Amenajament Pastoral

8/15/2019 Amenajament Pastoral

1/61

INTRODUCERE

Legisla ia în domeniu:ț

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului - OUG nr. 3 !"#$3 %rivind organi&area'adminis(rarea )i e*%loa(area %a+i)(ilor %ermanen(e )i %en(ru modi,i-area )i-om%le(area Legii ,ondului ,un-iar nr.$ !$//$0

• ORDIN nr. 1 din "$ iunie "#$3' %rivind me(odologia de -al-ul a în-ăr-ă(uriio%(ime de animale %e 2e-(ar de %a+i)(e0

• OT4R5RE nr. $.#6 ' din $$ de-em7rie "#$3' %rivind Normele me(odologi-e

%en(ru a%li-area %revederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3 !"#$3%rivind organi&area' adminis(rarea )i e*%loa(area %a+i)(ilor %ermanen(e )i%en(ru modi,i-area )i -om%le(area Legii ,ondului ,un-iar nr. $ !$//$0

• Legea nr. 6!"#$ %en(ru a%ro7area Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3 !"#$3 %rivind organi&area' adminis(rarea )i e*%loa(area %a+i)(ilor %ermanen(e)i %en(ru modi,i-area )i -om%le(area Legii ,ondului ,un-iar nr. $ !$//$0

• o(ăr8rea nr. 9 !"#$1 %rivind modi,i-area )i -om%le(area Normelorme(odologi-e %en(ru a%li-area %revederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernuluinr. 3 !"#$3 %rivind organi&area' adminis(rarea )i e*%loa(area %a+i)(ilor%ermanen(e )i %en(ru modi,i-area )i -om%le(area Legii ,ondului ,un-iar nr.$ !$//$' a%ro7a(e %rin o(ăr8rea Guvernului nr. $.#6 !"#$3.Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prinamena+amen(e %as(orale, în

condiţiile legii.4mena+amen(ul %as(oral; reprezintă „documentaţia care cuprinde măsurile

tehnice, organizatorice şi economice necesare ameliorării şi exploatării pajiştilor”, încon ormitate cu obiecti!ele de management al pajiştilor pre!ăzute în „"ormele metodologice pentru aplicarea pre!ederilor #rdonanţei de urgenţă a $u!ernului nr. %&'()*% pri!indorganizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modi icarea şicompletarea +egii ondului unciar nr. * '* *”, art.*, lit. a. dinG nr.$#6 $$!$"!"#$3 /.

0roiectul de amenajament pastoral !a-u%rinde, în mod obligatoriu,-el %uţinurmătoarele elemente1

a/ descrierea situaţiei geogra ice, topogra ice şi planul parcelar al pajiştilor a late peteritoriul unităţii administrati!- teritoriale2

b/ descrierea solului şi a lorei2c/ capacitatea de păşunat a pajiştii2d/ lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor2

e/ planul de ertilizare şi măsurile agropedoameliorati!e.1


2/61

C4 4D?INI=TR4TI@AȚ

$.$. 4m%lasarea (eri(orială a lo-ali(ă iițOraşul este aşezat în S-E Câmpiei Panonice in N-V Banatului, în

câmpia joasă a rancăi şi pe malurile Canalului ranca, un !ec"i curs alrâului #ureş $în timpuri în%epărtate, acesta era na!i&a'il( şi care îicon)eră oraşului aspecte şi )enomene asemănătoare marilor oraşe aşezatepe *u!ii şi râuri, %ar la un ni!el re%us+ Pe această !atră %in cele mai !ec"itimpuri au e istat con%i ii naturale prielnice şi o con.&ura ie a terenuluia%ec!ate %es)ăşurării %e acti!ită i umane, .in% pe a a %e circula ie a Văii#ureşului, pe !ec"iul %rum european /imişoara 0 Viena, şi pe a a N 0S,localitatea a %e!enit un centru no%al important în zona cea mai !estică aomâniei+ şezarea sa îi con)eră un poten ial natural 'o&at, .in% la 2 3m%e 4unca şi râul #ures+

Fig.1. Încadrarea orașului Sânnicolaul Mare în regiune și județSursa5 6e'site

7


3/61

Fig.2. Hartă cu încadrarea orașului Sânnicolaul MareSursa5 8oo&le Eart"

$.". Denumirea de ină(orului legalț0ajiştile situate pe teritoriul administrati! al ora ului 34nnicolaul Mare se a lă înș

proprietatea ora ului 34nnicolaul Mare şi în administrarea 5onsiliul +ocal, cu sediul înșlocalitatea 34nnicolaul Mare, str. 6epublicii, nr.*7, jude ul 8imi .ț ș

1+9+Do-umen(e -are a(es(ă dre%(ul de %ro%rie(a(e sau de inere legală.ț Is(ori-ul%ro%rie(ă iiț

:ocumentele care atestă %reptul %e proprietate sau %e;inere le&ală

asupra paji


4/61

C4


5/61

2

Nr.-r( 4-(ul +uridi- Nr.7lo- ,i&i-=u%ra,aţa 7lo-

,i&i-B2a

nr. minim-a%e(eovine

nr. minim-a%e(e7ovine

*.5; *** (9( ).7* ( *

(. 5; *** (9& **.*: % *%.

5; *** (97 ).&* * *&.

5; *** *)&9 &.(7 (7.

5; *** %%& *7. 9 *( (:.

5 *** %%: (&,(7 (9.

5 *** (9% *.) % *.

5 *** ***: %%.%7 9 (

. 5 *** 7%: ).%% * **).

5 *** 7&) **.(7 % ***.

5 *** 7:) ).& * **(.

5 *** 7:* ( & **%.

5 *** 77( * %*&.

5 *** %:7 **.* (% &*7.

5 *** *):7 (%. % (

*:.5 *** (:) **.)7 (

*

*9.

5 *** *(7: 9.:( *:%

* .5 *** 9& (%.%* *

* .5 *** *(7 *%. 9 ( 7

().

5 *** 7:* *).7) **

(*.

5 *** &( (.7) : *((.

5 *** 7(( *) ()%

(%.

5 *** 77* **.9 &*

(&.

5 *** 77( %(.*) :*


6/61

2.2. A()la,area teritorială a tru)urilor de )ajiște. -ecinii șiotarele )ajiștii

+a "#6= supra ata teritorial administrati!-teritoriala a orasului 3annicolaul Mare sein!ecineaza cu 5#M>"?+? 5?"@= si 3@6@A@+?, la 3>= cu 5#M>"?+?+?=>=?38BB A?5


7/61

2./. 0on,tituirea și (ateriali area )arcelarului și,u+)arcelarului de,cri)ti

+imitele parcelelor cedate parţial au su erit modi icări în consecinţă, restul parcelelor

i-au păstrat limitele !echi.ș +imitele parcelare au ost materializate de către administra ia locală.ț

2.3. 4a a cartogra5că utili ată0lanurile ce au stat la baza lucrărilor de identi icare şi determinare din punct de

!edere topogra ic a pajiştilor sunt planuri aero otogrammetrice la scara *1 7 ))) şi *1 *) ))), planuri şi hărţi topogra ice şi cadastrale existente la 0rimăria #ra ului 34nnicolaul Mare iș șata ate prezentei documenta ii.ș ț

=intre actorii topogra ici, în studiul de monitorizare a unităţilor amenajistice de pajişti !or i înregistrate următoarele componente1

a/ coordonatele geogra ice +atitudine'+ongitudine/2 b/ orma de relie - componentă a actorilor topogra ici se !a înregistra pe baza

următoarei scări1 *- !ale2 (- !ersant2 %- creastă2 &- platou.c/ poziţia pe pantă a pajiştilor, a cărei înregistrare se !a ace utiliz4nd următoarea

scară1 *- baza pantei2 (C treimea in erioară a pantei2 %- treimea mijlocie a pantei2 &C treimeasuperioară a pantei2 7 -!4r ul pantei.

d/ orma pantei in luenţează regimul climatic, în principal prin modi icarea regimuluitermic şi hidric. 0entru cuanti icarea acesteia s-au utilizat scări pe 7 orme de relie şi anume1

*- conca!ă2 (- conca!-dreaptă2 %-dreaptă2 & -con!exă2 7-con!ex-dreaptă.e/ - panta sau înclinarea2/ - altitudinea2g/ - expoziţia exprimată în D sau grade/.

".1. =u%ra,a a %a+i (ilor. De(erminarea su%ra,e elorț ș țEn cadrul ora ului 34nnicolaul Mare, supra a a totală de pă uni este deș ț ș 6 3 2a

. =eterminarea supra e elor s-a realizat prin planimetrare i $B3.ț ș

".1.$. =u%ra,a a %a+i (ii %e -a(egorii de ,olosin eț ș țSitu ia repartizării altor supra)e e se realizează ast)el5

%ministra ia :omeniului statului este %e ??= "a a&ricol şi9@7 li!a%ă şi apar ine SAN 8 O S

Primăria Sânnicolau #are >?9 "a păşune comunalăCAS 2 "a ara'ilSta iunea pomicolă 192 "a a&ricol

@


8/61

Bisericile5 Sâr'ă 1 "a, omână 7? "a, 8reco-Catolică 1 "a,omano-Catolică 1 "a, E!an&"elică ? "a

8rupul colar a&ricol 2 "a4a ora actuală în localitate sunt mai multe )orme asociati!e5 17

asocia ii cu personalitate juri%ică şi 1 asocia ii )amiliale, iar în re&istrula&ricol apar 9+722 %e &ospo%ării, care au pământ şi 7=2 persoane celocuiesc la 'loc şi care au pământ+

Structura paji?9 >?9

".1.". Organi&area adminis(ra(ivă04nă în prezent administrarea paji tilor s-a realizat ie prin contracte deș

închiriere'concesiune către utilizatori persoane izice sau juridie înscrise în 6egistrulna ional al exploata iilor care des ă oară acti!ită i agricole speci ice categoriei de olosin ăț ț ș ț ț paji ti/, ie prin administrarea de către de inători de paji ti - titularii dreptului de proprietate.ș ț ș

".6. En-lave0e paji tile din localitatea 34nnicolaul Mare nu sunt prezente encla!e.ș

C4


9/61

=inarici. $eogra ic, ace parte din unitatea de relie 54mpia 8isei ce s-a ormat princolmatarea +acului 0anonic. ;iind o c4mpie de acumulare are la bază sedimente ale Mărilor terţiare mai !echi, peste care s-au depus acelea ale +acului 0anonic, iar mai t4rziu alu!iuniler4urilor.

3.". 4l(i(udine' e*%o&i ie' %an(ăț0e toate paji tile din comuna 34nnicolaul Mare altitudinea este cuprinsă întreș

!alorile : i 9( m, i o pantă mai mică sau egală cu *,7D.ș ș

3.3. Cara-(eris(i-i %edologi-e i geologi-eș3olurile sunt corelate cu roca, clima şi !egetaţia şi sunt oarte !ariate. 3olurile din

cadrul zonei @ranca prezintă mai multe caractere comune1 toate solurile au aceeaşi rocămamă la bază C alu!iunile şi cu mici excepţii loessul pe loessurile mai ridicate2 toate solurileactuale se găsesc într-un stadiu de e!oluţie secundară, conţin un procent ridicat de săruri uşor solubile.

En uncţie de aceste caractere şi de ormele geomor ologice, solurile se împart îndouă grupe1 solurile de luncă şi solurile de terasă. 3olurile din cadrul acestei grupe suntormate exclusi! pe alu!iuni şi au e!oluat sub in luenţa directă a apei reatice. En cadrulacestei grupe se deosebesc mai multe tipuri genetice de soluri.

Bn pajistea analizata solul existent este cernoziomul 5H/Materialul parental pe care s-au ormat cernoziomurile este alcătuit din lIess, depozite

lIessoide, iar pe supra eţe restr4nse unele cernoziomuri s-au ormat pe depozite argiloase54mpia Moldo!ei şi 54mpia 8ransil!aniei/ şi nisipuri sudul #lteniei şi Gărăganul central/.


10/61

#rizontul @5 - grosime *7-(7 cm, prezintă culori brune închise în partea superioară*)J6 ('(/, textură lut-nisipoasă sau luto-argiloasă, structură grăunţoasă, în partea in erioarăa orizontului apar e luorescenţe şi pseudomicelii de 5a5#%.

