Agrement-Curs 2 Agrementul.pdf

8/18/2019 Agrement-Curs 2 Agrementul.pdf

1/43


2/43

http://en.wikipedia.org/wiki/League_of_Nations


3/43

http://en.wikipedia.org/wiki/Pompeo_Batoni


4/43


5/43


6/43


7/43


8/43


9/43


10/43


11/43


12/43


13/43


14/43


15/43


16/43


17/43


18/43


19/43


20/43


21/43


22/43


23/43


24/43


25/43


26/43

I . AGREMENTUL – PRINCIPALELE ATUURI ŞI PROVOCĂRI PENTRU TURISM

• 1.1.Serviciul de agrement – componenta de baza a pachetului de servicii turistice• 1.2.Tipologia serviciilor de agrement• 1.3.Clasificarea serviciilor de agrement• 1.4. Funcţiile agrementului

I I . CONCEPTELE, OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢI LE ANIMAŢIEI TURISTICE

• 2.1. Conceptele de animaţie• 2.2. Obiectivele animatiei turistice• 2.3. Tipologia animatiei turistice• 2.4. Activităţile clasice de animaţie în turism

I I I . COMPETENTELE SI FUNC ŢII LE ANIMATORULUI TURISTIC

• 3.1. Câteva accepţiuni privind animaţia şi animatorul turistic• 3.2. Competenţele necesare pentru a deveni animator • 3.3. Funcţiile animatorului• 3.4. Poziţia Animatorului Şef

CUPRINSUL


27/43

IV. ANIMAŢIAÎN HOTELURI

• 4.1. Câteva tipuri de animaţie caracteristice hotelurilor • 4.2. Metodologia activităţilor de animaţie în funcţie de vârsta clienţilor • 4.3. Animaţia în industria hotelieră din România

• 4.4. Animaţia în industria hotelieră mondială

V. ANIMAŢIA ÎN CAZINOURI

• 5.1. Factori care au determinat extinderea cazinourilor • 5.2. Personalul de animaţie din cazinouri

VI . ANIMATIA URBANA SI PERIURBANA

• 6.1. Conceptul şi particularităţile turismului urban• 6.2. Câteva produse specifice turismului urban• 6.3. Resursele turismului urban• 6.4. Marketing-ul urban – concepte si argumente

CUPRINSUL


28/43


29/43

BIBLIOGRAFIE –

SURSE PRIMARE

1. Ioana Patrichi, “Agrementul si Animatia in Industria Turismului”, Editura ProUniversitaria, Bucuresti, 2009

2. Chiriac Alexandra Crina, Cristea Anca Adriana, Animatia in Turism si

Industria Ospitalitatii, Ed.Gemma Print

3. Chiriac Alexandra Crina , “Asistenţa turistică în organizarea de

evenimente”, Editura THR-CG, Bucureşti, 2004

4. Gabriela Stanciulescu, Ion Danut Juganaru, Animatia si Animatorul in

Turism, Editura Uranus, bucuresti, 2006

..................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................


30/43


31/43


32/43


33/43

1.1.Serviciul de agrement – componentade baza a turismului modern

Agrementul

- constituie mij locul principal de individuali zare a ofertei

tur istice, de diversif icare a produselor fi rmelor şi destinaţiilor aflate într -o permanentă competiţie, devenind o importantă sursăde încasări , de creştere a eficienţei economice.

- reprezintă:

P e n t r u

t u r

i s t : -destindere şi reconfortare

fizică;

-divertisment şi dezvoltarea

capacităţilor acestuia;-satisfacţie psihică, prinactivităţi cultural distractive şiinstructiv-educative;

-amuzament, comunicare şisporirea volumului de

cunoştinte.

P e n

t r u p r e s

t a t o r

i i d

e

s e r v

i c i i

t u r

i s t i c e : -sursă importantă de încasări,

de creştere a eficienţeieconomice a activităţii deturism;

-mijloc de creare de clienţifideli;

-mijloc de individualizare a produselor şi de personalizare adestinaţiilor.


