An3 Analiza Econ Financ Probleme[1]

IOSEFINA MOROŞAN

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PROBLEME REZOLVATE

Universitatea Spiru Haret

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MOROŞAN, IOSEFINA Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate / Iosefina Moroşan – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006. 204p.; 20,5 cm. ISBN: (10) 973-725-580-1 ISBN: (13) 978-973-725-580-8

658.1(075.8)(076)(079.1)

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006


UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Prof. univ. dr. IOSEFINA MOROŞAN

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PROBLEME REZOLVATE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006



5

CUPRINS

1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

1.1. Analiza cifrei de afaceri ………………………………...

9

1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri …………………….

9

1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………………… 11 1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri ..

13

1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri ………………….

13

1.2. Analiza valorii adăugate …………………………………….

32

1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate ……………………

32

1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate …………………... 36 1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate ……………………

36

1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate ………………….

38

1.3. Analiza producţiei fizice ………………………………….. 50 1.4. Analiza calităţii produselor ………………………………….

59

Probleme rezolvate ………………………………………….

65

2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI

2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei ….

70


6

2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare …………………………

74

2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe ……………………….

78

2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile ………………………...

78

2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe ……………………………...

81

2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe .. 82 2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri ……..

83

2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe ..

85

2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale …………………. 85 2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale ………………………..

85

2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile ………………………

92

2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile …………………………... 98 Probleme rezolvate ………………………………………….

102

3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI

PE BAZA RENTABILITĂŢII

3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii ………………..

121

3.2. Analiza rentabilităţii firmei ………………………………..

128

3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă ………

131

3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului 131 3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării ……

132

3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri ……..

137

3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate ………………………..

142

3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice 142


7

…………. 3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate ..

146

3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale ………………

147

3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare ……………… 149 3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabilităţii) ……………………………….

151

Probleme rezolvate ……………………………………….. 155

4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI

4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei …………………..

171

4.2. Analiza echilibrului financiar ………………………………

172

4.2.1. Analiza fondului de rulment net ……………………... 173 4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment ………………

176

4.2.3. Analiza trezoreriei nete ……………………………. 178 4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante …………

180

4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei …………………….. 182 Probleme rezolvate ………………………………………….

185

5. ANALIZA RISCULUI

5.1. Analiza riscului de exploatare (economic) …………………

192

5.2. Analiza riscului financiar …………………………………..

194

5.3. Analiza riscului de faliment ……………………………….. 195 Probleme rezolvate ………………………………………….

196


8

Introducere

Prezenta carte a fost gândită şi redactată ca un material

complementar cărţii de Analiză economico-financiară, urmând atingerea a două obiective:

În primul rând, punerea la dispoziţia studenţilor şi a oricăror altor persoane care iniţiază studii în analiza economico-financiară a unor probleme şi exerciţii utile pentru fixarea conceptelor şi consolidarea cunoştinţelor dobândite la orele de curs sau prin studierea cărţii de Analiză economico-financiară.

În al doilea rând, încercarea de a prezenta o viziune complementară a conceptelor cuprinse în textul cărţii de analiză economico-financiară, printr-o abordare numerică şi mai analitică decât cea întâlnită în cursurile publicate până în prezent.

Pe lângă faptul că este facilitată munca studentului, sperăm ca această lucrare să fie utilă totodată şi pentru profesori, în desfăşurarea orelor de seminarii sau lucrări practice.

Conţinutul acestei cărţi de lucrări practice este structurat pe capitole care corespund structurii cărţii de Analiză economico-financiară. Fiecare din acestea cuprinde: tratarea pe scurt a aspectelor teoretice şi prezentarea de probleme rezolvate, utile în evaluarea personală a studentului, cu privire la temeinica însuşire a cunoştinţelor parcurse.

Prin inserarea în carte a problemelor rezolvate, la fiecare capitol, Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate este utilă evaluării studenţilor economişti la examenele de licenţă.

Comentariile constructive şi sugestiile privind conţinutul şi structura cărţii din partea cititorilor avizaţi sunt binevenite şi vor fi luate în considerare cu ocazia reeditării acesteia.

Autoarea


9


9

1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

1.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin vânzarea producţiei, la care se pot adăuga veniturile din vânzări de mărfuri şi veniturile din prestări servicii, în cazul în care firma desfăşoară şi o activitate de comerţ şi prestări servicii.

Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea

mărfurilor + Producţia vândută

În analiza cifrei de afaceri se au în vedere următoarele probleme: Analiza nivelului cifrei de afaceri. Analiza dinamicii cifrei de afaceri. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri. Analiza factorială a cifrei de afaceri.

1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri

Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită

realizarea de profit; • să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare,

respectiv de cel puţin 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii economice;

• în dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a asigura creşterea reală a volumului de afaceri al firmei;

• să fie realizată corespunzător cu specificul activităţii pe elemen-tele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei.


10

Vvm


11

Ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale confirmă o

realizare normală a obiectului de activitate. De asemenea, şi ponderea indicatorului în totalul venituri din exploatare înregistrează valori bune şi prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce înseamnă o realizare normală a obiectului de activitate (tabelul nr. 1). Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare şi obţinerea de profit, ceea ce reflectă validarea de către piaţă a activităţii.

Tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri se înregistrează în următoarele condiţii:

– creşterea producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea activităţii de bază pe piaţă;

– reducerea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce înseamnă restrângerea activităţii cu caracter strict comercial.

1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul inflaţionist) a afacerilor firmei.

Cifra de afaceri în preţuri comparabile se determină astfel: – la nivel de produs (qv1 p0);

– la nivel de firmă ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ ∑∑p

1i1i0i1i I

pqvsau pqv

în care Ip reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de firmă.

Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a afacerilor firmei.

În anul „t” cifra de afaceri exprimată în preţuri reale reprezintă o tendinţă de revenire faţă de anul precedent, sporind cu 26% şi confirmând astfel relansarea reală a firmei pe piaţă, după doi ani consecutivi de restrângere.


12


13

1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din vânzarea producţiei şi din comercializarea mărfurilor. Analiza structurii cifrei de afaceri se face în funcţie de specificul activităţii, iar interpretarea rezultatelor analizei este următoarea: pentru o firmă industrială ponderea majoritară (adică de minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui să o deţină producţia vândută.

Ponderea în realizarea cifrei de afaceri în ultimul an de analiză (anul „t”) o au veniturile din producţia vândută (aproximativ 99%), care prezintă o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă. Acest fapt marchează o situaţie pozitivă şi exprimă importanţa activităţii productive a firmei faţă de activitatea comercială.

1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri

Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a identifica factorii care influenţează evoluţia acesteia, mărimea şi sensul acesteia, informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei existente, cât şi pentru adoptarea deciziilor în perioada viitoare. Pot fi utilizate următoarele modele de analiză:

pin

1i iqvCA )a ⋅∑=

=

QfCA

sNQf

sNCA )b ⋅⋅=

QfCA

fMQf

fMfM

sNfM

sNCA )c ⋅′

⋅′

⋅⋅=

cahT CA )d ⋅=

AeCA

Ae CA )e ⋅=

fMCA

MffM

AcfM

AeAc

AeCA )f′

⋅′

⋅⋅=

unde: CA – cifra de afaceri; qvi – volumul fizic al producţiei vândute pe produse;


14

pi – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA; –sN numărul mediu de personal;

Qf – producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului); fM – valoarea medie a mijloacelor fixe; fM ′ – valoarea medie a mijloacelor fixe productive;

T – fondul total de timp (ore-om); Ae – valoarea medie a activelor de exploatare; Ac – valoarea medie a activelor corporale.

Exemplificarea metodologiei de analiză implică următoarele date (tabelul nr. 4): Tabelul nr. 4

Factori de influenţă ai cifrei de afaceri (lei )

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori Simbol t-1 t 1. Cifra de afaceri ∑qvipi 116.331 180.772 2. Volumul fizic efectiv al

producţiei vândute evaluat în preţurile perioadei de bază

∑qvi1pi0

-

170.500

3. Numărul mediu de salariaţi sN 675 650

4. Producţia exerciţiului Qe 120.222 179.881 5. Valoarea medie anuală a

mijloacelor fixe fM 9.860 21.009

6. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive

fM ′ 3.510 14.505

7. Timpul total de muncă (ore) T 1.220.000 1.200.000 8. Productivitatea medie anuală a

muncii calculată pe baza producţiei exerciţiului (lei)

sN

Qe 178,107

276,740

9. Productivitatea medie anuală a mun-cii calculată pe baza CA (lei)

aW 172,342 262,308

10. Timpul de muncă mediu pe salariat (ore) t 1.807 1.846

11. Productivitatea medie orară a mun-cii determinată pe baza CA (lei)

hW 0,09535 0,14208

12. Gradul de înzestrare tehnică a muncii

sN

fM

14,61

32,32


15

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori Simbol t-1 t 13. Compoziţia tehnologică a

mijloacelor fixe (%) fM

fM ′

35,6

69,04

14. Randamentul mijloacelor fixe direct productive (lei) fM

Qe′ 34,25 12,40

15. Cifra de afaceri medie la 1 leu mijloace fixe direct productive (lei)

fM

CA

′

33,14

12,46

16. Gradul de valorificare a produc-ţiei obţinute destinată livrării

Qe

CA

0,97

1,00

Sistemul factorial, potrivit primului model de analiză, se prezintă

astfel:

∆ sN ∆qvi ∆ t ∆CA ∆ aW ∆pi ∆ hW

în care: aW –productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;

hW – productivitatea medie orară, determinată pe baza cifrei de afaceri.

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţei factorilor, pe baza primului model, se prezintă astfel:

∆CA = 180.772 – 116.331 = + 64.441 lei din care, datorită:

1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute pe produse:

∆qvi = ∑qvi1 pi0 - ∑qvi0 pi0 = 170.500 – 116.331 = + 54.169 lei din care, datorită:

1.1) influenţei modificării numărului mediu de personal: ( ) ( ) lei 4309342,172675650aWsNsNsN 001 −=−=⋅−=Δ


16

1.2) influenţei modificării productivităţii medii anuale a muncii: ( ) ( ) 478.58172,342-262,308 650aWaWsNaW 011 +==−=Δ lei

din care, datorită: 1.2.1) influenţei modificării timpului de muncă pe salariat:

( ) ( ) 241709535,018071846650hWttsNt 0011 +=⋅−=⋅−=Δ lei

1.2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare a muncii. ( )

( ) lei 061.5609535,014208,0 1846650 hWhWtsNhW 0111

+=−⋅==−⋅=Δ

2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare. ∆pi =

0111 iiii pqvpqv ∑∑ − = 180.772 – 170.500 = + 10.272 lei

Din analiza datelor prezentate rezultă o creştere a cifrei de afaceri faţă de anul precedent cu 64.441 lei, respectiv cu 55%. Creşterea reală a cifrei de afaceri, ţinând cont de indicele de creştere a preţurilor (tabelul nr. 2), este de 26% faţă de perioada precedentă. Această situaţie se reflectă pozitiv asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării, rezultatului curent, rezultatului brut, rezultatului net al exerciţiului şi destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a activelor circulante etc.

Din studiul influenţelor factorilor direcţi se constată că din modificarea totală a cifrei de afaceri 84% s-a datorat creşterii volumului fizic al vânzărilor şi 16% măririi preţurilor de vânzare.

Creşterea volumului fizic al vânzărilor a determinat depăşirea cifrei de afaceri cu 54.169 lei, în exclusivitate pe baza utilizării intensive a factorului uman. Sporirea productivităţii muncii anuale cu 89,966 lei a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 58.478 lei. Această situaţie s-a datorat sporirii productivităţii medii orare cu 0,04673 lei, ceea ce a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 56.061 lei.

Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată două aspecte:

– reducerea numărului mediu de salariaţi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece este efectul sporirii productivităţii muncii;

– înregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mare decât cel din perioada anterioară cu 39 ore a avut ca efect creşterea vânzărilor cu 2417 lei.


17

Preţurile medii de vânzare unitare au crescut faţă de perioada de comparaţie, influenţând pozitiv asupra cifrei de afaceri în sensul creşterii acesteia cu 10.272 lei. Această situaţie este efectul atât al îmbunătăţirii calităţii produselor vândute, cât şi al inflaţiei înregistrate la nivelul economiei naţionale.

Utilizând al doilea model de analiză factorială a cifrei de afaceri, sistemul de factori ce influenţează asupra cifrei de afaceri este prezentat astfel:

sNΔ sN

MfΔ

∆CA

sNQe

Δ fMfM ′

Δ , iar

fMQe

fMfM

sNfM

sNQe

′⋅

′⋅=

QeCA

Δ fM

Qe′

Δ

Metodologia de analiză factorială se prezintă în felul următor: ∆CA = + 64.441 lei

din care, datorită:

( )( ) lei 431997,0107,178 675650

QeCA

sNQesNsNsN )1

0

0

0

001

−=⋅−=

=⋅−=Δ

( ) lei 188.6297,0107,17874,276650

QeCA

sNQe

sNQesN

sNQe )2

0

0

0

0

1

11

+=⋅−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ


( )[ ] lei 136.1440,97 25,34%6,3514,61-32,32 650

QeCA

fM

QefMfM

sNfM

sNfMsN

sNfM )1.2

0

0

0

0

0

0

0

0

1

11

+=⋅⋅⋅=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡

′⋅′

⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ


18

( )[ ] lei 233.390 0,97 34,25 35,6%-69,04% 32,32 650

QeCA

fMQe

fMfM

fMfM

sNfMsN

fMfM 2.2)

0

0

0

0

0

0

1

1

1

11

+==

=⋅⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡

′⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ ′−′

=′

Δ

.

( )[ ] lei -307.346 0,97 34,25-12,469,04%32,32 650

QeCA

fMQe

fMQe

fMfM

sNfMsN

fMQe 2.3)

0

0

0

0

1

1

1

1

1

11

=⋅=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

′−′

′⋅=

′Δ

( ) lei 6572 0,97-1 276,74 650

QeCA

QeCA

sNQesN

QeCA 3)

0

0

1

1

1

11

+=⋅=

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅=Δ

Analiza cifrei de afaceri pe baza modelului mai sus prezentat pune în evidenţă acţiunea unor factori precum: gradul de înzestrare a forţei de muncă, compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive şi gradul de valorificare a producţiei obţinute şi destinate livrării.

Din cazul analizat rezultă următoarele aspecte: • Sporirea gradului de înzestrare a forţei de muncă cu 120%,

respectiv cu 17,71 lei persoană, a avut ca efect creşterea producţiei obţinute şi mărirea vânzărilor cu 136.144 lei. Această situaţie a fost generată de investiţiile în mijloace fixe de 11.149 lei şi de reorganizarea activităţii.

• Ponderea mijloacelor fixe productive a crescut cu 93,9% şi a reprezentat o premisă pentru creşterea producţiei şi o sporire a vânzărilor cu 233.390 lei. Această situaţie reflectă faptul că investiţiile au fost direcţionate către mijloacele fixe productive (maşini, utilaje, instalaţii de lucru etc.).

• Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive a scăzut cu 63,7% şi a avut ca efect scăderea vânzărilor cu 307.346 lei. Acest rezultat este efectul neatingerii parametrilor proiectaţi de noile capacităţi de producţie puse în funcţiune.

• Gradul de valorificare a producţiei obţinute s-a mărit şi a determinat creşterea vânzărilor cu 6.572 lei. Situaţia este determinată de creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă de începutul perioadei şi faţă de perioada de comparaţie (anul precedent).


19

PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr. crt Indicatori t – 2 t – 1 t R (%)

1. Cifra de afaceri curentă 615 975 1.430 +52,48 2. Indicele preţurilor (%) – 164 169 – 3. Cifra de afaceri corectată

prin deflatare 615 594,5 515,94 –8,4

4. Cifra de afaceri corectată prin inflatare

1.704,5 1.599 1.430 –8,4

Se cere să se analizeze dinamica cifrei de afaceri prin deflatare şi inflatare.

Rezolvare Din datele prezentate în tabelul precedent se constată că, în valori

curente, cifra de afaceri a înregistrat sporuri anuale semnificative şi un ritm mediu anual de creştere de 52,48% calculat astfel:

( ) %48,5210048,15210015248,1

1001615430.11001

CACAR 21n

0

n

+=−=⋅−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=⋅⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−= −

Creşterea preţurilor datorată inflaţiei a fost foarte importantă în cei

trei ani de analiză. Corectarea cifrei de afaceri cu scopul de a elimina efectul inflaţiei se realizează prin deflatare sau inflatare.

În cazul deflatării, corecţia se va efectua pe baza relaţiei:

0/mn

mn

mnp

CRTR I

CACA

−

−

−=

unde: CAR este cifra de afaceri reală sau comparabilă; CACRT este cifra de afaceri curentă;

0/mnpI−

reprezintă indicele preţurilor, raportat la primul an al analizei.


20

5,594%164

975I

CACA

0/1t

1t

1tp

CRTR ===

−

−

−

94,515%169%164

430.1I

CACA

0/t

t

tp

CRTR =

⋅==

( ) 4,810059,9110019159,0

1001615

94,5151001CACAR 21n

0

n

−=−=⋅−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=⋅⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−= −

Inflatarea se va efectua, conform relaţiei:

mn/nmnmn pCRTR ICACA−−−

×=

unde: mn/npI

− reprezintă indicele preţurilor, raportat la ultimul an al analizei.

599.1%164975ICACA1t/t1t1t pCRTR =⋅=⋅=−−−

5,704.1%169%164615IICACA2t/1t1t/t2t2t ppCRTR =⋅⋅=⋅⋅=

−−−−−

( ) 4,810059,9110019159,0

10015,704.1

430.11001CACAR 21n

0

n

−=−=⋅−=

=×⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=⋅⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−= −

Se observă că ritmul real de creştere a cifrei de afaceri a fost negativ

(–8,4%), fapt ce a afectat toţi indicatorii economico-financiari ai firmei. 2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Produse Ani A B C D E

gi 0,85 0,07 0,05 0,03 – t – 1 2ig 0,7225 0,0049 0,0025 0,0009 –

gi 0,34 0,26 0,20 0,11 0,09 t 2ig 0,1156 0,0676 0,04 0,0121 0,0081

Se cere să se analizeze structura cifrei de afaceri pe tipuri de produse.


21

Rezolvare Pentru efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice

aferente mai multor exerciţii financiare se utilizează coeficientul de concentrare Gini-Struck:

1n1gn

G2i

−

−= ∑

în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei; gi reprezintă structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de

produse, unităţi operative etc. Conform datelor din tabelul de mai sus, coeficientul de concentrare

Gini-Struck se calculează astfel: ( )

836,03

10996,3

1410009,00025,0049,07225,04G 1t

=−

=

=−

−+++=−

( )

232,04

12170,1

1510081,00121,004,00676,01156,05Gt

=−

=

=−

−++++=

În scopul adâncirii analizei se utilizează şi indicele de concentrare

Herfindhal:

∑= 2igH

Din datele prezentate în tabelul anterior rezultă următoarele valori pentru coeficientul Herfindhal:

7749,00009,00025,0049,07225,0gH 2i1t =+++==∑−

2434,00081,00121,004,00676,01156,0gH 2it =++++==∑

Rezultă că firma analizată şi-a modificat structura de la cea de tip

concentrat la repartiţia egalitară.


22

3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - mii lei -

Produse CA0 CA1 Iqv CA recalculată Ip

A 140 180 1,2 168 1,0714 B 260 320 1,05 273 1,172 C 220 240 1,01 222 1,0801 D 100 80 0,5 50 1,6 E 20 10 0,8 16 0,625

TOTAL 740 830 0,985 729 1,138

Se cere să se realizeze analiza de tip factorial a cifrei de afaceri, în funcţie de volumul fizic al vânzărilor.

Rezolvare Modelul de analiză a cifrei de afaceri este:

∑ ⋅= ii pqvCA Deoarece între factorii de influenţă este relaţia de produs, pentru

analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ). ΔCA = CA1 – CA0 =

90740830pqvpqv0011 iiii +=−=⋅−⋅= ∑∑ mii lei

din care, datorită: 1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute

asupra cifrei de afaceri:

lei mii 11740729CACA

pqvpqvqv

0rec

iiiii 0001

−=−=−=

=⋅−⋅=Δ ∑∑

Se ştie că ∑∑∑∑ ⋅⋅=⋅⇒

⋅

⋅= 0iqv0i

0i

0iqv pqvIpqv

pqvpqv

I01

0

1

729pqvCA01 ii

rec =⋅=∑

2) influenţei modificării preţului de vânzare asupra cifrei de afaceri: =−=⋅−⋅=Δ ∑∑ rec

1iiiii CACApqvpqvp0111

=830 – 729 = +101 mii lei


23

Cifra de afaceri a crescut cu 90 mii lei comparativ cu baza de raportare, respectiv cu 12,16%. La acest rezultat au contribuit ambii factori de influenţă: volumul fizic al producţiei vândute şi preţul de vânzare.

Din calculele efectuate se constată că cifra de afaceri a crescut exclusiv datorită influenţei preţurilor de vânzare.

Volumul fizic al producţiei vândute s-a redus la nivelul firmei cu 1,5%, iar în condiţiile menţinerii constante a preţurilor de vânzare, a determinat în mod justificat o diminuare a cifrei de afaceri cu 11 mii lei. Analizând evoluţia vânzărilor pe grupe de produse, se constată că la grupele D şi E volumul fizic al vânzărilor s-a diminuat semnificativ (cu 50%, respectiv cu 20%), anulând efectul favorabil generat de celelalte trei grupe de produse la care volumul fizic al vânzărilor a crescut comparativ cu perioada de bază. Printre cauze pot fi menţionate: reducerea cererii pentru anumite categorii de produse, apariţia unor produse de substituţie, intensificarea concurenţei, creşterea preţurilor de vânzare peste nivelul valorilor medii ale sectorului de activitate etc.

Cel de-al doilea factor cu influenţă directă a fost preţul de vânzare unitar. Se observă că influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +101 mii lei. Preţul de vânzare a crescut în medie cu 13,8%:

%8,113100729830100

pqvpqv

I01

11

ii

iiq =⋅=⋅

⋅⋅

=∑∑

La produsul D este posibil ca majorarea preţurilor cu 60% să fi

generat diminuarea volumului vânzărilor şi, implicit, a cifrei de afaceri, ca urmare a reducerii cererii. La produsul E se observă că, deşi preţurile de vânzare au scăzut cu 37,5%, volumul fizic al vânzărilor s-a redus. Rezultă că pentru această categorie cererea s-a diminuat, probabil produsul se află într-o fază de maturitate spre declin. La celelalte trei grupe de produse nu se impune o analiză de detaliu deoarece evoluţia preţurilor nu a afectat volumul fizic al vânzărilor.

Creşterea preţurilor este justificată atunci când este determinată de o îmbunătăţire a calităţii ofertei sau de deţinerea unei poziţii privilegiate pe piaţă.


24

4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - mii lei -

Nr. crt. Indicatori P0 P1

1. Vânzări totale 30.000 40.000 2. Vânzări proprii 15.000 20.000 3. Cota proprie de piaţă recalculată x 47,5%

Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare Indicatorul utilizat pentru analiza solicitată mai sus este cota

globală de piaţă (Cp), care se determină ca raport între vânzările proprii (Vp) şi vânzările totale (V):

VVpCp =

Vânzările proprii (Vp) pot fi exprimate prin relaţia:

Vp = V • Cp, iar 100

CgCp pi ′⋅

= ∑

în care: gi reprezintă structura vânzărilor totale pe piaţă. Pe baza datelor din tabelul de mai sus şi aplicând, ca metodă de

analiză, substituţiile în lanţ, se calculează influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri (vânzările proprii) astfel:

( )

( ) lei mii 000.1505,47000.40100000.30000.155,47000.40

100Cg

100Cg

Vg 0001 pipi1

Vpi

−=−=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ⋅−=

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ ′⋅−

′⋅=Δ ∑∑Δ

Rezultă că modificarea structurii vânzărilor pe piaţă a generat o

scădere a cotei globale de piaţă a firmei analizate, de la 50% la 47,5% şi implicit o scădere a vânzărilor proprii (cifrei de afaceri) cu 1.000 mii lei.


25

5. Pe baza indicatorilor: mii lei

Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Numărul mediu de salariaţi 920 800 2. Numărul mediu de ore lucrate 2.000 2.100 3. Cifra de afaceri medie orară în lei 0,5 0,8

să se determine influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe

baza datelor din tabelul de mai sus este următorul: hhzs WNNNCA ⋅⋅⋅=

în care: zN – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada

analizată; hN – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi; hW – productivitatea medie orară a unui salariat;

Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:

sNΔ Δ T zNΔ ΔCA tΔ

hNΔ ( )cahWhΔ

Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri se determină,

respectând principiile metodei substituţiilor în lanţ, prin următoarea relaţie:

( ) ( ) ( )( ) lei mii 805,0000.160

5,0000.2920100.2800cahTTT 01CA

−=⋅−==⋅⋅−⋅=−=Δ Δ


26


Nr. crt. Indicatori U M P0 P1

1. Cifra de afaceri mii lei 75 90 2. Producţia marfă fabricată mii lei 65 95 3. Valoarea medie a activelor fixe mii lei 40 41 4. Valoarea medie a activelor fixe

productive mii lei 30 35

5. Numărul mediu de salariaţi pers. 500 550

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării cifrei de afaceri a firmei.

Rezolvare Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu ajutorul

modelului multiplicativ următor (în mărimi absolute):

QfCA

fMQf

fMfM

sNfM

sNCA ⋅′

⋅′

⋅⋅=

unde: fM – valoarea medie a mijloacelor fixe; fM ′ – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;

sNfM – gradul de înzestrare tehnică a muncii;

fMfM ′

– ponderea mijloacelor fixe direct productive în totul

mijloacelor fixe (compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe);

fMQf

′ – randamentul mijloacelor fixe direct productive (producţia

obţinută destinată livrării la un leu mijloace fixe). Deoarece între factorii de influenţă este operaţia matematică de

produs pentru analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substi-tuţiilor în lanţ):

Δ CA = CA1 – CA0 = 90 – 75 = +15 mii lei


27

din care: 1) influenţa modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de

afaceri: ( ) ( )

( ) lei mii 5,76575

3065

4030

50040500550

QfCA

fMQf

fMfM

sNfMNNN

0

0

0

0

0

0

0

0ss

CAs 01

+=⋅⋅⋅−=

=′

′−=Δ ⋅⋅⋅

Δ

2) influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:

( )

lei mii 63,56575

3065

4030

50040

55041550

QfCA

fMQf

fMfM

sNfM

sNfMN

NfM

0

0

0

0

0

0

0

0

1

1s

s

CAs

1

−=⋅⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=

=′

′⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ ⋅⋅⋅

Δ

3) influenţa modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei de afaceri:

( )

lei mii 63,106575

3065

4030

4135

55041550

QfCA

fMQf

fMfM

fMfM

sNfMN

fMfM

0

0

0

0

0

0

1

1

1

1s

CA

+=⋅⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −⋅=

=′⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ ′−′

⋅=′

Δ ⋅⋅Δ

4) influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri:

( )

lei mii 12,226575

3065

3595

4135

55041550

QfCA

fMQf

fMQf

fMfM

sNfMN

fMQf

0

0

0

0

1

1

11

1s

CA

1

+=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −⋅⋅=

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛′

−′

′⋅⋅=

′Δ ⋅

Δ


28

5) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate asupra cifrei de afaceri:

lei mii 62,196575

9590

3595

4135

55041550

QfCA

QfCA

fMQf

fMfM

sNfMN

QfCA

0

0

1

1

1

1

1

1

1

1s1

−=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −⋅⋅⋅=

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

′⋅′

⋅⋅=Δ ⋅

Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de

raportare cu 15 mii lei (+20%). Creşterea numărului mediu de salariaţi cu cincizeci de persoane, în

condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5 mii lei.

Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a scăzut şi s-a reflectat nefavorabil asupra cifrei de afaceri, în sensul scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele disponibile se observă că înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o parte, datorită efectuării unor investiţii reduse (valoarea mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei), iar pe de altă parte, ca efect al creşterii numărului de salariaţi.

Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive (+16%). Dacă se consideră că celelalte condiţii din procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +10,63 mii lei.

Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25,27% în P1 comparativ cu P0 şi influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +22,12 mii lei. Situaţia se apreciază favorabil deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe a crescut.

Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a scăzut cu 17,9%, deoarece, în perioada P0, firma a vândut produse şi din stocurile perioadelor precedente. Valoarea supraunitară a indicatorului în perioada P0 (1,15) faţă de perioada P1 (0,94), tocmai acest fapt îl evidenţiază. Din analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de afaceri a fost devansat de ritmul de creştere a producţiei fabricate.


29



1. Numărul mediu de salariaţi pers. 400 350 2. Producţia exerciţiului mii lei 2.290 2.240 3. Cifra de afaceri mii lei 2.107 2.128

Se cere să se analizeze influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe

baza datelor din tabelul anterior este:

QeCA

NQeNCA

SS ⋅⋅=

Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri se calculează astfel:

( )

lei mii 2,67290.2107.2

240.2128.2

350240.2350

QeCA

QeCA

NQeN

QeCA

0

0

1

1

s

1s

CA

1

1

+=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −⋅=

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅=Δ ⋅

Δ

8. Pe baza indicatorilor:


1. Numărul mediu de salariaţi pers. 250 225 2. Producţia exerciţiului mii lei 4.000 4.500 3. Cifra de afaceri mii lei 3.720 4.320

să se determine influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare Modelul de analiză care poate fi utilizat este următorul:

QeCA

NQeNCA

SS ⋅⋅=


30

Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri, calculată pe baza datelor din tabelul de mai sus este de –372 mii lei.

( ) ( )

( ) lei mii 372000.4720.3

250000.4250225

QeCA

NQeNNN

0

0

s

0ss

CAs

0

01

−=⋅−=

=⋅⋅−=ΔΔ

Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 25 de persoane în con-diţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o diminuare a cifrei de afaceri cu 372 mii lei. Scăderea numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea activităţii, creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea activităţii etc.


Nr. crt. Indicatori U M P0 P1 1. Numărul mediu de salariaţi pers. 800 700 2. Producţia exerciţiului mii lei 4.580 4.480 3. Cifra de afaceri mii lei 4.214 4.256

Se cere să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează următorul model:

QeCA

NQeNCA

SS ⋅⋅=

în care: SN

Qe– productivitatea medie anuală a muncii;

QeCA

– gradul de valorificare a producţiei destinate livrării.

Măsurarea influenţei productivităţii muncii se poate reda astfel: ( )

( ) lei mii 7,43492,0725,54,6700 580.4214.4

800580.4

700480.4700

QeCA

NQe

NQeN

NQ

0

0

s

0

s

1s

s

CAe

01

1

+=−=

⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=⋅⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ

Δ


31

Creşterea productivităţii medii anuale, de la 5,725 mii lei în perioada P0 la 6,4 mii lei în perioada P1, a generat o creştere a cifrei de afaceri cu 434,7 mii lei.



1. Numărul mediu de salariaţi pers. 350 320 2. Numărul mediu de ore lucrate/salariat ore 2.100 1.980 3. Cifra de afaceri medie orară mii lei 80 85

Se cere să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza influenţei numărului de ore

lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri este următorul:: hhzs WNNNCA ⋅⋅⋅=

în care: zN – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizată;

hN – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi; hW – productivitatea medie orară a unui salariat (cifra de afaceri medie orară); t – numărul mediu de ore lucrate de un salariat ( hz NNt ⋅= ). Cuantificarea influenţei numărului de ore lucrate de un salariat, pe

baza datelor din tabelul anterior, se prezintă astfel: ( ) ( )

( ) lei mii 072.380100.2980.1320 WNNNNNt 000111 hhzhzs

CA

−=−==⋅−⋅=Δ

Δ

Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la

2.100 ore în P0 la 1.980 în P1 a generat o reducere a cifrei de afaceri cu 3.072 mii lei.


32

1.2. Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de firmă de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terţi. Valoarea adăugată netă reprezintă valoarea nou creată fără să se ţină cont de amortizare, adică de remunerarea imobilizărilor.

1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate

Valoarea adăugată se poate obţine prin: – metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate

de producţie şi comercială se scad consumurile intermediare de la terţi: VA = Qe – M

în care M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-tăţii de producţie.

În condiţiile în care firma desfăşoară şi activitate de comerţ, valoa-rea adăugată globală se determină ţinând cont şi de marja comercială (Mc), ca expresie a rentabilităţii absolute generate de această activitate.

VA = (Qe + Mc) - M′ în care: Mc – marja comercială;

M′ – consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare).

Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfu-rilor vândute şi costul lor.

– metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării următoarelor elemente:

VA = Cheltuieli cu personalul + Impozite şi taxe + Dobânzi + + Dividende + Amortizare + Profit reinvestit

Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a firmei:

– personalul (prin salarii, participări la rezultate; indemnizaţii şi alte cheltuieli);

– statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate);


33

– creditorii (prin dobânzi şi comisioane plătite); – acţionarii (prin dividende nete încasate); – firma (prin autofinanţarea netă reală).

Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) este prezentată în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5 Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică)

Perioada de analiză Nr. crt Indicatori U/M t-4 t-3 t-2 t-1 t Simbol

1. Marja comercială

lei 405 407 559 409 418 Mc

2. Producţia exerciţiului

lei 26.472 45.648 66.250 120.222 179.881 Qe

3. Cheltuieli materiale totale

lei 15.135 24.884 38.037 74.170 96.133 Chm

4. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

lei

778

1.382

1.402

1.792

9.930

Clset

5. Consumuri intermediare

lei 15.913 26.266 39.433 75.962 106.063

Csi = chm+ Clset

6. Valoarea adăugată

lei 10.964 19.789 27.376 44.669 74.236

VA = = Mc + + Qe - Csi

7. Amortizare lei 176 140 684 831 1.476 Am 8. Valoare

adăugată netă lei

10.788 19.649 26.692 43.838 72.760 VAN = =VA - Am

9. Indicele de creştere a producţiei exerciţiului

%

100%

172%

145%

181%

150%

IQe = =Qe1/Qe0

10. Indicele de creştere a consumurilor intermediare

%

100%

165%

150%

193%

140%

Icsi = Csi1/Csi0

11. Indicele de creştere a valorii adăugate

%

100%

180%

138%

163%

166%

IVA = =VA1/VA0

12. Rata valorii adăugate % 42% 45% 44% 38% 41%

RVA = =VA/CA

13. Rata netă a valorii adăugate % 98% 99% 98% 98% 98%

RNVA = =VAN/VA


34

Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă analizată. În ultimul an, ea sporeşte cu 66% faţă de anul precedent, reflectând o creştere a bogăţiei create ca urmare a utilizării resurselor umane şi tehnice ale firmei. Această situaţie se datorează:

• ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura cheltuielilor:

– sporirii cu 50% a producţiei exerciţiului, cu efect pozitiv asupra VA;

– sporirii cu 40% a consumurilor intermediare, cu efect negativ asupra VA;

– sporirii cu 2% a marjei comerciale, cu efect pozitiv asupra VA;

– creşterii cu 3% a ratei valorii adăugate, cu efect pozitiv asupra VA;

• creşterii eficienţei activităţii: – sporirii cu 3% a ratei valorii adăugate, ceea ce înseamnă o

îmbunătăţire a creării valorii adăugate în raport cu cifra de afaceri, cu efect pozitiv asupra indicatorului analizat;

– sporirii cu 55% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra evoluţiei VA.

Evoluţia valorii adăugate, calculată prin metoda aditivă, este prezentată în tabelul nr. 6.

Pe întreaga perioadă de analiză, aşa după cum rezultă din datele prezentate în tabelul nr. 6, valoarea adăugată este utilizată pentru remunerarea principalilor participanţi la desfăşurarea activităţii firmei.


35

Tabelul nr. 6

Evoluţia valorii adăugate (Metoda aditivă)

Perioada analizată Nr. crt. Indicatori U/M t – 3 t – 2 t – 1 t Simbol

1. REMUNERAREA PERSONALULUI

lei 4.193 5.844 7.938 13.955 RMPRS

1a – cheltuieli cu remuneraţiile personalului

lei 3.976 5.449 7.246 13.298 Chp

1b – participarea salariaţilor la profit

lei 217 395 692 657 Psp

2. IMPOZITE PENTRU STAT lei 11.627 17.404 29.902 45.229 IMPT

2a – asigurări şi protecţie socială lei 1.210 1.787 2.388 4.737 Aps

2b – impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

lei 9.171 13.350 23.197 28.845 Itva

2c – impozitul pe profit lei 1.008 2.183 4.244 11.446 Imp

2d – impozitul pe dividende lei 238 84 73 201 Ipd

3. CREDITORI lei 88 247 1.093 2.082 CDT

3a – cheltuieli financiare privind dobânzile

lei 88 247 1.093 2.082 Chfd

4. ACŢIONARI lei 2.133 752 656 1.809 ACT

4a – dividende nete lei 2.133 752 656 1.809 Divn

5. AUTOFINANŢAREA PENTRU FIRMĂ

lei 1.748 3.123 5.080 11.160 AFN

5a – cheltuieli cu amortizarea lei 140 684 831 1.476 Cam

5b – profitul net reinvestit lei 1.850 2.716 5.494 11.811 Prinv

5c – alte elemente de autofinanţare

lei -242 -277 -1.245 -2.129 Aeaf

6. VALOAREA ADĂUGATĂ lei 19.789 27.370 44.669 74.235

VA = 1+2+ +3+4+5


36

1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate

Dinamica valorii adăugate trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a bogăţiei create de firmă. Evoluţia valorii adăugate în preţuri comparabile este prezentată în tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7

Dinamica valorii adăugate

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori U/M t – 4 t – 3 t – 2 t – 1 t Simbol

1. VALOAREA ADĂUGATĂ

lei 10.964 19.789 27.370 44.669 74.235 VA

2. Indicele de creştere a preţurilor

-

1,00

1,23

1,88

4,36

5,37

Ip

3. VA în preţuri comparabile

lei 10.964 16.089 14.559 10.245 13.824 VApc

4. Indicele de creştere a VA

% 100% 146% 91% 70% 135%

IVA= =VA1/VA

0 5. Variaţia VA %

- 46% -9% -30% 35% ∆VA=

=IVA-100 6. Ritmul mediu

de creştere a VA %

- - - - 5,98 RVA

Valoarea adăugată în preţuri comparabile a înregistrat în ultimul an o evoluţie ascendentă, sporind cu 5% faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a bogăţiei reale realizate de firmă, printr-o bună valorificare a resurselor sale.