#rizontul 5ca - grosime de 7)-*7) cm, culoare brună în partea superioară şi brungălbui deschis în partea in erioară, textură luto-nisipoasă, prezintă numeroase acumulări decarbonaţi sub ormă de e lorescenţe, !inişoare şi concreţiuni calcaroase.


11/61

intensi icări ale !4ntului. 5irculaţia tropicală determină ierni bl4nde şi cantităţi însemnate de precipitaţii, iar !ara o !reme instabilă cu a!erse şi descărcări electrice.

C4


12/61

KeniLo! * :)/, consideră clasi icările itocenologice ca iind baza celor tipologice,iar după @chinger citat de Gorza şi Goşcaiu, * 7 /, asociaţiile !egetale pot i utilizate lastabilirea tipurilor de pajişte.

0rimele preocupări pe plan european datează din a doua jumătate a secolului B ,

datorate lui 3tebler şi 3chrIter * (/, iar la noi în ţară în prima jumătate a secolului 3a ta, * %:/. 5ontribuţii însemnate pri!ind clasi icarea bazelor teoretice ale clasi icăriitipologice a pajiştilor în ţara noastră au adus @nghel * :)/2 @nghel şi Motcă * 97/2Gărbulescu şi colab., * 99/.

En ultimele decenii s-au conturat c4te!a principii esenţiale pentru lucrările detipizare a pajiştilor şi care au la bază o concepţie ecosistemică după care pajiştea este ounitate structurală şi uncţională complexă, pentru a cărei cunoaştere sunt necesare cercetărimultidisciplinare. 0rintre aceste principii se numără1

-principiul producti!ităţii C element hotăr4tor de cunoaştere şi di erenţiere aunităţilor tipologice, cantitatea şi calitatea producţiei depinde de natura !egetaţiei2

-principiul ecologiei pajiştilor C producţia urajeră se obţine sub continua in luenţă aactorilor de mediu2

-principiul tehnologiei aplicate C măsurile tehnologice se aplică uncţie de !egetaţiaşi staţiunea unităţilor de pajişte, iar acţiunea lor in luenţează direct capacitatea de producţie.

5ercetările ştiinţi ice din acest domeniu au ost sintetizate într-o lucrare de tipizare a pajiştilor din 6om4nia de Nucra şi colab. * 9/.

.3.$.$.=is(ema(i-a uni(ăţilor (i%ologi-e5on orm concepţiei ecosistemice pajiştile sunt alcătuite din unităţi uncţionale de

!egetaţie denumite itocenoze elementare, a căror existenţă este determinată de staţiunielementare unităţi ecologice/, şi de inter!enţia omului. @mbele elemente se condiţioneazăreciproc şi alcătuiesc o unitate denumită staţiune ecologică de pajişti cu !egetaţie uni ormă şicondiţii ecologice omogene 0opo!ici şi colab., * :/.

;itocenozele de pajişti prezintă asemănări sau deosebiri din punct de !edereloristic, al exigenţelor ecologice, uncţie de care pot i sistematizate şi grupate în unităţi dedi erite ranguri.

=upă unele idei care au e!oluat din * 9( şi p4nă în * 7 ale acestor cercetătorisistemul actual de clasi icare tipologică a pajiştilor permanente cuprinde următoarele unităţi1

-tipul de pajişte, ca unitate sistematică de bază, ca unitate de ni!el in erior acestuia-subtipul de pajişte-unităţile de ni!el superior tipului1 seria de tipuri zona sau etajul de !egetaţie.5u alte cu!inte identi icarea tipurilor de pajişte se ace după următoarele criterii1-compoziţia loristică2 -condiţiile staţionale2 -producti!itatea pajişti2 -măsurile

tehnologice2 -e!oluţia !egetaţiei3istemul actual de clasi icare tipologică şi itoecologică a pajiştilor cuprinde

următoarele unităţi Nucra şi colab., * 9/1-tipuri de pajişte C ca unitate sistematică de bază2-subtipul de pajişte C unitate de ni!el in erior2-seria de tipuri2

17


13/61

-zona respecti! etajul de pajişte.Ti%ul de %a+i)(e' reuneşte totalitatea itocenozelor sub aspectul compoziţiei

loristice, condiţiilor staţionale şi producti!ităţi şi care sunt supuse anumitor măsuritehnologice. 0rezintă în general aceeaşi direcţie de e!oluţie.

=e inirea tipului de pajişte de!ine preocuparea mai multor pratologi care încearcă săcreeze scheme C cadru pentru regruparea asociaţiilor în tipuri de pajişti sau care rele!ă str4nsalegătură dintre asociaţii şi condiţiile staţionale, baz4ndu-se pe analize de laborator, datemeteorologice din staţii speciale de microclimat, studii pedologice etc. Motcă, * 9(25ernelea, * 9&,* 9:2 +auer, * 9&2 etc/.

En concepţia actuală, tipul de pajişte este unitatea de !egetaţie ierboasă carecuprinde totalitatea itocenozelor asemănătoare sub aspectul compoziţiei loristice, condiţiistaţionale şi producti!ităţii care supuse anumitor măsuri tehnologice, prezintă în generaldirecţii e!oluti!e speci ice. 0entru necesităţile practice de exploatare raţională a pajiştilor sedetermină capacitatea de producţie a tipurilor de pajişti. @ceasta se realizează prin acţiunea decaracterizare, cartare şi bonitare a pajiştilor, care scot în e!idenţă elementele esenţiale dinstructura ecosistemului cu repercusiuni concrete asupra îmbunătăţirii şi olosirii lor raţionale.

@ceste acţiuni sunt cercetări cu aplicabilitate imediată "eacşu şi colab., * 9 2Nucra şi colab.,* &2 etc./.

Gonitarea pajiştilor, este o acţiune deosebit de importantă şi se ace după cele *)clase de producti!itate. 3e ace cu des ăşurarea simultană a două acţiuni1

*/ bonitarea staţiunii determinarea a!orabilităţii terenurilor, a capacităţii de producţie a terenurilor olosite ca pajişti/,

(/ bonitarea !egetaţiei determinarea capacităţii de producţie a !egetaţiei, a

capacităţii de păşunat sau numărul de >AM/, >AM-unităţi !ită mare/, la hectar.8ipurile principale de pajişti se prezintă pe hărţi la di erite scări, în uncţie de scopulurmărit, ceea ce reprezintă acţiunea de cartare a pajiştilor. @ceste hărţi, însoţite de anexe cucaracterizarea datelor principale obţinute din teren, permit o cunoaştere amănunţită a potenţialului producti! al pajiştilor, corelat cu încărcătura de animale la hectar, o plani icare alucrărilor de supra aţă şi radicale, a cantităţilor necesare de îngrăşăminte şi seminţe pesortimente, o plani icare a sistemei de maşini în uncţie de pante Nucra şi "eacşu, * 7/

=u7(i%ul de %a+i)(e, se constituie atunci c4nd se constată o !ariabilitate locală aînsuşirilor legate de !egetaţie şi staţiune, determinate de di erenţieri care sunt prea mici pentru a justi ica crearea altor tipuri de pajişti.

@st el în pajiştile de Agrostis tenuis şi Festuca rubra, subtipurile cu Poa pratensissau cu Nardus stricta desemnează prin dominanţa locală a acestor specii situaţii staţionaledi erite. 3ubtipurile sunt importante din punct de !edere teoretic şi practic, semnal4ndtendinţele e!oluti!e majore ale tipului iar, pe de altă parte, determină alegerea unor !ariantedi erenţiate de îmbunătăţire.

8ipurile de pajişti asemănătoare sub aspectul compoziţiei loristice sunt reunite înserii de (i%uri de %a+i)(e, cu caracter dinamic şi e!oluti!, ce cuprind de regulă tipuri de pajişti care aparţin aceleiaşi direcţii de e!oluţie.

@lături de categoriile de staţiuni şi de măsurile tehnologicegru%ele -enoe-ologi-econstituie elemente de caracterizare a tipurilor de pajişti. $rupele cenoecologice sunt axate pe

19


14/61

caracterizarea unor elemente de natură biologică a !egetaţiei staţiunilor şi măsuri tehnologicede ameliorare. 5onceptul de grupă cenoecologică re lectă cerinţele speciilor aţă de actoriiecologici lumină, temperatură, reacţia solului umiditate/, c4t şi comportamentul cenoticasemănător rec!enţa ridicată a speciilor în cadrul unităţii de !egetaţie, acoperire, !italitate şi

capacitatea de concurenţă/.@u ost stabilite pentru ţara noastră :& de grupe cenoecologice de plante indicatoare,iar în cadrul grupelor speciile sunt prezente în ordinea al abetică după amiliile botanice. 5uajutorul datelor care cuprind grupele de specii se pot realiza uşor conexiuni cu sistemulstaţional şi cel itocenologic.

.3.".Ti%uri de %a+i)(i %ermanen(e din ana(3amoilă şi colab., * 9 /5ondiţiile naturale din Ganat au determinat existenţa a numeroase asociaţii ierboase

praticole. 5ercetări tipologice pri!ind pajiştile din Ganat au e ectuat 3a ta * % /2 0opescu şiGujorean * 79/, 0opescu, Gujorean şi 3amoilă * :%/ ş.a., olosind în stabilirea tipurilor de pajişti îndeosebi criteriul dominanţei.

En continuare sunt prezentate principalele tipuri de pajişti naturale din Ganat, lu4nd înconsiderare, îndeosebi condiţiile staţionale, potenţialul lor producti! şi calitatea urajuluiobţinut. @ceste tipuri de pajişti au ost încadrate în ormaţiile de pajişti naturale zonale,intrazonale şi azonale, după literatura de specialitate 0uşcaru - 3oroceanu şi colab. * /.

=in acest punct de !edere, se deosebesc în Ganat, ca de alt el şi în restul ţării,următoarele ormaţii de pajişti1

• pajişti de c4mpie şi podişuri joase2• pajişti de dealuri şi podişuri înalte2• pajişte de munte i pajişti subalpine2ș• pajişti din lunci, !ăi şi depresiuni2• pajişti din terenuri mlăştinoase2• pajişti de pe terenurile sărăturate.

.3.".$.


15/61

asociaţiile Poterio-Festucetum valesiacaeşi Salvio nemorosa S. Nutans - Festucetumrupicolae.

.3.".1.


16/61

.3.". . 4so-iaţiile vege(aleAegetaţia pajiştilor, unitară în ansamblul ei izionomic se di erenţiază loristic în

uncţie de actorii pedoclimatici, apt ce determină existenţa unor asociaţii şi tipuri de pajiştispeci ice.

3ituate pe soluri deosebit de !ariate, încep4nd cu lăco!iştile şi sărăturile din zona dec4mpie, la sub *)) m altitudine şi p4nă la culmile munţilor, la cca ())) m altitudine pe podzoluri scheletice şi grohotişuri, pajiştile din Ganat prezintă un ansamblu loristic şiitocenotic deosebit, zon4ndu-se pe !erticală, în uncţie de condiţiile pedoclimatice şi modulde olosire.

0ajiştile de terenuri mlăştinoase sunt reprezentate de1• pajişti de rogozuri înalte #aricetum ripariae'2• pajişti de rogoz aspru(#aricetum gracilis')• pajişti de rogozul !ulpii #aricetum vulpinae')•

paajişti de ierbăluţă(Phalaridetum arundinaceae'.0ajiştile higro ile, mezohigro ile şi mezo ile aparţin ordinului *olinietalia şicuprinde numeroase asociaţii1 +pilobio- uncetum effusi, Peucedano rocheliani-*olinietumcoerulae, L!thro-#alamagrostetum epigeii, Alopecuretum pratensis.

0ajiştile mezohigro ile ruderalizate pe aceste pajişti se înt4lnesc următoareleasociaţii1 "orippo silvestris-Agrostietum stoloniferae, unco infle$i-*enthetum longifoliae, "orippo austriacae-Agrop!retum repentis


17/61

-Artemisio monog!nae- Festucetum pseudovinae.

0entru determinarea compoziţiei loristice au ost e ectuate rele!ee loristice dupămetoda geobotanică, metodă descrisă la punctul 7.*.

