47
2016 RAPORT PRIVIND SOLVABILITATEA SI SITUATIA FINANCIARA Your Corporate Insurer
1 | P a g e
2016
RAPORT PRIVIND SOLVABILITATEA SI SITUATIA FINANCIARA
Your Corporate Insurer
SUMAR
Introducere A. Activitatea și performanța
A.1 Activitatea A.2 Performanța de subscriere A.3 Performanța investițiilor A.4 Performanța altor activitați A.5 Alte informații
B. Sistemul de guvernanța
B.1 Informații generale privind sistemul de guvernanța B.2 Cerințe de competența și onorabilitate B.3 Sistemul de gestionare a riscurilor, inclusiv evaluarea interna a riscurilor și a solvabilitații B.4 Sistemul de control intern B.5 Funcția de audit intern B.6 Funcția actuariala B.7 Externalizarea B.8 Alte informații
C. Profilul de risc
C.1 Riscul de subscriere C.2 Riscul de piața C.3 Riscul de credit C.4 Riscul de lichiditate C.5 Riscul operațional C.6 Alte riscuri semnificative C.7 Alte informații
D. Evaluarea din punctul de vedere al solvabilitații
D.1 Active D.2 Rezerve tehnice D.3 Alte pasive D.4 Metode alternative de evaluare D.5 Alte informații
E. Gestionarea capitalului E.1 Fonduri proprii E.2 Cerința de capital de solvabilitate și cerința de capital minim E.3 Utilizarea submodulului „risc al acțiunilor în funcție de durata” în calculul cerinței de capital de
solvabilitate E.4 Diferențe între formula standard și eventualele modele interne utilizate E.5 Neconformitatea cu cerința de capital minim și neconformitatea cu cerința de capital de solvabilitate E.6 Alte informații
F. Anexe: raportari cantitative anuale
Stimati actionari,
CertAsig s-a bucurat de un 2016 bun si plin de succes. Desi piata noastra tinta, cea a asigurarilor non-viata/non-auto, nu a crescut asa cum ne-am asteptat sau cum ne-am fi dorit, am reusit cu toate acestea sa cultivam un portofoliu de subscriere bine echilibrat si profitabil, sa platim daunele valide la timp si sa continuam sa inovam si sa lansam produse noi.
2016 a fost, de asemenea, un an de consolidare puternica. Suntem mandri ca pentru noi 2016 a fost al patrulea an consecutiv de profit net in crestere.
Pe langa faptul ca ne-am aliniat pe deplin cu cerintele mult-discutatului regim Solvabilitate 2, ba chiar le-am depasit, ne-am concentrate, de asemenea, pe imbunatatirea proceselor noastre de subscriere si de back-office. Aceste modificari ne vor accelera mult productivitatea in 2017.
Obiective si asteptari in 2017 Luandu-ne asadar la revedere de la o piata a asigurarilor destul de agitata in 2016 si imbarcandu-ne plini de optimism in Noul An, profit de aceasta ocazie pentru a sublinia unele dintre obiectivele-cheie ale CertAsig pentru acest an.
Servicii imbunatatite pentru Brokeri Acest lucru a fost intotdeauna o prioritate pentru noi la CertAsig, avand in vedere ca brokerii genereaza 98% din primele noastre totale. Brokerii sunt alegerea noastra in ce priveste canalul de vanzari, asa ca vrem sa facem ca ei sa fie cat mai multumiti de colaborarea cu noi.
James Grindley – Presedinte al Consiliului de Administratie
Scrisoare catre actionari
O mare parte din subscrierile noastre, din punct de vedere al documentatiei, vor fi automatizate in 2017. Aceasta se va traduce printr-un plus de precizie si consecventa in politele si notele noastre de debit. Decizia noastra de a ne re-organiza echipa de subscriitori specializati in „centre de excelenta in subscriere” a fost deja salutata de multi dintre partenerii nostri brokeri, acestia putand intra intr-un dialog mai direct cu subscriitorii dedicati. Subscriitorii nostri fac in permanenta eforturi pentru a imbunatati timpul si calitatea raspunsurilor pentru toti partenerii nostri. Procesul de monitorizare a cotatiilor acordate va deveni mai formal in viitor, astfel incat sa avem un feedback cat mai bun cu privire la cotatiile noastre de pret atat cantitativ cat si calitativ. Scopul principal al acestui demers este imbunatatirea serviciilor acordate partenerilor precum si optimizarea ratei nostre de succes. Serviciu de daune corect CertAsig are una dintre cele mai rapide proceduri de procesare a dosarelor de daune. Achitam dosarele de daune valide in termen de 7 zile de la finalizare, acesta fiind unul dintre cele mai scurte termene de plata pe piata si unul din principalele motive pentru care clientii si brokerii aleg serviciile noastre. Suntem mandri de istoricul nostru de plata a daunelor. In 2016, am achitat 393 daune individuale in valoare totala de peste 36.000.000 RON. CertAsig va continua si in 2017 sa achite rapid si corect toate daunele valide. Reasigurare cu cei mai prestigiosi parteneri internationali Portofoliul CertAsig este sustinut de tratate de reasigurare subscrise cu unii dintre cei mai puternici reasiguratori internationali, printre care Swisss Re, Hannover Re, Partner Re si Sindicatele Lloyd’s. Pe langa siguranta financiara, reasiguratorii nostri ne aduc si cunostinte tehnice si experienta in dezvoltarea produselor de asigurari specializate. Un exemplu recent este produsul nostru de asigurare de drone, in care Sindicatul Kiln ne-a furnizat capacitate de reasigurare proportionala si expertiza esentiala cu privire la modul in care sa subscriem si, la fel de important, cum sa nu subscriem! Acordurile noastre de reasigurare vor acoperi incepand cu 2017, de asemenea terorismul si raspunderea cibernetica. Acestea sunt riscuri emergente si am vazut deja mai multe cereri din partea clientilor in 2016. Ne-am crescut capacitatea in caz de catastrofa de la 30.000.000 euro la 35.000.000 euro in 2017, in conformitate cu cresterea portofoliului nostru si cu cresterea prognozata. Vom retine doar 100.000 de euro pentru fiecare dauna, respectiv un nivel extrem de scazut. Pionierat si inovatie in lansarea de produse noi Dupa recentele provocari ale pietei in zona asigurarilor auto RCA, am realizat ca partenerii nostri brokeri sunt din ce in ce mai dornici sa-si diversifice portofoliile, concentrandu-se mai mult pe produsele de asigurari non-auto, in special in zona clientilor corporativi in 2017. CertAsig a fost si este un pionier al pietei in lansarea de produse de asigurari noi. Deci, acum este momentul nostru! CertAsig va continua sa se concentreze mai mult ca oricand pe lansarea de produse noi si inovatoare, cum ar fi noi tipuri de asigurari de garantii, asigurari de evenimente, drone, asigurari pentru zonele cibernetice, produse forestiere si terorism. Toate aceste produse vor fi unice si ii vor propulsa pe brokerii nostri intr-o pozitie competitiva fata de concurentii lor. Acesta este modul in care am crescut in trecut si nu vom schimba aceasta abordare. Ne propunem sa reproducem aceasta strategie si in alte tari din Europa Centrala si de Est.
Planuri de extindere geografica in 2017 CertAsig exploreaza posibilitatile de a-si dezvolta operatiunile in Europa Centrala si de Est in cel putin una si, posibil, doua alte tari. Suntem foarte multumiti de rezultatele noastre din Romania, Bulgaria si Turcia, dar ne mentinem ambitia de a reusi sa crestem si sa ne diversificam si in alte piete sub-asigurate. Dupa cercetari semnificative ale pietei, ceea ce putem spune cu certitudine este ca abordarea noastra centrata pe distributie exclusiv prin intermediul brokerilor va prevala si in aceste noi piete. Concluzie Pe scurt, CertAsig este bine pregatita si intr-o forma excelenta pentru 2017. Avem planuri extrem de ambitioase care in viziunea noastra vor asigura cresterea planificata si succesul estimat. Doresc sa multumesc pe aceasta cale tuturor colegelor si colegilor pentru angajamentul si implicarea demonstrata, alaturi de sprijinul continuu al investitorilor nostri fara de care succesul si cresterea acestei companii nu ar fi posibil. Cu deosebita consideratie,
Data / datele de referinta a cifrelor prezentate Data / datele de referinta pentru informatiile cuprinse in prezentul Raport sunt 31.12.2015, 31.12.2016, respectiv date aferente raportarilor periodice: lunare si trimestriale. Moneda Moneda utilizata in acest raport este RON. Auditorul extern Auditorul extern in vederea auditarii situatiilor financiare pentru anul 2016 este Deloitte Audit SRL.
INTRODUCERE
A.1 Activitatea A.1.1 Informatii generale despre companie Denumire, sediu social, date privind inregistrarea si autorizarea Societatea are denumirea “CERTASIG- SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE S.A.” si are sediul in Bucuresti, Str. Nicolae Caramfil nr. 61B, sector 1. Societatea este inmatriculata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/9518/2003, are codul unic de inregistrare 12408250, numarul din Registrul asiguratorilor si reasiguratorilor este RA-021/2003, iar Codul LEI, 549300TNR84EPNR2QH36. Forma juridica a Societatii/ Durata de functionare a Societatii Compania este persoana juridica romana, legal constituita si organizata ca societate pe actiuni, conform Legii Societatilor nr. 31/1990. Durata de functionare a Societatii este nelimitata, incepand cu data inregistrarii acesteia la Registrul Comertului. Scurt istoric al companiei Societatea a fost fondata in anul 2003, ca urmare a fuziunii dintre compania Fortuna SA si societatea de Asigurare Romano-Canadiana Aroca SA Bucuresti. In decembrie 2007, compania Royalton Capital Investors II (RCI II) achizitioneaza 95% din actiunile CertAsig, prin intermediul societatii CertAsig Holdings S.A. Luxembourg. RCI II este un fond european de investitii specializat pe achizitionarea si dezvoltarea companiilor orientate spre segmentul de servicii, din cadrul statelor Uniunii Europene, din Europa Centrala si de Est. Actionariat La data de 31.12.2016, Societatea avea urmatorii actionari: a) Certasig Holdings S.A detinand un numar de 165.171.278 actiuni b) alti 100 actionari, care detin impreuna un numar de 1.272.530 actiuni. Conducerea Societatii: Societatea este organizata in sistem unitar. La data 31.12.2016, Consiliul de Administratie avea urmatoarea componenta: a) Presedinte: James Grindley b) Vicepresedinte: pozitie vacanta; c) Membri: Cristian Daianu, Todd Passman, Radoslaw Pawlowski.
La data 31.12.2016, conducerea executiva avea urmatoarea componenta: a) James Grindley (Director General), b) Tomas Marsalek (Director General Adjunct, numit de Consiliul de Administratie, sub rezerva aprobarii
Autoritatii de Supraveghere Financiara).
Canale principale de distributie In vederea vanzarii produselor, CertAsig utilizeaza urmatoarele canale principale de distributie: a) Brokeri de asigurare (in proportie de peste 98%); b) Vanzari directe. Extindere teritoriala Societatea are o prezenta teritoriala in urmatoarele locatii: a) Romania: sucursale deschise in Timisoara (activitate suspendata), Constanta si Cluj-Napoca si puncte de
lucru in Suceava si Ramnicu Valcea; b) Bulgaria: sucursala; c) Turcia: reprezentanta.
A. ACTIVITATEA SI PERFORMANTA
Linii de business La 31.12.2016, Societatea era autorizata sa practice asigurari aferente urmatoarelor clase de asigurare
Solvency 1 Solvency 2 Denumire clasa de asigurare (LoB Solvency 2) LoB LoB
Clasa 5,6,7,11,12 NL3 Asigurari de mijloace de transport aerian, maritime si de transport (MAT)
Clasa 8,9 NL4 Asigurari de incendiu si alte daune materiale (Fire and other damage to property insurance)
Clasa 13 NL5 Asigurari de raspundere civila generala (General liability insurance)
Clasa 14,15 NL6 Asigurari de credite si de garantii (Credit and suretyship insurance)
Clasa 1, 18 NL8 Asistenta (Assistance)
Numar angajati: La data de 31.12.2016, Societatea avea 86 salariati. Principii strategice: Strategia de afaceri a companiei este de a subscrie polite de asigurare non-viata/non-auto pentru clienti corporatii, prin intermediul brokerilor si mentinand o rata a daunei scazuta. Subscrierile se vor concentra in continuare pe asigurari de nisa si produsele de asigurare non-standard. Portofoliul de produse se va orienta in special pe produse non-maritim: Raspundere generala – lansare de noi produse, avand ca scop cresterea PBS; Engineering – realocare de resurse, avand ca scop cresterea profitabilitatii; Asigurari de garantii – avand ca obiectiv automatizarea proceselor, combinarea produselor din portofoliu
si customizarea acestora, cross-selling cu produse din clasa de raspunderi; Cargo – cu obiectul cresterii PBS si castigarea unor noi conturi mari; Property – avand ca obiectiv cresterea profitabilitatii, inclusiv cross-selling.
Compania urmareste sa se diferentieze prin oferirea de produse inovative, prin oferirea unui timp de raspuns scurt la solicitarile clientilor si a unui proces eficient si corect de procesare a daunelor. A.1.2 Numele si datele de contact ale autoritatii de supraveghere Autoritatea de supraveghere competenta pentru supravegherea financiara a companiei este Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 5, sector 5. A.2 Performanta de subscriere A.2.1 Performanta de subscriere pe linii de afaceri Strategia generala de subscriere a Societatii a vizat in continuare vanzarea unor produse de asigurare cu o rata scazuta a daunei, adresate clientilor tip corporate si utilizand in mod prioritar brokeri pentru distributia contractelor de asigurare. Raportul de audit anual efectuat de Deloitte pentru anul financiar 2016 a confirmat un profit net al companiei de 3.141.225 RON (comparativ cu 2015 cand Certasig a inregsitrat un profit net de 1.654.437 RON) Daunele brute platite in 2016 au fost de 35.036.720 RON, insemnand cu 35% mai mici decat in anul 2015, cand au reprezentat 19.744.251 RON.