1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate

Din punct de vedere structural, valoarea adăugată trebuie analizată sub forma în care asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a firmei.

În literatura de specialitate se consideră că ritmul de creştere a elementelor valorii adăugate trebuie să respecte o succesiune bine determinată, şi anume:


37

• dividendele să crească aproximativ în acelaşi ritm cu auto-finanţarea;

• profitul net să crească mai repede decât toate celelalte elemente; • remunerarea statului să se reducă în ce priveşte ponderea sa,

reflectând o reducere a presiunii fiscale; • ponderea ridicată a dobânzilor ar însemna o gestiune financiară

deficitară; • creşterea în structură a cheltuielilor cu personalul ar reprezenta o

creştere a consumului de muncă echivalat valoric. Evoluţia structurii valorii adăugate este prezentată în tabelul nr. 8.

Tabelul nr.8 Evoluţia structurii valorii adăugate

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori U/M

t – 3 t – 2 t – 1 t Simbol

1. Remunerarea personalului % 21,2% 21,4% 17,8% 18,8% Rp/VA

2. Remunerarea statului % 58,8% 63,6% 66,9% 60,9% Imp/VA

3. Remunerarea creditorilor % 0,4% 0,9% 2,4% 2,8% Dob/VA

4. Remunerarea investitorilor % 10,8% 2,7% 1,5% 2,4% Div/VA

5. Remunerarea firmei % 8,8% 11,4% 11,4% 15,0% Afn/VA

6. VALOAREA ADĂUGATĂ % 100% 100% 100% 100% 6=1+2+3+4+5

Ponderea principală în valoarea adăugată din punctul de vedere al

remunerării o deţine statul, ceea ce înseamnă o situaţie negativă pentru firmă, deoarece reflectă gradul ridicat de presiune fiscală, având ca efect stoparea dezvoltării firmei.

Pe locul doi ca pondere se situează remunerarea personalului, care prezintă o tendinţă de reducere în perioada analizată.

Remunerarea firmei prin autofinanţare deţine o pondere redusă, în schimb înregistrează o tendinţă generală de creştere, ceea ce semnifică sporirea capacităţii firmei de a-şi autofinanţa dezvoltarea.

Remunerarea acţionarilor prin dividende prezintă o pondere nesemnificativă în valoarea adăugată. Remunerarea creditorilor prezintă o


38

tendinţă de creştere, ceea ce, asociat cu reducerea autofinanţării, indică unele semnale negative în gestiunea resurselor financiare.

1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate

Punerea în evidenţă a factorilor care au generat modificarea valorii adăugate şi identificarea măsurilor ce trebuie adoptate impun apelarea la analiza de tip factorial, pe baza următorului model de analiză:

vaQeQeM-1Qe VA ⋅=⎟

⎠

⎞⎜⎝

⎛=

Sistemul factorial se prezintă astfel: sNΔ ΔT ΔQe tΔ hwΔ ΔVA Δgi vaΔ

Δvai

în care: Qe - producţia exerciţiului ( )hwTQe ⋅= ;

T - timpul total de muncă ( )tsNT ⋅= ; aw - productivitatea medie anuală calculată pe baza Qe

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ =

sNQeaW ;

hw - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;

sN - numărul mediu de personal; t - timpul de muncă mediu pe salariat; gi - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi; va - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului:

100

ivan

1i igva

⋅∑== ;


39

vai - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9 Factori de influenţă ai valorii adăugate

- mil. lei - Perioada de analiză Nr.

crt. Indicatori t-1 t Indice (%)

1. Producţia exerciţiului şi marja comercială (Qe+Mc) 120.631 180.299 149,4

2. Consumurile provenite de la terţi (M) 75.962 106.063 139,6 3. Valoarea adăugată (VA) 44.669 74.236 166,2 4. Timpul total de muncă (T); ore 1.220.000 1.200.000 98,4 5. Numărul mediu de personal ( )sN 675 650 96,3 6. Timpul de muncă mediu pe salariat

( )t ore 1.807 1.846 102,2

7. Productivitatea medie orară ( )hw 0,0989 0,1502 151,9

8. Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului ( )va ; lei

0,3703 0,4117 111,2

9. Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu producţie a exerciţiului ( )av ′ ; lei

–

0,395

–

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor facto-rilor (semnificaţia acestora este prezentată în tabelul nr. 9.) presupun:

ΔVA = VA1 – VA0 = 74.236 – 44.669 = +29.567 lei din care:

( )( ) lei 220953703,0120631180299

vaQeQeQe )1 001

+=⋅−==⋅−=Δ


( ) ( )lei7323703,00989,0

12200001200000vahwTTT )1.1 0001

−=×××−=⋅⋅−=Δ


40

din care:

lei 16543703,00989,01807)675650(

0va0hw0t)0sN1sN(sN 1.1.1)

−=⋅⋅−=

=⋅⋅−=Δ

lei 9223703,00989,0)18071846(650 vahw)tt(sNt 1.1.2) 00011

+=⋅−==⋅⋅−=Δ

lei 827.223703,0)0989,01502,0(000.200.1va)hwhw(Thw 1.2. 0011

+=−==−=Δ

lei 7472)3703,04117,0(299.180 )vava(Qeva 2) 0110

+=−==−=Δ

din care, datorită: 4453 )3703,0395,0(299.180)vava(Qegi 2.1) 0

1

1 +=−=−=Δ lei.

2.2) 3019)395,04117,0(299.180)vava(Qeva1

11i +=−=−=Δ lei. Analiza factorială relevă că majorarea valorii adăugate s-a datorat

ambilor factori direcţi: producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului. Creşterea producţiei exerciţiului s-a datorat majorării productivităţii muncii, care a contracarat influenţa nefavorabilă a factorului extensiv, fondul total de timp de muncă, contribuind cu 75% la creşterea valorii adăugate. Reducerea numărului de salariaţi constituie cauza principală a nefolosirii integrale a fondului total de timp.

Sporirea valorii medii adăugate la 1 leu producţia exerciţiului ca urmare a reducerii nivelului cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie a generat mărimea valorii adăugate cu 7472 lei. Factorial, această situaţie s-a datorat adaptării structurii producţiei la cerinţele cererii, în condiţiile unei gestiuni eficiente, concretizată în creşterea ponderii produselor ce necesită o cheltuială cu materialele la 1 leu producţie mai mică decât cea realizată în anul anterior.

Majorarea valorii adăugate, ca măsură de sporire a eficienţei combinării factorilor de producţie, se poate asigura prin: − îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă; − creşterea productivităţii muncii; − scăderea cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie; − îmbunătăţirea calităţii produselor; − creşterea gradului de înzestrare tehnică; − creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie.


41

PROBLEME REZOLVATE



Indice (%)

1 Producţia exerciţiului (Qe) lei 13.104 13.800 105,34 2 Consumurile provenind de

la terţi (M) lei 4.586 4.692 102,4

3 Valoarea adăugată (VA) lei 8.518 9.108 106,92 4 Timpul total de muncă (T) ore 65.520 61.133 93,61 5 Numărul mediu de salariaţi

( sN ) pers 35 33 95,23

6 Numărul mediu de ore pe salariat ( t )

ore 1.872 1.859 98,3

7 Productivitatea medie orară ( hw )

lei 0,200 0,225 112,5

8 Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerci-ţiului ( va )

lei 0,65 0,66 101,53

9 Valoarea adăugată medie

recalculată ( var

)

lei x 0,645 x

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării

valorii adăugate a firmei. Rezolvare Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza

pe baza următorului model:

vaQeQeM-1Qe VA ⋅=⎟

⎠

⎞⎜⎝

⎛=


42

Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus se prezintă astfel:

sNΔ ΔT ΔQe tΔ hwΔ ΔVA Δgi vaΔ

Δvai în care:

Qe – producţia exerciţiului ( )hwTQe ⋅= ; T- timpul total de muncă ( )tsNT ⋅= ;

aw – productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei exerciţiului ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ =

sNQeaW ;

hw – productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;

sN – numărul mediu de salariaţi; t – timpul mediu de ore pe salariat; gi – structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;

va – valoarea adăugată medie la 1 leu producţie ⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜

⎝

⎛ ⋅∑==

100

ivan

1i igva ;

vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi.

Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (pe baza datelor din tabelul de mai sus) se realizează astfel:

ΔVA = VA1 – VA0 = 9.108 – 8.518 = +590 lei din care:

1. influenţa producţiei exerciţiului: ( ) ( ) ( ) lei 45265,0104.13800.13vaQeQeQ 001

VAe +=⋅−=⋅−=Δ Δ


43

din care:

1.1. influenţa timpului total de muncă: ( ) ( ) ( ) 54465,02,0520.65333.61vahwTTT 0001

VA −=⋅⋅−=⋅⋅−=Δ Δ lei din care:

1.1.1. influenţa numărului mediu de personal: ( )

lei 48765,0200,0872.1)3533(

vahwt)sNsN(VAsN 00001

−=⋅⋅−=

=⋅⋅−=Δ

Δ

1.1.2. influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat:

( )

lei 5765,0200,0)872.1859.1(33 vahw)tt(sNt 00011

VA

−=⋅−==⋅⋅−=Δ

Δ

1.2. influenţa productivităţii medii orare:

( )

lei 99665,0)200,0225,0(333.61 va)hwhw(Thw 0011

VA

+=−==−=Δ Δ

2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului:

( )lei 138)65,066,0(800.13)vava(Qeva 011

VA0 +=−=−=ΔΔ

din care:

2.1. influenţa structurii producţiei exerciţiului: ( ) 69)65,0645,0(800.13)vava(Qeg 0

r1

VAi −=−=−=Δ Δ lei.

2.2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a

exerciţiului pe produse: ( ) 207)645,066,0(8009.13)vava(Qeva

r11

VAi +=−=−=Δ Δ lei.

în care: 100

vagva 01 iir ⋅

= ∑


44

Din analiza efectuată se constată o creştere a valorii adăugate cu

590 lei, respectiv cu 6,92% faţă de perioada anterioară. Situaţia se apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai rapide a valorii adăugate faţă de sporirea producţiei exerciţiului (106,92 > 105,34), ceea ce înseamnă o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terţi.

Analizând contribuţia factorilor direcţi la obţinerea sporului absolut, rezultă că 76,6% din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii adăugate la 1 leu producţie.

Producţia exerciţiului a crescut cu 696 lei, determinând sporirea valorii adăugate cu 452 lei. Producţia exerciţiului şi, implicit valoarea adăugată prin intermediul acesteia au fost influenţate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a potenţialului uman.

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de muncă, ca efect al nerealizării numărului mediu de salariaţi şi a timpului de muncă pe salariat, a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu 544 lei. Scăderea numărului de salariaţi, este o situaţie justificată şi se datorează creşterii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată o creştere a productivităţii medii orare cu 0,025 lei, care se reflectă în sporirea valorii adăugate cu 996 lei.

Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a determinat sporirea cu 138 lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.

Aprofundând această influenţă, se constată că: • structura producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii

acelor produse a căror valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse era inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie din perioada P0;

• valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse a exercitat o influenţă favorabilă, ca urmare a îmbunătăţirii calităţii produselor, materializată în creşterea preţurilor de vânzare, reducerii consumurilor specifice de resurse materiale etc.


45



1 Total cheltuieli cu personalul mii lei 80 85 2 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele mii lei 100 80 3 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate mii lei 51 55

4 Cheltuieli privind dobânzile mii lei 25 40 5 Rezultatul exploatării recalculat (exclusiv

cheltuielile financiare cu dobânzile) mii lei 10 15

6 Producţia exerciţiului mii lei 500 530 7 Numărul mediu de salariaţi pers. 1.000 1.050 8 Numărul mediu de ore pe salariat ore 1.875 1.870

Se cere: 1) Să se determine valoarea adăugată, rata valorii adăugate, rata

variaţiei valorii adăugate, productivitatea medie orară a muncii; 2) Să se analizeze influenţa factorilor asupra valorii adăugate.

Rezolvare 1) Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate vizează însumarea

următoarelor componente: cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli privind dobânzile, rezultatul exploatării recalculat.

Pe baza datelor din tabelul de mai sus, valoarea adăugată în perioada de bază (VA0) şi valoarea adăugată în perioada curentă (VA1) se determină astfel:

VA0 = 80 + 100 + 51 + 25 + 10 = 266 VA1 = 85 + 80 + 55 + 40 + 15 = 275

Rata medie a valorii adăugate ( )VAR se determină cu relaţia:

100QeVAR VA ⋅= ; %20,53100

500266100

QeVA

R0

0VA0 =⋅=⋅=

%89,51100530275100

QeVA

R1

1VA1 =⋅=⋅=


46

Rata variaţiei valorii adăugate ( )VAR Δ denumită şi „rata de creştere a firmei” se calculează cu relaţia:

%38,3100266

266-275100AV

VAVAR

0

01VA =⋅=⋅

−=Δ

Productivitatea medie orară se determină astfel:

tNQe

TQehW

s ⋅== ; 2699,0

870.1050.1530

tNQe

hW1s

11

1

=⋅

=⋅

=

2666,0875.1000.1

500tN

QehW

0s

00

0

=⋅

=⋅

=

2) Modelul factorial de analiză a valorii adăugate pentru aplicaţia dată este următorul:

vahWtNVA s ⋅⋅⋅= (cu notaţiile deja cunoscute). Influenţa factorilor se realizează, după cum urmează:

leimii9266275 vahWtNvahWtNVA 000s111s 01

+=−==⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=Δ

din care: – influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:

( ) ( )( ) lei mii 30,13

5002662666,0875.1000.1050.1

vahWtNNN 00ssCA

s 001

+=⋅⋅−=

=⋅⋅⋅−=Δ Δ

– influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe salariat: ( ) ( )

( ) lei mii74,0532,02666,0875.1870.1050.1 vahWttNt 0001s

CA1

−=⋅−==⋅⋅−=Δ

Δ

– influenţa modificării productivităţii medii orare: ( ) ( )

( ) lei mii 40,3532,02666,02699,0870.1050.1 vaWWtNW 0hh1s

CAh 011

+=⋅−⋅==⋅−⋅=Δ

Δ


47

– influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a exerciţiului:

( )( ) 96,6532,05188,02699,0870.1050.1

vavahWtNva 0111s1

−=−⋅⋅==−⋅⋅=Δ

De la o perioadă la alta, se constată creşterea valorii adăugate cu 9 mii lei. Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei pozitive a numărului mediu de salariaţi cu 13,3 mii lei, a productivităţii medii orare cu 3,4 mii lei şi este influenţată negativ cu 0,74 mii lei, de scăderea numărului mediu de ore lucrate pe salariat.


Nr. crt. Indicatori U M P0 P1 1 Producţia exerciţiului mii lei 2.100 2.231 2 Consumuri intermediare mii lei 1.680 1.719

Se cere să se analizeze influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 leu producţie a exerciţiului, asupra sumei valorii adăugate.

Rezolvare Modelul utilizat pentru cuantificarea influenţei cheltuielilor cu

materiale asupra sumei valorii adăugate este următorul:

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛=

QeM-1Qe VA

în care: M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-tăţii de producţie.

Influenţa cheltuielilor cu materialele (consumul intermediar) se calculează astfel:

( )

lei mii 59,652.1001.680-1

2.2311.719-1231.2

QeM-1

QeM-1Qe

QeM-1

0

0

1

11

CA

+=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛=⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛Δ

Δ

Sporirea consumurilor intermediare cu 39 mii lei, a determinat, în condiţiile date, reducerea valorii adăugate cu 65,59 mii lei.


48



1 Producţia exerciţiului mii lei 1.100 1.260 2 Fondul total de timp de muncă ore 440.000 420.000 3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie lei 0,50 0,52

Se cere să se analizeze influenţa productivităţii medii orare

asupra valorii adăugate. Rezolvare Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit

datelor din tabelul de mai sus, se prezintă astfel:

T Qe hw

VA va

Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate se

determină astfel: ( )

lei mii10550,0000.440

100.1000.420

260.1000.420

va)hwhw(Thw 0011CA

+=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −⋅=

=−=Δ Δ

Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a

productivităţii medii orare de la 2,5 lei în perioada P0 la 3 lei în perioada P1. Situaţia se apreciază ca pozitivă, în condiţiile în care ceilalţi factori rămân neschimbaţi, creşterea productivităţii medii orare determinând o creştere a valorii adăugate cu 105 mii lei.


49



1 Producţia exerciţiului mii lei 2.080 2.200 2 Fondul total de timp de muncă ore 520.000 500.000 3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie

a exerciţiului lei 0,45 0,50

Se cere să se determine influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate.

Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este

următorul: vahWTvaQeVA ⋅⋅=⋅=

Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus, se prezintă astfel:

T Qe hw

VA va

Cuantificarea influenţei fondului de timp asupra valorii adăugate se realizează după cum urmează:

( ) ( )

( ) lei mii3645,0000.520

080.2000.52000.500

vahWTTT 0001VA

−=⋅−=

=⋅⋅−=Δ Δ

Reducerea timpului de muncă cu 20.000 ore în perioada P1,

comparativ cu perioada P0, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân neschimbaţi, a determinat o scădere a valorii adăugate cu 36 mii lei.


50

1.3. Analiza producţiei fizice

Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate din activitatea productivă a firmei, care pot fi puse în circuitul economic.

Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară, deoarece, în relaţiile lor cu piaţa, firmele se regăsesc în dublă ipostază de consumatori şi beneficiari.

Firmele, în urma studierii segmentului de piaţă pe care evoluează ca beneficiare, îşi stabilesc programul de fabricaţie, solicitând furnizorilor resursele de care au nevoie.

Pentru analiza programului de fabricaţie se utilizează următoarele procedee:

• indici individuali de îndeplinire a programului de producţie, pe sortimente şi pe total.

La nivelul fiecărui sortiment, indicele volumului fizic al producţiei se calculează pe baza următoarei relaţii:

100qqiq

0

1 ⋅=

în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei obţinute. • coeficientul mediu de sortiment ( )sK şi coeficientul de

nomenclatură (Kn). În interpretarea rezultatelor obţinute se are în vedere principiul de

bază conform căruia nu se acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente cu depăşirile de la alte sortimente.

Coeficientul mediu de sortiment se poate determina astfel:

a) ∑∑=

00

0min

pqpq

sK

în care: ∑ 0pminq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate.

Valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă rezultată în urma comparaţiei.


51

b) ∑∑ Δ

−=00pq

qp1sK

în care: p qΔ reprezintă abaterile negative (nerealizările faţă de programul de fabricaţie) pe sortimente.

c) 100

q100

iqsK 0i

2qi0i ∑∑ ′′+

′=

în care: q'i0 – ponderile valorice ale produselor la care nu s-a realizat programul de fabricaţie;

q"i0 – ponderile valorice ale produselor la care programul de fabricaţie a fost integral realizat sau depăşit;

iqi – indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente.

În urma calculului coeficientului mediu de sortiment, există următoarele situaţii:

1) 1sK = – programul de fabricaţie a fost realizat la toate

sortimentele în proporţie de 100% sau: – programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit la

toate sortimentele, indiferent de proporţia de realizare. 2) 1 sK ⟨ – programul de fabricaţie nu a fost realizat atât pe total,

cât şi pe sortimente, indiferent de proporţia de nerealizare

sau: – programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit pe

total; dar la cel puţin un sortiment nu s-a realizat nivelul prevăzut (ca urmare a respectării principiului necompensării)

Deoarece în practică există situaţii, cum ar fi: neîndeplinirea pro-

gramului la un singur sortiment, dar într-o proporţie foarte mare; neîndeplinirea programului la mai multe sortimente, însă în proporţii mai mici, este necesar să completăm analiza cu calculul coeficientului de nomenclatură (Kn):


52

Nn

1nK −=

în care: n – numărul de poziţii din nomenclatorul de produse la care nu s-au

respectat prevederile; N – numărul total de poziţii din nomenclatorul de produse.

Obiectivele analizei programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente sunt:

– evidenţierea gradului de realizare a programului producţiei fizice pe sortimente şi pe total;

– localizarea cauzelor ce au generat disfuncţionalităţi, pe sectoare de activitate;

– formularea de măsuri pentru realizarea programului producţiei fizice. Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a realizării

programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente vom prezenta situaţia privitoare la planul de producţie, precum şi realizarea acestuia la societatea comercială „X” (tabelul nr. 10).

Tabelul nr. 10

Programul de fabricaţie şi gradul de realizare a acestuia la S.C. „X” Cantitatea (buc.) Valoarea producţiei

(mii lei)

Nr. crt.

Denu-mire sorti-ment

Progra-mată

Reali-zată

Preţ contractat (lei/buc.) programată realizată

1 P1 32.250 35.625 30,0 967,500 1.068,75 2 P2 32.250 33.000 28,5 919,125 940,5 3 P3 32.250 28.500 28,5 919,125 812,25 4 P4 32.250 32.625 30,0 967,500 978,75 5 P5 22.500 22.950 575,0 12.937,500 1.3196,25 6 TOTAL x x x 16.710,75 16.996,5


53

Structura producţiei

(%)

Nr. crt.

Denu-mire sorti-ment

Indicele de realizare a

progra-mului de producţie (Iq (%))

Abateri negative (∆qp)

Valoarea producţiei recalculată în limitele

progr. Progra-mată

Reali-zată

1 P1 110,46 - 967,5 5,79 6,29 2 P2 102,33 - 919,125 5,5 5,53 3 P3 88,37 -106,875 812,25 5,5 4,78 4 P4 101,16 - 967,5 5,79 5,76 5 P5 102 - 12.937,5 77,42 77,64 6 TOTAL 101,71 -106,875 16.603,8.75 100 100

a) 0,9936 75,710.16

875,603.16sK ==

b) 0,9936 100

42,7779,55,579,52100

37,885,5sK =

++++

×=

c) 0,9936 75,710.16

875,1061sK =−=

)%80( 8,051

1Kn =−=

La firma analizată (tabelul nr. 10) se constată o depăşire a volumului valoric al producţiei cu 1,71% (Iq = 101,71%), situaţie aparent favorabilă. Din analiza efectuată constatăm o nerealizare de 106,875 mii lei la sortimentul P3, în timp ce la celelalte patru sortimente realizările au depăşit prevederile.

Calculând coeficientul mediu de sortiment, observăm că s-au respectat prevederile în proporţie de 99,36% ( )sK . Această situaţie se va reflecta nefavorabil asupra rezultatelor firmei, deoarece, neadmiţându-se principiul compensărilor între depăşirile de la anumite sortimente şi nerealizările de la alte sortimente, beneficiarul acestor produse nu va accepta depăşirile la cele 4 sortimente. Acest lucru se va reflecta pentru firma analizată într-o producţie nevândută în valoare de 106,875 mii lei (16.603,875 mii lei – 16.710,75 mii lei).


54

Mai mult decât atât, în cazul în care în contract a fost prevăzut, beneficiarul produselor va accepta la toate produsele o cantitate de produse reprezentând 88,37% din volumul contractat, adică 88,37% × 16.710,75 = 14.767,2897 mii lei.

În aceste condiţii, nerealizările efective ale firmei „×” vor fi: 14.767,2897 mii lei – 16.996,28 mii lei = - 2.228,0603 mii lei.

În concluzie, deşi producţia a fost realizată, piaţa nu va recunoaşte decât 14.767,2897 mii lei, situaţie ce va genera o sporire a stocurilor de produse finite la producător în valoare de 2.228,9603 mii lei. Aspectul favorabil al depăşirii programului de fabricaţie la producţia contractată este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la un sortiment atrage efecte negative asupra valorificării celorlalte sortimente.

Pierderea firmei „×” poate fi şi mai mare dacă în contract sunt prevăzute despăgubiri şi penalităţi pentru produsele nelivrate.

Pentru caracterizarea structurii producţiei, se folosesc ponderile (la nivelul fiecărui tip de produs) şi coeficientul mediu de structură sau de asortiment (la nivel de firmă). Ca şi în cazul precedent (coeficientul mediu de sortiment), nivelul maxim al coeficientului mediu de structură este 1.

Coeficientul mediu de structură (asortiment) se stabileşte pe baza următoarelor relaţii:

a) ∑ Δ−= g100aK

b) ( )( )∑

′∑

′=

0p1g0pminq

aK

în care: ∑ Δg – suma modificării ponderilor pe fiecare sortiment,

indiferent de semnul matematic;

( )′∑ 0p1q – valoarea efectivă a producţiei recalculată în funcţie de

structura programată pe sortimente. Se determină astfel: • înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura

programată a acesteia pe fiecare sortiment în parte; • sau înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fa-

bricaţie cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment în parte.


55

( )′∑ 0pminq – valoarea producţiei executată în contul structurii programate (se determină, prin compararea la nivelul fiecărui sortiment în parte a valorii efective a producţiei cu valoarea efectivă a acesteia recalculată în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea minimă realizată în urma comparaţiei).

În cazul firmei „×”, coeficientul mediu de structură se stabileşte astfel:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )( )

0,9849sau %49,9851,110022,003,072,003,05,0100

42,7764,7779,576,55,578,45,553,579,529,6100aK

=−=

=++++−=

=−+−+−+−+−−=

=

∑∑

PROBLEME REZOLVATE


Valoarea producţiei Nr. crt.

Denumirea produsului

U M P0

(prevăzut) P1

(realizat) 1 P1 mii lei 3.400 3.700 2 P2 mii lei 560 650 3 P3 mii lei 1.200 1.050 4 P4 mii lei 6.000 5.800 5 P5 mii lei 390 400 6 TOTAL mii lei 11.550 11.600

Se cere să se analizeze realizarea programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente.

Rezolvare • Se utilizează coeficientul mediu de sortiment ( )sK . Determinarea coeficientului mediu de sortiment se bazează pe

principiul necompensării unor realizări la unele sortimente, cu depăşirile înregistrate la alte sortimente:

∑∑=

00

0mins

pqpq

K


56

în care:∑ 0minpq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele prevăzute, care se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea prevăzută a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă;

∑ 00pq - valoarea prevăzută a producţiei fabricate. Se obţine:

Denumirea produsului U M qmin

P1 mii lei 3.400 P2 mii lei 560 P3 mii lei 1.050 P4 mii lei 5.800 P5 mii lei 390

TOTAL mii lei 11.200

%97,96100550.11200.11Ks =⋅=

Evoluţia coeficientului mediu pe sortiment pune în evidenţă proporţia de realizare a programului pe sortimente, precum şi numărul acestora. Se constată că, deşi programul de producţie a fost depăşit (realizările fiind de 11.600 mii lei faţă de 11.550 mii lei prevăzuţi), pe sortimente realizarea a fost de 96,97%. Rezultă că, dacă nu există suficiente stocuri la sortimentele nerealizate fizic, firma nu îşi va onora obligaţiile contractuale faţă de beneficiari.

• Analiza producţiei fizice pe baza coeficientului mediu pe sortiment trebuie completată cu coeficientul de nomenclatură (Kn):

Nn1Kn −=

unde: n = numărul de poziţii la care s-a realizat programul;

N = numărul total de poziţii din program.

Pentru firma analizată, se obţine: 40,0531Kn =−=

Coeficientul de nomenclatură arată că producţia nu a fost realizată la 60% din produsele analizate. Se impune identificarea cauzelor pe produse, care au condus la această situaţie.


57


Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%) V1 V2 V3 V4 V5 V6

A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2 B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5 C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9

TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4

Pe baza datelor de mai sus menţionate, analizaţi în care din următoarele variante coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100.

Rezolvare Între coeficientul mediu pe sortiment ( )sK şi de structură ( )aK

şi nivelul indicelui de realizare a programului de fabricaţie (Iq) pot exista următoarele corelaţii:

a)

( )( )

( )⎪⎩

⎪⎨

⎧

><<

100I1001K1001K

q

a

s

Această corelaţie reflectă faptul că la nivel de firmă depăşirea realizată este efectul compensării nerealizărilor înregistrate la unele sortimente, cu depăşirile de la alte sortimente. Conform datelor din tabelul de mai sus, această corelaţie poate fi aplicată variantei a doua a programului de fabricaţie.

b)

( )( )

( )⎪⎩

⎪⎨

⎧

<=<

100I1001K1001K

q

a

s

Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a

fost îndeplinit la nici un sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de firmă, în aceeaşi proporţie, ceea ce reprezintă un aspect negativ al activităţii desfăşurate de firmă. Varianta a patra a programului de producţie se încadrează în cerinţele aplicaţiei descrise anterior.


58

c)

( )( )

( )⎪⎩

⎪⎨

⎧

<<<

100I1001K1001K

q

a

s

Corelaţia de mai sus reflectă faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nivel de firmă, datorită nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente care pot fi mai mari decât depăşirile aferente altor sortimente. La aceeaşi situaţie (Iq < 100%) se poate ajunge şi atunci când programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în proporţii diferite.

În aplicaţia prezentă, se constată că varianta a şasea de fabricaţie se încadrează în cerinţele corelaţiei, mai sus descrisă.

În concluzie, în variantele: V2, V4 şi V6 coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100.

3. În care din următoarele variante sK = 1(100), iar ( )1001Ka < :

Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%) V1 V2 V3 V4 V5 V6

A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2 B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5 C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9

TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4 Rezolvare Structura producţiei reprezintă ponderea pe care o deţine fiecare

sortiment în totalul producţiei. Pentru caracterizarea modului de realizare a programului de producţie din punctul de vedere al structurii, în procesul de analiză se utilizează coeficientul mediu de structură sau asortiment ( aK ):

∑ Δ−= g100Ka

în care:∑ Δg = suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente; Pentru a rezolva cerinţele aplicaţiei de mai sus, în condiţiile în

care dispunem doar de indicii de realizare a programului de fabricaţie, vom utiliza următoarea corelaţie:


59

( )( )

( )⎪⎩

⎪⎨

⎧

><=

100I1001K1001K

q

a

s

Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o depăşire a programului de producţie pe fiecare sortiment şi în medie la nivel de firmă, însă în proporţii diferite. Varianta unu (V1) din programul de fabricaţie întruneşte condiţiile cerute în aplicaţia de mai sus. Această situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile de depăşire a programului de fabricaţie pe sortimente au fost determinate de solicitările clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea asigurată.

1.4. Analiza calităţii produselor

Calitatea poate fi definită ca măsura, gradul în care un produs sau un serviciu, prin totalitatea caracteristicilor sale tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat.

Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se poate realiza cu ajutorul următoarelor procedee:

A) La nivel de produs: 1) coeficientul mediu de calitate pe produs ( )iK determinat pe baza

indicilor claselor de calitate:

100Kg

K sau qKq

K iii

i

iii

∑=

∑∑

=

în care: qi – cantitatea fabricată din clasa de calitate „i”; Ki – coeficientul clasei de calitate „i”; gi – structura producţiei fabricate pe clase de calitate. 2) coeficientul mediu de calitate ( ),ieK determinat pe baza

coeficienţilor de echivalenţă:

100Keg

sau qKeq

eK ii

i

iii

∑ ⋅

∑∑ ⋅

=

în care: Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”.


60

3) preţul mediu de vânzare ( )ip :

100ipig

sau iqipiq

ip∑

∑

∑=

în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”. B) La nivel de firmă: 1) coeficientul mediu generalizat al calităţii:

100Kg

gK ii∑=

în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse; iK – coeficientul mediu de calitate pe produs. 2) ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a

producţiei diferenţiate pe clase de calitate (gs):

Valoarea produselor de calitate superioară gs = Valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate ×100

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 11. Coeficientul mediu de calitate ( )iK determinat pe baza indicilor

claselor de calitate, conform datelor din tabelul nr. 11, are următoarele valori, în perioada prevăzută (0) şi în perioada realizată (1):

( ) ( ) ( )

05,2000.30500.61

000.303500.102500.1019000

0iqiK0iq

0iK

==

=×+×+×

=∑

∑ ⋅=


61


62

( ) ( ) ( )

08,2000.33640.68

000.333200.13292401560.10

1iq

Ki1iq1iK

==

=×+×+×

=∑

∑ ⋅=

%56,9810008,205,2

1001iK0iK

iKI =⋅=⋅=

Deci, 0iK 1iK ⟩ – situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă. În varianta aplicării formulei:

100iKig

iK∑ ⋅

=

( ) ( ) ( )05,2

100205

100335235130

100iK0ig

0iK ==×+×+×

=∑ ⋅

=

( ) ( ) ( ) 80,2100208

100340228132

100iK1ig

1iK ==×+×+×

=∑ ⋅

=

Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza coeficienţilor de

echivalenţă ( )ieK , aşa cum rezultă din tabelul nr. 11, are următoarele

valori: ( ) ( ) ( )

790,0000.30700.23

000.306,0500.108,0500.101000.9

0iqiKe0iq

0ieK

==

=×+×+×

=∑

∑ ⋅=

( ) ( ) ( )

784,0000.33872.25

000.336,0200.138,092401560.10

1iqiKe1iq

1ieK

==

=×+×+×

=∑

∑ ⋅=


63

%24,99100790,0784,0

1000iKe1iKe

iKeI =×=×=

Deci, Kei1 < Kei0 – situaţia este nefavorabilă. În varianta aplicării formulei:

100iKeig

ieK∑ ⋅

=

rezultatele analizei sunt următoarele: ( ) ( ) ( )

790,010079

1006,0358,035130

0ieK ==×+×+×

=

( ) ( ) ( )784,0

1004,78

1006,0408,028132

1ieK ==×+×+×

=

Preţul mediu de vânzare, calculat pe baza datelor din tabelul nr. 11, reprezintă un alt procedeu de apreciere a calităţii produselor în perioada analizată, comparativ cu situaţia prevăzută.

( ) ( ) ( )

.buc/lei 3950,0000.30850.11

000.303,0500.104,0500.105,09000

0iqip0iq

0ip

==

=×+×+×

=∑

∑ ⋅=

sau: ( ) ( ) ( )

lei/buc 3950,0100

3,0354,0355,030100

ip0ig0ip =

×+×+×=

∑=

( ) ( ) ( )lei/buc. 392,0

000.333,0200.134,092405,0560.10

1iqip1iq

1ip =×+×+×

=∑

∑ ⋅=

sau: ( ) ( ) ( )

lei/buc. 392,0100

3,0404,0285,032100

ip1ig1ip =

×+×+×=

∑=

Deci, 0ip 1ip ⟨ , ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei, situaţie ce se va reflecta în reducerea rezultatelor firmei.

Pentru a caracteriza calitatea producţiei la nivel de firmă, metodologia de analiză se prezintă astfel (tabelul nr. 12).


64

Tabelul nr. 12

Calculul coeficientului generalizat de calitate

Structura producţiei

Coeficientul de calitate pe

produs

Determinarea coeficientului generalizat

de calitate

Nr. crt.

Denu-mirea produ-selor Pre-

văzut Reali-

zat Pre-văzut

Reali-zat

Pre-văzut

Rea-lizat

Recal-culat

1 P1 40 35 1,6 1,4 0,640 0,490 0,560 2 P2 35 32 1,8 2,0 0,630 0,640 0,576 3 P3 25 33 2,2 1,9 0,550 0,627 0,726 TOTAL 100 100 x x 1,820 1,757 1,862

În baza datelor din tabelul nr. 12, analiza calităţii producţiei la nivel

de firmă, cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al calităţii, se desfăşoară astfel:

063,0 820,1757,1gKgKgK 01 −=−=−=Δ Situaţia este favorabilă întrucât valoarea coeficientului de calitate

efectiv se apropie de 1 (calitatea I). Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică

prin influenţa structurii producţiei (gi) şi a coeficientului mediu de calitate pe produs ( )iK . Influenţele se stabilesc astfel:

1) 042,0 820,1862,1gKgK100

Kg100

Kgg 0

0i0i0i1ii +=−=−′=−=Δ ∑∑

Situaţia se explică prin faptul că a crescut ponderea acelui produs care avea o calitate inferioară calităţii medii pe firmă (în cazul de faţă a crescut ponderea produsului C, de la 25% la 33%; acest produs are o calitate inferioară celei medii 1,82).

2) 105,0 862,1757,1gKgK100

Kg100

KgK 1

0i1i1i1ii −=−=′−=

⋅−

⋅=Δ ∑∑

Influenţa coeficientului de calitate pe produs asupra calităţii producţiei la nivel de firmă este pozitivă, în sensul că s-a depus un efort din partea firmei pe linia aprovizionării cu materii prime de calitate superioară, folosirii unei forţe de muncă având o calificare ridicată şi utilizarea unor mijloace fixe cu randament superior.


65

PROBLEME REZOLVATE


Cantitatea (buc) Preţ unitar (lei/buc) Clasa de calitate P0 P1 P0 P1

Calitatea I 5.000 5.050 25.000 25.500 Calitatea a II-a 7.000 6.900 10.500 10.800 Calitatea a III-a 4.500 4.800 50.000 48.000 Calitatea a IV-a 1.300 1.350 100.000 95.000

TOTAL 17.800 18.100 – –

Se cere să se analizeze calitatea produselor utilizând indicatorii de calitate cunoscuţi.