Nr+crt+

:enumireaspeciei

Nr+plante pro'ă

coperireaspeci.că

$F(

An%icelespeci.c %ecalitatea

Valoareapastorală

1 Poa pratensis 1? 11,>? 2 ,2?=

7 Nar%us stricta D 2,?= 1 , 2?

9 4olium perenne 1@ 11, 9 2 ,221

= Gestucapratensis

1> 1 ,9? 2 ,21D

2 &ropHronrepens

@ =,2= 7 , D

> 4at"Hruspratensis

7D 1?,?9 7 ,9@>

@ Sal!ia nemorosa 7= 12,2? = ,>79

? Bromus inermis 1 >,=D = +72D

D /ri)olium repens D 2,?= 2 ,7D7

1 Gestuca!alesiaca

12 D,@= 2 ,=?@

/otal 12= 1 - /;


18/61

?xcesul de umiditate ace ca aceste soluri să ie mai reci, cu aproximati! 7o5, lucrudeosebit de important mai ales primă!ara c4nd datorită acestui lucru se înt4rzie pornirea în!egetaţie.

=e asemenea, din punct de !edere al zooigienei, solurile umede suntnecorespunzătoare întruc4t sunt a!orabile înmulţirii paraziţilor, care duc la e!idente scăderide producţie animalieră.

6ecunoaşterea pajiştilor cu exces de umiditate se ace uşor, în primul r4nd prinexistenţa speciilor higro ile şi hidro ile, prin existenţa apei aproape de supra aţă i prinș procesele de gleizare a solului.

Fn -a&ul %a+i)(iilor de la =8nni-olaul ?are -au&a e*e-esului de umidi(a(e ore%re&in(ă a%a ,rea(i-ă la mi-ă ad8n-ime )i -olma(area -analelor de dese-are.

En 6om4niazeci de mii de hectare de paji te sunt instalate pe soluri cu reacţie alcalinășsărături/. En acest caz se pune problema corectării pun ,ingur loc.

Ti%urile de %a+i (i la -are se în-adrea&ă %a+i (ile a%ar ină(oare ora uluiș ș ț ș

=8nni-olaul ?are sun(:1?


19/61


20/61

- înclinarea terenului2- solul2- apa reatică2- înălţimea plantelor cm/2- acoperirea generală D/.

=upă această etapă se trece la determinarea speciilor înt4lnite în interiorul iecăreisupra eţe de probă şi se înregistrează în işa geobotanică pe grupe după criteriul botanico-economic şi anume1

- *. graminee- (. leguminoase- %. cOperaceae şi juncaceae- &. plante din alte amilii botanice- 7. muşchi şi licheni- :. specii lemnoase.

0entru mai multă exactitate se cercetează şi supra eţele limitro e, iar speciile înt4lniteîn itocenoză, dar în a ara supra eţei de probă, se notează la s 4rşitul listei loristice. #rdineaspeciilor în cadrul iecărei grupe se !a ace în uncţie de dominanţa lor.

=upă înscrierea speciilor în işe, în dreptul iecărei specii se trec principalelecaracteristici1 abundenţa, dominanţa, rec!enţa şi eno aza.

@bundenţa @/ reprezintă numărul de indi!izi dintr-o specie2 care se apreciază !izualîn procente sau note *-7/ sau prin numărarea acestora de obicei în supra eţe de * mp în %-&repetiţii/

=ominanţa =/ reprezintă gradul de acoperire a solului de masa aeriană a plantelor apreciat !izual şi exprimat în procente sau note.

=ominanţa se poate re eri la toate plantele şi în acest caz se !orbeşte de „acoperiregenerală” sau la iecare specie în parte „acoperire speci ică”.=e regulă dominanţa si abundenţa se exprimă asociat după scara lui Graun GlanPuet1- Q/ specii reprezentate prin indi!izi rari, cu acoperire sub *D2- */ indi!izi mai numeroşi, dar cu o acoperire mica, de *-7D2- (/ indi!izi abundenţi, cu o acoperire de 7-(7D2- %/ indi!izi abundenţi, cu o acoperire de (7-7)D2- &/ indi!izi abundenţi, cu grad mare de acoperire de 7)-97D2- 7/ indi!izi oarte abundenţi, cu grad de acoperire de 97-*))D.0entru calcularea indicilor sintetici este necesar, pentru iecare specie, să se aprecieze

gradul de acoperire în procente @D/.;rec!enţa reprezintă modul de răsp4ndire a indi!izilor unei specii în supra aţa de

probă. # specie poate i reprezentată mai mult sau mai puţin în cadrul unui anumit areal1- Q specii doar prezente,- * specie prezentă în *-()D din supra aţa,- ( specie prezentă în (*-&)D din supra aţa,- % specie prezentă în &*-:)D din supra aţa,- & specie prezentă în :*- )D din supra aţa,- 7 specie prezentă în *-*))D din supra aţa.

;eno aza este aza de dez!oltare în care se a lă indi!izii unei specii la data la care seac obser!aţiile1

- ;z - plantele se a lă în stadiul !egetati!,7


21/61

- l - platele sunt în lorite,- rt - plantele cu ruct.

# pajişte naturală bună trebuie sa aibă o buna densitate şi o compoziţie botanicăechilibrată. =ensitatea este considerată bună c4nd golurile sunt puţine sau deloc, mijlociec4nd sunt p4nă la ()D goluri, sau slabă.

5on orm compoziţiei sale botanice o pajişte poate i de tipul1- $- bogată în graminee,- +- bogată în leguminoase,- ?- echilibrată,- =- bogată în di!erse „alte specii”.

=upă întocmirea işelor geobotanice, acestea se centralizează şi apoi se grupează peasociaţii şi se întocmeşte tabelul asociaţiei.

0asul următor îl constituie determinarea Aalorii pastorale A0/ care ne o erăin ormaţii despre calitatea pajiştilor cercetate.

Da(ele re,eri(oare la s(area a-(uală a %a+i (ilor' %re&en a -ăilor de a--es' aș ț-ons(ru- iilor &oo%as(orale i surselor de a%ă' au ,os( o7 inu(e %rin o7serva ii dire-(e înț ș ț ț(eren.

5apacitatea de pă unat sau Encărcătura de animale poate i determinată în următoareleșmoduri1

5on orm „hidului de /ntocmire a amena0amentelor pastorale”, calculul A0 se aceast el1

@< Jrmătorii indici ecologici utilizaţi în lucrare sunt cei nominalizaţi de ?++?MG?6$* 9&/ pentru ?uropa 5entrală, cu adaptările ăcute pentru lora ţării noastre.

Bndicii de umiditate >/ se notează de la ) la : şi reprezintă specii de plante1- am itolerante )2- xero ite *2- xeromezo ite (2

71


22/61

- mezo ite %2- mezohidro ite &2- hidro ite 72- ultrahidro ite :

Bndicii de temperatură 8/ se notează de la ) la 7 şi reprezintă specii de plante1− am itolerante )2− hechistoterme crio ile/ *2− microterme (2− mezoterme %2− moderat termo ile &2− termo ile 7

Bndicii de reacţie a solului 6/ se notează de la ) la 7 şi reprezintă1− plante eurioice am itolerante/ )2− specii oarte acido ile *2− acido ile (2− acido-neutro ile %2− slab acide-neutro ile &2− neutro-bazi ile 7.

1.". O7ie-(ive so-ial>e-onomi-e i e-ologi-eșPrezentul amenajament pastoral are ca o'iecti! principal cre


23/61

0ăşunile reprezintă cea mai ie tină sursă pentru asigurarea hranei ierbi!orelor întimpul perioadei de !egetaţie, a!4nd multiple a!antaje ce decurg din e ectele a!orabile at4tasupra animalelor, c4t şi asupra păşunilor în relaţia sol-plantă-animal.

En #rdinul nr. 7&& din (* iunie ()*%, @rt. :, se pre!ăd următoarele1 */ începerea păşunatului se ace în uncţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul

de dez!oltare a co!orului ierbos.(/ 3e e!ită începerea păşunatului prea de!reme, care poate a ecta perioada de

regenerare, sănătatea şi supra!ieţuirea plantelor.%/ 0erioada de păşunat se !a încheia în luna noiembrie, la o data stabilită în uncţie

de e!oluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor.&/ =ata începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a

păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotar4re a consiliului local.Nin4nd cont de toate caracteristicile climei zonale - durata sezonului de păşunat, în

zona de c4mpie, unde se a lă şi comuna 34nnicolaul Mare,es(e de --a $/ de &ile' de laul(ima de-adă a lunii a%rilie B"3 a%rilie' =,. G2eorg2e %8nă la s,8r)i(ul lunii o-(om7rieB"6 o-(om7rie' =,. Dumi(ru .

4nimalele %o( ,i in(roduse în %a+i)(i du%ă da(a de "# a%rilie în anii secetosi şi înmod excepţional oile pot i admise la păşunat după (: octombrie, p4nă la * noiembrie.

5on orm "ormelor metodologice pentru aplicarea pre!ederilor #rdonanţei deurgenţă a $u!ernului nr. %&'()*% pri!ind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modi icarea şi completarea +egii ondului unciar nr. * '* *, art @rt.*). */ - in(rodu-erea animalelor %e %a+i)(i es(e %ermisă doar în %erioada de %ă una(ș%revă&u(ă în amena+amen(ul %as(oral'iar la alin. (/ se stipulează1 este interzis păşunatulîn cazul excesului de umiditate a pajiştii.

En aza t4nără de !egetaţie plantele de pe păşuni au însuşiri organoleptice deosebitegust, miros/ care măresc apetitul animalelor şi ca urmare creşte gradul de consumabilitate aierbii care poate ajunge la 7- 7D.

=acă păşunatul se începe prea de!reme, c4nd plantele sunt prea tinere şi solul preaumed, asupra !egetaţiei e ectele negati!e sunt următoarele1

- se distruge stratul de ţelină, se bătătoreşte solul şi se înrăutăţeşte regimul de aer din sol. 3e ormează gropi şi muşuroaie2

- pe terenurile în pantă se declanşează eroziunea2- se modi ică compoziţia loristică dispăr4nd plantele !aloroase mai pretenţioase

din punct de !edere al apei, aerului şi hranei din sol2- plantele iind tinere au supra aţa oliară redusă şi !or olosi pentru re acerea lor

substanţe de rezer!ă acumulate în organele din sol ce are ca e ect epuizarea lor.? ectele negati!e asupra animalelor sunt1- iarba prea t4nără conţine multă apă şi ca atare are un e ect laxati! epuizant, ceea

ce duce la eliminarea excesi!ă a sărurilor minerale de 5u, Mg, "a2- conţin4nd prea puţină celuloză nu se pretează la sali!aţie şi rumegare, animalele

iind predispuse la intoxicaţii şi meteorizaţii2- conţinutul mare de azot al ierbii tinere determină acumularea în stomac a

amoniacului şi ca atare declanşarea unor ermentaţii periculoase.Fn a-ea)i măsură nu re-omandăm ni-i ,olosirea %a+i)(ilor %rin %ă)una( mai

(8r&iu de $ noiem7rie. >ltimul păşunat trebuie să se realizeze cel mai t4rziu cu ()-%) zile

79


24/61

înainte de instalarea îngheţurilor permanente. @st el plantele au posibilitatea să acumulezeglucide, să-şi re acă masa !egetati!ă, ceea ce determină o mai bună suportare a îngheţurilor pe de o parte, iar pe de altă parte pornirea timpurie în !egetaţie.

Ent4rzierea toamna a păşunatului, p4nă la !enirea îngheţurilor, ace ca iarba să nu se poată re ace corespunzător, primă!ara constituind una din cauzele dispariţiei speciilor !aloroase din pajişti.

1. .". Numărul -i-lurilor de %ă una(ș0e supra a a paji tilor din localită ile ora ului SSSSSSSSSS. se practicăț ș ț ș

pă unatul continuu liber/, pe niciuna din supra e ele de paji ti nu se realizează păşunatulș ț șraţional prin rotaţie/ .

0ăşunatul continuu liber/ >con orm acestui sistem, animalele sunt lăsate să pască pe păşune de primă!ara de!reme şi p4nă toamna t4rziu.