Sumarul activitatii de subscriere pe clase de asigurare se regaseste in tabelul de mai jos: RON
Indicatori financiari Prime nete de
reasigurare
Prime brute
incasate
Despagubiri nete de
reasigurare
Cheltuieli nete
Rezultat net
Clasa de asigurari
I.Asigurari de accidente (inclusiv accidentele de munca si bolile profesionale)
810,796 823,722 132,065 566,898 111,833
III.Asigurari de mijloace de transport terestru (altele decat feroviare)
-73,500 0 97,581 -238,354 67,273
V.Asigurari de mijloace de transport aerian
555,147 927,751 0 1,292,338 -737,191
VI.Asigurari de mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial
7,564,623 11,285,907 1,985,818 5,041,036 537,769
VII.Asigurari de bunuri in tranzit 1,870,592 2,919,860 226,158 1,975,607 -331,173
VIII.Asigurari de incendiu si alte calamitati naturale
4,609,224 6,216,536 939,208 4,376,244 -706,228
IX.Alte asigurari de bunuri 7,269,131 8,081,443 956,877 10,201,348 -3,889,094
XI.Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport aerian
324,820 558,061 0 488,934 -164,114
XII.Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial
-1,189,510 4,296,610 149,619 -90,641 -1,248,488
XIII.Asigurari de raspundere civila generala
7,199,939 8,627,800 1,716,111 4,247,741 1,236,087
XV. Asigurari de garantii 15,132,309 18,712,542 6,745,191 122,567 8,264,551
TOTAL 44,073,571 62,450,232 12,948,628 27,983,718 3,141,225
Dupa cum se observa, asigurarile de garantii si asigurarile de raspunderi non-maritime si non-aviatie au continuat sa fie motorul profitabilitatii companiei, alaturi si urmate de asigurarile maritime de nave. Sucursala din Bulgaria contribuie in mod semnificativ la rezultatele companiei si in mod special prin asigurarile de raspunderi civile si asigurarile de daune materiale la bunuri. Desi rezultatele pietei de asigurari non-viata / non-auto din Romania au scazut cu 13% in 2016 fata de 2015, iar CertAsig a inregistrat in 2016 prime brute subscrise mai mici decat in 2015, volumul total al daunelor a compensat, CertAsig continuand un proces de subscriere strict si disciplinat. CertAsig lucreaza aproape exclusiv prin brokeri (peste 98%). La sfarsitul anului 2016 a fost implementat o noua strategie de lucru cu brokerii in Romania si anume prin Centre de excelenta in Subscriere, urmare a feed-back-ului primit direct de la brokerii cu care lucram. In acest fel, printre alte avantaje, brokerii au acces direct la persoanele de decizie in subscriere, se imbunatatesc timpii de raspuns, etc. Acest proces este continuu monitorizat astfel incat sa detectam eventuale disfunctionalitati, desi s-a dovedit deja ca a fost o decizie corecta si benefica. Incepand cu anul 2016 a fost infiintat Subcomitetul de Subscriere, in cadrul Comitetului de Management al Riscurilor, care se intruneste periodic (ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna) in vederea discutarii si luarii de decizii privind activitatea de subscriere. Concluziile, propunerile si deciziile sunt prezentate in cadrul Comitetului de Management al Riscurilor simanagementului companiei, iar masurile de implementat transmise intregului colectiv de subscriere.
A.2.2 Performanta de subscriere pe extindere geografica Compania este prezenta in activitatea de subscriere in Romania si Bulgaria. Activitatea de subscriere in Romania Asigurari de garantii – optimizare sistem automatizare cotare si emitere polite, respectarea si imbunatatirea continua a procedurilor de subscriere astfel incat sa creasca volumul de polite cu un risc de dauna scazut, insemnand perioada asigurata relativ scurta, sume asigurate mai mici si scoring financiar puternic, diversificare portofoliu prin introducerea asigurarilor de garantii vamale. Asigurarile de raspunderi civile (non-maritime si non-aviatie) – inregistreaza o crestere semnificativa si pot fi motorul pietei asigurarilor in urmatorii ani, in conditiile unei rate a daunei foarte scazuta. Conducerea companiei asigura resursele necesare acestei clase de asigurari incurajand o subscriere prudenta in continuare. Riscurile deosebite si activitatile cu un grad mai mare de risc vor fi subscrise cu atentie in conditiile unui nivel al comisionului de brokeraj mai mic decat cel standard. Asigurarile de raspundere civila a administratorilor si conducatorilor executivi este unul din obiectivele de crestere a anului 2017. Asigurarile de bunuri si asigurarile tehnice – tintim sume asigurate mai mici, cu o platforma automatizata de subscriere si emitere, in special pentru IMM-uri, unde inregistram in acest moment un nivel de profitabilitate mai mare. Cargo/Aviatie/Accidente de persoane – vor fi luate decizii strategice inclusiv pe aceste linii cu un portofoliu redus in total portofoliu CertAsig. Pentru Cargo si Accidente de persoane un sistem automatizat de cotare si emitere polite poate sustine o crestere a volumului de solicitari si reduce semnificativ costul intern de administrare. Activitatea de subscriere in Bulgaria: Raspunderi civile (non-maritime si non-aviatie) – rezultate inregistrate foarte bune, strategia actuala fiind mentinuta. Riscurile tintite pot fi atrase prin nivelul ridicat de cunostinte al subscriitorilor CertAsig (am putea spune chiar cei mai buni din Bulgaria), dar si al brokerilor si al pietei de asigurari in general, concomitent cu utilizarea unor wording-uri internationale, astfel incat CertAsig sa fie un concurent important pe piata de asigurari din Bulgaria. Asigurarile de garantii – utilizand importante resurse umane si de marketing, activitatea de subscriere a debutat, dat fiind faptul ca modificarea legislatiei achizitiilor publice in Bulgaria a permis emiterea de polite de asigurare de garantie, ca alternativa la scrisorile de garantie bancara. Procedurile de subscriere detaliate si testate deja in Romania, impreuna cu utilizarea unor parghii de „cross-sell” cu asigurarile de CAR, D&O si alte tipuri de raspunderi civile, impreuna cu sustinerea constanta pe care o acorda Directia Centrala fac ca aceasta clasa de asigruari sa creasca sanatos si constant. Asigurari de bunuri/Asigurari tehnice – Selectie atenta a riscurilor, in conditiile unui nivel mediu de prima per polita, mai mare decat cel inregistrat in Romania. Cargo/Aviatie/Accidente de persoane – Accidentele de persoane reprezinta 50% din total portofoliu CertAsig pe aceasta clasa. Cargo si aviatie reprezinta un procent redus din total portofoliu generat de Bulgaria. Sumarul activitatii de subscriere pe centre extindere geografica este urmatoarea:
RON
Romania Bulgaria
Prime nete de reasigurare 39,656,420 4,417,151
Prime brute incasate 57,805,495 4,644,737
Despagubiri nete de reasigurare 13,639,793 583,688
Cheltuieli nete 23,221,777 3,194,974
Rezultat net subscriere 2,794,850 638,489
A.3 Performanta investitiilor Societatea investeste in conformitate cu politica acesteia de investitii a companiei. Departamentul Raportare si Trezorerie monitorizeaza si analizeaza piata financiara prin sursele pe care le are la dispozitie (presa scrisa, rapoarte publicate de institutii financiare sau specializate in domeniu) si va transmite periodic Comitetului de Investitii informatii relevante care ar putea afecta atat investitiile deja efectuate, cat si cele viitoare sau calitatea unei contrapartide. La data de 31.12.2016 Certasig SA are participatii la urmatoarele societati:
RON 31.12.2015 31.12.2016
Titluri de participare detinute la PAID (i) 1.063.800 8.047.354
De asemenea societatea urmareste investirea excedentului de lichiditate in titluri de stat care asigura o incadrare optima in rigorile impuse de regimul Sonvency II. La data de 31 decembrie 2016 Societatea are inregistrate urmatoarele instrumente financiare:
ISIN MATURITATE VALOARE TITLURI LA 31.12.2016 (RON)
RO0717DBN038 11.06.2017 4.250.616
RO1418DBN040 17.01.2018 9.889.842
RO1617CTN0G6 27.11.2017 1.198.892
Total titluri 15.339.350
Dobanda aferenta titlurilor 443.537
Total general 15.782.887
Excedentul de lichiditate pe termen scurt, dupa investirea in titluri de stat, se investeste in depozite bancare pe termen scurt. Sedintele privind investitiile se desfasoara trimestrial in cadrul comitetului de investitii si ori de cate ori intervine necesitatea luarii unei decizii investitionale.
A.4 Performanta altor activitati La data de 31.12.2016 societatea detine 18 contracte active de leasing financiar reprezentand achizitie autoturisme pentru desfasurarea activitatii curente. Soldul contractelor anterior mentionate este de 518,343 RON.
A.5 Alte informatii Nu exista alte aspecte relevante legate de afacerea sau performanta companiei.
B.1 Informatii generale privind sistemul de guvernanta B.1.1 Sistemul de guvernanta Compania a dezvoltat si pus in aplicare, in conformitate cu legislatia in vigoare, un sistem de guvernanta, care include urmatoarele: a) un sistem de guvernanta, in conformitate cu cerintele regimului de solvabilitate 2, pentru a asigura un
management eficient si prudent; b) o structura organizatorica si o structura operationala a companiei adecvata, luand in considerare
obiectivele companiei si domeniul de activitate; c) implementarea functiilor cheie:
B. SISTEMUL DE GUVERNANTA
d) un sistem de management al riscului bazat pe procese si proceduri, adecvat pentru activitatea societatii; e) politici / proceduri in conformitate cu strategia de afaceri a companiei si cerintele legale in vigoare; f) stabilirea de roluri si responsabilitati pentru fiecare structura organizatorica; g) un sistem adecvat de raportare si procese de luare a deciziilor. B.1.2 Structura organizationala; roluri si responsabilitati Compania are o structura corporativa, care sa raspunda atat cerintelor legale cat si celor necesare strategiei de afaceri: a) Cerinte legale:
i. Nivel administrativ: Consiliul de Administratie: Modul de conducere si administrare a Societatii se bazeaza pe sistemul unitar, in care administrarea societatii revine Consiliului de Administratie, care deleaga anumite atributii directorilor executivi.
ii. Conducerea executiva: Conducerea Societatii, inclusiv toate operatiunile efectuate in vederea derularii activitatilor Societatii, precum si relatiile cu autoritatile relevante, denumite in continuare, in mod general si colectiv, „atributii de conducere”, sunt delegate de catre Consiliul de Administratie Directorului General si Directorului General Adjunct.
iii. Functii cheie implementate: Functia de management al riscului Functia actuariala Functia de conformitate Functia de audit intern
iv. Functii critice: functii identificate de Societate prin Politica privind criteriile de competenta si
onorabilitate in cazul membrilor structurii de conducere si a persoanelor care detin functii cheie si functii critice, tinand cont de natura, amploarea si complexitatea activitatii si de structura organizatorica, respectiv: Departamentul Asigurari Generale, Departamentul Reasigurare; Departamentul Daune; Departamentul Economico- Financiar; Departamentul Juridic; Departamentul Tehnologia Informatiei.
b) Cerinte ale strategiei de afaceri:
i. Comitetul de management al riscurilor, ca si componenta a functiei de management a riscurilor, care acorda consultanta Consiliului de Administratie in procesul de luare a deciziilor pentru subiecte privind managementul riscurilor;
ii. Comitetul de conformitate, ca si componenta a functiei de conformitate, care acorda consultanta Consiliului de Administratie in procesul de luare a deciziilor pentru subiecte privind conformitatea;
iii. Comitetul de audit intern, ca si componenta a functiei de audit intern, structura independenta care acorda consultanta Consiliului de Administratie in procesul de luare a deciziilor pentru toate activitatile companiei;
iv. Comitetul de solutionare a petitiilor, care are ca obiectiv analiza si solutionarea petitiilor adresate Societatii, urmarindu-se prin toate mijloacele legale solutionarea acestora pe cale amiabila;
v. Departamentul operatiuni; vi. Departamentul de subscriere, impartit in activitatea de subscriere polite maritime si non-maritime,
datorita tipului specific de activitate; vii. Departamentul Brokeri, responsabil cu activitatea de vanzari si relatii cu brokerii;
viii. Departamentul Daune; ix. Departament Reasigurare; x. Departamentul de Ingineria Riscurilor;
xi. Sucursale si reprezentante teritoriale.
B.1.3 Politica de remunerare Politica de remunerare a fost elaborata in conformitate cu reglementarile legale si aprobata de Consiliul de Administratie.
Politica de remunerare a societatii descrie cadrul general si principiile de baza pentru determinarea/stabilirea remuneratiei si este aliniata la legislatia muncii in vigoare. Prin aplicarea politicii de remunerare, societatea are in vedere retinerea si dezvoltarea salariatilor cu cel mai inalt nivel profesional, educational si moral - calitati care genereaza valoare adaugata pentru companie, motivarea si incurajarea personalului propriu, astfel incat sa optimizeze performanta in munca, individuala si colectiva, sa consolideze o cultura bazata pe evaluarea obiectiva a contributiei fiecaruia si pe recompensarea performantei, asigurand coerenta intre remunerare si valorile si obiectivele pe termen lung ale societatii. Politica de remunerare se aplica conducerii executive cat si tuturor angajatilor companiei. Remunerarea membrilor conducerii administrative a companiei se face de catre Adunarea Generala a Actionarilor.
B.2 Cerinte de competenta si onorabilitate Politica privind criteriile de competenta si onorabilitate este elaborata in conformitate cu reglementarile in vigoare si este aprobata la nivelul Consiliului de Administratie. Prin Politica privind criteriile de competenta si onorabilitate in cazul membrilor structurii de conducere si a persoanelor care detin functii cheie si functii critice, compania a stabilit criteriile si metodologia prin care se asigura ca persoanele care asigura efectiv conducerea si cele care detin functii-cheie sau alte functii critice indeplinesc in permanenta urmatoarele cerinte referitoare la: a) competenta profesionala: pregatirea, calificarile si experienta sa fie compatibile cu administrarea corecta
si prudenta a Societatii; b) probitate morala: buna reputatie si integritate morala; c) guvernanta.
B.3 Sistemul de gestionare a riscurilor, inclusiv evaluarea interna a riscurilor si a solvabilitatii B.3.1 Prezentare generala a sistemului de management al riscurilor CertAsig considera ca este foarte important ca riscurile cu care compania se confrunta sa fie identificate si controlate in timp util si in mod adecvat. In acesta scop, compania a implementat un sistem de management al riscului prin care expunerile la risc existente sau posibile sunt identificate, masurate, gestionate, monitorizate si raportate. Sistemul de management al riscului este coordonat la nivel de societate, fiind stabilite strategii specifice, elaborate si implementate politici si proceduri privind identificarea, evaluarea, monitorizarea, comunicarea si raportarea riscurilor in timp util. Compania urmareste sa mentina un profil de risc care sa indeplineasca obiectivele sale de afaceri: a) utilizarea resurselor in serviciul clientilor sai, acceptand riscurile pe care compania le doreste si le poate
gestiona; b) mentinerea unei puteri financiare care sa asigure clientii si colaboratorii ca societatea va putea sa-si
onoreze angajamentele; c) preluarea in asigurare a riscurilor care genereaza o crestere durabila si profitabila a companiei si utilizarea
resurselor acolo unde compania poate obtine cele mai bune rentabilitati pe termen mediu si lung; d) gestionarea riscurilor in mod activ si pozitiv, pentru a evita si diminua riscurile care depasesc apetitul la
risc stabilit. Sistemul de management al riscurilor se regaseste la toate nivelurile organizatiei. Principiile si reglementarile stabilite in cadrul Politicii interne privind managementul riscurilor sunt aplicate la nivelul tuturor structurilor organizatorice ale companiei.
