administratia publica in romania (1-167)

8/7/2019 administratia publica in romania (1-167)

1/92

BREZO~,DUNUTRU

A a bso lv it F ac ul tat ea de Dr ept d in c ad rul U ni ver si ta ti i Bu cur est i, ea se f d e pr omo ti e. Du paabsolvi re , a fas t repar ti za t l a Ins ti tu tu l de Cerce ta ri Jur id ice at Academiei , ca cerce ta to r, apo i a fos tnumit asistent la Facultatea de Drept din Bucuresti ,

in 1973, autorul a primi t t it lu l de doc tor in drept , cu teza de doc tora t "Curtea Interna tionala deJus ti ti e" . Un exemplar a fos t sol ic it at de Bib lioteca Organ izat ie i Nat iuni lo r Uni te .in prezent, autorul este profesor universitar la Universitates Crestina .Dimitrie Cantemir", Facultateade ~tjinle Juridice ~i Administrative.

in t impul act iv it ap! d idac tice , a condus seminare Ia d ifer it e d iscipl ine, p rint re care Drept inter-nat iona l pub lic, Drept const itut iona l, Drept f inanciar, Drept adrnini st ra tiv, Drept admin is trat iv ~i~tiinta administratiei, Drept administrativ ~i autoritAti publice in Romania, Contenciosul adminis-t ra tiv, Drept adrnini st ra tiv roman, Drept admin is trat iv ~i organ izarea de s ta t in Romania, Dreptadrninistrativ, Partea speciala, Drept administrativ, Partea generala.

Dumitru Brezoianu Mariana Oprican

OPRICAN, MARIANA

Administratia publicain Romania

A abs ol vi t F ac ul tat ea de ~tiinte Juridice ~i Adminis trat ive d in cadru l Univers it at ii Crest ine, ,Dirni tr ie Cantemir" , f iind I icen tiata a Facul ta ti i de Drept , d in cadru l Faeul ta ti i Bucures ti , in pre-zen t, este asi sten t univers it ar l a Facul ta tea de Drept din cadru l Univers it at ii "Ti tu Maiorescu", 1adisciplina Drept administrativ.

Autoarea a desfasurat ~i 0 valoroasa activitate de cercetare stiintifica, concretizaza in comunica-rile prezentate la sesiunile de cornunicari stiintifice organizate in Univers it ate. Mar iana Opr ican nus-a l imitat numai la doc tr ina ~j Iegislatia intern a , c i a ext ins s fe ra preocupsr ilor sale ~ iint il lce i1aIiteratura de specialitate ~i legislatia alter state.

De asemenea, Mariana Opr ican este coautoare la cursu l de Contenc ios admin is trat iv, pen trus tudent ii de Ia inva~antul la :z i, p recum ~i la cele doua editii ale cursurilor de Drept administrativ,Par tea general s, Par te a special a ~i Contenc iosu l adrnini st ra tiv, des tina te s tudent ilor de la invata-mantu l la d is tanta, cursuri care au benef ic ia t de 0 excelenta apreciere, atat din partea studentilor, cat~ia cadrelor didactice, precum ~i a altar specialisti,

Editura C.H. BeckBucuresti 2008


2/92

Editura C.H. Beck esre acred ltata CNCSIS - Consi li ul Nat iona l a1 CercetariiS t ii n ti fi ce d i nI n v a t f u n a n t u ISuperior

Administratia publici in RomaniaDumitru Brezoianu, Mariana Oprican Cuprins

Copyright 2008 - Edi tu ra C .H . Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck

Nieio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata rara aeordul seris al Editurii C.H. Beck.Drepturilede distributiein s t ra ina ta te apar tinin exc lus ivi t a te ed i tu r i i,

Abrevieri XIII

Cuvant-inainte XVPARTEA I. ORGANIZAREA ~I FUNCTIONAREAADMINISTRATIEIPUBLICE 1

Capitolul I . Locul ~j rolul administratiei puhlice in organizarea de stat 3 1. Conceptul de administratis publica '" 32. Misiunea socials, seopul ~i sareinile adrninistratiei publice 9

2.1. Misiunea socials a administratiei publice 92.2. Seopul administratiei publice 92.3. Sarcinile administratiei publice 10

2.3.1. Notiunea de sarcini ale administratiei pubJice 102.3 .2. Cl~sificarea sarcinilor 11

3. Principiile administratiei publice 12

3.l. Principiul legalitatii 123.2. Principiul democratismulul 16

3.2.1. Egalitatea in drepturi a cetatenilor 163.2.2. Participarea membrilor societatii la administratia publica 173.2.3. Conducerea colectiva a organelor administratiei publice 18

3.3. Principiul umanismului 184. Centralizare ~i autonomie in administratia publica 195. Organizarea administratiei publice 23

5.1. Notiunea de organizare 235.2. Structura administratiei publice 255.3. Perfectionarea organizarii administratiei publice 26

6. Descentralizarea in administratia publica 277. Administratia publica ~ i statul , 298. Baza juridica a administratiei publice 37

Capitolul n. Dreptnl administrativ ~i I;Itiinta adminlstratiei 45 1. Conceptul de Drept administrativ 452. Normele de Drept administrativ 47

2.1. Clasificarea normelor de Drept administrativ 472.2. Structura nonnelor de Drept administrativ 48

3. Raporturile de Drept administrativ 493.1. Trasaturile raporturilor de Drept administrativ 493.2. Categorii de raporturi de Drept administrativ 513.3. Dreptul administrativ ca ramura a stiintei 53

4 Stiinta administratiei 55.4.1. NOliunea de itiinta a administratiei 55

Desc rie rea CIP a Bib li ot ed i Nat iona le a Roman ie i

BREZOIANU,DUNUTRUAdministratia publica in Romania I Durnitru

Brezoianu, Mariana O p ri ca n . B u cu re st i : E di tu raC.H. Beck, 2008

ISBN 978973-115399.5

I. Oprican, Mariana

35(498)

Edi tu ra C .H. Beck Str. SergoNutu Ion nr. 2 , sector 5, BucurestiTel .: (021) 410.08.47; (021) 410.08.09;

(021) 410.08.73; (021) 410.08.46

Fax : (021) 410 .08.48E-rrtail:[email protected]

~:.

Redactor:Tehnoredaetor:

loanaGrigCorina Voicu
mailto:[email protected]:[email protected]


3/92

VI Administra!iapublica EnRomania Cuprins VII

4.2. E v ol ut ia i st o ri ca a S ti i n te ] a d mi n i st ra t ie i 584.3. Legaturile Stiintei administratiei eu alte stiinte 60

4.3.1. Stiintaadministratiei ~i Stiinta dreptului administrativ 604.3.2. St iin ta admin ist ra ti e i~i Sociologia 614.3.3. Stiinta administratial ~i alte stiinte sociale 62

Capltoful m. Formele de infi'iptuire a admlnistratiet publice 641. Actul administrativ 64

1.1. Notiunea de act administrativ 641.2. Denumirea aetelor administrative 721.3. Clasificarea aetelor administrative 721.4. Forta juridica a actelor administrative 751.5. Condi tii de valabi litate pr iv ind emiterea ac telor administ rat ive 781.6. Intrarea in vigoare a actelor administrative 841.7. Exeeutarea actelor adrninistrati ve 871.8. Incetarea efectelor juridice ale aetelor administrative 88

1 .8.1 . Cons idera t iigenerale 881.8.2. Suspendarea executarii actelor administrative 891.8.3. Anularea actelor administrative 90

2 . Opera ti i leadministrative ~ialte operatii materiale 942.1. Notiunea de operatie administrativa 942.2. Diferite operatii administrative 95

3. Contractu! adrninistrativ 96

Capitolul IV, Decizia administrativii 100 1. Notiunea de decizie administrativa 1002. Participantii la decizia administrativa 103

2.1. Considerati igenerale 1032 .2. Par ti c ipan t i iin raport cu rolullor la adoptarea deciziei 1032.3. Participarea persoanelor din aparatul administrativ 1042.4. Participarea cetatenilor ~i a organizati i lornestatale 10 5

3. Elaborarea deciziei administrative lOS3.1. Initiativa adoptarii deciziei administrative 1053.2. Prega t irea pro iec tu luide decizie 1063.3. Culegerea datelor 1063.4. Selectarea ~i interpretarea datelor 107

3.5. Adoptarea deciziei 1074. Utilizarea tehnicilor modeme 1085 . Executarea deciziei administrative 10 96. Conc1uzii 109

Capltoful V. Admlnistratia publica ~i ordinea de drept ll11. Raspun derea admin istra tiva 111 2. S a n ct iu n ea a d mi n i st ra t iv a 1133. Executarea silita 1144. Regimul juridic al contraventiilor. 116

4.1. Definitia contraventiei 1164.2. Deosebirile dintre contraventie~i infractiune 1184.3. Deosebirile dintre c on tr aven ti e s iabaterea disciplinara., .11944 Subiectele raspunderi i con t raven tiona le 120

. . - . 1204.5. Vin ovatia ..4.6. Cauzel~ care inlatura raspunderea contraventionala 121

6 L .. - 1224 .. 1. egitima aparare ..4.6.2. Starea de necesitate 1234.6.3. C o n s tr a n ge re a f iz ic asau psihtCl 123

4.6.4. Cazul fortuit : 1244.6.5. Eroarea de fapt 1244.6.6. Iresponsabilitatea ~i infirmitatea 1254.6.7. Minoritatea 1254.6.8. Selia involuntara completa 125

4.7. Raspunderea contraventionala ~i riispunderea civila 1264.8. Sanc t iun i le con t raven tiona le 127

4.8.1 Avertismentul 1284.8.2. Amenda 1284.8.3. Prestarea unei activitati in f olosul comunitatii 1304.8.4. Confiscarea 1324.8.5. Suspendarea activitatii ~i anularea autorizatiei defunctionare 1354.8.6. Blocarea contului bancar 13 5

4.9. Stabilirea contraventiei 1354.10. Constatarea contraventiilor 136. . .. ti al 1404.11. Aplicarea sanctrunn contraven] on e ..

