Istanbul. Un miraj

Alina Purcaru

A explorat Istanbulul prin nenu -m\rate filtre ale trecutului, l-a car-tografiat `n romane pe cât de ar-borescente, pe atât de inovatoarestilistic, dar, `n ciuda miilor depagini pe care i le-a dedicat, Or -han Pamuk nu pare s\ fi epuizatcapacitatea acestui ora[ de a intri-ga, de a nedumeri [i de a fascina.

» pag. 10

ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Bob Dylan a câ[tigatNobelul pentruliteratur\Cantautorul a fost r\spl\tit cuacest premiu pentru c\ „a creatnoi forme de exprimare poetic\,`n marea tradi]ie a cânteculuiamerican“. Considerat una din-tre cele mai importante figuri aleculturii pop, pe care o domin\ demai bine de [ase decenii, Bob Dy-lan este cunoscut pentru versuri-le sale, ca [i pentru stilul unic deinterpretare, cu vocea sa joas\ [igrav\. Este primul american ca-re câ[tig\ Nobelul pentru litera-tur\ din 1993, când premiul i-afost acordat lui Toni Morrison.

Citi]i dosarul realizat de Eli B\dic\ `n » paginile 6-9

Interna]ional

SCRIITORUL ROBERT {ERBAN:

„Pentru cititorii care iubescliteratura român\ [i peautorii ei, Scriitori la poli]iee lectur\ obligatorie“ Cronic\ de carte

~n culisele luiCrimson King

Drago[ Cojocaru

Pe 10 octombrie 1969, forma]ia bri-tanic\ King Crimson debuta cu Inthe Court of the Crimson King,prilej pentru publica]ia „TeamRock“ de a dezv\lui câte ceva dinculisele realiz\rii acestei capodo -pere, mpreun\ cu doi dintre mem -brii originali, Ian MacDonald [ipoetul Peter Sinfield.

» pag. 14

Robert {erban, scriitor – i-au ap\rut pân\ acum cinci volume individuale de poezie (cel mai recent fiind Pu]insub linie, Cartea Româneasc\, 2015), a fost coautor al altor patru volume de poezie [i teatru, a publicat c\r]ide interviuri, publicistic\, critic\ de art\ [i proz\, a contribuit cu texte `n diverse volume colective – [i jurnalist –realizator [i moderator al emisiunii de televiziune „Piper pe limb\“ (TVR Timi [oara), redactor al revistei „Ori-zont“, editorialist al publica]iei „Banatul Azi“ – revine cu o nou\ isprav\: Scriitori la poli]ie (Polirom, 2016).

© E

ugen

R\d

u]

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

2 » opinii

Domnule Pavese, v\ scriu pentruc\ [i eu m-am `ntors, dup\ do u\ -zeci de ani, acas\. Merg pe str\zisecundare, sunt multe str\zi se-cundare la noi `n ora[ (la fel ca `nvia]a oamenilor, un singur drume, de fapt, principal), [i v\d, [i eu,cât s-a schimbat lumea, [i simt omelancolie [i o durere cu care nu[tiu ce s\ fac, a[a c\ doar le scriu,[i sunt `ncredin]at c\ m\ ve]i `n -]elege. P\mântul e plin, de-acum,[i de mor]ii mei.

{i atunci m\ simt foarte solidarcu }iparul. Eu nu cred c\ el e doarun personaj de roman, a[a cum nucred c\ Luna [i focurile e doar ocarte. Eu cred c\ }iparul, `ntorsdin America, bogat (c\ci avea]idreptate s\ scrie]i c\ atunci când

e[ti departe de cas\, munce[ti denevoie, faci avere f\r\ s\ vrei –c\ci s\ faci avere chiar asta `n -seamn\: s\ pleci prin str\ini [i s\te `ntorci a[a, `mbog\]it, mare [itare, liber), e altceva. Eu cred c\}iparul strânge `n el tot ceea ceg\se[te un om care vine acas\dup\ decenii. {i nu are nici o im-portan]\ dac\ omul acela e un bas-tard sau un tic\los sau un poet.

{i m\ simt foarte solidar cu}iparul când [i trimite peste m\ri[i oceane scrisorile, [i poate c\ ares\ plece din nou `n urma scrisori-lor sale, care rezolv\ afaceri deinim\ sau afaceri de bani, n-arenici o importan]\, [i poate c\...

{i m\ simt foarte solidar [i cuNuto, care [tie c\ `n orice vale, `n

orice sat, nu se poate locui decât cucondi]ia s\ nu pleci de acolo, cuacest prieten al }iparului, care al\sat clarinetul pentru o via]\ res-ponsabil\, adic\ dus\ `n numeleproducerii de parale, [i e `n acestgest atâta triste]e, `ncât... Dar a[a emeseria de a tr\i, nu e a[a, domnulePavese? Cum s\ ndur\m via]a din-colo de aceast\ responsabilitate?

{tiu, [tiu, domnule Pavese, c\Luna [i focurile are [i o alt\ miz\,mai nsemnat\, o n]eleg, n]eleg bi-ne ce au `nsemnat comunismul [ifascismul [i nazismul [i partizanii[i cât de vii au fost cei uci[i, chiardac\ m-am n\scut târziu, la ncepu-tul anilor ’80, un timp de-acumvechi [i el. Suntem to]i b\trâni, nu?

Domnule Pavese, `ntotdeaunam-a cople[it moartea dumnea-voastr\. V-a]i s\vâr[it din iubire,`n plin r\zboi al vie]ii unui om(c\ci ce e vârsta asta – 42 de ani?),dup\ un Interbelic personal tulbu-rat de atâtea [i atâtea utopii (nu v\teme]i c\ am s\ v\ judec, [i eu a[ fifost tot comunist). V\ invidiez,domnule Pavese, pentru curajul dea fi rezolvat astfel nerezolvabilavia]\. Voiam s\ nu uit s\ v\ spunaceste cuvinte – ]in la ele.

Domnule Pavese, criticii despecialitate sunt de p\rere c\ Lu-na [i focurile este capodoperadumneavoastr\. Eu nu sunt dep\rerea criticilor. Eu cred c\ sun-te]i dintre acei scriitori mult mai`nal]i care au scris c\r]i `n contra[i `n afara ierarhiilor. Eu cred c\sunte]i dintre acei scriitori multmai `nal]i ale c\ror texte sunt bu-ne oriunde le-ai g\si. Eu cred `npoezia dumneavoastr\, eu cred `ncontemplarea dumneavoastr\, eucred `n simplitate [i `n copil\rie [i`n emo]ii [i obsesii [i `n sacrificii.Eu cred c\ Luna [i focurile este opagin\ sau un capitol dintr-o carte`nc\ mai mare, c\ci dumnea-voastr\, domnule Pavese, la fel caacei scriitori mult mai `nal]i, nua]i scris, de fapt, decât o singur\carte – una singur\.

Iar `n Cartea dumneavoastr\nu exist\ grani]e `ntre pove[ti, [itoate spun acela[i lucru: oameniiau trecut, iar fraza aceasta – ele-mentar\ – se poate citi n atâtea fe-luri, `ncât n-o s\ fiu tocmai eu celcare i-ar spulbera vreun sens.

Domnule Pavese, da]i-mi voies\ `nchei cu o pace: o pace `ntre

lun\ [i focuri, tot ira]ionalul pe ca-re s-a construit lumea noastr\, [iacea ra]iune rece [i acel progres,care nu `n]eleg niciodat\, pân\ lasfâr[it, ce se pierde cu fiecare pas.

Domnule Pavese, mai da]i-mi vo-ie s\ v\ consider un frate. A]i ajunspân\ la suferin]a [i singu r\tatea oa-menilor, iar mai mult nici nu se poa-te face aici, la noi, pe p\mânt.

V\ mul]umesc.

— Domnu’ poli]ai, da’ ce vin\ ameu c\ a s\rit roata la c\ru]\ chiarpe linia de tramvai?

— Cum ce vin\ ai?! }i-ai verifi-cat roata când ai plecat de-acas\?!

— Da’ eu crede]i c\ mai amtimp s\ m\ uit la ro]i? Alalt\ieriam fost [i-am cump\rat o c\ru]\de lemne, c\ muream de frig cu co-piii `n cas\. A dat frigul de dou\s\pt\mâni, au stat cu paltoanelepe ei. S-a mai stricat [i soba, fumde nu se vede om cu om, au bie]iicopii funingine [i-n urechi. ~np\dure, noroi, drum greu, ammuncit calu’ de-am crezut c\ moa-re pân-acas\. Ieri mi s-a-mbol -n\vit nevasta, du-o la spital, vino-napoi, spal\ copiii, c-aveau [i-ncur funingine, d\-le de mâncare,culc\-i, cân’ naiba s\ m\ mai uit laro]i?! Acu’ m\ duceam la spital s\-mi iau nevasta, c-acolo-i [i mai

frig ca acas\. Roata a s\rit cân’ s\-ntorc c\ru]a, c\ era veche. Da’ evina mea c\ s-a blocat chiar pe li-nia de tramvai? |sta-i curat ghi-nion, c\ nu’[ ce am de vreun an dezile, parc\ m-a uitat Dumnezeu.

— Domnule, pe autoritate nu ointereseaz\ ghinionul t\u. Tu aiauzit c\ n-ai voie de la primar cuc\ru]a prin ora[?

— Da’ ce s\ fac, domnu’, dac\stau la cas\ n ora[. S\ omor calu’?

— Nu mai poate autoritatea decalu’ t\u. Zi mersi c\ nu l-a c\lcattramvaiul. Da’, ia s\ v\d, stopurireflectorizante ai?

— Aveam, s\ mor io dac\ n-aveam, da’ s-au spart când a s\ritroata de la c\ru]\. Uite colo, pe jos.

— B\, tu-]i nchipui c\ autorita-tea are timp s\ stea s\ caute ciobu-rile de pe jos?

— Domnu’ poli]ai...

— Ce domnu’ poli]ai, b\? Lam-pion de semnalizare ai?!

— Lampion? Cum adic\ lam-pion?!

— Lampion de semnalizare,cet\]ene, nici nu [tii ce-i \la lam-pion de semnalizare?!

— Aaaa, lampion de semnaliza-re. De ce nu spune]i a[a? N-am.

— ~ndr\zne[ti s\-mi spui c\ n-ai lampion de semnalizare?!

— Aveam, domnu’, z\u c-aveam, da’ l-am `mprumutat la unvecin s\ scoat\ ni[te vin din beci,c\ nu [i-a tras lumin\ acolo. Arebeciu’ adânc, multe sc\ri, s-a-mpiedicat, s-a dus de-a berbeleacu’peste sc\ri [i mi-a spart bu n\tatede lampion. Ce vin\ am eu c\ nu[i-a tras vecinu’ lumin\ `n beci, ac\zut de-a berbeleacu’ [i mi-a spartlampionu’? N-am nici o vin\. Eu `s

om de treab\, i l-am `mprumutat.Acu’ ce s\ fac? S\-i iau gâtu’ pen-tru un lampion? Parc\ are el vreovin\? {i el e om de treab\, da’ semai `mpiedic\ omu’...

— Uite ce e, nene, autoritatea n-are nimic cu matale, cu roata ma-tale, cu calu’, cu lampionu’ [i cuvecinul care a c\zut `n beci. Eu[tiu c\ statu’ m\ pl\te[te s\p\strez ordinea, c\, dac\ n-am finoi, s-ar duce dracului de râp\.Amend\!

— Las\, domnule, omul `n pa-ce! se aude o voce din mul]ime. Nuvezi c\-i vai de capul lui? Nu vezic\ are o droaie de copii [i nevastabolnav\?

— A[a, domnu’, zice]i-i! {i-s [iorfan! N-am un ajutor de nic\ieri!Mama [i tata au murit când aveamvreo cincisprezece ani. A trebuits\ muncesc singur.

— Nu te b\ga, domnule, `n tre-burile autorit\]ii, c\ de-aia e de-zordine n ]ara asta. Face care cumvrea. Asta-i democra]ie? Demo-cra]ia-i cum v\ spun eu. Legea nu-itocmeal\! Pl\te[ti amend\ sau tetreze[ti c\ mai faci [i pârnaie!

— Cât, domnu’? — Dou\ su’ de lei! — Vai, vai, p\i s\ am banii

\[tia m-a[ `nsura! — Cum, b\, tu nici nu e[ti nsu-

rat?! — Ba da, domnule. Asta-i, a[a,

o vorb\. Nu-mi pute]i face o redu-cere?!

— I-auzi colo. Da’ flori nu vrei?Crezi c\ e[ti la iarmaroc? Pl\te[tesau te m\nânc\ pârnaia!

Omul caut\ `n c\ptu[eala hai-nei [i scoate un portofel jerpelit.

— Domnu’ poli]ai, l\sa]i, dom-nule, omul `n pace, c\-i vai de ca-pul lui, mai spune cineva dinmul]ime. Mai bine v-a]i duce `ncentru s\ face]i ordine, c\ vin euacum de-acolo [i-am auzit ni[te ac-tori care joac\ o pies\ de teatru `ncare spune numai njur\turi [i cu-vinte porcoase.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

O c\ru]\, un cal, uncet\]ean [i autoritatea

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Cartea Luna [i focurile (traducere din limba italian\de Florin Chiri]escu) a fost publicat\ `n „BibliotecaPolirom“ `n anul 2016 .

Scrisoare c\tre Cesare Pavese

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

opinii « 3

Alegerile din 11 decembrie suntcruciale. Am auzit povestea astaspus\ `naintea fiec\rui scrutin,`ns\ ceea ce va rezulta `n decem-brie la urne va da nu doar un gu-vern, ci va indica drumul Româ-niei `n urm\torii cinci-[ase ani,poate chiar zece. Sunt dou\ scena-rii: majoritate PSD sau una `n jurul PNL. Mai e [i a treia cale,cea a unui guvern PSD-PNL, `ns\varianta e pu]in probabil\. Chiardac\ s-ar `ntâmpla acest lucru, unguvern pestri] stânga-dreapta n-aravea via]\ lung\, iar România `nansamblu n-ar avea de câ[tigat depe urma unei coabit\ri f\r\ sens.

Sondajele arat\ c\ PSD condu-ce confortabil, diferen]a fa]\ de li-berali variind de la câteva punctela peste zece. Pare pu]in probabilla aceast\ or\ ca PNL s\ mair\stoarne masa de joc. Cel mult, liberalii pot limita propor]iile

`nfrângerii, `ns\ e greu de presu-pus c\ vor fi `n fa]a PSD. Sunta[adar dou\ variante: ori PSDcâ[tig\ clar, ori diferen]a va fi denumai câteva puncte. S\ lu\m cele dou\ ipoteze pe rând:

1. PSD câ[tig\ alegerile. Va fiesen]ial scorul PSD. Dac\ partidullui Dragnea ia minimum 40 lasut\, iar ALDE intr\ chiar [i la li-mit\ `n Parlament, atunci PSD [iALDE vor forma aproape sigurmajoritatea. ~n acest caz, PSD vada premierul, pentru c\ partidu-le]ul lui T\riceanu nu va puteaemite preten]ii. Jocul e aproape`nchis [i la Cotroceni. Singuraop]iune pe care o mai poate aveaIohannis este s\ tempereze elanulPSD de a desemna un premier pe-nal la Palatul Victoria, `ns\ pre -[edintele nu va avea de ales. PSDva juca tare, va `ncerca s\-[i im-pun\ omul `n fruntea guvernului,

indiferent cine va fi acesta. Bamai mult, dup\ o victorie confor-tabil\ PSD poate flutura [i ipotezasuspend\rii pre[edintelui, de[imutarea poate fi riscant\, cu efec-te mai degrab\ defavorabile PSD.~n aceast\ ipotez\, a unei victoriiclare a social-demo cra]i lor, Iohan-nis va avea via]\ grea la Cotro-ceni, pentru c\ Dragnea va aveapâinea [i cu]itul. O victorie clar\ aPSD va da aripi [i grup\rii dinPSD care vrea s\ pun\ Justi]ia cubotul pe labe. Ba chiar vor fi ce-reri insistente din interiorul par-tidului privind schimbarea [efilordin Justi]ie. Oricât s-ar `mpotriviIohannis, PSD va controla `ntregjocul, singura team\ a social-de-mocra]ilor `n acel moment fiindreac]ia imprevizibil\ a str\zii.

Cu un PSD pe val [i cu unpre[edinte de decor la Cotroceni,România s-ar `ntoarce cu câ]ivaani `n urm\, din toate punctele devedere. PSD nu s-a reformat, iar li-derii din teritoriu abia a[teapt\preluarea puterii [i instalareaclientelei proprii la toate e[aloa-nele.

2. PSD câ[tig\ alegerile, dar`mpreun\ cu ALDE nu va de]ine50 la sut\ din voturi. ~n acest caz,aproape sigur, Klaus Iohannis nuva `ncredin]a guvernarea social-democra]ilor. Vor urma negocieridure, iar totul va depinde nu doarde abilitatea `n negocieri a Cotro-ceniului, ci [i de calculul matema-tic din Parlament. Ce scor vaob]ine PNL? 25 sau 30%? Cât valua Uniunea Salva]i România alui Nicu[or Dan? Sondajele indic\`ntre [ase [i zece la sut\ pentruUSR, ns\ când n-ai structuri n te-ritoriu e[ti la mâna indeci[ilor.Dac\ prezen]a la vot va fi redus\,USR poate s\ se declare mul]u -mit\ [i numai dac\ reu[e[te acce-derea `n Parlament. Dincolo descorurile PNL [i USR, la fel de im-portant e [i cât va lua PMP [i cejoc va face Traian B\sescu. Mai e[i UDMR de luat `n calcul, `ns\maghiarii abia a[teapt\ chemareaCotroceniului.

