Arheologie biblica Curs

8/12/2019 Arheologie biblica Curs

http://slidepdf.com/reader/full/arheologie-biblica-curs 1/120

Institutul Telogic Adventist

Curs

Arheologie Biblică

Lect. Univ. Dr.Traian Aldea

2006

1



Arheologie Biblică

Cuprins:

1. Introducere în arheologia biblică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32. Documente în faoarea bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Bron!ul timpuriu part. I. " #umerienii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2$ %. Bron!il timpuriu II. " &giptul 'i Canaanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. 3$ (. Bron!ul mi)lociu " Apogeul ciili!a*iei canaanite+ &poca patriarhilor . . . . . . . . . . . . . . %,

-. Bron!ul tr!iu " &/odul 'i c!cerirea Canaanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (-

,. &poca fierului0 part. I. " Ciili!a*ia israeliană0 Iuda 'i Ierusalimul . . . . . . . . . . . . . . . . . . -(

$. &poca fierului0 part. II. " Ciili!a*ia israeliană0 Israelul de ord . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ,2

. &poca restaura*iei " erioada celui de4al doilea templu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,$

15. &poca Irodiană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .$%

11. &poca romană0 part. I. Ierusalimul în timpul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . %

12. &poca romană0 part. II. " 6alileea în timpul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15(13. &poca romană0 part. III. " 7umea străbătută de apostoli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

1%. Arheologia 'i Biblia . . . . . . . .

2



1.0.0. Introducere în arheologia biblică

1.1.1. DefiniţieCuntul arheologie ine din două cuinte din limba greacă: Arhaios " echi 'i logia4

discurs 'i însemnea!ă. 8discurs despre lucrurile din echime9. Arheologia este chiar mai mult0este preocuparea de a aduna0 sistemati!a0 interpreta 'i repune în func*ia lor originală aceleobiecte ale înainta'ilor no'trii. Arheologul trebuie să găsească locul 'i func*ia pe care a aut4oun obiect în mediul său original 'i în timpul său 'i are datoria sfntă de a publica descoperiresale spre folosul umanită*ii. #e iau în studiu tot ce a fost prelucrat 'i a trecut prin mnaomului: case0 adăposturi pentru locuit0 pentru ite0 fortifica*ii0 sisteme de iriga*ii0 amena)ăriurbane sau rurale0 obiecte de tot felul 'i din orice fel de material0 podoabe0 inscrip*ii sau oricefel de semne0 picturi făcute pe stnci0 sau alte materiale de scris. Arheologia merge mai

departe dect istoria0 ea rămne singura sursă de informa*ie pentru perioadele sau locurileunde nu aem documente scrise. Argumentele ei nu se pot transpune în date precise de timp0nu putem spune că această cetate0 sau acest obiect este din anul ABC e/act0 ci se poate fi/adoar epoca din care apar*ine. Argumentele arheologice oferă însă o doadă puternică 'i clară0de cele mai multe ori de netăgăduit. . Arheologia are patru fa!e de actiitate: descoperire0identificare0 interpretare 'i publicare.

Arheologia biblică se ocupă cu recuperarea unei păr*i importante din istoria omeniriidescrisă de Biblie. &a se concentrea!ă în !ona rientului Apropiat 'i în perioada anticăcuprinsă între anii 3555 î.;r. 'i 155 d.;r. 'i chiar cea mai tr!iu. Diferite defini*ii asuprasubiectului sau propus: a< #tudiul 'tiin*ific al rămă'i*elor umane rămase din actiitatea 'i ia*a

omului din trecut. b< #tudiul fiin*ei umane e/primate prin materiale culturale i!ibile 'i pipăibile. c< Identificarea descoperirilor 'i rămă'i*elor ciili!a*iilor umane din trecut0e/plicarea0 e/punerea 'i punerea lor în ia*a care le4a apar*inut în realitate.