B.3.2 Identificarea, evaluarea, controlul riscurilor; registrul de riscuri; raportarea si comunicarea riscurilor Compania utilizeaza formula standard de calcul a necesarului de capital, asa cum aceasta este definita de Directiva Solvency 2 si reglementarile aferente. B.3.2.1 Sistemul de management al riscurilor cuprinde analiza urmatoarelor categorii de riscuri:
a) Riscuri cuprinse in formula standard, asa cum acestea sunt definite in Directiva Solvency 2 si reglementarile aferente: Riscul de subscriere Riscul de piata Riscul de contrapartida riscul operational
b) Riscurile suplimentare celor din formula standard pe care compania le analizeaza, identificate ca avand impact asupra activitatii companiei sunt urmatoarele: Riscul de lichiditate Riscul strategic Riscul reputational Riscul de conformitate.
B.3.2.2 Identificarea riscurilor Riscurile identificate sunt clasificate in clase de riscuri. Toate categoriile de risc sunt definite in "Registrul riscurilor" (anexa a Politicii de management al riscurilor), luand in calcul si principiul proportionalitatii. In cazul aparitiei unui nou risc, Departamentul de Management al Riscului are responsabilitatea actualizarii Registrului riscurilor, mentionand informatiile necesare: cod risc, de numire si definitie, modalitate de evaluare, proprietarul riscului. B.3.2.3 Evaluarea riscurilor Metodele de evaluare a riscurilor utilizate de companie pot fi: Evaluarea calitativa; Evaluare cantitativa. Evaluarea cantitativa se realizeaza pentru riscurile cuprinse in formula standard utilizata de companie. Evaluarea calitativa se realizeaza in special pentru riscurile din afara formulei standard, identificate de companie a avea impact semnificativ in activitatile sale. In functie de situatie si relevanta, exista analize atat cantitative cat si calitative ale acelorasi riscuri, in vederea realizarii unei imagini mai in detaliu a riscurilor si in special pentru identificarea de masuri necesare de mitigare a riscurilor si de control a acestora. B.3.2.4 Controlul riscurilor Controlul riscurilor se realizeaza prin intermediul unor chei de control, stabilite de companie: Controlul la nivel de reglementari interne prin care managementul companiei are capacitatea de a
supraveghea asupra respectarii de catre structurile organizatorice a principiilor si cerintelor Politicii de management al riscurilor la toate nivelurile de activitate si Procedurii privind riscul operational;
Controlul la nivel de procese se refera la capacitatea conducerii societatii de a supraveghea asupra conformitatii efectuarii proceselor cu reglementarile interne avand ca rezultat evitarea riscurilor operationale.
Control analitic ce are in vedere abilitatea conducerii companiei de a supraveghea faptul ca rapoartele sunt efectuate in timp util, continutul acestora este corect, complet si relevant pentru functiile de management. Rezultatul direct al acestui control specific este o imagine clara a performantei companiei la toate nivelurile si capacitatea de a furniza rapoarte externe exacte si in timp util.
B.3.2.5 Registrul riscurilor Categoriile de risc sunt descrise in Registrul riscurilor, anexa Politii de management al riscurilor. Fiecare risc introdus in baza de date a Registrului este evaluat in conformitate cu metodologia de evaluare pentru fiecare clasa de risc. Toate riscurile identificate sunt atribuite proprietarilor acestora (risk owners). Proprietarul riscului este persoana sau entitatea care a primit autoritatea de a gestiona riscul in cauza si este responsabil pentru gestionarea acestuia.
B.3.2.6 Raportarea si comunicarea riscurilor Trimestrial, Departamentul de management al riscului realizeaza Profilul de risc al companiei. Acesta este analizat in cadrul Comitetului de Management al riscurilor si ulterior transmis catre Consiliul de Administratie. Rapoartele privind activitatea de management al riscurilor sunt mentionate in Politica de raportare si fac parte din urmatoarele categorii: Rapoarte interne: rapoarte specifice activitatii de management al riscurilor, inclusiv profilul de risc; Rapoarte externe (rapoartele de supraveghere): Raportul ORSA, capitolele referitoare la activitatea de
management al riscurilor din rapoartele anuale SFCR si RSR. B.3.2.7 Principiul „persoanei prudente” Compania a elaborat si implementat Politica privind managementul investitiilor si Politica privind managementul activelor si datoriilor, pentru asigurarea unui management eficient al investitiilor si respectarea principiului persoanei prudente. In scopul asigurarii lichiditatii, disponibilitatii si profitabilitatii portofoliului de investitii, activele societatii au fost investite in anul 2016 in:
Conturi curente in valute in care sunt incheiate polite de asigurare (RON, EUR, USD, BGN, GBP) Depozite in RON, EUR, USD Titluri de stat in RON.
Detalii privind investitiile se regasesc la punctul A.3. B.3.2.8 Managementul activelor si obligatiilor In privinta asigurarii eficientei managementului activelor si obligatiilor, compania are in vedere urmatoarele: a) Dependente intre riscuri din diferite clase de active si pasive, respectiv identificarea pozitiilor bilantiere de
active si pasiv, pe valute, in vederea stabilirii deficitului/excedentului aferent. b) Efectul tehnicilor relevante de diminuare a riscurilor asupra gestionarii activelor si pasivelor, respectiv
efectul reasigurarii aferente posibilelor daune viitoare asupra obligatiilor rezultate in urma unor evenimente viitoare potentiale.
c) Neconcordanta dintre activele si pasivele respective in ceea ce priveste durata, respectiv analiza nevoilor de lichiditati corelate cu tipurile de active mentionate mai sus si durata acestora.
Obiectivele urmarite prin asigurarea managementului activelor si pasivelor sunt: a) mentinerea in limitele de toleranta stabilite a:
i. coeficientului de lichiditate; ii. Ratei de solvabilitate
b) mentinerea unei rate de solvabilitate confortabile pe orizontul de timp analizat in procesul ORSA. B.3.3 Strategia de management al riscurilor Strategia privind activitatea de management al riscurilor este emisa anual si are la baza urmatoarele instrumentele de luare a deciziilor:
Profilul de risc al companiei, Declaratia privind apetitul la risc si limitele de toleranta la risc, Strategia de afaceri si planul de afaceri pentru o perioada de 3 ani, Rezultatele procesului ORSA, Intalniri regulate ale Comitetului de management al riscurilor.
Documentele mai sus mentionate sunt aprobate prin hotrarari ale Consiliul de Administratie al companiei.
B.3.4 Apetitul la risc Declaratia privind apetitul la risc al companiei este emisa de catre Consiliul de Administratie prezentand riscurile pe care compania le gestioneaza pentru a-si atinge obiectivele. Declaratia privind apetitul la risc cuprinde si limitele de toleranta stabilite de companie pentru anul respectiv, pentru riscurile analizate. Acestea sunt comparate cu rezultatele analizelor periodice ale riscurilor respective, furnizand informatii depre posibile deviatii care pot influenta negativ activitatea companiei. Declaratia privind apetitul la risc este revizuita anual sau ori de cate ori intervin schimbari semnificative la nivelul strategiei si/sau profilului de risc al companiei. B.3.5 Procesul ORSA si raportul ORSA Cadrul intern de reglementare al procesului ORSA este stabilit si aprobat in Politica de management al riscurilor. Procesul ORSA se desfasoara anual. In cazul unor schimbari majore in cadrul strategiei companiei sau a unor deviatii semnificative semnalate in profilul de risc, compania poate initia procese ORSA suplimentare. Orizontul de timp al procesului ORSA este de 3 ani, avand in vedere principiul proportionalitatii, respectiv faptul ca valabilitatea politelor incheiate de companie sunt sub aceasta perioada, de regula anuale. B.3.5.1 Etapele derularii procesului ORSA Fluxul privind procesul ORSA se prezinta astfel:
Ipoteze Planificarea activitatii: strategie si plan de afaceri pe 3 ani Conducerea companiei dezvolta in fiecare an strategia pentru urmatorii 3 ani, urmarindu-se:
Componenta portofoliului, insemnand clasele de asigurari pentru care se doreste sa se subscribe polite precum si obiectivele privind subscrierea;
Aspecte privind eficientizarea si cresterea profitabilitatii pe linii de afaceri; Dezvoltarea de piete si/sau prooduse noi; Obiective financiare; Aspecte privind strategia de management al riscurilor Aspecte privind strategia de reasigurare ca si principala tehnica de mitigare a riscurilor; Aspecte privind strategia de comunicare Aspecte privind strategia privind resursele umane
Strategia companiei este completata de planul de afaceri al companiei pe 3 ani, impreuna cu principalele ipoteze care au stat la elaborarea acestuia.
Planificarea activitatii: strategie si plan de afaceri pe 3 ani
Politici si proceduri de management al riscului, inclusiv registrul riscurilor
Apetitul la risc Profilul de risc Scenarii identificate
Proiectia planului de afaceri in conditii normale si al scenariilor
Calcul SCR si estimare necesitati de solvabilitate in conditii normale si al scenariilor
Concluzii ale procesului ORSA; masuri propuse in raportul ORSA
Planificarea activitatii companiei; capitalizare
Comunicare
IPOTEZE PROCESUL
ORSA
REZULTATE
SI DECIZII
Politici si proceduri de management al riscului, inclusiv registrul riscurilor Compania urmareste o gestionare eficienta a riscurilor la care este expusa si are astfel implemente politici si proceduri interne precum si masuri de control prin care conducerea companiei sa se asigure ca atingerea obiectivelor stabilite prin strategie se realizeaza prin respectarea apetitului la risc stabilit si pastrarea totodata a unui nivel de solvabilitate confortabil. Registrul riscurilor etse parte componenta a Politicii de management al riscurilor in care sunt prezentate riscurile identificate de companie ca fiind relevante pentru activitatea sa, metodele de evaluare si properietarii acestora, responsabili pentru gestionarea lor. Apetitul la risc Apetitul la risc si limitele de toleranta considerate ca si ipoteze in cadrul procesului ORSA sunt luate in considerare fara a fi permise deviatii pe termen mediu de la acestea. Identificarea de deviatii de la apetitul la risc stabilit de catre conducere prin limitele de toleranta stabilite, sunt analizate periodic prin emiterea profilului de risc. Daca acestea nu au o explicatie punctuala si nu pot fi remediate prin masuri de control imediate, constituie factor de declasarea unui nou proces ORSA prin care se vor stabili masuri in vederea aducerii expunerilor la riscuri in limitele stabilite. Profilul de risc Pentru a asigura un management eficient al riscurilor cu care compania se confrunta, rofilul de risc al companiei se realizeaza trimestrial, odata cu raportarea QRT-urilor trimestriale. Scopul este acela al identificarii in timp util al posibilelor abateri de la limitele de toleranta stabilite si stabilirea masurilor necesare de mitigare. Ca si ipoteza a procesului ORSA anual, este considerat profilul de risc la data inchiderii exercitiului financiar al anului anterior, luandu-se in considerare ca proiectiile planului de afaceri au la baza raportarile la aceeasi data. Scenarii identificate Identificarea scenariilor care stau la baza procesului ORSA in vederea calcularii necesarului de capital pentru orizontul de timp de 3 ani, au la baza: profilul de afaceri al companiei, istoricul si analizele anterioare ale riscurilor cu care aceasta se confrunta. Astfel, sunt luate in considerare teste care implica scenariile probabile pentru companie si cu impact semnificativ asupra situatiei financiare si a solvabilitatii. In baza considerentelor de mai sus, scenariile gandite de societate sunt:
variatii ale previziunilor de prime brute subscrise (PBS); socuri aplicate acestor variatii; extindere teritoriala.
Analizele scenariilor aferente procesului ORSA se realizeaza cu aceeasi frecventa a exercitiului ORSA. Rezultatele scenariilor aplicate constituie o baza a evaluarii necesitatilor posibile de solvabilitate pentru orizontul de timp al procesului ORSA. Procesul ORSA Proiectia planului de afaceri in conditii normale si al scenariilor In cadrul ORSA, Planul de afaceri este realizat de catre Dept. Financiar ca si componenta prospective, luandu-se in considerare o serie de ipoteze stabilite in dezvoltarea strategiei si a planului de afaceri. Astfel, planul de afaceri este proiectat in 3 scenarii de baza, carora li se aplica socurile stabilite. Scenariul considerat de baza este cel mentionat in strategia companiei si planul de afaceri aferent. Pornind de la scenariul de baza, se aplica scenariile si socurile stabilite, obtinandu-se proiectiile acestora pe orizontul de timp al procesului ORSA. Calcul SCR si estimare necesitati de solvabilitate in conditii normale si al scenariilor
Compania calculeaza necesarul de capital utilizand formula standard. Calculele SCR si MCR, conform formulei standard, determina cerinta de capital pentru acoperirea cel putin a riscurilor care intra in formula de calcul, respectiv: riscul de subscriere, riscul de contrapartida, riscul de piata si riscul operational. Riscurile evaluate calitativ, intra in analizele de risc calitative si sunt monitorizate prin profilele de risc periodice. Componenta prospectiva a calcului privind necesarul de capital (SCR), fonduri proprii (OF) si coeficientul de solvabilitate porneste de la valoarea actuala calculata si presupune estimari prospective pe orizontul de timp luat in calcul. Raportul ORSA prezinta ipotezele care stau la baza estimarilor si calculele atat in conditii normale cat si pentru scenariile stabilite. Concluzii ale procesului ORSA; masuri propuse in raportul ORSA Rezultatele exercitiului ORSA sunt discutate cu partile implicate in cadrul Comitetului de Management al Riscurilor, fiind schitat raportul ORSA in care sunt prezentate concluziile. Raportul ORSA cuprinde informatii referitoare ata la partea calitativa, incluzand si elemente de guvernanta corporativa, strategie, analizele de risc prin profilul de risc si tehnicile de mitigare a riscurilor cat si partea cantitativa de calcul a solvabilitatii, incluzand calule de necesar de capital (SCR), fonduri proprii (OF) si coeficient de solvabilitate pe orizontul de timp avut in vedere, atat in conditii normale (scenario de baza) cat si pentru scenariile stabilite de companie. Obiectivul principal al exercitiului ORSA este acela de a asigura un coeficient de solvabilitate confortabil, prin detinerea unor fonduri proprii eligibile care sa acopere cel putin necesarul de capital calculat prin formula standard pe un orizont de timp stabilit, respectiv 3 ani. Astfel, raportul prezinta, daca este cazul, si o serie de masuri propuse pentru situatiile in care calculele evidentieaza deviatii de la limitele stabilite de companie, legate de:
planificarea activitatii, mitigarea anumitor riscuri, modificarea limitelor de toleranta, monitorizarea anumitor evenimente considerate cauzatoare de expuneri semnificative, etc.