3istemul este practicat în zonele secetoase, unde producţia pajiştilor permanente este

mică şi neuni orm repartizată pe cicluri de păşunat2 perioada de secetă din !ară duce ladiminuarea producţiei în ciclurile trei şi patru.

En condiţiile actuale, din studiul !egetaţiei pajiştilor,nu re-omandăm (arlali&area în ni-iun (ru% de %a+i)(e anali&a(' %rodu-ţia %a+i)(ilor ,iind %rea mi-ă %en(ru a se +us(i,i-a e-onomi-.

Cu (oa(e a-es(ea în urmă(orii ani' du%ă -e se vor ,a-e (oa(e lu-rările deameliorare a %a+i)(ilor' unele %a+i)(i %o( ,i (arlali&a(e )i se va %u(ea (re-e la %ă)una(ulraţional -u garduri ele-(ri-e.

1. .3. 8ne elețEn prezentul amenajament pastoral nu sunt cuprinse paji ti din categoria 4ne elor. Enș ț

proprietatea 0rimăriei i administrarea 5onsiliului local al comuei SSSSSSS suntșincluse doar paji ti care apar in categoriei pă uni.ș ț ș

1. . . Ca%a-i(a(ea de %ă una(șFn-ăr-ă(ura -u animale %e o %a+i)(e sau -a%a-i(a(ea de %ă una(ș , este un

instrument util de olosire pentru crescătorul de animale deoarece îi permite să ajustezeîncărcătura de animale în uncţie de cantitatea de iarbă disponibilă. 0entru stabilireaîncărcăturii corecte se calculează capacitatea de păşunat, respecti! numărul de animale ce pot

păşuna pe unitatea de supra aţă.5apacitatea de păşunat şi încărcătura optimă de animale pe hectar se calculează,

pentru iecare pajişte în parte, con orm metodologiei pre!ăzute în #6=B" nr. 7&& din (*iunie ()*%.

5on orm literaturii de specialitate şi #rdinului 7&&'()*%, art. */ capacitatea de păşunat se estimează pe baza producţiei medii de masă !erde obţinută în anii anteriori, ţin4ndcont de ertilitatea solului, condiţiile meteorologice şi compoziţia loristică a co!orului!egetal2 iar art. (/ pre!ede ca numărul de animale >AM'ha/ trebuie să ie su icient pentrua asigura utilizarea maximă a producţiei de masă !erde, menţin4nd în acelaşi timp

sustenabilitatea pe termen lung a pajiştii.7=


25/61

5apacitatea de păşunat sau încărcătura de animale, con orm #rdinului 7&&'()*%,art.*), se de ineşte prin numărul de animale exprimat în unităţi !ită mare >AM/ care pot ihrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe * ha de pajişte, la care se cunoaşte producţia deuraje disponibilă şi se stabileşte con orm ormulei1

F.4. AM.- Tnecesarul zilnic pentru * >AM este de :7 Lg de masă !erde sau U *%

Lg :717/ substanţă uscată 3>/V.

0roducţia actuală 0a/ se determină sau se estimează în tone masă !erde'ha.Encărcarea păşunii cu animale se stabileşte în uncţie de producţia ei.

=acă exprimăm numărul animalelor admise pentru * ha păşune cu Bp încărcarea păşunii/ necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal cu "z şi numărul zilelor de păşunat cu Hp,ormula pentru stabilirea încărcării unei păşuni !a i1

I% B-a%!2a

?en iuni:ț3emnalăm aptul că prin lucrări de ameliorare se poate mări produc ia paji tilor cuț ș

()-%)D. En această situa ie încărcătura de animale pe ha 50-capacitate de pă unat/ poateț șajunge sau chiar depă i * >AM'ha.ș

4(enţieM0e paji tile sub angajament @0B@ cu măsurile (*&'*, (*&'(, (*&'%.(/1 păşunatul seș

e ectuează cu maxim *,) >AM >nitate Aită Mare/ - maxim o bo!ină la hectar C a se !edeatabele de con!ersie din $hidul pentru ;ermieri de la @0B@. =e asemenea păşunatul se !ae ectua cu maximum ).9 >AM pe hectar (*&'%.*, pentru 5ristelul de c4mp/.

En cazul paji tii analizate în proiectul de a ă, s-au cosit de % ori & probe a c4te * metru pătratș țiar în urma c4ntăririi au rezultat următoarele date1

72


26/61

5oasa *1

0roba *W), Lg

0roba (W), Lg

0roba %W),9 Lg

0roba &W), Lg

;ăc4nd media celor & probe a!em


27/61

=in aceste date se poate obţine producţia reală 0r / sau e ecti!ă a păşunii dată de relaţia1

AM. Tnecesarul zilnic pentru * >AM este de :7 Lg demasă !erde sau *% Lg :717/ substan ă uscată 3>/Vț

7@


28/61

En #rasul 3annicolaul Mare sezonul de pă unat începe de la )* mai i se des ă oară p4nă laș ș ș)* noiembrie

B.@. W

=acă aplicăm i coe icientul de corec ie, adică scădem %)D rezultă că încărcătura cuș țanimale este de1$'# $ U@?!2a.

C4


29/61

;orma îngrăşăm4ntului cu azot aplicat pajiştilor trebuie să ie în uncţie de reacţiasolului. @st el, pe pajiştile de pe solurile acide sunt mai indicate nitrocalcarul, ureea şi chiar azotatul de amoniu, în timp ce pe sărături este indicat sul atul de amoniu.

=e asemenea, în regiunile cu regim plu!iometric ridicat este mai indicată ureea, iar înregiunile secetoase ureea este contraindicată iind de pre erat azotatul de amoniu.

Fertili3area cu fosfor. =intre ertilizanţii care se aplică în mod regulat pe pajişti,super os atul şi triplu-super os atul sunt adesea aplicaţi ca şi ertilizanţi indi!iduali, în timpce os atul de amoniu este administrat în complex împreună cu " şi'sau X.=ozele de os or aplicate pe pajişti sunt în uncţie de cartarea agrochimică, cert este căraportul "'0 trebuie să ie de ('),7-* cu excepţia unor pajişti în care lipsesc leguminoasele şiunde raportul trebuie să ie net în a!oarea azotului ('),%-),7/. ?poca optimă de aplicare aîngrăşămintelor cu os or este toamna, la s 4rşitul perioadei de !egetaţie.54nd din anumite moti!e nu s-au administrat toamna, aceste îngrăşăminte se pot aplica primă!ara de!reme pe sol îngheţat. Engrăşămintele cu os or se aplică în general toamna, iar

e ectul remanent este de (-& ani. Fertili3area cu potasiu. @plicarea unilaterală a îngrăşămintelor cu potasiu pe pajiştinu duce la sporuri de producţie cum nici asocierea cu azotul nu sporeşte producţia. 0e solurilenormal apro!izionate este necesară aplicarea potasiului ast el ca raportul "'0'X să ie de('),7-*'),7 ceea ce înseamnă doze de &)-:) Lg X"# aplicate la (-% ani. 0e pajiştile oarte producti!e potasiul se !a aplica anual, toamna.

6ngr454minte cu microelemente. +a plante microelementele întră în alcătuirea unor !itamine, pigmenţi, a enzimelor, in luenţ4nd sintezele speci ice din organism.Microelementele esenţiale pentru nutriţia plantelor sunt1 ;e,5u, Hn, G, Mn, Mo, 5o. +aanimale lipsa microelementelor pot pro!oca o serie de boli.

?poca de administrare este primă!ara de!reme odată cu îngrăşămintele cu azot, dar pot iaplicate şi extra C radicular, sub ormă de soluţie, în perioada de !egetaţie a plantelor.

4TENPIE


30/61

principalele elemente nutriti!e, în unele microelemente c4t şi în microorganisme şi produseale metabolismului lor.

5antitatea administrată este în uncţie de compoziţia loristică a pajiştilor, stadiul dedegradare a acestora, de cantitatea de gunoi de grajd disponibilă. =ozele recomandate !ariazăîntre limite largi şi anume de la () la &) t'ha.

?poca optimă de aplicare este toamna la încheierea ciclului de păşunat. En elul acesta pe l4ngă aptul că se obţin sporuri de producţii de *) D aţă de ertilizarea din primă!ară, maiexistă a!antajul că timpul de transport este mai lung, deci lucrarea poate i e ectuată încondiţii mai bune şi că precipitaţiile din iarnă antrenează mai bine elementele nutriti!e în sol.


31/61

84rlirea se execută cu toate speciile de animale, re!enind ca echi!alent (-% nopţi*>AM':m( pe pajişti !aloroase sau &-: nopţi pe pajişti degradate.

=epăşirea pragului de :- nopţi o oaie'*m( sau *>AM':m( duce la degradareaaccentuată a co!orului !egetal prin apariţia speciilor de buruieni nitro ile şte!ia, urzica, etc./c4t şi la poluarea apelor, solului, peisajului, îmbolnă!irea animalelor şi alte neajunsuri.

En nopţile în care se realizează t4rlirea se acumulează cantităţi su iciente de elementenutriti!e, care să determine sporirea procentului de participare în co!orul ierbos a unor speciicu !aloare oarte mare cum sunt1 Lolium perenne, Trifolium repens, Trifolium pratense.

Menţinerea animalelor pe t4rlă se realizează cu ajutorul unor garduri mobile numite porţi de t4rlire sau ţarcuri, oboare, garduri/. @cestea au %-&m lungime, *,%m înălţime iind pre!ăzute cu &-7 bare orizontale şi şipci oblice pentru asigurarea rezistenţei.

0orţile din plasă de s4rma cu rame metalice uşoare (*-(% Lg au o durabilitate maimare, sunt uşor de manipulat şi de ixat în păm4nt, costul lor amortizandu-se în (-% ani. 5uasemenea porţi, schimbarea t4rlei ocolului/ se ace de un singur om într-un timp relati! scurt.

E,e-(ul (8rlirii se resim(e ">1 ani. @st el prin mutarea succesi!ă a t4rlei, în sezonulde păşunat în decursul unui an/, se poate ertiliza o supra aţă destul de mare de pajişte.

4TENPIE$" (!2a g2i%s sau ,os,ogi%s )i #'1>6 (!2a sul,.E,e-(ul amendării durea&ă $#>$" ani.E%o-a de a%li-are a amendamen(elor es(e (oamna )i în ,eres(rele; iernii' însoţi(e

de adminis(rarea gunoiului de gra+d 7ine ,ermen(a(.

+ucrările de îmbunătăţire sunt necesare pentru întreţinerea corespunzătoare a pajiştilor ceea ce ace ca !aloarea economică a unei pajişti să sporească.

91


32/61

Lu-rări de îm7ună(ăţire anuală a %a+i)(ilor#ombaterea buruienilor

@pariţia şi înmulţirea buruienilor în !egetaţia pajiştilor este a!orizată demani estarea în exces sau de icit a unor actori ecologici, precum şi de gospodărirea

necorespunzătoare a pajiştilor1 neexecutarea lucrărilor de curăţare, ne olosirea uneiîncărcături cu animale adec!ate producţiei pajiştei, neschimbarea locurilor de odihnă şiadăpost pentru animale, ertilizarea neuni ormă cu îngrăşăminte organice sau chimice,recoltarea cu înt4rziere a 4neţelor, olosirea la supraînsăm4nţare a unor seminţe in estate cu buruieni, etc.

0ractic trebuie considerate buruieni sau cel puţin !egetaţie nedorită şi plantele dinamilia Funcacee şi 5Operacee c4t şi speciile din alte amilii botanice.

3peciile de rogozuri şi pipiriguri prezente în unele pajişti analizate ajung ladimensiuni oarte mari, iar după moartea plantelor, ormează muşuroaie greu de distrus.

En general rogozurile în aza t4nără au o !aloare mai mare, dar atunci, primă!ara,excesul de umiditate împiedică ajungerea la ele. 0rin maturizare !aloare urajeră arogozurilor scade oarte mult ast el înc4t după apariţia in lorescenţelor şi c4nd terenul s-auscat şi poate i păşunat, !aloarea urajeră a acestor plante este echi!alentă cu !aloareaurajeră a paielor.