=n lumea greco4romană termenul arheologie era diferit de cel de astă!i0 astfel o istorieromană0 de la origini pnă la ră!boaiele punice0 scrisă de Dionisos din ;alicarnas0 se intitula:Arheologia >omană. Iosefus0 marele istoric ereu 'i4a intitulat lucrarea sa monumentală8Ioudai?e archaiologhia90 tradusă în limbile moderne prin 8Antichită*i iudaice9. Actorii care )ucau pe scenă legende antice0 în rolurile unor persona)e foarte echi se numeau 8arheologi9.&ident că astfel de sensuri au dispărut în lumea modernă 'i a rămas doar acela care descriecercetarea 'i identificarea rămă'i*elor actiită*ii umane din trecut. #e poate conclu!iona:

a. Arheologia ne trasea!ă cadrul istoric0 geografic 'i cultural al studiului biblic0 fărăaceasta am fi mereu 8pe lngă9. Iată ce declara un mare arheolog france!: 8Cum putem săîn*elegem Cuntul0 dacă nu4l edem în a'e!area lui cronologică0 istorică 'i geografică potriită@91

b. Arheologia ne oferă documente pentru o credin*ă întemeiată. 8Credin*a ine în urmaau!irii iar au!irea ine prin Cuntul lui Dumne!eu9 >om.1501,<. Credin*a are o )ustificare a

1 .eller0 i Biblia are totu'i dreptate0 p. 15

3



ei 'i se întăre'te atunci cnd cercete!i enun*ul primar 'i drumul spre împlinirea finală. Domnul;ristos spunea: 8E4am spus aceste lucruri înainte de a se întmpla0 ca atunci cnd or aealoc să crede*i9. Ioan 1%02< rofe*iile0 descrierile istorice se încadrea!ă în acest capitol0cercetarea 'i erificarea lor necesită un efort pentru a în*elege tot acest ansamblu0 iar în final0conduce la întărirea credin*ei. ;. atapieici declara: 8Cnd nu mai cre!i întemeiat0 cre!i în

mod bigot0 adică0 credul 'i supersti*ios... Cine nu crede întemeiat0 adică rnduit0 a pierde încele din urmă credin*a9.2

c. Arheologia ne sensibili!ea!ă sufletul0 prin faptul că ne întoarcem în timp0 atingemobiectele0 casele 'i locurile persona)elor în istoria biblică0 ne a)ută să retrăit mult mai aproapede realitate ia*a acelor persona)e 'i să fim mult mai sensibili la toată istoria 'i morala dinia*a lor. Farele scriitor 'i filosof0 G..6oethe0 declara: 8Cea mai mare fericire a omului caregnde'te este să cercete!e ceea ce poate fi cercetat 'i să respecte ceea ce este de necuprins.93

d. Arheologia biblică dore'te să re!ole marile probleme ale istoriei 'i ale bisericii0dacă oamenii ar fi dispu'i să accepte documentele ei 'i să ac*ione!e ca atare0 multe din

conflictele lumii de a!i0 politice 'i religioase0 ar înceta. #aantul german 6usta Dalmanspunea: 8Hot ceea ce arheologii au cunoscut 'i ă!ut în actiitatea lor 'tiin*ifică a fialorificat spre re!olarea problemelor 'colii 'i a Bisericii.9%

1.2.1. Arheologia o ştiinţă

Ful*i oameni sunt interesa*i de antichitate 'i de obiectele antice0 dar fiecare dindiferite motie:

a< Colec*ionarii 'i dealerii de obiecte de artă. #copul lor sunt banii0 ei aprecia!ăobiectele din punct de edere estetic0 al semnifica*iei simbolice 'i al alorii materialului din

care sunt făcute. b< oliticienii sunt interesa*i să ob*ină documente în faoarea sus*inerii te!elor lor0despre originea na*iunii0 ocuparea unui teritoriu0 sau dreptul asupra lui.

c< Arheologii sunt interesa*i de cunoa'terea trecutului 'i repunerea alorilor antice încircuitul public de i!itare 'i cercetare. Arheologii 'i alte categorii de oameni de 'tiin*ă0 precum: arhitec*ii0 sociologii0 !oologii0 antropologii0 biologii0 etc. studia!ă trecutul din punctde edere a omului de 'tiin*ă0 pentru a reconstitui ct mai e/act trecutul istoric 'i pentru ade!olta cuno'tiin*ele omului despre ciili!a*ia sa.