UDMR [i minorit\]ile `nseam -n\ cam opt-nou\ la sut\ din man-date `n viitorul Parlament. ~n- tr-un scenariu cu Dacian Ciolo[premier [i dup\ 11 decembrie,

PNL [i USR ar trebui s\ ob]in\`mpreun\ minim 42% din manda-te. Complicat\ misiune, mai alesc\ liberalii au probleme internecu duiumul, iar liderii din terito-riu par mobiliza]i doar s\-[i pun\favori]ii pe locuri eligibile.

Cel mai probabil, strategii depe axa PNL-Cotroceni vor `ncercas\ confec]ioneze o majoritate ad-hoc. E posibil ca Iohannis s\-l pro-pun\ pe Dacian Ciolo[ cu oricerisc, iar la votul de investitur\ gu-vernul s\ treac\.

Ar `nsemna ca ale[i de la AL-DE, PMP sau chiar PSD s\ schim-be rapid barca dup\ alegeri. N-arfi cel mai confortabil `nceput pen-tru Dacian Ciolo[, iar noul guvernar debuta cu un minus la capitolulimagine, pentru c\ majoritatea arfi conjunctural\, mai degrab\ unade strânsur\.

Totul depinde a[adar de scorulpe care PSD `l va `nregistra pe 11decembrie. Dac\ va `ncepe cu ci-fra 4, atunci premierul va fi de laPSD. ~n acest caz, singurul semnde `ntrebare mai r\mâne doar da -c\ la Palatul Victoria se va instalaDragnea sau alt social-democrat.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Furtun\ [i scandal s-au iscat, edrept, dar nu a[a cum s-ar fi a[tep-tat oamenii de bun-sim]. Unii s-arputea s\-[i mai aduc\ aminte c\,imediat dup\ devoalarea plagiatu-lui domnului Ponta, o comisie deevaluare [i atestare a titluriloruniversitare a validat oficial acu-za]ia de plagiat. Imediat a ap\rut oalt\ comisie, una ministerial\, care a anun]at altceva: nici vorb\ca domnul premier, [eful lor di-rect, s\ fi plagiat.

Dup\ aceea s-au iscat contro-verse interminabile, ce au trans-format disputa academic\ `ntr-omâzg\ inform\ de zvonuri, pseu-do-argumente [i atacuri la per-soan\, cum se practic\ pe la noi,

iar lucrurile au r\mas `n coad\ depe[te.

Cum s-a putut `ntâmpla a[a ce-va? Dac\ ar fi luat cineva paginilecopiate (sau preluate) `n teza doc-toral\ a premierului [i le-ar fi jux-tapus textelor originale, iar apoiar fi prezentat acele pagini unuielev de [coal\ primar\ din China,care – eventual – nici nu ar cu-noa[te alfabetul latin, elevul acelaar fi zis imediat, pe limba lui: „Ne-nea \sta a copiat“. Furtul intelec-tual fusese atât de grosolan, `ncâtnici m\car nu era nevoie de cine[tie ce evalu\ri complexe: s\rea nochii oricui.

{i totu[i. La acea vreme mul]icunoscu]i au ncercat s\-mi explice

c\ lucrurile nu sunt deloc clare, c\e vorba de un atac politic la pre-mier, c\ doar exper]ii pot judecaobiectiv lucrurile – [i nu orice exper]i, ci doar cei `n drept inter -na]ional. Unul dintre acei cunos-cu]i era, la rându-i, cadru univer-sitar, a[adar [tia foarte bine ce`nseamn\ un plagiat. Doar c\ era,`n acela[i timp, [i proasp\t mem-bru PNL, partid care la acea vre-me se aliase cu PSD-ul premierului`n faimoasa Uniune Social-Libe-ral\. Prin urmare, ca `n bunele [ifrumoasele vremuri staliniste,partizanii politici ai USL, to]i caunul, sus]ineau linia oficial\ aalian]ei. {i, evident, imediat ce ali -an]a politic\ s-a destr\mat, insul

respectiv, asemenea multor altorliberali, a devenit un critic acerbal premierului, pomenind cu orice ocazie plagiatul pe care l ne-gase cu câteva luni `n urm\.

Poate c\ pare ceva firesc: `]iaperi alia]ii, `]i ataci adversarii.A[a se `ntâmpl\ `n politic\. Nu-mai c\ nu e tocmai a[a. Genulacesta de comportament e o cauz\major\ a mizeriei `n care se scal -d\ societatea româneasc\ de dece-nii bune. {i `n alte p\r]i de lumelupta politic\ se duce nu doar cuspada, ci [i cu hârd\ul de rahat,dar nimeni nu le confund\ de la ozi la alta. Exist\ seturi de principiipe care personalit\]ile publice lerespect\, fie [i f\]arnic, iar atuncicând le sfideaz\ f\]i[, sunt sanc]io-nate imediat. Exist\ norme eticecare nu trebuie influen]ate de pu-terea politic\ sau administrativ\,fiindc\ distrug temelia pe caresunt cl\dite educa]ia, morala pu-blic\, normele sociale. Un furtr\mâne un furt, nu devine a douazi fapt\ eroic\, indiferent dac\ de-nun]\torul `l iube[te sau `l ur\[tepe ho]. Dar `n spa]iul public de la

noi rareori se ntâmpl\ a[a: singu-rele principii care func]ioneaz\f\r\ gre[ sunt propriul interes [idreptul celui mai puternic. Dac\propriul interes ne dicteaz\ s\ap\r\m azi cu t\rie ceea ce ostra-cizam ieri, de ce n-am face-o? Chiardac\ ne batjocorim f\]i[ propriademnitate.

Poate doar pentru c\ pe nisi-puri mi[c\toare nu se poate con-strui nimic. Pentru c\ o societate„f\r\ prin]ipuri“, vorba lui Cara-giale, e blestemat\ s\ b\lteasc\ `naceea[i mizerie dintotdeauna, `ncare nici nu mai conteaz\ cine pecine `mproa[c\, fiindc\ nimeninu mai valoreaz\ nimic. Nicim\car dac\ se `mp\uneaz\ cu untitlu de doctor.

Atunci când s-a iscat scandalul legat de plagiatul fostului premier al României,Victor Ponta, pu]ini b\nuiau cam ce anvergur\ are fenomenul tezelor de doctoratcopiate, reciclate sau lucrate cu „negri“. Sau poate nu chiar atât de pu]ini, fiindc\de atunci `ncoace apar mereu nume grele din politic\ [i administra]ie care auob]inut titlul de doctorat prin ceea ce se nume[te, simplu [i clar, „furt inte -lectual“, iar mediul academic pare netulburat. Ce conteaz\ c\ `nv\]\mântulsuperior autohton e infestat de plagiate [i fal[i profesori-doctori-conduc\tori de doctorate? Cui `i pas\ cu adev\rat de `nv\]\mântul românesc?

Românii e de[tep]iRadu Pavel GheoF\r\ prin]ipuri

Obiectivul PSD: un scor care s\ `nceap\ cu 4

4 » muzic\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

CU ROSE-NOËL DE BAVIER PE URMELE UNEI PRIETENII MUZICALE

Antoine-Pierre deBavier, Clara Haskil [i Dinu Lipatti (I)

Dac\ [tiam, din cercet\ri maivechi pe urmele dirijorului Her-mann Scherchen, despre rela]iacelor trei celebri muzicieni, prile-jul de a-mi aprofunda `ntr-o m\ -sur\ cuno[tin]ele mi l-a oferit `ncursul acestui an, cu mult\ amabi -litate, doamna Rose-Noël de Ba vier,fiica clarinetistului [i dirijoruluielve]ian. ~n septembrie am avutprivilegiul s\ pot consulta docu-mente n felul lor emo]ionante, dinarhiva familiei p\strat\ `n vila

dnei Rose-Noël de Bavier, undevanu departe de Verona. Distinsa [iprietenoasa noastr\ amfitrioan\mi-a pus `n bra]e la orele târzii alenop]ii un prim volum din colec]iace reune[te, prin grija mamei sale,programe [i pliante de concert, unadev\rat Argus al presei [i criticiimuzicale de epoc\, [i pre]ioasescurte note despre contextul diver -selor recitaluri [i concerte din pe-rioada 1942-1952.

Veche familie nobiliar\ din can-toanele ce au format inima Elve -]iei, cu o istorie de secole absolutpasionant\, de Bavier-ii s-au n scris[i `n istoria muzicii universale,gra]ie clarinetistului Antoine-Pierre,n\scut la Berna n septembrie 1919,`n familia unui diplomat. Formatla Milano de c\tre un celebru clari -netist italian, Luigi Amo dio (vezi„La Scala Virtuoso“, Cla rinet Clas-sic CC028), Antoine-Pierre `ncepeao carier\ de succes ntâi n ]ara na-tal\, `n anii celui de-al Doilea R\z -boi Mondial, apoi, dup\ `ncetareaostilit\]ilor, treptat `n `ntreaga Eu-rop\ occidental\.

A fost solist `n concerte dirijatede Paul van Kempen [i Carl Schu -richt, a c=ntat muzic\ de camer\cu multe din marile cvartete aleepocii (Italiano, Lener, Végh, Loe -wenguth, Wiener Konzert haus,Barryli etc.) [i [i-a atras elogii `nrecitaluri `mpreun\ cu soli[ti derenume, `ntre care Clara Haskil,Dinu Lipatti, Youra Guller etc. Dinanii 1950 avea s\ urmeze [i o a douacarier\, de dirijor, dup\ lec]ii cuvan Kempen la Siena [i, mai ales,cu Wilhelm Furtwängler, o etap\marcat\ de concerte de succes,`ntre altele, cu Orchestra de Came -r\ Suk la Praga [i cu prietenul s\uArturo Benedetti Michelangeli laLudwigsburg, nu departe de Stutt -gart. Câteva, pu]ine, din `nregis -tr\rile sale, cvintetele cu clarinetde Brahms [i Mozart, pot fi ascul-tate pe CD-uri ale caselor Amadeus[i Decca, Cascavelle/SRG [i An-dante, iar alte dou\ discuri `i ilus-treaz\ arta dirijoral\ `n companialui Michelangeli, `n Germania. Al-tele `[i a[teapt\ reeditarea, cum

sunt Sonatele op. 120 de Brahms cuAndrzej Wasowski la pian (DG).

Dac\ exist\ ast\zi o colec]iedocu mentar\ privat\ Antoine deBavier, meritul principal `i revineso]iei sale – [i ea o tân\r\ clari -netist\ la ora c\s\toriei lor `n tim-pul celui de-al Doilea R\zboi Mon-dial [i provenind dintr-o familie dearistocra]i din Ungaria, nrudi]i cuviolonistul [i marele pedagog JenöHubay: Mária Magdolna Bakách-Bessenyey de Galántha. Magdi deBavier era amintit\ [i ea `n croni-cile timpului, n 1946, drept una dinpu]inele, dac\ nu singura clari -netist\ din „Europa continental\“.~n colec]ia ei se p\streaz\ maimulte fotografii al\turi de o alt\ fi -gur\ a epocii, principalul mecenaal grupului de muzicieni soli[ti in-vita]i la Winterthur, cel care pares\ fi jucat un rol important [i n sal-varea Clarei Haskil, Werner Rein-hart, „omul cu m`ini de aur“ cumera poreclit, clarinetist [i el.

Este foarte probabil de altfel cala Winterthur, cu ocazia reuniu-nilor muzicale g\zduite la Rychen-berg, una dintre re[edin]ele luiWerner Reinhart, s\ se fi produs`ntâlnirea dintre Clara Haskil, res -pectiv Dinu Lipatti, [i Antoine-Pierre de Bavier c=ndva `n perioa-da 1943-1944. Salvat\ `n Elve]ia,Clara Haskil era g\zduit\ acolo dinnou, dup\ ani de absen]\, `n no -iembrie 1943, cum o atest\ sem -n\tura ei `n Cartea de oaspe]i.Rychenberg era „«o re[e din]\» princaracterul s\u de echi libru [i ar-monie: un «c\min» prin atmosferaplin\ de via]\ pe care a [tiut s\ ocreeze st\pânul s\u“, scria `naceea[i carte Made leine Canta -cuzino, soția lui Lipatti, la 28 sep-tembrie 1944. (Va urma)

„Marele farmec al acestuitân\r artist const\ `n poeziatimbrelor [i o sensibilitatesupl\ a liniilor, rareori ob]i -nut\ pe acest instrument“ –se scria `ntr-o cronic\ a unuiconcert dat `n localitateabalnear\ elve]ian\ Crans-Montana de clarinetistul Antoine-Pierre de Bavier `nseptembrie 1942. Concertulavea loc `n plin r\zboi, subegida Crucii Ro[ii Interna -]ionale, cu dou\ luni `nainteca pianista Clara Haskil s\capete viza mult râvnit\ pepa[aportul românesc pentrua se refugia din Fran]a `nElve]ia, `n timp ce mai tâ -n\rul ei prieten, Dinu Lipatti,se preg\tea s\ dea unul din-tre concertele sale `n Româ-nia, sub bagheta lui IonelPerlea. Probabil c\ pu]inimelomani din România auauzit de clarinetistul An-toine-Pierre de Bavier [i în-registr\ri de-ale lui [i, maimult ca sigur, nimeni nueste la curent cu prietenia [i concertele ce aveau s\-llege curând de Clara Haskil[i Dinu Lipatti.

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

De când am cump\rat edi]ia carto-nat\ de la Humanitas a Caietelorlui Cioran, ]in s\ `mp\rt\[esc [ialtora, pe Facebook, gândurileacestui provocator universal, c\ -ruia – de[i era un mare meloman –muzica rock nu [tiu s\-i fi spus ce-va. N-am g\sit `nc\ `n scrisele luivreo referire la gen; probabil c\ ise va fi p\rut h\rm\laie f\r\ sens,a[a cum judec\ orice exclusivistal clasicismului. {i m\ gândesc,oarecum caraghios, c\ punkerii,de exemplu, puteau s\-i plac\. Eis-au dedat nihilismelor aproape lafel de metodic porni]i ca [i „de-compozitorul“, cum `i spunea Lu-ca Pi]u iscusitului amator de con-traziceri. „Cioran, punkerul“ –iat\ titlul unei posibile c\r]i desucces!

Fraza cu impact extins, din câ-te am citat, este urm\toarea: „Lu-crul cel mai cumplit `n via]\ estes\ nu mai cau]i“ (Caiete, 1967). Nu-ichiar una „cioranian\“ 100%, iareviden]a enun]at\ m\ scute[te deorice ad\ugire sau comentariu.Am g\sit-o potrivit\ – un fel demotto – pentru noul album al tru-pei rock Opeth, Sorceress (2016,Moderbolaget/Nuclear Blast). Dar,aidoma precedentelor titluri dindiscografia suedezilor, Heritage(2011) & Pale Communion (2014),acesta e v\zut de „adev\ra]ii fani“ca o cedare, un compromis, o tr\ -dare a „sfintelor idealuri“ blackmetaliste! Forumurile dedicatecurentului colc\ie de opinii „baza-te“ [i impreca]ii la adresa ru[i -noasei cotituri comise de MikaelÅkerfeldt & co. Liderului Opeth `ieste ironizat\ op]iunea, `i sunt ri-diculizate versurile, riffurile, pu-nerea `n pagin\ [i `n sunet a idei-lor muzicale, e blamat c\ vrea s\se mbog\]easc\ nepermis, c\ poa-te s\ mai achizi]ioneze o cas\, i se

transmite s\ cumpere toate discu-rile din lume (dat fiind c\ muzicia-nul are o impresionant\ colec]iede viniluri) etc., etc. {i astea cu ae-rul c\ isteriza]ii fani [tiu mai binece trebuie s\ cânte, ce i se potri-ve[te precis trupei, totul asumatdrept libertate de expresie [i oferitca pild\ indelebil\ de minte des-chis\, chestie pe care – dr\g\li]\Doamne – o au numai ei. Adic\ni[te tipi neinteresa]i de cedore[te forma]ia s\ spun\, ci doarde ceea ce cred ei c\ li se cuvine.

Mikael Åkerfeldt este, `nc\ odat\, un artist cu viziune proprie[i mai ales un c\ut\tor. Cândva aconsiderat c\ nu are ce mai g\si nblackmetal, genul prin care s-aconsacrat public. Firesc, deci, s\caute `n alt\ direc]ie. Riscul s\-[ipiard\ „fanii“ i s-a p\rut mai pu -]in important decât de a-[i pierdecuriozitatea. Orice artist [tie c\ aexploata la nesfâr[it o anumit\sche m\ „de succes“ nseamn\ moar -te. Iar muzicienii, mai ales aceiadin zona pop-rock, sunt expu[itenta]iei. Nu e sigur c\ sco]ânddisc dup\ disc pe acela[i calapod,Opeth intra `n clubul milionari-lor. Cert e c\ sta]ionarea n [abloa-ne, oricât\ „r\utate“ ar fi pus `ntexte [i-n „scuiparea“ lor pe scene-le lumii, nu-i f\cea mai renumi]i.Evident, nici asumarea unui felde-a cânta progressive-pop nu leasigur\ notorietate comparabil\cu a compatrio]ilor ABBA. Tre-când `n alt registru, Opeth & Mi-kael Åkerfeldt `[i urmeaz\ voca -]ia. C\ se vor disipa `n peisaj oriba, important e c\ au ales c\uta-rea. {i asta merit\ respect.

