apar-romania.ro · Web view2021/01/28 · Și l-au sfătuit să nu facă acel contract pe 5-10...

Stiri 28 ianuarie 2021 Cursul de schimb 28.01.2021

1 EUR

4.8742

1 USD

4.0233

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 28 Ianuarie - 03 Februarie 2021! Agroinfo 27 ianuarie 2021

Caracteristici meteorologice. În prima parte a intervalului va predomina un regim termic al aerului în general normal, după care, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, în cea mai mare parte a țării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -6...3°C în primele zile, valori apropiate de mediile multianuale, și -3...9°C spre sfârșitul perioadei, abaterile termice pozitive fiind de 1...8°C. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între -3...11°C, la nivelul întregii ţări. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -8...7°C în majoritatea regiunilor agricole, local semnalându-se îngheț la sol.

Sunt prognozate precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoțite de intensificări ale vântului. Totodată, izolat vor fi condiţii de producere a ceţii.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara. Deficite moderate de umiditate în sol (secetă pedologică moderată) se vor înregistra izolat în centrul Dobrogei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole se va menţine stadiul de repaus biologic, pe aproape întreg teritoriul agricol. Totodată, în zilele cele mai calde, la cerealierele de toamnă se vor putea înregistra reluări lente ale proceselor de vegetaţie, îndeosebi în zonele de câmpie din sudul şi vestul ţării.

Funcţie de data semănatului, la orzul şi grâul de toamnă se vor semnala fazele de răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire (10-100%).

Cultura de rapiţă din sudul, sud-estul, estul şi centrul ţării va înregistra înfrunzirea (8-12 frunze), pe toate suprafeţele cultivate.

În toate plantaţiile, pomii fructiferi şi viţa-de-vie îşi vor continua repausul vegetativ, speciile fiind pe ansamblu bine adaptate la condiţiile de iernare.

În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole specifice acestei perioade (tăieri în vii şi livezi, fertilizări, tratamente fito-sanitare) vor fi întrerupte temporar.

Recomandări de specialitate:• Controlul biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;• Administrarea îngrăşămintelor organice şi efectuarea lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi;• Aplicarea îngrăşămintelor minerale complexe la cerealierele de toamnă.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Februarie și extremele climatice - De la foarte rarele zile cu +25 de grade, până la geruri demne de Scandinavia de Vlad Barza HotNews.ro , Joi, 28 ianuarie 2021, Ziua de 16 februarie 2016 a fost una cu totul specială fiindcă în câteva locuri din țară au fost peste +25 de grade, valoare extraordinară pentru a doua lună din an. Februarie a adus însă și zăpezile record din 1954, dar și temperaturi de sub -35 de grade în 1929. Februarie a adus în unii ani și ploi neobișnuite, unele recorduri fiind ”în picioare” din secolul 19.

Temperatura maximă absolută a lunii februarie în România este 26,0 ºC, consemnată la Medgidia, în 27 februarie 1995 şi la Pătârlagele, în 16 februarie 2016. La Bucureşti, maxima absolută este de 25,7 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 16 februarie 2016. În aceeași zi au fost +25 de grade la Buzău, în 1995 au fost +24,5 grade la Constanța și în 2019 au fost +15 la Semenic. La Iași au fost +22.5 grade în februarie 1990.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime mari (peste 19,0 ºC), neobişnuite pentru luna februarie, au fost: 1990, 1994, 1995, 2016. Februarie 2020 se află pe locul 6 în topul celor mai calde luni februarie, din perioada 1961- 2020.

Temperatura minimă absolută a lunii februarie, în România, este -38,0 ºC şi a fost înregistrată în data de 10 februarie 1929, la staţia meteorologică Vf. Omu. Tot în acelaşi an, în perioada 9-11 februarie, s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care amintim: -35,0 ºC la Joseni (cu denumirea de Gheorghieni, în anul 1929) şi -33,8 ºC la Predeal. La Bucureşti, minima absolută este de -30,2 ºC, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi.

La Iași (Copou) au fost -36,3 grade în 1937, la Cluj (Academie) au fost -32,5 grade în 1929, iar la Tg Mureș au fost -32 de grade în același an. La Constanța și Buzău minimele absolute au fost de -25 de grade.

Valori ale temperaturii minime a aerului foarte scăzute s-au înregistrat, cu precădere, în anii: 1929, 1954, 1985, 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din februarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944, ceea ce înseamnă de peste șase ori mai mult față de media multianuală.

La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895.

Cele mai multe maxime absolute ale cantității lunare de precipitații au fost consemnate în anii: 1953, 1954, 1999.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 116,4 mm, la Sf. Gheorghe Deltă, în 3 februarie 1954.

Ani în care au fost înregistrate maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute in 24 de ore, la mai multe stații meteorologice, au fost: 1984, 2015.

Februarie 2020 este pe locul 10 în topul celor mai ploioase luni februarie din perioada 1961 - 2020, la egalitate cu anul 1962. APIA si SUBVENTIISUBVENȚII APIA 2021! TERENURI PENTRU CARE APIA NU ACHITĂ PLATA PE HECTAR!Agroinfo 28 ianuarie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN 2021. Pentru anul 2021, regulile se mențin cam aceleași din 2020 la încasarea subvențiilor agricole. Sunt terenuri pentru care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu va achita niciun leu subvenție în acest an. Care sunt aceste terenuri? Important de știut!

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, nu sunt incluse în hectarul eligibil la plata APIA:

a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi care nu sunt folosite pentru activităţi agricole, cum ar fi vegetaţia forestieră, cu excepția suprafețelor prevăzute la art 10 alineatul (1), litera b) din ordonanță, iazurile naturale permanente, cu excepţia drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, cu lăţimea mai mică de 2 m; b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, a căror lăţime este mai mare de 2 m.

Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solarii.

Terenurile scoase din circuitul agricol nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.

Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:

a) suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin. (2) din OUG nr. 3/2015, cu modificări și completări ulterioare;

b) suprafețele din rezervațiile științifice, zonele de protecție strictă din parcurile naționale, parcurile naturale sau din rezervații ale biosferei și amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervația Biosferei «Delta Dunării», Parcul Național Munții Rodnei).

Sunt eligibile la plată suprafețele agricole situate în zonele de protecție integrală și zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naționale și naturale pe care se pot desfășura activități agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerințele pentru măsurile de sprijin direct. În situația în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4) - (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 1, 2, art. 3 alin. (1) și (2) și art. 4 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice.

c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;

d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprasuprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;

e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;

f) suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol;

g) suprafeţe aparţinând unităţilor militare;

h) suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;

i) suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;

j) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

k) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

l) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

m) suprafeţele de pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 1 an, cu excepția suprafețelor arabile menținute necultivate pe o perioadă mai mare decât 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul măsurii prevăzute la articolul 33 alineatul (2), litera a) din ordonanță, dacă este respectată activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanță;

Referitor la art.10, alin. 5, litera m), din actul normativ menţionat, respectiv “nu sunt eligibile suprafeţele de pârloagă declarate pe acelaşi amplasament pentru mai mult de 1 an”.

Fermierii care declară aceste suprafeţe în cererea unică de plată, trebuie să aibă în vedere faptul că solicitarea plăţii pe aceste suprafeţe poate determina sancţiuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control.

n) suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop.

o) suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) şi (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigaţii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole.

Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.