d< Heologii studia!ă trecutul pentru a în*elege mai bine Biblia0 a reconstrui ct maiaproape de realitate0 cadrul nara*iunii sfinte+ a sus*ine eridicitatea adeărului istoric.

rin arheologie se pot ob*ine cuno'tiin*e din aproape toate domeniile ie*ii: religie0cultură0 matematică0 construc*ii0 filosofie0 ia*a !ilnică0 etc. Dacă documentul arheologic esteneutru0 atunci interpretarea lui este subiectiă0 într4o măsură mai mare sau mai mică. Credin*a0filosofia0 buna sau reaua inten*ie0 curentul sau 'coala de gndire căreia îi apar*ine cercetătorul0influen*ea!ă interpretarea documentului găsit. &/istă însă reguli0 artefactele descoperite rămn

2 ;. atapieici0 mul recent0 p. %%(3 . eller0 idem0 p. ,% Ibidem0 pag. 15

%



în depo!ite sau mu!ee 'i pot fi ree/aminate0 a'a înct orice eroare poate fi corectată 'i se poate reeni cu noi date.

rocesul arheologic se compune din patru etape: Identificare; Datare; Interpretareşi Publicare. entru parcurgerea acestor etape sau stabilit pa'i siguri 'i metode 'tiin*ifice

precise 'i obligatorii. Arheologia este un proces distructi ireersibil0 stratul pe care 14ai săpateste definit pierdut0 din acest moti este imperati necesar să se înregistre!e0 fotografie!e0cartografie!e 'i să se păstre!e cu e/actitate toate datele săpăturii.

Arheologia a fost prima 'tiin*ă care a enit în a)utorul Bibliei0 după atacurile furioaseale ra*ionali'tilor 'i criticilor ei din sec. EIII 'i I. Fetodele 'tiin*ifice de lucru alearheologiei sunt: identificarea localită*ilor biblice prin inscrip*ii sau date geografice+ stabilireatuturor etapelor 'i eenimentelor unei cetă*i prin metoda stratigrafiei+ identificarea obiectelor0mai ales a ceramicii0 cu a)utorul căreia se fi/ea!ă perioada istorică0 metoda tipologiei.

1.2.2. Tereni arheologici!

a" Tell " este o moilă artificială cu mai multe straturi0 de regulă0 ridicată pe o moilănaturală0 care este clar i!ibilă pe teren. =n limba arabă deosebirea este clară+ moila naturalăse nume'te 8Gebel90 iar cea artificială Hell0 cu pluralul Hulul. Cuntul apare 'i în Biblie:8...Cetă*i care stăteau lini'tite pe colinele lor0 afară numai de ;a*or9. Ios.11013<. Aceasta s4aformat prin clădirea 'i dărmarea succesiă a mai multe ora'e succesie0 de aceea i se maispune: moilă cu mai multe cetă*i. mul antic aea patru mari priorită*i: 1. siguran*a0 deaceea alegea o fortifica*ie naturală 'i î'i construia cetatea pe aceasta. Dacă era distrusă0 seîntorcea în acela'i loc 'i reconstruia cetatea. 2. Apa era a doua prioritate0 de regulă lngă oastfel de moile era o sursă de apă0 care asigura men*inerea ie*ii. 3. Calea de comunica*ie erao altă prioritate care făcea ca o cetate să fie !idită 'i re!idită de mai multe ori pe acela'i loc. %.

Afinitatea sentimentală0 omul antic *inea foarte mult la mormintele stăbunilor 'i dorea sălocuiască ct mai aproape de ei. Din acest moti cetă*ile se ri!ideau mereu pe acela'i loc. #untteluri care au 2( de straturi0 adică de 2( de ori a fost distrusă 'i re!idită cetatea respectiă0e/mplu " Feghido. Hel ;a*or are 21 de staturi+ Hel Bet ean este cel mai înalt0 are $5 m.