Albumul este impecabil lucrat.Greu s\ g\se[ti cuvinte de laud\pentru un opus ce-[i trage sevadin jazzul lui Coltrane [i Brubeck,din experimentele lui Miles Davis[i din impactul unei obscure trupeitaliene de rock progresiv, intitu-lat\ Il Paese dei Balocchi, al c\reiunic album din 1972 este cuadev\rat fenomenal. Pe vremeaaceea, trupele rock `[i asumau caun titlu de glorie cultura clasic\.Azi, cine pomene[te de Nietzsche,Wittgenstein, Kierkegaard, Cio-ran devine suspect.

De-aia cânt\ Opeth acum (ve-de]i vr\jeala lui Åkerfeldt)... de -spre dragoste!

Vr\jitoare & vr\jeli

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Antoine-Pierre de Bavier [i ClaraHaskil (col. Rose-Noël de Bavier)

Prima pagin\ a volumului de memorabilia, cu fotografia lui Antoine-Pierre de Bavier (col. Rose-Noël de Bavier)

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

teatru « 5

Cele 85 de ma[ini de sp\lat perfectfunc]ionale, cu toate dot\rile plusun mic reflector `n cuv\, cânt\ rindfiecare câteva zeci de kg, ce compu-neau decorul `n spectacolul lui Ra-du Afrim Bizoni (Teatrul Na]ionalSibiu), au fost desc\rcate din tir cuun motostivuitor pus la dispozi]iede organizatori. Dup\ reprezenta]ie,ma[inile au fost scoase `n fa]a tea-trului, spre a fi re`nc\rcate [i trans-portate la Sibiu. Doar ca motostivui-torul contractat n-a mai ap\rut. Im-agina]i-v\ un munte de ma[ini desp\lat lâng\ un tir [i vreo 30 de teh-nicieni a[teptând, `n toiul nop]ii, s\apar\ „Dorel“ cu motostivuitorul.Târziu `n noapte era exclus s\g\sim o alt\ variant\. ~n plus, `nce-pea s\ plo u\. Ma[ini[tii au acoperitelectrocasnicele cu folie de nailon [iau plecat la hotel. Dup\ cum v\ im-agina]i, „Dorel“ avea telefonul`nchis. A[a c\ sâmb\t\ diminea]a s-a f\cut un adev\rat research pen-tru g\sirea unui motostivuitor: tele-foane la supermarketuri, magazinecu materiale de construc ]ii, firme deconstruc]ii, de nchirieri utilaje gre-le etc. Fiind weekend, unii nu lu-crau. Unde ni se r\spundea la apel,nu exista posibilitatea de a transpor-ta motostivuitorul pân\ la teatru.Dup\ vreo patru-cinci ore de telefoa-ne `n toate z\rile, s-a g\sit un parti-cular care l-a adus. ~n 15 minute,ma[inile de sp\lat erau `n tir [i ple-cau spre TN Sibiu.

„Au\leu“ func]ioneaz\ la Timi -[oara ca teatru independent, adi c\

f\r\ bani de la stat, de 11 ani. Arti[tiib\n\]eni sunt pentru a doua oar\ laFITPT Ia[i. La o edi]ie precedent\au prezentat Paricidul lui Ion Sava,acum, HUOOOOO!!!, care a f\cutatâta vâlv\. Arta e incomod\, trebu-ie s\ fie subversiv\, s\ mi[te societa-tea, dar nu e ceva periculos, e cevanecesar. O s\ i invit [i la anul, pen-tru c\ Ovidiu Mih\i]\, ChristineCizma[ [i Ionu] Pârvulescu suntdintre cei mai autentici oameni deteatru pe care i cunosc. Creativi,`ndr\z ne]i, nedispu[i la compromi-suri, fac art\ de cea mai bun\ calita-te. Au nceput ntr-un garaj [i o curte,acum au „sediu“ o cas\, „loc lejer cuscâr]“ [i au impus un spirit al lor,special. S-au b\tut cu dificult\]ilemateriale inerente domeniului, dars-au ambi]ionat s\ nu devin\ comer-ciali. Fac experiment, o direc]ie difi-cil\ pentru independen]i, din cauzacontextului financiar. Textele lorsunt originale, puternic implicatecivic, deranjeaz\, dar tocmai asta `n -seamn\ s\ faci art\ adev\rat\, s\`ncerci s\ schimbi mentalit\ ]ile, oa-menii, comunitatea. ~n HUOOOO!!!sunt ironizate metehne de „mas-cat“, iar „filmul“ evenimentelor dedup\ cea de-a doua reprezenta]iedin aer liber, din Pia]a Unirii, a re-petat, `n real, situa]iile teatrale dinpies\, din fic]iune.

Asta `n seamn\ s\ faciart\ adev\rat\, s\`ncerci s\ schimbimentalit\ ]ile, oamenii,comunitatea

Subiectul e binecunoscut, a fost vi-ral pe internet, dar dincolo de co-mentariile de pe Facebook, unde,inevitabil, la un moment dat, se di-vagheaz\, se ridic\ `n mod seriosni[te `ntreb\ri privind raporturiledintre art\ [i societate, organe deordine [i cet\]ean, despre solidari-tatea breslei artistice, statutul artis-tului. Temele acestea merit\ o dez-batere serioas\. Prin intermediulcomandantului Jandarmeriei Ia[i,colonelul Mircea Tulic\, c\ruia `imul]umesc nc\ o dat\ pentru rezol-varea elegant\ a incidentului, i-aminvitat pe cei doi jandarmi la un altspectacol din festival. N-am f\cut-o„la b\[ c\lie“, ci cu cele mai bune

inten]ii. Pentru a ar\ta c\ arta tea-tral\ nu este ceva „nasol“, dimpo-triv\, este absolut necesar\ pentrusuflet. Nu i-am z\rit `n sal\. Poateerau de serviciu. Mi-ar fi pl\cut s\ fionorat invita]ia. E omeneasc\ ten-din]a s\ respingem ceva ce nu cu-noa[tem, de aceea e s\n\tos culturals\ ne men]inem curiozitatea vie.

Dup\ faza cu jandarmii, care afost indiscutabil the best (unii ne-aususpectat c\ am regizat-o), m\ gân-deam „oare ce s-ar mai putea ntâm-pla?“. Cu ISU nu puteam avea proble-me, la spectacole nu am `ng\duitmai mul]i spectatori decât capacita-tea s\lii. {i brusc `mi trece prin si-napse o idee, pe care n-am verbali-zat-o: „o pan\ de current“. Fuseser\cu o s\pt\mân\ n urm\ ni[te ntre-ruperi neanun ]ate, iar `ntr-un tea-tru, `n timpul unui spectacol, t\ie-rea curentului electric creeaz\ uria -[e neajunsuri `n primul rând pen-tru public, care se poate panica,apoi pentru ar ti[ti, care trebuie s\improvizeze, [i pentru tehnicieni,c\rora li se reseteaz\ dispozitivelede scenotehnic\. ~n seara n care sejuca produc]ia Teatrului Na]ionaldin Bucure[ti, O `ntâmplare ciu-dat\ cu un câine la miezul nop]ii(din ra]iuni tehnice, `n sala de laCasa Studen]ilor), `n zona Teatru-lui Luceaf\rul chiar a fost pan\ decurent. Spectacolul celor de la Re-plika, Amintiri din epoca de [coa -l\, se ncheiase, dar erau n toi ope -ra]iunile de montare a decorurilorpentru a doua zi. Din fericire, laCasa Studen]ilor, la O `ntâmplaren-au fost probleme de acest gen. Cide altele: pentru c\ tirul nu `nc\ -pea `n zona din spatele edificiului,a fost nevoie de o du bi]\ `n care s-au pus elementele ecranului defundal, un material special, extremde sensibil, dubi]a s-a deplasat `nspate [i a fost desc\rcat\. La de-montare, la fel.

~n momentul `n care apar, toatedetaliile acestea neprev\zute, caretrebuie gestionate [i nc\ rapid, spo-resc oboseala [i presiunea. Dar cumlucr\m `n zona crea]iei artistice,creativitatea e cea care ajut\ la re-zolvare. Privite retrospectiv, la dis-tan]\ de câteva ore sau zile, fiecare`[i relev\ nota de umor, registru to-nal `n care trebuie abordate.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Când, `n urm\ cu os\pt\mân\, scriam pentru„Suplimentul de cultur\“jurnalul de insider alFestivalului Interna]ional de Teatru pentru PubliculTân\r Ia[i (FITPTI), nici nu-mi trecea prin cap c\, de fapt, dup\ predarea [itip\rirea articolului, chiar `n primele zile ale eveni -mentului vor urma `ntâm -pl\ri `nc\ [i mai demne deinteres decât cele relatateatunci. Cel pu]in pe una,aceea cu jandarmii, o [tiedeja toat\ ]ara, dar au maifost [i altele care au f\cutun FITPTI bogat, plin, daragitat, ca tema lui de anulacesta: „Nelini[tileprezentului“.

#FITPTI 2016. Jurnal de insider 2

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

6 » interviu

INTERVIU CU SCRIITORUL ROBERT {ERBAN

„Pentru cititorii care iubescliteratura român\ [i peautorii ei, Scriitori la poli]iee lectur\ obligatorie“

Interviu realizat de Eli B\dic\

~n Cuvânt-`nainte, spui c\ideea volumului ]i-a venit dela o postare de-a lui RaduVancu de pe Facebook, po -veste (Autodenun]) care [i`ncheie cartea. Ce te-a con-vins c\ `ntâlnirile scriitori -lor cu poli]i[tii sunt un su -biect de exploatat?

~ntâlnirile scriitorilor cu orici-ne sunt un subiect de exploatat,drag\ Eli. Pentru c\ un scriitor –un artist deci – [tie s\ „decupeze“[i apoi s\ „coloreze“ orice `ntâm-plare ori eveniment din via]a sa,chiar [i pe cele mai banele. Au eiharul \sta, de-a face din ]ân]ararm\sar. Iar când pe arm\sar esuit [i un poli]ai, `]i dai seama cegalop iese! Apoi, numai eu [tiuvreo patru-cinci-[ase `ntâmpl\ride pomin\ cu poli]i[ti ale unor li-tera]i. Extrapolând, am zis c\ eimposibil ca scriitorii s\ nu aib\`n portofoliul amintirilor a[a ce-va. {i nu m-am `n[elat defel!

De ce Scriitori la poli]ie [i nualtfel? Cam jum\tate dintre`ntâmpl\rile narate au loc lapoli]ie, restul sunt `n cu totulalte spa]ii.

Când zici poli]ie nu te gânde[tineap\rat la sec]ie, la vreo cl\direcu geamuri [i u[i, ci la oamenii `nuniforme. Apoi, e un titlu direct,percutant, ca un baston peste [ale,nu are nevoie de note de subsol, dededuc]ii, de metaliteraturizare. ~]ivine [i s\ zâmbe[ti, dar [i s\ zici:s\racii de ei, taman acolo... Nuspa]iul conteaz\, ci cum `llocuie[ti, ar zice un arhitect ares-tat pentru malpraxis.

Sunt 35 de autori care sem-neaz\ textele din volum, dingenera]ii diferite, mai multsau mai pu]in cunoscu]i pub-licului larg. Trebuie s\ `n treb:

cum ai selectat scrii torii? Aimers pe instinct, cine b\nuiaic\ ar fi avut o poveste intere-sant\ de spus pe aceast\ tem\,sau ai f\cut un inventar?

Cu ani `n urm\, [ofer fiind,sim]eam poli]ia. Pur [i simplu, lavolan, sim]eam c\ trebuie s\ o lasmai moale c\ poate-i radar, poate-i filtru, poate, poate... {i, hups,dup\ curb\, radarul. Dup\ zebr\,poli]aiul vigilent. E greu de cre-zut, dar parc\ aveam un detector`n cap. Mi-am pierdut din p\cateabilitatea asta, sunt la mâna par-tenerilor de trafic [i a f\cutului cufarurile, cum se zice. Dar s\ m\`ntorc la carte. Când mi-a picat fi-sa c\ vreau s\ construiesc volu-mul \sta [i c\ tema e generoas\, nsecunda doi am [i pus pe hârtie olist\ cu scriitorii pasibili s\mearg\ n carte. Vreo doi au zis c\

n-au avut nici o ntâlnire memora-bil\ cu poli]ia (ce oameni, `]i daiseama!), iar vreo trei erau prin[icu alte treburi literare. Dar restulde 34 au r\spuns prezent!

Au fost vreun fel de restric]iiatunci când ai invitat scrii -torii s\ scrie despre pove[tilelor personale, ori vreun tipde recomand\ri? Cum asunat invita]ia ta?

Titlul e-mailului pe care l-amtrimis colegilor scriitori a fost Haila o carte ce va deveni antologic\!Iar con]inutul invita]iei a sunatcam a[a: Drag\..., realizez o anto-logie cu titlul Scriitori la poli]ie,care va ap\rea la Editura Poli-rom, spre sfâr[itul anului `n curs,[i care va fi p\storit\ editorial deLucian Dan Teodorovici. Cumsunt sigur c\ ai (cel pu]in) o poves -tioar\ (hazlie sau nu, cu happy-end ori mai pu]in norocoas\) `ncare te-ai intersectat cu poli]ia(sau, de ce nu, mili]ia), te invit s\fii coautor al acestei c\r]i speciale,al\turi de al]i confra]i. Textul t\uar trebui s\ aib\ ntre 5.000 [i 10.000

de semne (cu tot cu spa]ii) [i e mu-sai s\-l primesc la, cel târziu, 1 sep-tembrie. Dar `nainte de asta, terog s\-mi confirmi c\ te prinzi `njocul nostru poli]ist. Cu prietenie,Robert.

{i cum era var\, cum oameniiau, când e soare, mai mult umor [ibun\ dispozi]ie, dragii de ei s-auexecutat (am ticuri verbale deAPV-ist...).

Unii scriitori (pu]ini) ]i seadreseaz\ direct `n textelelor. Sunt curioas\, cum a fost`ntâmpinat\ propunerea ta?S\ trecem pu]in `n revist\reac]iile, dat fiind ineditulvolumului.

Nu i-am v\zut la fa]\ pe scriito-rii invita]i s\ participe la acest vo-lum colectiv, dar le-am auzit zâm-betul când au citit mesajul meu.Parc\ a[teptau s\ aib\ cinevaini]iativa asta, a[a de repede s-aumi[cat lucrurile. ~ns\ doar vreopatru au recunoscut, `n mesajulde r\spuns, c\ ideea mea e celpu]in genialoid\. Ceilal]i doar audat de `n]eles c\ e a[a.

Robert {erban, scriitor – i-au ap\rut pân\acum cinci volume individuale de poezie (celmai recent fiind Pu]in sub linie, CarteaRomâneasc\, 2015), a fost coautor al altorpatru volume de poezie [i teatru, a publicatc\r]i de interviuri, publicistic\, critic\ deart\ [i proz\, a contribuit cu texte `ndiverse volume colective – [i jurnalist –realizator [i moderator al emisiunii deteleviziune „Piper pe limb\“ (TVR Timi -[oara), redactor al revistei „Orizont“,editorialist al publica]iei „Banatul Azi“ –revine cu o nou\ isprav\: Scriitori la poli]ie(Polirom, 2016). De data aceasta, `n ipostazade coordonator al haiosului volum. Ve]ireg\si, `n cuprinsul c\r]ii, treizeci [i cinci detexte, semnate de urm\torii autori: Lavinia

B\lulescu, Lavinia Brani[te, RuxandraCesereanu, Andrei Cr\ciun, Oxana SilviuDachin, Péter Demény, Sorin Ghergu], IoanGro[an, Florin Iaru, Nora Iuga, Florin L\z\ -rescu, V. Leac, {tefan Manasia, Viorel Mari -neasa, Ioan T. Morar, Bogdan Mun teanu,Ioana Nicolaie, Veronica D. Niculescu, RaduParaschivescu, Bogdan O. Popescu, Ale -xandru Potcoav\, Daniela Ra]iu, Adrian G.Romila, Radu Sergiu Ruba, Doina Ru[ti, AnaMaria Sandu, Simona Sora, Moni St\nil\,Robert {erban, Pavel {u[ar\, Simona Tache,Marcel Tolcea, un cristian, Mihail Vakulovski[i Radu Vancu. Nume mai mult sau mai pu -]in cunoscute, voci extrem de diferite `ntreele, poe]i, prozatori, jurnali[ti, to]i ni[tepovestitori pe cinste, scriu despre `ntâlnirile

lor nea[teptate cu poli]i[tii (ori mili]ienii).Istorioarele de aici, `mp\r]ite `n [asecapitole, fie v\ vor amuza, fie v\ vor inspira,contraria sau `ntrista. De dou\ lucruri sunt,`ns\, sut\ la sut\ sigur\: `n primul rând, c\aceast\ carte nu v\ poate l\sa indiferen]i; [ic\ Scriitori la poli]ie, `n ansamblul s\u, esteun volum absolut savuros. Risc (din nou)exprimarea-cli[eu [i spun c\ se cite[te pener\suflate. Dup\ fiecare text, nu-]i dore[tidecât s\ cite[ti `nc\ unul [i-nc\ unul [i tota[a, pân\ la sfâr[it. Robert {erban a prins de coad\ o idee foarte fain\ [i a exploatat-ocum se cuvine. Despre asta, dar [i despremulte altele, legate de volumul de fa]\ ve]iafla `n rândurile ce urmeaz\ de la `nsu[icoordonatorul c\r]ii.

