Activitatea de Retail Banking in Olanda

Activitatea de retail in Olanda

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

MASTER DE SPECIALIZARE: BNCI I PIEE FINANCIARE

DISCIPLINA: RETAIL BANKING

ACTIVITATEA DE RETAIL IN OLANDA

Masterand:

Grupa 5, 31040701PM102516

Cuprins

CAP 1 : Activitatea bancara in Olanda....................................................................................pag. 3

1.1. Introducere..............................................................................................................................pag. 3

1.2. Economie.................................................................................................................................pag. 3

1.3. Istoric bancar...........................................................................................................................pag. 5

CAP 2 : Caracteristicile sistemului bancar olandez.................................................................pag. 6

2.1. Trasaturi esentiale ale sistemului bancar olandez.................................................................pag. 6

2.2. Politica fiscala.......................................................................................................................pag. 7

CAP 3 : Principalele Banci Comerciale ale Olandei.............................................................pag. 8

3.1. ABN AMRO BANK N.V....................................................................................................pag. 9

3.2. RABOBANK.......................................................................................................................pag. 11

3.3. ING......................................................................................................................................pag. 13

Bibliografie.................................................................................................................................pag. 16

CAP 1: Activitatea bancara in Olanda

1.1. Introducere

Olanda, oficial rile de Jos (n neerlandez Nederland) este o monarhie constituional, stat membru fondator al Beneluxului i al Uniunii Europene, situat n nord-vestul Europei n vecintatea Mrii Nordului, Belgiei i Germaniei, incluznd alturi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii.Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute rile de Jos, acoper ns doar o parte din teritoriul rii, anume provinciile Olanda de Nord i Olanda de Sud. Locuitorii rilor de Jos sunt numii n englez Dutch, nume derivat de la aceeai rdcin ca german deutsch, adic "germani". Limba neerlandez este forma literar a germanei plate, limba vorbit ca dialect n nordul Germaniei.Un sfert din teritoriul rilor de Jos se afl sub nivelul mrii cu altitudine medie, statul avnd cea mai joas altitudine din lume. De asemenea este una dintre rile cele mai dens populate din lume. Este cunoscut pentru digurile, morile i lalelele sale, dar i pentru tolerana sa pe plan social. Este membr NATO i UE. Pe teritoriul su se afl sediul Curii Penale Internaionale. Capitala rilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficial conform Constituiei. La Haga (neerlandez Den Haag, sau oficial s-Gravenhage) se afl sediul guvernului, reedina regal, precum i cea mai mare parte a ambasadelor.

1.2. Economie

Conform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri, bucurandu-se de un climat politic stabil, o baza macroeconomica puternica, un cadru legal clar si relatii comerciale bine dezvoltate, in special cu tarile vecine. Produsul intern brut (476,912 miliarde dolari in 2009) situeaza Olanda pe locul 16 d.p.d.v. economic. Lipsa de resurse naturale si dimensiunea redusa a pietei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuata catre pietele externe si au determinat un grad de deschidere pronuntat, comertul exterior constituind in prezent motorul dezvoltarii sale.

Exporturile de bunuri si servicii (din care cca. 60% reprezinta re-exporturi) s-au cifrat in 2004 la peste 293 miliarde de dolari, reprezentand aproximativ 60% din PIB, si au plasat Olanda pe locul 10 in lume in clasamentul tarilor exportatoare. Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de marfa de doua ori mai mare decat in portul concurent Anvers, activitatile potuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Pozitia geografica avantajoasa, dublata de un sistem fiscal stimulativ, plaseaza Olanda pe locul 6 in clasamentul destinatiilor preferate pentru investitori. Astfel, peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior. Doar in perioada 1998 2002, economia olandeza a absorbit un volum de investitii straine directe de peste 225 miliarde euro. In acelasi timp, firmele olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii, asigurand constant Olandei pozitii de top in clasamentul investitorilor straini atat in economiile dezvoltate, cat si in cele emergente.

Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de tara cu economie foarte deschisa, comertul exterior constituind motorul dezvoltarii sale. Exporturile de bunuri si servicii totalizeaza aproximativ 60% din PIB. Din acestea, cca. 60% reprezinta reexporturi. Caracterul deschis da insa economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in fata pietelor externe. Astfel, din 2001, intr-o conjunctura mondiala nu foarte favorabila, cresterea economica s-a diminuat in Olanda mai accentuat decat in alte tari europene. Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relatia comerciala cu Statele Unite, economia olandeza a resimtit cel mai acut in zona euro evolutia ascendenta a monedei unice in fata dolarului american. Evolutiile interne nefavorabile precum cresterea costurilor cu forta de munca, cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate si implicit a exportului, si scaderea consumului privat si a investitiilor in formarea de capital, s-au adaugat influentelor externe si, in 2003, au impins economia olandeza in prima recesiune din ultimii 20 de ani. Dupa trei ani de evolutii dezamagitoare, in 2004, economia olandeza s-a redresat, marcand o crestere de 1,7%. O contributie determinanta la relansare a fost adusa de exporturi care au contribuit cu 1,2% si in care re-exporturile, cu o crestere de 20%, au avut o pondere semnificativa, confirmand inca o data reputatia de comercianti a olandezilor.

1.3.Istoric bancar

Olanda are o bogat tradiie n finane. Prima companie din domeniul bancar olandez a fost East India Company, infiintand in 1602 Banca Amsterdamului, fiind considerata deasemeni Banca Centrala. Banca Centrala a fost nationalizata in anul 1948, aceasta emite moneda si supervizeaza activitatea bancilor private care sunt prezente pe piata financiara din Olanda.

Incepand cu anul 1950, Banca Centrala a Olandei a folosit instrumentele de politica monetara, introduse de catre Banca Centrala Europeana, responsabilitati care sunt prezente in toate tarile apartinand Uniunii Europene. Dea lungul timpului, sectorul financiar al Olandei inregistreaza o istorie vasta si distinsa introducand multe inovatii in domeniul bancar international, insa incepand cu anii 80, sectorul financiar a inregistrat o adevarata revolutie, datorata dorintei de extindere cat si de castigare a unei puteri financiare importante combinate cu dereglementarea pe piata financiara autohtona, determinand astfel multe fuziuni si conglomerate in sectorul financiar si al asigurarilor.

Banca Tarilor de Jos (NMB) si Posbank au fuzionat in anul 1989 in forma NMB Postbank, care la randul sau, a fuzionat cu grupul de asigurari nationale, Nederlanden, formand in 1991 International Nederlanden Groep (ING), cunoscutele grupuri bancare ABN si Amro s-au alaturat in 1990 formand ABN Amro, in domeniul asigurarilor, grupul Ameu a fuzionat cu Belgia AG, formand, grupul olandezo-belgian, Fortis. Rabobank, specializata pe furnizarea de credite agricole, aducand si importante facilitati in domeniul creditului ipotecar, s-a extins rapid , avand o pondere de 50 % in grupul de investitii Robeco in 1996.

Olanda are cea mai veche bursa de valori din lume, Amsterdam Stock Exchange (ASE), fondata in secolul al 17-lea, fiind in momentul de fata una dintre cele mai mari burse de valori in functiune, functionarea acesteia este suprevegheata de catre Banca Centrala in cooperare cu bancile comerciale si agentii bursieri. Ponderea relativ mare a listarilor externe, cat si securitatea listarilor ofera ASE o importanta, invers proportionala in raport cu dimensiunea sa, pe plan international. Caracterul multinational al companiilor olandeze a dus la cotarea actiunilor pe plan international, Royal Dutch Shell, Unilever si ING reprezentand aproximativ 50% din cota de piata a bursei de valori autohtone.

CAP 2: Caracteristicile sistemului bancar olandez.