4.12. Caile de atae 1444.13. Executarea sanctiunilor contraventionale 147

Capitolul VI. Domeniul public 148. d d . bli' 148 1. Notiunea e omemu pu c , ..

1.1. Crearea termenului de domeniu public 1481.2. Componenta ~i definitia domeniului public 1491.3. Caracteristicile domeniului public 1501.4. C lasificarea bunurilor apartinand domeniului public 151

2 . Regimul juridic al domeniului public 1512.1. Considerati igenerale lSI

. l i idi al . atii bll ] 522 .2 . R e gi m u JUTI IC propnetatn pu Ice ..2.3. Exproprierea 1552.4. Concesionarea domeniului public 158

2.4.1. Drepturile concedentului 1632.4.2. Obligatiile concedentului 163

'1 . 1 . 1632.4.3. Drepturi e concesionaru UI .2.4.4. Obligatiile concesionarului 1632.4.5. Rezilierea contractului de eoneesiune 164

2.5. Inchirierea domeniului public 1662.6. Administrarea domeniului public 167


4/92

VIII Administratia publica in Romania Cuprins IX

PARTEAAII-A.AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PVBLICE 169 2.2. Partile constitutive ale organelor administratiei publice 2092.2.1. Personalul administratiei pubJice 2092.2.2. Mijloacele materiale ~ibanesti 211

3. Ministerele 2133.1. Natura juridica a ministerelor 2133.2. Organizarea ministerelor 2143.3. Conducereaministerelor 2153.4. Principalele atributii ale ministerelor 216

Capltolul IV.Administratia publica locali (Legea nr. 215/2001) 2181. Consideratii generale 2182. Alegerea autoritatilor administratiei publice locale 2223. Consiliullocal 223

3.1. Com po nent a si constituirea consiliului local... 2233.2. Atributiile eonsiliului loeal... 2253.3. Functionarea consiliului local 2273.4. Dizolvarea eonsiliului local 2313.5. Consilierii 2323.6. Primarul $i viceprimarul 235

3.6.1. Alegerea primarului 2353.6.2. Atributiile primarului 2363.6.3. Activitatea primarului 2383.6.4. Mandatul primarului 2383.6.5. Incetarea mandatului prin referendum 2393.6.6. Vieeprimarul. 240

3.7. Secretarul localitatii. 2403.8. Serviciile publice de interes locaL.. 2423.9. Politia Comunitara 244

3.9.1. Atributiile Politiei Comunitare 2453.9.2. Personalul Politiei Comunitare 2463.9.3. Drepturile si obligatiile functionarilor publici din

Politis Comunitara 2463.9.4. Atributiile primarului privind infiintarea, organizarea si

functionarea Politiei Comunitare 2473.9.5. Asigurarea logistica, materials si financiara 248

4. Consiliul judetean 2484.1. Consideratii generale 2484.2. Constituirea si componenta consiliului judetean 2484.3. Atributiile consiliului judetean 2484.4. Functionarea eonsiliului judetean 2504.5. Dizolvarea consiliului judetean 2514.6. Presedintele ~i vicepresedintii consiliului judetean 2524.7. Secretarul general al judetului 254

5. Bunuri si Iucrari publice 2555.1. Bunuri 255

Capitolul I. Presedintele Rornsnlel. ............................................................ 171 1. Naturajuridica a functiei de Presedinte al Romaniei, 1712. Alegerea ~i validarea mandatului Presedintelui Romaniei.; 1723. Incompatibilitati ~i imunitati 1744. Atributiile Presedintelui Romaniei., 175

4.1. Atributii in raporturile cu Parlamentul 1754.1.1. Adresarea de mesaje Parlamentului 1754.1.2. Dizolvarea Parlamentului 1764.1.3. Convocarea Parlamentului in sesiune 1774.1.4. Initierea revizuirii Constitutiei 1784.1.5. Promulgarea legii 178

4.2. Atributii in raporturile eu Guvemul 1794.2.1. Desemnarea candidatului pentru functia de prirn-ministru 1794.2.2. Numirea Guvernului pe baza votului de lncredere aeordat de

Parlament .., 1794.2.3. Revoearea si n umirea unor m embri ai Guvemului 1804.2.4. Consultarea Guvemului 1804.2.5. Participarea la sedintele Guvernului 180

4.3. Atributii in raporturile cu alte autoritati publice 1814.4. Atributii in raporturiIe eu Curtea Constitutionala 1814.5. Atributii in raporturile cujustitia 1824.6. Atributii in domeniul apararii ~iin situatii exceptionale 1824.7. Atributii in domeniul politicii externe 1844.8. Atributii in raporturile eu electoratul 1844.9. Alte atributii : 187

5. Activitatea Presedintelui Romaniei 1876. Demiterea Presedintelui Romaniei si vacanta functiei 188

Capitolul II. Guvernul 191 1. Naturajuridica a Guvernului 1912. Alegerea Guvernului si components aeestuia ~ 1913. Functiile Guvemului 1944. Atributiile Guvernului 195

5. Functionarea Guvemului 1966. Aparatul de lucru al.Guvernului 197

~;:~:I~I:~!:~l~i~~::: : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : :;~ ~9. Raporturile Parlamentului cu Guvemul 203] O. Responsabilitatea ministeriala 204

Capltolul III. Admlnistratta publici centrala de specialitate 207 1. Consideratii generale 2072. Notiunea de organ de-stat 208

2.1. Definirea organelor de stat 208


5/92

x Administratia publica in Romania5.2. Lucrari publice 255

6. Prefectul 256

PARTEA A III~A. CONTROLUL iN ADMINISTRATIA PUBLICA 263

CapitoluJ I. ControluJ - garantie a respectarii Jegii 265 1. Notiunea, neeesitatea si importanta eontrolului 2652. Formele controlului 268

2.1. Controlul infaptuit de organele legislative 2682.2. Controlul infaptuit de organele administratiei publice 2732.3. Controlul infaptuit de cetateni 277

3. Organizarea controlului 2804. Modalitatile de control 281

CapitoluI II. Contenciosul administrativ 286I. Conceptul de contencios administrativ 2862. Scurt istoric al contenciosului adrninistrativ in Romania 2883. Consideratii generale privind exercitarea controlului 291

3.1. Particularitatile controlului 2913.2. Modalitati de exercitare a controlului judecatoresc 293

4. Obiectul Incalcarii 2934.1. Probleme privind dreptul incalcat 293

4.2. Probleme privind interesul procesual 2965. Partile 1n proces 2975.1. Conditii privind reclamantul " " 2975.2. Conditii privind paratul 3005.3. Introducerea in cauza a functionarului 3035.4. Naturajur idicii . a raspunderii patri rnoniale a organului adminis trat ie i

publice , 3056. Actele ce pot forma obiectul actiunii in justitie 307

6.1. Precizari cu privire la i legali ta tea actului 3076.2. Problema admisibil itaj ii act iuni i injust it ie in cazul actelor

administrative legale 3086.3. Problema aetelor administrative individuale ~i a celor nor mative 3086.4. Actele administrative complexe 310

7. Situatii speciale privind actiunea in justitie 3137.1. Precizari prealabile 3137.2. Refund nejusti ficat de a sat isface 0 eer er e p riv it oa re l a un d rep t

subiectiv 3147.3. Nerezo lvar ea in te rmenul st ab il it de l ege a une i cer er i p ri vi toar e l a un

drept recunoscut de lege 3157.4. Actele exceptate de la controlul judecatoresc 3167.5. Controlul judecatoresc asupra operatiilor administrative 320

8. Unele conditii procedurale privind actiunea in justitie 3218.1. Prccedura administrativa prealabila 32]8.2. Tennenele procedurale 324

Cuprins XI

9. Desfasurarea procesului 3269.1. Procedura in fata instantelor judeeatoresti 3269.2. Anularea administrat ivaa a ct ul ui d up a s es iz ar ea i n st an t ei

judecatoresti 3289.3. Hotarareajudecatoreasca 329

10. Controlul pe caIea exceptiei de ilegalitate , 333

PARTEAA IV~A. PERSONALULADMlNISTRATIEI PUBLICE 337.'~

Capitolul I. Organizarea ~i act iv itatea persoha lulnl adminlst ra tiei publice 3401. Recrutarea personalului administrativ 340

1 .1 . N e c es it a te a i n n o ir iipersonalului 3401.2. Alternative de ocupare a posturilor 3401.3. Mod


6/92


7/92

alin,apudart.C.A.C.civC.pen.C.proc.civ.Ciproc.pen.