» P\i dac\ nici eu nu d\deam un exemplu, ce a[tept\ri s\ am de la ceilal]i? Putereaexemplului n-a pierit [i nu se pred\!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

interviu « 7

Au fost pove[ti care n-au in-trat `n carte? Dac\ da, de ce?

Nu, nu. Am apelat la profesio -ni[ti, ce naiba!

Care este textul care te-aamuzat cel mai tare atuncicând l-ai primit? Dar cel carete-a surprins cel mai mult?

Citesc [i recitesc [i nu m\ maisatur s\ fac topuri din cartea noas -tr\. Topuri care sunt ntr-o continu\mi[care, precum alcooltesturilede la filtrele din intersec]ii, sâm -b\t\ noaptea. Uite-a[a se mi[c\,uuu-uuu-uuu, fiindc\ e unul maitare ca altul!

Ai avut vreo temere legat\ decarte sau ai [tiut, de la `n -ceput, c\ se va lega a[a bine[i va fi de interes pentru citi-tori?

S\ te mint – [i s\ fac pe niznaiul,sau s\ `]i spun c\ am [tiut – pre-cum Amerigo Vespucci, `naintede a ridica ancora, c\ va descoperiAmerica? Sigur c\ am [tiut!

Ai `mp\r]it textele `n [asecapitole (Trageri pe dreapta,Actele la control!, {ase! Mi -li]ia!, {i cam ce-ar mai fi dedeclarat?, Mâinile sus! Numi[c\ nimeni!, ~n slujba cet\ -]eanului). De ce ai sim]it ne -voia s\ le grupezi astfel?Care sunt pa[ii pe care i-aiurmat?

Drag\ Eli, eu sunt un scriitorcare am f\cut armata (vezi Ser-vesc patria! din volumul Pifani,r\cani [i veterani, coordonat deRadu Paraschivescu), a[a c\ adorc\pr\riile. {i-am zis: domne, s\ fieordine, fiecare pe sectorul lui, perastelul lui, pe sectorul lui de tra-gere! Apoi, e mai u[or [i pentru ci-titori s\ te urm\reasc\ (ia uite,iar\[i joc `n filme poli]iste) cânde[ti `ntr-un capitol cu un titlu –sper c\ mi dai dreptate – inspirat,cum sunt cele [ase de care aiamintit.

Nu e[ti numai coordonatorulvolumului, ci [i unul dintreautorii care au contribuit cutexte. ~ntâmplarea pe care orelatezi, Drumul spre Rai epavat cu cele mai bune c\r]i,e plasat\ pe la `nceputulc\r]ii. Unele texte din volummen]ioneaz\ pe scurt [i alte„ciocniri“ cu poli]i[tii, al t\u(precum [i altele) nu. Totu[i,parc\ e greu de crezut c\ afost doar o `ntâlnire cu or-ganele legii. A[adar, de ce

aceast\ poveste strâns legat\de lumea c\r]ii [i nu alta?

{ofer fiind, [osele cutreieram...Prin urmare, mai am pove[ti cupoli]i[ti. Doar c\ cea din cartea as-ta are, zic eu, tot ce-i trebuie: epic\,suspans, umor, vreo patru-cincipersonaje [i, surpriz\!, happy-end.Nici dac\ a[ fi inventat-o n-ar fiie[it a[a de bine. {i mai e ceva: sepotrive[te ca o m\nu[\ pe titlu!P\i dac\ nici eu nu d\deam unexemplu, ce a[tept\ri s\ am de laceilal]i? Puterea exemplului n-apierit [i nu se pred\!

La publicarea c\r]ii ai primitmesaje [i de la al]i autori,care nu au ap\rut `n volum,dar care `]i spuneau c\ ar fiavut de povestit `ntâmpl\rihaioa se cu poli]i[ti? Poate c\e prea devreme s\ `ntreb as-ta, dar, `n cazul acesta,

urmeaz\ o continuare, un aldoilea vo lum?

Da, am primit, inclusiv ame-nin]\ri [i blesteme (gen: Pe minenu m-ai chemat s\ scriu, lua-]i-argaborii carnetul pe o perioad\ ne-limitat\! Sau: Na[u’ e subcomisar.Mai treci tu spre Bucure[ti `ngrab\). Eu sper s\ nu se superechiar to]i prietenii [i amicii scrii-tori pe care nu i-am contactat, darera imposibil s\ `ncap\ to]i. Suntun om senin [i am o mul]ime decunoscu]i `n lumea literar\. Darnemul]umi]ii ar putea face o car-te-replic\, cu titlul {i noi am fostla poli]ie, b\!.

Nu [tiu dac\ m\ voi mai ocupade un volum doi, `n nici un caz`ntr-un viitor apropiat. Ce pot s\-]ispun totu[i e c\ am un motiv ex-traordinar s\ m\ gândesc la un altsubiect, sper c\ la fel de pasionant[i de periculos precum acesta, iar

anul viitor s\ adun al]i scriitori [is\ facem o isprav\ chiar mai taredecât cea de acum. ~mi pare r\u c\nu pot s\-]i divulg motivul. Dar `]idau un indiciu: e un motiv care teface s\ pufne[ti `n râs dup\ nici osecund\. Ai s\ vezi! S\n\to[i s\fim [i s\ nu ne ia poli]ia pân\atunci.

Tot `n argumentul de `nce -put, legi postarea lui RaduVancu de o alta, „legendar\`n lumea literaturii de pe lanoi“, `n care protagonist esteNichita St\nescu. {i FlorinIaru invoc\ o `ntâmplare p\ -]it\ [i povestit\ de MirceaNedelciu. Sunt convins\ c\exist\ multe alte istorioareale scriitorilor care nu maisunt printre noi, `ntâlnirilegendare cu mili]ienii, ca rear fi savu roase pentru citi-tori. Te-ai gândit vreodat\

s\ le culegi (din pove[tile altora, din jurnale etc.) [i s\le aduni `ntr-un volum?

Eli, tata e scriitor, eu am cres-cut `n lumea literar\, care era fas-cinant\ (chiar dac\ `n provincie,Turnu Severin). De pe la 11-12-13ani, când am `nceput s\ merg lacenacluri, s\ scriu, s\ public, s\iau premii, s\ cred despre mine c\am niscai talent (mai ales c\ mi-aub\gat al]ii `n cap chestia asta), amtot auzit pove[ti cu scriitori. O lec-tur\ care m\ distra teribil era volumele lui Mircea Micu, ~n tâm -pl\ri cu scriitori. Visam s\ fiuscriitor, a[a c\ m\ interesau nudoar c\r]ile lor, ci [i via]a lor,`ntâmpl\rile cu ei, lucrurile ie[itedin comun. Prin urmare, carteaasta e [i un omagiu adus ideii descriitor, de povestitor, dar [i depersonaj care este chiar el. Sper cao mân\, dou\, dou\zeci de mâinide pu[ti care scriu poezele [iprozi[oare s\ afle c\ tipi [i tipe ceau numele imprimate pe coperteleunor c\r]i sunt oameni vii [i,chiar [i ei, sunt opri]i de poli]ie.Iar, pentru cititorii care iubesc li-teratura român\ [i pe autorii ei,Scriitori la poli]ie e lectur\ obli-gatorie.

~nchei rândurile din Cuvân-tul-`nainte spunând c\ ne r\ -mâne „s\ facem un lucrubrav: s\ citim“. A devenitlec tura un obicei curajos?

M\ tem c\ da. M\ tem c\ e[ticonsiderat un fle] dac\ `]i pierzitimpul cu d-astea. C\ e[ti camtruli dac\ ai o carte `n mân\. Nu[tiu, sper s\ m\ n[el eu [i, de fapt,cititul s\ fie trendy, s\ revin\ peval. Dar cifrele – lua-le-ar naiba! –spun ca mine: c\ nu se mai cite[te[i c\ lectura e un sport pe cale dedispari]ie. De asta sunt necesarec\r]i precum aceasta, a noastr\:s\ arate ce oameni faini sunt scrii-torii, chiar [i atunci când se g\ -sesc la ananghie, [i cum [tiu ei s\se scoat\ din cele mai sucite si-tua]ii.

Este vreun poli]ist creionat`n carte pe care ]i-ai dori s\-l`ntâlne[ti? De ce da, de cenu?

Da, a[ vrea `l `ntâlnesc pepoli]istul din povestea lui RaduVancu. Dar eu cred c\, de fapt, elera dintr-o specie de extratere[trice se ocupa cu protec]ia lui BillClinton când a venit la Bucure[ti.{i, ca s\ nu se dea de gol, extrate-restrul l-a trimis pe poetul Vancula gar\, cu ma[ina cu girofar apoli]iei, ca s\ prind\ poetul nostrutrenul spre un festival de litera-tur\. P\i nu-]i vine s\ faci, când ci-te[ti a[a ceva, ni-no, ni-no, ni-no?!

© A

riana

Vul

pe

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

8 » carte

Selec]ie realizat\ de Eli B\dic\

l Final de an. 29 decembrie saua[a ceva. M\ gr\besc `ngrozitor,c\ci `n pu]ine ore trebuie s\ fiu laaeroport. Parchez pe Doamnei, peoprire interzis\. Fix lâng\ cercul\la albastru t\iat cu un X ro[u. ~nspatele meu, o ma[in\ de poli]ie.Poli]i[tii, amabili, `mi fac semndin faruri [i din mâini. Mesajullor: „Iubi mic\, nu parca, nu par-ca! Suntem aici [i o s\ `]i iei oamend\ de-o s\ te usture“. Nu `iobserv, sunt prea absorbit\ deparcare. ~mi iau o amend\ de m\ustur\.

(din Nou\ `ntâlniri caraghioa-se dintr-o via]\ scurt\ de [oferi]\,

de Simona Tache)

l R\mân singur\ cu ofi]erul.(...) „Privi]i-m\ cu `ncredere. Sun-tem intelectuali amândoi. Suntavocat, v\ vreau binele. Da]i o de-clara]ie `n care recunoa[te]i totul.V\ promitem c\ nu anun]\m nici[coala, nici p\rin]ii dumnea-voastr\. Oricum, ap\rarea de carev\ crampona]i nu conteaz\. Dac\am ]ine cont de ea, l compromitempe omul nostru [i `ntreaga insti-tu]ie. Vre]i s\ v\ ducem pe Centrucu pu[ca la spate, la Policlinicanoastr\ pentru moravuri?“ „Da!Asta [i vreau! Chiar v\ implor s\m\ supune]i acestor investiga]ii

mutilante. Fie [i cu riscul de aajunge la Poarta Alb\. V\ conjurs\-mi recunoa[te]i adev\rul. Num\ intereseaz\ [coala, nici gogo -[ile pe care le ve]i turna p\rin]ilormei, cu atât mai pu]in faptul c\ve]i `nchide ochii la minciuna or-dinar\ a omului vostru. Eu nuvreau decât s\ v\ recunoa[te]iminciuna cuib\rit\ ca o plo[ni]\`n incoruptibila dumneavoastr\institu]ie.“

(din Des\vâr[itul nas de pu[ -c\ria[ al lui Caraion, de Nora Iuga)

l Ie[im din ap\ ca ni[te zeipriapici, lin[i pe coapse de valuri-le care ne regret\ plecarea. Neoprim `n fa]a patrulei [i, cum m\nimeresc chiar n dreptul celui ca-re pare s\ fie [ef, spun un „bun\seara“ ca nuca-n perete. Insul, un

tablagiu cu fa]a rotund\ [i lucioa -s\, `mi studiaz\ cu un aer [tiin -]ific m\t\rânga. Aproape c\-i vines\ scoat\ o agend\ [i s\-[i notezeparametrii. ~n spatele meu, Lenist\ cu bra]ele `ncruci[ate pes tesâni [i cu buzele `nvine]ite nu depasiune, ci de vânt. Tablagiul se`ntoarce u[or spre solda]ii dinspa te – `ntâi spre dreapta, apoispre stânga. Solda]ii rânjesc ca laordin.

(din Ne pup\m, s\ tr\i]i, deRadu Paraschivescu)

l Poli]aii \[tia aveau chef deb\taie, dar cu golani serio[i, nu cupitpalaci! Erau alergici la var\ [iar[i]\, mbiba]i de uniforma lor ncare erau obliga]i s\ zac\ [i s\transpire, hainele lor aveau cer-curi albe de sare la subsuori,

miroseau mbâcsit. Nu [tiu de faptcum miroseau, dar a[a `mi `nchi-puiam, fiindc\ niciodat\ nu amajuns n preajma lor, ci doar de de-parte i-am z\rit fo[g\ind nervo[ila marginea rockului, str\ini delumea noastr\ psihedelic\ adap-tat\, aliena]i de slujba lor de ro-bo]i cu st\pân.

(din Poli]ai, hipio]i [i dou\ ve -ri [oare, de Ruxandra Cesereanu)

l U[a se deschise din nou [iap\ru tân\rul mili]ian. Sem\naextraordinar cu mili]ianul cu fi-gur\ de cretin sadea din filmul luiLucian Pintilie Reconstituirea.Dar poate c\ \sta nu era a[a bou.(...) „Acum, cet\]ene Augustin“,[i-l privi din nou `n ochi, „v\ rogs\-mi spune]i de la cine v-a venitideea asta cu concursul?“. „De laFlaubert.“ „De la cine?“ „De laFlaubert. E un scriitor.“ Sergen-tul mai `ntoarse o foaie dinagend\ [i el v\zu c\ scrie caligra-fic, „Flober“. „Flober“, zise ca pen-tru sine sergentul, punând accentpe prima silab\. „E evreu?“ „Nu[tiu. Adic\ nu cred“, r\spunse el.„E scriitor francez.“ „{i la cinest\? {tia]i c\, dac\ ave]i contactecu str\inii“, miji ochii sergentul,„trebuie s\ ne anun]a]i n cel multpatruzeci [i opt de ore?“. „Tova -r\[e sergent-major“, zise el, „dom-nul Flaubert e mort [i-ngropat. Demult. Din 1880. Mai precis, din 8mai 1880“.

(din Declara]ia [i gata, de Ioan Gro[an)

l Spre deosebire de cei maimul]i p\]i]i, nu cred c\ to]i poli -]i[tii sunt la fel. Dimpotriv\, la felca `n lumea noastr\ (pentru c\ lu-mea lor e lumea cealalt\), aici po]i`ntâlni tot soiul de oameni. {ibuni, [i r\i, [i pro[ti, [i absurzi, [inetermina]i. Pentru mine, `ntâm-plarea num\rul unu e cea petre-cut\ pe 21 decembrie 1989. Acoloam avut s\-i v\d cam pe to]i. Edrept, pe cel care m-a pocnit la ri-nichi [i m-a ngenuncheat nu l-amv\zut. L-am auzit.

(din Mili]iile noastre, deFlorin Iaru)

l Nu m\ recunoa[te Creden -]ul. M-am f\cut mare. Au trecut’[pe ani. M-oi fi schimbat la mecl\,

el aproape c\ nu. Doar c\ e tot maicreden]. Mai Biedermeier. Cre-den]ul triumf\ sub privirea [efu-lui de tur\, un c\pitan care cân -t\re[te calm situa]ia. (...)

M\ `ntoarce, m\ suce Creden -]u. Aia cu vagaboanda, treac\-mearg\, nu-i un delict. Piesa de co-lec]ie, acolo-i hiba. Nu ]ine chestiacu colegul. E rezonabil Creden]ul.~mi fixeaz\ o amend\ de m\ trecfiori. Dac\ o achit `n dou\[patrude ore, se face de jumate. S\-i aducchitan]a peste dou\ zile, seara la 9fix, o s\ m\ a[tepte pe treptelemili]iei `nainte de a intra `n tur\.Cu]itul de vân\toare r\mâne la ei.La c\pitan, cârtesc `n gând.

(din Dyameron, de Viorel Marineasa)

l Dup\ pu]ine minute se audeb\taia `n u[\, ferm\, [i intr\ c\pi-tanul Lia. Vom afla c\ a fost trimisde tov. Stanc\, directorul sta]iuniiCostine[ti, cunoscut drept pahar-nicul lui Nicu Ceau[escu atuncicând se deplasa `n zon\. Tov.Stanc\ era una [i aceea[i per-soan\ cu cel care se oferise, din se-nin, s\-i spurce barba lui JohnnyR\ducanu.

— Ce trebuie s\ fac?!— S\ da]i o declara]ie. V\ rog

s\ m\ `n]elege]i, nu e decizia mea,a spus, politicos, c\pitanul Lia,ar\tând, discret, cu un deget `n ta-van. (...)

C\pitanul Lia ne-a dat de `n -]eles c\ nu e primul caz de com-portament discre]ionar al directo-rului. Probabil nghi]ise, el nsu[i,ni[te gugum\nii venite de laStanc\.

(din Cu tov. Johnny la Mili]iadin Costine[ti, de Ioan T. Morar)

lPrimul mili]ian v\zut mai de-aproape a fost Smeu. C\utând prinv\l\tucii anilor du[i, mi-l aducaminte `nc\, un b\rbat jovial, cu-prins de o maxim\ veselie. Oriun-de se afla, orice-ar fi zis, fa]a lui`nflorea de un zâmbet total. Era [ifrumu[el, genul oache[, cu ochidevota]i. Avea cam vârsta tat\luimeu, de[i trebuie s\ recunosc, pelâng\ Smeu, tata ar\ta ca un chi-nez vesel. Nu reu[ea s\ ajung\ laentuziasmul contagios [i electricpe care mili]ianul `l risipea `n jur.