2.1. Trasaturile esentiale ale sistemului bancar olandez.

O caracteristica importanta a pietei bancare olandeze este nivelul ridicat de concentrare, piata bancara olandeza fiind una dintre cele mai concentrate din Europa, 5-6 banci pe 5 km patrati, insa aceasta concentrare poate fi inselatoare pentru ca exista tari care au o concentrare mai scazuta, insa au nivel de concentrare ridicat in functie de oras sau regiune. Produsele de retail sunt, in general, oferite de catre un numar mic de companii, patru companii detin in jur de 80% din cota de piata. Datorita concentrarii, piata bancara este considerata una low cost de catre clienti, Comisia Europeana raportand cele mai mici preturi pentru tranzactii cat si cele mai mici preturi la produsele financiare in comparatie cu alte tari europene.

Datorita nivelului ridicat de concentrare, accesul pe piata a unor jucatori externi este oarecum restrictionat, bancile autohtone detinand o cota importanta pe piata. Companiile care doresc sa se integreze in piata bancara olandeza trebuie sa faca fata competitivitatii acestei pieti consolidate si trebuie sa detina o cota de piata considerabila pentru a rezista in acest mediu. Acest dezavantaj datorat concentrarii poate duce la o lipsa de competitivitate a bancilor olandeze, asadar poate aparea un dezechilibru in ceea ce priveste preturile produselor si serviciilor bancare olandeze si cele la nivelul Uniunii Europene sau ale altor tari sau grupuri de tari.

Asadar, pentru mediul bancar olandez este esential ca efectele eficiente ale competitivitatii sa le depaseasca pe cele ale concentrarii ducand la o scadere a costurilor de productie, ajutand in acest mod sectorul IMM-urilor cat si al marilor corporatii, in ceea ce priveste pretul produselor si serviciilor.

Bancile Olandei au realizat un venit destul de bun in ultimii ani, cu o rentabilitate de 10-20% a capitalului investit. In anul 2003, in ciuda economiei interne slabe si a deprecierii dolarului american, profiturile lor au crescut cu mai mult de 40%, reflecatand pe de o parte cresterea venitului din dobanzi iar pe cealalta parte o scadere a costurilor operative.

2.2. Politica fiscala

Pozitia domninata pe plan international a sistemului financiar olandez aduce beneficii dar si costuri Olandei. In ceea ce priveste beneficiile, acestea sunt caracterizate de o diversificare mai mare de expunere la riscuri, costurile implica cheltuieli suplimentare privind managementul de supraveghere, riscul aparitiei unor crize financiare cat si incercarea de a elimina riscul prin conceptia prea mari pentru a esua. Raspunsul autoritatilor la aceste situatii este acela de a asigura,in special, atenta supraveghere cat si stransa cooperare si coordonare cu autoritatile internationale de supraveghere.

Un alt aspect important al politicii fiscale este acela de revizuire a structurii institutionale si a fundamentului juridic pentru supravegherea sectorului financiar implicand trecerea de la sistemul traditional, orientat pe sectoare, la orientarea functionala, orientata pe evitarea fraudarii sistemului de supraveghere asigurand astfel o stabilitate la nivel macroeconomic si nu in ultimul rand la nivel microeconomic.

Interventiile statului in sistemul bancar, cat si politica fiscala, sunt orientate catre produsele financiare oferite clientilor, in general referindu-se la:

Deductibilitatea dobanzii la creditele ipotecare;

Diferite avantaje aduse sistemului de asigurari, in special al celor de viata, bazate pe acumularea capitalui obtinut din dobanzi;

CAP 3 : Principalele Banci Comerciale ale Olandei

Patru dintre cele mai importante banci, ABN Amro, ING Barings, Rabobank si Fortis, sunt cotate intre primele 60 de institutii financiar-bancare din lume. Impreuna, acestea au dezvoltat si opereaza printr-o retea de aproximativ 6.500 filiale pe teritoriul Olandei si peste 500 in alte 50 de tari. Totodata, in Olanda functioneaza 60 de filiale si sucursale ale unor banci Europene, Asiatice si Americane. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre cele mai importante din lume.Servicii de finantare a afacerilor sunt asigurate si prin alte institutii specializate, precum Banca Nationala de Investitii (NIB Capital), specializata in imprumuturi pe termen mediu si lung, companii de investitii de capital (initial create de guvern, in prezent semiindependente) si agentii regionale de dezvoltare (servicii financiare pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului). Suplimentar, in functie de tipul afacerii, guvernul olandez acorda o serie de stimulente, subventii sau reduceri de taxe pentru export si investitii. Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare si finantare a exporturilor.