6ogozurile au un conţinut scăzut în calciu ceea ce produce îmbolnă!iri alesistemului osos. 5onţinutul ridicat în siliciu determină scăderea consumabilităţii acestora.@cest lucru este ampli icat şi de aptul că multe specii sunt acoperite cu perişori tariimpregnaţi cu siliciu, care irită mucoasa bucală şi intestinală pro!oc4nd animalelor gra!eleziuni.

Majoritatea speciilor care ac parte din grupa plantelor din alte amilii botanice suntneconsumate de animale.

;olosirea neraţională a pajiştilor, supraîncărcarea acestora, intrarea prea de!reme cuanimalele la păşunat sau scoaterea prea t4rziu a animalelor de pe păşune, lipsa unor lucrărielementare de îngrijire, ac ca plantele din alte amilii botanice, neconsumate de animale, săde!ină dominante.

Re-omandări:


33/61


34/61

=acă pe pajişte sunt !aci de lapte de exemplu, atunci în medie o dejecţie solidă de!acă acoperă în întregime o supra aţă de ),) mp, dar acţiunea ei asupra !egetaţiei se întinde pe o supra aţa chiar de *) ori mai mare. @ceasta cauzează neajunsuri mari, întruc4ta!orizează dez!oltarea speciilor nitro ile, lipsite de !aloare economică, cre4nd ast el mari

neuni ormităţi în compoziţia loristică. =acă dejecţiile nu se împrăştie, după *) zile, dispar toate leguminoasele şi 97 D din graminee.>n alt neajuns este şi aptul că dejecţiile sunt ocare de in ecţii.=e aceea impunem ca pe pajiştile olosite de către animale din localităţiile ora uluiș

34nnicolaul Mare, după iecare ciclu de păşunat dejecţiile solide să ie împrăştiate2 în modspecial în pajiştile unde păşunează !acile.

=upă ce animalele au ost scoase de pe păşune răm4n o serie de plante neconsumate.@ceste plante sunt cele pe care animalele le ocolesc. 6ăm4n4nd pe pajişte ele pot ormaseminţe şi ca atare proli erează. =e aceea ele trebuiesc îndepărtate prin cosire. #peraţia esteobligatorie, ca şi precedenta, după iecare ciclu de păşunat.

Re-omandări:Fn (im%ul %ă)una(ului (re7uie să se e*e-u(e o serie de lu-rări -are să du-ă la

îm7ună(ăţirea -om%o&iţiei ,loris(i-e' la re,a-erea -8( mai ra%idă a %lan(elor' la s%orirea%rodu-ţiei de masă verde %e uni(a(ea de su%ra,aţă' la asigurarea &ooigienei.

- -osirea res(urilor ne%ă)una(e du%ă -e animalele au %ărăsi( (arlaua' -eea -e îm%iedi-ă ,ru-(i,i-area )i de-i înmulţirea %lan(elor sla7e din %un-( de vedere,ura+er' ne-onsuma(e de animale0

- îm%ră)(ierea de+e-ţiilor animaliere' -are %re&in(ă -el %uţin (rei avan(a+elega(e de ,a%(ul -ă: se îm%iedi-ă as(,el -rearea -ondiţiilor de de&vol(are a7uruienilor ni(ro,ile nevaloroase' -are s>ar %u(ea de&vol(a în +urul a-es(ora0se reali&ea&ă o anumi(ă ,er(ili&are a %a+i)(ilor0 se înlă(ură ,o-arele de in,e-ţie-u viermi %ara&iţi.

Toa(e a-es(e măsuri' a%li-a(e în -om%le*' au -a e,e-( -re)(erea valorii e-onomi-ea %ă)unii res%e-(ive.

Supra/ns4m7n8area0entru completarea golurilor şi proli erarea plantelor !aloroase, recomandăm

supraînsăm4nţarea cu specii !aloroase corespunzătoare condiţiilor ecologice speci ice.3upraînsăm4nţarea trebuie executată în urma unei mobilizări super iciale a solului,recomandabil primă!ara.

4TENPIENu vor ,i reali&a(e însăm8nţări de su%ra,aţă sau su%raînsăm8nţări %e %a+i)(ile

a,la(e su7 anga+amen( 4


35/61

?en ionăm ,a%(ul -ă' în -a&ul în -are se dore (e su%raînsăm8n area %a+i (ii'ț ș ț șames(e-ul se va ,a-e -u s%e-iile re-omanda(e în %re&en(ul amena+amen(.

Lu-rări de îm7ună(ăţire al %a+i)(ilor %e (ermen lung Lucr4ri de /nl4turare a e$cesului de umiditate?xcesul de umiditate creează condiţii ne a!orabile dez!oltării plantelor !aloroase

înrăutăţind regimul de aer din sol, determin4nd enomenele de reducere şi nu de oxidare şi caatare apar compuşi toxici pentru plante cum ar i1 amoniac, hidrogen sul urat, metan c4t şi oserie de compuşi ai ierului şi sul ului. +ipsa aerului st4njeneşte procesele de descompunereaerobă a materiei organice, st4njeneşte nitri icarea c4t şi ixarea azotului atmos eric de cătremicroorganisme, cum, de asemenea, determină ormarea unor compuşi greu solubili în caresunt încorporate o serie de microelelemente ca borul, molibdenul etc.

?xcesul de umiditate ace ca aceste soluri să ie mai reci, cu aproximati! 7o5, lucrudeosebit de important mai ales primă!ara c4nd datorită acestui lucru se înt4rzie pornirea în

!egetaţie.=e asemenea, din punct de !edere al zooigienei, solurile umede suntnecorespunzătoare întruc4t sunt a!orabile înmulţirii paraziţilor, care duc la e!idente scăderide producţie animalieră.

?liminarea excesului de umiditate se poate realiza prin următoarele metode1- dese-area %rin -anale des-2ise constă în săparea unui sistem de canale cu

panta continuă de 7 Y de 7)-*7) cm ad4ncime cu secţiune trapezoidală.@cestea sunt canalele de desecare propriu-zise sau de absorbţie. ?le se ac ladistanţe de *7)-%)) m, iar uncţie de gradul de umiditate, con iguraţia şi tipulterenului, iar lungimea lor este de &))-*))) m. @ceste canale sunt legate între

ele prin canale colectoare, perpendiculare pe curbele de ni!el care audimensiuni mai mari dec4t canalele de absorbţie. 5analele colectoare se !arsăîn canalul principal care duce p4nă la cel mai apropiat recipient. @ceste canaletrebuie de aşa manieră ăcute înc4t să se e!ite declanşarea eroziunii.

0ăm4ntul care rezultă din săparea canalelor se împrăştie uni orm pe pajişte sau, dacă pajiştea are depresiuni, atunci acestea se umplu cu păm4ntul din canale.

0ereţii canalelor se consolidează cu brazde de ţelină sau în anumite locuri cu b4rne şisc4nduri. 0entru a pre!eni o desecare prea puternică de-a lungul canalului principal seconstruiesc stă!ilare cu ajutorul cărora se reglează ni!elul apei din sol. =esecarea cu ajutorulcanalelor de supra aţă este uşoară ca şi execuţie şi întreţinere şi oarte e icientă, elimin4nd ocantitate mare de apă în timp scurt. En plus aceste canale pot ser!i ca delimitatoare aletarlalelor. 0este canalele de desecare este necesară construirea podeţelor pentru trecereaanimalelor.

- dese-area %rin drenuri constă în instalarea drenurilor la *-*,7 m ad4ncime,distanţate între ele la *)-7) m uncţie de natura solului şi de cantitatea deumiditate în exces. En cazul în care drenurile sunt din argilă sau din piatră, beton sau lemne, durate de uncţionare este oarte mare. =acă se ac drenuric4rtiţă, după %-& ani drenurile trebuiesc re ăcute. En general desecarea prindrenuri prezintă c4te!a a!antaje deosebite. En primul r4nd ele uncţionează tot

anul ceea ce ace ca păşunatul să se poată începe primă!ara mai de!reme,92


36/61

mărind ast el perioada de păşunat. =e asemenea se îmbunătăţeşte regimul deaeraţie şi cel termic.

- dese-area %e -ale 7iologi-ă desecarea se ace cu ajutorul plantării unor arbori mari consumatori de apă caSali$, Populus care se plantează de aşamanieră înc4t să delimiteze tarlalele de păşunat, put4nd i olosite în perioadade arşiţă ca şi umbrare.

O =ER@4 IE MMMȚ

u(ili&area ,er(ili&anţilor -2imi-i es(e in(er&isă0> u(ili&area (radiţională a gunoiului de gra+d es(e %ermisă %8nă în e-2ivalen(ul a

ma*im 3# g. a&o( su7s(anţă a-(ivă!2a0> u(ili&area %es(i-idelor es(e in(er&isă0> -osi(ul %oa(e în-e%e doar du%ă da(a de $ iulie0> masa vege(ală -osi(ă (re7uie aduna(ă de %e su%ra,aţa %a+i)(ii nu mai (8r&iu de

două să%(ăm8ni de la e,e-(uarea -osi(ului0> %ă)una(ul se e,e-(uea&ă -u ma*im $ U@? %e 2e-(ar0> %ă)unile inunda(e nu vor ,i %ă)una(e mai devreme de două să%(ăm8ni de la

re(ragerea a%elor0> es(e in(er&is ara(ul sau dis-ui(ul %a+i)(ilor a,la(e su7 anga+amen(0

> nu vor ,i reali&a(e însăm8nţări de su%ra,aţă sau su%raînsăm8nţări. =e %o( ,a-e însăm8nţări -u s%e-ii din ,lora lo-ală doar în -a&urile -8nd anumi(e %orţiunide %a+i)(e degradea&ă sau sun( a,e-(a(e a--iden(al.

LOC4LIT4TE4 =8nni-olaul ?are

Tru%ul de %ă une!%ar-elășdes-ri%(ivă

@olumul lu-rărilor de îm7ună(ă ire B2aț =u%ra,e e deț%ro(e- ieț

9>


37/61

"r.crt. =enumire

3upra a ațha/

E n l ă t u r a r e a ! e g e t a

i e i a r

b u s t

i ! e

ț

8 ă i e r e a a r

b o r e

t e l o r , s c o a

t e r e a c i o a

t e l o r

5 o m

b a t e r e a p l a n

t e l o r d

ă u n ă

t o a r e

i t o x

i c e

ș

" i ! e l a r e a m u u r o a

i e l o r

ș

5 o m

b a t e r e a e r o z

i u n i

i s o

l u l u i

= r e n ă r i ,

d e s e c ă r i

8otal

* 8rupul de pă une *1ș03 *)*

7,): * * * * 7,):

Tru%ul de %ă une!%ar-elă des-ri%(ivăș @olumul lu-rărilor de îm7ună(ă ire B2aț

"r.crt. =enumire

3upra a ațha/

; e r

t i l i z a r e c h

i m i c ă

; e r

t i l i z a r e o r g a n i c ă

3 u p r a

î n s ă m

4 n a r e

ț

6 e î n s

ă m 4 n a r e

ț

* 8rupul de pă une *1ș03 *)*

7,): * * * >

O7s: ,er(ili&area se va ,a-e -on,orm indi-a iilor O=


38/61

ig.$.


39/61


40/61

- Emprăştierea muşuroaielor şi ni!elarea terenului2- 3e continuă, unde este cazul, transportul şi aplicarea gunoiului de grajd şi al amendamentelor2- ?liminarea excesului de umiditate temporară prin canale de desecare şi al excesului permanent prin

drenaje2- Encepe plantarea arborilor pentru eliminarea umidităţii unde este cazul - plopi, salcie/, umbră la

animale sau delimitare tarlale unde este cazul/2- 5ontinuă aplicarea îngrăşămintelor chimice după topirea zăpezii unde este cazul/2- 3e construiesc sau se re ac drumurile de acces pe păşune2- 3e !eri ică sursa de apă, în !ederea asigurării apei necesară adăpatului pentru animale, din r4uri sau

4nt4ni. 3e !or realiza1 captări, amenajări speci ice, puţuri, jgheaburi etc.- 3e !or realiza acolo unde este cazul/ construcţii uşoare pentru adăpostirea animalelor tabere de

!ară/. En cazul în care ele există se !a trece la dezin ectarea şi repararea acestora. @dăposturile !or idimensionate după numărul animalelor iar acolo unde este cazul !or i pre!ăzute cu instalaţii decolectare şi distribuţie a dejecţiilor şi alte utilităţi.