8/92

PARTEAIORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA

ADMINISTRATIEI PUBLICE


9/92

Capitolul I. Locul ~i rolul adminfstratiei publicein organizarea de stat

1 . Conceptulde administratie pu~di

Din punc t de vede re e timologic, tennenul de administratie provine din cuvintele deorigine latina ad, care inseamna la, ~i minister, care se t raduce prin supus, slujitor'.

in l imba lat ina exista ~iverbul ad-ministrare, care lnseamna a servi la ceva , a se rvipe cineva. ,iparticulari, in majoritateinvestitori din alte t f u " i ,privind concesionarea unor lucrari de interes public sau aserviciilor publice-,

Teoria contractelor administrative din doctrina franceza a fost formulata ca urmare

a existentei instantelor de contencios administrativ, ca instante distincte de instantelecu competenta generala;_~ia Dreptului administrativ, continand reglementari juridicediferite de reglementariledreptului comun, aplicabile administratiei publice.

Consiliul de Stat ~icelelalte instante franceze de contencios administrativ au con-siderat ca sunt contracte administrative acele contracte la care una dintre piirt i este

I C. Rarincescu, C ont en ci os ul a dm ini st ra ti v r om an, B uc ur es ti , 1 93 6; Laferriere. Traitede lajuridiction administrative et du recours, contencieux, Par is , 1886 ~i 1896; G. Jeze, Lesp ri nc ip es ge ner au x de dr oi t- adm ini st rat if Pa ri s, v ol . I V ( 193 4) , vo l. V, V I ( 193 6) ; M A ub y,Droit admin is trat if special , Par is , 1966; J Rouviere, Les contrat s admin is trat if s, Par is , 1930.

2 A se vedea P. Strihan, Contractele administrative in dreptul roman , Bucures ti , 1946.

Formele de infaptuire a administratiei publice 97

un organ al adrninistratiei publice, scopul acestuia fiind asigurarea functionarii unuiserviciu public, ~icaruia i se aplica un anumitregim juridic, regimul de drept public.

Seface astfel distinctie intre contractele incheiate de organele administratiei publiceca autoritati publice, actionand in temeiul puterii de stat, ~icontractele civile, la careorganeie administrative participa in aceleasi conditii ca orice persoana particulars, deexemplu, contracte de vanzare-cumparare, de arendare, de schimb etc., cu alte cuvinte,eontractele care sunt reglementate in Codul civil.

in doctrina juridica, s-a apreciat ca un act poate fi considerat a fi contract admi-nistrativ daca sunt indeplinite mai multe conditii, ~i anume:

1. exista un acord de vointa int re un organ a l administ ra tiei publice ~iun par-ticular;

2. acordul de vointa trebuie sa aiM ca scop crearea unor obligatii juridice privindprestarea unor servicii in schimbul unei remuneratii;

1. prestatiunea sa fie consecinta functionarii unui serviciu public;4.partite, printr-o clauza express, prin forma contractului, prin genul de colaborare

sau prin orice mani festare de vointa, sa consimta sa l i se apl ice regimul de dreptpublic;

5. inegalitatea partilor din contract;6. interpretarea extensiva a contractului in favoarea administratiei, persoana parti-

cularaavand obligatia sa-sl sacrifice propriile interese (private) pentru realizarea inte-resului public al administratiei, dar sub rezerva dreptului sau la despagublri;

7.dreptul pentru organul administrativ de a lua masuri executorii inmod unilateral,deoarece l~ipastreaza, alaturi de calitatea departe contractuala, ~ipe aceea de autoritatestatala, de putere publica, asa incat nu mai este necesar sa se apeleze lajustitie pentrua se obtine executarea sau rezilierea contractului;

8. aplicarea teoriei irnpreviziunii'.Nu toti doctrinarii au fast de acord cu teoria contractelor administrative.Astfel, s a afirmat ca insusi termenul de "contract administrativ" ar constitui 0

"contradictie in terminis'",Sa mai afirmat ca nu exista nieio diferenta de fond intre contractele administrative

~i contractele civile, deoarece un contract are intotdeauna aceleasi caractere ~i produceaceleasi efecte',

In ceea ce priveste stabilirea instantei competente in cazul contractelor al carercaracter administrativ sau civil este discutabil, s-a afirmat ca unicul ghid in aceastaproblema este jurisprudents, practica jurisdict ionala",

In ceea ce priveste practica jurisdictionala, aceasta a recurs la dow criterii pentru a

stabili caracterul administrativ al unui contract: 1. clauzele exorbitante (derogatorii dela dreptulcomun); 2. participarea directa a partilor contractante la realizarea serviciilorpublice-.

In ceea ce priveste clauzele exorbitante, acestea sunt specifice contractelor devanzare a imobilelor proprietate publica, contractelor de imprumut public etc., iarcu

I G. Jeze, Le s c on tr at s ad mi ni st ra ti fs d' Et at . .. , vo l. I , P ar is, 19 27 , p. 16.2 L. Rolland, P re ci s de d ro it a dm ini st rat if, P ar is, 19 26 , p . 5 2.3 f Duguit, Tra ite de dro it const itut ionnel , Par is , t. III, 1923, p. 44.4 1. Rouviere, op. cit ., p. 105.l A. de Laubadere, Tra it e el em ent ai re d e dr oi t ad mi ni st rat if, v ol . 1 , P ar is, 1 970 , p. 30 5.


57/92

Decizia administrativd 101


58/92

I

i

CapitoIul IV . Decizia administrativa

1 . Notiunea de decizie administrativa'

Orice activitate umana presupune adoptarea unei hotarari, a unei decizii. Oameniiurmaresc r ea li za rea uno r scopu ri , a uno r obj ect ive. Or, pen tru inf ap tu ir ea ace stor a,este necesara 0 actiune, in general, sa u 0 lnacjiune. In ambe1e situatii se imp une, cunecesitate, 0 hotarare, 0 decizie.

A c ti vi ta te a a dm i ni st ra ti va , c a a ct iv it at e u m an a ,presupune, de asemenea, existentaunor decizii, FUnd adoptate de o rgane a le administratiei publice, aceste decizii au fastdenumite decizii administrative.

Deciz ia admin is t ra t iv i ipoa te f i definita ca 0 manifestare de vointa a unui organ aladn:inistratiei pub lice, constand intr-o optiune in vederea realizarii unui scop.

In acest sens, pot exista mai multe situatii.Ast fe l, p ri nt r-o dec iz ie admin is tr at iva se poa te adopt a 0 varianta dintre ma t multe

solutii posibile.Chiar ~i in cazul in care 0 singurd variants este posibild, ne a fl am in p rezent a

unei decizii, intrucat elementul alegerii exista si Intr-o astfel de situatie deo arece d er eg ula, sun t p rop use m ai multe so lutii, In urm a anaJizei tu turo r acesto;a, se co ns~ta

ca una singura e st e pos ib il a, f ap t car e det ermina adop ta rea solutiei realizabi le in aceleimprejurari.

N u este exclusa posibi li ta te a sa f ie propusa 0 singura solutie. Se pune problemad a ca , i n tr -u na st fe l de caz l mai suntem in prezenta unei decizii.

Dupa parerea noastra , $i in aceasta situatie existd 0 decizie, deoarece se adopta 0hotarare, pe baza ana li ze i uno r f ap te concret e, ia r in prezentarea unicei solut ii suntav ute in ved ere diver se p rop un eri, d intre care este aleasa ~i p re z en t a ta o rg a n ul uidedecizie 0 s ingu ra so lu ti e. Pe de a lt a par te , o rganul de dec iz ie a re dep li na l iber ta te de a 0a cc ep ta , a do pt an d s ol ut ia p re ze n ta ta ,sau de a 0 respinge, ceea ce in fond inseamna toto dec iz ie , dar 0 decizie negativd, de respingere o ri de rnbdi fic ar e a soluti ei p ropuse .

Administrat ia publica este 0 a c ti v it a te e x ec u ti v a,De regula, le ge a n u a ra taparra Incel e mal mic i amanun te. cum t rebu ie sa f ie execu ta ta , l as and o rganelor admin ist ra ti eipublice libertatea de a d e ci d e modul de executare, in functie de fiecare s i tua t ie concre ra ,

Cand organele adminis trat ie i publice nu au0

asemenea libertate, legea prescriind~n mod .obligatoriu cum~ebuie sa se actioneze, decizia administrativa nu poa temterveru.

De exem plu, p otrivit legislatiei tarii n oastre, toti cetaten ii r oman i sunt eg ali indrepturi, in toate domeniile ~i sectoarele de act ivitate, f 'ara deosebire de nat ionali ta te ,r asa , s ex sau rel ig ie . Or, p ri nt r-o dec iz ie adrnini st ra ti va nu se poa te hota ri c a un cet a-

J C u p ri vi re l a n o t iu n eadedecizie a dm i n is tr at iv a, asevedea: AI. Negoi li i ,Drept administrativ~i elemente de ~tiintaadrninistiatiei, o p. c it ., p . 1 97 ~i urm.; Idem, Stiinta administratiei, op. cit.,p. 1 21 ~i urm.; NT Oroveanu, Elemente ale stiinte! administratiei destat, op.cit., p.220 ~i urm.;H. Buch, La decision, in Traite de science administrative, citat supra, p. 444 si urrn.