Conform art. 30 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificarile şi completările ulterioare: (1) În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu articolul 10 alin. (5) din ordonanţă, în cererea unică de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:a) identificarea parcelelor semănate cu cânepă;b) soiurile de seminţe şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);c) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz;

Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în "Catalogul comun al soiurilor de plante agricole" la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicate în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole;

Prin derogare, în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unicede plată, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate. Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.

Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, precizează APIA.

MESAJ URGENT APIA PENTRU TOȚI FERMIERII! Agroinfo 27 ianuarie 2021 COMUNICAT APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 01 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2020 (trim. IV al anului 2020).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,5258 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

a) documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;b) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;c) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;d) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;e) adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;f) adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;c) situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;d) copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;e) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;c) situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;d) copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;e) situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;f) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;g) dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

AGENȚIE DE PLĂȚI, ANUNȚ DE ASTĂZI! Agroinfo 28 ianuarie 2021 COMUNICAT 28 IANUARIE 2021. 30 de noi proiecte vor primi finanțare pentru investiții în infrastructura de irigații, anunță Agenție pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, AFIR, într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Raportul de selecție intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/ 2020 pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” componenta infrastructură de irigații din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanțare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro.

În perioada aferentă acestei etape lunare, 1 – 30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiții în infrastructura secundară de irigații, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanțare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) , urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro. Un nou raport pentru selecția restului de proiecte se află în faza procedurală avansată.

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea și adaptarea infrastructurii de irigații au fost depuse 632 de cereri de finanțare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării și selecției cererilor de finanțare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigații peste 222 de milioane de euro.

Fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigații sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 1 milion de euro.

Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile și poate achiziționa echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat).

Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și/ sau racordarea la utilități, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcția sau modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Un exemplu de proiect selectat pentru finanțare este cel depus de Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Mărculești SPPA (OUAI Mărculești), din județul Călărași pentru reabilitarea infrastructurii de irigații. Suprafața propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă și finanțată reprezintă 1 milion de euro.

Conform Cererii de finanțare depuse la AFIR, beneficiarul finanțării PNDR va reabilita stația de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural și structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiș etc., va înlocui trei pompe (din șapte existente), va reface instalațiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice și de automatizare și va monta un debitmetru.

De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona stației de punere sub presiune și din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificație, va monta hidranți. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziționarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 m.

Un alt exemplu de proiect selectat pentru finanțare este cel depus de OUAI GHEORGHE LAZAR, din județul Ialomița, care are ca obiectiv modernizarea unor Stații de Pompare de Punere sub Presiune (SPP). Procesul este structurat pe patru componente: echipamente și instalații hidromecanice, echipamente si instalații electrice și automatizări, construcții și conducte.În ceea ce privește construcțiile, de exemplu, se vor realiza lucrări de reparații ale platformei stației, ale clădirii aferente SPP, lucrări de reparații hidroizolație la acoperiș.

Reducerile procentuale de consum de apă în urma implementării proiectului în anul 1 vor fi de 22,66%. Suprafața netă deservită de proiect este de 2.054 hectare. Valoarea totală a proiectului este de 1,18 milioane euro, valoarea eligibilă, de 1 milion de euro fiind acoperită integral de finanțarea acordată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

NOI SUBVENȚII MARI, NEGOCIATE ASTĂZI DE FERMIERI CU MINISTRUL AGRICULTURII! Agroinfo 27 ianuarie 2021

SUBVENȚIE DE MII DE EURO PE HECTAR! Fermierii au discutat astăzi cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, cum vor arăta noile subvenții pe hectar pentru legume. Practic, ajutorul de minimis acordat anul trecut pentru tomate va fi extins și pentru alte legume. Cuantumul ajutorului pentru tomate a fost de 3.000 de euro/1.000 mp cultivați cu tomate în spații protejate.

Am participat astăzi, 27 ianuarie 2021, la consultări cu reprezentanți ai formelor asociative din sectorul de legume cultivate în spații protejate.

Alături de mine s-au aflat secretarul de stat Aurel Simion, președintele Comisiei de Agricultură din Senat, George Scarlat, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR.

Scopul acestei întâlniri a vizat cunoașterea problemelor cu care se confruntă acest sector și a propunerilor din partea formelor asociative privind fundamentarea unui noi program de sprijinire a legumicultorilor.

În acest context, am prezentat Programul pe care Ministerul îl are în vedere pentru a sprijini o gamă mai largă de specii legumicole ce poate fi cultivată în spațiile protejate.

Printre subiectele abordate s-au numărat: asocierea în cooperative, simplificarea accesului la fonduri europene, reglementarea unei piețe corecte, susținerea cercetării, practicile anticoncurențiale, forța de muncă, schimbările climatice, extinderea suprafețelor cultivate.

Ne propunem ca, prin acest Program să se asigure produse proaspete, de calitate pentru consumatori și să contribuie la reducerea importurilor.

În finalul ședinței s-a agreat crearea unui grup de lucru pentru discuții aplicate privind elaborarea viitoarei scheme de sprijin, a anunțat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa oficială Facebook.

Noul program de minimis dedicat LEGUMELOR în spații protejate. Detalii de la negocieri 28 ianuarie 2021 Noul program de minimis dedicat legumelor în spații protejate începe să se concretizeze, după întâlnirea care a avut loc ieri la sediul Ministerului Agriculturii, împreună cu reprezentanții sectorului. După cum AGRO TV a informat, programul tomata se extinde anul acesta, astfel încât să poată beneficia de ajutorul de minimis și fermierii care cultivă alte legume. În urma discuțiilor cu reprezentanții MADR, fondatorul Uniunii Salvăm Țăranul Român, Ion Păunel, a făcut următoarele precizări:

”Noul Program de ajutor de minimis dedicat legumelor cultivate în Spații Protejate prinde contur. Alături de alți reprezentanți ai mediului asociativ din România pe sectorul horticol, am avut o primă rundă de discuții cu oficialii MADR despre construcția noului program. Discuțiile momentan sunt în fază incipientă.

La cerea colegilor care activează în floricultură, am cerut ca și acest sector să fie inclus în schema de ajutor de minimis. De asemenea, producătorii de Plante Aromatice vor beneficia de un program separat. Dintre propunerile expuse și susținute de mine amintesc câteva:

· specii de legume: Tomate, Ardei (Gras, Gogoșar, Capia, Iute), Vinete, Varză, Gulii, Fasole urcătoare, Castraveți, Legume Verdețuri (Salată, Ceapă Verde, Spanac, Mărar, Pătrunjel, Leuștean), Pepeni Galbeni și Pepeni Verzi, Flori.

· suprafața minimă 0,1 Ha Solar

· beneficiari eligibili doar cu condiția înscrierii la APIA

· interzicerea divizării exploatației după 01.01.2021”

Este important de precizat că legumele menționate de fermierul Ion Păunel se află în momentul acesta la stadiul de propunere și nu se cunoaște exact care dintre acestea se vor regăsi în forma finală a ajutorului de minimis. În același timp, potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Adrian Oros, lista finală ar putea conține legumele încadrate și la sprijinul cuplat vegetal: tomate, varză, vinete, castraveți și ardei.

Un alt subiect abordat de Ion Păunel în cadrul întâlnirii de la MADR a fost Banca de Gene de la Buzău, proiect pe care legumicultorul îl consideră esențial pentru viitorul horticulturii și agriculturii românești.

”O altă cerință pe care am expus-o a fost demararea și finanțarea Băncii de Resurse Genetice de la Buzău, sub coordonarea domnului Conferențiar Doctor în Legumicultură Costel Vînătoru. În perioada imediat următoare se vor crea grupuri de lucru comune pentru a definitiva acest nou proiect inițiat de conducerea MADR”, a mai subliniat Ion Păunel.