- 3e !or repara şi dezin ecta st4nele, sai!anele, etc.

@06B+B?

- Encheierea acţiunilor de împrăştiere a muşuroaielor, de rişării !egetaţiei lemnoase dăunătoare şini!elarea terenului2

- Encheierea ertilizării cu gunoi de grajd şi aplicarea amendamentelor daca este cazul/2- 5ontinuarea lucrărilor de îmbunătăţiri unciare eliminarea excesului de umiditate/2- 5ontinuarea aplicării îngrăşămintelor chimice daca este cazul/2- +ucrări de supraînsăm4nţare a pajiştilor cu co!or !egetal degradat acolo unde este cazul/2- ?liminarea crengilor uscate la arborii izolaţi de pe păşuni2- ;inalizarea lucrărilor de plantare arbori pentru umbră, împrejmuiri sau desecări biologice acolo

unde este cazul/2- 6eparaţii la alimentările cu apă puţuri, jgheaburi etc/ podeţe, drumuri, garduri de împrejmuire,

adăposturi pentru animale, st4ni şi alte dotări pentru sezonul de păşunat2- Enceperea sezonului de păşunat pe păşuni după data de () aprilie şi respectarea păşunatului pe specii

şi categorii de animale.- 0ăşunatul începe c4nd solul e bine z!4ntat. 0ăşunile inundate nu trebuie păşunate mai de!reme de (

săptăm4ni de la retragerea apelor pentru măsurile de agromediu (*&'*, (*&'(, (*&'%.*, (*&'%.(/2- ?ste interzis aratul şi discuitul pajiştilor sub angajament @0B@ (*&'*, (*&'(, (*&'%.*, (*&'%.(/ a se

!edea 5aietul de @gromediu'@0B@ 2- 6espectarea încărcăturii optime de animale la hectar.

M@B

- >tilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minima de animale pe hectar ),% >AM/.0ăşunatul se e ectuează cu maxim *,) >AM >nitate Aită Mare/ - maxim o bo!ină la hectar pentrumăsurile de agromediu (*&'*, (*&'(, (*&'%.(/ C a se !edea tabele de con!ersie din $hidul pentru

;ermieri de la @[email protected] 8rebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga supra aţă 50 x supra aţa pajiştii/, pentru pre!enirea păşunatului excesi!, care conduce la reducerea ratei de re acere a păşunii, scăderea producţiei de iarbă şi a cantităţii de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de păşunat.

- 0lani icarea succesiunii de păşunat a tarlalelor păşunatul continuu/ cu respectarea următoarelor criterii1

a.conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din c4nd în c4nd este modi icat. @st elanimalele nu stau în acelaşi loc, ci păşunează pe locuri di erite şi în aceiaşi zi şi în zile di erite2 b. păşunatul în ront. En acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe păşune de către uncioban ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării plantelor2c. păşunatul continuu liber/ intensi! simpli icat unde parcelarea este redusă în mod substanţialla *-( parcele, delimitate prin bariere naturale canal, albia unui r4u, garduri de arbuşti/,

=


41/61

drumuri, semne con!enţionale sau prin garduri, cu e ect direct asupra diminuării cheltuielilor ocazionale de parcelare şi alimentare cu apă.

- 3e respectă păşunatul cu speciile de animale oi, !aci, capre, cai/ stabilite anterior, pentru a pre!enireducerea potenţialului producti! al pajiştii şi a ectarea calităţii acesteia.

B>"B?

- En zona de c4mpie şi dealuri joase începe campania de combatere a principalelor buruieni din pajişti,respecti! plantele neconsumate de animale.

- Encepe recoltarea 4ne elor si conser!area urajelor sub orma de siloz, semisiloz şi 4n, în uncţie dețregimul plu!iometric şi dotarea ermelor.

- "u se !or e ectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament @0B@ (*&'(, (*&'%.*, (*&'%.(/25ositul trebuie e ectuat p4nă la * B>+B?, realizat în etape. # bandă necosită de % metri !a i lăsată pe marginile iecărei parcele. @ceastă bandă poate i cosită după * septembrie (*&'%.( pentrus r4ncioc cu runtea neagră şi omuleţ de seară/.

B>+B?

- 5ositul poate începe doar după data de * iulie pentru măsurile de agromediu (*&'*, (*&'(/2- Masa !egetală cosită trebuie adunată de pe supra aţa 4neţei nu mai t4rziu de două săptăm4ni de lae ectuarea cositului pentru măsurile de agromediu (*&'*, (*&'(/2

- 0rima coasă permisă după %* B>+B? (*&'%.*, pentru 5ristelul de c4mp/. 5ositul se !a realizadinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia. # bandă necosită sau nepăşunată de % metri !a ilăsată pe marginile iecărei parcele. @ceastă bandă poate i cosită ' păşunată după * 3?08?MG6B?2

- ;olosirea mixtă - păşunatul permis după prima coasă 5a bun gospodar/. Barba cosită se adună înmaxim ( săptăm4ni de la cosire pentru măsura de agromediu (*&'*/

@>$>38

- 5ositul resturilor neconsumate şi împrăştierea dejecţiilor solide, după iecare ciclu de păşunat2- @plicarea azială a azotului pentru pajiştile care nu sunt sub angajament @0B@ cu măsurile (*&'*,

(*&'(, (*&'%.*, (*&'%.(/2@gricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă !egetaţia, inclusi! iarba rămasădupă cositul pajişti $@?5 /, obiecti!ul acestei condiţii iind menţinerea unui ni!el minim deîntreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.

3?08?MG6B?

Menţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui ni!el minim de păşunat sau cosirea lor cel puţin odată pe an $@?5 9/2 "u este permisă tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole $@?5/2

"iciun tip de îngrăşăm4nt nu poate i aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în

exces sau pe terenuri îngheţate. #rdin 5omun ** ('*(9)'())7,cerinţe pentru zonele !ulnerabile lanitraţi/2 "u !or i olosiţi ertilizatori în apropierea resurselor de apă în con ormitate cu următoareleindicaţii1

*. ;ertilizator solid C nu mai aproape de : m de apă.(. ;ertilizator lichid C nu mai aproape de %) m de apă.%. En apropierea staţiilor de captare a apei potabile, nu !a i olosit nici un tip deertilizator la o distanţă mai mică de *)) m aţă de staţia de captare a apei.

#58#MG6B?

+a s 4rşitul lunii animalele se pregătesc să iasă de pe păşune2

=1


42/61

"#B?MG6B?

?ste interzis a se intra cu animalele în pajişte, plantele din co!orul !egetal au ne!oie de o perioadăde repaus.

=?5?MG6B?

?ste interzis a se intra cu animalele în pajişte, plantele din co!orul !egetal au ne!oie de o perioadăde repaus.

=8B+BH@6?@ 0?38B5B=?+#6 KB @ ;?68B+BH@"NB+#6 5


43/61

autoînsăm4nţare, acesta iind unul din cele mai e iciente mijloace de îmbunătăţire a densităţii pajiştilor, cu condiţia ca plantele componente să aibă !aloare urajeră corespunzătoare.

=acă a!em un co!or ierbos îmburuienat nu putem apela la autoînsăm4nţare întruc4tam stimula şi mai mult extinderea buruienilor nedorite Maru ca i colab., ()*&/.ș ș

0rincipalele specii culti!ate la noi în ară sunt1țGraminee %erene Leguminoase %erene

Agrop!ron pectiniforme C pir cristat Bromus inermis C obsigă nearistată act!lis glomerata C golomăţ Festuca arundinacea C păiuş înalt Festuca pratensis C păiuş de li!adă Festuca rubra C păiuş roşu Lolium perenne C raigras peren Phalaris arundinacea C ierbăluţă Phleum pratense C timo tică Poa pratensis C iruţă

Lotus corniculatus C ghizdei *edicago sativa C lucerna albastră9nobr!chis viicifolia C sparcetăTrifolium h!bridum C tri oi corcitTrifolium pratense C tri oi roşuTrifolium repens - tri oi alb

0entru semănat se oloseşte săm4nţă de cea mai bună calitate, cu o puritate şi ogerminaţie ridicată.

5alcularea normei de semănat comportă două aze1 calcularea normei de semănat încultură pură, calcularea normei de săm4n ă pentru iecare specie din amestec Aîntu i colab.,ț ș())&/.

Norma de săm8n ă în -ul(ură %ură BN ' în g!2a:ț

N D*?? !=Uunde1

- = este numărul de boabe germinabile la mp2- MMG este masa a *))) de boabe g/2- 3u este săm4n a utilă.ț

=ăm8n a u(ilă B=u se de(ermină du%ă ,ormula:ț

=u


44/61


45/61

6.3. Ca%a-i(a(ea de %ă una(ș

0roducţia utilă de masă !erde la hectar pe supra aţele de pajişte din localită ilețora ului SSSSSSSSSSSS. a ost estimată la aproximati! 9-*(,7 t'ha masă !erde,șîn cadrul supra e elor care nu prezintă exces de umiditate sau petice de sărătură2 aceastățsupra a ă iind neuni orm repartizată. +a prima recoltă primele cicluri de păşunat/ producţiațde masă !erde reprezintă aproximati! 7)D din producţia totală. En timpul !erii producţia pajiştilor scade oarte mult datorită secetei, urm4nd ca iarba să se re acă apoi în toamnă.

>tilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă de animale pehectar ),% >AM/ con orm legisla iei din domeniu în !igoare.ț

0ăşunatul se e ectuează cu maxim *,) >AM >nitate Aită Mare/ - maxim o bo!inăla hectar pe paji tile sub angajament @0B@ cu măsurile (*&'*, (*&'(, (*&'%.(/ C a se !edeaștabele de con!ersie din $hidul pentru ;ermieri de la @0B@.

0ăşunatul se !a e ectua cu maximum ).9 >AM pe hectar pe paji tile sub angajamentș@0B@ cu măsura (*&'%.*/, pentru 5ristelul de c4mp.

Ca%a-i(a(ea de %ă)una( determinată, la o producţie maximă de *(,7 t'ha masă!erde, cu un necesar zilnic de :7 Lg masă !erde pentru * >AM şi cu o durată a sezonului de păşunat de * & zile, este de$ U@?!2a.


46/61

Metodele de păşunat se clasi ică în două categorii1 păşunatul liber continuu sauneraţional/ şi păşunatul raţional. @mbele metode au !ariante pentru exploatarea intensi!ă şiextensi!ă.


47/61

9 prim4 variant4 : p45unatul do3at , pe care o recomandăm pentru pajiştile permanente, cu producţii mai mici de t'ha m.!. utilizate în mod special cu oile, se re eră laatribuirea unei supra eţe mai mari de păşune, pe care animalele stau o periodă mai lungă detimp. 3upra aţa tarlalei se calculează în uncţie de producţia păşunii şi de numărul de

animale. 8arlalele sunt utilizate în succesiune, con orm igurii de mai jos.

ig.$6.


48/61

$ardurile electrice C cu păstor electric, reprezintă soluţia cea mai bună pentruorganizarea păşunatului pe tarlale. En interiorul tarlalelor se pot delimita supra eţe mai mici, pe care animalele să stea *-( zile sau doar o jumătate de zi.

ig.$9.


49/61

- posibilitatea aplicării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor, inclusi! ertilizare, irigareetc.2

- animalele nu distrug ţelina şi în consecinţă nu se declanşează enomene erozionale2- obţinerea unor producţii mai mari la animale lapte, carne/ prin aptul că au la

dispoziţie tot timpul urajul în cantitatea şi de calitatea corespunzătoare2- pre!enirea îmbolnă!irii animalelor de parazitoze pentru că în inter!alul de (7-%) zilec4t animalele lipsesc de pe tarla ouăle şi lar!ele paraziţilor sunt omor4te de acţiunea razelor solare2

- posibilitatea grupării animalelor pe categorii omogene, ceea ce prezintă mari a!antajedin punct de !edere tehnic, economic, şi organizatoric.