Decizia administrativd 101

t ean sa a iba m ai put ine d rept ur i d ecat a lt ul t nt r-o a nu mi ta si tu ati e. In acest caz, legeaprevede expres si rara nicio exceptie conduita de urmat, modul cum trebuie sa seactioneze, stabileste, deci, 0 obl iga t ie impera t ivepentru orice p er so an a s iorgan de stat.De aceea,in s i tua t i a re la ta ta ,organele administrat ieipub li ce n u p ot s a a do pt e 0 solutied in tr e mai m ul te posibi le , nu pot dec i sa adopt e 0 decizie adrninistrativa,

Cu totul a lt a e st e s it ua tia , de p il da , a tune i cand o rganel e p ol it ie i con st ata 0 faptasocotitii a f contraventie.Organul respeet iv are l iber ta tea de a aprecia gravi ta te a faptei,precum ~i ce sanctiune sa aplice, daca legea prevede posibilitatea mai multor sanctiunialternative. Astfel, in acest caz, organu1 de polit ie avand posibil itatea unei a1egeri ,solutia adoptata constituie 0 decizie administrat iva,

Desigur, l iber ta tea de alegere nu inseamna liber arbitru. Organul administratieipubliee adopts decizii le in conditiile stabi li te de lege. cu respectarea strictii a dispozi-tiilor legale.

Pe de a lt a p ar te , i ns~ i a le ge re a une i so lu ti i nu e ste t acut a 1a in tfun pl ar e. E a p re su -pune 0 analiza realists, constienta ~i responsabil ii a difer itelor propuneri , optiuneaopr indu -se a supr a cel ei m ai e fi ci en te si mai ade cv at e s it ua ti i d e f ap t.

Mai trebu ie relevat fap tul ea deeizia admin istrativa este ad optata intotdeau nap entru inf aptuirea un uia sau a mal mu lto r scop uri, prin or ganizarea uno r actiu ni, inmajoritatea cazurilor, sau a unor inact iuni ,

Pe baza an aIizei r atio nale a situatiilor de fapt ~i a variantelor prezentate, organulcompetent i~i exprima vointa prin adoptarea deciziei,

Eficienta ~i valoa rea s oc ia la a une i dec iz ii admin is tr at ive dep ind d e modul in car e

e st e int eleasa p roblema ce t rebu ie r ezolva ta , d e r ea li smul so lu ti ei ado pt at e, p recu m ~id e opo rtun itatea actiun ii, de in dep lin irea la timp a actiun ii ce trebu ie In tr eprin sa p ebaza solutiei l a car e s -a a ju ns .

D a c a l ip s es techiar ~i n umai un a d intre aceste condit i i , sco pu1 pentr u care a fostad op tata d ecizia r esp ectiv a nu se v a mai putea in faptui sau se va in faptu i, dar in modpartial, limitat,

Sp re a fi in masura saslujeasca interesul general al societatii, decizia administra-tiva trebuie:

1. sa aiba un putemic temei sti inti fic;2. sa aiba un caracter realist , sa contina cea mai adecvata rezolvare a problemei in

cauza , pe baz a u ne i e va lu ar i e xacte a s it ua ti ei de f ap t;3 . s a int ervi na i n t imp u til .Numai in f el ul ace st a se p oa te r ea li za mis iu ne a a dmin ist ra ti ei pub li ce , c ar act er ul

social-poli tic al deciziei adminis trat ive, ea factor de realizare a pol it ie ii s ta tului.Deci zi il e admini st ra ti ve pot s a p rivea sc a p ro bl em e d e natur a in te rna a le o rgan el or

a dm i ni st ra ti ei p ub li ce , e lereferindu-se, in general, la organizarea interioaraa acestora,la repartizarea de atributi i~i sarcini d e se rv ic iu p e c ompart imen te , per soan e e tc .

Alte decizii adminis trat ive privesc act ivitatea organelor adminis trat ie i in raport cusub iect e de d re pt ext er ioar e ace stor a, r el at ii le o rg anelor a dm in is tr at iei cu f ac to ri d inmediul social in care sunt integrate.

Dupa cum a m m ai a ra ta t, p en tr u ca a dec iz ie a dmin is tr at iv a sa a ti ng a pe dep li n sco-pul pen tru c ar e a f ast e mi sa , e st e a bsol ut in di sp ensa bi l c ao rganu l emi te nt sa cunoascdf oa r te e xa c tsituatia care a pri le juit adoptarea aeelei decizii,

Ilr.

~.rr

102 Organizarea si functionarea administratieipub/ice

Aceasta condi ti o de baza a e fi cl ent ei dec iz ie i admini st ra tive r idi ca 0 prob lema de

Decizia administrativa 10 3


59/92

Aceasta condi ti o de baza a e fi cl ent ei dec iz ie i admini st ra tive r idi ca 0 prob lema deeea mai mare insemnatate, anume cine este eel mal in mdsura s a adopte 0 decizieadministrativa.

in ceea ee priveste compe tenta adoptari i une i dec iz ii admini str at ive , dupa pa re reanoast ra , e ste recomandabi l ca problemele d ife ri te lor col ec tivi ta ti sa fi e rezolva te decat re inse si organe le admini st ra ti ei publ ice de l a ace l nive l,

Soluti a propusa se bazeaza pe faptul e li acest e o rgane cunosc eel ma i bine nevoi lesociale locale, probIemele care privesc colectivi tati le respect ive, de aceea este indicatca numai acest e organe s a ado pte decizii le privind problemele in c a u z a ,Rezolvareaacestor p robleme prin dec iz ii a le organe lo r i er arhi c superioa re com port a ri scul unor

solut ii neadecvate, datorita cunoasteni, nu intotdeauna suficiente, de catre acele organe,a problemelor care privesc colectivi tati le locale. Aceste probleme pot fi rezolvate mult,ma i b ine de cat re organe Ie infe rioare , de cat re o rgane le de Ian ive luI l aca re se va apI icadecizia.

Autonomia priveste atAtorganizarea ~ifunct ionarea administrat iei publice locale,cat ~i gestionarea, sub propria responsabil ltate, a intereselor colectivi tati lor pe care lereprezinta,

Da to ri ta i era rhi za ri i organe lo r admini st ra ti ei pub li ce , dec iz ii le o rgane lor supe-rioa re sunt obl iga to ri i pentru organe le infe rioa re , care vo r t rebui sa Ie execute intoc -mai .In aceasta situatie, spre a se evita apari tia unor rezolvari neadecvate a problemelorcare p rezint a in te re s pent ru colec tivi ta ti le locale , c redem ca organeJe supe rioa re nuar trebui sa intervina decat In masura In care deci zi il e organe lo r infe rioa re a r veniin con tr adi ct ie eu di spozi ti il e exprese a le deci zi il or organe lo r superioa re , de pi lda,ordinul unui ministru incalcl i 0 hotarare a Guvemului.

Deciziile administrative pot sa. se refere la situatii cu caracter de generalitate.Aeestea sunt deciziile normative.

Al te deci zi i adminis tra ti ve po t sa priveasca s it ua ti i concre te , pa rt icul are . Aces teasunt deciziile individuale. Decizi ile eu caract er ind ividual sunt emise tocma i pent ruaplicarea la cazurile concrete a decizii lor nonnative.

Ca sa aiM valabil itate, 0 deci zi e admlni st ra ti va tr ebu ie sa fi e legalii, sa respectedispozitiile in vigoare ale legii , Acest fapt impune din partea celor care adopta decizii leadministrative 0 cunoastere temeinica ~i la zi a Iegislatiei.

Fundamentarea juridica a decizii lor administrat ive const ituie 0 conditie hotarA-toare pentru aplicabil itatea acestora. Faptul mentionat atesta lnsemnatatea deosebitaa activitatii juristilor,

Nieio dec iz ie admini st ra ti va nu t rebuie sa fi e adoptat a tara consultarea acestora,i nt ruca t e i sun t cei ma i in masura sase pronunte cu privire la fundamentarea juridicaa unei decizii .

I'.1::

;

2. Participantii la decizia administrativ3i

2.1. Coasideratii generale

De~i est e semnata de 0 persoana, in reali ta te , decizia administrat iva este, de regula,rezultatul activitiitii mai multor persoane, fiecare avand un anum it rol in adoptareasa.

Decizia administrativa implies 0 deplina colaborare intre diferitele compartimentedin eadrul unui organ al administrat iei pubIice, i1'$'e organe difer ite ale administrat ieipub li ce sau int re o rgane a le admini st ra ti ei pub l ice, pe de 0 pa rt e, a lt e o rgane de s ta t,

organiza~ii nestatale , cetateni, pe de alta parte .Part ic ipa rea mai multor pe rsoane Ia fina lizarea dec iz ie i cons ti tui e un factor de ga -rantie a viabi li ta ti i acesteia, prin evi tarea unor eventuale erori care s-ar putea strecuraIn cazul adoptari i d 7ciziei de catre 0 singura persoana,

Desigur, in anumite imprejurari , neeesitate a solut ionari i urgente a unor problemepoate impune adop ta rea dec iz ie i de cat re 0 singurd persoana, fiiriiconsultarea unuicol ec tiv, fapt greu de reali za t, s au chiar imposibil , daca urgenta est e foa rt e mare .

Insa asemenea situati i ar t rebui sa aiba caracter de exceptie, decizia administrat ivade finindu-se, p rin ins~i na tu ra sa, ca rezul ta t a l colaboriirii mai multor persoane.

Aceast a caract er is ti ca a dec iz ie i admini st ra ti ve nu a re ca rezul ta t anihi la rea ra s-punde rii i ndividua le a celor care au pa rt ic ipat l a adop ta rea deci zi ei , ra spundere cares-ar dilua in raspunderea organului.