Relansarea agriculturii dupa cea mai mare seceta din ultimii 50 de ani: ce masuri de sprijin sunt disponibile? ianuarie 28, 2021

In conditiile in care anul 2020 a fost unul modest pentru agricultura, pandemia de COVID 19 si seceta pedologica afectand serios toate productiile, oficialii romani cauta solutii pentru a relansa agricultura romaneasca si pentru a le oferi fermierilor instrumentele prin care sa ramana competitivi pe piata.

Cu toate ca pandemia de COVID a avut efecte negative serioase asupra profitabilitatii agriculturii romanesti, seceta din 2020 a readus in atentie starea infrastructurii de irigatii din Romania. De ani de zile, guverne succesive au anuntat mari planuri de investitii in noi proiecte, dar cea mai mare parte a fondurilor alocate pentru acest capitol, oricum nu foarte mari, au mers in reabilitarea instalatiilor existente.

Totusi, din acest an, Romania poate utiliza un nou plafon de sprijin de la UE, care se adreseaza relansarii economice pentru investitii in agricultura.

Anul trecut, guvernul a prezentat un „Plan National pentru Investitii si Relansare Economica” (PNRR), din care a evoluat mai tarziu Planul National de Redresare si Rezilienta, in baza caruia Romania poate atrage de la UE fonduri de zeci de miliarde pentru sprijinirea economiei post-pandemie.

In aceste planuri sunt incluse investitii de peste 3,4 miliarde de euro in infrastructura de irigatii. In plus, guvernul isi propunea alocarea a 1,1 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii de desecare si drenaj si alte 500 de milioane de euro pentru amenajari de combatere a eroziunii solului.

PNRR este inca in discutii la nivel de guvern, iar forma finala ar putea sa arate diferit, dar nevoia de investitii in infrastructura de irigatii si amenajarea terenurilor ramane la cote inalte.

AFIR si FINANTARIRaport de selecție AFIR: 30 de proiecte vor primi finanțare de aproape 30 de milioane de euro Angelica Lefter - 28 ianuarie 2021 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Raportul de selecție intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru submăsura 4.3 ”Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” componenta infrastructură de irigații din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanțare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.S-au depus 95 de proiectePotrivit informării, în perioada aferentă acestei etape lunare, 1–30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiții în infrastructura secundară de irigații, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanțare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro. Un nou raport pentru selecția restului de proiecte se află în faza procedurală avansată.222 de milioane de euro, deja plătite pe proiecte de irigațiiDe la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea și adaptarea infrastructurii de irigații au fost depuse 632 de cereri de finanțare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării și selecției cererilor de finanțare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigații peste 222 de milioane de euro.Sprijinul pentru irigații este 100% nerambursabilConform AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigații sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 1 milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile și poate achiziționa echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat).Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și/ sau racordarea la utilități, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcția sau modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.AFIR dă exemple de proiecte finanțate cu fonduri europeneUn exemplu de proiect selectat pentru finanțare este cel depus de Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Mărculești SPPA (OUAI Mărculești), din județul Călărași pentru reabilitarea infrastructurii de irigații. Suprafața propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă și finanțată reprezintă 1 milion de euro.Conform Cererii de finanțare depuse la AFIR, beneficiarul finanțării PNDR va reabilita stația de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural și structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiș etc., va înlocui trei pompe (din șapte existente), va reface instalațiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice și de automatizare și va monta un debitmetru.De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona stației de punere sub presiune și din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificație, va monta hidranți. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziționarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 metri.Un alt exemplu de proiect selectat pentru finanțare este cel depus de OUAI Gheorghe Lazăr, din județul Ialomița, care are ca obiectiv modernizarea unor Stații de Pompare de Punere sub Presiune (SPP). Procesul este structurat pe patru componente: echipamente și instalații hidromecanice, echipamente si instalații electrice și automatizări, construcții și conducte.În ceea ce privește construcțiile, de exemplu, se vor realiza lucrări de reparații ale platformei stației, ale clădirii aferente SPP, lucrări de reparații hidroizolație la acoperiș.Reducerile procentuale de consum de apă în urma implementării proiectului în anul 1 vor fi de 22,66%. Suprafața netă deservită de proiect este de 2.054 hectare. Valoarea totală a proiectului este de 1,18 milioane euro, valoarea eligibilă, de 1 milion de euro fiind acoperită integral de finanțarea acordată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, mai arată informarea AFIR.ALTELE

Buget 2020. Punct și de la capăt, Constantin Rudniţchi, 28 Ianuarie 2021

Ministerul Finanțelor a publicat ieri datele bugetare pe anul trecut. Este un moment relevant pentru un an special, în sensul că economia românească, la fel ca majoritatea economiilor globale a înregistrat recorduri negative pe toată linia. Cel mai vizibil este deficitul bugetar, care a ajuns la un nivel istoric atât ca procentaj din produsul intern brut, 9,79%, cât și în valoare nominală, aproximativ 102 miliarde lei.

Din start, nivelul mare al deficitului oferă și un reper important pentru ritmul de creștere al împrumuturilor publice înregistrat anul trecut.

Raportul Ministerului Finanțelor arată că aproape jumătate din valoarea deficitului bugetar, 46 miliarde lei, se datorează măsurilor excepționale decise pentru a împiedica răspândirea virusului și pentru susținerea economiei. Este vorba despre facilități fiscale acordate companiilor și profesioniștilor și despre unele cheltuieli excepționale.

Sunt o serie de cifre care pot fi remarcate în raportul Finanțelor. De exemplu, garanțiile de stat acordate companiilor au ajuns la 12,5 miliarde lei. Cu mici excepții, toate capitolele de venituri bugetare sunt în scădere în comparație cu anul precedent, în timp ce cheltuielile au urcat, în unele cazuri, substanțial. Sunt, de fapt, evoluțiile specifice scăderii economice cauzată de criza sanitară.

Fondul de salarii de la nivelul economiei și-a încetinit creșterea, ceea ce a făcut ca impozitul pe veniturile din pensii să aibă cea mai ridicată pondere în creșterea încasărilor la capitolul impozit pe salarii și venit. Ceea ce este atipic pentru o economie, dar care arată un specific local și anume acela că pensiile au crescut mai mult decât salariile.

Veniturile bugetare din contribuțiile de asigurări au crescut foarte puțin față de anul 2019, dar încasările au fost afectate de măsurile luate pentru susținerea economiei, precum posibilitatea eșalonării obligațiilor bugetare și scutirea de la plata contribuțiilor de șomaj.

Din impozitul pe profit s-a încasat mai puțin decât cu un an în urmă, dar la acest capitol cu adevărat surprinzătoare este scăderea sumelor colectate de la sistemul bancar, care au coborât cu 44% față de anul trecut. Scăderea este dură și neașteptat de mare.

Veniturile din TVA s-au redus față de anul 2019, în pofida creșterii consumului. Dar, Ministerul Finanțelor arată că rambursarea de TVA a crescut, iar firmele au putut să își amâne plata obligațiilor fiscale, măsuri care au contat în ecuația încasărilor la buget.

La capitolul accize, producătorii de țigarete, au achitat la buget un nivel mai mare decât în anul 2019 și, în felul acesta, au compensat scăderile de încasări de la produsele energetice.