Rezultate si decizii Planificarea activitatii companiei; capitalizare Rezultatele procesului ORSA si masurile propuse, daca este cazul, ar trebui sa constituie puncte de plecare ale:
dezvoltarii strategiei si/sau, daca este cazul, adecvarea strategiei de afaceri, de risc si de adecvare a capitalului;
adecvarii cerintelor de guvernanta, respectiv alinierea proceselor si reglementarilor interne la cerintele actualizate in urma ORSA;
planificarea activitatilor companiei, prin prioritizare, proiecte ce trebuie dezvoltate, obiective de urmarit;
managementul capitalului: stabilirea de necesar de capital pentru sustinerea afacerii, atat in conditii normale cat si in conditii adverse (scenarii), pentru orizontul de timp de 3 ani inclusiv dezvoltarea de planuri de masuri, daca este cazul, pentru asigurarea capitalului necesar.
Deciziile viitoare luate de conducerea companiei, privind aspectele de mai sus, ar trebui sa tina cont de rezultatele procesului ORSA. Comunicare Raportul intern ORSA este prezentat si avizat in cadrul Comitetului de Management al Riscurilor. Procesul ORSA este considerat incheiat in momentul acceptarii rezultatelor si aprobarii raportului ORSA de catre Consiliul de Administratie.
Rezultatele procesului ORSA sunt comunicate structurilor implicate, in vederea utilizarii lor, asa cum s-a prezentat anterior, in activitatea companiei. Raportul ORSA catre ASF este transmis in maxim doua saptamani de la aprobarea acestuia de catre Consiliul de Administratie. Acesta poate diferi de raportul intern ORSA, dar trebuie sa fie sufficient de cuprinzator pentru a se intelege derularea procesului si rezultatele obtinute. B.3.5.2 Structurile organizatorice implicate in procesul ORSA sunt urmatoarele: a) Consiliul de Administratie:
aproba politica ORSA si orice modificari ulterioare ale acesteia; initiaza procesul ORSA si are un rol activ in conducerea procesului ORSA; stabileste strategia si planul de afaceri al companiei pe un orizont de 3 ani, ipotezele si scenariile
ORSA, impreuna cu persoanele implicate, analizeaza rezultatele procesului ORSA si masurile propuse in cadrul raportului ORSA; foloseste rezultatele ORSA pentru planificarea activitatii ulterioare si luare a deciziilor; decide cu privire la masurile si actiunile ce trebuie luate in privinta managementului capitalului; aproba raportul ORSA.
b) Comitetul de Management al Riscurilor avizeaza politica ORSA si orice modificari ulterioare ale acesteia; urmareste derularea procesului ORSA; avizeaza profilul de risc, ca ipoteza a procesului ORSA; avizeaza scenariile propuse pentru procesul ORSA; analizeaza rezultatele procesului ORSA si masurile propuse in cadrul raportului ORSA; avizeaza raportul ORSA; comunica structurilor implicate rezultatele procesului ORSA.
c) Departamentul de management al riscului elaboreaza politica ORSA si modificarile ulterioare, urmarind implementarea acesteia; elaboreaza profilul de risc, ca ipoteza a procesului ORSA; propune scenariile pentru procesul ORSA; urmareste derularea procesului ORSA; intocmeste raportul ORSA si propune masuri, daca este cazul, in cadrul raportului.
d) Departamentul economico-financiar furnizeaza pentru partea cantitativa informatiile necesare de natura financiara: planul de afaceri
aferent strategiei, balanta, fonduri proprii pentru orizontul de timp aferent ORSA, ipotezele care stau la baza realizarii calculelor privind fondurile proprii;
realizeaza proiectiile de fonduri proprii (OF) pe orizontul de timp aferent ORSA in conditii normale si al scenariilor.
e) Departamentul actuariat furnizeaza pentru partea cantitativa informatiile necesare privind calculele necesarului de capital:
ipoteze, formule de calcul; realizeaza proiectiile de necesar de capital (SCR) pe orizontul de timp aferent ORSA in conditii normale
si al scenariilor. f) Departamentul de audit intern
urmareste derularea procesului ORSA; poate formula opinii catre Consiliul de Administratie cu privire la derularea procesului ORSA si
propunerile de masuri din cadrul raportului ORSA. g) Alte structuri organizatorice
toate structurile organizatorice ale companiei pot acorda suport si/sau furniza informatii in derularea procesului ORSA; documentatia/informatiile solicitate catre acestea se transmit Departamentului de Management al Riscurilor si/sau Comitetului de Management al Riscurilor in vederea utilizarii lor in procesul ORSA.
B.3.6 Sitemul de rating in raportarile cantitative Pentru raportarile cantitative, ratingurile utilizate sunt urmatoarele cele comunicate de partenerii respectivi. Ratingurile sunt cele acordate de: Fitch, S&P si AM Best.
B.4 Sistemul de control intern Ca parte a sistemului de control intern organizat la nivelul intregii companii, activitatea Departamentului de Control Intern s-a desfasurat in conformitate cu responsabilitatile stabilite pentru anul 2016 de managementul CERTASIG si mentionate in Planul anual de Control Intern. Planul anual a cuprins actiuni de verificare a activitatilor desfasurate in sediul central, in sucursalele/ reprezentantele de pe teritoriul Romaniei, cat si in cadrul sucursalei din Bulgaria. La solicitarea managementului CERTASIG au fost desfasurate si alte activitati punctuale de verificare. Rezultatele fiecarei misiuni de control au fost raportate managementului CERTASIG. Obiectivele misunilor de control intern desfasurate au fost: a) Respectarea procedurilor interne in activitatile desfasurate de departamentele controlate; b) Verificarea existentei aprobarilor necesare pentru activitatile de subscriere si lichidare daune in cazul
operatiunilor ce depasesc limitele de competenta stabilite prin proceduri si norme interne; c) Verificarea corectitudinii si relevantei informatiilor regasite in bazele de date interne, precum si a
corespondentei cu datele regasite in documentele fizice; d) Identificarea proceselor redundante si/ sau a activitatilor care pot fi imbunatatite. In urma misiunilor de control intreprinse nu au fost identificate riscuri majore si/sau nerespectari grave ale procedurilor si normelor interne. Cazurile de deficiente cu un impact mediu au fost prezentate in sedintele de Comitet de Risc, context in care au fost discutate si aprobate masuri de remediere. Deficientele minore au fost sesizate fiecarui department in parte, acestea fiind remediate in timp util.
B.5 Functia de audit intern In conformitate cu cerintele legale, Societatea a instituit functia de audit intern ale carei caracteristici principale sunt, planificarea, obiectivitatea, independenta fata de functiile operationale si responsabilitate fata de: a) evaluarea adecvarii si functionalitatii sistemului de control intern si a altor elemente ale sistemului de
guvernanta, iar in cadrul acestora un rol important il au verificarea conformitatii activitatii compartimentelor verificate cu cerintele legale in vigoare, cu standardele, regulamentele, precum si cu politicile procedurile elaborate intern;
b) transmiterea catre conducere a constatarilor si recomandarilor; c) monitorizarea realizarii actiunilor stabilite de conducere in urma constatarilor si recomandarilor
transmise. Activitatea desfasurata de Departamentul de Audit Intern a avut la baza procedurilor privind activitatea de Audit Intern aprobate de Consiliul de Administratie. Pe baza acestor proceduri s-a intocmit si aprobat planul de audit pentru anul 2016. Misiunile de audit intern efectuate in conformitate cu planul de audit aprobat au avut ca rezultat rapoarte de audit intern, inaintate compartimentelor auditate si Comitetului de Audit.
B.6 Functia actuariala In conformitate cu cerintele legale, Societatea a instituit functia actuariala reprezentata de Departamentul Actuariat si are urmatoarele responsabilitati:
a) calcularea rezervelor tehnice si a elementelor cantitative conform regimului de Solvabilitate II; b) emiterea de opinii cu privire la programul de reasigurare; c) emiterea de opinii cu privire la procesul de subscriere; d) emiterea de opinii cu privire la calitatea datelor;
Functia actuariala se asigura de calitatea, completitudinea si adecvarea datelor analizate si folosite in calculul elementelor cantitative conform regimului de Solvabilitate II. Calitatea datelor si suficienta lor in scopul mentionat este esentiala in obtinerea unor estimari rezonabile ale rezervelor tehnice. Functia actuariala transmite recomandari conducerii cu privire la procedurile care ar putea fi urmate in vederea cresterii calitatii datelor disponibile.
B.7 Externalizarea B.7.1 Servicii externalizate In acceptiunea companiei si a specificului afacerii, aceasta considera ca externalizarea reprezinta contractarea unor servicii de consultanta pentru anumite activitati si/sau servicii in mod continuu. Compania a elaborat si implementat o Politica interna de externalizare, ultima revizuire fiind la data de 29.01.2016, aprobata de Consiliul de Administratie. Aceasta are ca scop identificarea nevoii de externalizare si gestionarea intregului proces de externalizare. Conducerea companiei este raspunzatoare pentru toata activitatea acesteia, inclusiv pentru activitatile externalizate. Compania este responsabila pentru activitatile pentru care a fost autorizata sa le desfasoare, inclusiv pentru cele externalizate si mentine un sistem adecvat de gestionare a acestor activitati. Politica urmareste stabilirea urmatoarelor etape:
a) Luarea deciziilor de externalizare b) Cerinte privind incheierea contractelor de externalizare c) Incheierea contractelor de externalizare d) Monitorizarea activitatilor externalizate
CertAsig va comunica autoritatii de supraveghere urmatoarele informatii referitoare la externalizare:
a) intentia de schimbare a furnizorului extern catre care a fost externalizata activitatea, cu motivarea acestei schimbari;
b) intentia de reintegrare in cadrul asiguratorului a activitatilor supuse externalizarii; c) informatii privind evolutia activitatii furnizorului extern si/sau capacitatea acestuia de a-si indeplini
obligatiile fata de asigurator, eventuale masuri adoptate de Societate in aceste cazuri, inclusiv schimbarea furnizorului de servicii.
In vederea unui control adecvat al serviciilor externalizate, departamentul in cauza va elabora planuri alternative pentru schimbarea furnizorilor externi in situatia incetarii contractelor cu acestia, indiferent de cauza incetarii contractelor. Compania are externalizate doar activitati operationale. Compania nu are externalizate functii cheie. B.7.2 Furnizorii de servicii externalizate ale companiei In cadrul companiei, conform Politicii interne privind activitatile externalizate, in anul 2016 au fost considerate externalizate urmatoarele activitati: a) instrumentarea si lichidarea dosarelor de dauna pentru polite maritime si inspectii de risc pentru nave,
servicii furnizate de compania Intermar S.R.L.; b) asistenta pentru polite de calatorie, servicii furnizate de companiile Coris Romanie si Coris Bulgaria. Asistenta pentru polite maritime Datorita specificului si complexitatii activitatilor de instrumentare a dosarelor de dauna maritime, compania a decis externalizarea acestora catre un partener extern, al carui personal detine cunostintele si competentele tehnice necesare, respectiv compania International Maritime Services - Intermar S.R.L. Informatii Intermar S.R.L: a) servicii externalizate:
i. instrumentare daune derivate din: polite maritime CASCO, polite maritime P&I, polite maritime de raspundere reparatori nave, constructori nave, operatori/autoritati portuare, polite CARGO maritim.
ii. Efectuare inspectii de risc pentru nave ce urmeaza a fi asigurate de companie. b) contract de mandate din data de 20.12.2011, ultima revizuire, prin act aditional, fiind la data de
12.12.2016. c) sediu: Constanta, str. Ion Banescu nr. 6, Romania d) CUI: RO 1890063
Asistenta pentru polite de calatorie Informatii Coris Roumanie: a) Servicii externalizate: servicii de asistenta prin intermediul retelei Coris International pentru polite de
asigurare de catatorie in strainatate cu acoperire in intreaga lume, subscrise in Romania; b) Contract de mandat din data de 22.12.2011 c) Sediu: Bucuresti, Calea Vacaresti nr. 252-254, sect. 4, Romania d) CUI: 13668533 Informatii Coris Bulgaria: a) Servicii externalizate: servicii de asistenta prin intermediul retelei Coris International pentru polite de
asigurare de catatorie in strainatate cu acoperire in intreaga lume, subscrise in Bulgaria; b) Contract de mandat din data de 18.06.2015 c) Sediu: Sofia, Blv. Vassil Levski nr. 1A, Bulgaria d) Nr. Inregistrare: 15164/1993. B.8 Alte informatii Nu exista alte aspecte relevante legate de sistemul de guvernanta al companiei.
Generalitati privind profilul de risc al companiei Profilul de risc reprezinta situatia la un moment dat a riscurilor cu care compania se confrunta. Profilul de risc prezinta in mod cantitativ si calitativ riscurile analizate de companie, indicand totodata pozitia de solvabilitate a companiei la momentul realizarii profilului de risc. In cadrul profilului de risc, compania compara situatia riscurilor, respectiv indicatorii stabiliti, cu limitele de toleranta stabilite prin apetitul la risc. Analizele de risc, inclusiv profilul de risc, sunt realizate in conformitate cu reglementarile interne privind activitatile de management al riscurilor. Riscurile la care compania a fost expusa in anul 2016 au fost urmatoarele, asa cum sunt prezentate la punctul B.3.2.1: a. Riscuri cuprinse in formula standard, asa cum acestea sunt definite in Directiva Solvency 2 si
reglementarile aferente: Riscul de subscriere Riscul de piata Riscul de contrapartida riscul operational
b. Riscurile suplimentare celor din formula standard pe care compania le analizeaza, identificate ca avand impact asupra activitatii companiei sunt urmatoarele: Riscul de lichiditate Riscul strategic Riscul reputational Riscul de conformitate.
C.1 Riscul de subscriere C.1.1 Componenta riscului de subscriere (identificare); definitii Riscul de subscriere reprezinta riscul inregistrarii pierderilor sau a nerealizarii profiturilor estimate datorata adoptarii unor ipoteze inadecvate privind tarifarea si / sau a rezervelor tehnice in comparatie cu obligatiile asumate.