Pe langa r a sp u nd e re a o rga n ul uiin ansamblul sau, f iecare persoana care a participatla adoptarea deeiziei va purta riispunderea individuald in legatura cu acea decizie .

2.2.Partlcipantii in raport cu rolullor la adoptarea deciziei

De la incepu t, t rebu ie facuta di sti nc ti e in tre pe rsoane care decid ~i persoane caresunt doa r consu lta te a tunc i cand se adopta 0 decizie. .

Intrucat factorii de decizie, In mod fi re sc , nu pot sacuprinda in sfera cunostintelorlor mul ti tud inea de prob leme impli ca te in adoptarea une i dec iz ii , a ce st fapt impune inmod obligatoriu ~inecesar consultarea ~ia altor persoane, a unar special is ti .

Chiar daca nu a u participat in mod direct la adoptarea deciziei, persoanele con-su lt at e, dupa pa re rea noas tra , nu t rebuie exone ra te de ra spundere in ceea ce p rivest edecizia respective.

Raspunderea care trebuie sArevina aeestor persoane se lntemeiazii pe faptul ca esteposibil ca defectuozitatea unei decizii sa f ie rezul tatuI avizeIor ipropunerilor eronate

ale persoanelar consultate.Raspunderea t rebuie sa revina tuturo r pe rsoane lo r care, i nt r-un fe l s au a ltu l, au lua t

parte la adoptarea unei decizii administrative.Evident, gradul de raspundere trebuie sa fie diferit, de la caz la ca z, in raport cu

part ea de vina a f ieca re i persoane l a savars ir ea e ror ii ,Pentru adoptarea unei decizii viabi le este necesara consultarea largi: a populatiei.Aceasta creeaza cele mai favorabile conditi i pentru adoptarea unor decizii adminis-

trative de na tura sa raspunda in eel mai inalt grad comandamenteIa r socia le, princunoasterea cat mai deplina a acestora.

; _" ~

104 Organizareasifunctionarea administratieipublice Decizia administrativii 10 5


60/92

104 Organizareasifunctionarea administratieipublice

Totodata, prin consultarea mernbri lor societati i, se asigura asocierea si adeziuneapopulat ie i Ia decizii le adminis trat ive. Acest fapt, desigur, nu rarnane lara consecinte,deoarece a st fe l se usu reaza conside rabil execu ta rea dec iz ii lo r i n cauza, pe baza con -vingeri i destinatari lor acelor decizii ,

2.3. Participarea persoanelor din aparatul administrativ

Fiind dec iz ii a le o rganelor admin ist rat ie i pub l ic e, l a adopt ar ea ace sto ra t rebu ie saparticipe, ca a consecinta fireasca, persoane din cadrul acestor organe.

oprima categorie 0 fonneaza conducatorit organelor respective, pr ecu m si alte

per soane care det in funcp i de conduce re in ace le o rgane.Categoria mentionata cuprinde p er so an el e c udrept de decizie,adica persoanele

care efect iv decid, care adopts decizii le adminis trat ive.i nt ruca t de vointa ~ igand ir ea ace sto ra dep ind dec iz ii le car e vor f i adopt at e, t rebu ie

ca per soanel e cu d rept de dec iz ie sa posede 0 I og ica desava r~ it a, un put emic sp ir it dediscemamant ~iresponsabilitate, 0 dep li na ~ i exac ta cunoast er e a r ea li ta ti lo r soci ale , acerintelor actuale ~i de perspective, a posibil itat ilor de sat isfacere a acestora.

Toate aceste cal itat ! t rebuie sli f ie 1n5a completate cu temeinice cunostinte in pro-blemele In care intervin decizii le adminis trat ive. Este deci recomandabi l, pe cat posibil ,ca persoanele cu drept de decizie sli f ie special is ti , sa posede cunostinte de special itatein domen ii le i n car e int ervin dec iz ii le admin is tr at ive. De aceea , d in colect ivel e car eadopta decizii le este indicat s li fad parte ~ispecialist i,

Aceast a deoarece, r ar a a p rega ti re de speci al it ate , e el put in a uno ra d in tr e f ac to ri i

de dec iz ie, nu est e exclusa pos ib il it at ea ca dec iz ii le adopt at e sa nu poa ta o fe ri c ea maiadecvata rezolvare problemelor in cauza, Numai 0 pregatire de specialitate temeinica~i I a curen t cu cele m ai n oi cuceriri in domen iu l r espec ti v poa te a sigu ra ca dec iz ii leadminis trat ive contin solut ii realiste, eficiente , de natura sa contr ibuie Ia sat isfacereain condi ti i t ot mai bune a cer in te lo r soc ia le .

Elabo rarea u nei decizii adm in istrative este un proces comp lex, amplu, uneo ri dedurat a, c ar e neces it a un mare volum de munca, acti vit at i numeroase , mul ti pl e cer ce ta ripe teren, 0 vasta ~iaprofundata documentare tehnico-sti inti fica si sociala etc .

Per soanel e car e dec id , p ri n insa~ i natur a funct ii lo r l or de conduce re , nu au timpulnecesa r pen tru a des fa su ra int reaga gama a lucr ar il or i n-urma carora e st e adopt at a 0decizie administrativa.

Acest e per soane nu au posibi li ta te a decst sa se p ronunt e a supra unu i mater ia l c ar el e e st e p rezent at , a supra p ropune ri lo r car e I e sunt f acut e pen tru adopt ar ea dec iz ie i.

S it ua ti a r el evata impune cunecesit at e ca, la adopt ar ea dec iz iil or admin is tr at ive, saparticipe si persoane de s~ecialitate care nu au drept d e decizie, persoane care detinfunctii medii. . .

Se poa te apreci a ca, in ult ima instanta, valoarea unei decizii adminis trat ive este con-ditionata, in mare masura, de compe tent a, const ii nc iozi ta te a p ro fe sional a, cor ec ti -tudinea ~ i spi ri tu l de r aspunde re a le ace stor per soane. E le sunt ace lea car e e fectueazatoate lucrari le pregati toare pentru adoptarea unei decizii , cerceteaza problemele impli-cat e ~ ipr ezint a o rganului de dec iz ie p ropune ril e pen tru adopt ar ea dec iz ie i.

Evident , organul de deciEe studiaza cu toati i a tent ia mater ia lul ce i-a fost prezentat ,apreciaza solut ii le propuse, dar nu are intotdeauna posibil itatea sa verif ice exact itateatuturor datelor prezentate.

Decizia administrativii 10 5

In gener al, or ganul d e decizie se m argineste d oar sa cerceteze materialuI ce i-afast prezentat ~i s a a le aga u na d in tr e s ol ut ii le p ropu se , e vent ua l s a r ecurga l a 0 solutieproprie , dar tot pe baza documentelor prezentate de persoanele tArli drept de decizie ,

Din aceasta r ezulta mar ea lnsemnatate ~i, totodata, m area r aspu nder e ce r ev in ep erso aneior rar a drep t de d ecizie, adica a celor care studiaza in con eret pro blemelece t rebu ie r ezol va te si p ro pun sol uti i p en tr u r ezolv ar ea a ces to ra , p ri n ad op ta rea u ne i

decizii.La fel, si p oate mai mult chiar, decat p er so anele cu dr ept d e d ecizie, per so an ele

e ll f unct ii med ii . f 'i ir ad rept de dec iz ie , t rebu ie sa a iba 0 buna pregatire profesionala,de specialitate, 0 cunoastere deplina, temeinici i ~iexacta a reali ta ti lor sociale , a nece-s it ii ti lor ce urrneaza a f i sat isfacute , precum ~i a posibil itat ilor mater ia le de sat isfacerea aeestora, iar totod ata, mult realism, un d ezvoitat spirit de discernamant, obiecti-vitate ~icorectitudine in al egerea modal ita ti lo r de r e zo lv ar e a p robl emei or cu car e su ntconfruntate organeJe administratiei publice.

Se poa te a fi nn a c a, i ntr -o m are masu ra , cal it at ea act iv itAl ii o rg an el or a dm in is tr a-tiei pub lice d epinde de calitatea mun cii persoan elo r cu funep i med ii din apar atu ladministrativ.

Z:. 0 ,

2.4. Participarea cetatenilor ~i a organjzatiilor' nestatale

Dupa eum aratam mai inainte , eficienta unei decizii adminis trat ive depinde, in pri-mul r and, de cunoas te re a cat mai d ep li na ~ ima i exact a a c er in te lo r soc ia le, a nevoi lo r

populat ie i de la difer ite nivelur i a le organizar ii societati i.Invederea realizari i acestui imperat iv major al act ivitat ii adminis trat ive, se impuneca, la adoptarea deciziilor administrative, sAparticipe ~i cetatenii, diferitele organizatii~i asociatii ale acestora.

Cet ateni i p ot p ar tic ipa l a adopt ar ea dec iz ii lo r a dm in is tr at ive, a ti lt p rin p reze nt alor i n o rganel e de condu ce re c ol ec ti va a le o rg anelor a dmin ist ra ti ei pub lic e, p recu rn ~ iprinsugestiile si propunerile pe care le fac organelor adminis trat ie i pubJice in vedereaadopt ar ii uno r dec iz ii s au pen tru i mb un at ap re a e elor i n c ur s d e adopt ar e.