De asemenea, anul trecut s-a plătit către angajații bugetari din educație și justiție aproximativ un miliard de lei, în contul unor hotărâri judecătorești care au ca obiect drepturi de natură salarială. Cheltuielile cu investițiile publice au crescut, în raport se spune că sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, la 53 miliarde lei.

Bugetul arată fidel evoluția economiei românești. Toate înlesnirile fiscale de anul trecut, profiturile mai mici și reducerea consumului pentru o serie de produse și servicii s-au suprapus cu creșterea cheltuielilor. Guvernul nu a luat nicio măsură pentru reducerea cheltuielilor permanente, ba dimpotrivă, acestea au crescut o dată cu cheltuielile excepționale, reclamate de pandemie. Efectele se văd în deficitul record, ca și în creșterea destul de rapidă a datoriei publice.

Daniel Buda: nu putem sa dam fermierilor sarcini suplimentare fara ca ei sa fie platiti corespunzator ianuarie 27, 2021 Europarlamentarul roman, Daniel Buda, a avut o interventie in cadrul reuniunii Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, al carei vicepresedinte este, unde a vorbit despre importanta ca fermierii sa fie platiti in mod corespunzator, astfel incat sa poata dezvolta practici ecologice si durabile si sa poata rezista pe piata.

In continuare va redam interventia europarlamentarului roman:

„Aprecieri pentru munca foarte buna depusa de raportori. Obiectivele noastre in materie de mediu sunt stabilite in Pactul Ecologic European si Strategia Farm to Fork. Trebuie insa sa avem in vedere unele realitati din teren incontestabile atunci cand ne asumam atingerea anumitor obiective. Astazi, veniturile fermierilor sunt la jumatate comparativ cu veniturile din alte sectoare economice. In acelasi timp, fermierii se confrunta cu produsele din afara UE care nu respecta aceleasi standarde de calitate, ceea ce inseamna o concurenta profund neloiala.

Pe de alta parte, avem o degradare a biodiversitatii si date care ne arata ca peste jumatate din populatia adulta este supraponderala. In mod paradoxal, 33 de milioane de europeni nu-si permit o masa de calitate nici macar o data la doua zile.

In acest context, ambitiile pe care le are Comisia Europeana in materie climatica trebuie sa aiba in vedere faptul ca sectorul agricol este un partener solid in aceasta directie si nicidecum nu este un factor care sa determine schimbari climatice. Fermierii trebuie insa sa fie platiti pentru devoltarea unor practici ecologice si durabile astfel incat acestia sa poata rezista pe piata. Mai mult, trebuie sa ne asiguram ca si consumatorii isi permit sa cumpere aceste produse ecologice. Nu putem sa dam fermierilor sarcini suplimentare fara ca ei sa fie platiti corespunzator! A face acest lucru, ar insemna sa-i condamnam la faliment. In acelasi timp, consumatorii ar deveni dependenti de produsele importate din afara UE care, asa cum am spus, sunt mult sub standardele europene!”

Mediul de afaceri cere Guvernului debirocratizare, digitalizare, transparență, consultare meatmilk , 28 ianuarie 2021 Potrivit unui comunicat primit la redactia Meat.Milk, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a avut ieri prima întâlnire cu Premierul Florin Cîțu și membri ai cabinetului. Iata opinia oamenilor de afaceri roman:

”După ce în noiembrie CDR a transmis partidelor politice prioritățile mediului de afaceri pentru 2021, în cadrul întâlnirii de azi CDR a reiterat aceste priorități și a prezentat propuneri concrete pentru ca acestea să fie transpuse din cuvinte pe hârtie în fapte.

Din punctul nostru de vedere rețeta pentru realizarea obiectivelor comune trebuie să includă: debirocratizare, digitalizare, transparență și consultare reală, din timp, cu mediul de afaceri și cu societatea civilă.

„În sfârșit am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni. Vrem să vedem măsuri concrete, care să ajute mediul de afaceri și societatea. Astăzi am prezentat primele propuneri. Au fost primite cu deschidere și sperăm să fie implementate rapid. Viteza de implementare este cheia acestui an”, a spus Dragoș Anastasiu, Președinte AHK România și coordonator CDR.

Urgența 0: Bugetul anului 2021 și Planul Național de Redresare și Reziliență.

„România are nevoie de un buget fundamentat pe 3 piloni esențiali: i) investiții, cu resurse financiare nu doar alocate, ci și cheltuite, ii) menținerea controlului cheltuielilor bugetare și iii) creșterea colectării și digitalizarea ca măsuri de reducere a deficitului bugetar.

Am solicitat înființarea unei autorități unice pentru digitalizarea administrației, cea mai eficientă soluție. Astăzi digitalizarea este copilul cu multe moașe, care riscă să rămână cu buricul netăiat”, a spus Ionuț Simion, Președinte Amcham România.

În ceea ce privește PNRR, nu e suficient că România a bifat 30 de miliarde de euro, e nevoie ca proiectele să fie cu adevărat utile pentru România. CDR a solicitat să fie parte din grupurile de lucru pe care Guvernul le-a creat pentru identificarea și implementarea proiectelor PNRR, precum și pentru transparentizarea și prioritizarea modului de alocare a banilor.

„Nu doar că avem propriile noastre propuneri de proiecte, unele chiar redactate, la cheie, cum ar fi creșterea competențelor digitale în educație și în administrație, dar putem avea un aport valoros la conceperea de proiecte noi, astfel încât să fie evitate situațiile de azi, când avem proiecte care intră în coliziune cu realitatea din teren”, a spus Florin Pogonaru, Președinte AOAR.

CDR a mai propus Guvernului menținerea la nivelul Secretariatului General al Guvernului a Grupului de lucru care coordonează procesul de debirocratizare a administrației. Așa cum sublinia CDR în noiembrie, cerințele legale pentru firme, indiferent de mărimea lor, au ajuns la niveluri inimaginabile, care uneori frizează absurdul. Procesul de simplificare trebuie să înceapă acum. „Se spune că dacă vrei să îngropi un proiect faci o comisie de analiză.

Noi sperăm însă ca acest lucru să nu se întâmple și ca energia mediului de afaceri să impulsioneze măsurile de simplificare de care e nevoie disperată în administrație.

Am identificat în jur de 200 de măsuri pentru debirocratizare și simplificare, care însă vor trebui implementate inclusiv prin modificări legislative”, a spus Dragoș Roșca, Președinte Romanian Business Leaders.

Anunt de la MADR: fermierii care nu se conformeaza risca amenzi de pana la 20.000 de lei ianuarie 28, 2021

In sedinta Guvernului din data de 27 ianuarie 2021 a fost adoptata Hotararea referitoare la modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin HG nr. 707/2018.

Actul normativ vizeaza:

· simplificarea procedurii de verificare a terenurilor infestate cu buruiana ambrozia, controalele fiind realizate de catre autoritatile administratiei publice locale, prin personal imputernicit de primar, de politia locala sau de catre comisari ai Garzii Nationale de Mediu;

· eficientizarea procesului de informare si constientizare prin mass-media, online si in format letric, pentru limitarea ariei de extindere a acestei specii invazive si eradicarea acesteia;

· prelungirea perioadei privind al doilea control asupra terenurilor infestate, in intervalul 6 iulie-31 octombrie, al fiecarui an;

· verificarea autoritatilor administratiei publice locale care nu aplica masurile de control prevazute de lege, de catre o comisie stabilita prin Ordin al Prefectului, care are competenta de a sanctiona nerespectarea dispozitiilor legale;

· cresterea nivelului de sanctionare cu amenzi de la 1000 lei la 5000 lei pentru persoanele fizice si de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice care nu respecta prevederile legale privind distrugerea buruienii ambrozia.