C. PROFILUL DE RISC
Conform formulei standard, in componenta riscului de subscriere aferent politelor non-viata (Non-Life Underwriting Risk) analizat de companie intra urmatoarele subcategorii:
a) Riscul privind primele si rezervele (Premium and Reserve Risk) reprezinta riscul ca primele si
rezervele stabilite sa fie insuficiente pentru obligatiile viitoare asumate. b) Riscul de reziliere (Lapse Risk) reprezinta riscul de a inregistra pierderi financiare ca urmare a
deviatiei ratei de anulare de la valoarea estimata. c) Riscul de subscriere din evenimente catastrofice (Non Life Catastrophic Risk - NL CAT risk) reprezinta
riscul producerii unui eveniment catastrofal sau a unei serii de evenimente (cutremur, inundatii etc.) care determina o abatere semnificativa a valorii daunelor produse fata de valoarea estimata.
d) Riscul „Man made” CAT (Man Made CAT Risk) reprezinta riscul aparitiei uniu eveniment sau a unei serii de evenimente cu severitate majora majora care determina o abatere semnificativa a valorii efective a daunelor din valoarea totala estimata, cauzata de oameni ("facute de om").
C.1.2 Evaluarea riscului de subscriere Riscul de subscriere se evalueaza cantitativ, prin raportarile QRTs, fiind componenta a formulei standard de calcul a necesarului de capital. Rezultatele necesarului de capital aferente riscului de subscriere calculate in anul 2016, sunt urmatoarele:
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
valoare
mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
Total NL Risk 19,745 72.34% 17,633 69.52% 17,593 69.06% 17,276 69.44% 14,976 60,75%
TOTAL SCR 27,295.06 25,362.64 25,472.89 24,880.45 24,653.87
Diferentele, in sensul diminuarii necesarului de capital de la un trimestru la altul, pentru riscul de subscriere se datoreaza in principal descresterii pentru submodulul Premium & Reserve Risk. Mai jos sunt evidentiate grafic evolutiile pricipalelor componente ale riscului de subscriere:
Concluzie: Luand in considerare analizele de mai sus dar si specificul activitatii companiei, putem considera acest risc ca fiind mediu.
Expunere la vehicule investitionale Compania nu detine vehicule investitionale.
19,745 17,633 17,593 17,276 14,976
0
10,000
20,000
30,000
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
Total NL Riskmii RON
Risc de subscriere
Riscul privind primele
si rezervele Riscul de
reziliere
Riscul de subscriere din
evenimente catastrofice
Riscul „Man
made” CAT
C.1.3 Tehnici de diminuare a riscului de subscriere C.1.3.1 Programul de reasigurare Reasigurarea reprezinta principala tehnica utilizata de companie pentru mitigarea riscurlui de subscriere. Ca strategie de dezvoltare, CertAsig urmareste dezvoltarea unor tipuri de asigurari care presupun programe de reasigurare specifice. Programul de reasigurare cuprinde tratate incheiate cu reasiguratori avand rating minim A-, acordat de S&P sau AM Best. Pentru expunerile care depasesc limitele tratatelor de reasigurare, compania incheie punctual contracte de reasigurare facultativa, reasiguratorii fiind selectati pe aceleasi principii ca si in cazul tratatelor de reasigurare. C.1.3.2 Alte tehnici de diminuare a riscului de subscriere In vederea diminuarii riscului de subscriere, compania dezvolta si implementeaza o serie de masuri dupa cum urmeaza: a) Elaborarea de ghiduri de subscriere si proceduri interne aferente pentru principalele linii de asigurare b) Elaborarea si implementarea de politici si proceduri specifice activitatii de subscriere si de rezervare c) Infiintarea, ca si metoda de mitigare a riscurilor cu influenta in procesul decizional si de comunicare
eficienta a riscurilor, a urmatoarelor subcomitete in cadrul Comitetului de Management al Riscurilor: i. Subcomitetul de Daune si Rezervare ii. Subcomitetul de subscriere;
d) Rapoarte interne catre management si Consiliul de Administratie e) Teste de adecvare a rezervelor realizate de Departamentul actuariat, anual. Rezultatele testelor efectuate
la 31.12.2016 sunt prezentate la pct. C.7.4 Teste de senzitivitate (scenarii) f) Misiuni de control intern si audit intern care au si rol preventiv de identificare de posibile riscuri si
implementarea de masuri corective, acolo unde este cazul. C.2 Riscul de piata C.2.1 Componenta riscului de piata (identificare); definitii Riscul de piata reprezinta riscul inregistrarii unor pierderi financiare datorate modificarii preturilor de piata ale activelor sau obligatiilor sau datorate volatilitatii acestora, care difera de valorile lor estimate. Componentele privind activele companiei constau in urmatoarele:
Conturi curente in lei si valuta Depozite pe termen scurt in lei si valute Titluri de stat in lei Titluri de participare detinute la alte companii Imobil si teren aferent.
Luand in considerare cele de mai sus, in componenta riscului de piata analizat de companie intra urmatoarele subcategorii, cuprinse si in formula standard de calcul al necesarului de capital pentru modulul risc de piata:
a) Risc de rata dobanzii (Interest Rate Risk) reprezinta riscul de a inregistra pierderi financiare din cauza
devierii valorii reale a ratei dobanzii de la valoarea estimata.
Risc de piata
Risc de rata
dobanzii
Risc de
devalorizare
a investitiilor
imobiliare
Risc valutar
Risc de
concentrare Risc de
devalorizare
a actiunilor
Risc de marja
de credit
b) Risc de devalorizare a investitiilor imobiliare (Property Risk) reprezinta riscul generat de devierea valorilor reale ale investitiilor imobiliare si/sau ale veniturilor obtinute din acestea, fata de valorile estimate.
c) Riscul valutar (Currency Risk) reprezinta riscul de inregistrare a unor pierderi financiare din cauza devierii valorii reale ale ratelor de schimb valutar de la valoarea estimata.
d) Riscul de concentrare (Concentration Risk) reprezinta riscul asociat portofoliilor de active si obligatii insuficient diversificate.
e) Riscul de devalorizare a actiunilor (Equity Risk) semnifica riscul generat de fluctuarea valorilor reale ale actiunilor si/sau a veniturilor reale obtinute din acestea, fata de valorile estimate.
f) Riscul de marja de credit (Spread Risk) reprezinta riscul generat de devierea preturilor de piata reale ale riscului de credit de la preturile anticipate.
C.3.2 Evaluarea riscului de piata Riscul de piata se evalueaza cantitativ, prin raportarile QRTs, fiind componenta a formulei standard de calcul a necesarului de capital. Rezultatele necesarului de capital aferent riscului de piata calculate in anul 2016, sunt urmatoarele:
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
valoare
mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
Total Mk Risk 7,047 25.82% 6,226 24.55% 5,788 22.72% 5,899 23.71% 7,703 31.24%
TOTAL SCR 27,295.06 25,362.64 25,472.89 24,880.45 24,653.87
Variatia necesarului de capital pentru riscul de piata se datoreaza in principal submodulelor riscului de rata a dobanzii si riscului valutar. Acestea au inregistrat volatilitati datorate politicii interne privind investitiile, respectiv: Per total, evolutia necesarului de capital pentru riscul de piata pe parcursul anului 2016, s-a incadrat in limita de toleranta stabilia de companie in Declaratia privind apetitul la risc, respectiv de 25% din valoarea SCR.
Rezultatul peste limita de toleranta, s-a inregistrat pentru Q4, datorita modificarii reglementarilor privind coeficientul de stress in formula standard de calcul a necesarului de capital pentru investitia in titlurile detinute la PAID.
Mai jos este evidentiat grafic evolutia riscului de piata:
Concluzie: analizele de mai sus situeaza riscul de piata ca fiind mediu. C.2.3 Tehnici de diminuare a riscului de piata In vederea mitigarii riscului de piata, luand in considerare faptul ca societatea nu detine un portofoliu de active si investii foarte variat iar principalele variatii privind necesarul de capital s-au inregistrat pentru submodulele de risc al ratei dobanzii si cel valutar, se au in vedere urmatoarele aspecte:
7,047 6,226 5,788 5,899
7,703
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
Total Mk Riskmii RON
a) Monitorizare permanenta a expunerilor in RON si investirea in instrumente financiare care sa nu produca fluctuatii mari de rata dobanzii. Astfel, in strategia privind investitiile pentru anul 2016, compania a decis investirea in titluri de stat in RON.
b) Corelarea scash-flowriloe de colecatre a primelor de asigurare si de plata daunelor in aceleasi valute. c) Asigurarea unor ratinguri ridicate ale colaboratorilor pe partea de investitii (banci cu rating Fitch). d) Elaborarea si implementarea unei politici interne privind managementul investitiilor in care sunt descrise
etapele si modalitatile de luare a deciziilor care sa asigure performanta privind investitiile. e) Raporate interne periodice catre management si Consiliul de Administratie privind:
i. Deciziile de investire ii. Situatia lichiditatilor si a investitiilor pe termen scurt iii. Situatia activelor si datoriilor pe valute.
C.3 Riscul de contrapartida C.3.1 Componenta riscului de piata (identificare); definitii Riscul de contrapartida reprezinta riscul generat de fluctuarea valorii fluxurilor de trezorerie de intrare, in conditiile in care contrapartidele nu isi indeplinesc obligatiile contractuale, astfel inregistrandu-se o diferenta intre valoarea reala a pierderilor si valoarea lor estimate. Compania, prin natura activitatii sale, are relatii cu diferite terte parti, fata de care riscurile privind neindeplinirea obligatiilor contractuale se reflecta in riscul de contrapartida. Principalele categorii de parteneri de afaceri identificate de companie sunt:
Parteneri reasiguratori, reasigurarea fiind principala tehnica a companiei de diminuare a riscului de subscriere;
Parteneri in desfasurarea activitatilor de investitii; Parteneri in relatia de distributie a serviciilor prestate de companie, respectiv intermediari; Parteneri reprezentati de detinatorii de polite de asigurare, de la care compania incaseaza primele de
asigurare. Luand in considerare cele de mai sus, in componenta riscului de contrapartida, asa cum este definit si prin formula standard de calcul al necesarului de capital, intervin cele doua componente astfel: a) Risc de contrapartida de tip 1 (Type 1 CD Risk), reprezentat de expunerile aferente contractelor de
reasigurare, conturilor curente si depozitelor la banci; b) Risc de contrapartida de tip 2 (Type 2 CD Risk), reprezentat de expunerile din creante de la intermediari
si datorii ale detinatorilor de polite. C.3.2 Evaluarea riscului de contrapartida Riscul de contrapartida se evalueaza cantitativ trimestrial, prin raportarile QRTs, fiind componenta a formulei standard de calcul a necesarului de capital. Rezultatele necesarului de capital aferent riscului de contrapartida calculate in anul 2016, sunt urmatoarele:
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
valoare
mio RON % din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
Total CD Risk 3,932 14.41%
4,521 17.83%
5,003 19.64%
4,351 17.49%
6,793 27.55%
TOTAL SCR 27,295.06 25,362.64 25,472.89 24,880.45 24,653.87
Risc de contrapartida
Risc de contrapartida de tip 1 Risc de contrapartida de tip 2
Pe parcursul anului 2016, necesarul de capital pentru riscul de contrapartida s-a mentinut in limita de toleranta stabilita de companie prin Declaratia privind apetitul la risc, respectiv de 20% din valoarea totala a necesarului de capital. Exceptie s-a inregistrat in ultimul trimestru, fiind un caz izolat, pentru riscul de contrapartida tip 2, insemnand creante din asigurari directe si din regrese, care au inregistrat o crestere semnificativa datorata faptului ca au fost generate actiuni de regres la un nivel ridicat in luna noiembrie 2016, dar pentru care nu au fost constituite provizioane in conformitate cu politica interna a societatii de a proviziona integral sumele nerecuperate de mai mult de 180 zile.
Mai jos, evolutia riscului de contrapartida este reprezentata grafic astfel:
Concluzie: avand in vedere analizele de mai sus, compania aprecieaza acest risc ca fiind scazut. C.3.3 Tehnici de diminuare a riscului de contrapartida Pentru riscul de contrapartida, se au in vedere urmatoarele tehnici de mitigare: a) Asigurarea unor ratinguri ridicate care sa asigure stabilitatea si performanta companiilor colaboratoare,
respectiv pentru reasiguratori si bancile partenere: i. Minim A- pentru reasiguratori, rating S&P si AM Best; ii. Rating A pentru banci, Fitch.
b) Monitorizarea permanentaa creantelor de la brokeri si asigurati (intalniri ale departamentului financiar si de subscriere).
c) Implementarea unei politici interne privind tratamentul si stabilirea provizioanelor referitoare la creante. d) Raportari interne catre conducerea companiei si Consiliul de Administratie privind situatia creantelor. C.4 Riscul de lichiditate C.4.1 Componenta riscului de lichiditate (identificare); definitii Riscul de lichiditate reprezinta riscul generat de imposibilitatea de a transforma in timp util activele in lichiditati pentru a achita o obligatie. Instrumentele financiare folosite pentru plasamentele disponibilitatilor societatii sunt prezentate la cap. A.3, performanta investitiilor. Se au in vedere, prin politica de investitii, respectarea dispersiei plasamentelor precum si prudenta in alegerea instrumentelor financiare. C.4.2 Evaluarea riscului de lichiditate Lichiditatile sunt monitorizate saptamanal, iar coeficientul de lichiditate este calculat lunar conform reglementarilor in vigoare. Compania calculeaza lunar coeficientul de lichiditate in doua modalitati: a) Metoda 1 - Utilizand formula de calcul conform reglementarilor autoritatii de supraveghere, luand in
considerare rezerva de daune avizate cedate in reasigurare (RBNS RI) in proportie de 50%.
3,932 4,521 5,003 4,351
6,793
10
2,000
4,000
6,000
8,000
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
Total CD Riskmii RON
Date Coeficient de
lichiditate
31.01.2016 1.41
29.02.2016 1.44
31.03.2016 1.42
30.04.2016 1.03
31.05.2016 1.13
30.06.2016 1.34
31.07.2016 1.13
31.08.2016 1.31
30.09.2016 1.27
31.10.2016 1.32
30.11.2016 1.06
31.12.2016 1.03
Grafic, evolutia coeficientului de lichiditate calculat prin metoda 1 se prezinta astfel:
b) Metoda 2 - Utilizand in calculul coeficientului de lichiditate rezerva de daune avizate cedate in reasigurare
(RBNS_RI) in proportie de 100%.