34/43

1.2. Tipologia serviciilor deagrement

• de ruptură în raport cu activităţile cotidiene ( băile de soare şi de mare, plimbările-drumeţia, vizitarea diferitelor obiective, întâlnirile cu rudele şi prietenii, etc.);

Agrement de deconectare

• constituit, în principal, din parcurile de loisir: generale, tematice,rezervaţii şi cazinouri;

Agrement recreativ,

• generat de faptul că efectuarea unor cumpărături uzuale sau specifice(cadouri, amintiri, articole de artizanat) deţine o pondere importantă înstructura motivelor de călătorie şi reprezintă un mod agreabil de ocuparea timpului liber, presupune dezvoltarea unei reţele comerciale şiasigurarea unei game sortimentale în concordanţă cu cerinţele clientelei;

Agrement comercial


35/43


• se referă la tipologia largă a curelor (de la cea balneară, ca produs medical, la cele cosmetice,de slăbire, înfrumuseţare, firness) şi sporturilor pentru sănătate;

Agrement orientat sprerealizarea unei deplineforme fizice,

• are ca obiectiv cunoaşterea, educarea şi formarea

turistului, cu accente pe latura morală a personalităţii sale (vizite la muzee şi casememoriale, participarea la diverse evenimenteculturale, circuite legate de viata şi opera unor personalităţi ale literaturii, muzicii, arteinaţionale şi universale, învăţarea unor limbistrăine). Tot aici se remarcă animaţia religioasăşi cea istorică;

Agrement cultural

• care, asemeni celui cultural, are o mareadresabilitate şi cunoaşte o varietate de forme demanifestare (natura, festivalutile, teatrul,competiţiile sportive, raliuri, olimpiade naţionaleetc.);

Agrement spectacol,


36/43


• exprimat prin prezenţa la expozitii sauconcursuri de artă culinară precum şi circuite

cu tematică specifică (cunoaşterea bucătărieitradiţionale a unor zone, degustări de vinuri);

Agrement gastronomic,

• care se adresează ,de regulă, unui publicspecializat, avizat; între formele sale cele maicunoscute sunt târgurile şi expoziţiile,congresele, circuite având un conţinutindustrial, agricol.

Agrement profesional,


37/43

1.3. Clasificareaactivitatilor de agrement

Organizareaagrementului se

clasifica in primulrand in functie deformele de turism

cunoscute:

montan de vară şi/sau iarnă;

de litoral;

balnear;

în oraşe (urban).urban

rural


38/43

Mijloacele şi echipamentele deagrement în zonele montane:

• cluburi de alpinism, delta-plan, zboruri cu

elicopterul;• mijloace de transport pe cablu;• motoscutere pe zăpadă, tir cu arcul, tir cu aer

comprimat etc.;• patinoare artificiale, în spaţii deschise şi/sau

în spaţii închise;

• poteci şi puncte de belvedere;• saune, piscine acoperite;• săli cu jocuri mecanice, bowling, biliard,

popicării, cazinouri;

• săli de sport, săli polivalente, săli degimnastică şi aerobică;

• stadioane, cinematografe, biblioteci;• şcoli de schi şi patinaj;• terenuri de fotbal, de tenis, de baschet,de

minigolf;• trambuline;• unităţi de alimentaţie cu specific, cluburi,

baruri de noapte;• videoteci, biliard, discoteci, săli de fitness;

Mijloacele şi echipamentele deagrement de pe litoral:

• plaje amenajate şi dotări aferente;

• plaje cu circulaţie liberă;• debarcadere, şalupe, yole, bărci cu

motor;• nave de agrement;• teleschi nautic, hidrobiciclete,

surfing;

• parcuri de distracţii;• minicare, piste de karting,trenuleţe;

• piscine acoperite şi în aer liber;

• saune, solarii, minigolf;• săli de gimnastică şi aerobic;

• stadioane, cinematografe;

• teatre de vară;• terenuri de sport;• acvariu, delfinariu, planetariu;• cluburi, baruri de noapte;• echitaţie şi manej pentru copii;

• plimbări cu elicopterul, lansări cu

paraşuta;• săli de conferin ă.