· Masurile reglementate prin prezenta HG vor conduce la diminuarea suprafetelor de teren infestate cu buruiana ambrozia, a cantitatii de polen eliberata in atmosfera si implicit la mentinerea unui mediu sanatos pentru populatie.

Pensia unui agricultor care a lucrat la CAP sau IAS: 600 lei pe lună Ramona Dascălu - 28 ianuarie 2021 Pensiile din agricultură, extrem de mici! După o viață întregă de muncă, agricultorii români se trezesc după ce ies la pensie cu câțiva bănuți, care, în unele cazuri, probabil că le ajung doar pentru medicamente sau doar pentru o singură căruță cu lemne. Concret, cei care au muncit în Cooperativele Agricole de Producție (CAP-uri) sau la Întreprinderile Agricole de Stat (IAS-uri) au la ora actuală o pensie de 600 de lei.În județul Botoșani, potrivit datelor centralizate de Casa de Pensii, trăiesc peste 13.500 de pensionari, care au lucrat în agricultură și care acum primesc circa 650 de lei pe lună. Făcând o comparație, o tonă de lemn de fag costă între 420-450 lei, iar pentru încălzirea unei locuințe pe timp de iarnă, cu o singură sobă, sunt necesare cel puțin 5 tone de lemne. Așadar, pensia pe aproape jumătate de an se duce doar pentru lemnele de foc, dacă acestea sunt cumpărate legal.Se poate însă și mai rău de atât. Tot în județul Botoșani, sunt pensii și de 605 lei, pe care le încasează circa 5.500 de botoșăneni din mediul rural, scrie monitorulbt.ro.Paradoxal, cele mai mari pensii din Botoșani le au cei care s-au pensionat anticipat. Sunt 205 astfel de pensionari, iar pensia lor medie este de 2.005 lei, cu peste 75% mai mult decât pensia medie la nivelul județului. Potrivit legii, se pot pensiona anticipat cei care au îndeplinit stagiul de cotizare de 35 de ani și mai au cel mult cinci ani până la vârsta de pensionare (de 63 de ani la femei și 65 de ani la bărbați). Pentru că au cerut pensionarea la o vârstă mai tânără decât cea standard, statul a impus o penalizare care se raportează la numărul de luni cu care s-a ieșit mai repede la pensie.……………………….Proiecte de acte normative Joi, 28 Ianuarie 2021

https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru stabilirea criteriilor și modalităților potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile prevăzute la art. 76 alin. (1) lit. b), e) și e¹) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioareCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: [email protected].

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Regulamentul privind atestarea persoanelor juridice care realizează lucrări de regenerare şi întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, lucrări de îngrijire a arboretelor, precum şi atestarea persoanelor fizice şi juridice care efectuează proiectarea şi/sau execută lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic din 13.11.2015, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 67/2021 la 26.01.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 71/2021 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de specii de beryx în apele Uniunii şi în apele internaţionale din zonele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12 şi 14 de către navele care arborează pavilionul Franţei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 27 din 27.01.2021. Va intra în vigoare la 28.01.2021

Regulamentul nr. 72/2021 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de pisică de mare marmorată în apele Uniunii din zonele 7d şi 7e pentru navele care arborează pavilionul Franţei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 27 din 27.01.2021. Va intra în vigoare la 28.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 73/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 27 din 27.01.2021. Va intra în vigoare la 28.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 74/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1191 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii şi răspândirii în Uniune a virusului ToBRFV (Tomato Brown Rugose Fruit Virus), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 27 din 27.01.2021. Va intra în vigoare la 30.01.2021

………………….INTERNEAgricultura a trecut printr-un an complicat. Dar secetei din 2020 i-ar putea urma investiții masive

Echipa de proiecte speciale EurActiv.ro 27 Ian 2021 - 19:25

Recoltele din 2020 au avut mult de suferit de pe urma secetei, iar pandemia de COVID-19 și-a lăsat și ea amprenta asupra afacerilor fermierilor.

Seceta din 2020 a readus în atenție starea infrastructurii de irigații din România. De ani de zile, guverne succesive au anunțat mari planuri de investiții în noi proiecte, dar cea mai mare parte a fondurilor alocate pentru acest capitol, oricum nu foarte mari, au mers în reabilitarea instalațiilor existente.

Din acest an, România are șansa de a utiliza noile fonduri UE, destinate relansării economice, pentru investiții în agricultură.

Anul trecut, guvernul a prezentat un „Plan Național pentru Investiții și Relansare Economică”, din care a evoluat mai târziu Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia România poate atrage de la UE fonduri de zeci de miliarde pentru sprijinirea economiei post-pandemie.

Aceste planuri includ investiții masive, de peste 3,4 miliarde de euro, în infrastructura de irigații. În plus, guvernul își propunea alocarea a 1,1 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii de desecare și drenaj și alte 500 de milioane de euro pentru amenajări de combatere a eroziunii solului.

PNRR este încă în discuții la nivel de guvern, iar forma finală ar putea să arate diferit, dar nevoia de investiții în infrastructura de irigații și amenajarea terenurilor rămâne la cote înalte.

VIDEO EXPLICATIVStatisticile agricole, pe înțelesul tuturor

EURACTIV.com

https://youtu.be/rF4nea9aCNw

Lumea modernă se bazează pe analiza unui volum impresionant de informații și nu există vreo industrie care să ignore datele statistice. De ce ar fi agricultura diferită? EURACTIV aruncă o privire asupra statisticilor privind agricultura din UE. De ce contează și ce putem afla din datele oferite de Eurostat, biroul de statistică al UE, sau chiar de Comisia Europeană.

Aflați mai multe detalii din filmul explicativ realizat de echipa EURACTIV

Marile lanțuri de retail vor fi obligate să respecte termene și condiții mai stricte în relația cu furnizorii, ca măsură de prevenire a practicilor comerciale neloiale Ovidiu Bărbulescu scris ieri, Marile lanțuri de retail vor fi obligate să respecte termene și condiții mai stricte în relația cu furnizorii, ca măsură de prevenire a practicilor comerciale neloiale .

Marii comercianți vor trebui să respecte termene și condiiți mai stricte în relația cu furnizorii de produse, în baza Directivei Europene privind practicile comerciale neloiale, proiectul, analizat de Profit.ro, fiind deja redactat la nivel politic.

Astfel, marile lanțuri de retail vor trebui să respecte diferite condiții, precum, din nou, termenul de cel mult 7 zile pentru plata furnizorului în cazul produselor proaspete, imposibilitatea de a solicita furnizorului plăți sau taxe care nu sunt legate de vânzarea produselor, un termen clar de preaviz pentru anularea unei comenzi și o serie de alte reguli menite a asigura un tratament corect furnizorului. Documentul incluzând toate viitoarele reguli poate fi pus integral la dispoziția abonaților Profit Insider

De ce este important: Anul trecut, printr-un proiect de lege aprobat de Parlament, a fost eliminată obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, ca marii comercianți de produse alimentare să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt. Prin același proiect, termene limită de plată a furnizorilor au fost eliminate sau majorate.

Dacă anterior legea prevedea că termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate este stabilit prin negocierea contractului, dar fără să depășească 30 de zile calendaristice, acum noua prevedere stabilește că ”termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate se stabilește prin negocierea contractului”, fără a mai menționa vreun interval limită. Totodată, termenul de plată pentru produsele alimentare proaspete, care anterior nu putea fi mai mare de 7 zile calendaristice, a fost majorat, stabilindu-se că nu poate fi mai mare de 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către beneficiar.