Data Coeficient lichiditate
31.01.2016 2.40
29.02.2016 2.59
31.03.2016 2.45
30.04.2016 1.66
31.05.2016 1.72
30.06.2016 2.08
31.07.2016 1.80
31.08.2016 1.92
30.09.2016 1.90
31.10.2016 1.92
30.11.2016 1.54
31.12.2016 1.42
Grafic, evolutia coeficientului de lichiditate calculate prin metoda 2 se prezinta astfel:
1.41 1.44
1.42
1.031.13
1.34
1.13
1.31
1.27
1.32
1.06
1.03
0
0.5
1
1.5
2
Coeficient lichiditate metoda 1
Valorile inregistrate de coeficientul de lichiditate se situeaza in majoritate peste limita de toleranta stabilita prin Declaratia privind apetitul la risc, de 1,1 si in toate cazurile peste limita legala de 1,00. Pentru lunile in care acesta a coborat sub valoarea stabilita, explicatiile sunt punctuale, respectiv:
Plati prime cedate in reasigurare catre reasiguratori Multiple plati de daune cu valoare ridicata Cresterea nivelului rezervelor de dauna avizate dar neachitate (RBNS)
Concluzie: luand in considerare analizele de mai sus, si faptul ca in ultimii 9 ani de contractare a programelor de reasigurare, compania a avut colaborari foarte bune cu partenerii reasiguratori si nu s-a confruntat cu cazuri de imposibilitate de recuperare a sumelor legate de reasigurare, riscul de lichiditate este considerat, pentru anul 2016, la nivel scazut. C.4.3 Tehnici de diminuare a riscului de lichiditate Ca si tehnici mitigare a riscului de lichiditate, compania utilizeaza urmatoarele masuri de control: a) Monitorizarea si raportarea saptamanala a lichiditatilor; b) Calcularea lunara a coeficientului de lichiditate; c) Monitorizarea permanenta a cash-flowurilor (corelarea necesarului de lichiditati cu disponibilitatile
companiei). C.5 Riscul operational C.5.1 Componenta riscului operational (identificare); definitii Riscul operational reprezinta riscul ca pierderile financiare reale sa difere de cele estimate datorita neadecvarii unor procese si sisteme interne, a erorilor unor angajati sau din cauza unor evenimente externe. Datorita complexitatii acestui risc, compania a elaborate si implementat si o Procedura interna privind riscul operational, aliniata atat la cerintele specificului activitatii companiei cat si in conformitate cu reglementarile in vigoare specifice, respectiv Norma ASF nr. 6/2015 privind gestionarea riscurilor operationale generate de sistemele informatice utilizate de entitatile reglementate, autorizate/avizate si/sau supravegheate de ASF. Luand in considerare specificul activitatii companiei, riscul operational este impartit in mai multe module, descrise in catalogul de riscuri, respectiv:
a) Riscul din activitati de spalarea banilor si din finantarea actelor de terorism b) Riscul datorat erorilor de executie, livrarii informatiilor, managementul proceselor c) Riscul de frauda interna d) Riscul de frauda externa e) Riscul referitor la angajati si protectia muncii f) Riscul intreruperii activitatii companiei
2.40
2.592.45
1.66 1.72
2.08
1.80
1.92
1.90
1.92
1.54 1.42
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
Coeficient lichiditatemedota 2
C.5.2 Evaluarea riscului operational Riscul operational este evaluat atat cantitativ, fiind component de calcul a formulei standard privind necesarul de capital, cat si calitativ, conform Procedurii interne privind riscul operational. C.5.2.1 Evaluare cantitativa Riscul operational este evaluat cantitativ trimestrial, in raportarile QRTs. Rezultatele necesarului de capital aferent riscului operational sunt urmatoarele:
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
valoare
mio RON % din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
valoare mio RON
% din SCR
Risc operational 1,954 7.16% 2,013 7.94% 2,033 7.98% 2,006 8.06% 1,953 7.92%
TOTAL SCR 27,295.06 25,362.64 25,472.89 24,880.45 24,653.87
Concluzie: Asa cum reiese din calulele formulei standard, riscul operational s-a incadrat pe tot parcursul anului 2016 in limita de toleranta stabilita de companie prin Declaratia privind apetitul la risc, respectiv de 10% din valoarea SCR. C.5.2.2 Evaluare calitativa In anul 2016 a fost realizata si o analiza a riscurilor operationale conform Normei ASF nr.6/2015, privind gestionarea riscurilor operationale generate de sistemele informatice utilizate, urmata de un audit al sistemelor informatice, realizat de Deloitte. Rezultatele auditului IT au fost raportate catre autoritatea de supraveghere si insotite de un plan de masuri in vederea rezolvarii deficientelor rezultate in urma auditului, stadiul masurilor fiind raportate catre ASF trimestrial. Totodata, a fost realizat si transmis catre autoritatea de supraveghere evaluarea interna a riscurilor operationale generate de sistemele informatice pentru anul 2016. Evaluarea realizata la 31.12.2016 si transmisa autoritatii de supraveghere incadreaza compania la nivelul de risc mediu. C.5.3 Tehnici de diminuare a riscului operational Ca tehnici si actiuni de mitigare a riscului operational, compania are in vedere urmatoarele: a) Implementarea Procedurii de management al riscului operational b) Procedura interna privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism
precum si Procedura interna privind cunoasterea clientelei si procesul de documentatie al dosarelor pentru politele H&M, P&I si Cargo.
c) Realizarea de teste privind continuitatea activitatii, in special teste de back-up baze de date
1,954
2,013
2,033
2,006
1,953
1,900
1,950
2,000
2,050
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
Risc operationalmii RON
d) Misiuni de control intern realizate de catre departamentul de control intern care au ca scop principal verificarea respectarii reglementarilor interne, identificarea de riscuri posibile si stabilirea impreuna cu proprietarii riscurilor a masurilor de prevenire si/sau masuri corective, acolo unde este cazul.
e) Raportari periodice privind riscul operational.
C.6 Alte riscuri semnificative C.6.1 Riscul de conformitate C.6.1.1 Componenta riscului de conformitate (identificare); definitii Riscul de conformitate reprezinta posibilitatea de pierderi financiare si la nivel reputational datorate incalcarii sau nerespectarii vadrului legal, al politicilor si procedurilor interne, a acordurilor, practicilor recomandate si standardelor etice aplicabile companiei. Compania respecta cerintele legale referitoare la implementarea functiei de conformitate, asa cum este descrisa la punctul B.1 Informatii generale privind sistemul de guvernanta. Riscul de conformitate este impartit in doua submodule: a) Riscul privind schimbarle legislative care se refera la riscurile datorate modificarilor legislative care pot
afecta strategia si planurile companiei. Acesta are ca submodule riscuri referitoare la: i. Legislatia primara ii. Legislatia secundara
b) Riscul legallegal por privind conformitatea care se refera la riscurile datorate nerespectarii legislatiei sau a normelor interne, cauzate de erori, omisiuni, incalcarea legii. Acesta are cfa submodule: i. Incalcari ale legislatiei in asigurari si a normelor interne ii. Riscuri de natura legala datorate erorilor de informatii, informatii incomplete sau intarziate privind
legislatia, pierderea dreptului de a desfasura activitati de asigurare (licenta) C.6.1.2 Evaluarea riscului de conformitate Riscul de conformitate se evalueaza in baza Politicii de management al riscurilor, atat calitativ cat si cantitativ. Analiza se realizeaza cu frecventa trimestriala, fiind inclusa in profilul de risc trimestrial, atunci cand au loc evenimente calificate cu risc de conformitate. Analiza cantitativa se refera la identificarea cazurilor de producere a riscurilor respective, care se cuantifica in pierderi financiare datorate amenzilor primite pentru cazurile de nerespectare a legislatiei in vigoare. Calitativ, analiza consta in cuantificarea evenimentelor care au produs riscuri de conformitate, respectiv cele mentionate la punctul C.6.2, precum si impactul pe care acestea le-au avut in activitatea companiei. Astfel pentru Riscul privind schimbarile legislative, in anul 2016, odata cu intrarea in vigoare a regimului de Solvabilitate 2, compania a depus toate eforturile de a se conforma unei serii multiple atat de reglementari externe cat si interne. Acestea au condus la schimbari de natura organizationala, operationala dar si de natura strategica ce au intarziat implementarea sistemului de conformitate, lucru care a determinat nerespectarea in totalitatea a reglementarilor in vigoare din punct de vedere teoretic (al aprobarilor finale). Concluzie: Avand in vedere sumele modice cat si numarul scazut al cazurilor de nerespectare a reglementarilor, acest risc este considerat scazut. Referitor la Riscul legal privind conformitatea, evaluarea acestuia s-a bazat in special pe raporartele misiunilor de control intern realizate conform planului de control intern pentru anul 2016 cat si al controalelor la cerere. Concluzie: acest risc a fost evaluat ca scazut, nefiind identificate riscuri majore si/sau cazuri grave privind nerespectarea procedurilor si normelor interne. C.6.1.3 Tehnici de diminuare a riscului de conformitate In prevenirea si diminuarea riscului de conformitate compania utilizeaza urmatoarele metode:
a) Reglementari interne privind activitatea de conformitate si riscul de conformitate. b) Raportari prin care sunt evidentiate riscurile de conformitate, alaturi de masurile luate pentru
diminuarea acestora; c) Reguli de comunicare in cadrul companiei a informatiilor legale si de natura decizionala; d) Activitati de control intern prin misiunile de control intern. C.6.2 Riscul strategic C.6.2.1 Componenta riscului strategic (identificare); definitii Riscul strategic se refera la abilitatea conducerii de a implementa planuri si strategii de afaceri, de a lua decizii de alocare a resurselor sau de a se adapta schimbarilor in activitatea afacerilor Riscul strategic identificat la nivelul companiei se compune din urmatoarele submodule: a) Riscul privind elaborarea si lansarea de produse noi care presupune evaluarea factorilor de risc asociati
unui nou produs, de la proiectare si dezvoltare prin emiterea si distribuirea de politici, serviciul pentru clienti si gestionarea reclamatiilor.
b) Riscul managerial fiind asociat riscului unei administratii a companiei care este fie incompetenta fie cu intentii frauduloase.
C.6.2.2 Evaluarea riscului strategic Riscul strategic se evalueaza in baza Politicii de management al riscurilor, atat calitativ cat si cantitativ. Analiza se realizeaza cu frecventa trimestriala, fiind inclusa in profilul de risc trimestrial, atunci cand au loc evenimente calificate cu risc strategic. Analiza cantitativa, in cazul produselor noi, se refera la identificarea cazurilor in care valoarea estimata a primelor brute pentru perioada din studiul de fezabilitate aferenta lansarii prodului are impact semnificativ in primele brute total estimate. In anul 2016 compania nu a lansat produse noi. Referitor la riscul managerial, compania are in vedere analiza urmatoarelor aspecte:
Neadecvarea strategiei la conditiile de piata respectiv urmarirea planificarea defectuoasa, obiective neclare, apetit la risc ridicat in comparatie cu existenta si estimarea fondurilor proprii, etc;
Implementare defectuoasa a strategiei /deciziilor, respectiv implementare defectuoasa din punct de vedere cantitativ si/sau calitativ a strategiei/deciziilor apartinand conducerii administrative/executive de catre entitatile subordonate (ex. decizii abuzive, decizii neclare si necorelate cu procesele interne si strategia stabilita, etc.)
Astfel, pe parcursul anului 2016, putem mentiona o serie de schimbari interne la nivel organizational dar si strategic, in vederea atingerii obiectivelor stabilite de companie pentru anul 2016. Aceste decizii au fost luate in cadrul unui plan intern de conformitate cu rezultatele mentionate in raportul ORSA 2016-2018. Planul constituie “Anexa 5 - Plan de conformitate cu ORSA 2016-2018” la raportul ORSA 2017-2019 transmis catre ASF in data de 24.03.2017. Concluzie: Luand in cosiderare cele mentionate mai sus, putem considera pentru anul 2016, acest risc ca fiind scazut. C.6.2.3 Tehnici de diminuare a riscului strategic In vederea monitorizarii si mitigarii riscului strategic, companioa a implementat urmatoarele: a) Procedura privind elaborarea de produse noi b) Politica privind cerinte de competenta si onorabilitate (Fit&Proper) c) Monitorizarea in permanenta de catre conducere si Consiliul de Administratie a performantelor
companiei in comparatie cu strategia si planul de afaceri propus anual d) Raportari periodice catre conducere si Consiliul de Supraveghere referitoare la indeplinirea obiectivelor
stabilite in strategie si planul de afaceri aferent.
C.6.3 Riscul reputational C.6.3.1 Componenta riscului reputational (identificare); definitii Riscul reputational se refera la posibilitatea companiei de a inregistra pierderi datorate imaginii nefavorabile a companiei care se reflecta in scaderea increderii clientilor, investitorilor, furnizorilor, autoiritatilor de supraveghere.