Cota de piata a bancilor de origine in Olanda

ABN

Rabobank

ING

Fortis

SNS Bank

Alte banci

AMRO

Cont curent

20

30

40

5

5

-

Credite de consum

25

20

25

10

5

15

Credite ipotecare

15

25

20

10

10

20

Depozite

20

30

25

10

5

10

Fonduri mutuale

25

20

15

15

-

25

Sursa: Estimates ECORYS-NEI, NMa (2004)

Cota de piata a bancilor olandeze la nivel mondial

3.1. ABN AMRO BANK N.V.

Evolutie

In anul 1824 regele William I a infiintat NHM (Nederlandsche Handel-Maatschappij) o societate comerciala cu rolul de a revigora economia si comertul tarilor de jos devenind astfel unul dintre stramosii primari ai ABN AMRO. NHM a fuzionat in 1964 cu Banca Twenche pentru a forma Algemene Bank Nederland (ABN). In acelasi an Banca Rotterdamche care a fost infiintata in 1873 include si grupul Determeijer Weslingh & Zn, infiintat in 1765, luand forma de AMRO. In 1991 ABN si AMRO au convenit sa creeze ABN AMRO BANK.

Prin aceste fuziuni si achizitii, ABN AMRO a castigat un numar mare de companii si filiale, din partea NHM avand o retea de sucursale semnificativa, in Asia si Orientul Mijlociu (Hollandi Arabia Bank, cu o cota de participatie de peste 40%), Europa de sud America Centrala, ABN extinzandu-se in America de Nord prin achizitionarea Bancii Nationale LaSalle din Chicago.

Dupa fuziunea din 1991, ABN AMRO a continuat sa creasca prin achizitia ,in 1996, a Detroit Standard Federal Bank, in 2001, a Bancii Nationale din Michigan.

ABN a ajuns la rascruce incepand cu anul 2005, rezultatele financiare slabe din anul 2006, cheltuielile de exploatare crescand intr-o rata mai mare decat veniturile aducand un raport de eficienta deteriorat cu 69,9%, creditele neperformante au crescut de la an la an ajungand la 192%, profiturile nete fiind sustinute doar de vanzarile de active. In 2007 traverseaza in continuare o perioada de tranzitie,Royal Bank of Scotland, Fortis, Banco Santander, cu nmele colectiv de RFS Holdings, au lansat o oferta de preluare a ABN AMRO, oferta acceptata de catre majoritatea actionarilor. La 1 iulie 2010, fuziunea dintre ABN si Fortis Bank Nederland s-a finalizat d.p.d.v. juridic creand o noua entitate bancara intitulata ABN AMRO Bank N.V.

Structura etapelor de tranzitie incepand cu anul 2007.

Sursa: 2009_ABN_Amro_Holding_Annual_Report, www.abnamro.com

Produse oferite

Pentru clienii diviziei de Retail Banking ofera o gam variat de produse care rspund celor mai sofisticate nevoi financiare. De la deschiderea unui cont curent, pn la achiziionarea casei perfecte i de la discount-uri oferite n cadrul reelei de comerciani parteneri pentru deintorii cardurilor de credit ABN AMRO (RBS- pentru tara noastra), la deschiderea unui cont de economii. Gama de produse n continu diversificare include conturi curente, carduri de debit i de credit, faciliti de overdraft, credite ipotecare, credite personale cu ipotec, credite pentru uz personal, planuri de economii.

ABN AMRO rezultateTabelul de mai jos prezint informaii cu privire la ABN AMRO pentru anii 2009, 2008 i 2007.