Fostul și actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, susținea tot anul trecut că va corecta "abuzurile" unor retaileri care, în urma noilor modificări, au introdus taxe suplimentare ascunse, discriminatorii față de procesatorii și producătorii români, prin implementarea directivei europene privind practicile comerciale neloiale în legislația națională.

Este bine de știut: Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să transpună în legislația națională, până la 1 mai 2021, prevederile Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Directiva a pornit de la constatarea că în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se constată în mod curent inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor de produse agricole și alimentare.

”Respectivele inegalități privind puterea de negociere pot conduce la practici comerciale neloiale în cazurile în care parteneri comerciali mai importanți și mai puternici încearcă să impună anumite practici sau clauze contractuale care sunt în avantajul lor în legătură cu o tranzacție de vânzare. De exemplu, este posibil ca astfel de practici: să se abată în mod considerabil de la buna conduită comercială, să fie contrare bunei-credințe și corectitudinii și să fie impuse în mod unilateral de un partener comercial unui alt partener comercial; sau să impună un transfer nejustificat și disproporționat al riscului economic de la un partener comercial la altul; sau să impună o inegalitate semnificativă în ceea ce privește drepturile și obligațiile în defavoarea unui partener comercial”, arată Uniunea Europeană.

Mediul patronal din România, respectiv Coaliția pentru Dezvoltarea României, a solicitat anul trecut ca, pentru o coerență în legiferarea națională, procedura de transpunere a directivei să respecte întregul proces legislativ, respectiv prin pregătirea și înaintarea de către Guvernul României a unui proiect de lege având ca obiect transpunerea Directivei către Parlamentul României. Autoritățile urmează acum să discute documentul de transpunere a directivei menționate.

Astfel, proiectul respectiv prevede, printre multe altele, interzicerea practicilor comerciale neloiale în următoarea formă:

(1) În cazul în care contractul prevede livrarea produselor în mod regulat sunt interzise practicile comerciale neloiale prin care cumpărătorul plăteste furnizorului:

a) mai târziu de 7 zile calendaristice, calculate de la momentul livrării, pentru produsele agricole și alimentare precum produsele din carne, pește și brutărie necongelate, ouă, lapte, legume și fructe proaspete;

b) mai târziu de 30 de zile calendaristice, calculate de la momentul livrării, pentru celelalte produse agricole și alimentare;

c) mai târziu de 60 de zile calendaristice pentru produsele agricole și alimentare a căror durabilitate este mai mare de 12 luni sau intră în categoria produselor fără termen de valabilitate.

(2) În cazul în care contractul nu prevede livrarea produselor în mod regulat, sunt interzise practicile comerciale neloiale prin care cumpărătorul plătește fumizorului:

a) mai târziu de 7 zile calendaristice, calculate de la momentul livrării, pentru produsele agricole și alimentare precum produsele din carne, pește și brutărie necongelate, ouă, lapte, legume și fructe proaspete;

b) mai târziu de 30 de zile calendaristice, calculate de la momentul livrării, pentru produsele pentru celelalte produse agricole și alimentare;

c) mai târziu de 60 de zile calendaristice pentru produsele agricoleșsi alimentare a căror durabilitate este mai mare de 12 luni sau intră în categoria produselor fără termen de valabilitate.

(3) Cumpărătorului îi este interzis să stabilească un termen de preaviz mai mic de 30 de zile pentru anularea comenzilor de produse agricole și alimentare, pentru a nu pune furnizorul în imposibilitatea de a comercializa sau de a utiliza produsele respective.

(4) Cumpărătorului îi este interzis să modifice în mod unilateral clauzele unui contract pentru produse agricole și alimentare care se referă la frecvența, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole și alimentare, standardele de calitate, condițiile de plată sau prețurile sau în ceea ce privește fumizarea de servicii, în măsura în care acestea sunt menționate în condițiile de preaviz.

(5) Este interzis cumpărătorului să solicite furnizorului plăți care nu sunt legate de vânzarea produselor agricole și alimentare ale furnizorului. Documentul incluzând și alte viitoare reguli ce vor fi impuse poate fi pus integral la dispoziția abonaților Profit Insider Nerespectarea condițiilor menționate va fi sancționată cu amendă de la 250.000 lei la 500.000 lei.

Pentru aceste fapte se vor aplica individual sau cumulativ urmțătoarele măsuri complementare:

a) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități;

b) suspendarea activității agentului economic;

c) retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități de comerț exterior, temporar sau definitiv. Mai mult, săvârșirea în mod repetat de acte comerciale neloiale va fi sanctiontă cu amendă calculată prin aplicarea procentului de 1% din total venituri din anul fiscal precedent.

Potrivit proiectului, Consiliul Concurenței va asigura protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. În cazul în care Consiliul Concurenței constată că un cumpărător a încălcat interdicțiile menționate, acesta poate dispune o serie de alte măsuri în relația cu retailerii, prezentate în același document.

Membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de la plata impozitului pe clădiri ianuarie 28, 2021 agrimanet

MADR a publicat ORDINul pentru stabilirea criteriilor și modalităților potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile prevăzute la art. 76 alin. (1) lit. b), e) și e¹) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare

Criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de la plata impozitului pe clădiri:

1. nu se datorează impozit pentru clădirile deținute și utilizate în activitatea agricolă de către contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din producția valorificată în anul fiscal anterior celui pentru care se acordă scutirea prin/către cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2. nu se datorează impozit pentru clădirile deținute și utilizate de către contribuabilii cooperative agricole, care sunt folosite pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori, potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

3. clădirile cu destinație agricolă la care se face referire la punctele 1 și 2 sunt clădirile aflate în inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;

4. în cazul clădirilor aflate în coproprietate, scutirea de impozit pentru clădirile utilizate în scopul desfășurării activității agricole se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținute de membrul cooperator care respectă condiția de valorificare prin cooperativă;

5. în cazul clădirilor aflate în coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru clădirile utilizate în scopul prestării de servicii către membrii cooperatori se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținut de cooperativa agricolă;

6. clădirile utilizate în scopul desfășurării activității agricole și prestării de servicii către membrii cooperatori sunt următoarele:

1. magazii, pătule, silozuri utilizate pentru depozitarea, prelucrarea şi conservarea produselor agricole și a furajelor, împreună cu anexele aferente acestora;

2. construcţii agricole uşoare: barăci, magazii, şoproane și cabane cu destinație agricolă;

3. clădiri destinate activității agrozootehnice deținute pentru creşterea animalelor și păsărilor, inclusiv anexele aferente acestora;

4. amenajări piscicole și anexele aferente acestora, definite conform art.2, pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

5. depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale, materii prime și materiale auxiliare, construcţii de compostare, inclusiv anexele și spațiile administrative aferente acestora;

6. ateliere, hale de reparații și stocare a utilajelor agricole;

7. sere, solarii, răsadniţe, ciupercării și altele asemenea;

8. infrastructura secundară de irigații care cuprinde: stații de pompare de punere sub presiune, construcții hidrotehnice și conducte subterane.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: [email protected] sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

În complicatul an 2020, floarea-soarelui a reușit să „scoată” ferma , ianuarie 28, 2021 agrimanet

Rotația corectă a culturilor este extrem de importantă atunci când cultivam floarea-soarelui. De aceea, floarea soarelui revine pe acelasi teren o data la 4 ani. Scopul este de a evita o serie de boli și buruieni problematice, ne-a declarat fermierul dobrogean care ne-a rugat sa ramana anonim.