Lu-rări (e2ni-e )i ins(alaţii0e pajişti unele împrejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai bună exploatare a

co!orului ierbos.

@ceste împrejmuiri, sub orma de garduri, ser!esc la delimitarea de tarlale, lasepararea unor 4neţe de păşuni, la împrejmuirea st4nelor, taberelor de !ară, a locuinţelor, plantaţiilor, terenurilor degradate, a prăpăstiilor, a terenurilor mlăştinoase etc.

Bntr-o economie prosperă, nu se poate renunţa la asemenea amenajări. Emprejmuirilese execută, în general, din materiale locale lemn, piatră/, sau pot i garduri din s4rmă şi st4lpidin beton.

En momentul în care se !a trece la realizarea împrejmuirilor, acestea se !or ace pe baza unui plan ce !a ţine cont de reglementările în !igoare2 #6=B" 7&& (*'):'()*%, art. *&,alin */ şi (/ ce pre!ede următoarele1*/ @mplasarea gardurilor în !ederea împărţirii pe tarlale a pajiştilor se !a ace con ormschiţei-hartă care cuprinde1

a/ supra eţele care se !or supraînsăm4nţa2 b/ tarlalele situate pe pajişti permanente pentru menţinerea compoziţiei loristice printr-un păşunat raţional/2c/ supra eţele cu pajişti anuale'temporare2d/ supra eţele utilizate ca 4neţe2e/ terenurile ragile care sunt susceptibile la eroziune2/ cursurile de apă, şanturile, în care se pot în iltra nutrienţi2g/ alte caracteristici naturale de peisaj.

(/ $ardurile temporare reprezintă un sistem e icient pentru păşunatul raţional al tuturor

ierburilor, modalitate rapidă de a regla supra aţa de pajişte la cerinţele reale ale animalelor, dea păstra densitatea optimă a animalelor şi pentru gestionarea corectă a cantităţii de masă!erde consumată de către animale.

ardul electric constituie un mijloc oarte e icient pentru organizarea păşunatului petarlale, pentru delimitarea parcelelor sau pentru protejarea împotri!a animalelor sălbatice.

@cest echipament uncţionează pe principiul producerii unor şocuri de tensiune înaltă,dar de intensitate joasă şi de oarte scurtă durată, asupra animalului care atinge conductorulgardului, prin închiderea unui circuit electric între conductor şi păm4nt prin corpulanimalului.

=D


50/61

$ardurile electrice moderne olosesc pentru alimentare baterii de acumulatoare caresunt menţinute în stare de încărcare cu instalaţii cu panouri oto!oltaice.

$eneratoarele de impulsuri sunt construcţii electronice compacte care au rolul de atrans orma curentul preluat de la sursa de alimentare în curent cu impulsuri de tensiune

ridicate, la intensitate scăzută şi de oarte scurtă durată.0arametrii pe care trebuie să-i realizeze un generator de impulsuri la ni!elul lungimiitotale a conductorului sunt1 tensiunea minimă a impulsului de ())) A, tensiunea impulsului pentru oi poate ajunge p4nă la &.))) A2 energia impulsului cuprinsă între * şi 7 F2 perioadadintre două impulsuri cuprinsă între * şi *,7 secunde2 durata impulsului de maxim (7milisecunde.

=rept conductori pentru garduri electrice se olosesc1 conductori din s4rmă zincată cudiametru cuprins între *,7 şi (,7mm2 conductori rotunzi acoperiţi la exterior cu împletiturădin liţe de cupru cu diametrul exterior cuprins între (,7 şi *(,7 mm2 conductori sub ormă de panglică cu lăţimi cuprinse între : şi &) mm. +ungimea conductorului pe care poate să-lalimenteze un generator de impulsuri poate atinge chiar %) Lm şi depinde de rezistenţaspeci ică a conductorului şi de puterea generatorului de impulsuri olosit.

5a st4lpi pentru gardul electric se pot olosi1 st4lpii din lemn2 st4lpii metalici2 st4lpiidin ibre de sticlă sau mase plastice dure etc. 5onductorii se ixează pe st4lpi olosindizolatori.

+a instalarea pe teren a gardului trebuiesc respectate indicaţiile din notiţa tehnică.http1''pajisti-grassland.ro'proiecte'lucrari'ghid*.pd /.

0e l4ngă a!antajele legate de sporirea gradului de !alori icare a ierbii prin păşunatul porţionat cu ZpăstorulZ electric se reduce numărul păstorilor care pot e ectua alte lucrări

necesare pe pajişti în perioada de păşunat.

În cadrul localității ?????????????; )e ,u)ra*ața)ajiștilor e9i,tă garduri 7electrice ,au de altă natură8; dar care ,unta()la,ate doar cu ,co)ul de a deli(ita anu(ite )arcele de )ășunide alte )arcele )ășunate ,au terenuri cu altă categorie de *olo,ință.

6.1. Căi de a--es+a iecare corp de pajişte trebuie să existeun drum de a--es pe care să poată circula

mijloace auto şi mecanizate, ca să e ectueze în bune condiţii, în sezonul prima!ără-!ară-toamnă, toate transporturile necesare, inclusi! pentru mersul animalelor la şi de la păşune.

=e la drumul principal de acces la corpul de pajişti se !or deschide şi amenajadrumuri în continuare, pe c4t posibil la toate trupurile de pajişti, iar în interiorul iecarui trupse !or amenaja drumuri sau căi de acces simple, p4nă la adăposturile de animale, la st4ne, laadăpători, depozite de uraje, silozuri etc.

+a proiectarea şi execuţia drumurilor pastorale se ţine seama de unele criterii, şianume Maru ca i colab., ()*&/1ș ș

- drumul să ser!ească pe c4t posibil mai multor scopuri1 pastorale, orestiere,turistice, etc. 2

- să o ere posibilităţi de acces la o c4t mai mare supra aţă de pajişti22


51/61

- să tra!erseze c4t mai puţine !ăi şi p4raie, în !ederea reducerii !olumuluilucrărilor de artă, poduri, podeţe etc. şi să e!ite complet locurile înmlăştinate2

- să ie pietruit, de la drumul de legătură p4nă la corpul de pajişti2- să solicite un cost redus pe iecare Lilometru.

4--esul %e %a+i (ile si(ua(e %e (eri(oriul adminis(ra(iv al lo-ali(ă iiș țQQQQQQQQQ se %oa(e ,a-e %e mai mul(e (i%uri de drumuri du%ă -um urmea&ă:

• 0entru trupul de paji te *, accesul la paji ti e posibil peș șSSSSSSSSS., preccum i pe drumuri de acces în interiorulș parcelelor.

6.6. Cons(ru- ii &oo%as(orale i surse de a%ăț ș# lucrare de deosebită importanţă se re eră la asigurarea apei pe păşune. Modul de

amenajare depinde de sursa de apă. 5el mai indicat este olosirea surselor de apă naturaler4uri, iz!oare, 4nt4ni/ dar, care să nu ie poluate. 3e cunoaşte că producţiile obţinute de laanimale sunt mult in luenţate de calitatea şi cantitatea apei.

En general, animalele beau multă apă, cantităţile consumate iind condiţionate de maimulţi actori. @st el, cu c4t animalele sunt mai grele şi dau producţii mai mari de lapte, !or consuma mai multă apă. =e asemenea, consumul de apă este în str4nsă legătură cu conţinutulde substanţă uscată ingerată. En mod obişnuit, pentru *Lg 3> ingerată, bo!inele au ne!oie de&-7 l apă, iar o!inele şi cabalinele de (-%l apă.

54nd adăpatul se ace în r4uri, trebuie amenajată o porţiune de r4u unde animalele să

aibă acces ără a i periclitate de accidentări. 0orţiunea respecti!ă trebuie pietruită pentru a preînt4mpina înmlăştinarea.

=acă se ace adăparea în jgheaburi cu apă permanentă de la iz!oare, a căror debittrebuie să ie superior consumului de apă al animalelor/, locul trebuie să ie pietruit şi pre!ăzut cu pantă de asemenea pentru pre!enirea înmlăştinării.

8ot adăpători jgheaburi/ se ac şi atunci c4nd adăpatul se ace din 4nt4ni. +aconstruirea adăpătorilor trebuie să se ţină seama de c4te!a elemente pentru ca adăpatul să sedes ăşoare în bune condiţii şi c4t mai repede.

En continuare prezentăm c4te!a date orientati!e cu pri!ire la dimensiunile necesare

pentru adăpători1 8abelul ()Da(e ne-esare %en(ru -al-ularea lungimii adă%ă(orilor

=%e-ia

Ne-esar&ilni-

B$ a%ă

Lăţimea de +g2ea7 Tim%ul ne-esar %en(ruadă%area unui animal

Bminu(e4dă%a( %e o

la(ură4dă%a( %e am7ele

la(uri5ornute mari şi cai &)-&7 ),7 *,( 9-8ineret bo!in-cabalin (7-%) ),& *,) 7-:#i şi capre &-7 ),( ),7 &-78ineret o!in (-% ),( ),7 &-70orci -*) ),( ),7 &-7

8abelul (*

21


52/61

Da(e re,eri(oare la -erinţele adă%ă(orilor' în ,un-ţie de s%e-ie B-m=%e-ia 4d8n-imea adă%ă(orii Lăţimea Fnălţimea de la %ăm8n(

sus +os5ornute mari %7 %7 (7 &)-:)5ai %7 &) %) :)-9)#i şi capre () %) (7 (7-%70orci (7 %) (7 ()-%)

+ungimea adăpătorii +/ este dată de ormula1

T N$t$s L = , în care1

" C numărul de animale care urmează să se adape2t C timpul necesar pentru adăparea unui animal minute/s C rontul de adăpare necesar pentru un animal în metri28 C timpul necesar pentru adăparea unei turme, care este de :) minute.

Fn -adrul %a+i (ilor din lo-ali(a(ea QQQQQQQQQQQ. e*is(ă -8(eva surseșde a%ă su7 ,ormă de ,8n(8ni i ,8n(8ni -u +gea7uri' a a -um sun( %re&en(a(e în imaginileș șde mai +os.

ig."3. =ursă de a%ă B,o(o original

Re-omandări:-@eri,i-area anuală a sursei de a%ă: ,8n(8ni' surse de a%ă na(urale0-Fnain(e de a in(ra -u animalele %e %ă)une (re7uie re%ara(e )i de&in,e-(a(e

adă%ă(orile B +g2ea7urile 0

-@eri,i-area anuală a sursei de a%ă B,8n(8ni ' -e deserves- s(8nile027


53/61

- orarea unor ,8n(8ni a-olo unde es(e -a&ul.

@cti!itatea pastorală cere încă destul de multe braţe de muncă, at4t pentru lucrările deîmbunătăţire a pajiştilor, c4t mai ales pentru exploatarea lor, inclusi! recoltatul 4nului şi

îngrijirea şi deser!irea animalelor.0ăstorul de !ite sau ciobanul are un rol important în cadrul acti!ităţii pastorale, deaceea lor trebuie să li se creeze condiţii de locuit corespunzătoare.0entru personalul care deser!eşte animalele, încăperile de locuit se pot construi ataşate decelelalte construcţii zoopastorale, st4ne, grajduri, tabere de !ară, magazii sau amenaja caadăposturi speciale.

@semenea tipuri sau modele de locuinţe sau adăposturi pot !aria de la un etajaltitudinal la altul, după zone, după numărul oamenilor ce urmează să locuiască în ele şi dupăelul şi numărul animalelor ce le deser!esc. ?ste de dorit ca asemenea locuinţe să-şi păstrezedin punct de !edere arhitectural întregul speci ic local.