(in milioane de euro)

2009

2008

2007

Venituri nete din dobnzi

4,648

5,783

4,595

Venitul net din comisioane

2,221

2,629

3,852

Venitul net din comert

1,562

(9,324)

1,119

Rezultate din tranzaciile financiare

(2,206)

(1,684)

1,134

Ponderea rezultatelor n capitalurile proprii reprezentate de investiii

25

106

223

Alte venituri

8

306

1,239

Venituri din participaii de capital privat

436

1,726

3,836

Total venituri / (pierdere)

6,694

(458)

15,998

Cheltuielile de funcionare

8,815

11,629

14,785

Rezultatul din exploatare

(2,121)

(12,087)

1,213

Provizioane de acoperire a creditelor

2,793

3,387

717

Profitul operational / (pierdere) nainte de impozitare

(4,914)

(15,474)

496

Impozite

(415)

(2,580)

(458)

Profit / (pierdere) din operaiuni in functiune

(4,499)

(12,894)

954

Profit net din activitile scutite de impozit

99

16,489

9,021

Profit / (pierdere) pentru anul

(4,400)

3,595

9,975

Total active

469,345

666,817

1,025,213

Acoperirea riscului la activele detinute

117,535

176,028

232,312

Personal cu norma intreaga

52,155

59,558

72,890

Numarul de sucursale si birouri

908

1,020

4,296

Sursa: 2009_ABN_Amro_Holding_Annual_Report, www.abnamro.com

.

3.2. RABOBANK

Rabobank isi are radacinile domeniului de activitate in agricultura. In 1898 doua cooperative au decis sa-si uneasca fortele pentru a sprijini intreprinzatorii in domeniul agriculturii. In anul 1980, datorita succesului avut, cele doua corporatii au hotarat sa adopte numele de Rabobank. Astazi Rabobank detine 143 de banci locale, toate lucrand pentru a oferi produse financiare si servicii pe piata de retail si corporate olandeza. Rabobank a deschis filiale in Europa, America de Nord, Asia si America de Nord. De asemenea Rabobank a cumparat si alte banci straine in Germania si Australia, Irlanda si SUA permitand astfel expertiza cat mai amanuntita in domeniul bancar si cel al agriculturii, astazi Grupul Rabobank are birouri in 637 de locatii in 48 de tari diferite.

Produse oferite

In anul 1990, guvernul olandez a impulsionat bancile sa functioneze ca organizatii bancare sau firme de asigurari prin asa-numita liberalizare a sistemului financiar, asadar companiile de investitii si firmele de asigurari au introdus pe piata produse noi, mixte. Bazate pe nevoile clientilor, Rabobank a dezvoltat un grup numit Allfinanz, grup care ofera servicii bancare pentru investitii si produse de asigurare si nu in ultimul rand ofera produse in domeniul leasingului si in imobiliare.

Rabobank activeaza in tarile in curs de dezvoltare, tari cu o anumita stabilitate economica, politica si sociala si ofera asistenta tehnica pentru toate operatiunile sale bancare.

Din dorinta de a deveni lider de piata, Rabo isi desfasoara activitatea in sectorul agro-alimentar oferind produse all-finantare. In Olanda, Rabobank nu este numai cel mai mare creditor ipotecar, banca de economii si broker de asigurare ci este si lider de piata in sectorul IMM-urilor.

Rabobank rezultate

Sumele calculate in milioane euro

30 iunie 2010

31 dec 2009

30 iunie 2009

31 dec 2008

30 iunie 2008

Total active

675,847

607,698

615,361

612,120

567,787

Imprumuturi in sectorul privat

435,120

415,748

415,239

408,620

380,880

Sume datorate clienilor

297,765

286,338

284,908

304,214

275,530

Active in custodia clientilor

250,100

230,400

194,700

183,600

209,700

Active cu grad inalt de risc

223,304

233,372

239,670

238,080

216,132

Venituri

6,468

5,445

6,422

5,899

5,753

Cheltuielile de funcionare

3,906

3,444

3,860

3,894

3,717

Impozite

332

189

127

-167

265

Profit net

1,661

972

1,316

1,141

1,613

Sursa: WWW.RABOBANK.COM, interim_report_2010

3.3. ING

Istoric.

Radacinile bancii ING au prins forma incepand cu anul 1845 alianta companiei de asigurari De Nationale Levensverzekering Bank si bancile publice De Rijkspostspaarbank, De Postcheque- si Girodienst si Nederlandsche Middenstands Bank.