(din Mili]ianul pierdut, de Doi-na Ru[ti)

Poli]i[tii `ntâlni]i de scriitori— scurte portrete din Scriitori la poli]ie —

~n prelungirea interviuluicu Robert {erban, coor -do natorul volumuluicolectiv Scriitori la poli]ie(Editura Polirom, 2016),public\m dou\zeci deportrete de poli]i[ti –`ntâlni]i de autorii ro -mâni contemporani de-a lungul timpului –,decupate din textele dincuprinsul c\r]ii. Selec]ia a urm\rit ca secven]eles\ fie scurte, u[or de citit[i inteligibile chiardesprinse din pove[ti. {i,mai presus de toate, s\v\ fac\ poft\ de lectur\.Scriitori la poli]ie este un volum de neocolit.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

carte « 9

l ~mi anun] sosirea la poart\,spun numele gradatului care co-boar\ dup\ mine. E plictisit. ~ispun c\ mi-e sil\ de supersti]iilelor cu olteni [i sudi[ti [i mitici, amvenit s\ l\muresc asta. Râde, n-olua chiar a[a. Trebuie s\ scriu odeclara]ie. N-am pix. ~mi `ntindeunul [i o coal\ A4. Scriu furios,scriu ironic – f\r\ `ndoial\ jalnic,ridicol, mai ceva ca poemele dinjurnal. M\ `nro[esc gândindu-m\la asta. Toat\ via]a sentimentul ri-dicolului mi-a tocat, mi-a jupuitcarnea. ~i `ntind foaia. Po]i plecaacum, zice, doar atât, zic, n-ave]inici o pist\, `n locul vostru a[urm\ri gagica lui Daniel.

(din Sudist, de {tefan Manasia)

lEram destul de iritat când unpoli]ist mic, gras [i zâmb\re] aie[it din birou. Avea [i el pete pec\ma[\. Ne-am privit. P\rea detrea b\. Mi-a rostit numele [i pre-numele [i m-a `ntrebat dac\ eusunt \la. Da, eu eram. Am dat mâ-na, s-a prezentat (`l chema Bobicisau Dobici sau Dodici, n-am fostpe faz\) [i m-a poftit `n\untru. L-am urmat. Lua]i loc, lua]i loc, azis. Aici sau acolo. Unde dori]i. M-am uitat. Aici era un scaun cuun picior strâmb, acolo, unul cusp\tarul rupt. Am ezitat. M-a v\ -zut. Nu-s condi]ii, a spus, ce s\ fa-cem. A zâmbit. Am zâmbit [i eu,da, h`, nu-s condi]ii. Am ales sp\ -tarul rupt. I-am dat buletinul [i m-am uitat la ceasul de pe perete.

(din Free hugs, deBogdan Mun teanu)

l M\ puteam `ntinde lini[tit\,cine s\-mi fure banii dac\-l aveampe poli]ist lâng\ u[\? Am a]ipit re-pede, de când nu mai apucam s\dorm mai mult de trei ceasuri de-venisem un magnet pentru obo-seal\. Auzeam `ns\ ca prin vis totce se petrece. Am sim]it a[adarcum poli]istul s-a ridicat `ncet [i af\cut pasul care-l desp\r]ea descaunul meu. Mi-am dat seama c\se apleac\ [i-apoi, c\ tot reu[isems\-mi deschid ochii, l-am [i v\zut,de foarte aproape. M\ prinsese de-ja n bra]e, hai, dr\gu]a mea, ce fa-cem noi o noapte `ntreag\, [i `nce-puse s\ m\ pupe pe p\r. Am dat s\m\ ridic, dar degeaba, m\ ]ineastrâns, cu o palm\ acoperindu-mifa]a. Mirosea a ]ig\ri, mi venea s\v\rs, inima `mi bubuia, nu se pu-tea petrece una ca asta. {i totu[i

tocmai se `ntâmpla, de[i m\ zb\ -team din toate puterile, el se strân-gea tot mai tare `n mine. Nu pu-team lovi decât cu genunchiul, [i-am dat `ngrozit\, de câteva ori,pân\ când l-am auzit icnind [i mi-am eliberat, slav\ cerului, bra ]ul.

(din Pasagerul din dreapta, deIoana Nicolaie)

l ~n cele din urm\ m-am dus lao sec]ie de poli]ie. Am urcat sc\ri-le, am a[teptat o vreme, pân\ m-ainvitat un domn `n uniform\ s\intru `ntr-un birou. M-a `ntrebatce s-a `ntâmplat.

I-am povestit. S-a uitat la mineplictisit.

— Viz\ de flotant?Aveam.— Trebuie s\ completa]i o de-

clara]ie, m-a informat el.— Sigur, am zis, [i am `nceput

s\ scriu con[tiincioas\ ce se`ntâmplase, unde [i când.

Dup\ primul paragraf a venit[i s-a uitat la ce scrisesem.

A pus degetul pe foaie [i a ap\ -sat `n dreptul verbului „mi s-aufurat“.

— Nu, n-a]i `n]eles, domni[oa -r\, trebuie s\ scrie]i a[a: am pierduturm\toarele acte de identitate...

— Domnule, nu le-am pierdut.Mi-au fost furate, repetam ca omoar\ stricat\.

(din Pierdut buletin, de Ana Maria Sandu)

l Ce-ai spus?Pistolul era unul chinezesc de

juc\rie. Am [i poze cu el, doar c\le am acas\.

A tras un scuipat de-\la scurt,s-a [ters cu mâna la gur\ [i-a urlatca un adev\rat profesor:

S\ ie[i imediat afar\! Poli]iaare treburi mai importante decats\ stea s\ cerceteze reclama]iilenebunilor amenin]a]i cu pistoalede juc\rie!

Chiar nu-mi venea s\ cred c\poate construi o fraz\. Am apucats\ murmur c\ bine c\ nu era pis-tol cu ap\, dar nu m-a mai auzit, atrântit u[a dup\ mine.

(din Plângerea, de un cristian)

l „Documentele“, spune poli -]istul. ~i dau carnetul md de [ofer[i certificatul ma[inii, `mi cere [iasigurarea. „De ce merge]i cu lu-minile stinse?“... ~l strig\ pe cel\ -lalt poli]ist, `i d\ carnetul meu [i-i

spune s\-l verifice, iar pe mine m\`ntreab\ dac\ am b\ut ceva. M-aapucat râsul... el pune caietul lafa]a lui [i-mi zice s\ suflu. Cel\laltpoli]ist exclam\ vesel: „Aaaa,domnul Vakulovski de la Zile [iNop]i, bun\ seara! ~mi plac foartemult textele dumneavoastr\, `nspecial alea despre Oper\. S\ [ti]ic\ eu merg des la Oper\ [i-mi pla-ce cum scrie]i – [i editorialele `miplac, p\cat c\ nu v-a]i p\strat [i«Tatuaje», cronica de carte“...

(din Istorioare cu poli]i[ti r\i[i buni, de Mihail Vakulovski)

l A fost prima dat\ când amtras. Nu le-am spus, dar [i-au datei [i singuri seama.

— Prietene, dac\ ai fi `n echipamea, a[ avea oricând `ncredere `ntine s\ execu]i focul de avertis-ment `n plan vertical – s-a amuzatro[catul. Dar cu condi]ia s\ fimafar\ din ora[, sub cerul liber.

— Las\-l, b\i – l-am auzit peCostel –, c\ [i voi, cât a]i avut poc-nitorile alea de pistoale Carpa]i...Ce, nu-i a[a? Ia spune cum a fostcând l-a]i fug\rit pe traficantul \la[i i-a]i tras la picioare, dar l-a]i ni-merit `n spate!

— Dac\ fugea aplecat...— Ce s\-]i zic! Asta-i ca-n ban-

cul cu Bul\, care-a murit c\ l-ac\lcat tramvaiul pe deget. Cine l-apus s\-[i ]in\ degetul `n nas?

(din Incognito, de Alexandru Potcoav\)

l Este pe lumea asta un po li -]ist. O bate s\ fie b\tut\. Reprezin t\dragostea de p\mânt a po li ]istuluiromân. Une[te ]\rile româ ne[ti.

Nutre[te iubirea de patrie ca to]imarii poe]i [i scriitori ai acestuineam vitregit de vremuri. Este lu-ceaf\rul României, MaradonaCarpa]ilor, Dorofteiul Dobrogei.

(din Un poli]ist, de Péter Demény)

l Agentul, care `mi devenisedeja simpatic, mi-a `nmânat pro-cesul-verbal; amend\ 150 de lei [isuspendarea permisului pe nou\ -zeci de zile.

— ~mi pare r\u, a zis Gogoci.Poate pe viitor o la[i mai moale cuparastasele astea.

Mi-a tras complice [i [mechercu ochiul, [optindu-mi:

— F\ contesta]ie, 90% câ[tigi,nu ]i-am dat fiola. Ai grij\ cumconduci. Poate ne mai vedem laun pescuit.

(din Dac\ a[ fi fost un mafiot,de V. Leac)

l ~ntr-un an, eu am fost Cipote-gato, a zis poli]istul vorb\re]. Astaera culmea! Mergeam cu un olan-dez [i doi spanioli la Tudela s\ ri-dic\m o furgonet\ pus\ sub obroc,iar unul dintre poli]i[ti f\cuse odat\, pe când era nc\ n liceu [i vo-ia s\ se fac\ avocat, pe evadatulora[ului. Vaya, a zis Joos, care de-venea din ce `n ce mai nervos pem\sur\ ce atmosfera se relaxa. {icu ce te-ai ales? Cu asta, i-a zis poli -]istul ar\tându-i un cucui deasu-pra tâm plei stângi. O gâlm\ cât bi-la m\ ciucii motanului `nc\l ]at. Ogâl m\ pe via]\. {i cu asta... a ad\u -gat, deschizând torpedoul [i sco -]ând o masc\ de pisic\ pe care [i-a`nf\ [urat-o pe cap. Era Cipotegato.

(din Cipotegato, de Simona Sora)

l Ochii mei dispera]i au v\zutun echipaj de poli]ie vizavi deOdeon. Creierul meu disperat m-adus la el. Gura mea disperat\ arostit cuvintele astea:

— Domnule poli]ist, sunt poet,mâine trebuie s\ fiu neap\rat laun festival de poezie `n Bistri]a.Nu am cum s\ ajung la gar\, s\iau trenul, care pleac\ `n 20 de mi-nute. M\ pute]i ajuta?

Poli]istul m-a privit lini[tit, cum`[i va privi orice zeu omnipotentsuplicantul, [i-a chemat un subal-tern, i-a spus a[a, tot cu ton de zeuomnipotent:

— Domnul de fa]\ e poet, trebu-ie s\ ajung\ la gar\ `ntr-un sfertde or\. Pui girofarul [i `l duci.

A pus girofarul [i m-a dus.(din Autodenun], de

Radu Vancu)

ROBERT {ERBAN este scrii -tor [i jurnalist. A publicat maimulte c\r]i, dintre care men -]ion\m: Fire[te c\ exagerez(1994), Piper pe limb\ (1999),A cincea roat\ (2004), Barza-conii (2005), Cinema la mine-acas\ (2006), Athénée PalaceHotel (2007), Ochiul cu strea -[in\ (2007), Moartea parafin\(2010), Nara]iunea de a fi.Ro bert {erban `n dialog cu{erban Foar]\ (2013), Gurap\c\tosului. Dialog cu ValeriuArmeanu (2014), Livius Cio -cârlie. Mai degrab\ `mi vines\ r`d. Dialoguri de Robert{erban (2015), Pu]in sub linie(2015), Vorbesc `n gând, cuvoce tare. Dialoguri cu uncristian (2016). Poemele saleau ap\rut `n antologii [i publi-ca]ii din România [i dinstr\in\tate.

„Nu [tiu dac\ doamnele autoare [i domnii autori din aceast\ cartechiar au p\]it ceea ce povestesc ori se joac\ ni]el cu imagina]ia.Domnii le lor se jur\ c\ totul e `ntocmai cum scrie aici. Eu, unul, `i cred.{i, oricum, atât timp cât exist\ poli]ie care s\ stabileasc\ ce este [i ce nu este adev\rat, nou\, celorlal]i, nu ne r\mâne decât s\ st\m lini[ti]i lalocurile noastre. {i s\ facem un lucru brav: s\ citim.” (Robert {erban)

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

10 » carte

Alina Purcaru

~n centrul acestui roman se mi[c\Mevlut, un venetic care `nc\ dincopil\rie `ncearc\ s\-[i g\seasc\un loc cât de mic `n Istanbul, ora[tentacular pe care `ncepe s\-lstr\bat\, `mpingând diverse c\ru-cioare de vânz\tor ambulant,dinspre periferii. Fiu de iaurgiutotal lipsit de posibilit\]i, Mevlut`[i p\r\se[te satul natal, de unde-va din provincia Konya, la 12 ani,când pleac\ mpreun\ cu tat\l s\ula Istanbul, pentru a urma o[coal\, pentru a-[i ajuta p\rintele[i pentru a deprinde o meserie.Povestea lui nu ar p\rea s\ oferedate pentru un spectacol de tr\iri,`ntâmpl\ri [i revela]ii, iar aceast\ipotez\, desigur n[el\toare, e con-densat\, sub forma unui CV exis-ten]ial, `ntr-un paragraf plasatchiar la `nceputul romanului:„Mevlut s-a n\scut n 1957, ntr-unsat oropsit din Anatolia Central\,aflat la marginea occidental\ aAsiei, care c\ta de departe c\treun lac cufundat `n negur\. La vâr-sta de doisprezece ani a ajuns la Is-tanbul, iar dup\ aceea a tr\it me-reu acolo, `n capitala lumii. Lavârsta de dou\zeci [i cinci de ani a

furat o fat\ de la el din sat; a fost o`ntâmplare ciudat\ care i-a pecet-luit `ntreaga via]\. Apoi s-a `ntorsla Istanbul, s-a `nsurat [i a avutdou\ fete. A avut felurite `ndelet-niciri, precum cele de iaurgiu, devânz\tor de `nghe]at\, de vân -z\tor de pilaf [i de chelner, mun-cind f\r\ r\gaz. N-a contenit `ns\niciodat\ s\ vând\ brag\, seara,pe str\zile Istanbulului [i s\ vise-ze lucruri ciudate“.

Un ora[ ca un câmp de lupt\

A[a arat\, pentru un ochi neim-plicat, biografia acestui vânz\ torambulant – [i vis\tor lipsit deambi]ii –, care va bate ani la rândstr\zile unui ora[ `n perpetu\ me-tamorfoz\, ajungând s\-i cunoas -c\ punctele nevralgice [i istoriileglorioase, colocvialitatea blând\,ca [i asprimea. Un ora[ ca un câmpde lupt\, pe care mereu s-au `n -fruntat op]iuni de via]\ radicale,tendin]e progresiste cu iner]ii fer-me `n formele sigure ale tradi]iei,porniri militariste [i for]e demo-crate. Acest tangaj ideatic [i politica atins [i a modelat vie]ile tuturor,iar personajul central o dovede[te

f\r\ rezerv\. Istoria preumbl\ri-lor lui Mevlut, a op]iunilor [i aconstrângerilor care intr\ n mag-ma lui biografic\ cre[te `n umbraistoriei recente a Turciei [i atransform\rilor Istanbulului, `nparticular, cu tot ceea ce au presu-pus mai drastic toate aceste prefa-ceri. Din lumea pe care o bate lapicior vânz\torul f\r\ preten]ii,mereu deschis s\ se plieze pe ne-voile ora[ului, se deta[eaz\, `ntremulte alte observa]ii, nenum\ratetr\s\turi ale unui mod foarte clarnormat de raportare la putere.Mevlut l prinde din mers, n cursulinterac]iunilor lui cu oameni dintoate straturile sociale, dar, n ace-la[i timp, `l observ\ [i `l ur m\ re[ -te, cu toate contradic]iile ineren-te, `n cadrul propriei comunit\]i.Acest model de comportament pejum\tate interesat, pe jum\tatesubaltern, mereu mânat de do-rin]a de câ[tig [i reu[it\, devineevident n comportamentul cons\ -te nilor lui, veni]i la Istanbul s\ sec\p\tuiasc\. E la fel de vizibil laverii lui plini de ini]iativ\ [i am -bi]ii sau la cele câteva rude careau acumulat ceva influen]\, mo-ned\ pe care o tranzac]ioneaz\ cu`ncordare, urm\rindu-[i mereupropriul interes. Mi[c\rile zilniceale unor oameni simpli, care de-prind, din mijlocul unui provizo-rat permanentizat, regulile aspreale acomod\rii [i câ[tigului cuorice pre] sunt oglindirea, `n mic,a unor politici agresive, rapace,care au modelat via]a `n societa-tea turc\ `n ultimele decenii. Pu-ciurile care au retrasat constantvia]a societ\]ii turce[ti `n secolulXX, ascensiunea partidului lui Erdogan [i a unui individualismferoce, insuflat de la centru, tran -sform\rile imobiliare [i schimb\ -rile profunde prin care acesteauau afectat via]a [i fa]a ora[ului In-stanbul sunt toate prinse `n reali-tatea pe care Mevlut [i ai s\i o ob-serv\ [i o contempl\.