8Jiecare tell este în acela'i timp o carte de istorie. #traturile lui sunt pentru arheologini'te file de calendar. agină d pagină0 dealul sau moila aduce trecutul la ia*ă Jiecare stratdescifrat e/act ne poate indica rsta sa0 ia*a 'i obiceiurile sale0 arta 'i manierele oamenilor.Această măiestrie în descifrarea mesa)ului stratului a atins un înalt grad de de!oltare.9(

b" #uină chirbet în arabă< este o moilă formată doar din unul sau cel mult douăstraturi. =n rientul Fi)lociu s4au identificat peste (555 de tel4uri 'i ruine 'i pnă în pre!entcercetarea arheologică a parcurs doar 34( K din tot acest material identificat.

c" $tratigrafia este studiu sistematic al fiecărui strat dintr4un tel. #tratul de lasuprafa*ă0 numerotat cu nr. 10 este cel mai tnăr0 mai aproape de noi0 iar stratul ultim0 de la ba!ă0 adică deasupra pămntului irgin0 este cel mai echi. rice arheolog î'i dore'te săîntreprindă cercetarea arheologică pnă a)unge la ultimul strat. Această 'tiin*ă a fostdescoperită de arheologul engle!0 FatheL J. etrie0 cnd a enit din &gipt 'i a cercetat Hel el

( eller0 erner0 idem, p. 2%

(







o literatură despre un loc 'i timp istoric particular. Astă!i este posibil să citim aceasta ca oliteratură nouă0 proaspătă 'i e/citantă. e deasupra0 este posibil să spunem mult mai precisceea ce Israel a fost0 deoarece aem mult mai multe materiale adecate de compara*ie pentru aspune ceea ce nu a fost. Aceasta este un succes remarcabil a cercetătorilor moderni. ici unalt popor nu are posibilitatea să facă astfel de lucruri cu literatura lor sfntă. ici o altă

literatură sacră nu se pretea!ă pe ea însă'i cu att succes la un astfel de gen de cercetare'tiin*ifică. >e!ultatele sunt monumentale att pentru iudei ct 'i pentru cercetătorii cre'tini.912

Arheologii minimali'ti 'i seculari contra4atacă cnd declară: 8Are religia neoie să fieapărată@ Hrebuie ca adeărurile Biblice să fie doedite@ Ce legătură au toate acestea cucredin*a religioasă@913 Ace'ti speciali'ti sunt deran)a*i de termeni precum+ 8apărarea9 'i8erificarea9 Bibliei0 fără să4'i pună problema că 'i omul religios a fost profund tulburat de8atacurile9 'i 8criticile9 celor sceptici. De ce se caută att de multe doe!i în sus*inereateoriilor eolu*ioniste 'i în combaterea istoricită*ii Bibliei@ De ce e/istă atta luptă 'icontroersă în acest domeniu@ utem obsera că0 nu doar în domeniul arheologiei biblice seîntmplă o astfel de controersă0 ci în orice domeniu de cercetare. Arheologia sapă adnc în

istorie 'i a)unge la 8rădăcini90 adică la temelia societă*ii umane. Arheologia descoperă 8actulde na'tere0 testamentul0 actul de proprietate9 a unui popor0 a unei credin*e sau a unei biserici.&ste clar că în urma acestor documente apar preten*ii clare0 de ne!druncinat0 'i orice impostorse ede 8dat afară9. Cred că este mare neoie de arheologia Biblică0 'i aceasta cercetată despeciali'ti de cea mai înaltă pregătire.