=(8nele3unt construcţii unde se ace prepararea laptelui de oaie şi a br4nzeturilor şi unde au

ciobanii locuinţa de !ară.3e amplasează construcţia l4ngă sursa de apă sau se are în !edere posibilitatea de a

aduce apa la st4nă prin conducte sau orarea de 4nt4ni. @mplasarea st4nei este legată şi deexistenţa unei căi de acces, drum sau potecă. =e la st4nă trebuie, pe c4t posibil, să ie !ederelargă spre trupul de păşune. 3t4na se aşează cu spatele către !4ntul dominant şi cu celarulorientat către nord sau nord-est, nord-!est, pentru că e necesar ca în această încăpere să ie în

permanenţă răcoare, să nu ie în bătaia directă a razelor solare. +a st4nă şi în jurul ei estenecesară în permanenţă o mare curăţenie.@cti!itatea la st4nele cu oi mulgătoare este legată de aşa numitas(rungă' amena+are

%en(ru muls şi pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. 3e consideră că sistemulstrungilor ixe nu este bun, pentru că st4nd prea mult într-un loc, se distruge complet!egetaţia ierboasă şi nu mai cresc dec4t buruieni nitro ile ca1 urzici 2rtica dioica/, şte!ii "ume$ sp./, şi altele. 3trunga trebuie sa ie mutată i ea la iecare (-& zile în alt loc, toateș

porţiunile de pajişte din apropierea st4nei put4nd i ertilizate prin t4rlire, prin mutareastrungii.

0entru muncitorii care lucrează la îmbunătăţirea pajiştilor se construiesc adăposturiţin4nd seama de numărul de ani în care se !a lucra cu un număr sporit de muncitori şi dedestinaţia ce urmează a se da adăpostului !a răm4ne ca atare sau se !a trans orma înmagazie, adapost pentru tineretul taurin, grajd pentru tauri sau pentru !aci înainte de ătareetc/.

En general în zona de c4mpie,lo-uinţele %en(ru oameni nu se amena+ea&ă în%a+i)(i' mun-i(orii -are lu-rea&ă %e %a+i)(e seara se re(rag' av8nd -ase în sa(. E*-e%ţie,a- -io7anii -are răm8n )i %es(e noa%(e l8ngă oi.

En zona de c4mpie, bo!inele sunt duse !ara la păşune şi nu au în general ne!oie deadăposturi, pentru că stau în permanenţă în parcela unde păşunează, ăc4nd în acelaşi timp şiertilizarea prin t4rlire, iar pe timpul unor intemperii se adăpostesc de obicei sub arbori.

29


54/61


55/61

C4 DE=CRIERE =ol:ț ț con orm studiu pedologic, tabelul *8ip de paji te C 0ajişti de c4mpie şi podişuri joase' 0ăşuni producti!e, mezo ile2 0ajişti de pe terenuri sărăturate'ș0ăşuni de pe soluri slab p4nă la mediu sărăturate, mediu producti!e, de !aloare urajeră mediocră spre bună$raminee- cele mai rec!ente specii de graminee pe paji tile mezo ile sunt1ș Poa pratensis (', Lolium perenne (?@>', Festuca pseudovina (?=>', #!nodon dact!lon (?=>', Poa bulbosa (@>', Agrostis stolonifera (@>', Agrop!ronrepens ( >', Bromus inermis (', act!lis glomerata (?>', Festuca pratensis (?>', Festuca arundinacea(=,?>', &olcus lanatus (=,?>', Alopecurus pratensis (=,?>'2- cele mai rec!ente specii de graminee pe peticele cu sărătură sunt1 Festuca pseudovina ( =>', #!nodondact!lon (', Lolium perenne ( >', Festuca pratensis (?>', Bromus hordeaceus (?>' &ordeum h!stri$ (=,@>'.+eguminoase

C cele mai prezente specii de leguminoase pe paji tile mezo ile sunt1ș 9nonis spinosa, Trifolium repens, ;icia grandiflora, ;icia sativa, Lotus corniculatus2- cele mai rec!ente specii de graminee pe peticele cu sărătură sunt1Trifolium repens (C>', *edicago lupulina(', Lotus tenuis (', 9nonis spinosa (=,@>', Trifolium fragiferum (?>' Trifolium angulatum (=,@'.=i!erse plante, între care i plante dăunătoareș C în paji ti mezo ile1ș#ichorium int!bus (@>', Achillea millefolium (', Plantago media (?>', uncus effusus (?>', uncusconglomeratus (=,@>', ipsacus laciniatus (=, >', Tara$acum officinale (=,?>', #apsella bursa-pastoris(=,?>', "anunculus acris (=,?>', Danthium spinosum (=,?>', +r!ngium campestre (=,?>', #entaurea c!anus(=,?>', aucus carota (=,?>', Prunella vulgaris (=,?>', Aster tripolium (=,?>', Lactuca serriola (=,?>',Salvia pratensis (=,?>', Potentilla reptans (=,?>'- în peticele cu sărătură1 Artemisia santonicum (?=>', #hamomilla recutita (=,@>', Aster tripolium (=,', Statice gmelini (=,?>',

#ichorium int!bus (=,?>', Achillea setacea (=,C>', Tara$acum officinale (=,?>', #apsella bursa-pastoris(=,?>', "anunculus acris (=,?>', "anunculus sceleratus (=,?>', Plantago maritima (=,?>', Danthium spinosum (=,?>', +r!ngium campestre (=,?>', ipsacus laciniatus (=,?>', #entaurea 0acea (=,?>', aucuscarota (=,?>', Prunella vulgaris (=,?>', Lactuca serriola (=,?>', raba verna (=,?>', uncus gerardi (=,@>',!psophila muralis (=,?>', Limonium gmelini (=,?>'.$rad de acoperire cu !egeta ie a parcelei C 7-*))DțEncărcarea cu animale C în prezent pji tile suportă o 50 de * >AM, însă prin lucrări de ameliorare se poate măriș produc ia paji tilor cu ()-%)D. En această situa ie încărcătura de animale pe ha poate depă i * >AM'ha.ț ș ț ș EnanulB capacitatea maximă de pă unat este de * >AM. 0entru următorii ani 50 se calculează con orm ormulei1 E.@. Wș0.d. ' 5.i. x H.p./.Aegeta ia lemnoasă1 sunt prezente p4lcuri sau indi!izi din speciile de arbu tiț ș Prunus spinosa, #rategusmonogina, "osa canina+ucrări executate1 5osire resturi !egetale neconsumate, "i!elare mu uroaie, @plicare îngră ăminteș ș+ucrări propuse1@plicarea îngră ămintelor con orm unui plan de ertilizare a!izat'con orm datelor de la pct. :.*./ș?liminarea excesului de umiditate prin decolmatarea canalelor de desecare i prin săparea de pu uri absorbanteș țsau prin plantarea de salcie ori plop "i!elarea mu uroaielorș=e ri area tu ări urilorș ș3upraînsăm4n are golurilor rezultate după ni!elarea mu uroaielor, decolmatare sau unde !egeta ia este rarăț ș ț5osirea resturilor !egetale neconsumate înainte de ructi icare5ombaterea plantelor dăunătoare i toxice.ș

22


56/61

C4


57/61

@.3. # iden=a lucrărilor e9ecutate anual )e 5ecare )arcelă

6arcela

S u ) r a * a = a 0o(+aterea

+uruienilor Eiegeta=ieile(noa,e

Strângereacioatelor;)ietrelor

Ei ni elarea(uEuroaielor

Gră)atul)ajiEtilor

A(endarea)ajiEtilor

Su)raîn,ă(ân=area,au

reîn,ă(ân=area)ajiEtilor

Fertili area)ajiEtilor

6erioadaanul

,u)ra*ata

6erioada anul

,u)ra*ata

6erioada anul

,u)ra*ata

6erioada anul

,u)ra*ata

6erioadaanul

,u)ra*ata

6erioadaanul

,u)ra*ata&oc. Sânnicolaul

Mare 03 (*&

03 & &'*03 & &'(03 & &'(03 & &'&03 & &':03 & '*03 & '%03 & '703 & ':03 & '9

. :&.9*. 9).&:.)*.:.)7*).*9*).7&**.977.9)

Se !ore ecutalucări

anuale %ecom'aterea'uruienilor


58/61

!eηia esterară

pct+>+1+

JGertilizarea pajiştilor se !a realiza pe 'aza unui plan %e )ertilizare anual, inân% cont %e cartarea a&roc"imică

2?


59/61

I LIOGR4 IE =ELECTI@A

*. G[6G>+?35> 5., * 9* - 0roducerea şi păstrarea urajelor., ?d. , =idact. şi 0edag.,Gucureşti

(. G[6G>+?35> 5., M#85[ $., 0>B@ B., M#B3>5 @l. * * - 5ultura pajiştilor şi a plantelor urajere, ?ditura =idactică şi 0edagogică, Gucureşti.

%. G[6G>+?35>, 5. G>65?@, 0. M#85[,$., * ) - =eterminator pentru lora pajiştilor cu elemente de tehnologie, ?ditura 5eres.

&. G#38@" 56B38B@", 3@M;B6@ B#"?+, ()*& C @plica ii practice în ?copratotehnică,ț?ditura ?urobit, 8imi oara, ()*&.ș

7. 5#F#5@6B> +>MB"BN@, ()*% C 5ultura pajiştilor şi a plantelor urajere, note de curssuport electronic/.

:. 5#F#5@6B> +>MB"BN@, ()*% C 0ratologie, note de curs suport electronic/.9. 5#38? B., * C Gotanica, Mor ologia şi anatomia plantelor, 8ipogra ia @groprint,

8imişoara >3@MAG.. 56B38?@ M.=., ()): - Giodi!ersitatea, ?ditura 5eres Gucureşti.. 56B38?@ A., $@;8@ =., 0?=6#88B ;., ())& - ;itosociologie, ?ditura 0resa

>ni!ersitară 5lujeană, 5luj-"apoca.*). 56B38?@ A., $@;8@ =., 0?=6#88B ;., ())& C ;itosociologie, ?ditura 0resa

>ni!ersitară 5lujeană, 5luj-"apoca.**. =6@$#MB6 "., 0?N B., =6@$#MB6 5@6M?", ())7 - 0ajişti şi plante urajere,

8ehnologii de culti!are, ?ditura ?urobit, 8imişoara.*(. =6@$#MB6 "?5>+@B, 5@6M?" M@6B@ =6@$#MB6, ()*( - ;ixarea azotului în

ecosistemele de pajişti şi leguminoase perene. ?ditura ?urobit, 8imişoara.*%. +>MB"BN@, ()*) CManagementul pajiştilor şi al

plantelor urajere, ?urostampa 8imişoara.*&. +[0>K@" @., =6@$#MB6 "., * 99 C Embunătăţirea prin amendare şi ertilizare,

lucr.şt. 3550 Măgurele-Graso!, !ol.BBB.*7. +[0>K@" @.,"B?=?6M@B?6 X. ş.a., * 97 C @plicarea amendamentelor calcaroase şi

a îngrăşămintelor pe pajiştile naturale şi semănate din 6om4nia, lucr.şt. 3550 Măgurele-Graşo!, !ol.B.

*:. M@6>35@ 8. M#5@"> A., @"=6??@,Ș=6@$# M@65?+@, G+@F A, ?"? 8., 3B+B386> =, B5


60/61

5#"38@"8B"?35> 5., 8#= 3.1 $hid de întocmire a amenajamentelor pastorale,?ditura 5apolo!oro, Gra o!.ș

*9. M#$@ B., M@8?B@K M. 51, ())) C 5ultura plantelor urajere, ?ditura @gris, 6edacţiare!istelor agricole Gucureşti

* . M#B3>5 @., =>XB5 =, ())( - 5ultura plantelor urajere, ?ditura #rizonturi >ni!ersitare8imişoara.

* . M#B3>5 @., 3@M;B6@ B., 5@66?6? 0., ())* C 0ajişti naturale şi exploataţiiecologice, ?ditura @groprint 8imişoara.

(). M#B3>5 @+., 3@M;B6@ B., 5@66?6? 0., ())*, 0ajişti naturale şi exploataţiiecologice, ?ditura @groprint.

(*. #06?@ 5.A. et al. C * :*, 8rans ormarea sărăturilor în terenuri bune de cultură, ?ditura@gro-3il!ică.

((. 0>B@ B., 3#6@" A., 5@6+B?6 +., 6#8@6 B., A+@B@ B., 3#6@" A., 6#8@6 B., * - @groecologie. ?cosistem, ?cologizare, ?ditura$enesis, 5luj-"apoca.

(&. 6#8@6 B., * 9 C 5

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	vlad
View:	216 times
Download:	0 times

Amenajament Pastoral

Documents