Pentru ca povestea unui omsimplu, a unui muncitor istanbu-lez, s\ poat\ fi spus\, Orhan Pa-muk orchestreaz\ un roman de

propor]ii balzaciene, `n care con-voac\ nenum\rate voci pentru acompleta sau pentru a redimen-siona ceea ce Mevlut cunoa[te de -spre propria realitate, ca [i desprecea a ora[ului pe care `l str\batezilnic. Nara]iunea se ncheag\ din`mpletirea unor voci foarte diver-se, o adev\rat\ coral\ a oamenilorsimpli, de la talpa societ\]ii, careaduc `n prim-plan realit\]ile unuiora[ privit [i experimentat de ceimul]i [i nu tocmai privilegia]i. Fe-mei, activi[ti de stânga, investi-tori c\rora li se pup\ mâna [i stâlpiai micilor societ\]i `nchegate laperiferia unui ora[-gigant, ta]imelancolici [i adolescente aprige,to]i `[i las\, `n acest foarte sofisti-cat ([i ambi]ios) roman dialogic,amprenta propiilor experi en]eformatoare. Cartea, de[i centrat\asupra experien]elor lui Mev lut [ia celor dou\ mariaje ale sale, `n -corporeaz\, cum era de a[ teptat dela un scriitor cu alonja lui Pamuk,material epic din foarte multe

straturi: pove[ti de familie, legende[i cartoline urbane, pline de rea-lism, elemente de etnografie [i is-torie, referin]e desprinse din stra -turi culturale foarte diverse [i,peste toate, o tensiune care str\ -bate, ca un fir ro[u, existen]a ntr-unora[ trepidant [i minat de nesigu-ran]e. Pe zi ce trece, altele.

O ciud\]enie a min]ii mele este`nc\ un tur de for]\ narativ\ [i ocarte cu o energie cople[itoare,greu de epuizat, pe cât de ofertant\`n dimensiunea ei dialogic\ [i deamplu tablou social, pe atât de tul-bur\toare `n latura ei reflexiv\, deinterval gândit pentru medita]ie [iintrospec]ie, `n izolare. De multeori, ne sugereaz\ Pamuk, cea maideplin\ `nsingurare e favorizat\de forfota marilor ora[e, de dru-murile descoperite cu pasul [i degreutatea pe care fiecare o plimb\dup\ sine, dup\ propriile puteri.

O ciud\]enie a min]ii mele, de OrhanPamuk, traducere de Lumini]aMunteanu, Editura Polirom, 2016

Istanbul. Un miraj A explorat Istanbulul prin nenum\rate filtre ale trecutului, l-a cartografiat `nromane pe cât de arborescente, pe atât de inovatoare stilistic, dar, `n ciuda miilorde pagini pe care i le-a dedicat, Orhan Pamuk nu pare s\ fi epuizat capacitateaacestui ora[ de a intriga, de a nedumeri [i de a fascina. Memoria [i peisajul s\u de o mobilitate deconcertant\ au p\struns din nou, pe culoarele fic]iunii, `ntr-unroman suprasaturat de epic, racordat la o dinamic\ social\ trepidant\ [i, implicit,la fibra politic\ pe care o dezvolt\ existen]a `ntr-un megalopolis, discernabil\chiar [i `n cele mai neimportante gesturi.

© O

rhan

pam

uk.n

et

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

actualitate « 11

Mircea Mih\ie[ despre Ulysses, 732.Romanul romanului la Timi[oara

l Invita]i, al\turi de autor: Adri-ana Babe]i, Cornel Ungureanu

Conceput sub forma unui triptic,impresionantul volum Ulysses, 732.Romanul romanului e prima ncer-care `n România de a face atât o is-torie exhaustiv\ a celei mai celebrec\r]i de proz\ scris\ `n limba en-glez\ `n secolul XX, cât [i de a

expune pentru publicul larg temele,tehnicile [i mizele existen]iale aleacesteia. Istoria romanului urm\ -re[te etapele cristaliz\rii ideii [i aleexecu]iei proiectului, precum [icomplicata poveste ce a urmat dup\

tip\rirea semilegal\ a romanului nFran]a, avatarurile `n justi]ia ame -rican\ [i consecin]ele pentru des-tinul c\r]ii. Ea arat\ cum Ulysses adevenit un punct de r\scruce `nevolu]ia literaturii secolului XX [i acelui actual, indiferent c\ a fost vor-ba despre formulele experimenta -liste radicale ori despre modalit\]ide exprimare a culturii populare.

„Figura lui James Joyce se leag\`n mintea mea de câteva reprezen -t\ri grafice ori literare. De la portre-tul lui Stefan Zweig, la desenul-spi-ral\ al lui Brâncu[i ([i replica seac\a tat\lui scriitorului: «Jim s-aschimbat mai mult decât mi-am`nchipuit»), de la rândurile `nfio-rate ale Sylviei Beach, la fotografiadin 1916, f\cut\ `n atelierul lui AlexEhrenzweig din Zürich, la mascamortuar\ confiscat\, `ntr-o deciziemacabr\, de Carola Giedion-Welck-er. Mai apropiate n timp, de propu -nerile grafice ale Oanei Babe]i [i de

minunata interpretare vizual\ a luiDevis Grebu, aflat\ pe coperta aces-tei c\r]i. Iar din vara lui 2016, la Tri-este, pe Canal Grande, de statuiabaletând greoi `ntre mi[care [irepaus a unui b\rbat obosit, uzat,ezitant [i derutat.

Iat\-m\, a[adar, n aceast\ dup\-amiaz\ a lui 14 august 2016, um\r laum\r cu sculptura lui Joyce de pePonte Rosso. Indica]iile celor treifotografi sarcastici, jucând scenacovorului ro[u de la Cannes, mi-traliaz\ nemilos: «E[ti prea de-parte!», «E[ti `n afar\!», «E[ti mult`n spate!». Cuvintele nu sunt de-scrieri spa]iale, ci judec\]i de va -loare. Fiecare propo zi]ie e o con-damnare, o not\ de plat\ pentru`ndr\zneala de a m\ fi apropiat deinima – fie ea [i de bronz – a mitului.~nfrunt stoic ironiile. La urmaurmelor, Joyce n-ar fi avut nimic`mpotriv\ s\-l nso]esc pân\ de par -tea cealalt\ a podului. Ba poate

chiar m-ar fi privit cu acea aten]iepoliticoas\, ncordat\ [i deopotriv\abstras\, acordat\ de el oric\ruitrec\tor. Chiar [i unuia sortit s\r\mân\ mereu prea depar te [i prea`n urm\.“ (Mircea Mih\ie[)

„A sosit timpul s\ reconect\mromanul Ulysses la via]a de zi cu zia oamenilor reali. Cei mai snobidintre moderni[ti au recurs latehnici dificile pentru a `mpiedicanoile valuri literare s\ le confi[teideile. Joyce a presim]it c\ adev\ra-ta urgen]\ e s\-[i apere cartea [inoile valuri literare de speciali[tiianalfabe]i [i de elitele tehnocrate.~n timp ce al]i moderni[ti se temeaude capetele de hidr\ ale mul]imii,Joyce a folosit monologul interiorpentru a demonstra cât de plin\ deiubire, complex\ [i pozitiv\ estemintea oamenilor obi[nui]i. Ulyssesle confer\ acestora tratamentul s\r -b\toresc ce fusese rezervat cândvadoar aristocra]ilor.“ (Declan Kiberd)

Un roman scris pe ner\suflate,Cazemata de Tudor Ganea, `n discu]ie la SibiuJoi, 27 octombrie, de la ora 18:00, v\ invit\m laLibr\ria Habitus (Pia]a Mic\, nr. 4) din Sibiu, la odiscu]ie cu Tudor Ganea, despre romanul s\u dedebut, Cazemata, ap\rut la Editura Polirom, `n co-lec]ia „Ego. Proz\“, disponibil [i `n edi]ie digital\.

l Invita]i, al\turi de autor: Radu Vancu [i Dra-go[ Varga.

Mohorât\, amenin]\toare, asemenea unui mon-stru preistoric, vechea cazemat\ german\ st\ `nc\`n picioare pe falez\. Un tân\r marginal ce-[i duceveacul prin tunelurile despre care se spune c\ oleag\ de mare e g\sit f\r\ via]\ pe cupola ei, cutrupul br\zdat de t\ieturi. Trei muncitori de pe[antierul unui bloc ce urmeaz\ s\ fie `n\l]at pestecazemat\ dispar f\r\ urm\ unul dup\ altul. Inspec-torul Adamescu este infiltrat `n zon\ pentru a

ancheta sub acoperire straniile evenimente. Subpojghi]a realit\]ii mizere a unui mic cartier de lamalul m\rii, tân\rul poli]ist descoper\ o lume fab-uloas\, populat\ de personaje ca Olube, Borhot,Li]oi, Baban, Turcoaica, femeia f\r\ vârst\, sau Co-co, pro xenetul f\r\ buze. Pove[tile lor fantasticecon tureaz\ treptat istoria b\trânei fortifica]ii,asupra c\reia pare s\ pluteasc\ un blestem [i ac\rei influen]\ asupra lumii ce o `nconjoar\ estedeparte de a fi luat sfâr[it.

„Din momentul `n care necunoscutul TudorGanea a dat gata cea de a doua povestire consecu-tiv\ ([i impecabil\) la Cursul de scriere creativ\,am avut o revela]ie. Tonul sigur, st\pânirea cuvin-telor, complica]ia clar\ [i subtil\ a subiectului,viteza cu care patina pe suprafa]a alunecoas\ a tex-tului, f\r\ s\ cad\ n ridicol sau emfaz\, senza]ia deplin [i gol pe care izbutea s-o transmit\, ameste -când timpurile, realitatea, am\nuntele, mi-au spusc\ am de a face cu un fenomen. Tudor Ganea est\pânul unui domeniu. {i-a construit o lume fan-tastic\, dar pip\ibil\ [i recognoscibil\, pân\ `n mo-mentul `n care misterul tulbur\ apele, `n peri -metrul Constan]ei [i al m\rii. Acolo se plimb\, f\r\s\ perceap\ realitatea `nconjur\toare [i f\r\ s\elibereze secrete `ntunecate, personaje memorabi -le. Fiecare are o identitate precis\, fiecare are opoveste care trebuie spus\ – de[i nu o s\ [tii nicio-dat\ care e adev\rul adev\rat. Acest debut ar tre-bui notat de critic\ `n carne]elul de bal. E un maretalent.“ (Florin Iaru)

Miercuri, 19 octombrie, la ora 18.00, la Libr\riaCartea de Nisip dinTimi[oara (Victor VladDelamarina, 1), va avealoc lansarea volumuluiUlysses, 732. Romanulromanului, de MirceaMih\ie[, ap\rut decurând la Editura Polirom,`n edi]ie cartonat\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

12 » avanpremier\

Ruxandra Cesereanu – Fugarii. Evad\ridin `nchisori [i lag\re `n secolul XX

– Fragment –

Mul]i evada]i se deplasau pe josdup\ ie[irea din spa]iul punitiv, de-venind obligatoriu ni[te „mara-toni[ti“, `ntrucât erau `ntr-o curs\contracronometru cu persecutoriilor, dar [i `ntrucât acest mod de de-plasare era cel mai la `ndemân\. Oparte dintre ei se salvau la propriudatorit\ vitezei cu care fugeau;„maratoni[tii“ trebuiau s\ aib\ pi-cioare bine antrenate pentru mar -[uri [i escalad\ri. Unora, care aur\t\cit luni sau chiar ani (`n cazuriextreme), li s-ar putea acorda atri-butul de globe-trotter, c\ci au str\ -b\tut mii de kilometri `ntr-o fug\devenit\ marea aventur\ a vie]iilor. Recordul l de]ine un evadatfrancez din timpul celui de-al Doi-lea R\zboi Mondial, care, de[i a eva-dat `n 1943, a r\t\cit doi ani prinGermania pân\ s\ ajung\ acas\.

Jurnalele sau memoriile evada -]ilor descriu de obicei `n mod am\ -nun]it drumul greu, periculos. Fugarii erau avantaja]i dac\ `ntâl-neau p\duri, mun]i [i [an]uri n ca-re se puteau ascunde rapid. Este`ns\ doar cazul evada]ilor de pecon tinent. Chiar dac\ erau fugari,cine ar fi putut r\mâne insensibil la

poezia naturii? Evada]ii refuz\ or-birea, ba chiar, dimpotriv\, ochiilor pot s\ recepteze mai bine croma-tica [i picturalitatea vegetal\ – totulprivit din perspectiva perceptiv\ aomului liber. Oricât de patetic saudesuet ar suna, fugarii re`nv\]au,de fapt, s\ tr\iasc\ [i s\ simt\ sines-tezic. Ei redescopereau cu `ncetini-torul un soi de carpe diem frust [iadaptat la `mprejur\ri. Ca oric\rorevada]i, dou\ elemente le eraustrict necesare [i „maratoni[tilor“:hrana [i `mbr\c\mintea. Dup\ `n -delungi peregrin\ri – dac\ evada-rea dintr-o `nchisoare ori dintr-unlag\r avea sor]i de izbând\, evada-rea dintr-o ]ar\ inamic\ era multmai dificil\ –, mul]i evada]i ajun-geau `n stadiul de paria, vagabonzi[i cer[etori, drept care se predau ei`n[i[i autorit\]ilor n cele din urm\,nemaiputând s\ `ndure condi]iilemizere `n care tr\iau.

Uneori, drumul evad\rii se do-vedea a fi o c\l\torie aproape obi[ -nuit\, `ntrucât norocul le surâdeafugarilor. ~n majoritatea cazurilor`ns\, c\l\toria era o r\t\cire plin\de peripe]ii, „peregrinii“ tr\indspar tan, primitiv prin for]a `mpre-jur\rilor. De altfel, sensul deplin pecare l c\p\ta evadarea pentru „ma-ratoni[ti“ era acela al unei c\l\toriiini]iatice. Ei deveneau pícaros f\r\voie [i trickster-i de nevoie, `ntr-or\t\cire cu tâlc `n cele din urm\.C\l\toria f\cut\ pe jos, adic\ prinparcurgerea dur\ a distan]elor, leadâncea ns\[i povestea vie]ii, la ca-re aveau mult timp s\ mediteze.Fiecare c\l\torie ini]iatic\ de eva-dare depindea, de altfel, de spa]iulgeografic nconjur\tor: c\ci una erafuga prin Germania nazist\, alta

fuga prizonierilor francezi din Indo-china ori a celor americani pe teri-toriul Vietnamului; [i alta era fugaevada]ilor din Gulag prin stepa [itundra siberiene. ~n cazul evada -]ilor din Germania, natura era obi[ -nuit\, avea elemente cunoscute (de [i traversarea apelor era mai tot-deauna problematic\), n timp ce nultimele cazuri (Indochina, Viet-nam, Siberia) nfruntarea junglei, astepei [i a tundrei era o noutate cesupunea fugarul unor aventuri ris-cante [i, implicit, unei ini]ieri sauchiar unui ritual de trecere, simbo-lic vorbind.

Evada]ii francezi, britanici oriamericani din Germania izbuteaus\ se hr\neasc\ „europene[te“, cupâine, ciocolat\ sau chiar carne (aunor animale vânate `ntâmpl\tor:iepuri, c\prioare), `n timp ce eva-da]ii din Indochina [i Vietnam sehr\neau n cel mai bun caz cu bana-ne [i [i confec]ionau unelte din bam -bus pentru a r\zbate prin jungl\.Iar cei care str\b\teau stepa [i tun-dra siberiene se hr\neau cu mu[chide copaci, ciuperci, uneori consu-mau carne de ren ori de cal, po-pând\i, [oareci de câmp.

Au existat cazuri când evada]iidin Gulag, ajun[i la limita `nset\rii,au consumat inclusiv sânge de ani-mal; a[a cum au existat cazuri de ca-nibalism, chiar dac\ nu printre de -]inu]ii politici evada]i din Gulag, ciprintre aceia de drept comun. Se`ntâmpla uneori, de pild\, ca, atuncicând evadau, de]inu]ii de drept co-mun s\ ia cu ei [i un de]inut politic;acesta era poreclit „vaca“ ntrucât laun moment dat, atunci când nu maiexista nici o posibilitate de hran\ –mai ales n tundra siberian\ –, urmas\ fie mâncat de fugarii de drept co-mun. De]inutul politic era atras `nplanul evad\rii f\r\ s\ i se spun\ cerol avea; el era orb `n privin]a desti-nului s\u pân\ `n ultima clip\, cândera sacrificat [i devorat de ceilal]i.

~n general, fiind deshidrata]i, pri -zo nierii de r\zboi din Indochina [i Vietnam ori de]inu]ii politici eva-da]i din Gulag erau expu[i ar[i]ei,

mla[ tinilor [i febrei paludice; sau,dimpotriv\, frigului [i `nghe]ului.Orice evadat era con[tient de faptulc\, dup\ fug\, urma „vân\toarea“:aceasta era cea mai dificil\ atuncicând era vorba despre „marato -ni[ti“. ~n cazul evada]ilor din Indo-china sau Vietnam a existat `n fun-dal [i un conflict cultural, la nivelde cutume. Se manifesta, de fapt,[ocul fa]\ de alt\ cultur\, fa]\ de oalteritate, c\ci evada]ii intrau `ncontact silit cu o civiliza]ie necu-noscut\ lor, pentru care nu aveauantrenament psihic ori spiritual.„Ma ratoni[tii“ prin Europa str\b\ -teau o natur\ relativ cunoscut\, ogeografie relativ familiar\, `n timp

ce „maratoni[tii“ prin jun gl\ sauprin step\ [i tundr\ erau expu[i ca-priciilor unei naturi imprevizibile,pentru care nu erau c\li]i. Din acestmotiv, de altfel, lag\rele coreene, viet -nameze sau japoneze nu erau ncon-jurate `ntotdeauna de sârm\ ghim-pat\, sensul fiind acela c\ jungla`ns\[i ]inea loc de sârm\ ghimpat\.Pitorescul terifiant al c\l\toriei (maiexact, al memorialisticii evad\rilor)este prezent [i `n evad\rile africane(ale unor prizonieri de r\zboi saude]inu]i politici), unde pericolul fia-relor s\lbatice, al junglei [i al de[er-tului constituie un element de aven-tur\ asumat de fugari.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulFugarii. Evad\ri din `n -chisori [i lag\re `n secolulXX, de Ruxandra Ceserea -nu, care va ap\rea `ncurând `n colec]ia „PluralM“ la Editura Polirom.