Rezolvare Analiza calităţii produsului sau a serviciului se poate realiza cu

ajutorul indicatorilor: • coeficientul mediu de calitate pe produs ( )iK calculat cu

relaţia:

∑∑=

i

iii

qKq

K sau 100

KgK ii

i∑=

în care: qi – volumul producţiei pe fiecare sortiment; gi – ponderea fiecărui sortiment în totalul producţiei;

iK reprezintă coeficientul clasei de calitate. Situaţia este favorabilă pentru firmă când coeficientul mediu de

calitate pe produs tinde către 1 ( 1Ki → , simbol al calităţii superioare), prin descreştere ( )01 ii KK < .

• preţul mediu de vânzare ( )ip :

∑∑=

i

ii

qpq

p sau 100

pgp ii∑=

în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.


66

Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare (Kp) poate fi relevat prin raportul dintre preţul mediu de vânzare ( )1p şi cel aferent

bazei de comparaţie ( )0p :

0

1p p

pK =

Când Kp > 1, aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei pe produs ( 1p > 0p ), ca efect al creşterii ponderii producţiei de calitate superioară în totalul producţiei aferente produsului analizat.

12,2800.17700.37

800.174300.13500.42000.71000.5

qKg

K0

000

i

iii

==

=⋅+⋅+⋅+⋅

==∑∑

14,2100.18650.38

100.184350.13800.42900.61050.5

qKg

K1

111

i

iii

==

=⋅+⋅+⋅+⋅

==∑∑

0654,9910014,212,2100

KKI

1

0

ii

iK =⋅=⋅=

Gradul de îmbunătăţire a calităţii producţiei ( )iKIΔ se determină

astfel:

ii KK I100I Δ−=Δ = 100 – 99,0654 = 0,93 ≈ 1%

096.31800.17

000.100300.1000.50500.4500.10000.7000.25000.5qpq

pi

ii0

=

=⋅+⋅+⋅+⋅

=

==∑∑


67

047.31100.18

000.95350.1000.48800.4800.10900.6500.25050.5qpq

pi

ii1

=

=⋅+⋅+⋅+⋅

=

==∑∑

9984,0096.31047.31

ppK

0

1p === (99,84%)

Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) în valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate (gs):

%09,28100800.17000.5g

0s =⋅=

%90,27100100.18050.5g

1s =⋅= .

În condiţiile în care 01 ii KK > situaţia este nefavorabilă, indicele coeficientului mediu de calitate pe produs fiind egal cu 99,0654, ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei în proporţie de aproximativ 1%. În mod identic, înrăutăţirea calităţii a condus la scăderea preţului unitar actualizat a produselor în proporţie de 0,16%. Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) a scăzut de la o perioadă la alta de la 28,09% la 27,9%, ceea ce se reflectă în scăderea preţului mediu şi a coeficientului mediu de calitate.


Cantitatea (buc)

Coeficientul de calitate pe produs

Denumirea produsului

P0 P1 P0 P1 P1 5.000 5.050 1,9 2,2 P2 7.000 6.900 1,3 1,5 P3 4.500 4.800 2,3 1,8 P4 1.300 1.350 2,4 2,1

TOTAL 17.800 18.100 – –

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra variaţiei calităţii produselor.


68

Rezolvare La nivel de firmă, analiza calităţii se poate realiza cu ajutorul

coeficientului mediu generalizat al calităţii:

100Kg

KGii∑=

în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse; iK – coeficientul mediu de calitate pe produs. Structura producţiei, determinată pe baza datelor din tabelul

anterior este redată în continuare, astfel:

Structura producţiei (gi)

Denumirea produselor

U M

P0 P1 P1 % 28,09% 27,90% P2 % 39,33% 38,12% P3 % 25,28% 26,52% P4 % 7,30% 7,46%

TOTAL % 100% 100% Analiza influenţei factorilor asupra coeficientului mediu de

calitate este următoarea: 0179,08017,18196,1KGKGKG 01 =−=−=Δ

8196,1100

1,246,78,152,265,112,382,29,27KG1 =⋅+⋅+⋅+⋅

=

8017,1100

4,230,73,228,253,133,399,109,28KG0 =⋅+⋅+⋅+⋅

=

din care: 1. influenţa structurii producţiei:

( )

0129,08017,18146,1

KGKG100

Kg100

Kgg 0

riiiiKGi

0001

+=−=

=−=−=Δ ∑∑Δ

8146,1 100

4,246,73,252,263,112,389,190,27KGr

=⋅+⋅+⋅+⋅

=


69

2. influenţa coeficientului mediu de calitate:

0050,08146,18196,1

KGKG100

Kg100

KgK

r1

iiiii

0111

+=−=

=−=−=Δ ∑∑

Coeficientul mediu de calitate se înrăutăţeşte de la o perioadă la

alta datorită alterării calităţii produselor, variaţia globală în mărimi absolute a acestuia, datorat tuturor factorilor de influenţă este de 0,0179. Calitatea este influenţată atât de structura producţiei, cât şi de coeficientul mediu de calitate pe produs.


70

2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru

consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea personalului, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, constituirea amortizărilor şi provizioanelor, consumuri excepţionale.

Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le efectuează firma în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs.

2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor

totale ale firmei

Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este de a evidenţia evoluţia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi factorii care influenţează asupra nivelului lor, în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora.

Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se face în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură (tabelul nr. 1).

Se constată că, la nivel de firmă, creşterea în sumă absolută a cheltuielilor este devansată de creşterea veniturilor. O situaţie asemă-nătoare se înregistrează la nivelul activităţii de exploatare, în timp ce la celelalte activităţi situaţia este diferită de la o perioadă la alta datorită naturii acestor activităţi dependente de condiţiile concrete din economie (apelarea la credite bancare ca efect al blocajului financiar; deprecierea monedei naţionale în raport cu celelalte valute etc.).


71

Tabelul nr. 1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

Venituri Ponderea veniturilor în total (%) An curent An curent

Nr. crt.

Activităţi An bază

Programat Realizat An bază

Pro-gramat

Realizat

0 1 2 3 4 5 6 7 1. Exploatare 122.875 165.600 182.045 97,7 92,0 92,98 2. Financiară 2.708 14.400 13.853 2,1 8,0 7,0 3. Extraordinară 134 - 39 0,2 - 0,02 TOTAL 125.717 180.000 195.937 100,0 100,0 100,0

MODIFICAREA VENITURILOR în mărimi absolute (lei) în mărimi relative (%)

Nr. crt.

Activităţi

3 - 2 4 - 2 4 - 3 (3/2)100 (4/2)100 (4/3)100 8 9 10 11 12 13 14 15 1. Exploatare +42.725 +59.170 +16.445 134,8 148,1 109,9 2. Financiară +11.692 +11.145 -547 531,7 511,5 96,2 3. Extraordinară -134 -95 +39 - - - TOTAL +54.283 +70.220 +15.937 143,2 155,9 108,9

Cheltuieli

Ponderea cheltuielilor În total (%)

An curent An curent

Nr. crt.

Activităţi An bază Progra-

mat Realizat

An bază Pro-

gramat Reali-

zat 0 1 2 3 4 5 6 7 1. Exploatare 111.869 137.448 156.165 97,6 92,0 91,89 2. Financiară 2.593 11.952 13.820 2,2 8,0 8,1 3. Extraordinară 97 - 25 0,2 - 0,01 TOTAL 114.559 149.400 170.010 100 100 100

MODIFICAREA CHELTUIELILOR

Rata De eficienţă

A cheltuielilor lei % An

ba-ză

An curent

Nr. crt.

Activi-tăţi

3-2 4-2 4-3 (3/2)x x100

(4/2)x x100

(4/3)xx100

Pro-gra-mat

Reali-zat

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1. Exploa-

tare +25.579 +44.296 +18.717 122,8 139,6 113,6 910,4 830,0 857,8

2 Finan-ciară

+9.359 +11.227 +1.868 460,9 532,9 115,6 957,5 830,0 997,6

3. Extraor-dinară

-97 -72 +25 - 25,7 - 723,9 - 641,0

Total +34.841 +55.451 +20.610 130,4 148,4 113,8 911,2 830,0 867,7


72

Din punct de vedere al evoluţiei ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale, rata de eficienţă a cheltuielilor programată este superioară celei din perioada de bază, în timp ce rata de eficienţă a cheltuielilor totale realizată este inferioară celei programate, în special datorită creşterii cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare.

Pentru evidenţierea factorilor care influenţează rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale, se impune efectuarea analizei de tip factorial, utilizând datele din tabelul nr. 1.

Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale (sau „cheltuieli la 1000 lei venituri totale”) se poate realiza atât prin compararea nivelului programat din anul curent (pr) cu nivelul realizat în perioada de bază (simbolizat cu „0”), cât şi prin compararea nivelului realizat din anul curent (simbolizat cu „1”) cu nivelul programat (pr), astfel:

lei 2,812,9110,830 100

rcigi100

rcigicRcRcR 00prpr

0pr

−=−=

=∑ ⋅

−∑ ⋅

=−=Δ

şi

lei 7,378307,867 100

rcigi

100rcigi

cRcRcR prpr11pr1

+=−=

=∑ ⋅

−∑ ⋅

=−=Δ


1) influenţei modificării structurii veniturilor pe categorii de activităţi:

00 cR

100

rciprgigi −

∑ ⋅=Δ

0,92 × 910,4 = 837,568 0,08 × 957,5 = 76,6 0 × 723,9 = 0 914,168 Δgi = 914,168 – 911,2 = 2,968 lei

şi


73

prpr1 cR

100rcigi

gi −⋅

=Δ∑

0,9298 × 830 = 771,734 0,07 × 830 = 58,1 0,0002 × 0 = 0

829,834 Δgi = 829,834 – 830,0 = - 0,166 lei

2) influenţei modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor pe

categorii de venituri:

lei 168,84168,914830100

rcigicRrci 0pr

pr −=−=∑ ⋅

−=Δ

şi

lei 866,37834,8297,867100

rcigicRrci pr1

1 +=−=∑ ⋅

−=Δ

În urma analizei efectuate se constată că, deşi a fost programată o

îmbunătăţire a eficienţei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, la finele perioadei analizate se înregistrează o situaţie inversă, deoarece indicele cheltuielilor totale (Ict) devansează indicele veniturilor totale (Iv), respectiv Ict > Iv (113,8% > 108,9%).

Structura veniturilor, ca factor de influenţă, reflectă dinamica veniturilor pe categorii de activităţi, cu precădere creşterea ponderii veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce constituie un aspect pozitiv datorită cererii în exces la anumite produse.

Influenţa modificării structurii poate fi considerată ca favorabilă doar în a doua situaţie (când s-a comparat nivelul realizat al ratei de eficienţă din perioada curentă cu nivelul programat). Aceasta s-a datorat faptului că structura veniturilor s-a modificat în sensul creşterii ponderii activităţii de exploatare, a cărei rată de eficienţă era superioară ratei medii programate la nivel de firmă.


74

Rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri influenţează în mod favorabil, în prima situaţie, ceea ce a condus la creşterea ratei medii de eficienţă în perioada programată faţă de perioada de bază cu 84,168 lei. Situaţia de fapt, respectiv analiza nivelului programat comparativ cu cel realizat în anul de bază, denotă o creştere a ratelor de eficienţă la nivelul activităţii de exploatare şi financiare.

Însă, în cel de-al doilea caz, influenţa acestui factor este nefavorabilă, respectiv a condus la scăderea ratei medii de eficienţă cu 37,866 lei; situaţia se datorează scăderii ratelor de eficienţă la nivelul activităţii de exploatare şi financiare, în perioada analizată, faţă de nivelul realizat în perioada de bază.

În ceea ce priveşte rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri, semnalăm înregistrarea unei situaţii nefavorabile la nivelul activităţii de exploatare şi financiare constând în scăderea acesteia cu 27,8 lei şi, respectiv, 167,6 lei (Icex > Ivex şi Icf > Ivf).

Trebuie să avem în vedere că, în cursul perioadei analizate, inflaţia influenţează atât nivelul veniturilor, cât şi nivelul cheltuielilor care stau la baza determinării ratei medii de eficienţă.

Modificarea nivelului ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale se reflectă în mărimea rezultatului exerciţiului înaintea impozitării, astfel:

( ) ( ) lei 8,386.7000.1937.195

8307,867000.1

1viprcR1cR −=−=

∑−−

Se evidenţiază în felul acesta influenţa nefavorabilă pe care o exercită scăderea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale asupra rezultatului exerciţiului, în sensul diminuării acestuia cu 7.386,8 lei.

2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare deţin ponderea în totalul cheltuielilor, suma lor fiind în strânsă dependenţă cu realizarea obiectului de activitate al firmei.

Analiza cheltuielilor aferente activităţii de exploatare se realizează cu ajutorul indicatorilor:

1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli:

1000Vece

Ce i1000i ⋅=


75

2. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare:

1000ve

ceceR n

1ij

n

1ij⋅

∑

∑=

=

= sau 100

rcegceR

n

1ijj∑

= =

100Veve

g jj ⋅= şi 1000

vece

rcej

jj ⋅=

în care: ceR – rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare;

∑=

n

1ijve – suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;

∑=

n

1ijce – suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităţi;

gj – structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi; rcej – rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei

venituri pe tipuri de activităţi. Metodologia de analiză a influenţei factorilor este similară celei

prezentată la pct. 2.1. Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din

exploatare o reprezintă cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri. Modelele de analiză utilizate în acest caz sunt:

1. 1000pqvcqv

C1000 ⋅∑ ⋅∑ ⋅

=

2. 100

icigC1000 ∑

=

în care: qv –volumul fizic al producţiei vândute pe produse; gi – structura producţiei vândute pe produse; p – preţurile medii de vânzare unitare (exclusiv TVA); c – costurile complete unitare;

1000ic – cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.


76

Pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se vor utiliza datele din tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Factori de influenţă ai cheltuielilor totale la 1 000 lei cifră de afaceri

- lei – Realizat Nr.

crt. Indicatori Simbol an de

bază anul

curent 1. Volumul fizic al producţiei

vândute exprimat în: – preţuri medii de vânzare unitare – costuri complete unitare

Σqvp Σqvc

113.678 111.869

180.772 156.165

2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute exprimat în: – preţuri medii de vânzare unitare din anul de bază – costuri complete unitare din nul de bază

Σqv1p0

Σqv1c0

- -

178.500

155.500

3. Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) C1000 984,1 863,9

Potrivit primului model, analiza factorială şi cuantificarea influenţei factorilor se prezintă astfel:

lei 2,1201,9849,86310000C1000

1C1000C −=−=−=Δ

Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 120,2 lei este apreciată ca favorabilă având în vedere principalul efect pe care îl generează, respectiv creşterea sumei profitului cu 21.728 lei.

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin:

1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse:

lei 9515,1121,9841485,871

1,9841000500.178500.155

1000pqvcqv

1000pqvcqv

gi00

00

01

01

−=−=

=−⋅=⋅∑∑

−⋅∑∑

=Δ


77

Structura producţiei vândute a avut o influenţă favorabilă, deoarece modificarea sa a determinat scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 112,9515 lei. Situaţia se datorează creşterii ponderii produselor al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs era inferior nivelului mediu realizat în anul de bază.

2. Influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

lei 9489,101485,8711996,860

1000500.178500.155

1000772.180500.155

1000pqvcqv

1000pqvcqv

p01

01

11

01

−=−=

=⋅−⋅=

=⋅∑∑

−⋅∑∑

=Δ

Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenţă favorabilă asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 10,9489 lei. Această situaţie este rezultatul creşterii preţurilor de vânzare comparativ cu cele realizate în anul de bază la categoria de produse care deţin o pondere însemnată în totalul vânzărilor. Cauzele modificării preţurilor de vânzare sunt diverse: schimbarea raportului dintre cerere şi ofertă, îmbunătăţirea calităţii produselor, schimbarea destinaţiei produsului, acordarea de bonificaţii, marca de fabrică, intervenţia statului, evoluţia cursului de schimb etc.

3. Influenţa modificării costurilor unitare:

lei 7,31996,8609,863

1000772.180500.155

9,863

1000pqvcqv

1000pqvcqv

c11

01

11

11

+=−=

=⋅−=

=⋅∑∑

−⋅∑∑

=Δ

Costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 3,7 lei a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, conducând la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Situaţia de fapt se datorează depăşirii costurilor realizate în perioada curentă faţă de cele realizate în perioada anterioară, la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor.

Influenţa cu semnul „+” a costurilor o considerăm nefavorabilă în cazul depăşirii consumurilor specifice normate, scăderii productivităţii muncii, diminuării gradului de utilizare a capacităţii de producţie şi altor


78

cauze care exprimă disfuncţionalităţi în activitatea firmei. Influenţa în cauză poate fi apreciată ca favorabilă (justificată) atunci când folosirea unor materii prime de calitate superioară celor din perioada anterioară se reflectă în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea preţurilor de vânzare ale acestora.

În concluzie, pentru a depista cauzele care au determinat modifica-rea costurilor unitare este importantă aprofundarea analizei influenţei costurilor unitare, în funcţie de factorii specifici ai firmei analizate.

2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe

Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consu-murile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi; remunerarea personalului; executarea unor obligaţii legale sau contractuale; constitui-rea amortizărilor şi provizioanelor; consumurile excepţionale.

După comportamentul lor în raport cu volumul de activitate, cheltuielile se împart în: variabile şi fixe. Pe termen lung există tendinţa de variabilitate a tuturor cheltuielilor. Privite însă pe termen scurt, în condiţii economice relativ stabile, cheltuielile pot fi variabile şi fixe în funcţie de modul de participare a acestora la realizarea activităţii.

2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile

Cheltuielile variabile sunt cheltuieli aferente activităţii de exploatare, modificându-se proporţional sau neproporţional cu volumul de activitate.

Scopul analizei cheltuielilor variabile îl reprezintă elaborarea unor politici de producţie şi vânzare optime, realizarea de previziuni şi bugete ale costurilor în condiţii de eficienţă, furnizarea de informaţii pentru funda-mentarea deciziilor de preţ şi optimizarea diferitelor strategii ale firmei etc.

Analiza cheltuielilor variabile poate avea în vedere următoarele probleme:

A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile (la 1000 lei venituri şi ca sumă totală).

B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile. C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile.

A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile se realizează pe baza datelor din tabelul nr. 3.


79

Tabelul nr. 3 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile

- lei – Perioada curentă

Nr. crt.

Indicatori

Perioa-da pre-cedentă

Pn-1

Pre-văzut

P0

Reali-zat P1

%

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

0

1

PP

1. Cheltuieli de exploatare variabile 95.088 125.100 132.741 106,11

2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 90.350 121.350 130.086 107,20

3. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri recalculate 91.284 x 130.150 x

4. Venituri din exploatare 122.875 165.600 182.045 109,93 5. Cifra de afaceri 116.331 164.500 180.772 109,89 6. Cifra de afaceri recalculată 112.841 x 184.387 x 7. Cheltuieli variabile la 1000

venituri din exploatare (lei) 773,85 755,43 729,16 96,52

8. Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri 776,66 737,69 719,61 97,55

Urmărind evoluţia cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din

exploatare şi, respectiv, cifra de afaceri, faţă de realizările anului precedent şi prevederi, rezultă o scădere a nivelului acestora. Într-un asemenea caz, în activitatea practică de analiză trebuie să se motiveze factorii care au generat această situaţie, pentru a dimensiona, în perioadele viitoare, măsurile de reducere a costurilor.

B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile poate avea ca obiect nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare, nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, precum şi suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producţiei fabricate.

În cazul utilizării indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri, modelul de analiză este următorul:

1000pqvcvqv1000

vC ⋅∑ ⋅∑ ⋅

=

în care: cv – costurile variabile unitare.


80

Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor, pe baza datelor din tabelul nr. 3 este următoarea:

lei 08,1869,73761,719CCC 1000v

1000v

1000v 01

−=−=−=Δ din care, datorită:

1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

84,3169,73785,705

69,7371000387.184150.130

1000pqvcvqv

1000pqvcqv

gi00

00

01

01

−=−=

=−⋅=

=⋅∑∑

−⋅∑∑

=Δ

2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

12,1485,70597,719

1000387.184150.130

1000772.180150.130

1000pqvcvqv

1000pqvcqv

p01

01

11

01

+=−=

=⋅−⋅=

=⋅∑∑

−⋅∑∑

=Δ

3. Influenţei modificării costurilor variabile unitare:

lei 36,097,71961,7191000772.180150.130

61,719

1000pqv

cvqv1000

pqvcvqv

c11

01

11

11

−=−=⋅−=

=⋅∑∑

−⋅∑∑

=Δ

Se constată că la finele perioadei analizate s-a înregistrat, comparativ cu

nivelul prevăzut, o scădere cu 18,08 lei a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, ceea ce înseamnă o economisire a resurselor firmei.

Economia înregistrată ca urmare a scăderii cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri s-a datorat, pe de o parte, influenţei favorabile a structurii producţiei vândute pe produse (ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au o cheltuială variabilă la 1000 lei cifră de afaceri pe produs inferioară mediei prevăzute la nivel de firmă), iar pe de altă parte, scăderii costurilor variabile unitare.


81

C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile Estimarea evoluţiei cheltuielilor variabile totale şi a nivelului

acestora la 1000 lei cifră de afaceri este necesară în: • elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli; • elaborarea studiilor de fezabilitate; • evaluarea economică a firmei. Ca modalităţi practice de soluţionare pot fi avute în vedere două

variante: 1) fără a considera că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:

( )10001CvCAp

10001

Cvp ⋅=

în care: CAp – cifra de afaceri previzionată;

10001Cv – nivelul realizat al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

CAp = CA1 · ICA De exemplu: CAp = 180.772 · 110% = 198.849 lei

( ) lei 094.14361,719849.1981000

1Cvp =⋅=

2) considerând că inflaţia afectează rentabilitatea firmei: Ştiind că inflaţia afectează în egală măsură suma veniturilor, precum şi

cea a cheltuielilor, iar raportul dintre indicele mediu al preţurilor de cumpărare şi, respectiv, indicele mediu al preţurilor de vânzare este de 1,095 se corectează suma cheltuielilor variabile estimate cu acest raport:

[ ] lei. 687.156095,1094.143IvIp

CvCApCvp 10001 =⋅=⋅=

2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe propriu-zise sunt cele a căror mărime rămâne relativ constantă indiferent dacă, în cadrul unei capacităţi de producţie date, volumul producţiei creşte sau scade.

Cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producţie care manifestă o mai mare sensibilitate faţă de modificarea volumului fizic al producţiei, respectiv în raport cu măsura în care este utilizată capacitatea de producţie a firmei.


82

În ansamblu, cota cheltuielilor fixe ce revine pe unitatea de produs, depinde de suma lor totală şi de volumul fizic al producţiei sau vânzărilor firmei.

Analiza cheltuielilor fixe vizează următoarele aspecte: 2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe. 2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din

exploatare sau cifră de afaceri. 2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe.

2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe

Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a cunoaşte evoluţia în raport cu cifra de afaceri sau cu producţia fabricată.

Pentru o firmă s-au extras următoarele date (tabelul nr. 4.):

Tabelul nr. 4 Nivelul cheltuielilor fixe şi corelaţia acestora cu cifra de afaceri

Cheltuielile

Cifra de afaceri

Ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor

Anii

lei % lei % % t-4 4.062 100 26.041 100 15 t-3 6.301 155 43.663 168 15 t-2 9.626 237 62.859 241 15 t-1 16.780 413 116.331 447 15 t 23.425 577 180.772 694 15

Din analiza datelor rezultă comportamentul caracteristic al

cheltuielilor fixe în raport cu cifra de afaceri, respectiv caracterul lor constant, indiferent de volumul producţiei fabricate, şi, implicit, al cifrei de afaceri realizate.

Etapa următoare în analiza cheltuielilor fixe o constituie analiza structurii acestora, pe categorii de cheltuieli (natura lor), respectiv amortizări, salarii, materiale etc.


83

2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri

Eficienţa cheltuielilor fixe poate fi caracterizată şi analizată prin nivelul lor la 1000 lei cifră de afaceri, folosind modelul următor:

1000CACf1000

fC ⋅= sau 1000pqv

Cf⋅

∑ ⋅

în care: Cf – suma cheltuielilor fixe; CA – cifra de afaceri. Analiza factorială a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de

afaceri se realizează pe baza datelor din tabelul nr. 5, potrivit metodo-logiei prezentate în continuare.

Tabelul nr. 5 Factori de influenţă ai cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

(lei) Nr. crt.

Indicatori

Progra-mat P0

Realizat P1

%

1. Volumul fizic al producţiei vândute exprimat în preţ mediu de vânzare unitar

142.340 180.772 127

2. Suma cheltuielilor fixe 20.468 23.425 114 3. Volumul fizic efectiv al pro-

ducţiei vândute exprimat în preţ mediu de vânzare programat

- 175.500 -

4. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri

143,8 129,58 90

lei 22,148,14358,129CfCfC 10000

10001

1000f −=−=−=Δ

din care, datorită: 1. Influenţei modificării cifrei de afaceri:

1000CACf1000

CACfCA

0

0

1

0 ⋅−⋅=Δ sau

100pqvpqvI Cf

ICfCA

00

11CA

10000

CA

10000 ⋅=−=Δ

∑∑


84

lei 58,308,14322,1138,1431000772.180468.20CA −=−=−⋅=Δ


1.1. Influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:

1000pqv

Cf1000pqv

Cfqv00

0

01

0 ⋅−⋅=Δ∑∑

sau

100pqvpqvI Cf

ICfqv

00

01qv

10000

qv

10000 ⋅=−=Δ

∑∑

lei 17,278,14363,1168,1431000500.175468.20qv −=−=−⋅=Δ

1.2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare (exclusiv TVA)

1000pqv

Cf1000pqv

Cfp01

0

11

0 ⋅−⋅=Δ∑∑

sau

qv

10000

CA

10000

ICf

ICfp −=Δ

Δp = 113,22 – 116,63 = -3,41 lei

2. Influenţei modificării sumei cheltuielilor fixe:

1000CACf1000

CACfcf

1

0

1

1 ⋅−⋅=Δ sau

CA

100001000

1 ICfCf −

ΔCf = 129,58 – 113,22 = +16,36 lei

Corelaţia de bază care permite aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe presupune creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de creşterea cheltuielilor fixe (ICA > Icf).

În cazul firmei analizate se constată o reducere a nivelului realizat al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, comparativ cu nivelul programat, cu 14,22 lei. Această situaţie confirmă respectarea corelaţiei de bază dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele cheltuielilor fixe (ICA > Icf, respectiv 127% > 114%).


85

Efectul favorabil al creşterii cifrei de afaceri prin cele două componente ale sale (volumul fizic al producţiei vândute şi preţul mediu unitar), ca factori care influenţează invers proporţional asupra fenomenului analizat, constă în scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

Suma cheltuielilor fixe, ca factor care influenţează direct propor-ţional asupra indicatorului analizat, a crescut, conducând implicit la creş-terea acestuia. Trebuie continuată analiza în scopul identificării cauzelor care au determinat creşterea cheltuielilor fixe, în vederea luării măsurilor vizând intrarea în normalitate (ICA > Icf).

2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe Cunoscând realizările perioadei analizate, precum şi faptul că în

perioada următoare se prognozează, de exemplu, o creştere a cifrei de afaceri cu 15%, pe baza datelor din tabelul nr. 6., se poate estima nivelul probabil al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

Tabelul nr. 6 Estimarea cheltuielilor fixe

–lei – Nr. crt. Indicatori Realizări

(perioada analizată) 1. Cifra de afaceri 180.772 2. Suma cheltuielilor fixe 23.425 3. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de

afaceri (lei) 129,58

lei 68,11215,1158,129C1000

f =⋅=

2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale

Cheltuielile de producţie au un caracter complex, îmbrăcând forme diverse în funcţie de criteriile ce se au în vedere la clasificarea acestora. Astfel, structurând cheltuielile de producţie după natura lor, distingem cheltuieli materiale, cheltuieli salariale şi cheltuieli financiare.

2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale Cheltuielile materiale pot fi analizate pe elemente componente,

respectiv cheltuieli cu materialele şi cheltuieli cu amortizarea.


86

A. Analiza cheltuielilor cu materialele Cheltuielile cu materialele pot fi calculate prin scăderea cheltuie-

lilor cu amortizarea din totalul cheltuielilor materiale. Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicato-

rului: cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare.

Modelul de analiză a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul:

∑∑∑ ⋅=⋅

⋅⋅

= pjcsjcm 1000pqv

cmqvC1000

m

în care: cm – costurile cu materialele pe unitate de produs; csj – consumul specific din resursa materială j; pj – preţul de aprovizionare al resursei materiale j. Sistemul de factori care influenţează asupra nivelului cheltuielilor

cu materialele este următorul: Δg

1000mCΔ Δp Δcsj

Δcm Δpj

Pentru exemplificare, se folosesc datele din tabelul nr. 7. Tabelul nr. 7

Analiza cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifră de afaceri –lei –

Nr. crt. Indicatori Programat

(P0) Realizat

(P1) 1. Volumul fizic al producţiei vândute,

exprimat în:

- preţuri medii de vânzare unitare; 142.340 180.772 - costurile cu materialele pe unitatea de

produs 76.150 96.134

2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute, exprimat în:

- preţuri medii de vânzare unitare programate - 175.150 - costurile cu materialele unitare

programate - 95.170

3. Suma cheltuielilor cu materialele recal-culate în funcţie de volumul efectiv al pro-ducţiei vândute, consumurile specifice efec-tive şi preţurile de aprovizionare programate

- 94.500

4. Cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri

534,986 531,797


87

Utilizând datele din tabelul nr. 7 prezentăm în continuare metodologia de analiză factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri:

lei 189,3986,534797,531CC 1000m

1000m 1

−=−==Δ din care, datorită:

1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

lei 377,8986,534363,543

986,5341000150.175170.95

1000pqv

cmqv1000

pqvcmqv

g00

00

01

01

+=−=

=−⋅=

=⋅−⋅=Δ∑∑

∑∑

2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

lei 899,16363,543464,526

363,5431000772.180170.95

1000pqv

cmqv1000

pqvcmqv

p01

01

11

01

−=−=

=−⋅=

=⋅=⋅=Δ∑∑

∑∑

3) influenţei modificării costurilor cu materialele pe produse:

lei 333,5464,526797,531

1000pqv

cmqv1000

pqvcmqv

cm11

01

11

11

+=−=

=⋅=⋅=Δ∑∑

∑∑

din care, datorită: 3.1) influenţei modificării consumurilor specifice:

lei 707,3464,526757,522

100772.180170.951000

772.180500.94

1000pqv

pcsqv1000

pqvpcsqv

cs11

0j0j1

11

0j1j1j

−=−=

=⋅−⋅=

=⋅⋅

−⋅⋅

=Δ∑

∑ ∑∑

∑ ∑


88

3.2) influenţei modificării preţurilor de aprovizionare:

lei 9,040522,757-531,797522,757-C

1000pqv

pcsqv1000

pqvpcsqv

p

1000m

11

0j1j1

11

1j1j1j

1+===

=⋅⋅

−⋅⋅

=Δ∑

∑ ∑∑

∑ ∑

În urma analizei efectuate, se constată că la nivel de firmă s-a

înregistrat o reducere cu 3,189 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri. Situaţia rezultată se apreciază ca fiind pozitivă, deoarece contribuie, pe de o parte, la creşterea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale, iar pe de altă parte, creează premisele îmbunătăţirii rezultatului brut al exploatării.

În ceea ce priveşte influenţa factorilor care acţionează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, se constată următoarele:

– modificarea structurii producţiei vândute pe produse a influenţat nefavorabil, deoarece a determinat depăşirea cu 8,377 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe produs mai mari decât media programată la nivel de firmă;

– preţurile de vânzare (exclusiv TVA) au fost mai mari decât cele prevăzute pe principalele categorii de produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 16,899 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe total firmă;

– costurile cu materialele pe produse au influenţat în sensul creşterii cu 5,333 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a depăşirilor constatate la sortimentele care deţin ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor. Aprofundând analiza influenţei acestui factor, constatăm că depăşirea înregistrată s-a datorat în exclusivitate modificării preţurilor de aprovizionare.

Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente şi au contribuit la reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,707 lei. Această situaţie poate fi interpretată ca fiind pozitivă numai în condiţiile în care nu a fost afectată calitatea produselor. Reducerea consumurilor specifice se poate obţine, în cea mai mare parte, în faza de proiectare a produselor, şi nu în faza de execuţie a acestora.


89

Preţurile de aprovizionare pe categorii de materii prime şi materiale sunt influenţate de:

• preţul de facturare; • cheltuielile de transport, aprovizionare şi stocare. Preţurile de facturare, la rândul lor, sunt rezultatul negocierilor

dintre firmă şi furnizorii de materii prime şi materiale, în funcţie de calitatea acestora, iar cheltuielile de transport-aprovizionare depind de mijloacele de transport folosite, de gradul de încărcare a mijloacelor de transport şi de distanţele faţă de furnizori:

B. Analiza cheltuielilor cu amortizarea Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe

inclusă în costul produselor. Amortizarea este un element al cheltuielilor materiale.

Cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe, au un caracter convenţional constant, iar analiza acestora se justifică a fi efectuată ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare, producţie a exerciţiului sau cifră de afaceri.

Schema de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri este următoarea: T Ve(CA) wh

1000CAVe

AmC1000a ⋅=

)(

VI Vma Vmi Vme Am gi c ci

Pentru exemplificarea modului de analiză a cheltuielilor cu amorti-

zarea la 1000 lei cifră de afaceri, vom utiliza datele din tabelul nr. 8.


90

Tabelul nr. 8 Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1 000 lei cifră de afaceri

–lei – Valoare indicatori Nr.

crt.

Indicatori Programat

(P0) Realizat

(P1) 1. Valoarea iniţială a mijloacelor fixe 17.429 10.947 2. Valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe

în cursul anului 712 2.029

3. Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe în cursul anului

356 676

4. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 17.785 12.300 5. Cota medie de amortizare 14% 12% 6. Suma cheltuielilor cu amortizarea 2.490 1.476 7. Valoarea cifrei de afaceri 142.340 180.772 8. Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifră de

afaceri (lei) 17,493 8,165

Utilizând datele din tabelul nr. 8. prezentăm în cele ce urmează meto-dologia de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

lei3289493171658CCC 1000a

1000a

1000a 01

,,, −=−=−=Δ din care, datorită:

1) influenţei modificării cifrei de afaceri:

lei 719,3493,17774,13

493,171000772.180

490.21000CAAm

1000CAAm

CA0

0

1

0

−=−=

=−⋅=⋅−⋅=Δ

2) influenţei modificării sumei amortizării:

lei 609,5774,13165,81000CAAm

1000CAAmAm

1

0

1

1 −=−=⋅−⋅=Δ


2.1) influenţei modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe: ( )

( ) 2479,41000772.180

14,0785.17300.12

1000CA

cVmVmaVma

1

001

−=⋅−

=

=⋅⋅−

=Δ


91


2.1.1) influenţei modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe: ( )

( ) lei 02,51000772.180

14,0429.17947.10

1000CA

cVIVIVI

1

001

−=⋅−

=

=⋅⋅−

=Δ

2.1.2) influenţei modificării valorii medii a intrărilor de mijloace fixe:

( )

( ) lei 02,11000772.180

14,0712029.2

1000CA

cVmiVmiVmi

1

001

=⋅⋅−

=

=⋅⋅−

=Δ

2.1.3) influenţei modificării valorii medii a ieşirilor de mijloace fixe:

( )

( ) 2479,01000772.180

14,0356676

1000CA

cVmeVmeVme

1

001

−=⋅⋅−

=

=⋅⋅−

−=Δ

2.2) influenţei modificării cotei medii de amortizare: ( )

( ) lei 3611,11000772.180

14,012,0300.12

1000CA

ccVmac

1

011

−=⋅−

=

=⋅−

=Δ

Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri s-au modificat în sens favorabil din punct de vedere economic, respectiv au scăzut cu 9,328 lei. La această evoluţie au contribuit toţi factorii de influenţă în sensuri şi cu intensităţi diferite.

Astfel, creşterea cifrei de afaceri de la 142.340 lei programate la 180.772 lei realizate în anul curent a determinat o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,719 lei.


92

De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminuându-se de la 2.490 lei programate la 1.476 lei realizate în anul curent, a determinat reducerea indicatorului analizat cu 5,609 lei.

Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atât scăderii valorii medii anuale a mijloacelor fixe, cât şi scăderii cotei de amortizare. Scăderea sumei cheltuielilor cu amortizarea demonstrează o reducere a gradului de înzestrare tehnică, ceea ce influenţează negativ produc-tivitatea muncii sau este posibil ca utilajele să nu fi fost folosite intensiv şi să nu fi fost recuperate ca valoare la termenul prevăzut.

2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile

Cheltuielile cu personalul la nivelul unei firme cuprind: • cheltuielile cu salariile; • cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială. Din punct de vedere factorial, cheltuielile cu salariile (Cs) pot fi

analizate pe baza următoarelor modele: sN t

sNVe

VeCs

sNVesNCs ⋅=

wh

gi

VeCs

csj în care:

sNVe

– productivitatea medie anuală ( )aw calculată pe baza

veniturilor din exploatare;

VeCs

– cheltuielile medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare ( )cs :


93

100csgi

cs i∑ ⋅=

gi – structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrări, servicii etc.; csi – cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări,

servicii etc.

sN

2) TCs

sNTsNCs ⋅⋅=

sNT

TCs

în care:

sNT – numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an ( )t ;

TCs

– salariul mediu orar ( )csh

wa

3) 1000wacsa

sNsN1000

VeCsC1000

s ⋅⋅=⋅=

csa în care: csa reprezintă salariul mediu anual.