Fondarea ING ca o singura companie a inceput in anul 1990 cand restrictiile referitoare la companiile de asigurari si cele bancare au fost ridicate, acest lucru a impins compania de asigurari Nationale Nederlanden si grupul bancar NMB Postbank Groep sa intre in negocieri,in 1991 formand Internationale Nederlanden Groep.

Incepand cu 1991 ING s-a dezvoltat de la o firma olandeza cu cateva activitati international intr-o companie multinational cu radacini olandeze, acest lucru realizandu-se prin crearea ING de la zero cat si prin diverse achizitii mari. Una dintre cele mai mari achizitii a avut loc in anul 1995, cand ING a achizitionat Baring Bank, aceasta achizitie aducandu-i un plus brandului ING in toata lumea si totodata o intarire a pozitiei si puterii pe pietele emergente. Printre alte achizitii putem enumera: achizitia Belgian Bank Brussels Lambert, consolidand prezenta grupului in Benelux; achizitiile realizate pe piata din SUA, Equitable of Iowa, ReliaStar, Aetna Financial Services si banca comerciala Furman Selz.

Produse oferite

In ceea ce priveste activitatea de retail ING dispunde mai multe programe disponibile in mai multe tari, si anume:

ING servicii financiare

Dispune de o plaja mare de activitati pornind de la asigurari de viata, pensii private, economii si investitii pe termen lung cat si credite de nevoi personale si ipotecare.

ING Direct

Cu sediul in Statele Unite in Wilmington Delaware, presupune un fond de economisire, mult mai accesibil, flexibil, costuri operationale scazute, bazandu-se in general pe folosirea internetului de catre client pentru operatiunile bancare. ING Direct adduce aceleasi avantage in ceea ce priveste investitiile.

ING fonduri

Destinat in general celor care doresc sa investeasca in fonduri mutual.

ING rezultate:

1. Pentru grupul ING

(in milioane de euro)

2009

2008

2007

Total venituri

47,765

66,291

76,586

Cheltuieli cu personalul, costuri de operare

14,049

15,571

15,468

Venitul net

-935

-729

9,241

Venituri care stau la baza rezultatelor nete

748

-304

8,816

Dividente

-

0.74

1.48

Datorii/ capitaluri proprii

12.4%

13.5%

9.5%

Capitalizarea pieei pn la 31 decembrie

26

15

60

Sursa : www.ing.com, ING_Group_2009_AnnualReport

2. Pentru activitatea bancara

(in milioane de euro)

2009

2008

2007

Total venituri de baza

13,312

11,731

14,614

Venituri din dobanzi

12,539

11,085

9,061

Cheltuieli

9,439

10,002

9,522

Provizioane

2,973

1,280

125

Profit net

962

722

3,982

Sursa : www.ing.com, ING_Group_2009_AnnualReport

1. Pentru activitatea de asigurare

2009

2008

2007

Total venituri brute

30,179

37,760

38,803

Cheltuieli cu personalul, costuri de operare

3,849

4,273

4,228

Venitul net

-214

-1,026

4,834

Datorii/ capitaluri proprii

9.7%

8.8%

13.6%

Sursa : www.ing.com, ING_Group_2009_AnnualReport

BIBLIOGRAFIE

1. www.dreptonline.ro/utile/indrumar_afaceri_olanda.php;

2. www.abnamro.com/en/about-abn-amro;

3. www.rabobank.com;

4. www.methebanker.com/rabobank-of-netherlands.htm;

5. www.ing.com/group;

6. www.wikipedia.org/wiki/Olanda;

7. IMF Country Report No. 04/312, International Monetary Fund, Septembrie 2004;

8. REVIEW OF COMPETITION IN THE DUTCH RETAIL BANKING SECTOR

Organisation for Economic Co-operation and Development 19-Sep-2007;

9. www.economist.com/countries/Netherlands/;

10. http://www.nationsencyclopedia.com/Europe/Netherlands-BANKING-AND-SECURITIES.;

11. http://www.nationsencyclopedia.com/Europe/Netherlands-BANKING-AND-SECURITIES.;

4