39/43

Mijloacele şi echipamentele deagrement în staţiunile balneare:

• alei amenajate pentru cura de teren;• muzee, discoteci, săli de spectacole;

• parcuri de agrement, distracţii;

• piscine acoperite;

• piste de atletism, teren pentru cros;• saune, terenuri de sport;• săli de audiţii muzicale;

• ştranduri termale în aer liber.

Mijloacele şi echipamentele deagrement în centrele urbane:

• ansambluri folclorice;• bazine de înot, patinoare artificiale;• bazine sportive, stadioane;• discoteci, jocuri mecanice;• echitaţie, curse de cai;

• grădini zoologice şi botanice;

• lacuri amenajate;• muzee, expoziţii, teatre,

cinematografe, case de cultură, piscine acoperite;

• parcuri de distracţii pentru copii;• parcuri şi grădini publice;

• restaurante cu specific;• săli de sport, polivalente;

• ştranduri amenajate.

A t l i t fi l ifi t i î f ţi d lt it ii


40/43

Agrementul mai poate fi clasificat şi în funcţie de alte criterii

A. În funcţie de modal itatea de participare a

vizitatorilor,servici i le de agrement se pot grupa în:

* active, în careturistul se implicăefectiv îndesfăşurarea programelor recreativ-distractive:sporturi, concursuri, jocuri, activităţi decreaţie;

* pasive, în careturistul nu se implicăefectiv, ci este unsimplu spectator:vizitarea diverselor atracţii, prezenţa laevenimente culturale,sportive.

B. În funcţie de nivelul de organizare, se disting tr ei etape în clasif icarea servici i lor de agrement: servici i organizate de către unităţile de cazare / alimentaţie

(această modalitate este specifică hotelurilor şirestaurantelor de clasă superioară, iar activităţile sunt, îngeneral, simple şi nu presupun eforturi deosebite de personal sau investiţionale); în această categorie pot fiincluse:

*practicarea (învăţarea) unor sporturi ca înot, schi,alpinism, patinaj, golf, tenis;formaţii muzicale şiamsambluri de dansuri;discotecă, videotecă etc.* serviciile organizate la nivelul staţiunilor , realizate princooperararea între societăţile comerciale turistice(întreprinderile hoteliere, tour-operatorii) şi/sauadministraţiile locale; aceste prestaţii sunt maidiversificate şi au un grad mai mare de complexitate, ca

de exemplu: centre de echitaţie, centre sportivemultifuncţionale, poligon, cluburi de vacanţă, parcuri deagrement;

*servicii organizate de către terţi, de regulă, forme demare complexitate ca reclamă care presupune implicareaunor organisme specializate, altele decât cele turistice; deexemplu: parcuri de distracţie, turnee ale ansamblelor teatrale, de dansuri etc.

C. În funcţiede spaţiul de desfăşurare,servicii le de agrement pot avea loc într -un spaţiu: * închis (club,hotel, teatru,cinema etc.);

*în aer liber (grădini,

parcuri etc.).


41/43

Agrementul mai poate fi clasificat şi în funcţie de alte criterii

După sezonul turistic:

*de iarnă

(sporturile deiarnă);

*de vară(sporturi nauticeetc.)

După numărul

de participanţi : *individuale;

*de grup.

După scop:

*competitive;*ca scop în sine.

În funcţie devârstă:

*pentru copii;*pentru tineri;*pentru adulţi;*pentru vârsta aIII-a.

Raportat la preţ :

*gratuit;* preţ unic;

* preţ mediu;

* de lux.

vacanţă deschi;

vacanţă dealpinism;

vacanţă detenis;

vacanţă deyachting şi

surfing;

vacanţă dehipism;

vacanţă devânătoare

etc.

În general,agrementul deţine în medie10 – 15% din totalulcheltuielilor de vacanţă, dar cu diferenţe semnificative peforme de turism. În unelecazuri, agrementul se poatetransforma în motivaţii principale de călătorie,conducând la apariţia unor noi tipuri de vacanţe:

Dintr-un alt unghide abordare,agrementulreprezintă un

element importantde care trebuie săse ţină seama înamenajareazonelor turistice


42/43


43/43

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	andreea-mihaela-coman
View:	223 times
Download:	0 times

Agrement-Curs 2 Agrementul.pdf

Documents