Riscul reputational identificat la nivelul companiei se compune din urmatoarele submodule analizate prin indicatori de risc, respectiv: a) Acoperire media, respectiv impactul imaginii companiei la nivel media; b) Numarul total de petitii inregistrate de companie c) Numar de petitii in curs de solutionare d) Litigii cu personalul e) Litigii cu clientii
Indicatorii de mai sus sunt analizati in cadrul Profilului de risc realizat periodic, in baza iformatiilor primite de la proprietarii de riscuri mentionati in Catalogul de riscuri. C.6.3.2 Evaluarea riscului reputational Riscul reputational se analizeaza atat cantitativ, prin estimari statistice ale indicatorilor de mai sus cat si calitativ prin interpretarea rezultatelor cantitative. Privitor la analizele media, sunt monitorizate urmatoarele site-uri si publicatii cu caracter financiar, in care s-au inregistrat articole in care au fost mentionate informatii despre companie: www.profit.ro, www.wall-street.ro, http://en.zbkbalkan.com, economie.hotnews.ro, www.bursa.ro, www.1asig.ro, www.xprimm.ro, www.zf.ro, www.asf.ro. In anul 2016, informatiile au fost doar cu caracter pozitiv. Numarul petitiilor inregistrate in cursul anului 2016 a fost urmatorul:
Petitii 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
Numar total petitii la data de referinta 0 2 2 2
Numar petitii in curs de solutionare la data de referinta 0 0 1 0
In ceea ce priveste situatia litigiilor, aceasta este monitorizata permanent atat prin raportarile interne cat si externe dar si prin masurile interne privind solutionarea acestora in mod cat mai favorabil pentru companie. C.6.3.3 Tehnici de diminuare a riscului reputational Ca si tehnici de monitorizare si diminuare a riscului reputational, compania are in vedere urmatoarele: a) Procedura privind solutionarea petitiilor, in conformitate cu reglementarile in vigoare si infiintarea
Comitetului de analiza si solutionare a petitiilor; b) Monitorizarea atenta a petitiilor; c) Monitorizarea atenta a litigiilor; d) Raportari periodice, in conformitate cu legislatia in vigoare, a petitiilor si a litigiilor. C.7 Alte informatii C.7.1 Agregarea riscurilor
Anul 2016
Risc analizat Nivel de risc
Risc subscriere Mediu
Risc de piata Mediu
Risc de contrapartida Scazut
Risc de lichiditate Scazut
Risc operational Mediu
Risc de conformitate Scazut
Risc strategic Scazut
Risc reputational Scazut
Coreland rezultatele evaluarilor pe module de risc analizate de companie, atat cele cantitative cat si cele calitative, cu limitele de toleranta stabilite in Declaratia privind apetitul la risc si luand in considerare pricipiul prudential dupa care compania se ghideaza, apreciem pentru CertAsig un profil de risc mediu. In concluzie, obiectivul principal al companiei este acela de a maximiza rezultatul sau financiar in acelasi timp cu mentinerea riscurilor la un nivel acceptabil. C.7.2 Solvabilitatea In conformitate cu cerintele legale aferente regimului de Solvabilitate 2 care a intrat in vigoare la 01.01.2016, compania calculeaza si raporteaza catre autoritatea de supraveghere SCR, MCR, fondurile proprii si solvabilitatea companiei. Compania utilizeaza in calcule formula standard. Atat cerinta de capital de solvabilitate SCR cat si Cerinta de capital minim MCR sunt acoperite cu fonduri proprii de nivel 1 (tyer 1). Pentru anul 2016, rezultatele calculelor sunt prezentate mai jos:
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
OF to meet SCR (mii RON) 30,369.27 30,677.04 29,398.73 30,101.09 34,586.01
OF to meet MCR (mii RON) 30,369.27 30,667.95 29,389.65 30,092.01 34,586.01
MCR (mii RON) 16,740.65 16,553.06 16,731.40 16,470.18 16,641.86
Ratio of Eligible own funds to SCR 1.11 1.21 1.15 1.21 1.40
Ratio of Eligible own funds to MCR 1.81 1.85 1.76 1.83 2.08
Grafic, dispersia necesarului de capital pe principalele module de calcul ale formulei standard, se prezinta astfel:
0.00
2,000.00
4,000.00
6,000.00
8,000.00
10,000.00
12,000.00
14,000.00
16,000.00
18,000.00
20,000.00
Ziua 1 31.03.2016 30.06.2016 30.09.2016 31.12.2016
19,745.05
17,632.61 17,592.79 17,276.09
14,976.18
7,047.416,226.03 5,787.92 5,899.42
7,703.02
3,932.284,520.96 5,003.47 4,351.24
6,793.12
1,954.28 2,012.69 2,032.80 2,006.39 1,952.58
Structura module SCR - 2016mii RON
Total NL Risk Total Mk Risk Total CD Risk Total Operational Risk
Concluzie: din tabelul de mai sus se observa ca pe tot parcursul anului 2016 compania a respectat cerintele de solvabilitate impuse de reglementarile in vigoare dar si de cele interne stabilite prin Declaratia privind apetitul la risc, respectiv limita de alerta de 1,10 si cea de toleranta de 1,05. C.7.3 Programul de reasigurare Programul de reasigurare este aprobat anual de catre Consiliul de Administratie. Etapele de reiinoire a programului de reasigurare sunt detaliate in Procedura interna privind desfasurarea activitatii de reasigurare. Programul de reasigurare pentru pentru perioada 01.01.2016 – 31.12.2016 a prezentat, fata de programul anului anterior, o serie de modificari corelate cu strategia de afaceri a companiei, respectiv : a) Majorarea capacitatii tartatului CAT la EUR 30M b) Scaderea retinerii pentru tratatul CAT la EUR 0.1M c) Majorarea capacitatii tratatului pentru property la EUR 25M d) Majorarea capacitatii tratatului pentru raspunedri la EUR 10M. Reasiguratorii cu care compania colaboreaza sunt companii cu rating ridicat S&P si AM Best, dupa cum urmeaza:
Reasigurator Rating
Hannover Re AA- (S&P)
Swiss Re AA- (S&P)
VIG Re A+ (S&P)
Kuwait Re A- (AM Best)
Mapfre Re A (S&P)
Polish Re A- (AM Best)
Partner Re A+ (S&P)
Kiln A+ (S&P)
Liberty Syndicate A+ (S&P)
Aspen A (S&P)
Axis A+ (S&P)
Brit A+ (S&P)
XL Catlin A+ (S&P)
IGI A- (AM Best)
Tamesis (Kiln+TMK) A+ (S&P)
Arch Re A+ (S&P)
Watford Re A- (AM Best)
D.1 Active Valoarea contabila a activelor Societatii este revizuita la fiecare data a intocmirii bilantului contabil, pentru a determina daca exista indicatori de depreciere. In situatia in care astfel de indicatori exista, este estimata valoarea recuperabila a activelor Societatii. Un provizion pentru depreciere este inregistrat in situatia in care valoarea contabila a activului depaseste valoarea recuperabila a acestuia. Provizionul pentru depreciere este recunoscut in contul de profit si pierdere. Provizioanele sunt recunoscute in bilant atunci cand pentru Societate se naste o obligatie legala sau constructiva legata de un eveniment trecut si este probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta obligatie. Provizioanele sunt revizuite la fiecare sfarsit de perioada si ajustate pentru a reflecta estimarea curenta cea mai adecvata. Diferentele rezultate in urma ajustarilor necesare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere al perioadei.
D. EVALUAREA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL
SOLVABILITATII
Situatia activelor societatii la 31.12.2016 se prezinta astfel:
Active RON
Active necorporale 0
Impozit pe profit amanat 819,261
Imobilizari corporale 15,362,400
Participari la societatile in care exista interese de participare 8,047,354
Obligatiuni si alte titluri cu venit fix - Titluri de stat 15,339,350
Actiuni, alte titluri cu venit variabil si unitati la fondurile comune de plasament 3,683
Partea din rezerva de daune aferenta contractelor cedate in reasigurare 9,942,068
Creante din asigurari si intermediari 2,468,729
Creante din reasigurare 299,353
Alte creante (altele decat din asigurari directe) 22,300,366
Casa si conturi la banc 6,412,280
Alte active 26,529
Total active 81,021,373
D.2 Rezerve tehnice Evaluarea rezervelor tehnice impune colectarea din punct de vedere calitativ si cantitativ a informatiilor care stau la baza riscurilor acoperite si aplicarea avizului expertului pe aceste informatii. Metodologia de evaluare include toate stadiile unui proces de evaluare, cum ar fi colectarea si selectarea datelor, determinarea ipotezei, selectarea unui model potrivit pentru cuantificarea rezervelor tehnice, evaluarea caracterului adecvat al estimarilor, documentatiilor si controalelor Cea mai buna estimare: a) este egala cu media ponderata a probabilitatii fluxurilor de numerar viitoare, tinand seama de inflatie, pe
baza structurii relevante a structurii temporale a ratei dobanzilor fara risc. b) se determina utilizand metoda proiectiilor de fluxuri de numerar. c) trebuie calculata la brut. Ipotezele privind inflatia trebuie construite pe estimarile de flux de numerar. Orizontul estimarilor utilizat in calcularea celei mai bune estimari trebuie sa acopere intreaga perioada de valabilitate a tuturor intrarilor si iesirilor de flux de numerar necesare pentru a stabili riscurile asigurate prin contractele de asigurare existente la data evaluarii. Marja de risc Marja de risc se va calcula prin determinarea costului garantarii unei sume de fonduri proprii eligibile egala cu SCR-ul necesar pentru a sustine riscurile acoperite prin asigurare pe durata de valabilitate a acesteia. Cursul utilizat pentru determinarea costurilor pentru garantarea acelei sume eligibile din conturile proprii se numeste rata costurilor de capital. Se presupune ca rata costului capitalului mentionata la articolul 77 alineatul (5) din Directiva 2009/138/EC este egala cu 6%. Situatia datoriilor la 31.12.2016 se prezinta astfel:
Datorii RON
Rezerve tehnice - asigurari generale (excluzand asigurari de viata) 27,709,286
Rezerve Tehnice (Best Estimate) 25,585,166
Marja de risc 2,124,120
D.3 Alte pasive In cadrul altor pasive au fost incluse provizioanele pentru concediile neefectuate si bonusuri,datoriile din reasigurare si alte asigurari (altele decat din asigurari directe).
In exercitiul financiar incheiat la 31.12.2016, Societatea a constituit provizioane pentru diverse riscuri si cheltuieli precum si provizioane pentru litigii bazandu-se pe estimari la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiilor curente in exercitiile financiare viitoare. Variatia provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli s-a inregistrat prin venituri si cheltuieli. Provizionul pentru riscuri si cheltuieli constituit la data de 31.12.2016 cuprinde suma de 89.757 RON care reprezinta datoria Societatii cu privire la concediile neefectuate de angajati in cursul anului 2016 (31.12.2015: 178.721 RON), provizionul pentru bonusuri aferente anului 2016 in suma de 126.690 RON (31.12.2015: 157.183 RON). Situatia la 31.12.2016 se prezinta astfel:
Datorii RON
Provizioane - altele decat cele tehnice 216,447
Datorii din operatiuni de asigurare directa si intermediari in asigurari 733,654
Datorii din operatiuni de reasigurare 11,852,575
Alte datorii (altele decat din asigurari directe) 4,360,551
Fonduri proprii (OF) 34,586,010
Primele, daunele sunt prezentate net de sumele cedate reasiguratorilor si recuperabile de la acestia. Sumele estimate a fi recuperabile de la reasiguratori aferente daunelor neplatite si cheltuielile de ajustare sunt inregistrate separat de sumele estimate a fi platibile asiguratilor. Sumele recuperabile de la reasiguratori sunt estimate corespunzator cu datoria de plata a daunelor asociata cu polita de asigurare si contractele de reasigurare. Veniturile din comisioane de reasigurare sunt recunoscute integral la momentul recunoasterii primelor cedate in reasigurare, conform contractelor semnate cu reasiguratorii. Veniturile din comisioane de reasigurare se calculeaza la primele brute subscrise cedate in reasigurare, in baza procentelor de comision ajustate dupa caz cu rata daunalitatii, iar valoarea rezultata se recunoaste in contul de profit si pierderi pro-rata aferenta riscurilor expirate ale politelor la care se refera. Partea din venitul din comisionul de reasigurare aferenta riscurilor neexpirate se amana in exercitiile viitoare in care riscurile vor expira. Fondurile proprii sunt reprezentate de retratarea rezervei de catastrofa. D.4 Metode alternative de evaluare Pentru intocmirea prezentelor situatii financiare a fost necesara folosirea unor estimari si ipoteze in ceea ce priveste valoarea activelor si pasivelor raportate in bilantul contabil la 31.12.2016. Principalele componente ale prezentelor situatii financiare la care se refera aceste estimari sunt:
a) Rezerve tehnice pentru activitatea de asigurari generale; b) Partea din rezervele tehnice aferenta contractelor cedate in reasigurare; c) Creantele provenite din operatiuni de asigurare; d) Creantele provenite din operatiuni de regres e) Datorii provenite din operatiuni de reasigurare; f) Primele cedate; g) Cheltuieli cu comisioanele agentilor si brokerilor; h) Cheltuieli de achizitie amanate; i) Veniturile din reasigurare amanate
E.1. Fonduri proprii Valoarea fondurilor proprii ale societatii la 31.12.2016 era de 33.143.798 RON, reprezentand excesul de active peste obligatiile societatii. Toate fondurile proprii ale societatii sunt de nivel 1 fiind formate in principal din capital social subscris si varsat in suma de 33.288.762 RON. Situatia la 31.12.2016 este urmatoarea:
Active RON
Active necorporale 0
Impozit pe profit amanat 819,261
Imobilizari corporale 15,362,400
Participări la societăţile în care există interese de participare 8,047,354
Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix – titluri de stat 15,339,350
Acţiuni, alte titluri cu venit variabil şi unităţi la fondurile comune de plasament 3,683
Partea din rezerva de daune aferentă contractelor cedate în reasigurare 9,942,067
Creante din asigurari si intermediari 2,468,729
Creante din reasigurare 299,353
Alte creante (altele decat din asigurari directe) 22,300,366
Casa şi conturi la bănci 6,412,280
Alte active 26,529
Total active 81,021,373
Datorii
Rezerve tehnice - asigurari generale 27,709,286
Rezerve Tehnice (Best Estimate) 25,585,166
Marja de risc 2,124,120
Provizioane - altele decat cele tehnice 216,447
Datorii din operaţiuni de asigurare directa si intermediari in asigurari 733,654
Deferred tax liabilities 1,205,775
Datorii din operatiuni de reasigurare 11,852,575
Alte datorii (altele decat din asigurari directe) 4,360,551
Alte datorii 357,075
Total datorii 46,435,363
Excedentul de active peste datorii 34,586,010
E.2 Cerinta de capital de solvabilitate si cerinta de capital minim Compania calculeaza SCR folosind formula standard. Structura pe submodule a cerintei de capital de solvabilitate (SCR) si a cerintei de capital minim (MCR) sunt prezentate la capitolul C.3 Profil de risc E.3 Utilizarea submodulului „risc al actiunilor in functie de durata” in calculul cerintei de capital de
solvabilitate CertAsig nu aplica in calculul cerintei de capital de solvabilitate submodulul „risc al actiunilor de durata”. E.4 Diferente intre formula standard si eventualele modele interne utilizate CertAsig nu foloseste model intern.
E. GESTIONAREA IMPACTULUI
E.5 Neconformitatea cu cerinta de capital minim si neconformitatea cu cerinta de capital de solvabilitate Pentru perioada raportarii compania a respectat cerintele de capital minim si de capital de solvabilitate. Rezultatele calculelor sunt prezentate la capitolul C.7.1 Solvabilitatea.