Par ti ci pa rea cet at en il or la adopt ar ea d ec iz ill or a dm in ist ra ti ve , f ie i n m od ind iv i-dua l, f ie in tr -un cad ru i ns ti tu ti onal iz at , o rgan iz at , consti tu ie a m an if est ar e g ra it oa re adezvoltarii continue a democratiei, 0 e xp re si e a par tic ipar ii la rg i, d ep li ne ~ i e fect iv e apopulat ie i la rezolvarea problemelor sociale , la conducerea societati i,

3. Elaborarea deciziei administrative

3.1. Initiativa adoptiirii deciziei administrative

l na in te de a se o rg an iza 0 act lune, este necesara intervent ia unei initiative, c ar e sadeclanseze actiunea in cauza , L a f eI , ~i in cazul deciziei adminis trat ive, este necesarainitiativa adoptarii acelei decizii.

Ini tiat ive deciziei poate saapart ina organului care 0 v a emite, dar ~i altor factori,exter iori organului emitent . AstfeI, 0 d ec iz ie adm in ist ra ti va poa te f i i ni! iatA de un a ltorgan al adminis trat ie i publice .

106 Organizarea si functionarea administratiei publice Decizia administrative 107


61/92

De asemenea, initiativa adoptarii unei decizii administrative poate veni ~i din par-tea diferitelor organizatii ~iasociatii nestatale sau chiar din partea cetatenilor in mod~~~ ,. Organul ~ iten~ nu este lnsa obl igat sa adopte dec iz ia , decat in cazul cand initia-

hva. a_dOptillilaparpne unor organe fala de care este subordonat organul ce va emitedecizia, In alte situatii, initiativa nu reprezinta decat 0 simpla propunere, a sugestiec:rre nu obl.igaorganul emitent, acesta avand deplina libertate de a adopta sau nu deci-zia respectiva.

Initiativa adoptarii deciziei administrative intervine in cazul in care se constataexistenta unei nevoi sociale, pentru a direi satisfacere este necesara 0 decizie admi-nistrativa,

3.2. Pregatirea proiectului de decizie

Mai mt3.i,este necesar sa se stabileasca tn mod precis nevoia sociala ce trebuiesatisfiic~ta, precum ~i ce anume se impune sa se faca pentru satisfacerea acesteia, cualte cuvinte, determinarea obiectivului de inf8.ptuit, scopul urmlirit prin decizia careurmeaza sa se adopte precum ~imijloacele de realizare.

Pe tot parcursu l acestui proces, se va avea in vedere gradul de prioritate adicaurgenta satisfacerii unei anumite nevoi sociale. '

Tinand seama de acestea, indiferent de stadiulla care s-a ajuns in procesul elabo-rarii unei decizii administrative, daca in acest t imp se iveste 0 cerinta sociala priori-tara, intr-o astfel de situatie se suspenda temporar elaborarea deciziei afiate in lucrua~ica in c~ de elabor~e, ~ise acorda prioritate deciziei legate de cerinta urgenta c~a intervenit, care trebuie deci satisfacuta inaintea altor cerinte.

3.3. Culegerea datelor

Adoptarea unei decizii administrative trebuie sa se sprijine pe 0 serie de date. Cuca t sunt mai complete ~i mai exacte acestea, cu amt decizia va fi mai realista ~imaieficienta,

De aceea, elaborarea deciziei administrative trebuie sa se bazeze pe 0 ampla ~iaprofundata documentare.

Culegerea datelor prezinta 0 covdrsitoare insemnAtate pentru organele adrninis-tratiei publice, intrucat in functie de ele se propun ~isolutii le menite sa duca la satis-fac~rea nevoii sociale care a generat decizia respectiva,

In cadrul documentarii, trebuie culese 0 multitudine de date, de natura diferita, cum

sunt iI~fonna~ii1ecare se refera la cele mai noi realizari ale stiintei si tehnicii, ee trebuieavute in vedere pentru alegerea celor mai economicoase si mai efieiente mijloace derealizare a obieetivului stabilit.

o atentie de cea mai mare insemnatate in cadrul documentarii se va acorda cu-noasterii exacte a realltatilor sociale. Dupa cum ammai ararat,daca aceasta cunoastereofera date incomplete sau, mai gray, inexacte, rezultatul va fi adoptarea unei deciziieronate, carenu va duce la rezolvarea adecvata a problemei in cauza,

Documentarea se realizeaza prin cercetarea unor lucrari sti intifice, statist ici,rapoarte, procese-verbale, dari de seama, anchete etc.

Operatiile de doeumentare pot fi mult usurate prin utilizarea masinilor de calcul, acomputerelor, din ce in ce mai frecvent folosite in administratia publica.

3.4. Selectarea ~i interpretarea datelor

Dupa ee s-a terminat culegerea informatiilor, urmeaza doua operatii importante, sianume selectarea ~i inierpretarea acestora.

Operatiile rnentionate sunt necesare, deoarece nu toate informatiile obtinute pre-zinta aceeasi insemnatate pentru decizia ce va' fhadoptata. Vor fi retinute, cu preca-dere, acele date care sa asigure 0 eficienta sporita, obtinerea de rezultate maxime cu

cheltuieli minime, in conditiile satisfacerii depline si optime a cerintei sociale care agenerat decizia ce urmeaza a se adopta.

3.5. Adoprarea deciziei

Cunoscute fiind scopul ~i obiectivul ce trebuie infaptuite, precum ~iinformatiileculese, selectate ~iinterpretate, se trece la adoptarea propriu-zisa a deciziei,. in aceasta faza, pot f i p rezentate mai multe propuner i, care sunt d iscutate, cuargumente pro ~icontra in cadrul deliberdrii.

Pentru a se ajunge la un rezultat util, deliberarea trebuie judicios organizata. Astfel,materialul pregatit pentru elaborarea deciziei, impreuna eu propunerile prezentate, vorfi transmise in timp util membrilor organului de decizie, pentru ca acestia sa Iepoataana liza , spre a avea ast fe l pos ib il it atea de a se pronunta a tunc i cand vor fi supusediscutiei materialele respective.

In cadrul deliberarii , membrii organului de decizie i~i vor exprima parerea inIegatura eu propunerile prezentate privind proiectui viitoarei decizii,

Este cu totul daunatoare tendinta de a impiedica expunerea libera a opiniilor,Aceasta practica poate duce la adoptarea unor decizii necorespunzatoare, Numai

pe baza confruntarii diferitelor opinii sepoate ajunge la concluziile cele mai adecvatesituatieiin cauza,

A nu tine seama de opiniile altora, dintr-un sentiment de orgoliu prost inteles,tnseamna a prejudicia ins~i activitatea organului emitent al deciziei, inseamna a aduceatingere misiunii sociale a administratiei publiee.

Decizia optima se realizeaza prin retinerea solutiilor celor mai temeinic argumen-tate ~i conforme eu realitatile sociale.

La deliberare pot fi invitate ~i persoane care nu vor participa la vot, spre a fi con-sultate in problemeie care formeaza obiectul deliberlirii 1.

omare lnsemnatate prezinta consemnarea exacta in seris a punctelor de vedere

exprimate, spre a putea fi examinate atunci cand se va intocmi proiectul de deciziecare va fi supus la vot.

Deliberarea se finalizeaza cu adoptarea deciziei. Este un moment deosebi t deimportant, care reclama mult spirit de raspundere din partea eelor care decid.

Pentru ea decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca, la adoptarea ei, sa setinaseama de top factorii ~i eiementele implicate in problema ce trebuie rezolvata,

1 In legatura cu del iberarea, a se vedea $i : A.F Osborn, Applied Imagination, New York1957; Ch. Clark, Brainstorming, Paris, 1962.

108 Organizarea sifunctionarea administratiei publice Decizia administrativii 109


62/92

4. Utilizarea tehnicilor moderne!

In procesul deci ziona l, de un rea l folos pent ru o rgane le admini st ra ti ei publ ice sun trealizarile stiintei ~itehnicii contemporane.

In acest sens, este necesara din ce in ce mai mult promovarea larga in munca deorganizare si conducere a societatii a metodelor modeme de analiza, decizie ~i pre-lucrare automata a datelor.

Un loc import ant I Iocupa in acest sens computerele. Utilizarea acestora scurteazatimpul necesar pentru obtinerea unor informatii care au fost anterior introduse inmemoria masinii.

Totoda ta , se poat e ape la l a compu te re ~i pent ru alegerea unei solutii. Alege rea selntemeiaza lnsa pe programarea masinii , efectuata pe baza observari i unor fapte petre-cute in trecut ~i a conc1uzii lor desprinse din analiza acelor fapte.

Or, i n act ivi ta tea o rgane lor admini st ra ti ei publ ice se po t ivi s it ua ti i cu 0 accentuataspecificatie, care sa nu corespunda intru totul lmprejurarilor avute in vedere lap rog ramarea masini i, i ntr -un asemenea caz , daca s-ar adop ta dec iz ia admini st ra ti vapot rivi t da te lo r fumiza te de compu te r, e st e pos ibi l sa nu se a junga la cea ma i adecvat arezolvare a situatiei respective.

