ANALIZA REȚELELOR INSTITUȚIONALE
EUROPENE, DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE
TEHNOLOGICĂ, CU APLICATIE PENTRU TARA
NOASTRA
ALEXANDRU MARIN, ALEXANDRA HADĂR, DIANA MURA BADEA, GABRIEL
VLADUȚ, BOGDAN CIOCĂNEL, DANIELA BUCUR, ION IVAN
BIBLIOTECA CENTRALĂ UPB, Sala 2.2
29.05.2015
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
CUPRINS ANALIZA 0. Introducere
1. Birouri pentru Transfer de Cunoastere - BTC
2. Model proces Transfer Tehnologic - TT
3. Analiza sistemelor instituționale de cercetare și de dezvoltare tehnologică (Retea
de Inovare, Cercetare si Dezvoltare Tehnologica - RICDT)
4. Strategia de afaceri a RICDT
5. Rolul RICDT în sistemul național de inovare
6. Finantarea de baza a RICDT
7. Modelul ReNITT – Reţeaua Naţionala de Transfer Tehnologic şi
Inovare
8. Criterii de analiza performanta Centre de Transfer Tehnologic si
Inovare - CTTI
9. Modele de cooperare de tip Fraunhofer
10. Mijloacele prin care rețeaua Fraunhofer satisface cerințele și exigențele
clienților săi
11. Model de eco-sistem pentru transferul rezultatelor cercetării către
mediul economic
12. Masa rotunda: Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a
rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din
România – implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate",
contract 10S/04.02.2015, ANCSI , Director proiect: Prof. Anton HADĂR
1. BIROURI PENTRU TRANSFER DE CUNOASTERE
BTC externe, organizate ca firme independente – din afara mediului academic / de cercetare – pot funcționa în trei configurații:
- “E-SINGLE”, când activitățile sunt efectuate, precum Isis Innovation Ltd. (http://isis-innovation.com/), exclusiv pentru universitatea Oxford, care este unic proprietar al BTC;
- “E-MULTI”, când două sau mai multe firme deservesc o singură entitate CDI, precum Cambridge Enterprise Limited și Cambridge University Technical Services Limited, grupate în Cambridge Enterprise Group (http://www.enterprise.cam.ac.uk/company-information/structure-governance/), care lucrează pentru universitatea Cambridge ;
- “E-JOINT”, când o organizație BTC lucrează pentru mai multe universități, care partajează proprietatea, existând beneficiul valorificării unei rețele de competențe și de expertiză specifică. Un exemplu, în acest sens, este Unitectra (http://www.unitectra.ch/en), care deservește universitățile din Basel, Berna și Zurich (CH).
BTC interne sunt grupate în două mari categorii:
- “I-SINGLE”, când activitățile sunt efectuate exclusiv intern, precum The Office of Technology Development (http://otd.harvard.edu/) în beneficiul universității Harvard;
- “I-MULTI”, când două entități interne, precum Office of Technology Transfer (OTT) și Office of Corporate Relations Office, care între timp s-au reunit în Office of Technology Transfer and Corporate Partnerships (http://innovation.caltech.edu/content/about-ottcp) deservesc o singură entitate CDI, precum California Institute of Technology – CALTECH. Reunirea într-o singură entitate BTC este datorată – firesc – necesității unei mai bune coerențe între cele două funcțiuni de bază: transferul tehnologic și parteneriatul cu mediul socio-economic, mai ales în contextul globalizării și inovării deschise.
BTC mixte reprezintă o soluție combinată între precedentele două:
- “MIX”, când un BTC intern cooperează cu o firmă externă (organizată ca o companie de consultanță independentă), pentru oferirea de servicii de transfer de cunoaștere, cu ridicat grad de personalizare, către o entitate CDI.
2. MODEL PROCES TRANSFER TEHNOLOGIC
3. ANALIZA SISTEMELOR INSTITUȚIONALE DE
CERCETARE ȘI DE DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
În lucrarea ʺInternational Comparison of Five Institute Systemsʺ (http://en.gts-net.dk/wp-content/uploads/2014/04/IntComparison2.pdf), au fost analizate cinci sisteme (rețele) instituționale, cuprinzând organizații de cercetare și de dezvoltare tehnologică - RICDT, în speță: rețeaua GTS (http://en.gts-net.dk/) din Danemarca, grupul SINTEF (http://www.sintef.no/home/) din Norvegia, rețeaua RISE - fostă IRECO (http://www.ri.se/en) din Suedia, organizația TNO (https://www.tno.nl/en/) din Olanda și societatea Fraunhofer (https://www.fraunhofer.de/en.html) din Germania.