Utilizând primul model de analiză şi datele din tabelul nr. 9,

procedăm în continuare la analiza factorială a cheltuielilor cu salariile.


94

Tabelul nr. 9 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile

– lei –

Nr. crt.

Indicatori Sim-bol

Progra-mat (P0)

Realizat

(P1)

%

1. Cheltuieli cu salariile Cs 13.037 13.298 102 2. Venituri din exploatare Ve 173.376 182.045 105 3. Număr mediu de salariaţi sN 675 650 96

4. Fondul total de timp de muncă

T 1.242.000 1.199.900 97

5. Numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an (ore)

t 1.840 1.846 100,3

6. Salariul mediu anual (lei) csa 19,314 20,458 105,9

7. Productivitatea medie anuală

wa 257 280 108,9

8. Salariul mediu orar (lei) csh 0,0104 0,0110 106

9. Productivitatea medie orară (lei)

wh 0,1395 0,1517 109

10. Cheltuieli medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare (lei)

cs 0,075 0,073 97

11. Cheltuieli medii cu salariile recalculate la 1 leu producţie (lei)

sc ′ - 0,071 -

Modificarea absolută a cheltuielilor cu salariile*: lei 261037.13298.13CsCsCs 01 +=−=−=Δ

din care, datorită: 1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi:

( )( ) lei 875,481075,0257675650

cswasNsNsN 0001

−=⋅−==⋅⋅−=Δ

* Diferenţa rezultată prin însumarea influenţelor factorilor se datorează

aproximării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare.


95

2) influenţei modificării productivităţii medii anuale: ( )( ) lei 25,121.1075,0257280650

csaWaWsNaW 0011

+=⋅−==⋅−=Δ

din care, datorită: 2.1) influenţei modificării numărului mediu de ore lucrate de un

salariat într-un an: ( )( ) lei; 862,40075,01395,018401846650

cswhttsNt 00011

+=⋅⋅−==⋅⋅−=Δ

2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare: ( )

( ) lei; 39,1080075,01395,01517,01846650cswhwhtsNwh 00111

+=⋅−⋅==⋅−⋅=Δ

3) influenţei modificării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare:

( )( ) lei; 375,378075,0073,0280650

cscswasNcs 0111

−≈−⋅==−⋅=Δ


3.1) influenţei modificării structurii veniturilor din exploatare pe produse:

( )( ) lei; 728075,0071,0280.650

csscawsNgi 011

−=−==−′⋅=Δ

3.2) influenţei modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu producţie pe produse:

( )( ) lei. 625,349071,0073,0280650

sccswasNcs 111i

+≈−⋅==′−⋅=Δ

Se constată, pe baza analizei efectuate, o depăşire a cheltuielilor cu

salariile cu 261 lei, respectiv cu 2%, situaţie justificată în totalitate de sporirea volumului de activitate (Ics < Ive).


96

Analiza influenţelor factorilor conduce la următoarele rezultate: – reducerea numărului de personal cu 25 de salariaţi are ca efect, în

cazul de faţă, scăderea cheltuielilor cu salariile cu 481,875 lei, situaţie care poate fi apreciată ca justificată prin faptul că atât productivitatea medie anuală, cât şi veniturile din exploatare au crescut faţă de nivelul programat;

– creşterea productivităţii medii anuale cu 23 lei/salariat, ceea ce justifică sporirea cheltuielilor cu salariile cu 1.121,25 lei. Analizând influenţa productivităţii medii anuale prin prisma celor doi factori, care, prin intermediul acesteia contribuie la modificarea cheltuielilor cu salariile, constatăm că situaţia înregistrată s-a datorat atât sporirii productivităţii medii orare, cât şi utilizării complete a numărului mediu de ore lucrate de un salariat, chiar depăşirii acestuia;

– sporirea eficienţei cheltuielilor cu salariile la nivel de firmă, datorată scăderii cheltuielilor medii cu salariile la un leu venituri din exploatare. Aceasta se datorează în exclusivitate modificării structurii veniturilor din exploatare pe produse, în sensul creşterii ponderilor acelor produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produs mai mici decât cele medii programate la nivel de firmă.

Din politica salarială a firmei fac parte integrantă analiza corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi cea a salariului mediu.

În cazul de faţă, indicele corelaţie se determină astfel:

9725,09,1089,105

waIcsaI

1Ic === în care:

csaI - indicele salariului mediu anual; waI - indicele productivităţii medii anuale.

Corelaţia este respectată dacă Ic < 1. În cazul de faţă, corelaţia este respectată, ceea ce înseamnă că la

creşterea productivităţii muncii concură şi ceilalţi factori ai producţiei. Corelaţia dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica

salariului mediu poate fi analizată şi cu ajutorul celui de-al treilea model, utilizând datele din tabelul nr. 9.

Metodologia de analiză a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare constă în:

lei 27573CCC 1000s

1000s

1000s 01

−=−=−=Δ


97

din care, datorită: 1) influenţei modificării productivităţii medii anuale:

lei 18,615,7597,681000257

314,191000280

314,19

1000wacsa1000

wacsawa

0

0

1

0

−=−=⋅−⋅=

=⋅=⋅=Δ

sau:

lei ,%,

186759108

75CI

Cwa 1000

swa

1000s

0

0 −=−=−=Δ

2) influenţei modificării salariului mediu anual:

lei 18,4978,680643,731000280

314,191000280

458,20

1000wacsa1000

wacsacsa

1

0

1

1

+≈−=⋅−⋅

=⋅−⋅=Δ

sau:

lei ,%,

1849108

7573I

CCcsa

wa

1000s1000

s0

1+≈−=−=Δ

Ca urmare a faptului că salariul mediu anual a crescut mai puţin decât productivitatea medie anuală ( )108,9% 105,9% respectiv ,I I

wacsa⟨⟨ , s-a

înregistrat o reducere cu 2 lei a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare. Situaţia se apreciază drept favorabilă, deoarece implicaţiile ei constau în creşterea profitului firmei.

Cei doi factori au influenţat indicatorul analizat astfel: – creşterea productivităţii muncii cu 8,9% faţă de nivelul

programat, în condiţiile sporirii salariului mediu anual cu mai puţin (5,9%), a condus la scăderea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cu 6,18 lei, ceea ce se apreciază în mod pozitiv;

– salariul mediu anual a crescut cu 5,9% şi a determinat depăşirea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cu 4,18 lei. Influenţa acestui factor a anulat, parţial, efectul pozitiv al creşterii productivităţii medii anuale.


98

2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile

Dobânzile intră în categoria cheltuielilor financiare şi, de regulă, nu se includ în costul producţiei. Indiferent dacă acestea se includ sau nu în costuri, ele afectează profitul net al firmei. Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat şi eficienţa lor prezintă importanţă în analiza economică.

Pentru analiza sumei cheltuielilor cu dobânzile se folosesc modelele:

1) 1000CA

100PdKAC

1000CASdC

21000d ⋅

⋅⋅

=⋅=

2) 1000rC

SdCA

rCC1000d ⋅⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅=

3) 1000rC

SdAC

rCCAACC1000

d ⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅=

în care: 1000dC – cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri;

Sd – suma cheltuielilor cu dobânzile; AC – soldul mediu al activelor circulante; K – cota de participare a creditului la acoperirea activelor circu-

lante:

100AC

rCK ⋅=

rC – soldul mediu al creditelor pe termen scurt; dP – procentul mediu de dobândă:

100rC

SddP ⋅= sau 100

pgdP diki∑ ⋅=

gki – structura creditelor pe categorii; pdi – rata dobânzii pe categorii de credite.


99

Condiţia de eficienţă care conduce la diminuarea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri este:

ICA > ISd unde:

ICA – indicele cifrei de afaceri; ISd – indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile. Pentru exemplificare, folosim modelul 1 de analiză a cheltuielilor

cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri prezentat în tabelul nr. 10. Tabelul nr. 10

Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1 000 lei cifră de afaceri

Nr. crt. Indicatori t – 2 t – 1 t t – 1/ t – 2 t/ t – 1

1. Cifra de afaceri 62.859 116.331 180.772 185,07 155,4 2. Cheltuieli cu

dobânzile 247 1.093 2.082 442,5 190,5

3. Soldul mediu al activelor circulante 15.235 17.396 32.402 114,2 186,3

4. Volumul creditelor contractate 651 1.917 4.627 294,5 241,4

5. Rata medie a dobânzii (%) 38 57 45 150,0 78,9

6. Cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri

3,93 9,4 11,52 239,2 122,6

Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri au crescut cu

5,47 lei la 1000 lei în t – 1 faţă de t – 2, respectiv cu 2,12 lei la 1000 lei în t faţă de t – 1, efect firesc al unui indice al cheltuielilor cu dobânzile superior celui înregistrat de cifra de afaceri:

Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori este următorul:

ΔCA 1000dCΔ ACΔ

ΔSd ΔK dPΔ


100

Metodologia de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei, utilizând datele din tabelul nr. 10., presupune:

lei ,,, 47593349CCC 1000d

1000d

1000d 01

+=−=−=Δ din care, datorită:

1) influenţei modificării cifrei de afaceri:

lei 8161,19394,31233,2

1000859.62

2471000331.116

247

1000CASd

1000CASd

CA0

0

1

0

−=−=

=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ

2) influenţei modificării sumei dobânzii plătite:

2767,71233,24,91000331.116

247

1000331.116

093.11000CASd

1000CASdSd

1

0

1

1

+=−=⋅−

−⋅=⋅−⋅=Δ


2.1) influenţei modificării soldului mediu al activelor circulante: ( )

( )lei 3016,01000

331.116100

382731,4235.15396.17

1000CA100

dPKACAC

AC

2

1

20001

+=⋅

⋅⋅−

=

=⋅

⋅⋅−

=Δ

2731410023515

651100AC

rCK

0

00 ,

.=⋅=⋅=


101

2.2) influenţei modificării cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:

( )

( )lei 8338,3

331.1163,989.4451000

331.116100

382731,40198,11396.17

1000CA100

dPKKAC

K

2

1

20011

+==⋅

⋅−

=⋅

⋅−

=Δ

01981110039617

9171100AC

rCK1

11 ,

..

=⋅=⋅=

2.3) influenţei modificării procentului mediu al dobânzii: ( )

( )

lei 3,1413116.331

364.230,8

1000116.331

100385711,019817.396

1000CA100

dPdPKAC

dPΔ

2

1

20111

+==

=⋅

−⋅

=

=⋅

−⋅

=

Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri în

perioada t/ t – 1 este similară cu metodologia aplicată la analiza perioadei (t – 1 / t – 2).

Semnificaţia economică a influenţelor factorilor care au apărut în modelul analizat şi prezentat mai sus este următoarea:

– influenţa soldului mediu al activelor circulante este pozitivă (+0,3016 lei) şi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece s-a respectat corelaţia:

100 < IAC < ICA respectiv, în cazul analizat:

100 < 114,7 < 185,07


102

În situaţia în care indicele activelor circulante ar devansa indicele cifrei de afaceri:

IAC >ICA situaţia s-ar aprecia ca fiind nefavorabilă, deoarece ar însemna o creştere a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, determinată de încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante;

– influenţa cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante cu semnul „+” (+3,8338 lei) reflectă o situaţie nefavorabilă, adică o scădere a surselor proprii, cu consecinţe negative asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei;

– influenţa ratei dobânzii cu semnul „+” (+3,1413 lei) înseamnă creşterea ratei dobânzii în perioada analizată comparativ cu perioada de bază (în cazul de faţă, creşterea dobânzii în anul „t – 1” comparativ cu dobânda din „t – 2”).

PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:

lei Nr. crt. Indicatori P0 P1 %

1 Cheltuieli de exploatare 8.900 9.100 102,25 2 Cheltuieli financiare 1.200 1.100 91,67 3 Cheltuieli extraordinare 580 750 129,31 4 TOTAL CHELTUIELI 10.680 10.950 102,53 5 Venituri din exploatare 11.500 12.200 106,09 6 Venituri financiare 650 500 76,92 7 Venituri extraordinare 600 550 91,67 8 TOTAL VENITURI 12.750 13.250 103,92

Se cere: a) Să se determine cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de

cheltuieli; b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor la

1.000 lei venituri.


103

Rezolvare a) Cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli:

000.1V

ChR n

1ii

n

1ii

ct ×=

∑

∑

=

=

unde: Chi = cheltuielile pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);

Vi = venituri pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);

Nr. crt. Indicatori P0 P1 %

1 Cheltuieli la 1.000 lei venituri, din care:

837,65

826,42

98,66

1.1. Cheltuieli de exploatare 773,91 745,90 96,38 1.2. Cheltuieli financiare 1.846,15 2.200,00 119,17 1.3. Cheltuieli extraordinare 966,67 1.363,64 141,07

b) Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se realizează utilizând indicatorul „cheltuieli la 1.000 lei venituri” (rata de eficienţă a cheltuielilor totale) calculat astfel:

000.1V

Chc100

cgR

i

i000.1i

000.1ii

ct ×=→= ∑

unde: 000.1ic = rata de eficienţă a cheltuielilor pe structură;

Chi = cheltuielile pe structură; Vi = venituri pe structură; gi = structura veniturilor. Cheltuielile la 1.000 lei venituri pe categorii de venituri sunt

calculate la punctul a. Structura veniturilor, calculată pe baza datelor de la punctul a,

este redată în tabelul următor, astfel:

Structura veniturilor Nr. crt. Indicatori P0 (%) P1 (%) 1 Venituri din exploatare 90,20 92,08 2 Venituri financiare 5,10 3,77 3 Venituri extraordinare 4,71 4,15 TOTAL 100 100


104

Modelul factorial de analiză este următorul: Δgi

ΔRct Δci

Modificarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri se determină cu relaţia:

01 ctctct RRR −=Δ = 826,40 – 837,65 = –11,23 din care: 1) Influenţa modificării structurii veniturilor:

( )

32,1565,83733,822

RR100

cg

100

cgR

0

0001i

ctrct

000.1i

n

1ii

000.1i

n

1ii

gct

−=−=

=−=−=Δ∑∑==Δ

33,822100

67,96615,415,846.177,391,77308,92

100

cgR

000.1i

n

1ii

rct

01

=⋅+⋅+⋅

=

==∑=

2) Influenţa modificării cheltuielilor la 1.000 lei, pe categorii:

09,433,82242,826

RR100

cg

100

cgc r

ctct

000.1i

n

1ii

000.1i

n

1ii

000.1i 1

0111

+=−=

=−=−=Δ∑∑==

De la o perioadă la alta indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri se

modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 11,23 lei. Influenţează pozitiv structura veniturilor cu –15,32 lei/1.000 lei, datorită veniturilor din exploatare ce deţin ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor şi care cresc cu 6,09% de la o perioadă la alta. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri pe categorii de cheltuieli are o influenţă negativă, conducând la creşterea cheltuielilor cu 4,09 lei/1.000 lei venituri.


105

2. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:

lei Nr. crt. Indicatori P0 P1 %

1. Venituri din exploatare din care aferente:

11.500 12.200 106,09

– producţiei vândute 10.800 11.600 107,41 – producţiei stocate 600 400 66,67 – producţiei imobilizate 100 200 200

2. Cheltuieli de exploatare din care aferente:

8.900 9.100 102,25

– producţiei vândute 8.200 8.500 103,66 – producţiei stocate 400 350 87,50 – producţiei imobilizate 300 250 83,33

Se cere: a) Să se determine cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din

exploatare, pe categorii de cheltuieli; b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor de

exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare.

Rezolvare a) Calculul cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din

exploatare, pe categorii de cheltuieli de exploatare se realizează cu relaţia:

000.1V

ChRe

ece ⋅=

în care: Che = cheltuieli de exploatare; Ve = venituri din exploatare.


1 Cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, aferente:

773,91

745,90

96,38

1.1. – producţiei vândute 759,26 732,76 96,51 1.2. – producţiei stocate 666,67 875,00 131,25 1.3. – producţiei imobilizate 3.000 1.250 41,67


106

b) Analiza cheltuielilor de exploatare aferente veniturilor din

exploatare se realizează se utilizează cu ajutorul următorului model:

000.1V

Chr unde

100

rgR

j

j000.1ce

000.1ce

n

1jj

ce j

j

⋅==∑=

în care: gj = structura veniturilor din exploatare; 000.1

ce jr = rata de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din

exploatare; Chj = cheltuieli aferente activităţilor componente ale ciclului de

exploatare; Vj = venituri pe tipuri de activităţi ale ciclului de exploatare.

Ratele de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din exploatare au fost determinate la punctul a. Structura veniturilor din exploatare este următoarea:

Structura veniturilor din exploatare (gj)

Nr. crt. Indicatori

P0 (%) P1 (%) 1 Venituri din exploatare

aferente producţiei vândute 93,91 95,08

2 Venituri din exploatare aferente producţiei stocate

5,22 3,28

3 Venituri din exploatare aferente producţiei imobilizate

0,87 1,64

TOTAL 100 100

Analiza se efectuează pe baza relaţiilor: 01,2891,77390,745RRR

01 cecece −=−=−=Δ din care:

1) Influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare:

06,1991,77397,792100

rg

100

rgg

000.1ce

n

1jj

000.1ce

n

1jj

j

0j00j1

+=−=−=Δ∑∑==


107

97,792100

000.364,167,66628,326,75908,95100

rg 000.1ce

n

1jj

0j1

=⋅+⋅+⋅

=∑=

2) Influenţa modificării ratei de influenţă a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de venituri:

07,4797,79290,745100

rg

100

rgr

000.1ce

n

1jj

000.1ce

n

1jj

000.1ce

0j11j1

j−=−=−=Δ

∑∑==

01,2807,4706,19rg 000.1cej j

−=−+=Δ+Δ

Indicatorul cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare se modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 28,01 lei. Influenţează în sens negativ structura veniturilor cu 19,06 lei/1.000 lei. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare are o influenţă pozitivă, conducând la scăderea cheltuielilor de exploatare cu 47,07 lei/1.000 lei venituri din exploatare.

3. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori, pentru două perioade:


1 QA (buc) 10.000 11.000 110 2 QB (buc) 15.000 14.000 93,33 3 QC (buc) 20.000 21.000 105 4 Preţ A (lei/buc) 100 105 105 5 Preţ B (lei/buc) 200 210 105 6 Preţ C (lei/buc) 500 490 98 7 Cost A (lei/buc) 95 100 105,26 8 Cost B (lei/buc) 450 440 97,78 9. Cost C (lei/buc) 170 185 108,82

Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri.


108

Rezolvare Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se

face cu ajutorul următorului model de analiză:

000.1pqcq

Civ

iv000.1

i

i ⋅=∑∑

în care: ivq = volumul fizic al producţiei vândute pe produse;

pi = preţul unitar al produsului „i”; ci = costul unitar al produsului „i”.

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este influenţată de următorii factori:

=⋅−⋅=−=Δ∑∑

∑∑ 000.1

pqcq

000.1pqcq

CCC00i

00i

11i

11i

iv

iv

iv

iv000.10

000.11

000.1

−⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅

= 000.1490000.21210000.14105000.11185000.21440000.14100000.11

10,188,7927,774000.1000.000.14000.100.11000.1

000.385.14000.145.11

000.1500000.20200000.15100000.10

170000.20450000.1595000.10

−=−=⋅−⋅=

=⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅

−

Influenţa factorilor asupra modificării nivelului cheltuielilor la

1.000 lei cifră de afaceri se calculează astfel: 1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:

=⋅−⋅=Δ∑∑

∑∑ 000.1

pqcq

000.1pqcq

g00i

00i

01i

01i

iv

iv

iv

ivi

lei 9,348,7929,757

8,792000.1500000.21200000.14100000.11

170000.21450000.1495000.11

−=−=

=−⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅

=


109

2) Influenţa modificării preţului de vânzare:

=⋅−⋅=Δ∑∑

∑∑ 000.1

pqcq

000.1pqcq

p01i

01i

11i

01i

iv

iv

iv

iv

lei 80,09,7577,758

9,757000.1490000.21210000.14105000.11

170000.21450000.1495000.11

+=−=

=−⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅

=

3) Influenţa modificării costului pe produs:

167,7587,774000.1pqcq

000.1pqcq

c11i

01i

11i

11i

iv

iv

iv

iv +=−=⋅−⋅=Δ∑∑

∑∑

10,18168,09,34cpg iii −=++−=Δ+Δ+Δ lei

Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri a evoluat în sens pozitiv în perioada curentă faţă de cea precedentă (în sensul scăderii cheltuielilor cu –18,10 lei la 1.000 lei cifră de afaceri). Influenţa favorabilă s-a datorat variaţiei structurii producţiei (cu –34,87 lei/1.000 cifră de afaceri). Asupra indicatorului analizat a avut o influenţă negativă variaţia preţului unitar pe produs precum şi costul unitar care au condus la creşterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 0,8 şi respectiv 16 lei.


lei

Nr. crt. Indicatori P0 P1 % 1 Cifra de afaceri 1.500 1.400 93,33% 2 Cheltuieli aferente cifrei

de afaceri, din care: 1.080 980 90,74%

− Cheltuieli variabile 660 630 95,45% − Cheltuieli fixe 420 350 83,33% 3 Volumul efectiv al cifrei de

afaceri la preţul de vânzare din perioada de referinţă P0

− 1.420 −

4 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la costul perioadei de referinţă P0

− 1.001,1 −

5 Cheltuieli variabile recalculate

− 634,74 −


110

Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri pe total şi pe structură (variabile şi fixe) şi să se interpreteze rezultatele obţinute.

Rezolvare A. Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face

prin utilizarea următorului model de analiză: g

000.1pqcq

Civ

iiv000.1

i

⋅=∑∑

p

c

lei20720700

000.1500.1080.1000.1

400.1980CCC 000.1

0000.1

1000.1

−=−=

=⋅−⋅=−=Δ

din care: 1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:

lei 15720705000.1500.1080.1000.1

420.11,001.1

000.1pqcq

000.1pqcq

g00i

00i

01i

01i

iv

iv

iv

ivi

−=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ∑∑

∑∑


lei 10705715000.1420.1

1,001.1000.1400.1

1,001.1

000.1pqcq

000.1pqcq

p01i

01i

11i

01i

iv

iv

iv

ivi

+=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ∑∑

∑∑

3) Influenţa modificării costului pe produs:

lei 15715700000.1pqcq

000.1pqcq

c11i

01i

11i

11i

iv

iv

iv

ivi −=−=⋅−⋅=Δ

∑∑

∑∑

lei 20151015cpg iii −=−+−=Δ+Δ+Δ


111

În exemplul dat, cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri s-au redus cu 20 lei, ceea ce reflectă o situaţie favorabilă, deoarece creşte profitul aferent cifrei de afaceri şi alţi indicatori de eficienţă determinaţi pe baza acestuia. Se remarcă faptul că cei trei factori direcţi au avut influenţe diferite ca sens şi mărime.

Structura cifrei de afaceri a determinat scăderea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei, ca urmare a creşterii ponderii produselor cu o cheltuială la 1.000 lei mai mică decât cheltuiala medie din perioada P0.

Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil, contribuind la depăşirea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei, ca urmare a reducerii lor faţă de P0.

Costul unitar a influenţat favorabil, determinând reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei.

B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri Cheltuielile variabile la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după

următoarea relaţie: ∆ g

1000pqcq

Cv

vv1000v ⋅=

∑∑ ∆ p

∆ c

Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri (folosind datele din tabelul prezentat în enunţul problemei 4), se prezintă astfel:

lei10440450

000.1500.1

660000.1400.1

630CCC 000.1v

000.1v

000.1v 01

+=−=

=⋅−⋅=−=Δ

1) Influenţa modificării structurii producţiei:

lei 7440447000.1500.1

660000.1420.1

74,634

000.1pqcq

000.1pqcq

g0v

vv

0v

vv

0

00

1

01

+=−=⋅−⋅=

=⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅

=Δ∑∑

∑∑


112


lei 39,644739,4531000420.1

74,6341000400.1

74,634

1000pqcq

1000pqcq

p0v

vv

1v

vv

1

01

1

01

+=−=⋅−⋅=

=⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅

=Δ∑∑

∑∑

3) influenţei modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:

lei 39,339,4534501000400.1

74,6341000400.1

630

1000pqcq

1000pqcq

c1v

vv

1v

vvv

1

01

1

11

−=−=⋅−⋅=

=⋅⋅

⋅−⋅

⋅⋅

=Δ∑∑

∑∑

lei 1039,339,67cpg v +=−+=Δ+Δ+Δ În cazul analizat s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor variabile la

1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei. Cei trei factori direcţi au influenţat diferit creşterea cheltuielilor variabile. Structura producţiei vândute a influenţat nefavorabil, contribuind la creşterea cheltuielilor variabile la 1.000 lei cu 7 lei şi demonstrează că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli la 1.000 lei mai mari decât media realizată în perioada P0. Dacă schimbările de structură sunt rezultatul cererii agenţilor economici, se apreciază în mod favorabil, întrucât acestea se vor reflecta în indicatorii performanţei economico-financiare.

Preţul de vânzare, de asemenea, a influenţat nefavorabil cu 6,39 lei, ceea ce reflectă rezervele existente la nivelul firmei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii producţiei şi implicit, creşterea preţurilor.

Cheltuielile variabile pe produs au influenţat pozitiv, determinând o reducere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 3,39 lei. Analiza acestei situaţii impune descoperirea cauzei care a generat acest fenomen prin cunoaşterea influenţei factorilor de gradul 2, respectiv consumurilor specifice şi preţul de cumpărare al materialelor, precum şi aspectele legate de asigurarea şi folosirea eficientă a forţei de muncă.


113

C. Analiza cheltuielilor fixe la 1 000 lei cifră de afaceri Cheltuielile fixe la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după

următorul model: qv

1000pqv

CfCf 1000 ⋅⋅

=∑

p

Chf

Pe baza datelor din tabelul prezentat mai sus, folosind metoda substituţiilor în lanţ, se determină influenţa factorilor direcţi asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri astfel:

lei30280250

000.1500.1

420000.1400.1

350CfCfCf 000.10

000.11

000.1

−=−=

=⋅−⋅=−=Δ

1) Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:

lei 77,1528077,2951000500.1

4201000420.1

420

1000pqv

Chf1000pqv

Chfqv00

0

01

0

+=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ∑∑


lei 23,477,2953001000420.1

4201000400.1

420

1000pqv

Chf1000pqv

Chfp01

0

11

0

+=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ∑∑

3) Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:

lei 503002501000400.1

4201000400.1

350

1000pqv

Chf1000pqv

ChfChf11

0

11

1

−=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ∑∑

lei 305023,477,15Chfpgv −=−+=Δ+Δ+Δ


114

Aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de cheltuielile fixe (ICA > IChf) conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul de referinţă (P0).

În cazul analizei cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, pe baza datelor prezentate, cheltuielilor fixe scad într-un ritm mai rapid (83,33%) decât cifra de afaceri (93,33%), ceea ce a condus la reducerea cheltuielilor fixe cu 30 lei.

Scăderea volumului fizic al producţiei vândute cu 5,34% a determinat creşterea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15,77 lei. De asemenea, preţul de vânzare a influenţat nefavorabil cu 4,23 lei. În schimb, scăderea sumei cheltuielilor fixe cu 16,67% a contribuit la reducerea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 50 lei.

Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, managerii firmei trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, concomitent cu găsirea de noi posibilităţi de reducere a sumei cheltuielilor fixe.

5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei

Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cifra de afaceri 80.000 75.000 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 64.000 60.750 3 Indicele preţurilor de vânzare – 106% 4 Indicele costurilor – 107%

Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.

Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:

qvi

000.1pqvcqv

Cii

ii1000 ⋅=∑∑ pi

ci


115

lei 43,4543,802757000.17,754.707,775.56000.1

000.757,775.56

000.1

106100000.75

107100750.60

000.1000.75

107100750.60

000.1

106100p

q

107100c

q000.1

pq107

100cq

000.1pqcq

000.1pqcq

p

1

1i

1

1i

11i

1

1i

01i

01i

11i

01i

iv

iv

iv

iv

iv

iv

iv

ivi

−=−=⋅−⋅=

=⋅⋅

⋅

−⋅

⋅

=

=⋅⋅

⋅

−⋅

⋅

=

=⋅−⋅=Δ

∑

∑∑

∑

∑∑

∑∑


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cifra de afaceri 55.000 58.000 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 50.500 52.240 3 Indicele preţurilor – 110% 4 Indicele costurilor – 112%

Se cere să se determine influenţa structurii asupra cheltuielilor la

1.000 lei cifră de afaceri. Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:

qvi

000.1pqvcqv

Cii

ii1000 ⋅=∑∑ pi

ci


116

lei 6,332,9186,884000.1000.55500.50000.1

727.528,642.46

000.1000.55500.50000.1

110100000.58

112100240.52

000.1pqcq

000.1

110100p

q

112100c

q

000.1pqcq

000.1pqcq

qv

00i

00i

1

1i

1

1i

00i

001i

01i

01i

iv

iv

iv

iv

iv

iv

iv

ivi

−=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅⋅

⋅

=

=⋅−⋅⋅

⋅

=

=⋅−⋅=Δ

∑∑

∑

∑

∑∑

∑∑

7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei Nr. crt. Indicatori –

1 Cifra de afaceri din perioada curentă 60.000 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000 3 din care: variabile 35.800 4 Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare 63.000

Se cere să se determine nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.

Rezolvare Pornind de la comportamentul cheltuielilor variabile care, la nivelul

firmei, se modifică ca sumă absolută în funcţie de evoluţia volumului cifrei de afaceri, iar la 1.000 lei sau pe produs rămân neschimbate, se poate determina suma cheltuielilor variabile totale pe baza următoarei relaţii:

( )10001CvCAp

000.11

Cvp ⋅=

în care: Cvp – suma cheltuielilor variabile previzionate; CAp – cifra de afaceri previzionată;


117

10001Cv – nivelul realizat al cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră

de afaceri. Conform datelor din tabel, nivelul probabil al cheltuielilor la

1.000 lei cifră de afaceri se determină după cum urmează:

( ) lei 58,589.37000.11

000.11

Cvp

66,596000.63

000.1000.60800.35000.63

==

==

⋅

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ⋅⋅

CA1 = Cv1 + Cf1 + Profit1 60.000 = 35.800 + 16.200 + 8.000 Având în vedere că suma cheltuielilor fixe rămâne aceeaşi,

indiferent de volumul fizic al producţiei, nivelul probabil al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se determină astfel:

Chp = Cvp + Cfp = 37.589,58 + 16.200 = 53.789,58

lei 81,853000.1000.63

58,789.53C 000.1p =⋅=Δ


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Suma cheltuielilor fixe 4.800 4.725 2 Cifra de afaceri 20.000 21.000 3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la

preţul perioadei P0 – 20.425,5

Se cere să se determine influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri.


qv

000.1qvp

ChfCf 000.1 ⋅=∑

p

Chf


118

lei 57,357,228225000.1000.21800.4000.1

000.21725.4

1000pqv

Cf1000pqv

CfChf11

0

11

1

−=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ∑∑


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cheltuieli variabile 432 442 2 Cifra de afaceri 800 850 3 Indicele preţurilor de vânzare – 105% 4 Indicele costurilor – 109%

Se cere să se determine influenţa preţului asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri.


Δg

000.1pqcq

Cv

vv1000v ⋅=

∑∑ Δp

Δcv

lei 84,239,50006,477000.15,8095,405000.1

8505,405

000.1

105100850

109100442

000.1850109

100442

000.1

105100pq

109100c

q000.1

pq109

100cq

000.1pqcq

000.1pqcq

p

1v

vv

1v

vv

0v

vv

1v

vv

1

1

1

1

1

1

1

01

1

01

−=−=⋅−⋅=

=⋅⋅

⋅

−⋅

⋅

=

=⋅⋅

⋅

⋅

−⋅⋅

⋅

=

=⋅−⋅=Δ

∑

∑∑

∑

∑∑

∑∑


119

10. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada curentă) = 108,5%.

Coeficientul de corelaţie prevăzut 9821,0waIcsI

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛.

Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele aferente se modifică faţă de perioada de referinţă P0.

Se cere să se determine, în mărimi relative (%), cu cât se modifică salariile şi elementele aferente acestora.

Rezolvare Respectarea corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi

dinamica salariului mediu poate fi evidenţiată în cazul indicatorului cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri (venituri din exploatare).

Modelul de analiză este următorul:

000.1aWsC000.1

aWsNsCsN000.1

CACsC1000

s ⋅=⋅⋅⋅

=⋅=

%56,1069821,05,1089821,0aWIsCI9821,0aWIsCI

=⋅=⋅=⇒=

Rezultă că se înregistrează o creştere a salariilor cu 6,56%,

comparativ cu creşterea productivităţii medii anuale a muncii de 8,5%; corelaţia dintre cei doi indicatori se apreciază favorabil.


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cheltuieli materiale 40.000 46.000 2 Cifra de afaceri 80.000 94.600 3 Indicele preţurilor de vânzare – 110% 4 Indicele costurilor (materiale) – 115%

Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra

cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri.


120

Rezolvare Modelul de analiză al cheltuielilor cu materiale este următorul:

g 000.1

mC p

cs cm p′

lei 3,431,46586,422000.1

110100600.94

115100000.46

000.1600.94

115100000.46

000.1

110100pq

115100cmq

000.1600.94

115100cmq

000.1pq

cmq000.1

pqcmq

p

1v

1v

1v

0v

0v

1v

0v

1

11

1

1

1

1

−=−=⋅⋅

⋅

−⋅

⋅

=

=⋅⋅

⋅

⋅

−⋅

⋅

=

=⋅−⋅=Δ

∑

∑∑∑∑

∑∑


121

3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI PE BAZA RENTABILITĂŢII

3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii

Soldurile intermediere de gestiune sunt indicatori parţiali de renta-bilitate sub formă de solduri ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului, adică prezintă contul de profit şi pierderi într-o altă formă, mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare.

Construcţia tabloului soldurilor intermediare de gestiune porneşte de la indicatorul de rezultate cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comercială) şi se încheie cu indicatorul cel mai sintetic (profitul net al exerciţiului).

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este redat în tabelul nr. 1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune se poate realiza pe baza: − modificărilor absolute; − indicatorilor cu bază fixă, în lanţ şi medii; − ritmurilor cu bază fixă, în lanţ şi medii; − metodei ratelor; − metodei substituirilor în lanţ. 1. Marja comercială (Mc) este un indicator utilizat de firmele care

vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate. Modelul utilizat pentru analiza factorială a marjei comerciale este următorul:

100cigi

C 100

CDMc ∑ ⋅

=⋅

=

în care: D – cifra de afaceri din vânzări de mărfuri sau valoarea desfacerilor de mărfuri;

C – rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial; g – structura vânzărilor pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate; ci – cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri sau sectoare de

activitate.


122

Tabelul nr. 1 Soldurile intermediare de gestiune

- lei – Exerciţiul financiar Nr.

Crt. Indicatori Precedent Curent 1. Vânzări de mărfuri 2.652 2.163 2. Costul mărfurilor vândute 2.243 1.745 3. MARJA COMERCIALĂ (1-2) 409 418 4. Producţia vândută 113.678 178.608 5. Variaţia producţiei stocate 6.543 1.272 6. Venituri din producţia de imobilizări - - 7. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (4+5+6) 120.221 179.880 8. Consumurile exerciţiului provenind de la

terţi 75.962 106.064

9. VALOAREA ADĂUGATĂ (3+7-8) 44.668 74.234 10. Subvenţii de exploatare - - 11. Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate 23.197 28.845

12. Cheltuieli cu personalul 9.635 18.035 13. EXCEDENTUL (DEFICITUL) BRUT

AL EXPLOATĂRII (9+10-11-12) 11.836 27.354

14. Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane

- -

15. Alte cheltuieli de exploatare - - 16. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

şi provizioanele 831 1.476

17. REZULTATUL EXPLOATĂRII (13+14-15-16)

11.005 25.878

18. Venituri financiare 2.707 13.853 19. Cheltuieli financiare 2.593 13.820 20. REZULTATUL CURENT AL

EXERCIŢIULUI (17+18-19) 11.119 25.911

21. Venituri extraordinare 134 39 22. Cheltuieli extraordinare 97 25 23. REZULTATUL EXTRAORDINAR AL

EXERCIŢIULUI (21-22) 37 14

24. Rezultatul brut al exerciţiului (20+23) 11.156 25.925 25. Impozit pe profit 4.244 11.446 26. REZULTATUL EXERCIŢIULUI

(PROFIT NET SAU PIERDERE) (24-25) 6.912 14.479


123

Pe baza datelor prezentate în tabelul nr. 1. s-au stabilit următoarele valori ale cotelor medii de adaos comercial:

19,32%2.163

418.100D

100McC1

11 ==

⋅=

15,42%2.652

409.100D

100McC

0

00 ==

⋅=

Modificarea marjei comerciale se explică factorial astfel: ΔMc = Mc1- Mc0 = 418 – 409 = + 9 lei


1) influenţei modificării sumei veniturilor din vânzarea măsurilor:

lei; 75,47409333,53 100

15,422.652100

15,422.163100

CD100

CDΔD 0001

−=−=

=⋅

−⋅

=⋅

−⋅

=

2) influenţei modificării ratei medii a marjei comerciale (cotei medii de adaos comercial):

lei. 47,8453,333418100

CD100

CDCΔ 0111 +=−=⋅

−⋅

=

Analizând influenţele factorilor direcţi, se remarcă următoarele: − scăderea vânzărilor de mărfuri cu 489 lei a determinat, în

condiţiile date, scăderea marjei comerciale cu 75,47 lei; − creşterea cotei medii de adaos comercial cu 3,9% se reflectă în

creşterea marjei comerciale cu 84,47 lei. Aprofundând analiza influenţei cotei medii de adaos comercial, se

poate determina influenţa modificării structurii vânzărilor pe grupe de mărfuri şi a cotelor de adaos comercial pe grupe de mărfuri asupra modificării marjei comerciale.