În prezent, ploile promit o cantitate bună de umiditate pentru viitoarea campanie de primăvară, în cursul căreia fermierul va semăna 630 hectare de floarea-soarelui și 550 hectare cu porumb. În ultimii 3 ani, în ianuarie nu au căzut astfel de precipitații. „Avem deja până la 130 de litri de ploaie, acum așteptăm să rămână si stratul de zăpadă, deoarece va fi favorabil culturilor de grâu”, spera D.I., fermier din Dobrogea.

În complicatul an 2020, floarea-soarelui a reușit să „scoată” ferma. „De la 550 hectare am recoltat în medie 2500 kg / ha, iar din cateva parcele experimentale până la 3250 kg / ha. Totuși, tehnologia pe care o aplicați este de asemenea importantă”, este categoric D.I.

Din cauza nerespectării rotației culturilor de floarea-soarelui, o serie de boli încep să intre din ce în ce mai mult în țara noastră. Dintre acestea, cel mai grav atac este mana sistemică și sclerotinia, care afectează toate tipurile de hibrizi din câmpurile din țara noastră.

„Totul începe cu tehnologia – cu arăturile adânci de toamnă și alegerea unui predecesor. Mulți fermieri nu fac asta și de aici provin rezultatele slabe, ca să nu mai vorbim de boli sau buruieni dificil de controlat ”.

„Piața cerealelor este, de asemenea, incertă, adaugă prietenul nostru. Tendințele de floarea-soarelui sunt în creștere, dar există și scăderi, apoi ating vârfuri, mai ales acum în ianuarie.”

„Acum două săptămâni am vândut la 522 euro/to. În acest moment este deja 556. Dar piața este imprevizibilă, s-a vorbit despre o penurie de 6 milioane de tone de floarea-soarelui în Europa. În plus, a început exportul de floarea-soarelui din Moldova și Ucraina și de aceea am decis ”, explică fermierul.

Studiu CE: acordurile comerciale vor spori exporturile de produse agroalimentare By RO.aliment January 28, 2021Acordurile comerciale semnate de Uniunea Europeană vor conduce la o creştere substanţială a exporturilor UE de produse agroalimentare și creşteri mai limitate ale importurilor, arată un nou studiu publicat de Comisia Europeană.

Studiul confirmă că abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună abordare în vederea protejării anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile din UE.

„UE a susţinut întotdeauna un comerţ deschis şi echitabil, ceea ce a adus beneficii enorme economiei noastre, inclusiv producătorilor agricoli. Acest studiu arată că am reuşit să găsim echilibrul corect între oferirea mai multor oportunităţi de export agricultorilor din UE, protejându-i în acelaşi timp de potenţialele efecte dăunătoare ale creşterii importurilor. Sprijinirea sectorului agroalimentar al UE va continua să fie un element-cheie al politicii comerciale a UE, fie că este vorba de deschiderea pieţei, de protejarea produselor alimentare tradiţionale ale UE sau de oferirea unei protecţii împotriva dumpingului sau a altor forme de comerţ inechitabil”, a declarat vicepreşedintele executiv responsabil cu comerţul, Valdis Dombrovskis.

Rezultatele noului studiu sunt mai bune decât ale celui realizat în 2016, este de părere comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

„Succesul comerţului cu produse agricole al UE reflectă competitivitatea sectorului nostru. Reformele politicii agricole comune au contribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susţinute de o reputaţie globală a produselor UE ca fiind sigure, nutritive, de înaltă calitate şi obţinute în mod durabil. Acest studiu, care oferă rezultate mai favorabile decât în 2016, confirmă faptul că agenda noastră ambiţioasă în domeniul comerţului ajută agricultorii şi producătorii de alimente din UE să profite pe deplin de oportunităţile din străinătate, asigurând, în acelaşi timp, menţinerea unor garanţii suficiente pentru sectoarele cele mai sensibile”, a afirmat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Despre noul studiu

Studiul menționat a fost realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) și vizează efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar până în 2030, reprezentând o actualizare a unui studiu din 2016.

Mai exact, studiul analizează acordurile de liber schimb (ALS) recent încheiate sau puse în aplicare de UE, precum şi acordurile comerciale prevăzute pe agenda UE. Acesta include două scenarii, un scenariu „ambiţios” (liberalizarea totală a 98,5% din totalitatea produselor şi o reducere tarifară parţială de 50% pentru restul produselor) şi un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totală a 97% din totalitatea produselor şi o reducere tarifară de 25% pentru celelalte). Concluziile se referă la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate în raport cu scenariul de referinţă („business as usual”).

Efectele asupra mediului şi climei, inclusiv iniţiativele legate de Pactul verde, nu intră în domeniul de aplicare al studiului citat. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile elaborate în sprijinul negocierilor comerciale furnizează deja Comisiei o analiză mai aprofundată a potenţialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului şi asupra mediului.

Cele două scenarii, detaliate

Ambele scenarii prevăd un rezultat pozitiv pentru balanța comercială a Uniunii Europene, pe linia comerțului agroalimentar pentru anul 2030.

Exporturile de produse agroalimentare din UE către cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmează să crească cu 25% (în scenariul conservator) şi cu 29% (în scenariul ambiţios), în timp ce importurile cresc cu 10% (în scenariul conservator) şi cu 13% (în scenariul ambiţios), ambele cazuri fiind în comparaţie cu scenariul de referinţă.

Această creştere corespunde unei creşteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 5,5 miliarde de euro (în scenariul ambiţios), precum şi unei creşteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul ambiţios).

Cooperativa, singura soluție pentru a continua să existe micii agricultori Ștefan Rancu

Circa 20% din terenul care se lucrează în România este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în ferme medii, între 30-300 de hectare. Aproximativ 40% este lucrat de 0,56% din fermieri în ferme foarte mari. Cam 40% din teren este lucrat de vreo 790.000 de ferme de subzistenţă. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, continuă să afirme că una dintre priorităţile programului de guvernare este sprijinirea fermei de familie.

În interviul pe care ni l-a acordat, oficialul MADR a vorbit despre sume de bani consistente prevăzute în Programul Național Strategic din perioada de tranziție 2021-2023 pentru legumicultură, pomicultură, zootehnie. Adrian Oros susține că singura șansă a micilor agricultori este asocierea în cooperative. Urmăriți un scurt interviu cu ministrul Agriculturii, realizat pentru emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18:00, la AGRO TV, emisiune realizată de Revista Fermierului), aici: https://www.youtube.com/watch?v=XXOIpRdIy-I&feature=youtu.be

Cum pot membrii cooperativelor agricole să beneficieze de scutirea de impozit, 28 ianuarie 2021 Proiect de act normativ prin care membrii cooperativelor agricole pot beneficia de anumite facilități fiscale inclusiv de scutirea de impozit pe terenul agricol, construcții, solare , etc…

Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe terenuri, contribuabilii, membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri și documentele justificative menţionate mai jos, din care să rezulte că au comercializat minimum 50% din producţia agricolă valorificată prin/către cooperativa agricolă, respectiv:

a) adeverinţa eliberată de către cooperativa agricolă care să ateste calitatea de membru, cantităţile vândute de către contribuabilul, membru cooperator, prin/către cooperativa agricolă în anul calendaristic anterior celui pentru care se acordă scutirile, precum şi inventarul bunurilor declarate de membru şi care fac obiectul scutirilor;

b) declaraţia pe propria răspundere întocmită de contribuabilul, membru cooperator, din care să reiasă: totalul cantităţilor de produse agricole comercializate în anul calendaristic anterior celui pentru care se acordă scutirile, cantităţile valorificate de acesta prin/către cooperativa agricolă în cadrul aceleiaşi perioade şi lista bunurilor cu destinaţie agricolă care fac obiectul scutirilor.

