline o lard'Institutiile economice incluzive, care impun respectarea drepturilor

de proprietate, creeazd egalitatea de ganse 9i tncurajeazd investiliiletn noi tehnologii li comPetenle, conduc Ia cre;tere economicd mai mult

decAt instituliile economice extractive, care sunt organizate astfelincAt cei pulini sd extragd resurse de la cei mul;i, care nu reutesc sd

protejeze drepturile de Proprietate ,i sd ofere stimulente pentrua ctivitat e a ec ono m i c d.

Cregterea din China, aga cum s'a derulat pAnd acum, este doar o altd

formd de cre€tere in cadrul instituliilor Politice extractive' cu Pulinefanse de a se transforma intr-o dezvoltqre economicd de durdtd'

Pe scurt

Cele mai sirace liri din lume au ceva in comun; institufiipolitice falimentare. Fira stabilitatea 9i transparenta pe care1e aduce buna guvernare, imboldul de a crea bogilie dispare'

Din aceeasi sferi de interes

Lord Acton, Eseuri despre libertate gi putere (p.4O)

John Micklethwait gi Adrian Wo oldridge, A patarevolugie (P ' 330)

Mancur Olson, Creqterea gi declinul naliunilor (p.38O)Karl Popper, Societatea deschisd 9i dugmanii ei (p.414)

50 51

Cnprolur 2

DnnoN Acruocru$r JAMES A. RoerNsoN

('e isi doresc cel mai mult oamenii din qirile sdrace? De ceryueazd natiunile: Originile puterii, ale prosperitdlii gi ale sd-r.riciei (Editura Litera, 2015) incepe cu citatele catorva tineril)rotestatari care au contribuit la rasturnarea regimuluiMubarak in Egipt, cu scopul de a incerca si ldmureasca ce.rnume urmareau acegtia. Spre exemplu, inginerul de softwa-rc si bloggerul Wael Khalil, unul dintre liderii migcirii, a fd-( ut o liste cu 12 lucruri pe care voia si le schimbe. in loc si. se( oncentreze asupra unor chestiuni precum salarii mai maririi preturi mai mici, toate revendicarile sale erau politice.Situatia economici precari a Egiptului era rezultatul direct,rl monopolizirii politicii ti institutiilor politice de catre oi liti. Dace acest lucru nu se schimba, nimic altceva nu avear.r se schimbe - inclusiv economia.

Opliunea de a pune politica pe primul loc ar putea sel)lre evidenti, noteazi Acemoglu (profesor de economie laMIT) 9i Robinson (profesor de gtiinfe politice la Harvard),rrrsi profesorii si formatorii de opinie deseori avanseazi altecxplicaqii atunci cand vine vorba de falimentul unei !dri. inr.rzul Egiptului, acestea ar include geografia - lipsa de apdi;i de teren arabil a tras-o inevitabii inapoi, prin comparalie, rr alte locuri mai fertile; cultura - egiptenii sunt perceputir ;r fiind lipsili de etica muncii, necesare pentru a reusi, iarr redintele islamice ale poporului nu favorizeaza succesulr.conomic; si deciziile neinspirate ale liderilor sei - dace tara