Pa ra a subaprecia con tr ibut ia de mare insemna ta te a masini lo r modeme de cal cull a faci li ta rea act ivi ta ti i admin ist ra tive, c redem to tus i c li , t n une le cazur i, u ti li za reaacestora trebuie sa se faca cu multa grija si atentie, Este bine ca solutia oferita demasina sa fie totusi analizata prin raportarea ei la situatia in care se va apliea . Dupaparerea noastra, in ultima instanta, omul t rebuie sa fi e eel eare decide , evident , t inandseama ~ide datele furnizate de ordinatoare.

S-a facut 0 remarcaanume ca func tionarul admini st ra ti v a r pu tea fi t ent at sa con-s ide re masina ca un pa ravan care sa inl ature propri a sa raspundere -,

Aceast a in seamna ca, apl icand solut ia ofe ri ta de masina , funct ionarul sa nu se maicons ide re ra spunza tor pent ru deci zi a adoptat a, deoa rece nu a lua t-o e l, c i masina ,

Se ma i adauga ca, l a adapos tul ord ina to rului, func tionaru l admini st ra ti v i~i spo-r est e considerabi l a tri but ii le , exc luzand or ice in fluenta a mediului ext ern, ut il iz areacomputerelor putand sa amplifice muIt autonomia ofganelor administrat iei publicefata de factorii politic!'.

Cu toa te ca ut il iz area p rog re sului t ehn ic in admini st ra ti e e st e inevi tabil a, aceas tanu trebuie sa situeze organele administrat iei publice in afara comandamentelor ~i ras-punderii lor sociaIe.

Indi fe rent ca deci zi s' re fl ec ta opt iunea sa personal a sau opt iunea masinii , e el careemi te deci zi a va t rebu i sa poart e int reaga ra spunde re pent ru aeeas ta .

Au toma ti za rea nu t rebuie sa duca l a s it ua rea organe lo r admin ist ra ti ei pub li ce ina fa ra re la ti il or de subordonare fat a de o rgane le d in p ropriul si st em ~i fata de organelelegislative, ale carer hotarar i Ie executa.

! .

1 L. Boullet $i altii, Lerecherche operationelle element de latheorie dela decision, inTraitede science administrative, citat supra, p. 4 7 2 ~i urm.

2 M Oroveanu, Introducere in stiinta adrninistratiei de stat, op. cit., p, 199.J Ibidem.

109

5. Executarea deciziei administrative

Dupa ce a fast adop ta ta , dec iz ia adminis tra ti va t rebuie executata,t rebu ie pusa inapl icare. Ori ca t de buna a r f i 0 deci zi e, daca nu est e executat a sau est e de fectuos exe -cutata, intreaga munca depusa anter ior pentru elaborarea ei se iroseste,

De ret inut f aptul ca, dupa adop ta rea de cat re organu l emi tent, deci zi a adminis tra -tiva devine obligatorie. Prin u rmare , i n caz de neexecutare, pot fi apl icat e sanc tiun il eprevazute de lege celor care se fae vinovat i de neexecutare.

In vede rea executar ii, organe le admini st ra tie i publ ice adopt s 0 seri e de masuriorganizatorice, privind mobil izarea Si uti lizarea mij loacelor materiaIe, f inanciare ~iumane necesare executarii. Cu cat mai bine este organizata executarea, cu adt seinfaptuie~te mai deplin scopul deciziei respective.

Principiul organiziirii tiinlifice, care se apl ica in intreaga act ivitate a organeloradministrat iei publice, nu trebuie sa Iipseasca nici din procesul de executare a decizieiadministrative.

Es te necesa r ca toa te act iuni le pr iv ind exeeu ta rea dec iz iil or admini st ra ti ve sa fi eintegrate intr-un sistem organizat, fiecare actiune avand un rol bine determinat inprocesulexecutarii,

Un e lement deosebi t de import ant a I executari i e st e oportunitatea acesteia.Asa cum aratam mai inainte , 0 intarziere in executare poate avea uneori consecinte

deosebit de grave, de natura sa aiba ca rezul tat chiar imposibil itatea executari i,Ca sa se poata realiza in conditi i opt ime scopul urmarit prin decizia administrat ive,

aceas ta tr ebu ie executat a l a momentul opor tun, adi ca n ic i prea t arz iu, cand dec iz iadevine inuti le , dar niei prea devreme, cand mca nu sunt intruni te toate conditi ile pentrucea mai buna executare.

Decizia administrat iva poate fi executata direct de catre organul administrat ieipublice, dar ~i de catre 0 organizatie nestatala sau chiar de catre cetdteni, in modindividual,

i n procesu l de executare , t rebuie sa se tina seama cu str ictete de competenta f iecaruiorgan in parte, in asa fel incat sa se evite suprapunerile si paraIelismele, fapt care arpu tea avea e fecte nega tive in ceea ce p rivest e execu ta rea deci zi ei ,

To toda ta , s e impune exe rc it ar ea unu i control riguros si permanent al modului incare este executata decizia administrat iva, spre a se evita eventualele abateri , intarzier i,chiar incorectitudini,

Controlul este necesar si pentru a se verifica in ce masura decizia eorespunde

si tua ti ei de fapt , spre a seputea int erveni l a timp cu corect ari le de rigoare . Aceast a cuatat mai mult cu cat, in faza de executare a deciziilor administrative, poate sa fi pusain lumina 0 serie de elemente.

I

6. Conclnzii

inprocesul executarii deciziilor administrative, este posibil sase constate eli . 0 deci-z ie pu reusest e sa o fere cea ma i buna rezolva re p rob leme lor care au gene ra t-o.

Intr-o asemenea situatie, organul administrat iei publice 0 poate modif ica sau chiaranula printr-o alta decizie , care sa corespunda acelei imprejurari .


63/92

112 Organizarea sifunctionarea administratiei publice Administratia publica si ordinea de drept 113


64/92

A s tf el , e x is ta0 rdspundere penald, in cazul savarsiril unor fapte deosebit de gravedin punet de vedere al valorilor ocrotite, anume in cazul savar~iriide infractiuni,

Pentru fapte avand un pericol social mai redus, anume abaterile administrative, afost inst i tui tar i ispunderea admin is t ra t iva .

Nerespectarea indatoriri lor de serviciu antreneaza, in general, rdspunderea dis-ciplinard.

in s fa rs it , e xi st a s i0 r a sp u nd e re c iv il ii ,in situatia 'in care prin fapta savar~ita s-auprodus ~i prejudicii materiale, fie in dauna sccietati i, f ie in dauna unei aIte persoanefizice saujuridice.

Savar~ireaunei fapte antisociale poate sAantreneze 0 s in g u ra f or m ade raspunderesaumai multe forme, in functie de consecinteleacelei fapte. De p i ld a , d a caprin savfu;;ireaunei infractiuni sau a unei contraventii sunt cauzate ~i pagube materiaIe, alaturi de ras-punderea penala sau adminis tra tiva ,dupA caz,va exista ~i 0 raspundere civila ,

Pe de a lta par te , 0 s an c ti un e p at ri mo n ia la , c on s ta n d,de exemplu , in p la ta une isume banes ti , vafi consecinta unor raspunderidiferite, in raport cu felul in care esteincadrata fapta pentru savart>irea careia trebuie platita acea suma..'

Astfel, 0 bligatia de a plati 0 suma de bani poate constitui 0 s a n ct iu n e p e n al a,0 sane-pune administrativa sau 0 sanctiune civila,

Pentru a exista raspundere jur idica, este necesar ca fapta siivar~ita sa fie incriminatdde nonnele juridice, persoana 'incauza sa savfu;;easca fapta cu vinoviitie si sa existe 0legaturii cauzalii intre fapta~i consecinteleantisociale produse.

Stabilirea unei anumite forme de raspundere juridica pentru savfu;;irea unor fapteantisociale depinde de v oin ta si interesele celor aflati la conducerea statului in acel

moment, de importanta vaIorilor soeiale ee trebuie oerotite, potrivit evaluari i date deguvernanti, Inscopul deplinei aparari a acestor valori I

in eadrul forme1or raspunderii juridiee, un loc important l l ocupa rdspundereaadministrativa. Acest fapt se explica prin aeeea ca, printre cele mai frecvente fapteantisociaIe, s e n u ma ra abaierile administrative, in primul rand, savar~irea de contra-ventii'',

Subliniem faptul ca, dupa pa re rea n oast ra ,rdspunderea administrattvd nu trebuieconfundata cu rdspunderea contraventionald, nu trebuie r edusa l a aceasta din urma,Raspunderea contraventionala este 0 forma a raspunderii administrative, neindoielnic,cea mai des Intiilnitii ~i cea mai importanta'. ~,

M ai exista tnsa ~i alte imprejurari care antreneazii r a sp u n de re a a d m in i st ra t iv e ,laraea faptele respective sa constituie contraventii. Mentlonam, de exemplu, majorArilede Intarziere care se aplica pentru nepiata la termen a impozitelor ~itaxelor, anulareaunei autorizatii in cazul tncalcari i unor norme juridiee, lara ca aceste i nc alc ari s afie

1' 1~ !~ !