2) Producţia exerciţiului (Qe) reflectă volumul total de activitate al

unei perioade. În cazul firmei analizate se constată o creştere cu 59.659 lei,

respectiv cu 49,6%. Această situaţie s-a datorat în cea mai mare parte producţiei vândute, creşterea înregistrată fiind de 64.930 lei, respectiv de


124

57,12%, iar diferenţa negativă fiind reprezentată de producţia stocată, scăderea acesteia fiind de 5.271 lei, respectiv de 80,5%.

3) Valoarea adăugată (VA) reprezintă plusul de valoare rezultat

din activitatea de producţie şi de comercializare a firmei. La firma analizată, valoarea adăugată a crescut cu 29.566 lei,

respectiv cu 66,2%. Corelând creşterea valorii adăugate cu evoluţia producţiei şi a marjei comerciale se constată mărirea gradului de prelucrare a resurselor consumate procurate de la terţi:

IVA >I(Qe+Mc) 1,66 >1,49

1,6644.66874.234Iva == ; ( ) 1,49

409120.221418179.880I McQe =

++

=+

Pentru o caracterizare mai exactă a valorii adăugate realizate de

către firmă se recomandă calculul gradului de integrare pe verticală a activităţii firmei pe baza relaţiei:

Valoarea adăugată (VA) Cifra de afaceri (CA) × 100

În cazul firmei analizate, gradul de integrare pe verticală a fost de 38,4% în anul precedent şi 41,06% în anul curent. Creşterea gradului de integrare pe verticală s-a înregistrat ca urmare a realizării cu forţe proprii a unor activităţi complementare.

Majorarea gradului de integrare pe verticală poate să aibă o influenţă importantă asupra rentabilităţii pe termen scurt, dar poate mări riscul din exploatare pe termen lung, prin faptul că generează o creştere a cheltuielilor fixe ale firmei (ca urmare a investiţiilor necesare pentru realizarea activităţilor complementare).

4) Excedentul (deficitul) brut al exploatării (EBE) semnifică fluxul

potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare al firmei. EBE se poate determina pe baza relaţiei: EBE = Venituri monetare din exploatare – Cheltuieli monetare din

exploatare


125

Veniturile monetare din exploatare sunt formate din venituri din vânzări şi subvenţiile de exploatare.

Cheltuielile monetare din exploatare sunt formate din categoriile de cheltuieli care presupun plăţi imediate sau la termen (consumurile provenind de la terţi, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate şi cheltuieli cu personalul). Nu se includ în cheltuielile monetare din exploatare cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele.

Excedentul brut al exploatării nu este influenţat de: sistemul de amortizare, politica de constituire a provizioanelor, structura capitalurilor folosite, modul de impozitare a profitului. De aceea, EBE poate fi folosit pentru comparaţii în dinamică şi sectoriale.

În cazul firmei analizate, EBE a înregistrat o creştere cu 15.518 lei, respectiv cu 131,11%. Această situaţie s-a datorat faptului că valoarea adăugată a crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile cu personalul şi cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

Creşterea EBE este o condiţie importantă pentru mărirea capacităţii de autofinanţare a firmei, deoarece trebuie să asigure:

• remunerarea capitalurilor investite (de bănci şi acţionari); • rambursarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung; • înlocuirea activelor fixe; • plata impozitului pe profit. Analiza EBE se poate aprofunda cu ajutorul următoarelor rate de

structură (repartiţie): a) ponderea amortizării = 100

EBEaamortizarecu cheltuieli×

– ponderea amortizării în anul precedent = %,.

02710083611

831=⋅

– ponderea amortizării în anul curent = %,.

. 4510035427

4761=⋅

b) ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile =

cheltuieli cu dobânzile = EBE × 100


126

– ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul precedent =

%,.. 239100836110431

=⋅=

– ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul curent =

%,.

. 6710035427

0822=⋅=

c) ponderea impozitului pe profit = 100impozitul×

EBEprofit pe

– ponderea impozitului pe profit în anul precedent =

%,.. 8635100836112444

=⋅=

– ponderea impozitului pe profit în anul curent =

%,.. 84411003542744611

=⋅=

d) ponderea dividendelor = 100EBE

dividende×

– ponderea dividendelor în anul precedent = %,.

16610083611

729=⋅

– ponderea dividendelor în anul curent = %,.

. 357100354270102

=⋅

În exemplul analizat, ponderea amortizării în EBE a fost de 7,02%

în anul precedent şi de 5,4% în anul curent. Această evoluţie s-a înregistrat ca urmare a creşterii ponderii rezultatului exploatării în EBE, situaţie care arată că fluxul potenţial de lichidităţi din exploatare s-a format în cea mai mare parte pe seama profitului din exploatare.

Ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în EBE a scăzut în anul curent cu aproximativ 2%, ceea ce înseamnă o scădere a finanţării pe seama creditelor bancare.

O pondere însemnată în EBE o deţine impozitul pe profit, care a înregistrat o creştere de la 35,86% în anul precedent la 41,84% în anul curent, semnificând o creştere a fiscalităţii în perioada analizată.


127

5. Analiza corelaţiei dintre indicatorii de rezultate Corelaţiile dintre indicatorii de rezultate pot fi analizate cu ajutorul

următoarelor rapoarte: a)

EBE(RE) iexploatari Rezultatul

– în anul precedent: 929808361100511

EBERE

0

0 ,..

==

– în anul curent: 946003542787825

EBERE

1

1 ,..

==

Creşterea ponderii rezultatului exploatării în EBE s-a datorat creşterii valorii adăugate într-o proporţie mai mare decât creşterea cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

Rezultatul exploatării (RE) > b) Rezultatul curent (RCR) < 1

În cazul analizat:

989701191100511

RCRRE

0

0 ,..

== ; 998709112587825

RCRRE

1

1 ,..

==

Rezultă că, în perioada analizată, rezultatul financiar a fost pozitiv, iar ritmul de creştere al profitului din exploatare a devansat pe cel al rezultatului financiar.

c) 1zultatul (RBE)brut Rezultatul(RCR)curent Re

<>

În situaţia analizată:

996701561111911

RBERCR

0

0 ,..

== ; 999509252591125

RBERCR

1

1 ,..

==

Această situaţie este determinată de înregistrarea unui profit şi din operaţiunile extraordinare.

Rezultatul net al exerciţiului d) Rezultatul brut


128

Acest raport reflectă ponderea profitului net (sau al pierderii) în rezultatul brut al exerciţiului. Evoluţia acestui raport depinde de dinamica rezultatului brut a elementelor nedeductibile fiscal şi a deducerilor fiscale.

În cazul analizat s-au înregistrat valorile:

• 6196,0156.11912.6

0RBE0RNE

==

• 5585,0925.25479.14

1RBE1RNE

==

Rezultă creşterea mai rapidă a elementelor nedeductibile fiscal faţă de cele deductibile din punct de vedere fiscal.

3.2. Analiza rentabilităţii firmei

Rentabilitatea, ca formă sintetică de exprimare a eficienţei economice, reprezintă capacitatea firmei de a obţine profit, în scopul remunerării capitalurilor şi al extinderii activităţii acesteia.

Rentabilitatea poate fi exprimată cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) şi rata rentabilităţii (indicator al mărimii relative a rentabilităţii), care exprimă gradul în care capitalul sau folosirea resurselor firmei aduce profit.

Principalele probleme ale analizei rentabilităţii firmei sunt: 3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă. 3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate. 3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabi-

lităţii). Sursele informaţionale utilizate în analiza rentabilităţii firmei sunt:

Situaţia patrimoniului pe baza bilanţului (tabelul nr. 2) şi Contul de profit şi pierdere (tabelul nr. 3).

Comparaţiile se vor realiza între perioada curentă şi perioada precedentă, iar metoda de analiză folosită este metoda substituirilor în lanţ.


129

Tabelul nr. 2 SITUAŢIA PATRIMONIULUI PE BAZA BILANŢULUI CONTABIL

– lei –

Indicatori Perioada precedentă

Perioada curentă

A Active imobilizate I Imobilizări necorporale 909 1.555 II Imobilizări corporale 18.357 22.583 III Imobilizări financiare 389 316 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 19.655 24.454

B Active circulante I Stocuri 10.926 21.159 II Creanţe 5.865 10.642 III Investiţii pe termen scurt − − IV Casa şi conturi la bănci 605 601

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 17.396 32.402 C Cheltuieli în avans − − D Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an

Datorii comerciale - furnizori 1.949 5.064 Sume datorate investiţiilor de credit 6.996 9.422 Avansuri încasate − − Alte datorii − − TOTAL 8.945 14.486

E ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE)

8.451 17.916

F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

28.106 42.370

G Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an

3.679 6.311

Sume datorate investiţiilor de credit 3.679 6.311 H Provizioane − − I Venituri în avans − − J Capital şi rezerve

I Capital 10.264 10.264 II Prime de capital 10.000 − III Rezerve de reevaluare 848 2.046 IV Profitul sau pierderea raportată 6.665 9.269 V Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 6.913 14.480

CAPITALURI PROPRII - TOTAL 24.426 36.059


130

Tabelul nr. 3 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

– lei –

Indicatori Perioada precedentă

Perioada curentă

1. Cifra de afaceri 116.331 180.772 − Producţia vândută 113.678 178.608 − Venituri din vânzarea mărfurilor 2.653 2.164

2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie

6.543 1.272

3. Producţia realizată de entitate pentru scopuri proprii şi capitalizată

− −

4. Alte venituri din exploatare − − VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 122.874 182.044 5. Cheltuieli materiale 79.037 109.285 6. Cheltuieli cu personalul 9.635 18.035 7. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale

− −

8. Alte cheltuieli de exploatare 23.197 28.845 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 111.869 156.165 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

11.005 25.879

VENITURI FINANCIARE - TOTAL 2.707 13.853 CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 2.593 13.820 PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ

114 33

PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) 11.119 25.912 VENITURI EXTRAORDINARE 135 39 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 97 26 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ

38 13

VENITURI TOTALE 125.716 195.936 CHELTUIELI TOTALE 114.559 170.011 PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă) 11.157 25.925 IMPOZITUL PE PROFIT 4.244 11.446 PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR

6.913 14.480


131

3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă

Diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de firmă impune realizarea analizei factoriale a acestuia având în vedere următoarele categorii de rezultate: rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul exploatării şi rezultatul aferent cifrei de afaceri.

3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului

Modelul de analiză a rezultatului brut al exerciţiului este următorul:

prbVtVtCt1VtRb ⋅=⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ −= , unde:

100prbg

prb ii∑ ⋅=

în care: prb – rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale; gi – structura veniturilor totale pe categorii de activităţi; prbi – profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi. Sistemul factorial care stă la baza analizei profitului brut se prezintă

astfel:

ΔVt ΔPrb Δgi prbΔ Δprbi

Măsurarea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul metodei

substituirilor în lanţ, pe baza datelor din tabelul nr. 3:

lei 771.14151.11922.25

0887,0716.1251323,0936.195716.125559.1141716.125

936.195011.1701936.195

VtCt1Vt

VtCt1VtRb

0

00

1

11

+=−=

=⋅−⋅=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−

−⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−−⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ


132

din care, datorită: 1) influenţei modificării veniturilor totale:

lei; 229.6151.11380.17

0887,0716.1250887,0936.195716.125559.1141716.125

716.125559.1141936.195

VtCt1Vt

VtCt1VtVt

0

00

0

01

+=−=

=⋅−⋅=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−

−⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−−⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ

2) influenţei modificării profitului mediu brut la 1 leu venituri totale: ( ) ( ) lei. 542.80887,01323,0936.195prbprbVtprb 011 +=−=−=Δ

3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării

Analiza factorială a rezultatului exploatării se poate efectua pe baza următoarelor modele:

i

ii

ii

vece1pre iar ,

100preg

pre :unde ,pre eVVeCe1 VeRe )a −===⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ −= ∑

VeRe

QeVe

'fMQe

fM'fM

sNfMsNRe )b ⋅⋅⋅⋅⋅=

VeRe

AeVeAeRe )c ⋅=

Determinarea modificării profitului din exploatare, descompunerea acestei variaţii pe factori de influenţă corespunzător modelelor prezentate mai sus şi calcularea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul datelor din tabelul nr. 4.

Sistemul de factori corespunzător primului model de analiză se prezintă astfel:

Δ sN ΔT ΔVe Δ t ΔRe Δwh Δgi preΔ

Δprei


133

Tabelul nr. 4

Factori de influenţă ai profitului din exploatare

– lei – Nr. crt Indicatori Simbol Perioada

precedentă Perioada curentă

1. Venituri din exploatare Ve 122.874 182.044 2. Cheltuieli din exploatare Che 111.869 156.165 3. Numărul mediu de salariaţi

(persoane) sN 675 650

4. Rezultatul exploatării (1-2) Re 11.005 25.879 5. Fondul total de timp de muncă (ore) T 1.220.000 1.200.000 6. Timpul mediu pe un salariat (ore) t 1.807 1.846

7. Productivitatea medie orară stabilită pe baza veniturilor din exploatare

wh 0,1007 0,1517

8. Profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare (lei) pre 0,0896. 0,1422

9. Profitul mediu recalculat la 1 leu venituri din exploatare (lei) 'pre - 0,1337

10. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe, din care: fM 9.860 21.009

- mijloace fixe directe productive 'fM 3.510 14.505

11. Producţia exerciţiului Qe 120.222 179.881 12. Gradul de înzestrare tehnică a

muncii (mil lei /salariat) sNfM

14,61 32,32

13. Ponderea mijloacelor fixe direct productive (%)

fM'fM

35,6 69,04

14. Producţia exerciţiului la 1 leu mijloace fixe direct productive

'fMQe

34,25 12,40

15. Gradul de valorificare a producţiei exerciţiului

QeVe

1,0221 1,0120


134

Modificarea profitului din exploatare se determină, după cum urmează: Δ Re = Re1 – Re0 = 25.879 – 11.005 = + 14.874 lei


1) influenţei modificării veniturilor din exploatare: ΔVe = (Ve1 – Ve0) 0pre = (182.044 – 122.874)0,0896 = +5.302 lei

din care, datorită: 1.1) influenţei modificării fondului total de timp de muncă:

ΔT = (T1 – T0) 00 prewh ⋅ = = (1.200.000 – 1.220.000)0,1007⋅ 0,0896 = – 180 lei.

din care, datorită: 1.1.1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi:

( )( ) ;lei 408 0896,01007,01807675650

prewht sNsNsN 00001

−=⋅⋅−=

=⋅⋅−=Δ

1.1.2) influenţei modificării timpului mediu pe un salariat: ( )

( ) ;lei 2280896,01007,018071846650prewhttsNt 00011

+=⋅−=

=⋅−=Δ

1.2) influenţei productivităţii medii orare: ( )( ) ;lei 54820896,01007,01517,0000.200.1

pre whwhTwh 0011

+=−=

=−=Δ

2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploa-tare:

( ) ( ) lei 95750896,01422,0044.182prepreVepre 011 +=−=−=Δ din care, datorită: 2.1) influenţei structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi:

( )( ) lei 028.80896,01337,0044.182

pre'preVeg 01i

+=−=

=−=Δ

2.2) influenţei profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi: ( ) ( ) .lei 15471337,01422,0044.182'prepreVepre 11i +=−=−=Δ


135

Se constată o depăşire a profitului din exploatare cu 14.874 lei, respectiv cu 48,1%, datorată atât creşterii veniturilor din exploatare, cât şi creşterii profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare.

Analizând influenţele factorilor care au generat modificarea rezultatului exploatării, constatăm următoarele:

• creşterea veniturilor din exploatare şi a profitului din exploatare a fost determinată în exclusivitate de utilizarea intensivă a forţei de muncă, respectiv de sporirea productivităţii medii orare. Creşterea productivităţii medii orare a generat sporirea veniturilor din exploatare cu 5.482 lei şi a profitului din exploatare cu 5.482 lei;

• ca efect al utilizării incomplete a timpului de muncă, profitul din exploatare a scăzut cu 180 lei. Această situaţie s-a datorat reducerii numărului de personal cu 25 de salariaţi, concomitent cu depăşirea timpului mediu pe salariat cu 39 ore /salariat, ceea ce a avut ca efect creşterea profitului din exploatare cu 228 lei;

• profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei, ceea ce a condus la creşterea profitului din exploatare cu 9.575 lei. Aprofundând analiza profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare prin intermediul factorilor indirecţi, rezultă următoarele:

– modificarea structurii veniturilor din exploatare a avut loc în favoarea tipurilor de activităţi la care s-a prevăzut un profit la 1 leu venituri din exploatare mai mare decât cel din perioada precedentă, ceea ce a generat creşterea profitului din exploatare cu 8.028 lei;

– profitul la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi a influenţat rezultatul exploatării în sensul creşterii acestuia cu 1.547 lei, ceea ce înseamnă că tipurile de activităţi care deţin o pondere hotărâtoare în veniturile din exploatare au înregistrat o evoluţie pozitivă (Ivei > Icei). Această situaţie este determinată de producţia vândută, iar la nivelul acesteia, de reducerea costurilor unitare şi /sau de creşterea preţurilor medii de vânzare unitare.


136

Conform modelului de analiză „b”, sistemul de factori este următorul:

sNΔ

sNfM

Δ

fM'fM

Δ

ΔRe 'fM

QeΔ

QeVe

Δ

Δ gi

VeRe

Δ

Δ prei Pe baza datelor din tabelul nr. 4. au fost calculate următoarele

influenţe ale factorilor:

sNΔ (-408 lei)

sNfM

Δ (+12.854 lei)

fM'fM

Δ (+ 22.035 lei)

ΔRe (+14.874 lei)

'fMQe

Δ ( - 29.013 lei)

QeVe

Δ (- 162 lei)

Δ gi (+ 8028 lei)

VeRe

Δ (+ 9568 lei)

Δ prei (+ 1540 lei)


137

Analizând influenţa factorilor, constatăm următoarele: • scăderea numărului de personal cu 25, are ca efect scăderea

profitului din exploatare cu 408 lei; • sporirea gradului de înzestrare a muncii cu 17,71 lei /persoană a

avut ca efect sporirea profitului din exploatare cu 12.854 lei; • creşterea ponderii mijloacelor fixe direct productive cu 33,4% faţă

de anul precedent se regăseşte în sporirea profitului din exploatare cu 22.035 lei;

• scăderea randamentului mijloacelor fixe productive cu 21, 85 lei a avut ca efect scăderea rezultatului exploatării cu 29.013 lei, deci

.II1MfQe < Această situaţie poate fi determinată de scăderea gradului de

folosire a capacităţii de producţie, de scăderea calităţii produselor etc.; • gradul de valorificare a producţiei exerciţiului s-a redus, ceea ce a

condus la diminuarea profitului din exploatare cu 162 lei; • profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei,

determinând creşterea profitului din exploatare cu 9568 lei. Interpretarea acţiunii factorilor indirecţi care acţionează prin profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare se face în acelaşi mod ca în cazul primului model.

3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Modelele recomandate în analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri sunt următoarele:

∑∑ ⋅−⋅= cqvpqvP )a

prCApqvcqv

1 pqvP )b ⋅=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−⋅=∑∑∑

CAP

MfCA

TMfTP )c ⋅⋅⋅=

Se utilizează datele din tabelul nr. 5. pentru a calcula influenţele

factorilor în totalul modificării profitului aferent cifrei de afaceri.


138

Tabelul nr. 5 Factori de influenţă ai profitului aferent cifrei de afaceri

– lei – Realizat Nr.

crt. Indicatori Simbol (P0) (P1) 1. Cifra de afaceri evaluată în

preţuri de vânzare (exclusiv TVA)

∑ ⋅ pqv 113.678 180.772

2. Cheltuieli toate aferente cifrei de afaceri

∑ ⋅ cqv 111.869 156.165

3. Volumul efectiv al producţiei vândute evaluate în preţurile perioadei de bază

∑ ⋅ 01 pqv

- 178500

4. Volumul efectiv al producţiei vândute evaluate pe bază de costuri din perioada de bază

∑ ⋅ 01 cqv

- 155.500

5. Suma profitului aferent cifrei de afaceri

P 1.809 24.607

6. Profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri ((lei)

pr 0,0159 0,1361

Conform modelului de analiză „a”, sistemul de factori care

acţionează asupra profitului este următorul: Δqv

Δg ΔP Δc

Δp în care:

qv – volumul fizic al producţiei vândute; g – structura producţiei vândute pe produse; c – costuri complete unitare; p – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA.

Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri presupune: ΔP = P1 – P0 = 24.667 – 1809 = + 22.798 lei


1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute: Δqv = P0 · Iqv – P0 = 1809 · 157,02% - 1809 = +1031 lei


139

%02,157100678.113500.178100

pqvpqv

Iqv00

01 =⋅=⋅⋅⋅

=∑∑

2) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse: ( )

( ) lei 160.20%02,1571809500.155500.178

IqvPcqvpqvg 00101

+=⋅−−=

=⋅−⋅−⋅=Δ ∑ ∑

3) influenţei costurilor complete unitare: ( ) ( )

( ) ( ) lei 665500.155165.156cqvcqv

cqvpqvcqvpqvc

0111

01011111

−=−−=−−=

=⋅−⋅−−=Δ

∑ ∑∑ ∑∑ ∑

4) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare, exclusiv TVA:

( ) ( )( ) lei 2272500.178772.180pqvpqv

cqvpqvcqvpqvp

0111

11011111

+=−=−=

=⋅−⋅−−=Δ

∑ ∑∑ ∑∑ ∑

La sfârşitul perioadei analizate, comparativ cu nivelul realizat în perioada precedentă s-a înregistrat o creştere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 22.798 lei. Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri influenţează pozitiv rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul brut şi net al exerciţiului.

Constatăm următoarea structură a influenţelor factorilor: • depăşirea volumului fizic al producţiei vândute cu 57,02% are ca

rezultat sporirea profitului cu 1031 lei. Influenţa volumului producţiei vândute semnifică faptul că pentru producţia firmei există cerere;

• structura cifrei de afaceri a influenţat pozitiv profitul în sensul creşterii cu 20160 lei, situaţie ce poate fi explicată prin creşterea ponderii produselor vândute la care s-au realizat rate ale rentabilităţii mai mari decât rata medie realizată în perioada precedentă şi diminuarea ponderii produselor cu rate de rentabilitate mai mici decât media realizată în anul precedent;

• costurile complete unitare au exercitat o influenţă negativă asupra profitului, determinând reducerea acestuia cu 665 lei, situaţie generată de creşterea costurilor produselor ce deţin ponderea principală în totalul vânzărilor;


140

• preţurile de vânzare au crescut faţă de nivelul realizat în perioada precedentă la sortimentele care deţin ponderea în cifra de afaceri şi au determinat creşterea masei profitului cu 2272 lei. Această situaţie poate fi explicată prin creşterea calităţii produselor sau acţiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mică decât cererea, creşterea puterii de cumpărare a clienţilor etc.).

Sistemul de factori care influenţează masa profitului potrivit modelului „b” este următorul:

Δqv ΔCA Δp ΔP Δg prΔ Δp

Δc Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri este determinată

după cum urmează: ΔP = P1 – P0 = 24.607 – 1809 = +22. 798 lei


1) influenţei modificării cifrei de afaceri: ( ) ( )

lei 1067 0159,0678.113772.180prCACACA 001

+=

=−=−=Δ

din care, datorită: 1.1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:

( )( ) ;lei 10310159,0678.113500.178

prpqvpqvqv 00001

+=⋅−=

=−=Δ ∑ ∑

1.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare: ( )

( ) ;lei 360159,0500.178772.180prpqvpqvp 00111

+=−=

=−=Δ ∑ ∑

2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri: ( ) ( )

lei 21731 0159,01361,0772.180prprCApr 011

+=

=−=−=Δ


141


2.1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

( )( ) lei; 427.200159,01289,0(772.180

678.113869.1111

500.178500.1551772.180pr'prCA

pqvcqv

1pqvcqv

1CAg

01

00

00

01

011

+=−=

=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ −=−=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−−⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ

∑∑

∑∑

2.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

( ) ( ) lei; 970.11289,01398,0772.180'pr''prCA

pqvcqv

1pqvcqv

1CAp

1

01

01

11

011

+=−=−=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅

⋅−−⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅

⋅−=Δ

∑∑

∑∑

2.3) influenţei modificării costurilor unitare:

( ) ( ) lei 6661398,01361,0772.180''prprCA

pqvcqv

1pqvcqv

1CAc

11

11

01

11

111

−=−=−=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅

⋅−−⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅

⋅−=Δ

∑∑

∑∑

Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri s-a obţinut în proporţie

de 4,68% pe seama sporirii cifrei de afaceri, iar în proporţie de 95,32% pe seama creşterii profitului mediu la 1 leu vânzări.

Cifra de afaceri a crescut faţă de perioada precedentă cu 67.094 lei, contribuind la sporirea profitului cu 1068 lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constată că volumul fizic al producţiei vândute a influenţat pozitiv, în sensul creşterii profitului cu 1031 lei, iar creşterea preţurilor medii de vânzare unitare a avut ca efect creşterea profitului cu 36 lei.

Creşterea profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri cu 0,1202 lei a avut ca rezultat creşterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 21.731 lei.


142

3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă de tipul efect / efort.

Formele diferite de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informaţională variată şi reflectă multiplele laturi ale activităţii economico-financiare a firmei.

3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice

Rentabilitatea economică exprimă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia.

Modelele de analiză a ratei rentabilităţii economice sunt:

AcAiAt ;

AcCA1

AiCA1

ReRe )b

100CAEBE

AtCAResau 100

CARE

AtCARe )a

+=+

=

⋅⋅=⋅⋅=

în care: RE – rezultatul exploatării;

Rc – rata rentabilităţii comerciale ;100CARERc ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ ⋅=

CAEBE – marja brută din exploatare la 1 leu cifră de afaceri;

Ai – active imobilizate; Ac – active circulante;

AtCA – viteza de rotaţie a activului total.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 6.


143

Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori care influenţează asupra ratei rentabilităţii comerciale este următorul:

AtCA

Δ AtCA

Δ

ΔRe sau ΔRe Δg

Δp ΔRc Δc

CAEBE

Δ

Tabelul nr. 6 Factori de influenţă ai rentabilităţii economice

– lei –

Nr. crt.

Indicatori

Simbol

Perioada precedentă

(P0)

Perioada curentă

(P1) 1. Active imobilizate Ai 19.655 24.454 2. Active circulante Ac 17.186 31.958 Total active At 37.051 56.856 3. Excedentul brut al exploatării EBE 11.836 27.354 4. Cifra de afaceri CA 116.331 180.772 5. Viteza de rotaţie a activului total CA/At 3,1398 3,1795 6. Marja brută din exploatare la

1 leu cifră de afaceri EBE/CA 0,1017 0,1513

7. Rezultatul exploatării RE 11.005 25.878 8. Rata rentabilităţii comerciale RE/CA 9,46% 14.3153 9. Rata rentabilităţii economice RE/At 29,7023% 45,515%

Metodologia de analiză factorială, potrivit primului model, este următoarea: ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = + 15,81%.

din care, datorită : 1) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activului total:

( ) %38,01000946,01398,31795,3

100331.116

005.11051.37331.116

856.56772.180

100CARE

AtCA

AtCA

AtCA

0

0

0

0

1

1

+=⋅⋅−=

=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=

=⋅⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ


144

2) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale :

( ) %.43,151000946,01432,01795,3

100CARE

CARE

AtCA

CARE

0

0

1

1

1

1

+=⋅−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ

Faţă de anul anterior, valoarea ratei rentabilităţii economice a sporit cu 15,81%, ceea ce corespunde unei creşteri relative de 53%. Această modificare se datorează, în principal:

- sporirii vitezei de rotaţie a activului total cu 0,0397 rotaţii, care a avut efect pozitiv asupra indicatorului în sensul sporirii acesteia cu 0,38%;

- sporirii rentabilităţii comerciale cu 4,85, care a avut efect pozitiv asupra indicatorului analizat, în sensul sporirii acesteia cu 15,43%.

Contribuţia fiecărui factor la sporirea rentabilităţii economice: - sporirea vitezei de rotaţie a activului total a contribuit într-o

proporţie de 2,4%; - sporirea rentabilităţii comerciale a contribuit într-o proporţie de

97,6%. Nivelul ratei rentabilităţii economice din ultimul an de analiză arată

că la 100 lei active totale au revenit 45,5 lei rezultat din exploatare (profit din exploatare), nivel ce asigură renumerarea capitalului investit (nivelul minim de referinţă este de 25%) şi care depăşeşte cu 0,515% rata medie a dobânzii. Rata rentabilităţii economice în perioada curentă este mai mare decât rata inflaţiei (35%), ceea ce înseamnă că asigură menţinerea substanţei economice a firmei, respectiv păstrarea valorii sale.

Utilizând cel de-al doilea model de analiză, sistemul de factori este următorul:

AiCA

Δ

ΔRe

AcCA

Δ

Δg ReΔ Δp

Δc


145

în care:

AiCA – randamentul activelor imobilizate (R);

AcCA – viteza de rotaţie a activului circulante, exprimată prin număr

de rotaţii (n). Metodologia de analiză factorială, aplicată celui de-al doilea model,

se prezintă astfel: ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = +15,81%

din care, datorită: 1) influenţei modificării randamentului activelor imobilizate:

%);55,3 sau( 0355,02988,03343,03166,00946,0

2830,00946,0

1477,01689,00946,0

1477,01353,00946,0

77,61

92,51

0946,0

77,61

39,71

0946,0

n1

R1

Rc

n1

R1

RcR

00

0

01

0

+=−=

=−=+

−+

=

=+

−+

=+

−+

=Δ

2) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante:

%);11,3sau( 0311,03343,03032,02830,00946,0

3120,00946,0

1477,01353,00946,0

1767,01353,00946,0

77,61

39,71

0946,0

66,51

39,71

0946,0

n1

R1

Rc

n1

R1Rc

n

0111

0

−−=−=

=−=+

−+

=

=+

−+

=+

−+

=Δ

3) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale:

%).37,15 sau( 1537,0312,00472,0

1767,01353,00472,0

66,51

39,71

096,01432,0

n1

R1

RcRcRc

11

01

==

=+

=+

−=

+

−=Δ


146

Acest model de analiză reflectă, în plus faţă de primul, eficienţa utilizării activelor imobilizate şi a activelor circulante.

3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate Rata rentabilităţii resurselor consumate exprimă corelaţia dintre

rezultatul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente vânzărilor. Modelul de analiză este următorul:

100cqv

cqvpqv100

cqvPrRrc ⋅

⋅⋅−⋅

=⋅⋅

=∑

∑ ∑∑

Sistemul factorial aplicat la datele din tabelul nr. 6. este următorul: Δg ΔRrc Δc Δp

Metodologia de analiză şi cuantificarea influenţelor factorilor se prezintă astfel:

%13,1462,1%75,15100869.111

1809100165.156607.24

100cqv

Pr100

cqvPrRrcRrcRrc

00

0

1

101

+=−=⋅−⋅=

=⋅⋅

−⋅⋅

=−=Δ∑∑

din care, datorită: 1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

;17,1362,179,1462,1100500.155

500,155500.178

Rrc100cqv

cqvpqvg 0

01

0101

+=−=−⋅−

=

=−⋅⋅

⋅−⋅=Δ

∑∑ ∑

2) influenţei modificării costurilor unitare:

%49,079,143,1479,14100165.156

165.156500.178

100cqv

cqvpqv100

cqvcqvpqv

c01

0101

11

1101

−=−=−⋅−

=

=⋅⋅

⋅−⋅−⋅

⋅⋅−⋅

=Δ∑

∑ ∑∑

∑ ∑


147

3) influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare pe produse:

%.45,13,1476,15%3,14100165.156607.24

100cqv

cqvpqv100

cqvcqvpqv

p11

1101

11

1111

=−=−⋅=

=⋅⋅

⋅−⋅−⋅

⋅⋅−⋅

=Δ∑

∑ ∑∑

∑ ∑

Analiza rentabilităţii resurselor consumate (a costurilor) reflectă

modul în care firma a gestionat resursele care au intrat în costuri. La finele perioadei analizate se constată o creştere a ratei

rentabilităţii resurselor consumate, ca urmare a sporirii ratei de eficienţă a costurilor totale aferente cifrei de afaceri (indicele profitului a fost mai mare decât indicele cheltuielilor totale aferente cifrei de afaceri, respectiv 13,60 faţă de 1,396).

Sporirea ratei rentabilităţii resurselor consumate s-a obţinut ca efect al modificării structurii vânzărilor şi al creşterii preţurilor medii de vânzare unitare, în timp ce creşterea costurilor pe produse a influenţat în sensul reducerii ratei rentabilităţii.

3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale

Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. Practic, arată raportul dintre două efecte.

Rata rentabilităţii comerciale exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi cifra de afaceri şi caracterizează eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri a firmei.

Modelele de analiză utilizate sunt următoarele:

100pc

1rc ,100

rcgRc )b

100pqvcqv

1Rc sau

ppqv

cqvpqv100

pqvPrRc )a

i

ii

ii ⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=

⋅=

⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−=

⋅⋅

⋅−⋅=⋅

⋅=

∑∑∑

∑∑ ∑

∑


148

în care: gi – structura producţiei vândute pe produse; rci – rata rentabilităţii comerciale pe produse. Sistemul factorial care stă la baza analizei rentabilităţii comerciale

este următorul: Δg ΔRc Δp Δc

Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor se prezintă astfel:

%02,12%59,1%61,13100678.113

1809100772.180607.24

100pqv

Pr100

pqvPr

RcRcRc00

0

1

101

+=−=⋅−⋅=

=⋅⋅

−⋅⋅

=−=Δ∑∑


1) influenţei modificării structurii producţiei vândute:

%3,11%59,1%89,12

100pqvcqv

1100pqvcqv

1qv00

00

01

o1

+=−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−−⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−=Δ∑∑

∑∑

2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

%09,1%89,12%98,13

100pqvcqv

1100pqvcqv

1p01

01

11

o1

+=−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−−⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−=Δ∑∑

∑∑

3) influenţei modificării costurilor unitare:

%37,0%98,13%6,13

100pqvcqv

1100pqvcqv

1c11

01

11

11

−=−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−−⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

−=Δ∑∑

∑∑

În perioada curentă analizată, se constată o creştere a ratei renta-bilităţii comerciale cu 12,02%, determinată în cea mai mare parte (94%) de modificarea structurii producţiei în sensul creşterii ponderii produselor cu o rată a rentabilităţii mai mare decât media pe firmă.


149

3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitalu-rile proprii în calitatea lor de surse de finanţare a activităţii firmei.

Modelele de analiză utilizate în analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii (Rf) sunt următoarele:

100PbPn

VtPb

KpVtRf )b

100VtPn

KpAt

AtVtRf )a

⋅⋅⋅=

⋅⋅⋅=

în care:

AtVt – viteza de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii;

KpAt – factorul de multiplicare a capitalului propriu;

VtPn – rentabilitatea netă a veniturilor totale.

( ) ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⋅−+=

100C

1KpDRdReReRf )c i

în care : Re – rata rentabilităţii economice; Rd – rata dobânzii; D – datorii financiare; Ci – cota de impozitare a profitului. Pentru determinarea variaţiei ratei rentabilităţii financiare şi a

influenţelor factoriale se utilizează tabelul nr. 7.


150

Tabelul nr. 7

Factori de influenţă ai rentabilităţii financiare – lei –

Nr. crt.

Indicatori

Simbol

Perioada preceden-

tă (P0)

Perioada curentă

(P1) 1. Venitul total Vt 125.716 195.936 2. Activul total At 37.051 56.857 3. Capitalul propriu Kp 24.426 36.059 4. Profitul net Pn 6.914 14.478 5. Viteza de rotaţie a activului total Vt/At 3,3931 3,4461 6. Factorul de multiplicare a

capitalului propriu At/Kp 1,1569 1,5768

7. Rentabilitatea netă a veniturilor totale

Pn/Vt 0,0550 0,0740

8. Rentabilitatea financiară (%) Rf 28,31 40,2 În cazul primului model de analiză, sistemul de factori se prezintă

astfel:

AtVt

Δ

ΔRf

KpAt

Δ

VtPn

Δ

Metodologia de analiză conform primului model este următoarea: ΔRf = Rf1 – Rf0 = 40,2% - 28,31% = 11,89%


1) influenţei vitezei de rotaţii a activului total:

( ) %;44,0 100055,05169,13931,34461,3

100VtPn

KpAt

AtVt

AtVt

AtVt

0

0

0

0

0

0

1

1

+=⋅⋅−=

=⋅⋅⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ


151

2) influenţei factorului de multiplicare a capitalului propriu:

( ) %;14,1100055,05169,15169,1 4461,3

100VtPn

KpAt

KpAt

AtVt

KpAt

0

0

0

0

1

1

1

1

+=⋅⋅−=

=⋅⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ

3) influenţei rentabilităţii nete a veniturilor totale:

( ) %.31,10100055,0074,05169,1 4461,3

100VtPn

VtPn

KpAt

AtVt

VtPn

0

0

1

1

1

1

1

1

+=⋅−⋅=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅=Δ

În perioada analizată (P1) se constată o creştere a rentabilităţii

financiare cu 11,89% comparativ cu perioada precedentă (P0), deci o creştere a eficienţei capitalului propriu cu 42%. Această evoluţie favo-rabilă s-a datorat în special creşterii rentabilităţii nete a veniturilor totale, care, prin sporirea cu 1,9% în perioada analizată faţă de baza de compa-raţie, a generat o creştere a eficienţei capitalului propriu cu 10,31%.