(2) Organele fiscale locale solicită de la direcţia pentru agricultură judeţeană producţia medie obţinută pe judeţ din exploatarea terenurilor agricole, a animalelor sau din activităţi agricole, după caz, care este comparată cu producţia vândută prin/către cooperativă, conform adeverinţei eliberate în acest sens, iar dacă se constată îndeplinirea condiţiei privind valorificarea a minimum 50% din producţia agricolă comercializată prin/către cooperativa agricolă respectivă, se procedează la acordarea scutirii de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren.

(3) Datele cu privire la producţia medie obţinută pe judeţ sunt comunicate de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi trebuie să fie identice cu cele pe care acestea le folosesc la calcularea normei de venit, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 30/2019 privind aprobarea metodologiilor pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole, precum şi a Metodologiei de calcul al reduceriinormei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri, contribuabilii, cooperative agricole transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri și documentele justificative menționate mai jos, din care să rezulte că au prestat servicii către membrii cooperatori, respectiv:

a) inventarul clădirilor și terenurilor deținute în patrimoniu, care fac obiectul scutirilor;b) copie după balanța de verificare a conturilor întocmită la sfârșitul anului precedent, din care să reiasă natura și valoarea prestărilor de servicii către membrii cooperatori evidențiate în conformitate cu prevederile din Legea Nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În vederea aplicării prevederilor prezentului ordin, scutirea de la plata impozitului pe profit, pe clădiri şi terenuri se acordă pe baza documentelor justificative, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior celui pentru care se acordă scutirea, prin care se atestă situaţia respectivă.

(6) Contribuabilii, cooperative agricole și membri cooperatori, au obligaţia să depună anual cererea privind scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri, însoţită de documentele justificative, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, până la data de 31 martie a anului curent.

(7) Contribuabilii, cooperative agricole evidențiază scutirea impozitului pe profit în cuprinsul formularului 101 ,,Declarație privind impozitul pe profit’’.

Cine beneficiază de scutirile de plata impozitului pe teren? ianuarie 28, 2021 agrimanet

MADR a publicat ORDINul pentru stabilirea criteriilor și modalităților potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile prevăzute la art. 76 alin. (1) lit. b), e) și e¹) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare

Criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de la plata impozitului pe teren

Se stabilesc criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de plata impozitului pe teren, astfel:

1. nu se datorează impozit pentru terenurile cu destinație agricolă deținute și utilizate de către contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din producția valorificată în anul fiscal anterior celui pentru care se acordă scutirea, prin/către cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2. nu se datorează impozit pentru terenurile deținute și utilizate de către contribuabilii, cooperative agricole, care sunt utilizate pentru prestări servicii către membrii cooperatori, potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

3. terenurile cu destinație agricolă la care se face referire la punctele 1 și 2 sunt acele categorii de terenuri aflate în inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;

4. în cazul terenurilor aflate în coproprietate, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate în scopul desfășurării activității agricole se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținute de membrul cooperator care respectă condiția de valorificare prin cooperativă;

5. în cazul terenurilor aflate în coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate în scopul prestării de servicii către membrii cooperatori se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținut de cooperativa agricolă;

6. categoriile de terenuri utilizate în scopul desfășurării activității agricole și prestării de servicii către membrii cooperatori sunt următoarele:

I. terenuri cu destinație agricolă, și anume:

1. terenurile agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, plantele ornamentale, pajiștile permanente, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea pe care se obțin produse agricole;

2. terenuri acoperite cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice;

3. terenuri ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole;

II. orice alte terenuri utilizate, exclusiv pentru activități agricole și prestării de servicii către membrii cooperatori

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: [email protected] sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Șefii de cooperative AU VORBIT: „Dacă am avea o suprafaţă irigată, am avea o constanţă” 28 ianuarie 2021Fie că-și doresc o dotare cu echipamente pentru irigații din fonduri europene sau din bani proprii, șefii de cooperative agricole din România gândesc la unison – dacă ar avea irigații, producția s-ar majora cu 30-35%.

Gabriel Stanciu, președintele Braicoop, a declarat recent în cadrul unei conferințe de specialitate că organizația pe care o conduce va continua dezvoltarea irigațiilor în județul Brăila și va încerca să atragă cât mai multe fonduri europene, astfel încât fermierii cooperatiști să se doteze cu echipamente dedicate.

El consideră că, în condiții meteorologice normale, dacă fermierii ar dispune de instalații de irigat, producția agricolă ar crește cu 30-35%.

Anul 2020 a însemnat pentru Braicoop producţii de 9-10 tone/hectar la porumb.

„La noi s-a irigat, dar am avut și suprafețe irigate, cultivate cu grâu, unde producțiile au fost de numai 1,5-4 tone/hectar”, a mai precizat liderul cooperatist.

„Vom suferi din cauza lipsei de precipitații”

Unul dintre șefii de cooperativă din România, Lucian Florea, președinte al Asociației Fruleg a mărturisit că, în ultimii doi ani, fermierii români s-au confruntat semnificativ cu efectele nedorite ale secetei.

Florea consideră că liderii fermierilor români trebuie să aibă neapărat o întâlnire pe tema irigațiilor la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru a stabili un plan de acțiune.

„Cred că trebuie să realizăm din ce în ce mai mult că vom suferi din cauza lipsei de precipitații și va trebui să facem o analiză pertinentă și corectă la ce avem de făcut în următorii ani împreună cu Ministerul Agriculturii. Aș provoca pe toată lumea la o întâlnire la sediul instituției să discutăm despre ce putem face cu irigațiile.

În România nu avem cadastru general, mulţi proprietari sunt decedaţi sau plecaţi în străinătate şi se blochează investiţiile în irigaţii la obţinerea acordului proprietarilor, în scris, notarial. Ar trebui modificată această lege”, a menționat Lucian Florea.

„Eu am apucat vremea cu canalele irigate cu apă”

Și Ionuţ Lungoci, directorul executiv al Cooperativei Dobrogea Sud, a vorbit despre irigații și despre situația acestui domeniu de dinainte de 1989.

El rememorează perioada anilor în care canalele de irigații erau pline cu apă.

Pentru situația actuală, liderul de cooperative dă vină pe ignoranța tuturor celor implicați în agricultură și spune că fermierii români sunt dispuși să investească în sisteme de irigații.

„În luna aprilie ar trebui să avem apă pe principalul canal de irigaţii din Dobrogea, care deserveşte o suprafaţă însemnată, însă nici nu s-a curăţat şi sunt cel puţin 10.000 tone de deşeuri în el.

Dacă am avea o suprafaţă irigată, am avea o constanţă, am avea posibilitatea să concurăm de la egal la egal sau chiar să întrecem cu mult ţările vecine şi să diversificăm ce facem.

Eu am apucat vremea cu canalele irigate cu apă şi cred că şi noi suntem de vină pentru distrugerea lor.

Date post:	14-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

apar-romania.ro · Web view2021/01/28 · Și l-au sfătuit să nu facă acel contract pe 5-10...

Documents