Analiza comparativă, într-o primă instanță, evidențiază similitudinea dintre aceste structuri, respectiv diferențele dintre cotele de participare ale IMM-urilor în activităților lor nefiind relevante. În timp ce GTS, SINTEF și TNO realizează majoritatea activităților de cercetare aplicativă din țările lor de apartenență, societatea Fraunhofer și IRECO au ponderi, în țările lor de origine, de numai circa o treime, comparativ cu cele trei organizații la care s-a făcut referire mai sus. Ponderea activităților de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) în totalul veniturilor variază între 43% în cazul societății Fraunhofer, scăzând pentru TNO, IRECO și SINTEF, până la 17% pentru sistemul GTS.
4. STRATEGIA DE AFACERI A RICDT
Strategiile de afaceri ale RICDT analizate variază din punct de vedere al conținutului, accentelor sau al structurii, dar toate se concentrează pe câteva elemente fundamentale:
- Clienții: relații strânse și de durată cu clienții;
- Profesionalism: serviciile sunt concentrate pe activități CDI;
- Globalizare: competiție acerbă raportat la clienții RICDT și între diferitele organizații de profil, care impun ca acestea să posede o competitivitate la nivel internațional aflată într-un progres continuu;
- Sustenabilitate: este vizat beneficiul societății în ansamblul său, cu o preocupare distinctă pentru protecția mediului, din partea tuturor părților implicate;
- Angajații: capitalul uman este cel mai important activ și trebuie valorizat la maximum, atât din punct de vedere al masei critice (cantitativ), cât mai ales al perfecționării profesionale continue (calitativ), cu performanță profesională (tehnică și științifică) valoroasă la nivel internațional;
- Independență și imparțialitate: două calități importante, uneori cruciale, mai ales când este vizată activitatea de testare și certificare experimentală.
5. ROLUL RICDT ÎN SISTEMUL NAȚIONAL DE INOVARE
Mediator / facilitator al cunoașterii: în timp ce universitățile pot facilita atingerea excelenței în cercetare, mediul industrial apreciază, uneori, aceste contribuții la dezvoltarea cunoașterii ca neaplicabile, fără utilitate practică. Aici intervine rolul organizațiilor RICDT să facă puntea între mediul academic și cel socio-economic, făcând aplicabile rezultatele cercetării universitare și aducând în atenția cercetătorilor, din mediul academic, nevoile mediului industrial;
Importator de cunoaștere: în contextul inovării deschise și al globalizării cunoașterii, importanța progresului continuu, în pas cu evoluțiile internaționale, este esențială. Implicarea organizațiilor RICDT în programe de finanțare internaționale, de tip Horizon 2020, sunt instrumente valoroase pentru “importul” de cunoaștere care să contribuie la creșterea calității serviciilor prestate;
Creator de cunoaștere: pentru a avea credibilitate resursele de cunoaștere oferite și pentru a stimula existența unei resurse umane calificate în organizațiile RICDT, acestea trebuie să deruleze și activități proprii CDI, de obicei orientate mai aplicativ decât cele derulate în universități, existând și excepții care confirmă această regula;
Furnizor de cunoaștere: una dintre cele mai importante diferențe între universități și entitățile RICDT este că cele din urmă oferă servicii de tip consultanță, într-o manieră personalizată pentru fiecare client și în condiții de promptitudine exemplară. În timp ce universitățile sunt majoritar preocupate de calitatea proceselor educaționale oferite studenților, organizațiile RICDT au o mai mare libertate de acțiune, fiind orientate către aspectul de afacere al activităților prestate, cu o mai bună continuitate în disponibilitatea expertizei / competenței angajaților, implicit o mai mare stabilitate de personal;
Furnizor de facilități experimentale / infrastructură de cercetare: cu un portofoliu semnificativ de clienți, entitățile RICDT beneficiază de echipamente performante, care ar fi prea scumpe pentru a fi cumpărate de către firme, dar care pot fi puse la dispoziția acestora, prin achiziționarea unor servicii de utilizare, pe termene determinate, sau prin închirierea lor, pe baze contractuale;
Furnizor independent / imparțial de servicii de testare / certificare: deși organizațiile RICDT își valorifică serviciile către clienți, acestea oferă și activități separate de testare / certificare, în care trebuie să joace un rol imparțial / neutru, comparativ cu serviciile de consultanță convenționale.