În cazul analizei impactului îndatorării asupra rentabilităţii financiare se utilizează al treilea model.

3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic

(pragul rentabilităţii)

Pragul de rentabilitate, în cazul realizării unui singur produs, poate fi măsurat cu următorii indicatori:

a) Volumul fizic critic al producţiei (qcr):

mbvcf

cvpcf

qcr =−

=

b) Cifra de afaceri critică (CAcr): Cacr = qcr · p

c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie(Gcr):

100qqcrGcr

max

⋅=


152

d) Perioada critică:

T/CACAcr

pcr =

în care: cf – suma cheltuielilor fixe pe produs; p – preţ de vânzare unitar; cv – cheltuieli variabile pe unitate de produs; mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de

produs; qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie fizică; CA/T – vânzările medii, pe unitatea de timp (zi, lună, an).

Pentru firmele care produc o gamă diversă de produse, pragul de rentabilitate se măsoară cu indicatorii:

a) Cifra de afaceri critică (CAcr):

cv1Cf

CAcr−

=

afaceridecifra afaceri de cifrei aferente variabilecheltuielicv =

b) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie:

100maxQ

CAcr100

)cv1( maxQCf

Gcr ⋅=⋅−

=

c) Cf)cv1( maxQmaxP −−= în care:

Cf – suma cheltuielilor fixe la nivel de firmă; cv – cheltuieli variabile medii la 1 leu cifră de afaceri; Qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie valorică; Pmax – profitul maxim. Pentru calculul pragului de rentabilitate se utilizează datele din

tabelul nr. 8.


153

Tabelul nr. 8 Calculul pragului de rentabilitate

– lei – Produsele Nr.

crt. Indicatori A B C D Total

1. Cantitatea vândută (buc)

20.000 10.000 40.000 30.000 -

2. Preţ de vânzare exclusiv T.V.A. (lei/buc)

1,3557 3,6154 1,5817 1,8077 -

3. Cifra de afaceri (1 x 2)

27.115 36.154 63.270 54.233 180.772

4. Cheltuieli variabile pe unitate de produs (lei/buc)

0,8134 2,64 1,1625 1,4524 -

5. Suma cheltuielilor variabile (1 x 4)

16.269 26.400 46.500 43.572 132.741

6. Suma cheltuielilor fixe

- - - - 23.425

7. Cheltuieli variabile la 1 leu CA(5/3)

0,60 0,73 0,73 0,80 0,7343

8. Structura cifrei de afaceri (%)

15 20 35 30 100

9. Capacitatea de producţie în expresie fizică (buc)

80.000 20.000 60.000 50.000 -

10. Capacitatea de producţie în expresie valorică (9 x 2)

108.460 72.308 94.905 90.388 366.061

a) lei 163.887343,01425.23CAcr =

−=

b) %08,24100061.366

163.88Gcr =⋅=

c) Pmax = 366.061 (1 – 0,7343) – 23.425 = + 73.837 lei


154

Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate pe total firmă este prezentată în fig.1.

CA

y C Ct (156.166 lei)

D B Cv (132.741 lei) CAcr (88.163 lei)

A Cf (23.425 lei)

0 Qcr Qmax (366.061 lei) x

Fig. 1. Pragul de rentabilitate pe total firmă

în care: Ox – volumul fizic al producţiei; Qy – indicatori valorici (cifră de afaceri, cheltuieli etc.); Ct – cheltuieli totale; Cv – cheltuieli variabile; Δ OAB – zona pierderilor; Δ BCD – zona profitului. În concluzie, firma analizată devine profitabilă în condiţiile

depăşirii cifrei de afaceri critice de 88.163 lei şi a gradului de utilizare a capacităţii de producţie de 24%. Profitul maxim de 73.837 lei corespunde unei producţii maxime de 366.061 lei, ceea ce ar însemna o rată a rentabilităţii comerciale de 20,2%.


155

PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei-

Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cifra de afaceri netă 91.107 108.236 2 Costul bunurilor vândute şi al

serviciilor prestate 66.281 73.578

3 Marja brută aferentă CA 24.826 34.658 4 Rata marjei brute din vânzări

(rata rentabilităţii comerciale) 27,25% 32,02%

5 Indicele preţurilor de vânzare – 121% 6 Indicele costurilor – 118%

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra marjei brute aferente cifrei de afaceri şi să se interpreteze rezultatele.

Rezolvare Analiza factorială a marjei comerciale se poate realiza cu ajutorul

următorului model:

( ) ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅=⋅=⋅=∑∑∑ pq

cq1pqmCA

CAMbCAMb

v

pvvb

Astfel, modelului de mai sus, marja aferentă cifrei de afaceri este influenţată de un sistem de factori direcţi, conform schemei următoare:

qv CA p Mb g bm p c

ΔMb = Mb1 – Mb0 = 34.658 – 24.826 = +9.832 lei

1) influenţa modificării cifrei de afaceri nete: ( ) ( ) 668.42725,0107.91236.108mCACACA 0b01 +=⋅−=⋅−=Δ lei


156

din care: 1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute: ( )

( ) lei 4512725,0107.91451.89

2725,0107.9121,1236.108mpqv

Ipqv

mpqvpqvqv

0

0

b00p

11

b0001

−=−=

=⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ −=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅−

⋅=

=⋅⋅−⋅=Δ

∑∑∑∑

1.2. Influenţa modificării preţului de vânzare: ( )( ) lei 119.52725,0451.89236.108

mpqvpqvp 0b0111

+=⋅−=

=⋅⋅−⋅=Δ ∑∑

2. Influenţa modificării ratei marjei brute: ( ) ( ) 164.52725,03202,0236.108bmbmCAm 011b +=−=−=Δ lei

din care: 2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

lei 290.3107.91281.661

451.89354.621236.108

pqvcqv

1pqvcqv

1CAg00

00

01

011

+=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ −=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅⋅

−−⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅⋅

−=Δ∑∑

∑∑

354.6218,1378.73

Icqv

cqvc

1101 ==

⋅=⋅ ∑∑ lei

2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

lei 096.13451.89354.621

236.108354.621236.108

pqvcqv

1pqvcqv

1CAp01

01

11

011

+=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ −=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅⋅

−−⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅⋅

−=Δ∑∑

∑∑


157

2.3. Influenţa modificării costurilor unitare:

lei 222.11236.108254.631

236.108578.731236.108

pqvcqv

1pqvcqv

1CAc11

01

11

111

−=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ −=

=⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅⋅

−−⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅⋅

−=Δ∑∑

∑∑

Din analiza efectuată rezultă o creştere a ratei marjei brute

aferente cifrei de afaceri cu 9.832 lei; respectiv cu 40%, în perioada P1, comparativ cu perioada de referinţă (P0).

Majorarea vânzărilor a avut o influenţă favorabilă asupra marjei brute în sensul obţinerii unui profit suplimentar de 4.668 lei. De asemenea, creşterea marjei brute de la 27,25% la 32,02% a determinat sporirea profitului firmei cu 5.164 lei. Influenţa favorabilă semnificativă a cifrei de afaceri a fost generată de creşterea preţurilor de vânzare cu 21%. Analiza detaliată a influenţei majorării preţurilor pe cauze distincte este necesară în condiţiile unui impact dublu al acestui factor asupra marjei brute, atât prin intermediul cifrei de afaceri nete (în valoare de 5.119 lei), cât şi prin intermediul marjei brute (în valoare de 13.096 lei).

Modificarea structurii cifrei de afaceri în favoarea acelor produse cu marja brută la 1 leu CA mai ridicată decât media la nivelul firmei, în perioada de bază (27,25%) este justificată, doar dacă modificarea structurii producţiei vândute a fost efectul modificării cererii şi ofertei pe piaţă.

Majorarea costurilor de producţie a condus la scăderea marjei brute cu 11.222 lei.

2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1

1 Cifra de afaceri netă 91.107 108.236 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 79.649 86.224 3 Indicele preţurilor de vânzare – 121% 4 Indicele costurilor – 118%


158

Se cere să se analizeze influenţa factorilor direcţi asupra profitului aferent cifrei de afaceri.

Rezolvare

Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se pot utiliza următoarele modele:

A. ∑∑ ⋅−⋅= iiiir cqvpqvP

Potrivit modelului de mai sus, sistemul de factori se prezintă astfel: qv g Pr c p

( ) ( )( ) ( )

lei 554.10458.11012.22649.79107.91224.86236.108

cqvpqvcqvpqvPPP0000111101 iiiiiiiirrr

+=−==−−−=

=−−−=−=Δ ∑∑∑∑

1) Influenţa modificării volumului producţiei vândute: ( ) lei 209458.11%18,98458.11PIPP

00 rqvrqv

r −=−⋅=−⋅=Δ Δ

unde: %18,98100107.91451.89100

pqvpqv

I00

01

ii

iiqv =⋅=⋅=

∑∑

451.8921,1236.108

Ipqv

pqvp

iiii

11

01=== ∑∑

2) influenţa modificării structurii producţiei vândute: ( )

( ) lei 513%18,98458.11071.73451.89

IPcqvpqvg qvriiiii 00101

+=⋅−−=

=⋅−−=Δ ∑∑

071.7318,1224.86

Icqv

cqvc

iiii

11

01=== ∑∑


159

3) Influenţa modificării costurilor complete pe produse: ( ) ( )( ) ( ) lei 153.13071.73224.86cqvcqv

cqvpqvcqvpqvc

0111

01011101

iiii

iiiiiiiii

−=−−=−−=

=−−−=Δ

∑∑∑∑∑∑

4) Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

( ) ( )lei 785.18451.89236.108pqvpqv

cqvpqvcqvpqvp

0111

11011111

iiii

iiiiiiiii

+=−=−=

=−−−=Δ

∑∑∑∑∑∑

lei554.10785.18153.13131.5209pcgqvPr

+=+−+−==Δ+Δ+Δ+Δ=Δ

În perioada analizată s-a înregistrat o creştere cu 10.554 lei a

profitului aferent cifrei de afaceri faţă de anul precedent. Această situaţie se explică prin influenţele factorilor, astfel:

• scăderea volumului producţiei cu 1,82% a avut ca efect diminuarea profitului cu 209 lei;

• modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la creşterea profitului aferent vânzărilor cu 5.131 lei, situaţie care se explică prin creşterea ponderii produselor cu rate ale rentabilităţii comerciale mai mari decât rata medie a rentabilităţii comerciale pe total firmă în perioada de comparaţie (P0);

• costurile complete au exercitat o influenţă negativă asupra profitului, determinând scăderea acestuia cu 13.153 lei, situaţie determinată de depăşirea costurilor la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor;

• preţurile majorate au influenţat pozitiv, efectul fiind creşterea profitului cu 18.785 lei. Această situaţie ar putea fi determinată atât de îmbunătăţirea calităţii produselor, cât şi de raportul cerere-ofertă, evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale, inflaţie etc.

B. prCApqvcqv

1pqvPii

iiiir ⋅=⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅

⋅−⋅=∑∑∑


160

În cazul folosirii modelului „B”, sistemul de factori este următorul:

qv CA p Pr g pr p

c

ΔPr = +10.554 lei

1. Influenţa modificării cifrei de afaceri: ( )

( ) lei 155.2107.91458.11107.91236.108

prCACACA 001

+=⋅−=

=⋅−=Δ

din care: 1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:

( )( ) lei 2081258,0107.91451.89

prpqvpqvqv 0iiii 0001

−=⋅−=

=⋅−=Δ ∑∑

1.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare: ( )

( ) lei 363.21258,0451.89236.108

prpqvpqvp 0iiii 0111

+=⋅−=

=⋅−=Δ ∑∑

2. Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

( )( ) lei 399.81258,02034,0236.108

107.91458.11

236.108012.22236.108prprCApr 011

+=−=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=−=Δ

din care: 2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

( ) lei 202.61258,01831,0236.108prprCAg 01 +=−=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −

′=Δ


161

unde: 1831,0451.89071.731

pqvcqv

1pr01

01

ii

ii =−=−=′

∑∑

2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

( ) lei 347.151831,03249,0236.108prprCAp 1 +=−=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ′

−″

=Δ

unde: 3249,0236.108071.731

pqvcqv

1pr11

01

ii

ii =−=−=″

∑∑

2.3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:

( ) 150.133249,02034,0236.108prprCAc 11 −=−=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ″

−=Δ

În urma aplicării modelului „B”, concluziile sunt: • din modificarea totală a profitului, 20,5% s-a datorat variaţiei cifrei

de afaceri şi 79,5% modificării marjei medii de profit la 1 leu vânzări; • cifra de afaceri a crescut cu 17.129 lei şi a condus la mărirea

preţului cu 2.155 lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri, constatăm că volumul vânzărilor a scăzut şi a determinat reducerea cifrei de afaceri cu 1.656 lei şi a profitului cu 208 lei, iar preţurile de vânzare au crescut, contribuind la creşterea cifrei de afaceri cu 18.785 lei şi a profitului cu 2.363 lei;

• marja medie de profit la 1 leu vânzări a crescut cu 0,0776 lei (rata rentabilităţii comerciale pe total firmă a crescut cu 7,76%) şi a condus la majorarea profitului cu 8.399 lei. Influenţele factorilor indirecţi care acţionează prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri, şi anume: structura vânzărilor, preţurile de vânzare şi costurile complete se interpretează în acelaşi mod ca în cazul modelului A.


162


- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1

1 Cifra de afaceri netă 300 330,72 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 270 288 3 Indicele preţurilor de vânzare – 104% 4 Indicele costurilor – 103%

Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra profitului. Rezolvare

Modelul de analiză utilizat este următorul:

∑∑ ⋅−⋅= iiiir cqvpqvP

Sistemul de factori se prezintă astfel:

qv g Pr c p

( ) ( )

lei 72,1204,1

72,33072,330pqvpqv

cqvpqvcqvpqvp

0111

11011111

iiii

iiiiiiiii

+=−=−=

=−−−=Δ

∑∑

∑∑∑∑


163

4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei -


1 Cifra de afaceri netă 420 430,8 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 366 371,64 3 Indicele preţurilor de vânzare – 105% 4 Indicele costurilor – 95%

Se cere să se determine influenţa costului unitar asupra profitului.

Rezolvare

Analiza influenţei costului asupra profitului se realizează cu ajutorul modelului următor:


Sistemul de factori este următorul: qv g Pr c p

( ) ( )( )( ) lei 56,192,39164,371

95,064,37164,371cqvcqv

cqvpqvcqvpqvc

0111

01011101

iiii

iiiiiiiii

+=−−=

=⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛−−=−−=

=−−−=Δ

∑∑

∑∑∑∑



1 Cifra de afaceri netă 300 330,72 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 270 288 3 Indicele preţurilor de vânzare – 104% 4 Indicele costurilor – 103%


164

Se cere să se calculeze influenţa structurii cifrei de afaceri asupra

profitului. Rezolvare


Sistemul de factori este următorul: qv g Pr c p

( )( )

( ) lei 59,68,3161,279318

06,127033003,1

28804,1

72,330

IPrcqvpqvg qv0iiiii 0101

+=−−=

=⋅−−⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ −−=

=⋅−−=Δ ∑∑

unde: 06,1300318

30004,1

72,330

100pqvpqv

I00

01

ii

iiqv ===⋅=

∑∑




Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.


165

Rezolvare

Modelul de analiză factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate va fi:

1001cqvpqv

Rii

iirc ⋅⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

⋅⋅

=∑∑

Sistemul de factori direcţi: qv Rrc c p

%31,10%97,28%28,39

1001164.408,1800.5

1001164.4800.5

1001cqvpqv

1001cqvpqv

p11

01

11

11

ii

ii

ii

iii

+=−=

=⋅

⎟⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜⎜

⎝

⎛

−−⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

⋅⋅

−⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

⋅⋅

=Δ∑∑

∑∑




Se cere să se determine influenţa structurii producţiei vândute asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.


166

Rezolvare

%82,1%64,17%82,15

1001020.1200.11001

1.019,611.180,95

1001020.1200.11001

02,1040.105,1240.1

1001cqvpqv

1001cqvpqv

qv00

00

01

01

ii

ii

ii

ii

−=−=

=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−⋅⎟

⎠

⎞⎜⎝

⎛ −=

=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −−⋅

⎟⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜⎜

⎝

⎛

−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

⋅

⋅−⋅⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

⋅

⋅=Δ

∑∑

∑∑




Se cere să se analizeze influenţa costului asupra ratei rentabilităţii consumate.

Rezolvare

%21,2%33,8%54,10

100167,583.168,715.11001

1.5521.715,68

1001

98,0552.102,1750.1

1001552.102,1750.1

1001cqvpqv

1001cqvpqv

c01

01

11

01

ii

ii

ii

ii

+=−=

=⋅⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ −−⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=

=⋅

⎟⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜⎜

⎝

⎛

−−⋅

⎟⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜⎜

⎝

⎛

−=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

⋅⋅

−⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

⋅⋅

=Δ∑∑

∑∑


167


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Capital propriu 10.000 12.000 2 Datorii pe termen mediu 1.600 3.600 3 Profit net 1.350 1.944

Se cere să se determine modificarea ratei rentabilităţii financiare.

Rezolvare

100propriu Capital

net ofitPrRf ⋅=

ΔRf = Rf1 – Rf0 = =⋅−⋅ 100000.10350.1100

000.12944.1

= 16,2% - 13,5% = +2,7% 10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


1 Capital propriu 4.500 5.000 2 Datorii pe termen mediu şi lung 600 400 3 Profit net 1.620 2.430 4 Cifra de afaceri 10.800 13.500

Se cere să se determine influenţa profitului la 1 leu cifră de afaceri asupra ratei rentabilităţii financiare.

Rezolvare Modelul de analiză a ratei rentabilităţii financiare ce poate fi utilizat

este următorul:

100otalt ctivAnet ofitPr

propriu Capitaltotal Activ100

propriu Capitalnet ofitPrRf ⋅⋅=⋅=

unde: 100faceriadeifraCnet ofitPr

otaltctivAfaceria de ifraC100

otalt ctivAnet ofitPr

⋅⋅=⋅ ,

reprezentând o formă a ratei rentabilităţii economice.

propriu Capitaltotal Activ – pârghia financiară


168

Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:

p

t

KA

p

n

KP

tAAC

t

n

AP

CAPn

( )( )

( ) %1,810015,018,07,2

100800.10620.1

500.13430.2

400000.5500.13

000.5400000.5

100CAP

CAP

ACA

KA

CAP

0

n

1

n

t

1

p

tn 01

11

1

+=⋅−=

=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −⋅

+⋅

+=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅⋅=Δ

11. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Se cere să se efectueze analiza cost-volum-profit. Rezolvare Indicatorii cu ajutorul cărora se analizează corelaţia cost-volum-

profit la nivel de produs sunt: a) Volumul fizic critic al producţiei (qCR):

bc8002,0

600.1cvp

ChfCRq

3,05,0600.1

===−

=−

b) Cifra de afaceri critică: CACR = qCR · p = 8.000 • 0,5 = 4. 000 lei


169

c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie (gCR):

%20100000.40

000.8100maxqCRq

CRg =⋅=⋅=

d) Perioada critică (TCR):

zile 2285,17

000.4

360300.6000.4

T/CACRCA

CRT ====

e) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat ca sumă globală:

buc 500.203,05,0500.2600.1

cvppChfqp =

−+

=−+

=

f) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pru′):

uprcvpChfq

′−−=′

g) Profitul maxim (Pmax) Pmax = qmax (p – cv) – CF = 40.000(0,5 – 0,3) – 1.600 = = 8.000 – 1.600 = 6.400 lei. Din analiza efectuată rezultă: profitul este nul la un volum al

producţiei de 8.000 bucăţi, respectiv la o cifră de afaceri de 4.000 lei, gradul de utilizare a capacităţii de producţie fiind de 20%. Firma atinge pragul de rentabilitate în a 228-a zi de activitate din an. Pentru a obţine un profit de 2.500 lei trebuie să producă 12.500 bucăţi peste volumul critic al producţiei, iar profitul maxim este de 6.400 lei.

12. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: – capacitatea maximă de producţie = 100.000 lei – cheltuieli fixe = 20.000 lei – cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri = 0,50 – gradul efectiv de folosire a capacităţii de producţie = 75%


170

Se cere: a) care este pragul rentabilităţii? b) care este rezultatul exploatării în condiţiile gradului efectiv de

folosire a capacităţii de producţie? Rezolvare a) Cifra de afaceri critică (CAcr):

000.405,01

000.20cv1

ChfCAcr =−

=−

= lei

b) Cifra de afaceri realizată în condiţiile folosirii capacităţii de producţie în proporţie de 75%:

• CA = Qmax • 75% = 100.000 • 75% = 75.000 lei • Rezultatul exploatării = CA – Chf – cv =

= 75.000 – 20.000 – (0,5 • 75.000) = = 75.000 – 20.000 – 37.500 = 17.500 lei


171

4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI

4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei

Analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv).

Metoda de analiză recomandată este metoda ratelor. Analiza se realizează pe baza datelor din bilanţul patrimonial

(tabelul nr. 2 din cap. 3) Sinteza principalelor rate de caracterizare a structurii activului şi

pasivului este prezentată în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 Analiza structurii patrimoniale a firmei

– lei – Perioada de analiză Nr.

crt. Indicatori P0 P1 Simbol

I. STRUCTURA ACTIVULUI

1. Rata activelor imobilizate 53% 43% Rai = Ai/At 2. Rata imobilizărilor necorporale 5% 6% Rin = Inc/Ai 3. Rata imobilizărilor corporale 93% 92% Ric = Ic/Ai 4. Rata imobilizărilor financiare 2% 1% Rif = If/Ai 5. Rata stocurilor 63% 65% Rs = St/Ac 6. Rata creanţelor 34% 33% Rcr = Cr/Ac 7. Rata disponibilităţilor 3% 2% Rdb =Dbp/Ac

II. STRUCTURA PASIVULUI

8. Rata stabilităţii financiare 75% 72% Rsf = Cp/Pt 9. Rata autonomiei globale 66% 63% Rag = Cpr/Pt 10. Rata datoriilor pe termen scurt 5% 8% Rdts = Dts/Pt 11. Rata datoriilor totale 34% 37% Rdt = Dt/Pt


172

Din punctul de vedere al ratelor de structură ale activului, care re-flectă utilizarea, termenele şi gradul de lichiditate al elementelor patrimo-niale concrete, putem sublinia că firma se află într-o situaţie mediocră, caracterizată printr-un grad relativ redus de lichiditate şi un nivel relativ normal de alocare pe termene a resurselor financiare.

Din punctul de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflec-tă formarea, sursele şi termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, firma se află într-o situaţie favorabilă, caracterizată printr-un grad ridicat de autonomie financiară, grad redus de îndatorare şi o siguranţă ridicată.

4.2. Analiza echilibrului financiar

Analiza echilibrului financiar al firmei urmăreşte reflectarea rapor-turilor de egalitate dintre sursele de finanţare şi utilizările resurselor finan-ciare, dintre veniturile şi cheltuielile aferente desfăşurării activităţii firmei pe termen lung.

Echilibrul financiar se analizează pe termene, adică pe termen mediu şi lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea resurselor curente cu activele circulante şi echilibrul global, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment.

Echilibrul financiar se poate analiza şi funcţional, adică aferent ciclului de investiţii, de exploatare, din afara exploatării şi, de asemenea, global.

Informaţiile pentru analiza echilibrului financiar sunt preluate din bilanţul financiar şi funcţional, prezentate în tabelele nr. 2. şi nr. 3.

Tabelul nr. 2 Bilanţul financiar (simplificat) al S.C. „X”

– lei – Perioada analizată Activ

P0 P1 Imobilizări necorporale 909 1555 Imobilizări corporale 18.357 22.583 Imobilizări financiare 389 316 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 19.655 24.454 Stocuri 10.926 21.159 Creanţe 5.866 10.672 Disponibilităţi 604 571 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 17.396 32.402 TOTAL ACTIV 37.051 56.856 Capitaluri proprii 24.426 36.059 Datorii pe termen mediu şi lung 3.180 5.120 Datorii pe termen scurt 9.445 15.677 TOTAL PASIV 37.051 56.856


173

Tabelul nr.3 Bilanţul funcţional (simplificat) al S.C. „X”

– lei – Perioada analizată Activ

P0 P1 I. Activul aciclic (ciclul de investiţii) 24.307 30.967 Imobilizări necorporale (valoare brută) 975 1.886 Imobilizări corporale (valoare brută) 20.843 26.265 Imobilizări financiare (valoare brută) 389 316 Imobilizări în leasing (valoare de cumpărare) 2.100 2.500 II. Activul ciclic 17.396 32.402 Active aferente ciclului de exploatare 14.335 30.384 - stocuri 10.926 21.159 - creanţe privind exploatarea 3.409 9.225 Active în afara exploatării 2.457 1.447 - creanţe în afara exploatării 2.457 1.447 Trezoreria de activ 604 571

TOTAL ACTIV 41.703 63.369 Perioada analizată PASIV

2000 2001 I. Pasivul aciclic (ciclul de finanţare) 32.258 47.691 Surse proprii Surse externe (datorii stabile) 5.070 7.370 II. Pasivul ciclic (ciclul de finanţare) 8.946 14.485 Pasive aferente ciclului de exploatare 6.370 11.373 Pasive în afara exploatării 2.576 3.112 III. Trezoreria de pasiv 499 1.193

TOTAL PASIV 41.703 63.369

4.2.1. Analiza fondului de rulment net Fondul de rulment net reprezintă excedentul de resurse financiare

care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele per-manente şi care poate fi folosit pentru finanţarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Reprezintă marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante.

Frn = Capital permanent – Active imobilizate nete


174

Fondul de rulment net (Frn) este compus din: - fondul de rulment propriu (Frp), care reprezintă partea din

capitalurile proprii care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi care este destinată finanţării activelor circulante:

Frp = Capital propriu – Active imobilizate nete

- fondul de rulment străin (Frs), care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung ce depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante:

Frs = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu Indicatorii care se pot calcula în vederea analizei fondului de

rulment sunt: a) Ponderea fondului de rulment în capitalul permanent (PFrn),

care reprezintă resursele permanente alocate pentru finanţarea activelor curente:

Fondul de rulment net PFrn = Capital permanent b) Raportul de finanţare a activelor circulante din fondul de

rulment net (Rfac), ce arată proporţia în care resursele permanente alocate finanţării activelor curente le acoperă în mod efectiv:

Fondul de rulment net Pfac = Active circulante

c) Viteza de rotaţie a fondului de rulment net prin cifra de afaceri, ce reprezintă marja de securitate şi exprimă numărul mediu de zile în care fondul de rulment net se reconstituie prin cifra de afaceri:

Fondul de rulment net Dz rot = Cifra de afaceri x T

Pe baza datelor din bilanţul financiar (tabelul nr. 2), rezultatele

calculelor privind fondul de rulment net şi indicatorii de analiză ai fondului de rulment sunt redate în tabelul nr. 4.


175

Tabelul nr. 4

Indicatori de analiză ai fondului de rulment – lei –

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori P0 P1

Simbol

1. Capital permanent (capital propriu + datorii pe termen mediu şi lung)

27.606 41.179 Cpm

2. Active imobilizate nete 19.655 24.454 Ain 3. Fond de rulment net 7.951 16.725 Frn = Cpm – Ain 4. Ponderea Frn în Cpm 29% 41% PFrm 5. Finanţarea Ac din Frm 46% 52% Rfac 6. Capital propriu 24.426 36.059 Cp 7. Fond de rulment propriu 4.771 11.605 Frp 8. Ponderea Frp în capitalul

propriu 37% 20% Pfr

9. Fond de rulment străin 3180 5120 Frs 10. Cifra de afaceri 116.181 180.772 CA 11. Numărul de rotaţii 14,6 10,8 nrot = CA/Frn 12. Durata în zile a unei rotaţii 25 34 Dz =365(Frn/Ca)

În perioada analizată se înregistrează valori pozitive ale fondului de rulment net, ceea ce înseamnă că sursele permanente reuşesc să finanţeze integral alocările permanente, rămânând şi un surplus pentru finanţarea nevoilor ciclice.

Fondul de rulment net a finanţat 52% din activele circulante, cu 6% mai mult faţă de anul anterior. În concluzie, firma a reuşit să-şi acopere nevoile permanente pe seama surselor permanente.

În ultimul an, 69% din fondul de rulment net s-a constituit pe seama resurselor proprii, iar ponderea fondului de rulment străin s-a redus la 31%, situaţie pe care o apreciem ca pozitivă.

Marja de securitate trebuie să se situeze între 30 şi 90 de zile, sub această viteză reprezentând „topirea” resurselor permanente în sensul scăderii importanţei surselor permanente în finanţarea activităţii, iar peste, „îngheţarea” fondurilor permanente în sensul supradimensionării lor în raport cu nevoile de finanţare.

În ultimul an, nivelul indicatorului este bun, marja de securitate încadrându-se în limitele normale. Fondul de rulment net se reconstituie


176

pe seama cifrei de afaceri în 34 de zile. Sporirea duratei în zile a rotaţiei semnifică sporirea importanţei finanţării stabile asupra activităţii, adică cifra de afaceri se realizează cu un fond de rulment mai mare faţă de perioada anterioară, situaţie pe care o considerăm ca nefavorabilă.

Pe baza bilanţului funcţional (tabelul nr. 3.) se determină indica-torul fond de rulment net global (Frng), astfel:

Frng = Surse aciclice – Active aciclice

Frng2000 = 32.258 – 24.307 = 7951 lei

Frng2001 = 47.691 – 30.967 = 16.724 lei

4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (Nfr) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente.

Practic, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din resurse stabile.

Nfr = Active circulante (nonfinanciare) – Datorii pe termen scurt (nonfinanciare) sau

Nfr = Resurse curente (nonfinanciare) – Utilizări curente (nonfinanciare)

Pentru desfăşurarea fiecărui ciclu curent al activităţii firmei sunt necesare surse financiare ce trebuie asigurate de firmă. Nevoile temporare (concretizate în reînnoirea stocurilor şi creanţelor), în principiu, trebuie acoperite din surse temporare (furnizori, creditori). Între fluxurile de plăţi şi încasări există însă un decalaj temporal.

Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnifică faptul că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare.

Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, aceasta marchează un surplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare.

Necesarul de fond de rulment este compus din necesarul de fond de rulment aferent activităţii de exploatare (Nfre) şi necesarul de fond de rulment în afara activităţii de exploatare (Nfrae):

Nfr = Nfre + Nfrae

Necesarul de fond de rulment din exploatare se determină astfel:

Nfre = Nevoi curente de exploatare – Resurse curente de exploatare


177

Nevoile curente de exploatare sunt formate din: stocuri, avansuri acordate clienţilor, clienţi şi conturi asimilate, cheltuieli efectuate în avans privind activitatea de exploatare.

Resursele curente de exploatare cuprind datoriile de exploatare: furnizori şi conturi asimilate; avansuri acordate de client; datorii fiscale şi sociale; venituri înregistrate în avans ce privesc activitatea de exploatare.

Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (Nfrae) se determină ca diferenţă între necesităţile ciclice din afara exploatării şi resursele ciclice din afara exploatării:

Nfrae = Nfr - Nfre

Viteza de rotaţie a necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri reprezintă marja de atragere şi exprimă numărul mediu de zile în care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Cu cât durata în zile a rotaţiei este mai scăzută, cu atât cifra de afaceri se realizează cu un necesar curent de finanţare mai mic.

Marja de atragere a Nfr, pe seama cifrei de afaceri trebuie să se situeze între 30 şi 90 de zile, sub această viteză reprezentând un pericol în raport cu echilibrul financiar pe termen scurt, în sensul urgentării acoperirii nevoilor ciclice pe seama celor permanente, iar peste acest nivel însemnând scăderea sensibilă a trezoreriei firmei, în sensul imobilizărilor peste limite normale.

Nivelul necesar de fond de rulment în perioada analizată este prezentat în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5 Indicatori de analiză ai necesarului fondului de rulment


crt. Indicatori P0 P1

Simbol

1. Stocuri 10.926 21.159 St 2. Creanţe 5.866 10.672 Cr 3. Active curente 16.792 31.831 Ac 4. Pasive curente 8.946 14.486 Pc 5. Necesarul de fond de rulment 7.846 17.345 Nfr = Ac – Pc 6. Active ciclice de exploatare 14.348 29.958 Ae 7. Pasive de exploatare 6.370 12.253 Pe 8. NFR aferent exploatării 7.978 17.705 Nfre = Ae – Pe 9. NFR în afara exploatării - 132 - 360 Nfrae = Nfr – Nfre 10. Cifra de afaceri 116.181 180.772 Ca 11. Numărul de rotaţii 14,8 10,4 Nrot = Ca/Nfr 12. Durata în zile a unei rotaţii 25 35 Dz = 365 (Nfr/Ca)


178

Nevoia de fond de rulment a înregistrat valori pozitive şi o tendinţă crescătoare, ceea ce înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. Acest lucru s-a datorat creşterii într-un ritm mai rapid a activelor ciclice decât a surselor ciclice. În ultimul an, necesarul de fond de rulment a crescut cu 121% faţă de anul trecut, fapt datorat următoarelor aspecte principale:

- aspecte pozitive legate de ciclul de investiţii şi ciclul de exploatare:

• creşterea nevoilor de finanţare a activităţii în urma investiţiilor efectuate în mijloace fixe;

• creşterea vânzărilor; - aspecte negative legate de creşterea ineficientă a activelor

circulante şi reducerea gradului lor de lichiditate: • reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor; • reducerea vitezei de rotaţie a creanţelor. Nevoia de fond de rulment a exploatării a fost pozitivă, ceea ce

înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare ale exploatării.

Nivelul necesarului de fond de rulment în afara exploatării a fost negativ, ceea ce reflectă un excedent de resurse ciclice în raport cu nevoile ciclice în afara exploatării. Acest surplus de surse ciclice a fost utilizat pentru finanţarea nevoilor curente aferente exploatării.

În ultimul an, rotaţia necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri a avut o valoare de 35 de zile, valoare bună.

4.2.3. Analiza trezoreriei nete

Trezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de resurse permanente.

Trezoreria, la nivelul unei firme, este imaginea disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor, pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar.

Încasările şi plăţile efectuate reflectă operaţiunile pe care le realizează firma, operaţiuni de intrare de trezorerie şi operaţiuni de ieşire de trezorerie. Practic, înseamnă diferenţa între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment:

Trezoreria netă = Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment


179

Trezoreria de activ (Ta), adică disponibilităţile din conturi bancare şi casierie, celelalte valori lichide, precum şi plasamentele firmei, este compusă din:

- trezoreria netă (Tn); - trezoreria de pasiv (Tp), care cuprinde credite curente şi soldul

creditelor la bănci: Tn = Ta – Tp

Analiza trezoreriei, pe baza informaţiilor din bilanţul financiar (tabelul nr. 2.) şi bilanţul funcţional (tabelul nr. 3.), indicatorii specifici trezoreriei sunt redaţi în tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 6 Indicatori de analiză ai trezoreriei

– lei – Perioada analizată Nr.

crt. Indicatori P0 P1 Simbol

1. Fondul de rulment net 7.951 16.725 Frn 2. Necesarul de fond de rulment 7.846 17.344 Nfr 3. Trezoreria netă 105 - 620 Tn = Frn – Nfr 5. Disponibil în casă şi

conturi bancare 559 559 dcb

6. Titlurile de plasament - - tp 7. Alte valori lichide - 12 avl 8. Trezorerie de activ 604 571 Ta 9. Credite curente 499 1.191 Cts 10. Sold creditor la bancă - - Scb 11. Efecte de trezorerie - - eft 12. Trezorerie de pasiv 499 1.191 Tp

În ultimul exerciţiu s-a înregistrat un deficit de trezorerie de

620 lei. Situaţia din acest punct de vedere se consideră a fi negativă. Acest deficit a trebuit să fie acoperit din credite de trezorerie care au generat cheltuieli cu dobânzile, ceea ce a avut ca efect reducerea rezultatului exerciţiului. Acest lucru se datorează valorilor mari ale necesarului de fond de rulment în raport cu fondul de rulment, adică:

- echilibrul dintre resursele şi alocările permanente a avut un impact pozitiv asupra echilibrului global;

- echilibrul dintre resursele şi alocările ciclice a avut un impact negativ asupra echilibrului global.

Trezoreria de pasiv a fost superioară trezoreriei de activ, fapt con-firmat printr-o trezorerie netă negativă. Acest lucru confirmă faptul că firma a apelat la credite de trezorerie pentru a putea să-şi finanţeze activitatea curentă.


180

4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Activele circulante, numite şi active aciclice, reprezintă acea parte a patrimoniului unei firme care are cel mai mare grad de mobilitate. În structura bilanţului, activele circulante sunt împărţite în: stocuri, creanţe şi disponibilităţi.