CARTEA

De-a lungul secolului XX, regimurile totalitare aufolosit cele mai dure mijloace pentru a-[i anihilaopozan]ii. Unii dintre cei persecuta]i erau tortura]isau uci[i imediat dup\ capturare, al]ii sf=r[eau `n`nchisori sau lag\re. ~n timp ce o parte au n cercat s\supravie]uiasc\ `n condi]ii inumane de deten]ie,destui dintre ei au hot\rât s\-[i redobândeasc\

libertatea [i [i-au riscat via]a pentru a ajunge din-colo de gardurile de sârm\ ghimpat\ [i zidurile ca-re `i `nconjurau. Ce anume `i motiva? Ce metodefoloseau? ~ncercau s\ fug\ singuri sau planificau oevadare colectiv\? Ce f\ceau dac\ erau prin[i?Acestea sunt câteva dintre `ntreb\rile la care r\s -punde Fugarii, o carte `nc\r cat\ de tensiunea po-ve[tilor unor oameni dispu[i s\ pl\teasc\ oricepre] pentru a fi liberi.

AUTOAREA

Ruxandra Cesereanu este poet\, prozatoare, eseist\. Profesor la Ca-tedra de literatur\ comparat\ a Facult\]ii de Litere din Cluj, faceparte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului,de la Cluj, n cadrul c\ruia sus]ine ateliere de scriere creativ\ n poe-zie, proz\ [i scenariu de film. Este redactor-[ef la revista de cultur\„Steaua“. Dintre volumele de poezie [i proz\ ale scriitoarei publica-te pân\ acum amintim: Zona vie (poeme, 1993); Purgatoriile (proz\scurt\, 1997); Oceanul Schizoidian (poeme, 1998, 2006); Tricephalos(roman, 2002); Kore-Persefona (poeme, 2004); Nebulon (proz\ scurt\,2005); Na[terea dorin]elor lichide (proz\ scurt\, 2007); Coma (poeme,2008); Angelus (roman, 2010); California (pe Some[) (poeme, 2014). LaEditura Polirom a mai publicat: Decembrie ’89. Deconstruc]ia uneirevolu]ii (2004, 2009); Gulagul `n con[tiin]a româneasc\. Memoria-listica [i literatura `nchisorilor [i lag\relor comuniste (2005); N\ra-vuri române[ti. Texte de atitudine (2007); Un singur cer deasupra lor(roman, 2013, 2015; prima carte de proz\ realist\ a autoarei); Panop-ticum. Eseu despre tortur\ `n secolul XX (2014).

Am asistat `n ultimele zile la unval de reac]ii [i comentarii pe Fa-cebook la o `ntâmplare cu parfumie[ean. Cumva normal, dat fiindc\ „povestea“ a fost prezentat\ `nprimul rând `n social media. Fil-mule]ul cu discu]iile `ntre actoriitrupei „Au\leu“ din Timi[oara [idoi jandarmi ie[eni au f\cut oco-lul presei centrale, `n unele jurna-le de [tiri reu[ind chiar s\ „surcla-seze“ [tirile despre pelerinajul deSf. Parascheva ce se desf\[oar\ totla Ia[i `n aceast\ perioad\. Cândun eveniment devine viral, ca deobicei, apare [i radicalismul. Ce-tele de comentatori s-au `mp\r ]it`n dou\: sus]in\torii actorilor [icei ai „bunului-sim]“.

Pe 9 octombrie, `ntr-o dumini -c\ friguroas\, trupa „Au\leu“ a

sus]inut, la invita]ia organizatori-lor Festivalului Interna]ional deTea tru pentru Publicul Tân\r(FITPTI), `n Pia]a Unirii, spectaco-lul „Huooooo!!!“. Ce s-a `ntâmplat lafinalul reprezentan]iei se [tie de-acum, `n cauz\ actorii au fost sus-pecta]i de autorit\]i (ca urmare aunor plângeri venite din partea tre -c\torilor) de lezarea moralei publi-ce [i tulburarea lini[tii la fel de pu-blice. ~n urma incidentului (pâ n\ laurm\ nici nu s-au dat amenzi [inici nu a fost urcat vreun artist `ndub\), s-au aliniat la startul discu -]iei aprinse pe net vreo trei tabere:

Tab\ra care pune totul n cârcaJandarmeriei. Da, ne plac `n con-tinuare bancurile cu poli]i[ti [i, dece nu, jandarmi. Garcea sau Dorelpopuleaz\ imaginarul cet\ ]eanului

civil, institu]iile mai au mult delucru pân\ a [terge o ima gine nufoarte m\gulitoare pentru organe-le de ordine (era s\ scriu [i disci-plin\) din ]ara noastr\. ~l maiavem [i pe Marian Godin\, dar ca-re [i ocup\ senatorial locul de „cuo floare nu se face prim\var\“ sau„excep]ia care confirm\ regula“.E cât se poate de easy s\ arunci curo[ii `n jandarmi, e la `ndemân\,[i eu am f\cut-o `n prim\ instan]\când am auzit ce prostii pot debitaatunci când `[i dau seama c\ suntfilma]i [i, probabil, ncearc\ s\ pa -r\ mai intelectuali decât sunt pen-tru când ajung „`n fa]a lui [efu’“când o vedea `nregistrarea. Jan-darmeria asigura „la fa]a locului“securitatea evenimentului [i, du -p\ câte s-a v\zut, a intervenit la su -gestia unor cet\]eni pudibonzi ([i,pesem ne, a „hoardelor“ de copiicare ar fi trecut din `ntâmplare `nplim bare prin Pia]a Unirii [i ar fiauzit cuvinte cu „P“). Ca de obicei,lucrurile sunt mult mai complexe

decât la „prima mân\“: [i jandar-mii s-au sup\rat pu]in c\ se spu-neau `n piesa de teatru nasoaledespre oamenii `n uniform\, [iarti[tii de la „Au\leu“ [i-au etalatdin plin „superioritatea intelec-tual\“ fa]\ de „Doreii de la Jan-darmerie“. N-avea cum s\ ias\ vreodisput\ civilizat\ din aceast\ `n -cle[tare aparent simbolic\. Spunaparent pentru c\, `n urma sa, nur\mâne neap\rat vreo concluziede stabilit, ci mai mult zgomot de-cât controvers\.

Tab\ra celor care duc discu]iaexclusiv pe t\râm artistic. S-auetalat foarte multe cuno[tin]e `ndisputele de la `nceputul acesteis\pt\mâni, s-a discutat despre di-feren]a dintre autor [i personaj,despre verosimil, despre rolul lim -bajului `n cadrul operelor artisti-ce. Frumos, e clar c\ „estetica pla-ce la toat\ lumea“ [i e bine c\st\m beton [i la partea teoretic\.Numai c\ a duce episodul n cauz\pe acest t\râm mi pare, personal,o complica]ie inutil\. Am maitr\it [i episodul Evangheli[tii [i,privind retrospectiv, n urma aces -tuia nu s-au clintit nici un pic ta-berele. Lumea s-a aprins, dup\ ca-re a r\mas fiecare la p\rerea sa, n-a trecut nimeni n urma expunerii

de argumente din vreo imaginar\tab\r\ `n cealalt\. Din p\cate, `nspa]iul nostru moldovean toate dis-putele izvorâte din `ncle[ ta rea zo-nei artistice cu „marele public“ ausfâr[it la cimitirul de gâlcevi.

Tab\ra celor care sufer\ c\ iarare de suferit imaginea Ia[ului. ~nmijlocul acestora mai are pu]in [ise pogoar\ Duhul blând [i bun allui Dan Puric. Pentru un ora[ ca-re, din p\cate, nu constituie nc\ ocomunitate, ci este la stadiul desum\ de comunit\]i care nu co-munic\ `n vreun fel `n mod real`ntre ele, atunci când apar discu]iidespre identitatea locurilor [i PR-ul urbei la nivel na]ional, discu]ii-le acestea au o tr\s\tur\ foarte`nduio[\toare. Vestea bun\ estec\, `n mare parte, Ia[ul le este atâtde indiferent comunit\]ilor deprin alte p\r]i ale României, `ncâtne-am putea pune pe treab\ [i con-strui de la zero o imagine. Nu preaavem nevoie de rebranding, pu-tem `ncepe chiar de azi s\ ne con-struim povestea de succes, nu neopre[te absolut nimeni, iar loc pepia]\ `nc\ mai exist\. Ba, foarteposibil, [i toate pove[tile noastrede insucces ar putea fi inteligentmarketate [i spune o poveste fru-moas\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

opinii « 13

Iart\-m\, edi]ia cu politicieni

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Pu]in despre teatru [i mai mult despre o gâlceav\

Arta de a cere scuze este `ndelungperfectat\ de vedetele occidentale –[i ne vom uita peste gard imediat –,dar mai `ntâi s\ l\murim `ntregulepisod cu Fuego. Fericit\ c\ vaputea fi votat\ [i n Diaspora, Uni-unea Salva]i România a postat oimagine cu chipul lui Fuego [i cuurm\torul mesaj pentru cei dinafar\ ]\rii: „Promitem c\ n-o s\ led\m tot Fuego“. „Nu mi se pare `nregul\ s\ te folose[ti, la propriu,de numele [i imaginea cuiva, carenu are leg\tur\ cu tine [i ideiletale, pentru a câ[tiga un mandat“a replicat prea blând Fuego pepagina lui de Facebook. Este posi-bil ca autorul glumi]ei `nc\ s\ nufi `n]eles de ce s-a scandalizat atâtde mult\ lume care face, la rându-i,bancuri cu Fuego, dar pân\ laurm\ cineva din staff a priceputjignirea. Nicu[or Dan [i-a cerutscuze `n direct la televiziune. Du -p\ care Fuego a mai marcat un gol,

iertându-l cre[tine[te [i spu nând,simplu, c\ „nu trebuie s\ r\zbatemapelând la numele altora“.

C\in]a public\ nu este nici dedeparte punctul forte al politicie-nilor români. S\ ne amintim deDaniel Barbu de la ALDE, care astârnit numeroase proteste când aspus c\ meseria de politician estemai riscant\ decât misiunea unuisoldat `n Afganistan. ~n loc s\ `[icear\ scuze pentru insult\, a spusc\ reac]iile venite din zona ar-matei au fost „inacceptabile pen-tru o societate civilizat\, rapor-tate la o simpl\ metafor\“. MariusBostan, fost ministru al Comuni-ca]iilor, probabil c\ `nc\ nu `n -]elege cum de a fost demis tot dup\o simpl\ declara]ie: „Unii profe-sori pur [i simplu `[i bat joc demeseria lor [i spun c\ au salariimici“. Nici el nu a putut pronun]acuvinte precum „am gre[it“, ci areac]ionat dând vina pe „poli]ia

gândirii“, apoi pe „scoaterea dincontext“, apoi s-a adresat „cadre -lor didactice care se pot sim]ilezate“. Toate sunt opusul unorscuze.

M\ simt caritabil\, a[a c\ ams\ dau gratis câteva sfaturi des -prinse `n ani de zile de urm\ritcum `[i cer scuze vedetele. Lua]iexemplu de la Arnold Schwarze -ne gger: când s-a aflat c\ e tat\l unui copil din flori, conceput `ntimpul c\s\toriei a spus: „Nu amnici o scuz\ [i `mi asum `ntreagaresponsabilitate pentru sufe rin ]ape care am cauzat-o“.

O scu z\ bun\ `nseamn\ s\ `]iasumi declara]iile [i ac]iunile,f\r\ s\ dai vina pe cei care nu au`n]eles contextul. Justin Bieberne-a ar\ tat `n 2011, când a ap\rutun filmule] `n care spunea o glu -m\ rasist\, c\ atunci când `]i ceriier tare e important [i s\ ar\]i clarc\ [tii unde ai gre[it: „Nu am

`n]eles c\ astfel de glume nu eraudeloc amuzante [i c\, spunându-le, nu f\ceam decât s\ perpetuez oatitudine general\ de ignoran]\“.~n v\]a]i, dragi politicieni, de la exemplul mult mai apropiat al luiHillary Clinton, care `n decurs dedoar câteva luni a trebuit s\ `[itoarne cenu[\ `n cap pentru c\ i-anumit pe numero[ii suporteri ailui Trump „deplorabili“ [i a afir-mat f\r\ echivoc c\ „a f\cut oprostie pe care nimic nu o poatejustifica“ `n scandalul e-mailuri -lor trimise de pe serverul ei nese-curizat.

Sau [i mai bine, mai ales ceicare nu-mi sunte]i simpatici,`nv\]a]i de la Trump. {ti]i cespune el? C\ nu [i-a cerut iertareniciodat\ nici m\car de la Dum-nezeu, pentru c\ `n general facelucruri bune. Nu [i-a cerut iertarecum trebuie nici acum, dup\ ce aie[it la iveal\ `nregistrarea `ncare vorbe[te despre cum faceavansuri sexuale femeilor. A spus

`n schimb c\ „era doar o discu]iede vestiar“, ca [i cum atitudinea enormal\ [i e doar contextualizat\gre[it. Da, proceda]i ca el, v\ rog.Pentru c\ nici eu n-am s\-mi cerscuze de la voi la vot.

Poate c\ a fost o interven]ie a Cuvioasei, poate c\ este un miracol de Cr\ciun`ndelung a[teptat sau poate c\ ploaia ne-a f\cut sensibili pe to]i, dar s-a`ntâmplat inimaginabilul: România e de partea lui Fuego. Târât f\r\ s\ vrea `nmi[toc\reala unui partid politic, Fuego a [i câ[tigat meciul cu 2-0, cu un capitalde simpatie s\n\tos [i cu o moral\ de sfâr[it din care sper s\ `nve]e to]ipoliticienii. S\ `nve]e s\ `[i cear\ scuze.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

14 » interna]ional

Suplimentul lui Jup De Cr\ciun, cel mai mare Celebrity Chef va fi Salvador DaliAsta cel pu]in `n vestul Europei, unde va fi republi-cat\, pentru prima oar\ dup\ patru decenii, o cartede re]ete speciale ([i erotice) concepute de faimosulartist suprarealist.

Numit\ Les diners de Gala, cartea a ap\rut primaoar\ n 1973. Con]inea 136 de re]ete culinare compila-te de c\tre pictor [i de c\tre so]ia acestuia [i era`mp\r]it\ `n 12 capitole cu titluri de genul Cele maimari indispozi]ii liliputane (carne) sau Atavismuldezoxiribonucleic (legume). Cartea este ilustrat\ cudesene de Dali [i fotografii ale pictorului pozândlâng\ mese preg\tite pentru banchete somptuoase.Un al zecea capitol poart\ titlul de „Cele «o m\n=ncpe Gala»“ [i are ca subiect afrodisiacele.

„Buc\tari celebri [i entuzia[ti ai artei [tiau de anibuni de aceast\ carte, dar, cum au supravie]uit nu-mai 400 de exemplare din original, volumul nu eradecât la ndemâna unui grup restrâns de colec]ionariboga]i. Republicând-o, sper\m s\ o aducem `nbuc\t\riile de azi“, a explicat purt\toarea de cuvânta editurii Taschen. „Doar r\sfoind-o, oricine poate`n]elege imediat ce artifact cultural este aceast\

carte: re]ete de la cei mai mari buc\tari francezi,re]ete care sunt servite [i ast\zi, ilustra]ii foarte fru-moase, realizate special pentru aceast\ carte, [ire]ete pe care oamenii le vor aprecia doar citindu-lesau pe care, dac\ au curaj, se vor l\sa provoca]i s\ le`ncerce `n buc\t\rie“.

Deja mul]i speciali[ti se a[teapt\ ca Les diners deGala s\ fie un mare succes de libr\rie. Deja pe Ama-zon UK cartea este pe primul loc la bestsellere `nsec]iunea „entertaining and holiday cooking“.

~n culisele lui Crimson KingPe 10 octombrie 1969,forma]ia britanic\ KingCrimson debuta cu In theCourt of the CrimsonKing, prilej pentrupublica]ia „Team Rock“de a dezv\lui câte cevadin culisele realiz\riiacestei capodopere,`mpreun\ cu doi dintremembrii originali, IanMacDonald [i poetulPeter Sinfield.

In the Court of the Crimson Kingeste considerat de foarte mul]iprimul disc adev\rat de rock pro-gresiv ([i unul dintre cele mai in-fluente), primul album care amarcat momentul `n care rockuls-a ndep\rtat de influen]ele blues -ului [i a `nceput s\ combine ele-mente de jazz [i muzic\ clasic\.

~n 1969, cei cinci membri ai tru-pei – Robert Fripp (chitar\), Mi -chael Giles (tobe/percu]ie), GregLake (bas/voce), Ian MacDonald(clape/saxofon/flaut) [i Peter Sin-field (versuri) – erau muzicienitrecu]i de 20 de ani care `ncercaus\-[i fac\ un drum propriu `n pei -sajul muzical al epocii.