6. FINANTAREA DE BAZA A RICDT
Finanțarea de bază, provenind din fonduri bugetare / guvernamentale, pentru cele cinci rețele instituționale, pornește de la 34% pentru TNO și scade până la 8% pentru SINTEF; organizațiile din țările scandinave au o finanțare de bază de 10±2%, în timp ce Fraunhofer beneficiază de un cuantum triplu, comparativ cu rețelele din țările scandinave; aceste valori ridicate se asociază cu importanța strategică pe care Germania și Olanda o acordă acestor rețele în sistemele lor naționale de inovare.
Veniturile din programe / surse internaționale cresc de la 9% în cazul societății Fraunhofer, acoperă procente mai mari la SINTEF și IRECO, se apropie de 22% pentru TNO și ating valoarea de 43% în cazul sistemului GTS.
Prima finanțare de bază, cea „necondiționată”, este necesară pentru a realiza investiții majore, în domeniul cunoașterii și echipamentelor performante, independent de nevoile impuse de societate și de clienții existenți pe piață.
Cea de-a doua finanțare de bază, cu caracter strategic, este destinată dezvoltării cunoașterii în domenii cu relevanță pentru societate și pentru mediul industrial.
Eficiența acestor finanțări de bază nu poate fi cuantificată, în mod univoc, dar necesitatea unei combinații potrivite, cu ponderi variabile și în cuantum, procentual depinzând de o serie de indicatori de performanță, este o certitudine.
7. MODELUL RENITT – REŢEAUA NAŢIONALA DE TRANSFER
TEHNOLOGIC ŞI INOVARE
ReNITT cuprinde:
Centre de Informare Tehnologica - 20
Centre de Transfer tehnologic – 14
Incubatoare Tehnologice si de Afaceri – 16
Parcuri Științifice si Tehnologice – 4
Misiunea acestor entităţi din componenţa ReNITT constă în promovarea şi
stimularea activităţii de transfer tehnologic, servicii pentru CD, management,
consultanţă şi diseminare a rezultatelor furnizate de sistemul CDI în vederea
realizării de noi produse, tehnologii şi servicii competitive.
Beneficiarii activităţilor desfăşurate de ReNITT sunt unităţile de CDI şi IMM –urile
inovative.
Scopul acestei valoroase şi stimulative misiuni este promovarea pe piaţa românească
în primul rând a unor produse, tehnologii şi servicii furnizate prin programe de
finanțare românești în activități CDI, şi anume Programele naționale PNCDI, prin
instrumente precum: centre de informare tehnologică (CIT), centre de transfer
tehnologic (CTT), incubatoare tehnologice şi de afaceri (ITA) şi altele similare.
8. CRITERII DE ANALIZA PERFORMANTA CENTRE DE
TRANSFER TEHNOLOGIC SI INOVARE
Criterii analiza performante CTTI:
gradul lor de integrare în piață, în mediul academic, financiar și cel investițional;
eficiența cu care se integrează mediul de afaceri și alți clienți ai CTTI în ecosistemul inovativ, dincolo de capacitățile și competențele proprii, respectiv resursele limitate de care dispun;
convergența cu domeniile de cercetare, științifice, de inovare și cu planurile de dezvoltare ale țării în care funcționează.
În ansamblu, CTTI europene contribuie la creșterea competitivității, prin:
contributia la elaborarea și susținerea politicilor naționale de dezvoltare;
operarea la nivelul unor ʺmase criticeʺ, privind activitățile, resursele umane și competențele necesare;
preiau / controlează / scad riscurile inovării și ajută firmele să-și depășească limitele privind capacitățile disponibile și ceea ce pot realiza prin resurse proprii, prin intermediul serviciilor suport oferite, pe întreg lanțul valoric (de la idee până la piață), prin preluarea riscului în stadiile incipiente ale inovării, acționând ca instituții ʺancorăʺ și catalizatori pentru crearea de noi piețe, sectoare inovative, clustere și rețele inovative;
permit circulația rapidă, cu intensitate ridicată, între diferite tipuri de afaceri inovative și accesul la cunoaștere, resurse, proprietate intelectuală / active necorporale și competențe;
asigura un echilibru financiar (flux financiar mai stabil), pe baza utilizării mai multor surse de finanțare, într-o manieră mai flexibilă.