Analiza eficienţei utilizării activelor circulante se realizează prin intermediul indicatorului viteză de rotaţie, care poate fi exprimată ca:

a) număr de rotaţii (n):

ACCA

n =

în care: AC– soldul mediu al activilor circulante; b) durata în zile (V):

TCAAC

V ⋅=

în care: T – numărul de zile al perioadei analizate. Datele necesare analizei sunt furnizate de bilanţul contabil şi anexe-

le acestuia, fiind sintetizate, în exemplul luat în calcul, în tabelul nr. 7. Sistemul de factori specific modelului (b) de analiză se prezintă

astfel:

ΔCA ΔV ( )1

ACΔ ACΔ ……

( )nACΔ

( ) ( ) ( )n21

AC...ACACAC +++=


181

Tabelul nr. 7 Factori de influenţă ai vitezei de rotaţie a activelor circulante

– lei – Perioada analizată Nr.

crt. Indicatori Simbol P0 P1 %

1. Cifra de afaceri Ca 116.331 180.772 155,4 2. Soldul mediu al acti-

velor circulante, din care;

AC 19.008 32.816 172,64

2.1. - stocuri St 10.926 21.159 193,65 2.2. - creanţe Cr 5.655 10.228 180,86 2.3. - disponibilităţi Db 2.427 1.429 58,87 3. Durata unei rotaţii V 58,82 65,35 111,1 4. Număr de rotaţii n 6,12 5,5 89,87

Notă: T = 360 zile

zile 35,65360772.180816.32T

CAACV

12,6008.19331.116

ACCA

n

zile 82,58360331.116

008.19TCAAcV

1

11

0

00

0

00

=×=×=

===

=×=×=

zile 53,682,5835,65VVV

5,5816.32772.180

ACCAn

01

1

11

+=−=−=Δ

===

din care: 1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:

.zile 97,2082,5885,37

360331.116

008.19360772.180008.19T

CAACT

CAACCA

0

0

1

0

−=−=

=⋅−⋅=×−⋅=Δ

2. Influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante:

zile 5,2785,3735,65

360772.180008.19360

772.180816.32T

CAACT

CAACAC

1

0

1

1

+=−=

=⋅−⋅=×−×=Δ


182

din care: 2.1. Influenţa modificării soldului mediu al stocurilor:

zile. 38,2075,2113,42

360772.180

926.10360772.180159.21T

CASt

TCASt

St1

0

1

1

+=−=

=⋅−×=×−×=Δ

2.2. Influenţa modificării soldului mediu al creanţelor:

zile. 1,926,1136,20

360772.180

655.5360772.180228.10T

CACr

TCACrCr

1

0

1

1

+=−=

=⋅−⋅=×−×=Δ

2.3. Influenţa modificării soldului mediu al disponibilităţilor:

zile. 98,183,484,2

360772.180

427.2360772.180

429.1TCADb

TCADb

Db1

0

1

1

−=−=

=⋅−×=×−×=Δ

Imobilizarea de active circulante:

( ) ( ) lei 279.3360

772.18082,5835,65T

CAVV 101 =⋅−=− .

În concluzie, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 6,53 zile, datorată în exclusivitate creşterii soldului mediu al activelor circulante într-un ritm superior celui al cifrei de afaceri.

Consecinţa încetinirii vitezei de rotaţie este o imobilizare de active circulante în sumă de 3.279 lei.

4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei

Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a datoriilor firmei. Bonitatea exprimă o stare financiară legată de capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la diferite termene; poate fi considerată şi un indicator al echilibrului financiar.

Bonitatea se analizează din două puncte de vedere: - lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a

se transforma în bani; - solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă

obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente.


183

Scopul analizei lichidităţii şi solvabilităţii îl constituie identificarea stării firmei la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea şi a adopta măsurile necesare pentru a asigura stingerea obligaţiilor.

Indicatorii utilizaţi sunt: a) Rata lichidităţii curente (Rlc), care se determină prin raportarea

valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente:

PcAc

Rlc =

b) Rata lichidităţii rapide(Rlr), care se determină astfel:

Active curente - Stocuri Rlr = Pasive curente sau

Creanţe + Disponibilităţi Rlr = Pasive curente

c) Rata lichidităţii imediate (Rli), care se determină prin raportarea elementelor celor mai lichide ale activului la obligaţiile imediat exigibile ale pasivului:

Plasamente şi disponibilităţi Rli = Datorii imediat exigibile

d) Rata solvabilităţii globale (Rsg), care indică în ce măsură dato-riile totale sunt acoperite de către toate activele firmei şi se determină astfel:

Active totale Rsg = Datorii totale

e) Rata solvabilităţii financiare (Rsf), care se determină prin raportarea activului total la totalul datoriilor financiare.

Total activ Rsf = Datorii financiare totale

Sursele informaţionale pentru analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei sunt: bilanţul şi contul de profit şi pierdere.

Elementele necesare calculului ratelor de lichiditate şi solvabilitate extrase din bilanţ sunt prezentate în tabelul nr. 8.


184

Tabelul nr. 8 Calculul ratelor de lichiditate şi solvabilitate a firmei

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori P0 P1

Simbol

1. Active curente 16.316 24.899 Ac 2. Pasive curente (datorii pe

termen scurt) 8.502 12.561 Pc

3. Lichiditatea curentă 1,92 1,98 Rlc = Ac/Pc 4. Variaţia indicatorului 2% 3% ΔRlc(%) 5. Active curente fără stocuri 7094 8856 Ac – St = Acfs 6. Lichiditate rapidă 0,83 0,71 Rlr = Acfs/Pc 7. Variaţia indicatorului - 10% - 16% ΔRlr (%) 8. Disponibilităţi şi plasamente 1088 587 Dbp 9. Lichiditatea imediată 0,13 0,05 Rli = Dbp/Pc 10. Variaţia indicatorului - 23% - 63% Δ Rli (%) 11. Activ total 37.051 56.857 At 12. Datorii totale 12.625 20.797 Dt 13. Indicele de solvabilitate globală 2,93 2,73 Isg = At/Dt 14. Datorii financiare 3679 6311 Df 15. Indicele de solvabilitate

financiară 10 9 Isf = At/Df

În ultimul an de analiză, valoarea lichidităţii curente se încadrează în

limitele normale (valoarea minimă acceptabilă a acestui indicator este 1,00, iar valoarea maximă acceptabilă este de 2,00). Faţă de anul precedent, ea a sporit cu 3% datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a activelor curente faţă de pasivele curente. Pentru întreaga perioadă de analiză, nivelul indicatorului lichidităţii curente este asiguratoriu (fără să scadă sub 1,5), ceea ce înseamnă că firma a fost capabilă să-şi acopere integral pasivele curente pe seama activelor curente. Din acest punct de vedere, firma este bine asigurată împotriva incapacităţii de plată pe termen scurt.

Valorile de referinţă ale indicatorului lichidităţii rapide sunt: valoarea minim acceptabilă este de 0,65 şi valoarea maxim acceptabilă este de 1,00. În cazul de faţă, rata lichidităţii rapide, în ultimul an, se încadrează în limitele normale, deşi faţă de anul anterior s-a redus cu 16% datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente faţă de creanţe şi disponibilităţii (adică active curente – stocuri). În general, pe perioada de analiză, nivelul ratei lichidităţii rapide este asiguratoriu, certificând faptul


185

că firma a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama creanţelor şi disponibilităţilor băneşti.

În ultimul an, valoarea ratei lichidităţii imediate nu se încadrează în limitele normale (0,35 – 0,65), iar faţă de anul precedent s-a redus cu aproape 32% datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente exigibile faţă de disponibilităţile băneşti. Acest fapt se datorează echilibrului financiar precar pe termen scurt. Pe perioada analizată, nivelul ratei lichidităţii imediate nu este asiguratoriu, ceea ce înseamnă că firma nu a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. Din acest punct de vedere, situaţia este nefavorabilă.

În ultimul an, nivelul indicelui de solvabilitate globală se încadrează în limita normală (nivelul acceptabil este de 1,66, iar nivelul optim este considerat 3,00). Din acest punct de vedere, firma se află în siguranţă, ceea ce înseamnă că ea este capabilă să-şi acopere integral datoriile pe seama activelor.

Valoarea indicelui de solvabilitate financiară se situează cu mult peste limita normală (nivelul minim acceptabil este 2,00); aceasta înseamnă că firma se află în siguranţă pe perioada analizată, ceea ce evidenţiază capacitatea ei de a-şi acoperi integral datoriile financiare pe seama activelor.

PROBLEME REZOLVATE 1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


1. Active circulante, din care: 7.500 7.200 – stocuri 3.800 3.500 – creanţe 2.700 2.400 – disponibilităţi 1.000 1.300

2. Datorii pe termen scurt, din care: 1.800 1.700 – credite pe termen scurt 300 300

Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment.


186

Rezolvare NFR = (Stocuri + Creanţe) – – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt).

Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţată pe seama fondului de rulment.

NFR1 = (3.500 + 2.400) – (1.700 – 300) = 4.500 lei NFR0 = (3.800 + 2.700) – (1.800 – 300) = 5.000 lei

( ) %10100000.5

000.5500.4100NFR

NFRNFR%NFR0

01 −=⋅−

=⋅−

=Δ



1. Cifra de afaceri 1.250 1.152 2. Active circulante, din care: 300 320 3. – creanţe 125 128 T = 360 zile

Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.

Rezolvare

( ) ( )T

CADzDzIE 101 ⋅−= , în care T

CAACDz ⋅=

Sistemul factorial de analiză este următorul:

CA E(I) CA Stocuri Dz AC Creanţe Disponibilităţi

( )lei 3125128CC

TCA

CATCC

CTCAT

CAC

TCAC

C

01

01

01

rr1

1

rr

1

1

r

1

rr

+=−=−=⋅−

=

=⋅⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅−⋅=Δ


187


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Cifra de afaceri 1.500 1.350 2. Active circulante, din care: 560 595 3. – debitori 187,5 150 T = 360 zile

Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.

Rezolvare

( ) ( )T

CADzDzIE 101 ⋅−= ,

Sistemul factorial de analiză este următorul:

CA E(I) CA Stocuri Dz AC Creanţe (debitori) Disponibilităţi

lei 5,375,187150CCCTCAT

CAC

TCAC

C01

01rr

1

1

r

1

rr −=−=−=⋅⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅−⋅=Δ



1. Active imobilizate 1.600 1.800 2. Active circulante 1.400 1.600 3. Capital permanent 2.000 2.300 4. Datorii pe termen scurt 1.000 1.300

Se cere să se determine modificarea procentuală a fondului de rulment.

Rezolvare FR = Capital permanent – Active imobilizate FR1 = 2.300 – 1.800 = 500; FR2 = 2.000 – 1.600 = 400

( ) %25100400

400500100FR

FRFR%FR0

01 =⋅−

=⋅−

=Δ


188


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Cifra de afaceri 2.880 2.700 2. Active circulante 360 352,2

Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra

duratei unei rotaţii. Rezolvare Modelul de analiză al duratei în zile a unei rotaţii se prezintă astfel:

CA

TCAACDz ⋅=

AC Influenţa activelor circulante asupra duratei unei rotaţii este calculată

astfel:

zile 14896,46360700.2

360360700.2

2,352

TCAACT

CAACAC

1

0

1

1

−=−=⋅−⋅=

=⋅−⋅=Δ



1. Cifra de afaceri 8.550 9.000 2. Active circulante 950 900

Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra

sumei eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.


189

Rezolvare

CA

E(I) = ( )T

CADzDz 101 −

CA

Dz AC

lei 50T000.9T

000.950

T000.9T

000.9950T

000.9900

TCAT

CAACT

CAACAC 1

1

0

1

1

−=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ⋅−=

=⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ⋅−⋅=⋅⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅−⋅=Δ



1. Active circulante, din care: 16.000 18.000 – stocuri 7.000 8.000 – creanţe 500 650 – disponibilităţi 4.000 3.500

2. Datorii pe termen scurt, din care: 5.000 6.000 – credite pe termen scurt 1.000 1.500

Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment.

Rezolvare NFR = (Stocuri + Creanţe) – – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt).

Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment.

NFR1 = (8.000 + 650) – (6.000 – 1.500) = 4.150 lei NFR0 = (7.000 + 500) – (5.000 – 1.000) = 3.500 lei

( ) %57,18100500.3

500.3150.4100NFR

NFRNFR%NFR0

01 +=⋅−

=⋅−

=Δ


190


Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Capital propriu 5.300 6.360 2. Datorii pe termen mediu şi lung 901 1.908 3. Active imobilizate 4.240 5.830 4. Stocuri 2.961 3.438

Se cere să se determine modificarea ratei de finanţare a stocurilor.

Rezolvare Rata de finanţare a stocurilor reflectă ponderea în care fondul de

rulment finanţează stocurile:

100Stocuri

FRRst ⋅=

( ) %91,70100438.3438.2100

438.3830.5908.1360.6Rf

1st =⋅=⋅−+

=

( ) %23,66100961.2961.1100

961.2240.4901300.5Rf

0st =⋅=⋅−+

=

%68,4%23,66%91,70RfRfRf01 ststst +=−=−=Δ



1. Capital propriu 7.500 8.000 2. Datorii totale, din care: 5.800 6.500 3. – datorii pe termen mediu şi lung 4.000 5.000

Se cere să se determine modificarea ratei stabilităţii financiare.

Rezolvare Rata stabilităţii financiare se calculează pe baza relaţiei:

100p

CpRsf ⋅=

unde: Cp – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adaugă datoriile pe termen lung;

p – pasivul bilanţului.


191

( ) %65,89100500.14000.13100

500.6000.8000.5000.8R

1sf =⋅=⋅++

=

( ) %46,86100300.13500.11100

800.5500.7000.4500.7R

0sf =⋅=⋅++

=

%18,3%47,86%65,89RRR01 sfsfsf +=−=−=Δ



1. Capital propriu 15.000 16.000 2. Datorii totale, din care: 11.600 13.000 3. – datorii pe termen mediu şi lung 8.000 10.000

Se cere să se determine modificarea ratei autonomiei financiare la termen.

Rezolvare Rata autonomiei financiare la termen se determină cu relaţiei:

100CpCprRaft ⋅=

unde: Cp – capitalul propriu; Cpr – capitalul permanent.

%54,61100000.26000.16100

000.10000.16000.16R

1aft =⋅=⋅+

=

%22,65100000.23000.15100

000.8000.15000.15R

1aft =⋅=⋅+

=

%68,3%22,65%54,61RRR01 aftaftaft −=−=−=Δ


192

5. ANALIZA RISCULUI Formele pe care le îmbracă riscul sunt diverse, putându-se mani-

festa mai intens sau mai puţin intens la nivelul firmei.

5.1. Analiza riscului de exploatare (economic)

Riscul de exploatare exprimă flexibilitatea rezultatului din exploatare. Aprecierea riscului de exploatare (sau economic) se realizează cu ajutorul pragului de rentabilitate de exploatare după relaţia:

mcvPR r

Cf

VeCv1

CfVe =−

=

unde: VePR – venituri de exploatare aferentă pragului de rentabilitate; Cf – costuri fixe totale; Cv – costuri variabile totale; rmcv – rata marjei costurilor variabile în veniturile de exploatare.

Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea riscului economic sunt următorii: a) indicatorul de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (IPOZ), care

se determină astfel: – în mărimi absolute: IPOZ = Ve – VePR – în mărimi relative:

PR

PR2Po Ve

VeVe%I

−=

b) momentul realizării pragului de rentabilitate (PM), numit şi

punct mort, calculat cu relaţia: ( );zile TVe

VeP PR

M ×=


193

c) coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al

exploatării, calculat cu relaţia: Pe

CfPeVeVe

Ve%Ve%PeK

PRE

+=

−=

ΔΔ

=

în care:

0

01

0 PePePe

PePe%Pe

−=

Δ=Δ – variaţia relativă a

profitului din exploatare;

0

01

0 VeVeVe

VeVe%Ve

−=

Δ=Δ – variaţia relativă a

venitului din exploatare. Datele pentru calculul indicatorilor specifici riscului economic şi

valoarea acestora sunt prezentate în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1

Calculul riscului economic – lei –

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori P0 P1 Simbol 1. Venituri din exploatare 122.874 182.044 Ve 2. Cheltuieli de exploatare 111.869 156.165 Che 3. Profit din exploatare 11.005 25.879 Pe = Ve – Che 4. Cheltuieli variabile totale 95.088 132.741 Cv 5. Cheltuieli fixe totale 16.780 23.425 Cf 6. Marja cheltuielilor

variabile 27.786 49.303 Mev = Ve – Cv

7. Rata marjei cheltuielilor 22,61 27,08 rmev = MCv/Ve 8. Pragul de rentabilitate 72.215 86.503 VePR = Cf /rmev 9. Indicatorul de poziţie – absolut 48.659 95.541 IPO2 = Ve – VePR – relativ 65,59 110,47 IPO2% = IPO2 /VePR

10. Momentul realizării pragului (zile)

220 173 PM = (VePR /Ve) 365

11. Coeficientul de elasticitate

2,5252 1,9052 KE = Ve /(Ve – VePR)

În ultimul an de analiză, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea

ce priveşte riscul economic, deoarece indicatorul de poziţie, care exprimă rezerva faţă de pragul de rentabilitate, este de 110,47%, ceea ce înseamnă că veniturile de exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate. Momentul realizării programului de rentabilitate este de 173 zile, comparativ cu durata de 223 zile din perioada precedentă. Valoarea mică a coeficientului de elasticitate (KE < 6) indică o situaţie confortabilă.


194

5.2. Analiza riscului financiar Riscul financiar evaluează capacitatea firmei de a menţine echili-

brul financiar. Aprecierea riscului financiar se realizează prin pragul de

rentabilitate financiar, calculat după relaţia: ( )

mcv

FPRE r

ChdCf

VeCv1

VfChfCfV +=

−

−+=

unde: Chd – cheltuieli cu dobânzile; Chf – cheltuieli financiare; Vf – venituri financiare.

Evaluarea riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate financiară se face cu aceiaşi indicatori ca şi în cazul riscului economic.

Datele necesare analizei riscului financiar şi rezultatele obţinute pentru indicatorii specifici riscului financiar sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2 Calculul riscului financiar


crt. Indicatori P0 P1 Simbol 1. Venituri de exploatare 122.874 182.044 Ve 2. Cheltuieli de exploatare 111.869 156.165 Che 3. Profit din exploatare 11.005 25.879 Pe = Ve – Che 4. Cheltuieli variabile totale 95.088 132.741 Cv 5. Cheltuieli fixe totale 16.780 23.425 Cf 6. Cheltuieli cu dobânzi 1.093 2.082 Chd 7. Marja cheltuielilor 27.786 49.303 Mev = Ve – Cv 8. Rata marjei

cheltuielilor variabile 22,61 27,08 rmcv = Mev /Ve

9. Pragul de rentabilitate financiară

79.049 94.191 ( ) mcvfPR rChdCfVe +=

10. Indicatorul de poziţie – absolut 43.825 87.853 IP02 = Ve – VePR – relativ 55,44 93,27 IP02 % = IP02 /VePR

11. Momentul realizării pragului

235 189 PM = (VePR / Ve) 365

12. Coeficientul de elasticitate

2,8037 2,0721 KE = Ve / (Ve – VePR)

În ultimul an, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea ce priveşte riscul financiar, deoarece indicatorul de poziţie este mult peste valoarea de 20%.


195

Momentul realizării pragului de rentabilitate financiară a scăzut de la 235 zile, în perioada precedentă, la 189 zile în perioada curentă. Valoarea mică a coeficientului de elasticitate (Ke < 6) indică o situaţie favorabilă.

5.3. Analiza riscului de faliment

Pentru aprecierea riscului de faliment vom utiliza metoda scorurilor, care are ca obiectiv punerea la dispoziţie a unor modele predictive pentru evaluarea acestui risc.

Modelul Altman se bazează pe următoarea funcţie:

Z = 3,3 x R1 + 1,0 x R2 + 0,6 x R3 + 1,4 x R4 + 1,2 x R5

Interpretarea valorilor funcţiei:

Valoarea funcţiei Situaţia riscului de faliment Z < 1,8 Situaţie critică, spre faliment

1,8 ≤ Z ≤ 3 Riscul de faliment este într-o marjă normală Z > 3 Riscul de faliment este aproape inexistent

În vederea calculării riscului de faliment, vom aplica modelul Altman, datele necesare şi rezultatul obţinut fiind prezentate în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3 Modelul Altman

Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori UM P0 P1 Simbol

1. Activ total lei 37.051 56.857 At 2. Cifra de afaceri lei 116.331 180.772 Ca 3. Profit reinvestit lei 5.494 11.881 Pr 4. Capital propriu lei 24.426 36.059 Cp 5. Datorii totale lei 12.625 20.797 Dt 6. Profit brut lei 11.158 25.925 Pb 7. Active circulante lei 17.396 32.402 Ac 8. R1 – rata rentabilităţii economice % 30% 46% Pb/At 9. R2 – viteza de rotaţie a activului % 314% 318% Ca/At 10. R3 – autonomia financiară % 193% 173% Cp/Dt 11. R4 – rata profitului reinvestit % 15% 21% Pr/At 12. R5 – rata activelor circulante % 47% 57% Ac/At 13. Z = 3,3 · R1 + 1,0 · R2 + 0,6 · R3 +

+1,4 · R4 + 1,2 · R5

- 5,5833 6,1209 Z

Valoarea funcţiei Z arată o situaţie favorabilă, riscul de faliment fiind

aproape inexistent.


196

PROBLEME REZOLVATE 1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Indicatori Simbol U M Produs P1

Produs P2

Produs P3 TOTAL

Cantitate vândută

qi buc 10.000 5.000 23.000 –

Preţ unitar de vânzare

pi lei/bc 7 12 8 –

Cost variabil unitar

cvi lei/bc 5 9 6 –

Cheltuieli fixe

Chf lei – – – 60.000

Venituri din exploatare

VE lei – – – 250.000

Cheltuieli de exploatare

CE lei – – – 200.000

Se cere: a) Să se determine pragul de rentabilitate şi momentul critic. b) Să se analizeze riscul economic de exploatare. c) Să se calculeze elasticitatea exploatării. d) Ştiind că valoarea dobânzilor este de 10.000 lei pe an, să se

calculeze riscul financiar.

Rezolvare a) Determinarea pragului de rentabilitate Cu datele din tabelul de mai sus se pot determina următorii

indicatori intermediari:

Indicatori Simbol U M Produs P1

Produs P2

Produs P3 TOTAL

Cifra de afaceri

CA lei 70.000 60.000 184.000 314.000

Cheltuieli variabile

Chv lei 50.000 45.000 138.000 233.000

Cheltuieli fixe

Chf lei – – – 60.000

Rezultatul exploatării

RE lei – – – 50.000


197

În cazul produselor eterogene, pragul de rentabilitate se determină valoric (CAcr – cifra de afaceri critică), cu relaţia:

CAChv1

ChfCAcr

−=

unde: CAChv - cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri.

594.23225796,0

000.60

000.314000.2331

000.60CAcr ==−

=

Perioada critică (momentul critic) se determină cu relaţia:

zile 267360000.314594.232T

CACAT cr

cr =⋅=⋅=

b) Analiza riscului economic de exploatare Riscul economic de exploatare poate fi evaluat cu ajutorul

indicatorului de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (Ipoz) numit şi rezerva faţă de pragul de rentabilitate, care se determină astfel:

• în mărimi absolute: Ipoz = CA – CAcr = 314.000 – 232.594 = 81.406 • în mărimi relative:

( ) %93,25594.232

594.232000.314CA

CACA%Icr

crpoz =

−=

−=

Indicatorul de poziţie exprimă capacitatea unei firme de a se adapta cerinţelor pieţei. Din analizele statistice rezultă că firma este într-o situaţie:

– instabilă, când veniturile din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu mai puţin de 10%;

– stabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu 10-20% pragul de rentabilitate;

– confortabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate.

Poziţia firmei analizate din punctul de vedere a riscului economic de exploatare este stabilă întrucât indicatorul de volatilitate este mai mare de 20%.


198

c) Calculul elasticităţii exploatării Coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al

exploatării exprimă variaţia profitului din exploatare (Pe) la creşterea cu o unitate a veniturilor din exploatare şi se calculează cu ajutorul relaţiei următoare:

( ) crVeVeVe

%Ve(%)PeKE

−=

ΔΔ

=

86,3406.81000.314

594.232000.314000.314KE ==−

=

d) Analiza riscului financiar Aprecierea riscului financiar se face prin pragul de rentabilitate

financiar, determinat astfel:

CAChv1

ChdChfCAfcr

−

+=

unde: Chd – cheltuielile cu dobânzile.

360.27125796,0

000.70

000.314000.2331

000.10000.60CAfcr ==

−

+=

11,311360000.314360.271T

CACAT cr

cr =⋅=⋅=

Indicatorul de poziţie (Ipoz)

640.42360.271000.314CACAI crfpoz =−=−=

( ) %7,15100360.271

640.42100CA

CACA%Icr

crfpoz =⋅=⋅

−=

Coeficientul de elasticitate

( ) 36,7640.42000.314

VeVeVe

%Ve(%)PeKE

cr

==−

=ΔΔ

=

Efortul de rambursare a dobânzilor bancare creşte pragul critic al cifrei de afaceri la 271.360 lei şi scade indicatorul de poziţie la 15,7%, valoare care conferă firmei o situaţie relativ stabilă.


199


Indicatori Simbol U M Firma 1 Firma 2 Firma 3 Active circulante AC lei 75.000 65.000 140.000 Active imobilizate AI lei 75.000 255.000 150.000 Amortizări Am lei 30.000 15.000 10.000 Dobânda anuală rd % 15% 15% 15% Credit D lei 10.000 10.000 10.000 Cheltuieli cu personalul

Chp lei 30.000 20.000 15.000

Producţia exerciţiului

Qe lei 100.000 90.000 80.000

Consumul de la terţi

C lei 30.000 25.000 20.000

Marja comercială Mc lei 1.000 900 700 Subvenţii de exploatare

Sbex lei 3.000 10.000 12.000

Se cere să se analizeze riscul financiar al firmelor şi să se indice

care dintre acestea nu prezintă risc pentru contractarea unui credit de 10.000 lei, cu rata anuală a dobânzii de 15% (se face abstracţie de impozite, taxe şi provizioane).

Rezolvare Se determină levierul financiar şi corelaţiile dintre rata rentabilităţii

financiare, rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii bancare. Rezultatele intermediare necesare calculelor sunt date în tabelul următor:

Indicatori Simbol U M Firma 1 Firma 2 Firma 3 Valoarea adăugată VA lei 71.000 65.900 60.700 Excedentul brut de exploatare

RBE lei 44.000 55.900 57.700

Activ total AT lei 150.000 320.000 290.000

unde: VA = Qe – C + Mc RBE = VA + Sbex – Chp AT = AC + AI


200

Rezultatele calculelor sunt cele din tabelul de mai jos:

Indicatori Simbol U M Firma 1 Firma 2 Firma 3 Capital propriu Cpv lei 140.000 310.000 280.000 Rezultatul exploatării

RE lei 14.000 40.900 47.700

Cheltuieli financiare

Chf lei 1.500 1.500 1.500

Rezultatul exerciţiului

P lei 12.500 39.400 46.200

Rentabilitatea economică

re % 8,33 12,31 15,93

Rentabilitatea financiară

rf % 7,85 12,22 15,96

ANALIZA RISCULUI FINANCIAR

firma în dificultate

firma în dificul-

tate

firmă care respectă

corelaţiile unde: Cpr = AT – D

RE = RBE – Am Chf = rd • D P = RE – Chf re = P/AT

( )CpvDrReReRf d ⋅−+=

( ) ( ) %85,7000.140000.101533,833,8Rf 1 =⋅−+=

( ) ( ) %22,12000.310

000.101531,1231,12Rf 2 =⋅−+=

( ) ( ) %96,15000.280

000.101593,1593,15Rf 3 =⋅−+=

Singura firmă care respectă corelaţiile necesare acordării creditului de 10.000 lei cu dobânda de 15% pe an este firma 3:

Re > rd respectiv 15,93% > 15% Rf > Re respectiv 15,96% > 15,93%


201


Indicatori Simbol U M Produs

P1 Produs

P2 Produs

P3 TOTAL

1. Cantitate vândută

qi buc 100 200 500 –

2. Preţ unitar de vânzare unitar

pi lei 10 15 45 –

3. Cost variabil unitar

cv lei 6 9 25 –

4. Cheltuieli fixe Chf lei – – – 10.000 5. Venituri din exploatare

VE lei – – – 30.000

6. Cheltuieli de exploatare

CE lei – – – 25.000

Se cere să se determine pragul de rentabilitate.

Rezolvare

( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )

841.224378,0000.10

5622,01000.10

500.26900.141

000.10

500.22000.3000.1500.12800.16001

000.10455001520010100

25500920061001

000.10

CAChv1

ChfCAcr

==−

=−

=

++++

−=

=

⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅

−=

−=

4. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus

(problema 3). Se cere să se determine perioada critică necesară fundamentării analizei riscului economic.

Rezolvare

zile 310360500.26841.22T

CACAT cr

cr =⋅=⋅=


202

5. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus (problema 3). Se cere să se determine indicatorul de poziţie în mărime absolută şi în mărime relativă şi să se interpreteze rezultatele obţinute.

Rezolvare 659.3841.22500.26CACAI crpoz =−=−=

( ) %16100841.22

659.3100CA

CACA%Icr

crpoz =⋅=⋅

−=

Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie

stabilă deoarece cifra de afaceri depăşeşte cu 16% pragul de rentabilitate. 6. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus

(problema 3). Se cere să se determine coeficientul de levier al exploatării necesare fundamentării analizei riscului economic.

Rezolvare

24,7659.3500.26

841.22500.26500.26

CACACAKE

cr

==−

=−

=

Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie relativ stabilă, coeficientul de elasticitate fiind mai mic decât 11 (KE < 11).

7. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus

(problema 3). Ştiind că nivelul cheltuielilor cu dobânzile este de 500 lei, să se caracterizeze poziţia firmei pe baza rezultatelor analizei riscului financiar.

Rezolvare • 984.23

4378,0500.10

500.26900.141

500000.10

CAChv1

ChdChfCAfcr ==

−

+=

−

+=

• 516.2984.23500.26CACAI fcrpoz =−=−=

( ) %49,10100984.23516.2

CACACA%I fcr

fcr

poz =⋅=−

=


203

• zile 325360500.26984.23T

CACAT

fcr

cr =⋅=⋅=

• 5,106,25

500.26CACA

CAKE fcr

==−

=

Din analiza efectuată rezultă că producţia critică are o valoare de

23.984 lei, care va fi atinsă în a 325-a zi. Plusul de producţie de 1.143 lei, generat de diferenţa între pragul de rentabilitate economic şi cel financiar, va trebui să acopere cheltuielile suplimentare cu dobânzile la creditul solicitat (500 lei).

Firma se află într-o situaţie stabilă, generată de faptul că cifra de afaceri depăşeşte cu 10,49% cifra de afaceri critică, iar coeficientul de elasticitate se încadrează în limita de până la valoarea 11 (KE = 10,5%).


204

Redactor: Lucia PLENICEANU Tehnoredactor: Marcela OLARU Coperta: Marilena BĂLAN GURLUI Bun de tipar: 25.05.2006. Coli de tipar: 12,75 Format: 16/70×100 Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti, sector 6, O.P. 16 Tel / Fax: 316.97.90; www.SpiruHaret.ro e-mail: [email protected]


203

TESTE-GRILĂ TRUE/FALSE 1. Analiza calităţii la nivel de firmă se efectuează cu ajutorul

preţului mediu de vânzare. 2. Analiza calităţii la nivel de produs se efectuează cu ajutorul

următorilor coeficienţi: coeficientul mediu de calitate pe produs ( )iK determinat pe baza indicilor claselor de calitate; coeficientul mediu de calitate ( )ieK , determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă; preţul mediu de vânzare ( )ip .

3. Pentru dimensionarea activităţii de producţie a întreprinderii

se utilizează indicatorii: profitul, rentabilitatea economică, rentabilitatea resurselor consumate, rentabilitatea comercială şi rentabilitatea financiară.

4. Valoarea adăugată exprimă măsura bogăţiei realizate de

activitatea întreprinderii. 5. Producţia exerciţiului este formată din valoarea produselor

destinate livrării. 6. Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din

vânzarea produselor şi mărfurilor într-o perioadă determinată. 7. Producţia marfă fabricată reprezintă valoarea produselor finite

şi semifabricatelor destinate livrării, valoarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate.


204

8. Metoda balanţieră se aplică numai în cazul în care între factorii de influenţă şi rezultatul analizat există relaţia de sumă şi diferenţă.

9. Indicele corelaţiei dintre creşterea salariului mediu şi creşterea

productivităţii muncii este mai mare decât 1. 10. Riscul de exploatare scade pe măsură ce indicatorul de

poziţie faţă de pragul de rentabilitate este mai mare decât zero. 11. Profitul este o sursă de autofinanţare a creşterii firmei. 12. Rezultatul brut al exploatării se poate determina prin

diferenţa dintre veniturile monetare şi cheltuielile monetare.

13. Relaţia: ∑ ∑∑

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

pqcq

1pqv

vv semnifică rata rentabilităţii

comerciale. 14. Modelul care stă la baza analizei profitului pe produs poate

fi redat sub forma: π = qv(p–c). 15. Ordinea de influenţă a factorilor asupra modificării profitului

pe produs este următoarea: volumul fizic al producţiei obţinute, costurile unitare şi preţul mediu de vânzare unitar.

16. Relaţia: 100cq

cqpq

v

vv ⋅−

∑∑∑ semnifică rata rentabilităţii

economice. 17. Ordinea de influenţă a factorilor asupra rentabilităţii

resurselor consumate este următoarea: structura producţiei vândute, preţurile medii de vânzare pe unitatea de produs, costurile unitare.


205

18. Rata rentabilităţii financiare reflectă corelaţia dintre profitul net, ca venit al acţionarilor şi activul total.

19. Volumul fizic critic al producţiei (qcr) se calculează pe baza

următoarei relaţii: mbvcfqcr = , în care: cf reprezintă suma

cheltuielilor fixe pe produs, iar mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de produs.

20. Capitalul economic al unei firme este format din imobilizări

corporale, imobilizări financiare şi fondul de rulment. 21. Criteriul principal în orientarea plasamentului de capital îl

constituie corelaţia dintre rata rentabilităţii financiare, rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii.

22. Rata stocurilor arată ponderea pe care o deţin stocurile în

cadrul patrimoniului firmei. 23. O situaţie normală în activitatea unei firme impune

următoarea corelaţie între indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele modificării nivelului stocului (IS): ICA > IS.

24. Relaţia: 100p

Cp × , în care: Cp reprezintă capitalul

permanent, p – pasivul bilanţului, semnifică rata autonomiei financiare globale.

25. Rata autonomiei financiare la termen reflectă proporţia în

care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente. 26. Patrimoniul net se calculează ca sumă a surselor de finanţare

a acestuia: capital social, rezerve, rezultatul reportat, fonduri proprii, alte surse.

27. Marja de securitate a unei firme exprimă numărul de zile în

care fondul de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri.


206

28. Dacă necesarul de fond de rulment este negativ poate

reprezenta pentru firmă o situaţie pozitivă în următoarele condiţii: accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor; angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxante.

29. Relaţia de calcul: ( ) ( )T

CAVVIE 1

01 −= reflectă modul de

analiză al eliberării (imobilizării) de capital, ca urmare a modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante.

MULTIPLE CHOICE 1. Cifra de afaceri reprezintă: a) veniturile din exploatare; b) suma totală a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor

într-o perioadă determinată; c) încasări din vânzări de mărfuri şi produse; d) producţia marfă vândută şi încasată din activitatea de bază şi

alte activităţi; e) producţia livrată din activitatea de bază. 2. Pe baza indicatorilor: - lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1

1. Număr mediu de personal 150 125 2. Producţia exerciţiului 20.000 24.000 3. Cifra de afaceri 21.000 22.500

Influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a) – 8.000 lei; b) +10.000 lei; c) + 7.700 lei; d) + 14.000 lei; e) – 15.000 lei.


207

3. Pe baza indicatorilor: - lei -


1. Număr mediu de salariaţi 460 400 2. Număr mediu de ore lucrate 2.200 2.180 3. Cifra de afaceri medie orară 40 42

Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de: a) + 6.000 lei; b) + 5.500 lei; c) – 5.600 lei; d) – 6.090 lei; e) + 6.200 lei. 4. Pe baza indicatorilor: - lei -

Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Numărul mediu de salariaţi 250 225 2. Producţia exerciţiului 40.000 48.000 3. Cifra de afaceri 42.000 45.000

Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri este de: a) – 5.000 lei; b) – 7.000 lei; c) + 6.000 lei; d) + 4.500 lei; e) – 4.200 lei. 5. Pe baza indicatorilor:


1. Numărul mediu de salariaţi 200 170 2. Producţia exerciţiului 25.190 24.640 3. Cifra de afaceri 24.480 23.276

Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri este de:

a) + 520 lei;


208

b) + 600 lei; c) – 670 lei; d) + 720 lei; e) – 820 lei. 6. Valoarea adăugată se defineşte ca fiind: a) diferenţa dintre veniturile de exploatare şi cheltuielile de

exploatare; b) volumul total de activitate al firmei; c) creşterea (plusul) de bogăţie obţinută prin activitatea tehnico-

productivă a firmei; d) diferenţa dintre producţia exerciţiului şi cheltuielile totale; e) plusul de încasări din vânzările firmei. 7. Pe baza indicatorilor:


1. Producţia exerciţiului 83.200 88.000 2. Fondul total de timp de muncă

(ore) 2.080.000 2.000.000

3. Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului (lei)

0,45 0,50

Influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate este de: a) – 1.440 lei; b) + 1.200 lei; c) – 1.635 lei; d) + 850 lei. 8. Pe baza indicatorilor:


1. Producţia exerciţiului 7.776 8.400 2. Fondul total de timp de muncă (ore) 432.000 420.000 3. Valoarea medie adăugată la 1 leu

producţie (lei) 0,59 0,60


209

Influenţa productivităţii muncii orare asupra valorii adăugate

este de: a) + 495,6 lei; b) + 670 lei; c) + 420 lei; d) – 515 lei; e) + 600 lei. 9. Indicele producţiei exerciţiului = 104%; Indicele valorii adăugate = 102%; Indicele cifrei de afaceri = 106%. Înseamnă că: a) s-au redus consumurile intermediare şi stocul de produse finite; b) s-a redus stocul de producţie în curs de execuţie şi a crescut

stocul de produse finite; c) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus

stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei; d) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus

stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei; e) a crescut cifra de afaceri şi s-a redus stocul de produse finite. 10. Pe baza indicatorilor:


1. Producţia exerciţiului 84.000 89.250 2. Consumuri intermediare 67.200 68.775

Influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la

1 leu producţie a exerciţiului asupra valorii adăugate este de: a) + 3.000 lei; b) + 8.000 lei; c) + 4.300 lei; d) + 2.625 lei; e) + 5.600 lei.