~ iIi1r;

jr

. ~I V Dongoroz ~i aitii, I n lo cu ir ea r as pu n de ri i p e na le p en t ru u n el e i n fr ac ti un i c u r as pu n de re a

administrative sa u disciplinara, Ed. Academiei, Bucuresti, 1975, p. 9.1 i n l eg at ur a c u r as pu n de re a a dm in i st ra ti va , a s e v ed ea s i:At. Negoila, D r ep t a d m in i s tr a ti v

~i elernente de ~tiinta administratiei, T.U.B., Bucuresti, 1988, p. 274 ~i unn.; M Anghene,Elemente de drept administrativ, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1958, p. 16 ~i urm.; R Ionescu, Drepta d m in i s tr a ti v, E . D .P. , B u cu r es t i,1970, p. 306 ~i unn. ; I Glica;M Stoica, D r ep t a d m in i s tr a ti va1 R.P,R, Brasov, 1958, p. 21 0 ~i urm.; 1. Ioviinas, D r ep t a d m in i s tr a ti v~i Clemente a l e s ti i n te ia d rn i n i s tr a ti e i, E . D .P, B u cu r es ti ,1977, p. 328 ~i u n n .

3 P en tr u a n al iz a d if er it el or o pi ni i, a s e v ed ea :V Gilescu, A. Iorgovan,op, c it ., p .81~i unn.;A. Iorgovan, Drept adrninistrativ, Tratat elementar, vol. III, Bucuresti, 1993, p. 198.

contraventii, tratamentul medical obligatoriu, blocarea contului bancar etc. Savfu~ireaunor asernenea fapte antreneaza raspunderea administrativa, iarnu 0 raspundere con-traventionala. Faptele respective nu sunt ealifieate drept contraventii, iar sanctiunileaplicate sunt sanctiuniadministrative, altele dedit sanc t iun i l e con t raven t iona le ,acesteafiind dear 0 parte din sanctiunile administrative 1,

Constriingerea administrat ivase poate realiza prin mai m ult e m od ali ta ti , s ianume:1. masuri de s iguran la , de exemplu: carantina,vaecinarea obligatorie, retinerea sau

arestarea de persoane etc.;2. masuri de executare silita, cum ar fi: sechestrul ~i v anzarea la licitatie a unor

bunuri ,tratarnentul medical fortat etc.;3. mdsuri de sanctionare, in legatura cu savr~irea unor abateri administrative,printre care, plata unor arnenzi contraventionale.

lntre aceste m o d al it a ti e x is ta0 anume legatura,Astfel, in unele cazuri, anumite masuri de siguranta pot avea ~i caracterul unor

masuri de sanctionare, de pilda, confiscarea de bunuri a carer detinere este interzisasa u interzicerea practicari iunei profesii.

Alteori, masurile de siguranta pot fi, t ot od at a, s i m as uride executare sil ita. Unexempluin acest sens il constituie apliearea detratamente medicale fortate sau ret inereaori arestarea unor persoane.

Caraeterizarea masurilor de constrangere administrativa trebuie Iacma, asadar, infunctiede imprejurarile concrete in care sunt aplicate, de normele inciilcate prin fapteleantisociale care au determinat aplicarea acelor masuri de constrangere administrativa,de scopul urmarit prin acele masuri .

As a eum a m a ra ra tmai inainte, printre masurile de c o n st ra n g er e a d m in i st ra r iv asenumara~i sanciiunea administrativd.

2. Sanctiunea administrativa

Pentru savar~irea abaterilor administrative se a p li ca s a n ct iu n iadministrative.Spre deosebire de unele opinii exprimate in literatura de specialitate', dupa parerea

noas t ra , sanc t iun i l eadministrative sunt aplicate numai de catre organe le admin is t ra t ie ipublice ~i numai pentru savar~irea unor abateri administrative.

Celelalte organe ale statului aplica sanctiuni specifice activitatii fundamentale pecare 0 r ea li ze az a, c hi ar d ac a,in unele cazuri, a se m en e a m a su ripot sa fie socotite caavand earacter administrativ.

Astfei, exista sanctiuni specifice dreptului constitutional, aplicate de organeJe

legislative, de exemplu, ridicarea imunitatii parlamentare sau demiterea Guvemuluiprintr-o motiune de cenzura, sanctiuni penale ~i procesual-penaIe, precum pedepseleprivative de libertate sau amenzile procedurale, sanctiuni civile ~i procesual-civile, deexemplu, daunele pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea unor obligatii civile,stabilite de c a tr e i n s ta n t el e j ud e ca t or es ti ,

1 P ot ri vi t u ne i o pi ni i, s e a f ir ma c a a pl ic ar ea d e s an ct iu ni a dm in is tr at iv e a r c o n st it ui0 "puteree xo rb it an ta " a a dm in is tr at ie i. ce n ec es it a " re gu li c om pe ns at oa re d e p ro te ct ie p en tr u p er so an e leadministrate" (A. de Laubadere, Tr ai t e e le m e n ta i rede d ro i t a d m in i s tr a ti f ,vol. 1, Par is, 1970,p.282).

2 V Silescu, A. Iorgovan, o p. c it ., p .103 ~i u n n .

114 Organizarea $i functionarea administratiei publice

Apliearea sanctiunilor juridice urmareste un dublu scop

Administratia publica ~i ordinea de drept 11 5

i t bli iil l li li d I t i i


65/92

Apliearea sanctiunilor juridice urmareste un dublu scop.Pe de 0 parte, de a preveni sav~irea in viitor a unor alte fapte antisociale, prin

aeeea ca apJicarea u n o r s an c ti u nijuridice asupra unei persoane exercita 0 puternicainfluenta fata de ceilalt i membri ai societati i, in sensul de a-I convinge sa respectenormele juridice.

Pe de alta parte, utilizarea sanctiunilor juridice urmareste pedepsirea celor care ausav~i t fap te antisociale, prin aplicarea asupra acestora a unor masuri de constrangere,

Sanctiunile administrative sunt, asadar, 0 categorie de sanctiuni juridice.Exista 0 varietate de sanctiuniadministrative, in raport cu natura faptei antisociale,cu

re la t i il e socia lea caror desfasura rea fost perturbata, eu domeniul unde s-asavar~it fapta,Astfel, exists sanctiuni pecuniare, constand in plata unei sume de bani, de exemplu

amenzile, majorarile de intfuziere etc.Alte sanctiuni administrative constau in suspendarea sau anularea unei autorizatii,

interzicerea de a circula pe drumurile publice, anularea diplornei de absolvire a uneiforme de inva!iimant daca a fost obtinuta in mod fraudulos, suspendarea furnizariide gaze naturale, de energie electrica, distrugerea unor bunuri sau sacrificarea unoranimale etc.

Ocrotirea valorilor sociale se realizeaza nu numai prin aplicarea unor sanctiunladministrative, ci ~i prin alte masuri administrative, tara caracter sanctionator. Se potda ca exemplu: masurile de interzicere a accesului in anumite zone, pennanent sautemporar, masuri de protectie sanitara, a faunei, a fiorei, a monumentelor istorice etc.,cu alte cuvinte, deproteetie a colectivitatii, in general, ~i a avutiei nationale, Asemeneamasuri se aplica tara sa se f savar~it fapte antisociale, ci spre a se preveni producereaunor prejudicii colectivitatii, bunurilor materiale sau mediului ambiant.

Fara a fi sanctiuni, aceste masuri au tot caracter de constrdngere, intrucat obliga lao anumita conduits impusa, in caz de nerespectare, se pot aplica sanctiuni, chiar maisevere dedit cele administrative, cum sunt sanctiunile penale,

Sanctiunile administrative constituie 0 forma a constri ingerii juridice, avand unrol educativ deosebit de important in realizarea unor conduite civice corecte, la scarasociala, Prin aplicarea unor sanctiuni individuale se exercita 0 puternica influentaasupra intregii colectivitatl.

3. Executarea silita

r!;

o alta forma a constriingerii juridice 0 constituie executarea silitd.Dupa cum am subliniat mai Inainte, in statele democratice, principala metoda deasigurare arespectarii nonnelor juridice este metoda convingerii. Mernbrii colectivitatii,

fund constienti de faptul ca normele juridice sunt emise tocmai in vederea promovariiintereselor generale, ale intregii colectivitati si, ca atare, ale fiecarui membru in parteal acesteia, vor respecta de bunavoie normele juridice.

Nu este excIus insa ca, in anumite situatii, unii membri ai societatii sa nu respecteregulile juridice.

In astfeI de imprejurari, organele administratiei publice pot sa obtina executareaactelor organelor statului prin utilizarea fortei de constrangere, determinand pe ceiin

r

cauza sa-sirespecte obligatiile, lara sa li se aplice a pedeapsa, Intr-o asemenea situatie,n e a fl amin prezenta unei executari silite.

Executarea silitd, ca forma a constrangerii administrative, inseamna aplicarea decatre organele administratiei publice a unor masuri de constrangere, de obligare, inscopul obtinerii respectarii nonnelor juridice, lara aplicarea de sanctiuni.

Faptele de executare silita intervin in diferite domenii de activitate.lntrucat executarea silita este 0 masura de impunere a unei anumite conduite, lara

aplicarea unei sanctiuni ,se sustine ca opozitia la executare trebuie saprezinte un gradredus depericol social sau sa fie lipsita de orice peritol social',

Executarea silita fiind 0 m a s ur ii e xt re m ade obtinerea executarii unei obligatii

juridice, la ea trebuie sa se recurga numai in ultima instants, cand celelalte masurivizand obtinerea executarii obligatiei s-au dovedit a fi ineficiente.

Ca sa se poata aplica executarea silita, este necesara indeplinirea unor conditii, sianurne:

Date post:	08-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	alinaspinu
View:	226 times
Download:	1 times

administratia publica in romania (1-167)

Documents