9. MODELE DE COOPERARE DE TIP FRAUNHOFER
Principalele instrumente de colaborare sunt grupate pe șase grupe mari de activități:
Contracte directe, orientate spre rezolvarea unor probleme punctuale și introducerea inovării in modelele de afaceri sau in activitatea pe piață (comercială);
Proiecte colaborative complexe, cu parteneri multiplii: cooperări între mai multe institute Fraunhofer, parteneri externi și companii ;
Cooperări internaționale : centre / birouri Fraunhofer în străinătate;
Parteneriate strategice: parteneriate pe termen lung, care nu se bazează pe contracte comerciale și vizează activități de cercetare precompetitivă;
Clustere inovative: parteneriate regionale, orientate către activități CDI, între universități - mediul industrial - autorități;
Lansare firme spin-off: cercetători din sistemul Fraunhofer demarează pe cont propriu afaceri inovative, deseori clienții devenind asociați.
10. MIJLOACELE PRIN CARE REȚEAUA FRAUNHOFER
SATISFACE CERINȚELE ȘI EXIGENȚELE CLIENȚILOR SĂI
Mijloacele prin care rețeaua Fraunhofer satisface cerințele și exigențele clienților săi sunt grupate pe mai multe grupe generice:
Îmbunătățirea produselor: creșterea performanțelor și reducerea costurilor;
Trecerea de la dezvoltare de produs la producția de serie mică, prototipuri, metode de fabricație;
Analize de piață și servicii de consultanță în domeniul inovării: monitorizarea tendințelor în dezvoltarea de tehnologii și evoluției piețelor de desfacere, studii de fezabilitate și analize de rentabilitate / recuperare a investițiilor, informare asupra surselor disponibile de finanțare;
Integrarea / încorporarea noilor tehnologii în produse și servicii: Fraunhofer se plasează în avangarda dezvoltării de noi tehnologii și susține mecanismele de introducere ale acestora în noi produse / servicii;
Achiziția de licențe pentru valorificarea activelor necorporale: rețeaua Fraunhofer desfășoară activități independente de cercetare precompetitivă, exploatarea comercială a brevetelor pe bază de contract de licență;
Caracterizare, testare și certificare: disponibilitatea unei infrastructuri experimentale performante, servind unui portofoliu larg de testări, elaborarea de rapoarte de testare și emiterea de certificare de conformitate;
Optimizarea proceselor existente și structurilor organizatorice: alegerea celor mai potrivite modalități de îmbunătățire a unor procese, motivarea personalului pentru generarea de idei inovative (cultivarea aptitudinilor inovative), identificarea și exploatarea oportunităților.
11. Model de ecosistem pentru transferul rezultatelor cercetării
către mediul economic
12. MASA ROTUNDA:
“DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE TRANSFER ȘI
COMERCIALIZARE A REZULTATELOR DIN CERCETARE ÎN
CADRUL INSTITUTELOR ȘI CENTRELOR DE CERCETARE
APLICATIVĂ DIN ROMÂNIA – IMPLEMENTAREA UNUI
MODEL PILOT PENTRU COMPARTIMENTELE DE
SPECIALITATE“, CONTRACT 10S/04.02.2015, ANCSI
DIRECTOR PROIECT: PROF. ANTON HADĂR
Vă mulțumesc pentru atenția acordată !
Prof. Alexandru Marin
EU IPR Helpdesk Ambassador
Director of the Technology Transfer Office
University POLITEHNICA of Bucharest-Enterprise Europe Network member
313, SPLAIUL INDEPENDENTEI, Bucharest, RO-060042
Rectorat Building, Room R-404
phone: +4-021.4029.741
mobile phone: +4-0742.162.449
fax: +4-021.317.10.02
e-mail: [email protected]
web page: http://www.upb.ro