210

11. Influenţa modificării structurii producţiei exerciţiului asupra valorii adăugate este de „+ 10.000 lei”. Această situaţie semnifică:

a) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu producţie mai mare decât media valorii adăugate la 1 leu producţie pe întreprindere;

b) scăderea valorii adăugate pe produs; c) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu

producţie mai mică faţă de media valorii adăugate pe întreprindere;

d) scăderea ponderii produsului cu valoare adăugată la 1 leu producţie sub media efectivă pe întreprindere;

e) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată unitară mai mică decât media valorii adăugate pe întreprindere.

12. Pe baza relaţiei valoare adăugată/cifră de afaceri se

determină: a) contribuţia factorului uman la formarea cifrei de afaceri; b) contribuţia factorului uman la formarea valorii adăugate; c) gradul de folosire a capacităţii de producţie; d) gradul de integrare pe verticală; e) gradul de valorificare a producţiei fabricate. 13. Indicele producţiei exerciţiului (Qe) = 102%; Indicele valorii adăugate (Qa) = 105%; Indicele numărului de personal (Ns) = 98%. Rezultă:

a) creşterea productivităţii muncii şi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpărătorilor);

b) scăderea productivităţii muncii şi reducerea ponderii consumurilor intermediare;

c) scăderea productivităţii muncii şi creşterea ponderii consumurilor intermediare;

d) sporirea productivităţii muncii şi creşterea ponderii consumurilor intermediare;

e) scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii.


211

14. Relaţia: ( )011 hh1S WWtN −⋅ , în care: SN reprezintă

numărul mediu de salariaţi; t - timpul de muncă mediu pe salariat; hW - productivitatea medie anuală a muncii, semnifică:

a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra cifrei de afaceri;

b) influenţa variaţiei timpului de muncă mediu pe salariat asupra cifrei de afaceri;

c) influenţa variaţiei productivităţii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri;

d) influenţa variaţiei volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri;

e) influenţa variaţiei productivităţii medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.

15. Pe baza relaţiei: ,QfCA

QfCA

sNQfsN

0

0

1

1

1

11 ⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅ în care: SN

reprezintă numărul mediu de salariaţi; Qf - producţia marfă fabricată; CA - cifra de afaceri, semnifică:

a) influenţa variaţiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;

b) influenţa variaţiei gradului de înzestrare a forţei de muncă asupra cifrei de afaceri;

c) influenţa variaţiei numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri;

d) influenţa variaţiei gradului de valorificare a producţiei marfă asupra cifrei de afaceri;

e) influenţa variaţiei productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri.

16. Coeficientul mediu generalizat al calităţii se determină cu

relaţia:

a) 100

KggK ii∑=


212

b) 100

pggK ii∑=

c) 100

KeggK ii∑=

d) 100

KggK ii∑=

e) ∑∑=

i

ii

qKq

gK

(unde: gi reprezintă structura producţiei fabricate pe produse (sau pe clase de calitate); iK - coeficientul mediu de calitate pe produs; Ki - coeficientul clasei de calitate „i”; Kei - coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”; pi - preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”).

17. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele

stocurilor de produse finite 110%. Aceasta reprezintă: a) creşterea stocurilor şi încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor; b) reducerea volumului de activitate, fapt care generează sporirea

stocurilor; c) creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor; d) creşterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionării; e) creşterea stocurilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a acestora.

18. Pe baza indicatorilor:


1. Cheltuieli variabile 80.000 82.000 2. Cifra de afaceri 130.000 142.000 3. Indicele preţurilor de vânzare - 105% 4. Indicele costurilor variabile - 104%


213

Influenţa cheltuielilor variabile pe unitatea de produs asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de:

a) + 22,21 lei; b) + 25,45 lei; c) + 32,40 lei; d) – 24,30 lei; e) – 18,75 lei. 19. Pe baza indicatorilor: - lei -


1. Cheltuieli materiale 40.000 46.000 2. Cifra de afaceri 80.000 94.600 3. Indicele preţurilor de vânzare - 110% 4. Indicele costurilor (materiale) - 115%

Influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de:

a) – 42,29 lei; b) – 52,35 lei; c) + 35,30 lei; d) + 40,30 lei; e) – 37,50 lei. 20. Factorii direcţi de influenţă a cheltuielilor materiale la

1000 lei cifră de afaceri în ordinea de analiză sunt: a) cifra de afaceri, structura şi preţul materialelor; b) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale pe unitate

de produs; c) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu

cifră de afaceri; d) structura, cheltuielile materiale pe produs, preţul

materialelor; e) volumul producţiei, costul materialelor, preţul de vânzare.


214

21. Pe baza indicatorilor: - lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1

1. Cifra de afaceri 55.000 58.000 2. Cheltuieli aferente 50.500 52.240 3. Indicele preţurilor - 110% 4. Indicele costurilor - 112%

Influenţa structurii asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de:

a) – 33,57 lei; b) + 33,57 lei; c) – 40,30 lei; d) + 48,20 lei; e) – 52,35 lei. 22. Pe baza indicatorilor: - lei -

Nr. crt. Indicatori 1. Cifra de afaceri din perioada curentă 60.000 2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000 3. din care: variabile 35.800 4. Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare 63.000

Nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) 853,81 lei; b) 870,20 lei; c) 795,50 lei; d) 820,20 lei; e) 810,15 lei. 23. Pe baza indicatorilor:


1. Cheltuieli variabile 30.000 35.000 2. Cifra de afaceri 70.000 75.000 3. Indicele preţurilor de vânzare - 105% 4. Indicele costurilor - 102%


215

Influenţa structurii asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri este de:

a) + 55,22 lei; b) + 51,82 lei; c) – 49,50 lei; d) – 58,37 lei; e) + 60,25 lei. 24. Pe baza indicatorilor: - lei -

Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Cifra de afaceri 48.000 52.800 2. Cheltuieli aferente 38.400 42.504 3. Indicele preţurilor de vânzare - 106% 4. Indicele costurilor - 107%

Influenţa costului asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de:

a) – 43,33 lei; b) + 52,67 lei; c) + 38,57 lei; d) + 42,12 lei; e) – 57,67 lei. 25. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 80%;

cantitatea fabricată creşte cu 2%; costul produsului se modifică cu: a) + 2,20 %; b) – 1,30 %; c) – 1,20 %; d) + 2,00 % e) – 0,39 %

26. Pe baza indicatorilor: - lei -


1. Cifra de afaceri 70.000 72.500 2. Cheltuieli cu amortizarea 16.250 19.250


216

Influenţa sumei amortizării asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri este de:

a) – 25,15 lei; b) + 41,38 lei; c) + 50,25 lei; d) – 35,12 lei; e) + 55,18 lei 27. Influenţa modificării costurilor unitare asupra cheltuielilor la

1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul prevăzut este „– 18 lei”. Aceasta reprezintă:

a) situaţie pozitivă, datorită creşterii preţurilor produselor faţă de nivelul prevăzut;

b) situaţie negativă, datorită modificării costurilor unitare în funcţie de oferta de pe piaţă a materiilor prime;

c) situaţie pozitivă, datorită scăderii costurilor unitare faţă de nivelul prevăzut;

d) situaţie negativă, datorită scăderii costurilor unitare la majoritatea produselor faţă de nivelul prevăzut;

e) situaţie pozitivă, datorită creşterii costurilor unitare faţă de nivelul prevăzut.

28. Indicele cheltuielilor fixe = 105 % Indicele cifrei de afaceri = 108 % Modificarea procentuală a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei

cifră de afaceri a fost de: a) +3,55 % b) +2,35 % c) – 1,45% d) – 2,78 % e) – 3,65 % 29. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare

decât indicele productivităţii muncii. Aceasta reprezintă: a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă; b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;


217

c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;

d) ineficienţa utilizării factorului muncă; e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.

30. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 75%;

cantitatea fabricată creşte cu 5%. Costul produsului se modifică cu: a) + 2,20 %; b) – 1,30 %; c) + 2,50 %; d) – 1,19 % e) + 3,00 %

31. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decât

indicele productivităţii muncii. Aceasta înseamnă: a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă; b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor; c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de

afaceri; d) ineficienţa utilizării factorului muncă; e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.

32. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada

precedentă) = 108,5%; coeficientul de corelaţie prevăzut

9821,0II

W

S =⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛. Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor

cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele aferente pot să se modifice cu:

a) + 6,56 %; b) + 5,20 %; c) + 4,20 %; d) + 7,50 % e) + 8,20 %


218

33. Modelul utilizat în analiza factorială a cheltuielilor fixe este

1000pqv

C1000CACC ff

f ⋅⋅

=⋅=∑

,

reprezentând cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri (unde: qv - cantitatea vândută; Cf - cheltuieli fixe; p - preţul unitar al produsului). Ordinea de influenţă a factorilor este următoarea:

a) qv; p; Cf; b) qv; Cf; p; c) p; Cf; qv; d) Cf; p; qv.

34. Relaţia ( ) 0hh1 vaWWT 01 ⋅− , în care: T reprezintă timpul total de muncă; hW - productivitatea medie orară; va - valoarea adăugată ce revine la 1 leu producţie, semnifică:

a) influenţa variaţiei productivităţii medii orare asupra valorii adăugate;

b) influenţa variaţiei numărului mediu de ore asupra valorii adăugate;

c) influenţa variaţiei ponderii cheltuielilor cu materialele asupra valorii adăugate;

d) influenţa globală a factorilor asupra valorii adăugate; e) influenţa variaţiei numărului mediu de angajaţi asupra valorii

adăugate. 35. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuielile

la 1000 lei venituri totale se determină cu relaţia:

a) 1000v

cR n

1ii

n

1ii

ct ⋅=∑

∑

=

=

b) 100

rgR

ci

n

1ii

ct

⋅=∑=


219

c) 1000VeceR i

ct ⋅=

d) 1000ve

ceR n

1ii

n

1ii

ct ⋅=∑

∑

=

=

e) 100

rgR

ice

n

1ii

ct

⋅=∑=

(unde: ∑=

n

1iic reprezintă suma cheltuielilor pe categorii de activităţi;

∑=

n

1iiv - suma veniturilor pe categorii de activităţi; gi - structura

veniturilor pe categorii de activităţi; rci - rata de eficienţă a

cheltuielilor pe categorii de activităţi; ∑=

n

1iice - suma cheltuielilor de

exploatare pe categorii de activităţi; ∑=

n

1iive - suma veniturilor din

exploatare pe categorii de activităţi; icer - rata de eficienţă a

cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi). Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a + b 2) a + c 3) a + d 4) b + c 5) b + d


220

36. Relaţia: 1000pqvcqv

1000pqvcqv

00

00

01

01 ⋅⋅

⋅−⋅

⋅

⋅

∑∑

∑∑

în care: qv reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; p – preţurile medii de vânzare unitare; c – costurile complete unitare, are următoarea semnificaţie:

a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare; b) influenţa variaţiei costurilor unitare asupra cheltuielilor la

1000 lei cifră de afaceri; c) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor la

1000 lei cifră de afaceri; d) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra

cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; e) influenţa structurii veniturilor din exploatare asupra

cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;

37. Relaţia: 1000pqcvq

1000pqcvq

01

01

11

11 ⋅⋅

⋅−⋅

⋅

⋅

∑∑

∑∑

în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; cv – costurile variabile unitare; p – preţurile medii de vânzare unitare, are următoarea semnificaţie:

a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;

b) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;

c) influenţa variaţiei costurilor variabile unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;

d) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor varia-bile la 1000 lei cifră de afaceri;

e) influenţa variaţiei factorilor strategici asupra cheltuielilor va-riabile la 1000 lei cifră de afaceri.


221

38. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare se poate realiza cu ajutorul următoarelor modele:

a) 1000VCfCf

e

e1000e ⋅=

b) 1000CACfCf 1000

e ⋅=

c) 1000pqv

CfCf 1000e ⋅

⋅=∑

d) CA

10000

1000e I

1CfCf ⋅=

e) CA

100001000

11000e I

CfCfCf ⋅=

(unde: Cfe reprezintă suma cheltuielilor fixe din exploatare; Ve – suma veniturilor din exploatare; Cf – cheltuieli fixe; CA – cifra de afaceri; ICA – indicele cifrei de afaceri).

39. Relaţia: 1000pqv

Cmqv1000

pqv

Cmqv

11

01

11

11

i

n

1ii

i

n

1ii

i

n

1ii

i

n

1ii

⋅⋅

⋅−⋅

⋅

⋅

∑

∑

∑

∑

=

=

=

=

în care: qvi reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; Cmi – cheltuielile materiale pe produse; pi – preţurile de vânzare pe produse, semnifică:

a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra chel-tuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;

b) influenţa variaţiei cheltuielilor materiale pe produse asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;

c) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare asupra asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;

d) influenţa variaţiei coeficientului de structură a veniturilor asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;

e) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor ma-teriale la 1000 lei cifră de afaceri.


222

40. Indicele fondului de rulment = 106% Indicele activelor imobilizate = 104% Indicele capitalului propriu = 108% Aceasta înseamnă că:

a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung;

b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung;

c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului propriu;

d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment; e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea

datoriilor pe termen mediu şi lung.

41. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este supraunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie:

a) un dezechilibru financiar; b) o incapacitate de plată; c) un risc de insolvabilitate scăzut; d) o capacitate de autofinanţare sporită; e) un fond de rulment pozitiv.

42. Pe baza relaţiei: ,TCAACV ⋅= se determină:

a) viteza de rotaţie a capitalului propriu; b) viteza de rotaţie a stocurilor; c) viteza de rotaţie a creanţelor; d) viteza de rotaţie a activelor circulante; e) rata stabilităţii financiare. 43. Se cunosc următoarele date:

Indicatori u.m. P0 P1 Cifra de afaceri lei 1.400 2.000 Active circulante, din care: – creanţe

lei 700 300

1.200 700

T = 360 zile


223

Influenţa variaţiei soldului mediu al creanţelor asupra modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante este de:

a) + 35 zile; b) + 72 zile; c) – 14 zile; d) – 20 zile; e) + 90 zile. 44. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi pasivul total; b) ca raport între stocul producţiei neterminate şi activul total; c) ca raport între stocul de materii prime şi activul total; d) ca raport între stoc şi activul total; e) ca raport între stocul de produse finite şi activul total. 45. Echilibrul financiar se realizează atunci când: a) trezoreria este negativă; b) trezoreria este zero; c) trezoreria este pozitivă; d) fondul de rulment este negativ; e) fondul de rulment este zero. 46. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului

permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifică: a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de

rulment; b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii

financiare; c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor

proprii în capitalul permanent.


224

47. Nevoia de fond de rulment poate fi definită ca fiind: a) partea din activele circulante care trebuie finanţată din

fondul de rulment; b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea

curentă; c) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele

imobilizate; d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea

activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante;

e) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung.

48. Se cunosc următoarele date:

Indicatori u.m. P0 P1 Capital propriu lei 70.400 73.800 Datorii pe termen mediu şi lung lei 10.900 11.400 Active imobilizate lei 65.100 67.300

Modificarea procentuală a fondului de rulment este: a) + 22,64%; b) – 9,49%; c) – 18,46%; d) + 3,38%; e) + 10,49%. 49. Echilibrul financiar se realizează atunci când: a) trezoreria este pozitivă; b) fondul de rulment este negativ sau zero; c) datoriile pe termen scurt sunt mai mari decât activele circulante; d) trezoreria este negativă sau zero; e) datoriile pe termen mediu şi lung sunt mai mici decât activele

circulante.


225

50. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este subunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie:

a) o incapacitate de plată; b) o capacitate de autofinanţare sporită; c) un risc de insolvabilitate scăzut; d) un fond de rulment negativ; e) un dezechilibru financiar. 51. Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1 Cifra de afaceri lei 40.500 43.200 Soldul mediu al activelor circulante lei 33.750 34.800

T = 360 zile Influenţa cifrei de afaceri asupra sumei eliberărilor

(imobilizărilor) de active circulante este de: a) + 3.000 lei; b) + 9.000 lei; c) – 9.000 lei; d) + 4.500 lei; e) + 2.250 lei.

52. Pe baza relaţiei: ,totalPasiv

permanentCapital se determină:

a) viteza de rotaţie a capitalului permanent; b) rata lichidităţii curente; c) rata solvabilităţii generale; d) rata stabilităţii financiare; e) rata autonomiei financiare. 53. Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1 Capital propriu lei 100.000 120.000 Datorii pe termen mediu şi lung lei 17.000 36.000 Active imobilizate lei 80.000 110.000


226

Modificarea procentuală a fondului de rulment a fost de: a) + 28,30%; b) + 24,32%; c) + 10,28%; d) + 5,14%; e) + 15,28%. 54. Rata finanţării imobilizărilor

bilizateActive imo

rmanentCapital pe > 1 semnifică:

a) un dezechilibru financiar; b) un risc de insolvabilitate ridicat; c) o incapacitate de plată; d) degajarea unui fond de rulment pozitiv; e) o incapacitate de autofinanţare sporită. 55. Nevoia de fond de rulment se calculează cu relaţia: a) (Stocuri + creanţe) – datorii financiare; b) Capital permanent – active circulante; c) (Stocuri + creanţe) – datorii de exploatare pe termen scurt; d) Capital permanent – datorii financiare; e) Active circulante – datorii de exploatare pe termen scurt. 56. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei

financiare globale trebuie să fie: a) mai mare de 50%; b) între 20% – 50%; c) peste 20%; d) peste 33%; e) între 33% şi 100%. 57. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi activele circulante; b) ca raport între stoc şi activul total; c) ca raport între stoc şi pasivul total; d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total; e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total.


227

58. Pe baza relaţiei: ,totalCapital

permanentCapital se determină:

a) rata lichidităţii curente; b) rata solvabilităţii generale; c) rata stabilităţii financiare; d) rata îndatorării totale; e) viteza de rotaţie a capitalului permanent. 59. Fondul de rulment se calculează cu relaţia: a) capital propriu – active circulante; b) capital permanent – active circulante; c) capital permanent – active imobilizate; d) (stocuri + creanţe) – datorii financiare; e) active circulante – datorii curente. 60. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor, a) fondul de rulment; b) necesarul de fond de rulment; c) trezoreria netă; d) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria

netă; e) disponibilul de fond de rulment. 61. O întreprindere prezintă următoarea situaţie:

5,0Stocuri

rulment de Fond= în perioada de bază (P0);

9,0Stocuri

rulment de Fond= în perioada curentă (P1).

Această situaţie semnifică: a) scăderea stocurilor fără mişcare; b) diminuarea creanţelor; c) creşterea obligaţiilor faţă de furnizori; d) diminuarea ratei de finanţare a stocurilor; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.


228

62. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Această situaţie semnifică:

a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea profitului brut; c) creşterea nevoii de fond de rulment; d) diminuarea profitului brut; e) creşterea patrimoniului firmei. 63. Pe baza relaţiei:

totalPasivpermanent Capital , se determină:

a) viteza de rotaţie a capitalului permanent; b) rata îndatorării; c) rata solvabilităţii generale; d) rata stabilităţii financiare; e) rata lichidităţii curente.

64. Pe baza datelor:

Indicatori u.m. P0 P1 Cifra de afaceri lei 60.000 66.000 Soldul mediu al activelor circulante, din care:

lei 7.500 8.070

– stocuri lei 4.500 4.770 – creanţe lei 3.000 3.300

T = 360 zile Influenţa soldului mediu al creanţelor asupra vitezei de rotaţie a

activelor circulante este de: a) – 4,00 zile; b) – 1,10 zile; c) – 1,63 zile; d) + 1,63 zile; e) + 4,00 zile. 65. Firma X prezintă următoarea situaţie: – în perioada de bază (P0) Fond de rulment/Stocuri = 0,7; – în perioada curentă (P1) Fond de rulment/Stocuri = 0,9.


229

Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) creşterea datoriilor faţă de furnizori; b) majorarea obligaţiilor; c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor; d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor. 66. Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1 Capital propriu lei 144.000 160.000 Datorii pe termen mediu şi lung lei 24.000 32.000 Active imobilizate pers. 120.000 140.000

Modificarea procentuală a fondului de rulment este de: a) – 5, 00%; b) + 7,00%; c) + 8,33%; d) + 5,00%; e) – 8, 33%. 67. Solvabilitatea unei firme presupune: a) capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la scadenţă; b) capacitatea firmei de a-şi transforma activele în disponibilităţi; c) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile faţă de stat; d) capacitatea firmei de a plăti furnizorii de materiale; e) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile bancare.

68. Pe baza relaţiei: ,bancare Credite propriu Capital

propriu Capital+

se determină: a) rata datoriilor; b) gradul de îndatorare; c) lichiditatea patrimonială; d) solvabilitatea imediată; e) solvabilitatea patrimonială.


230

69. Fondul de rulment poate fi definit astfel: a) acea parte a surselor permanente ce finanţează necesităţile

permanente; b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea

curentă; c) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe

termen lung; d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea

activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante;

e) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele imobilizate.

70. Pe baza relaţiei:(CA) creanţe de conturilor aldebitor Rulajul

mediu) (sold Creanţe ,

se determină: a) raportul de imobilizare a creanţelor; b) rata datoriilor; c) durata de folosire a surselor atrase; d) raportul creanţe-obligaţii; e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor. 71. Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligaţiilor (sold

mediu) = 112%. Înseamnă: a) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi sporirea valorii

acestora; b) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi scăderea acestora; c) creşterea surselor de finanţare a investiţiilor; d) creşterea obligaţiilor şi mărirea duratei mediei de folosire a

surselor atrase; e) creşterea obligaţiilor ca urmare a inflaţiei. 72. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.

Aceasta conduce la: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea nevoii de fond de rulment;


231

c) creşterea profitului brut; d) creşterea patrimoniului net; e) diminuarea profitului brut.

73. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este supraunitar. Această situaţie semnifică:

a) un risc de insolvabilitate; b) un dezechilibru financiar; c) degajarea unui fond de rulment pozitiv; d) degajarea unor surse pentru finanţarea investiţiilor; e) o incapacitate de plată.

74. Indicele fondului de rulment = 106%; indicele activelor imobilizate = 104%; indicele capitalului propriu = 108%.

Aceasta înseamnă că: a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea

împrumuturilor pe termen mediu şi lung; b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor

pe termen mediu şi lung; c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului

propriu; d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment; e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea

datoriilor pe termen mediu şi lung.

75. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie să fie:

a) mai mare de 50%; b) între 20% – 50%; c) peste 20%; d) peste 33%; e) între 33% şi 100%.

76. Firma X prezintă următoarea situaţie: – în perioada de bază (P0): Fond de rulment/Stocuri = 0,7; – în perioada curentă (P1): Fond de rulment/Stocuri = 0,9. Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) creşterea datoriilor faţă de furnizori; b) majorarea obligaţiilor; c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor; d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.


232

77. Pe baza relaţiei: totalPasiv

permanent Capital , se determină:

a) viteza de rotaţie a capitalului permanent; b) rata îndatorării; c) rata solvabilităţii generale; d) rata stabilităţii financiare; e) rata lichidităţii curente. 78. Pe baza relaţiei:

Creanţe (sold mediu) Rulajul debitor al conturilor de creanţe (CA)

să se determină: a) raportul de imobilizare a creanţelor; b) rata datoriilor; c) durata de folosire a surselor atrase; d) raportul creanţe-obligaţii; e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor. 79) Fondul de rulment poate fi definit astfel:

a) acea parte a surselor permanente ce finanţează necesităţile permanente;

b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea curentă;

c) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung;

d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante;

e) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele imobilizate.

80. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.

Aceasta conduce la: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea nevoii de fond de rulment; c) creşterea profitului brut; d) creşterea patrimoniului net; e) diminuarea profitului brut.


233

81. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Această situaţie semnifică:

a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea profitului brut; c) creşterea nevoii de fond de rulment; d) diminuarea profitului brut; e) creşterea patrimoniului firmei. 82. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor; a) fondul de rulment; b) necesarul de fond de rulment; c) trezoreria netă; f) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria

netă; g) disponibilul de fond de rulment. 83. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi activele circulante; b) ca raport între stoc şi activul total; c) ca raport între stoc şi pasivul total; d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total; e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total.

84. Rata finanţării imobilizărilor bilizateActive imo

rmanentCapital pe > 1

semnifică: a) un dezechilibru financiar; b) un risc de insolvabilitate ridicat; c) o incapacitate de plată; d) degajarea unui fond de rulment pozitiv; e) o incapacitate de autofinanţare sporită. 85. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului

permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifică: a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de

rulment;


234

b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii financiare;

c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor

proprii în capitalul permanent. COMPLETATION 1. Analiza economico-financiară se realizează în sensul invers al

evoluţiei reale a fenomenului economic, şi anume: de la rezultatele procesului către _______.

2. Valoarea adăugată se calculează ca diferenţă dintre valoarea producţiei exerciţiului şi _______.

3. Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută, producţia stocată şi producţia _______.

4. Relaţia: 1000M

VA⋅ , în care VA reprezintă valoarea adăugată;

M- valoarea resurselor materiale consumate, semnifică valoarea adăugată la 1 000 lei valoare …… .

5. Riscul de exploatare sau operaţional se determină cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de pragul de _______.

5. Cantitatea de resurse materiale consumată pentru obţinerea unei unităţi de produs poartă denumirea de consum …. .

6. Raportul dintre mijloacele fixe active şi mijloacele fixe este cunoscut sub denumirea de ……. .

7. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie se măsoară cu indicatorul ….. .

8. Relaţia: ( ) 0001 vahWTTT ⋅⋅−=Δ în care T reprezintă

fondul total de timp, hW - productivitatea medie orară, va - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului, semnificativă efectul modificării timpului de muncă asupra …… .

9. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi creştere a _______.


235

10. Devansarea creşterii salariului mediu de către productivitatea medie a muncii determină realizarea de economi privind cheltuielile cu _______.

11. Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenţă proporţională cu _______.

12. Cu ajutorul relaţiei: 1000pvq̂cqv⋅

⋅

⋅

∑∑ , în care qv reprezintă

cantitatea de produse vândute, c – costul unitar al produselor; p – preţul unitar al produselor se determină indicatorul _______.

13. Prin raportarea indicatorilor de măsurare a efectului la numărul mediu de salariaţi se determină următoarele forme ale productivităţii muncii: productivitatea medie anuală a muncii, productivitatea medie zilnică şi …….. .

14. Factorii care influenţează modificarea profitului pe salariat sunt: productivitatea medie anuală şi ……. .

15. Relaţia: ( )CpDftDobRe− , în care: Re reprezintă

rentabilitatea economică; Dob – costul mediu al capitalului împrumutat; Dft – datorii financiare totale; Cp – capitalul propriu, semnifică efectul …… .

16. Efectul direct al modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante poate fi o eliberare de capital, în cazul accelerării, sau o ….., în cazul încetinirii.

17. Sistemul de factori pe bază căruia se realizează analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante, exprimată în zile, este format din: cifra de afaceri şi ……. .

18. Corelaţia dintre suma creanţelor şi cea a obligaţiilor pe termen scurt şi dintre termenul mediu de imobilizare a capitalului circulant în creanţe şi termenul mediu de folosire a surselor atrase generează fluxuri băneşti care influenţează pozitiv sau negativ ……. .

19. Măsura în care activele totale pot acoperi datoriile totale se determină cu ajutorul ratei ……. .

20. Lichiditatea unei firme reflectă capacitatea acesteia de a plăti datoriile ….. .


236

21. Fluxul monetar net care reprezintă fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar poartă denumirea de …… .

22. Echilibrul financiar al unei firme se analizează cu ajutorul indicatorilor: fond de rulment, necesar de fond de rulment şi …….. .

23. Relaţia: VR1

Cf−

, în care Cf reprezintă cheltuielile fixe; VR -

rata medie a cheltuielilor variabile, reprezintă cifra de afaceri _______.

24. Relaţia: 100CAc

⋅λ

ν

, în care λ reprezintă pragul de

rentabilitate, νcCA - cifra de afaceri critică, semnifică riscul _______. 25. Metoda scorurilor constă în construirea de modele pentru

previzionarea riscului de faliment al firmei, pe baza tehnicilor analizei discriminante a caracteristicilor financiare cu ajutorul ………. .

26. Aprecierea riscului financiar se face prin …… . 27. Riscul financiar poate fi evaluat, ca şi în cazul riscului

economic, cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de …….. . 28. Coeficientul de levier al exploatării stă la baza evaluării

riscului …….. . 29. O firmă se găseşte într-o situaţie confortabilă când veniturile

din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu peste ……. .

SHORT ANSWER 1. Modelul economic reprezintă reproducerea simplificată a unor

aspecte ale realităţii. În funcţie de forma de reprezentare a fenomenului, se disting trei tipuri de modele: imitative, analogie şi simbolice. Cum se numesc modelele utilizate în analiza economico-financiară?

2. Analiza economico-financiară are o metodă proprie, care constă în parcurgerea mai multor etape. Cum se numeşte prima etapă a analizei?

3. În cazul în care factorii de influenţă sunt legaţi de rezultatul economic prin legături de tip funcţional se aplică diverse metode de calcul al influenţei factorilor asupra modificării indicatorilor analizaţi. Ce metodă


237

de calcul se aplică în cazul în care între rezultatul economic şi factorii de influenţă există o legătură de sumă sau/şi diferenţă?

4. Analiza calităţii se realizează la nivelul de produs şi la nivel de firmă. Cum se numeşte coeficientul cu ajutorul căruia se determină calitatea la nivel de firmă?

5. În cazul relaţiei de produs între factorii de influenţă, aplicarea metodei substituirilor în lanţ se realizează prin parcurgerea a trei etape de analiză. Cum se defineşte a doua etapă de analiză?

6. Metoda substituirilor în lanţ, considerată de unii autori ca fiind metoda analizei, se aplică în cazul în care între factorii de influenţă şi rezultatul analizat există relaţia de produs sau raport. Aplicarea acestei metode impune respectarea unor principii. Definiţi unul din principiile de bază care stă la baza aplicării metodei substituirilor în lanţ.

7. Analiza factorială a valorii adăugate permite punerea în evidenţă a factorilor care au determinat modificarea acestuia. Care este modelul de analiză a valorii adăugate care pune în evidenţă influenţa cheltuielilor de natură materială?

8. Cum stabiliţi influenţa valorii producţiei marfă fabricată asupra modificării producţiei marfă la 1 000 lei mijloace fixe?

9. Cum stabiliţi influenţa valorii resurselor materiale consumate asupra modificării producţiei fabricate la 1 000 lei valoare transmisă?

10. Cheltuielile materiale au o pondere însemnată în totalul cheltuielilor de exploatare. Care este indicatorul cu ajutorul căruia se analizează cheltuielile materiale aferente exploatării?

11. Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se efectuează în corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare contribuie. Care este indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor?

12. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul modelelor şi a indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi creşterea salariului mediu. Care este formula de calcul a indicelui corelaţiei?

13. Cum se determină productivitatea marginală a muncii? 14. Rentabilitatea este unul din cei mai sintetici indicatori de

exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a firmei. Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori. Care sunt cele două categorii de indicatori?


238

15. Analiza structurală a profitului are drept scop evidenţierea ponderii dinamicii rezultatelor aferente celor trei categorii de activităţi. Care sunt tipurile de activităţi care se desfăşoară în cadrul unei firme?

16. Rezultatul brut al exploatării măsoară profitul economic brut ce provine din ciclul de exploatare şi arată ce-i rămâne firmei după ce din valoarea adăugată se scad cheltuielile cu personalul şi cheltuielile cu impozitele şi taxele (cu excepţia impozitului pe profit). Ce nevoi financiare trebuie să acopere rezultatul brut al exploatării?

17. Care sunt factorii de influenţă ai ratei rentabilităţii resurselor consumate?

18. Cum se calculează cifra de afaceri critică? 19. Ce model de determinare a ratei rentabilităţii economice

cunoaşteţi? 20. Cum determinaţi indicatorul de poziţie faţă de pragul de

rentabilitate? 21. Când firma apelează la împrumuturi, condiţia ca rentabilitatea

financiară să crească este ca rentabilitatea economică să fie superioară costului mediu al capitalului împrumutat. Cum este efectul de levier în condiţiile în care rentabilitatea economică este mai mică decât rata dobânzii?

22. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor consumate?

23. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii comerciale?

24. Cum se determină rata autonomiei financiare globale? 25. Cum stabiliţi influenţa modificării cifrei de afaceri asupra duratei

unei rotaţii a activelor circulante? 26. Care sunt principalele tipuri de bilanţ folosite în analiza financiară

a firmei? 27. Cum determinaţi necesarul de fond de rulment pe baza bilanţului

financiar? 28. Care sunt criteriile de identificare a firmelor aflate în dificultate? 29 În analiza riscului de faliment prin metoda ratelor se

utilizează ratele de lichiditate, solvabilitate şi ratele de structură financiară de pasiv. Cum se determină lichiditatea patrimonială?

30. Care sunt indicatorii cu ajutorul cărora se evaluează riscul financiar?


239

Răspunsuri:

TRUE/FALSE 1 F 2 A 3 F 4 A 5 F 6 T 7 T 8 T 9 F

10 T 11 A 12 A 13 F 14 A 15 A 16 F 17 F 18 F 19 A 20 F 21 A 22 A 23 A 24 F 25 A 26 A 27 A 28 A 29 A


240

COMPLETATION 1 factori 2 consumuri intermediare 3 imobilizată 4 transmisă 5 rentabilitate 6 compoziţia tehnologică 7

100QQC

max

1p ⋅=

8 valorii adăugate 9 salariului mediu

10 salariile 11 producţia 12 cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri 13 productivitatea medie orară 14 profitul mediu la 1 leu CA 15 de levier 16 imobilizare de capital 17 soldul mediu al activelor circulante 18 disponibilităţile băneşti ale firmei 19 de solvabilitate generală 20 pe termen scurt 21 cash-flow 22 trezoreria netă 23 critică 24 de exploatare 25 ratelor 26 pragul de rentabilitate financiară 27 pragul de rentabilitate 28 de exploatare 29 20%


241

SHORT ANSWER 1 simbolice 2 calculul modificării rezultatului analizat 3 balanţieră 4 coeficientul mediu generalizat al calităţii 5 determinarea influenţei factorilor asupra modificării rezultatului

analizat 6 ex: aşezarea factorilor de analiză, în ordinea de condiţionare

economică 7

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=

QeM1QeVA

8 1000

MfQf

1000MfQfQf

1

0

1

1 ⋅−⋅=Δ

9 1000

MQf

1000MQf

M0

0

1

0 ⋅−⋅=Δ

10 cheltuieli materiale la 1000 lei venituri 11 cheltuieli la 1000 lei venituri totale 12

Wa

SaC I

II =

13

01

01

TTQQ

TQWm

−−

=ΔΔ

=

14 profitul şi ratele de rentabilitate 15 de exploatare financiară şi extraordinară 16 remunerarea acţionarilor, menţinerea echipamentului tehnic şi plata

impozitului pe profit 17 qv, c, p 18 CAcr = qcrp 19

100AtRERe ⋅=

20 Ipoz = Ve -VePR sau

PR

PR

VeVeVe(%)Ipoz −

=

21 negativ


242

22 100

cqvcqvpqv

100cqv

cqvpqvp

11

1101

11

1111 ⋅−

−⋅−

=Δ∑

∑∑∑

∑∑

23 100

pqvcqvpqv

100cqv

cqvpqvp

01

0101

11

0111 ⋅−

−⋅−

=Δ∑

∑∑∑

∑∑

24 100

pCprRafg ⋅=

25 T

CAAC

TCAAC

CA0

0

1

0 ⋅−⋅=Δ

26 bilanţul contabil, financiar şi funcţional 27 NFR = (AC – DB) – (DTS – CBTS) 28 supraîndatorarea şi insolvabilitatea 29

DTSACLp =

30 indicatorul de poziţie, momentul realizării pragului de rentabilitate şi coeficientul de elasticitate

MULTIPLE CHOICE 1 b 2 c 3 c 4 e 5 c 6 c 7 a 8 a 9 d

10 d 11 a 12 d 13 a 14 e 15 d


243

16 a 17 e

18 a 19 a 20 b 21 a 22 a 23 b 24 b 25 e 26 b 27 c 28 d 29 d 30 d 31 e 32 a 33 a 34 a 35 1 36 d 37 c 38 a 39 b 40 a 41 e 42 d 43 e 44 d 45 c 46 e 47 a 48 e 49 a 50 d 51 e 52 d 53 b


244

54 d 55 c 56 a 57 b 58 c 59 c 60 d 61 e 62 e 63 d 64 d 65 e 66 c 67 a 68 e 69 d 70 a 71 d 72 d 73 c 74 a 75 a 76 e 77 d 78 a 79 d 80 d 81 e 82 d 83 b 84 d 85 e


Date post:	09-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	ppaius1560
View:	13,324 times
Download:	2 times

An3 Analiza Econ Financ Probleme[1]

Documents