S.02.01.01 – Bilant S.05.01.02 – Prime, daune si cheltuieli, pe fiecare linie de business S.17.01.01 – Rezerve tehnice asigurari generale S.23.01.01 – Fonduri proprii S.25.01 – Necesarul de capital de solvabilitate - SCR
F. ANEXE
S.02.01.01
Balance sheet
Solvency II valueStatutory accounts
value
Assets
Goodwill 0
Deferred acquisition costs 10,531,498
Intangible assets 0 904,946
Deferred tax assets 819,261 0
Pension benefit surplus 0 0
Property, plant & equipment held for own use 15,362,400 15,362,400
Investments (other than assets held for index-linked and unit-linked contracts) 23,390,386 16,408,236
Property (other than for own use) 0 0
Holdings in related undertakings, including participations 8,047,354 1,065,204
Equities 0 0
Equities — listed 0 0
Equities — unlisted 0 0
Bonds 15,339,350 15,339,350
Government Bonds 15,339,350 15,339,350
Corporate Bonds 0 0
Structured notes 0 0
Collateralised securities 0 0
Collective Investments Undertakings 3,683 0
Derivatives 0 0
Deposits other than cash equivalents 0 0
Other investments 0 3,683
Assets held for index-linked and unit-linked contracts 0 0
Loans and mortgages 0 0
Loans on policies 0 0
Loans and mortgages to individuals 0 0
Other loans and mortgages 0 0
Reinsurance recoverables from: 9,942,068 13,927,320
Non-life and health similar to non-life 9,942,068 13,927,320
Non-life excluding health 9,942,068 13,927,320
Health similar to non-life 0 0
Life and health similar to life, excluding health and index-linked and unit-linked 0 0
Health similar to life 0 0
Life excluding health and index-linked and unit-linked 0 0
Life index-linked and unit-linked 0 0
Deposits to cedants 0 0
Insurance and intermediaries receivables 2,468,729 13,554,293
Reinsurance receivables 299,353 299,353
Receivables (trade, not insurance) 22,300,366 22,300,366
Own shares (held directly) 0 0
Amounts due in respect of own fund items or initial fund called up but not yet paid in 0 0
Cash and cash equivalents 6,412,280 6,423,592
Any other assets, not elsewhere shown 26,529 26,529
Total assets 81,021,373 99,738,534
Solvency II valueStatutory accounts
value
Liabilities
Technical provisions — non-life 27,709,286 55,868,080
Technical provisions — non-life (excluding health) 27,709,286 55,868,080
Technical provisions calculated as a whole 0
Best Estimate 25,585,166
Risk margin 2,124,120
Technical provisions — health (similar to non-life) 0 0
Technical provisions calculated as a whole 0
Best Estimate 0
Risk margin 0
Technical provisions — life (excluding index-linked and unit-linked) 0 0
Technical provisions — health (similar to life) 0 0
Technical provisions calculated as a whole 0
Best Estimate 0
Risk margin 0
Technical provisions — life (excluding health and index-linked and unit-linked) 0 0
Technical provisions calculated as a whole 0
Best Estimate 0
Risk margin 0
Technical provisions — index-linked and unit-linked 0 0
Technical provisions calculated as a whole 0
Best Estimate 0
Risk margin 0
Other technical provisions 534,110
Contingent liabilities 0 0
Provisions other than technical provisions 216,447 216,447
Pension benefit obligations 0 0
Deposits from reinsurers 0 0
Deferred tax liabilities 1,205,775 0
Derivatives 0 0
Debts owed to credit institutions 0 0
Financial liabilities other than debts owed to credit institutions 0 518,343
Insurance & intermediaries payables 733,654 3,245,797
Reinsurance payables 11,852,575 11,852,575
Payables (trade, not insurance) 4,360,551 3,842,208
Subordinated liabilities 0 0
Subordinated liabilities not in Basic Own Funds 0 0
Subordinated liabilities in Basic Own Funds 0 0
Any other liabilities, not elsewhere shown 357,075 462,584
Total liabilities 46,435,363 76,540,144
Excess of assets over liabilities 34,586,010 23,198,390
S.05.01.02
Other motor
insurance
Marine, aviation
and transport
insurance
Fire and other
damage to property
insurance
General liability
insurance
Credit and
suretyship
insurance
Assistance Total
Premiums written
Gross — Direct Business -73,500 18,516,093 14,653,161 8,009,318 18,926,170 727,232 60,758,475
Gross — Proportional reinsurance accepted 0 0 0 0 0 0 0
Gross — Non-proportional reinsurance accepted
Reinsurers' share 0 10,604,645 3,742,660 673,047 2,865,602 11,940 17,897,895
Net -73,500 7,911,448 10,910,501 7,336,271 16,060,568 715,292 42,860,580
Premiums earned
Gross — Direct Business -73,500 21,429,075 15,782,414 8,200,799 18,924,515 822,737 65,086,040
Gross — Proportional reinsurance accepted 0 0 0 0 0 0 0
Gross — Non-proportional reinsurance accepted
Reinsurers' share 0 12,303,402 3,660,586 786,374 3,446,832 11,940 20,209,134
Net -73,500 9,125,673 12,121,828 7,414,425 15,477,683 810,797 44,876,906
Claims incurred
Gross — Direct Business -183,893 14,284,277 6,672,364 872,100 11,162,067 201,180 33,008,096
Gross — Proportional reinsurance accepted 0 0 0 0 0 0 0
Gross — Non-proportional reinsurance accepted
Reinsurers' share -52,447 14,540,361 6,147 -2,376 4,392,183 0 18,883,869
Net -131,446 -256,085 6,666,217 874,476 6,769,884 201,180 14,124,227
Changes in other technical provisions
Gross — Direct Business 0 0 0 0 0 0 0
Gross — Proportional reinsurance accepted 0 0 0 0 0 0 0
Gross — Non- proportional reinsurance accepted
Reinsurers' share 0 0 0 0 0 0 0
Net 0 0 0 0 0 0 0
Expenses incurred 0 10,765,982 8,553,876 4,675,491 11,048,273 424,526 35,468,148
Other expenses -357,014
Total expenses 35,111,134
Premiums, claims and expenses by line of business
Line of Business for: non-life insurance and reinsurance obligations (direct business and accepted proportional
reinsurance)
S.17.01.01
Marine, aviation and
transport insurance
Fire and other
damage to property
General liability
insurance
Credit and
suretyship Assistance Total
Technical provisions calculated as a whole 0 0 0 0 0 0
Direct business 0 0 0 0 0 0
Accepted proportional reinsurance business 0 0 0 0 0 0
Accepted non-proportional reinsurance 0
Total Recoverables from reinsurance/SPV and Finite Re after the
adjustment for expected losses due to counterparty default
associated to TP calculated as a whole
0 0 0 0 0 0
Technical provisions calculated as a sum of BE and RM
Best estimate
Premium provisions
Gross — Total -1,434,767 481,102 -27,300 4,041,736 -55,733 3,005,039
Gross — direct business -1,434,767 481,102 -27,300 4,041,736 -55,733 3,005,039
Gross — accepted proportional reinsurance business 0 0 0 0 0 0
Gross — accepted non-proportional reinsurance business 0
Total recoverable from reinsurance/SPV and Finite Re before the
adjustment for expected losses due to counterparty default607,697 -183,225 -9,094 -526,591 -592 -111,805
Recoverables from reinsurance (except SPV and Finite Reinsurance)
before adjustment for expected losses607,697 -183,225 -9,094 -526,591 -592 -111,805
Recoverables from SPV before adjustment for expected losses 0 0 0 0 0 0
Recoverables from Finite Reinsurance before adjustment for
expected losses0 0 0 0 0 0
Total recoverable from reinsurance/SPV and Finite Re after the
adjustment for expected losses due to counterparty default607,697 -183,225 -9,094 -526,591 -592 -111,805
Net Best Estimate of Premium Provisions -2,042,463 664,326 -18,206 4,568,327 -55,141 3,116,843
Claims provisions
Gross — Total 13,627,543 5,663,788 1,147,227 1,976,918 164,651 22,580,128
Gross — direct business 13,627,543 5,663,788 1,147,227 1,976,918 164,651 22,580,128
Gross — accepted proportional reinsurance business 0 0 0 0 0 0
Gross — accepted non-proportional reinsurance business 0
Non-life Technical Provisions
Direct business and accepted proportional reinsurance
Total recoverable from reinsurance/SPV and Finite Re before the
adjustment for expected losses due to counterparty default7,638,641 1,756,383 110,348 548,500 0 10,053,873
Recoverables from reinsurance (except SPV and Finite Reinsurance)
before adjustment for expected losses7,638,641 1,756,383 110,348 548,500 0 10,053,873
Recoverables from SPV before adjustment for expected losses 0 0 0 0 0 0
Recoverables from Finite Reinsurance before adjustment for
expected losses0 0 0 0 0 0
Total recoverable from reinsurance/SPV and Finite Re after the
adjustment for expected losses due to counterparty default7,638,641 1,756,383 110,348 548,500 0 10,053,873
Net Best Estimate of Claims Provisions 5,988,902 3,907,405 1,036,880 1,428,418 164,651 12,526,255
Total Best estimate — gross 12,192,776 6,144,890 1,119,928 6,018,654 108,918 25,585,166
Total Best estimate — net 3,946,438 4,571,732 1,018,674 5,996,745 109,510 15,643,099
Risk margin 927,651 272,055 188,714 692,592 43,107 2,124,120
Amount of the transitional on Technical Provisions
TP as a whole 0 0 0 0 0 0
Best estimate 0 0 0 0 0 0
Risk margin 0 0 0 0 0 0
Technical provisions - total
Technical provisions - total 13,120,427 6,416,946 1,308,642 6,711,246 152,026 27,709,286
Recoverable from reinsurance contract/SPV and Finite Re after the
adjustment for expected losses due to counterparty default — total8,246,338 1,573,159 101,253 21,909 -592 9,942,068
Technical provisions minus recoverables from reinsurance/SPV and
Finite Re- total4,874,089 4,843,787 1,207,389 6,689,336 152,617 17,767,218
Line of Business: further segmentation (Homogeneous Risk
Groups)
Premium provisions — Total number of homogeneous risk groups 0 0 0 0 0
Claims provisions — Total number of homogeneous risk groups 0 0 0 0 0
Cash-flows of the Best estimate of Premium Provisions (Gross)
Cash out-flows
Future benefits and claims -1,434,767 481,102 -27,300 4,041,736 -55,733 3,005,039
Future expenses and other cash-out flows 0 0 0 0 0 0
Cash in-flows
Future premiums 0 0 0 0 0 0
Other cash-in flows (incl. Recoverable from salvages and
subrogations)0 0 0 0 0 0
Cash-flows of the Best estimate of Claims Provisions (Gross)
Cash out-flows
Future benefits and claims 13,627,543 5,663,788 1,147,227 1,976,918 164,651 22,580,128
Future expenses and other cash-out flows 0 0 0 0 0 0
Cash in-flows
Future premiums 0 0 0 0 0 0
Other cash-in flows (incl. Recoverable from salvages and
subrogations)0 0 0 0 0 0
Percentage of gross Best Estimate calculated using
approximations0 0 0 0 0 0
Best estimate subject to transitional of the interest rate 0 0 0 0 0 0
Technical provisions without transitional on interest rate 13,120,427 6,416,946 1,308,642 6,711,246 152,026 27,709,286
Best estimate subject to volatility adjustment 0 0 0 0 0 0
Technical provisions without volatility adjustment and without
others transitional measures13,120,427 6,416,946 1,308,642 6,711,246 152,026 27,709,286
S.23.01.01
Own funds
Total Tier 1 — unrestricted Tier 1 — restricted Tier 2 Tier 3
Basic own funds before deduction for participations in other financial sector as
foreseen in article 68 of Delegated Regulation 2015/35
Ordinary share capital (gross of own shares) 33,288,762 33,288,762 0
Share premium account related to ordinary share capital 152,706 152,706 0
Initial funds, members' contributions or the equivalent basic own — fund item for
mutual and mutual-type undertakings0 0 0
Subordinated mutual member accounts 0 0 0 0
Surplus funds 23,198,385 23,198,385
Preference shares 0 0 0 0
Share premium account related to preference shares 0 0 0 0
Reconciliation reserve -22,053,843 -22,053,843
Subordinated liabilities 0 0 0 0
An amount equal to the value of net deferred tax assets 0 0
Other own fund items approved by the supervisory authority as basic own funds not
specified above 0 0 0 0 0
Own funds from the financial statements that should not be represented by the
reconciliation reserve and do not meet the criteria to be classified as Solvency II own
funds
Own funds from the financial statements that should not be represented by the
reconciliation reserve and do not meet the criteria to be classified as Solvency II own
funds
0
Deductions
Deductions for participations in financial and credit institutions 0 0 0 0
Total basic own funds after deductions 34,586,010 34,586,010 0 0 0
Ancillary own funds
Unpaid and uncalled ordinary share capital callable on demand 0 0
Unpaid and uncalled initial funds, members' contributions or the equivalent basic own
fund item for mutual and mutual — type undertakings, callable on demand0 0
Unpaid and uncalled preference shares callable on demand 0 0 0
A legally binding commitment to subscribe and pay for subordinated liabilities on
demand 0 0 0
Letters of credit and guarantees under Article 96(2) of the Directive 2009/138/EC 0 0
Letters of credit and guarantees other than under Article 96(2) of the Directive
2009/138/EC0 0 0
Supplementary members calls under first subparagraph of Article 96(3) of the Directive
2009/138/EC0 0
Supplementary members calls — other than under first subparagraph of Article 96(3) of
the Directive 2009/138/EC0 0 0
Other ancillary own funds 0 0 0
Total Tier 1 — unrestricted Tier 1 — restricted Tier 2 Tier 3
Total ancillary own funds 0 0 0
Available and eligible own funds
Total available own funds to meet the SCR 34,586,010 34,586,010 0 0 0
Total available own funds to meet the MCR 34,586,010 34,586,010 0 0
Total eligible own funds to meet the SCR 34,586,010 34,586,010 0 0 0
Total eligible own funds to meet the MCR 34,586,010 34,586,010 0 0
SCR 24,653,872
MCR 16,641,860
Ratio of Eligible own funds to SCR 1.40
Ratio of Eligible own funds to MCR 2.08
Reconciliation reserve
Excess of assets over liabilities 34,586,010
Own shares (held directly and indirectly) 0
Foreseeable dividends, distributions and charges 0
Other basic own fund items 56,639,853
Adjustment for restricted own fund items in respect of matching adjustment portfolios
and ring fenced funds0
Reconciliation reserve -22,053,843
Expected profits
Expected profits included in future premiums (EPIFP) — Life business 0
Expected profits included in future premiums (EPIFP) — Non- life business 0
Total Expected profits included in future premiums (EPIFP) 0
.
Solvency Capital Requirement
Reference date: 2016-12-31
SCR
Incl mitigation
(1000s)
SCR
(1000s)
Total (SCR) 24,654
Operational risk 1,953
Loss absorbing effect 0
Sub-total (BSCR) 22,701 22,701
Diversification -6,771
Market risk 7,703
Counterparty risk 6,793
Non-life insurance risk 14,976
Life risk 0
Health risk 0
Intangible risk 0
Market Risk (Up scenario)
Market risk 7,703
Diversification -4,197
Interest rate risk 95
Premium provisions -31
Claims provisions -123
Assets and other financial liabilities 249
Derivatives 0
Equity risk 1,772
Type 1 0
Type 2 1,772
Qualifying Infrastructure 0
Property risk 3,526
Spread risk 0
Bonds 0
Credit derivatives 0
Securitisation positions 0
Concentration risk 5,563
Currency risk 944
Counterparty Default Risk
Counterparty risk 6,793
Type 1 exposure 5,047
Type 2 exposure 2,131
Non-life Insurance Risk
Non-life risk 14,976
Diversification -3,111
Premium and reserve risk 12,679
Lapse risk 0
Non-life CAT risk 5,409
Natural Catastrophes 1,006
Windstorm 0
Flood 900
Earthquake 450
Hail 0
Subsidence 0
Man-made Catastrophes 5,314
Motor 0
Fire 1,575
Marine 2,000
Aviation 2,000
Liability 2,191
Credit & Suretyship 3,600
Non-prop Building and Property 0
Other Catastrophes SCR 0
Other risks
Operational risk 1,953
Basic operational risk 1,953
Premium based risk component 1,953
Provisions based risk component 768
Risk Margin 2,124
Risk Margin after loss absorbing 2,124
From BSCR 1,927
From OpRisk 197