Aduna]i din diverse trupe f\r\prea mare succes, membrii King

Crimson avea alte ambi]ii decâtalte forma]ii. „Cu to]ii eram pu]innebuni“, afirm\ Peter Sinfield`ntr-un interviu din 2011. „Pu]innebuni, nu cu totul, dar cu sigu-ran]\ excentrici. E valabil pentruto]i membrii King Crimson. Darexact acest lucru ne-a creat muzi-ca, frustr\rile [i excentricit\]ile,dorin]a de a face ceva la fel de bunca Beatles, ceva care s\ fie intere-sant, s\ fie neobi[nuit, s\ aib\ in-teresul armonic al jazzului, dar cu

rockul subliniind anumite tr\ iri“.Numele trupei a fost ales tot de Pe-ter Sinfield, dup\ titlul unei primepiese compuse de ei. „Sim ]eam c\trebuie s\ fie ceva puternic“,spune Sinfield `n acela[i interviu.„Regele Stacojiu nu este Diavolul,nu este Belzebuth, dar este unnume arogant, are ceva `ntunecat[i gotic.“

„Am `nregistrat primul album`n 11 zile, un interval foarte scurtchiar [i azi“, `[i aminte[te Ian

McDonald. Prima pies\ a discu-lui, 21st Century Schizoid Man, afost de fapt ultima `nregistrat\,spune MacDonald, „[i mi place s\explic oamenilor c\ am `nregis-trat-o dintr-o bucat\“. Versurileau fost scrise de Sinfield lâng\ ci -mitirul din Fulham Palace Road.„O pies\ mânioas\, un cântec mo -dern [i mânios. {tiam c\ trebuies\ spun ceva cu el, dar nu aveamatât de multe cuvinte pe care s\ lepot folosi.“

A dou\ pies\ a discului, I Talkto The Wind, a fost [i a doua `nre -gistrat\, `n vreme ce a treiamelodie, Epitaph, a pornit de la unpoem scris de Sinfield pentru tru-pa sa, dup\ care ceilal]i membriKing Crimson s-au chinuit s\compun\ muzica.

A patra pies\, Moonchild, a fostscris\ pentru c\ trupa avea preapu]in material pentru a umplepartea B a albumului [i nu doreaus\ fac\ un cover dup\ o pies\ a un-ei alte trupe.

Ultima pies\, capodopera epic\The Court of the Crimson King, afost de fapt prima melodie care afost `nregistrat\ `n studio, pe 16iulie 1969. „E greu de crezut c\, defapt, la origine a fost un cântec `nstilul lui Bob Dylan, dac\ v\ pute]i`nchipui a[a ceva“, spune PeterSinfield.

„Ian a luat piesa [i a rescris-o,dar a studiat armonia [i orches-tra]ia [i s-a l\sat influen]at nu deBeatles, ci de Stravinski [i deMahler. Pân\ la urm\, piesa ne-a lu-at ceva timp pentru a o finisa.“

~n cele din urm\, primul albumKing Crimson a impus imediat unstandard, nu doar pentru viitoa -rele albume ale forma]iei, ci [i pen -tru trupele care au dorit s\ mear -g\ `n direc]ia deschis\ de ei.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Cum se vede istoria la televizorul lui PutinVladimir Putin [i Nursultan Nazarbaev, pre[edintele Kazahstanului, au vizionat`mpreun\ filmul Dvad]at vosem gvardei]ev divinii Panfilova (Cei 28 de osta[i ailui Pamfilov), produc]ie bazat\ pe un fapt istoric „cel pu]in dubios“, dup\ cum scrie „The Guardian“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn F\r\ s\ a[tepte caHBO s\ anun]e ofi-cial un al doilea sezondin serialul West world,creatorul [i scenaris-tul seriei, JonathanNolan, a `nceput dejas\ lucreze `mpreun\cu so]ia sa, Lisa Joy.„~n acest moment pu-nem bazele sezonuluial doilea. Problemaeste c\, deseori, când m\ pun pe scris, m\ opresc greu“, a m\rturisitamuzat Nolan, la conven]ia New York Comic Con.

n De[i ini]ial Daniel Craig a spus c\ nu mai vrea s\ aud\ de Ja-mes Bond, `ntre timp actorul britanic s-a mai `nmuiat. „~mi placejobul \sta, Bond este cel mai bun din lume. Cât\ vreme o s\-miplac\, o s\-l fac“, a declarat Craig, negând zvonul c\ ar fi primit 150de milioane de dolari pentru alte dou\ filme din serie.

n Dup\ ce l-a atacat violent pe Donald Trump `ntr-un clip videodat publicit\]ii sâmb\ta trecut\, Robert De Niro s-a pomenit criti-cat pe Twitter de colegul s\u, actorul Jon Voight, care l-a ap\rat peTrump [i s-a declarat „ru[inat“ de atitudinea lui De Niro. „Voighteste un om bun, dar un vis\tor“, a comentat De Niro, `ndemându-ipe americani s\ voteze contra lui Trump: „Hai s\ nu câ[tig\m lamusta]\, hai s\ fim siguri c\-l zdrobim la vot, fiindc\ Trump repre-zint\ atât de multe lucruri groaznice“.

n „Cred c\ ignoran]a este una dintre cele mai mari amenin]\rila adresa omenirii, ideea c\ putem rezolva probleme complexe prinsolu]ii simpliste“, a declarat Tom Hanks, aflat la Floren]a pentrupromovarea ultimului s\u film, Inferno, bazat pe romanul lui DanBrown. „Gândi]i-v\ doar la ce s-a `ntâmplat `n Orientul Mijlociu.Sau la deciziile pe care noi, americanii, trebuie s\ le lu\m odat\ lapatru ani“.

n Cercet\torii de la Arhivele Na]ionale de Film din Cehia au datpeste o copie a unui film realizat de Georges Méliès, film consideratpierdut. Intitulat Meciul prestidigitatorilor [i având o durat\ de nu-mai dou\ minute, filmul a fost realizat `n 1904.

Filmul vorbe[te despre un inci-dent din timpul celui de-al DoileaR\zboi Mondial, când un grup desolda]i sovietici ar fi distrus o`ntreag\ coloan\ de tancuri germa-ne, `n timpul asediului Moscovei.

De[i solda]ii au fost declara]ieroi ai Uniunii Sovietice, anche-tele ulterioare au ajuns la conclu-zia c\ aceast\ fapt\ de arme a fostcel pu]in exagerat\, dac\ nu com-plet inventat\. Un raport din1948, care arunc\ `n aer `ntreagalegend\, a fost f\cut public de ar-hivele de stat n 2015, dup\ ce pro-duc]ia filmului Cei 28 de osta[i ailui Pamfilov `ncepuse deja, pro-vocând o reac ]ie aspr\ din partearegizorului.

„S\ distrugi momentele deeroism na]ional este un gest carepoate fi f\cut numai cu scopul dea sl\bi funda]iile morale ale po-porului. Nu te po]i gândi la un altmotiv onorabil“, s-a enervat regi-zorul Andrei {alopa, `ntr-un in-terviu `n „Moscow Times“.

Regizorul pare a fi pe accea[ilungime de und\ cu Vladimir Pu-tin, care, asistând la premier\,transform\ un alt film rus din ul-

timii ani `n arm\ de propagand\politic\ `n `ncercarea sa de „res-taurare a mândriei na]ionale“.Iar faptul c\ Putin [i Nazarbaevau urm\rit `mpreun\ filmul aavut scopul de a transmite mesa-jul c\ Rusia [i Kazahstanulmen]in leg\turile prietene[ti dinera sovietic\, `n ciuda tensiuni-lor din alte p\r]i ale fostei URSS.

Vorbind despre nevoia de acontra „falsificarea sau rescrie-rea istoriei“, Putin a ordonat `nfebruarie 2013 ca `n [coli s\ fie fo-losit un manual unic, ce ofer\ oversiune standardizat\ a istorieiruse. ~n acela[i an a fost lansatpostul de stat History TV, amin-te[te BBC. Suporterii lui Putinspun c\ este nevoie de un aseme-nea canon istoric pentru a ]inelaolalt\ un stat atât de mare, darcriticii sunt de p\rere c\ pre -[edintele rus nu vrea decât s\ im-pun\ o viziune oficial\ asupratrecutului.

Astfel, de exemplu, orice dis-cu]ie public\ despre al DoileaR\zboi Mondial `n Rusia poate fiamendat\ conform unei legi con-troversate din 2014, care condam -

n\ „reabilitarea nazismului“. ~nbaza legii, Vladimir Luzghin, unblogger din Urali, a primit oamend\ de 200.000 de ruble pen-tru postarea unui articol pe re -]eaua de socializare VK. Luzghina fost acuzat c\ „a falsificat isto-ria“ afirmând c\ „nazi[tii [i co-muni[tii au atacat `mpreun\ Polonia, dezl\n]uind al DoileaR\z boi Mondial, sau, cu alte cu-vinte, comunismul [i nazismulau colaborat cinstit“.

De asemenea, n iunie anul tre-cut, dup\ ce Serghei Mironenko,[eful Arhivei de Stat Ruse, a de-clarat povestea ce st\ la baza fil-mului Cei 28 de osta[i ai lui Pam -filov drept un mit sovietic (invo-când ancheta oficial\ sovietic\ din1948), a primit imediat o replic\ us-tur\ toare din partea ministruluiCulturii, Vladimir Medinski.

~n martie anul acesta, Miro-nenko a fost dat afar\ din post.„Chiar dac\ toat\ povestea a fostinventat\, nimeni nu trebuie s\atace aceast\ legend\ sacr\. Ceicare fac asta sunt ni[te gunoaie!“,a fulminat ministrul Culturii dinRusia.

— Fato, `]i vine s\ crezi c\ am stattrei sferturi de or\ la coad\ ca s\-mi pl\tesc impozitul?

— Te cred, c\ [i eu am stat.Ni[te nesim]i]i. De parc\ nu ar fivorba de banii no[tri.

— Da, tocmai de asta m-am [ienervat. Chiar i-am zis cocoaneide la ghi[eu: m\i, dar eu, pe baniimei munci]i, care trebuie s\ vi-idau vou\ [i naiba [tie ce face]i cuei, s\ mai stau [i la coad\?

— Bine i-ai zis! Eu a[ fi luat-o decap, jur. Sta]i [i be]i cafele [i lu -mea pierde câte un ceas la coad\.Pe bune, contribuabilul ar trebuiprimit pe covorul ro[u, c\ noi d\mbanii la buget.

— M\i, [i aveam [i zacusca pefoc. I-am zis lui al meu s\ mestece,dar nu po]i avea baz\. Dou\ mi -nute de neaten]ie [i se afum\ unceaun `ntreg. {i banii pe legumecine mi-i d\ `napoi, statul?

— Vezi s\ nu, \[tia sunt `n sta -re s\ `]i pun\ impozit [i pe za-cusc\. Dar stai s\ vezi ce am p\]iteu la medicul de familie, am cre -zut c\ plesne[te ceva `n mine. M\sim]eam sl\bit\ [i am zis s\ iau [ieu o re]et\ de calciu [i s\ `mi veri -fic tensiunea. {i dup\ o or\ [i unsfert de stat la coad\ mai eram eu[i o feti[oar\ cu un copil `n bra]e.{i iese asistenta, se uit\ la noi [i o

cheam\ pe aia `n cabinet. C\ cic\avea copilul oreion. Adic\ ce, eucu lipsa de calciu sunt mai fra -ier\? {i d\-i! Duduie, stau ca proas -ta aici? Apoi c\tre mama nesim -]it\: ce nu i-ai pus, proasto, ni[tecoji de ceap\ dup\ urechi? Vii [iocupi un scaun aici degeaba.

— Eu nu o l\sam s\ intre. Res -pect\, dom’le, vârsta omului. Ah,dac\ eram acolo [i st\team cât aispus?

— O or\ [i un sfert, de la trei lapatru [i cin[pe.

— Da, a[ fi `nnebunit cu nervii.Nu [tiu dac\ mi se trage de la co-zile de pe vremea comunist\, darefectiv am devenit alergic\. Artrebui s\ se dea o lege, dac\ staimai mult de un sfert de or\ lacoad\, s\ nu mai pl\te[ti impozit

doi ani. Sau doctorul s\-]i achiteintegral re]eta.

— Hi hi, la fel s\ fie [i cu fac-tura de curent. C\ cel mic al meust\ toat\ noaptea pe jocuri [i mi se`nvârte contorul ca elicopterul.

— Absolut, s\ fie valabil pestetot. Unde-i lege nu-i tocmeal\. S\-imai v\d atunci cum `[i beaucafelele pe timpul nostru.

— ~]i dai seama c\ s-ar mi[caprecum titirezul. Dar na, cine s\fac\ ordine `n ]ara asta?

— A[a este, suntem lua]i depro[ti. Deh, bun, r\u, mergem`nainte. Tu când ai ajuns aici?

— Asear\ pe la zece. Tu?— Pe la zece jumate. Dar v\d c\

se mi[c\ bine.— A[a zic [i eu, `n maxim opt

ore ne vine rândul. E mai nasol c\plou\. Sarmale ai prins?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 539 » 15 – 21 octombrie 2016

16 » fast food

539

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Cu [i despre r\bdare

Negoescu e destul de lucid ca s\-[idea seama ce i-a ie[it [i ce nu.Faptul c\ nu promite marea cu sa-rea, aceast\ modestie asumat\,care pleac\ de la povestea (adap-tare vag\ dup\ Dou\ loturi de Ca-ragiale) unor personaje m\runte[i de la universul provinciei ro-mâne[ti de azi, altfel decât `n LasFierbin]i, dar rimând cu alte pro-vincii [i destine m\runte din fil-mele unor cinea[ti ca Aki Kauris-mäki, Gustave Kervern [i Beno`tDélépine, [i terminând cu stilisti-ca unui film de mic\ respira]ie,este deja o calitate. Mai ales `ntr-oepoc\ `n care suntem `ndemna]is\ ie[im `n eviden]\ cu orice pre].(Vezi, de pild\, tu[ele cromatice

care te trimit aproape automat laKaurismäki.)

Aventurile celor trei prietenidintr-un or\[el neprecizat, Dinel(Dorian Bogu]\), Sile (Drago[ Bu-cur) [i Pompiliu (Alexandru Papa-dopol) `ncep s\ capete conturuldorit când Negoescu [i DoP-ulAna Dr\ghici `ncep s\ le contex-tualizeze, `ncadrându-le cu ni[tecadre statice `nso]ite de acorduriv\ratice de chitar\. Acestea dau [isenza]ia de loc-`n-care-nu-se-`n -tâmpl\-nimic, dar creeaz\ [i con-trapunctul necesar ritmului fil-mului. ~n ciuda aerului de film depublic (orice ar vrea s\ `nsemneasta), Dou\ lozuri e un film reali-zat nu doar de ni[te profesioni[ti,ci de ni[te oameni cu viziune.Dou\ lozuri are stil, nu e un film`ncropit din ni[te textile de la Ikea[i trei scaune de plastic. M\linaIonescu, autoarea scenografiei [icostumelor, reu[e[te s\ recreezeun spa]iu autentic [i s\ defineasc\mediul `n care tr\iesc [i persona-jele prin haine, f\r\ s\-]i vâre ni-mic n ochi. Un Pompiliu f\r\ pan-taloni negri de stof\ [i ciorapi `nsandale n-ar mai fi fost Pompiliu.Negoescu [i echipa de produc]ie –cei trei protagoni[ti sunt [i pro-duc\tori prin Actoriedefilm.ro –armonizeaz\ inspirat palierele.Am v\zut filmul f\r\ s\ fi [tiut c\

mare parte din actori sunt nepro-fesioni[ti, cursan]i de la Actorie-defilm.ro, [i mi-am spus: „Ce ideebun\ a avut Negoescu s\ folo-seasc\ atâ]ia neprofesioni[ti [i ac-tori necunoscu]i care arat\ chiarca de acolo“. Pentru un film des-pre ni[te destine m\runte, aceastae, poate, bomba secret\.

Ce mi-a pl\cut mai pu]in lafilm e c\ nu am râs prea mult.Exist\ o scen\ antologic\ de umorabsurd, foarte bine dozat\ ca timp

[i interpretare, dar am avut demulte ori senza]ia c\ cei trei pro-tagoni[ti sunt de multe ori lua]ide val, c\, fiind prieteni [i colegi,au mar[at uneori [i au improvi-zat mai mult peste scenariu, iarNegoescu n-a avut inim\ s\ lasedeoparte dublele mai groase saus\ fileze la montaj. Dac\ Papado-pol [i Bucur continu\ `ntr-un felgenul de personaje din seria LoveBuilding, surpriza e s\-l vezi peBogu]\ `n rolul unui b\rbat naiv

[i fraier, pe care `l umanizeaz\foarte bine.

Altfel, Dou\ lozuri mi-a pl\cutmai mult decât celelalte dou\lung metraje produse de Actorie-defilm.ro. Mi se pare mai perso-nal, mai elegant, mai film (sic!). Eo poveste simpl\, spus\ f\r\ pre-ten]ii, dar cu mult\ grij\, de ni[teoameni care [tiu cinema.

Dou\ lozuri, de Paul Negoescu. Cu: Dorian Bogu]\, Drago[ Bucur,Alexandru Papadopol, Codin Maticiuc

Film

Iulia Blaga

Discre]ieDou\ lozuri, al doilealungmetraj regizat dePaul Negoescu aproapef\r\ s\ vrea – la pro pu -nerea [colii de cinemaActoriedefilm.ro, ca filmde absolven]\ pentrucursan]ii s\i –, e genul de film f\r\ preten]ii carepoate ajunge neprogra -mat `n zone mai discretedecât [i-a propus. Faptulc\ regizorul spunea `ntr-uninterviu din „Ziarul Me -tro polis“ c\ lipsa de pre -ten ]ii e, poate, cea maimare calitate a lui nu mi se pare deloc un fel de scuz\.