1.'.0. I(toricul arheologiei

Interesul pentru arheologie s4a manifestat încă foarte de reme0 din timpul primelorimperii mondiale0 dar apari*ia unor grupe de oameni0 pasiona*i de trecut 'i de istorie0 poate ficonsemnată doar în perioada bi!antină0 odată cu liberali!area cre'tinismului. utem să

distingem patru perioade de de!oltare a arheologiei:a. ărin*ii peregrini 4 sec. III.4 pnă la 1, b. Căutătorii de comori: 1$55 4 1$5c. Arheologia biblică deine o 'tiin*a: de la 1$5 " pnă la al II.lea ră!boi mondiald. Arheologia biblică modernă: de la 1%$ "

Două mari ciili!a*ii s4au de!oltat în mileniul III î. ;r. mesopotamienii 'i egiptenii0apoi în mileniul II. apar alte imperii 'i ciili!a*ii laterale0 precum: hiti*ii0 mitanii0 canaani*ii0minoică0 micenienii0 ... După colapsul 8lumii echi9 în mileniul I. î.;r. asistăm la apari*iaunor imperii mondiale0 bine organi!ate 'i cu o structură militară puternică0 precum: asirienii0 babilonenii0 per'ii0 grecii 'i în final romanii. =n perioada imperială se de!oltă primele preocupări pentru arheologie. >egii asirienii au colec*ionat tăbli*ele de lut sumeriene 'i auamena)at primele mari biblioteci0 Asurbanipal fiind cel mai renumit0 iar palatul său a deenitun fel de mu!eu4bibliotecă.

>egii din Imperiul eo4Babilonean0 probabil din necesitatea unei legitime sus*ineri0 s4au ocupat de arheologie în sensul adeărat. abonit delegă prerogatie regale fiului său

12 Jreedman0 Daid oel0 edit. New directions in Biblical Archeology, p.1,513 Amnon Bn Hor0 ArchaeologN0 pag. $

$



Bel'a*ar0 iar el se dedică arheologiei Biblice în cetă*ile sumeriene din partea sudică aimperiului. A făcut săpături la Qr0 a reconstruit !iguratul cetă*ii 'i a restaurat statuia lui#argon0 eche de aproape 2555 de ani fa*ă de timpul său0 din acest punct de edere0 abonideste socotit primul arheolog. &l a notat în inscrip*ia sa:

8 El a văzut statuia lui Sargon, tatăl lui Naram Sin, la temelia templului lui Ebabbar. Jumătate din capul său era zdrobit i era aa de tocit i uzat, !nc"t nu putea

#i recunoscut. $in cauza reveren%ei pentru zei i a respectului pentru regalitate, el a

convocat meteri pricepu%i, a renovat capul statuii i i&a restaurat #a%a. El nu i&aalterat loca%ia ci l&a aezat !n templul lui Ebabbar ...91%

abonit se ridică la nielul arheologilor din sec. I d.;r. iar fiica sa0 se pare că erala fel de pasionată0 deoarece a adunat o sumedenie de artefacte 'i le4a aran)at în camerele din palatul ei. utem spune că aem de4a face cu un prim mu!eu de arheologie. Fulte alte persoane din antichitatea clasică au fost interesate de arheologie: =mpăratul roman0 Augustus0spune #uetonius0 8a colec*ionat schelete uria'e de mon'tri marini 'i de uscat0 numite de popor0

8oasele uria'ilor90 ct 'i arme care au apar*inut eroilor antici.9

1(

1.'.1. Părinţii perelini!

Arheologia Biblică propiu4!isă s4a de!oltat printre cre'tini. Ace'tia erau profundinteresa*i de Isus ;ristos 'i de apostoli0 întemeietorii credin*ei 'i doreau să adă 'i să cunoascălocurile pe unde ace'tia au trăit0 umblat 'i au făcut minuni. Chiar din sec. II d.;r. grupuri micide peregrini din occident au călătorit prin alestina 'i au încercat să indentifice0 după tradi*ie'i rapoartele localnicilor0 acele locuri istorice. Att timp ct cre'tinismul era o sectă ilicită înImperiul >oman0 aceste ac*iuni erau sporadice 'i nesemnificatie.

Hrebuie să amintim că lumea iudaică0 a'a cum era ea în timpul lui Isus 'i a ucenicilor0a fost în cea mai mare parte distrusă în urma celor două ră!boaie cu romanii din anii -- " ,3'i 132 " 13(. #atele iudeilor au fost rase de pe pămnt0 Ierusalimul a fost complet distrus0 unstrat de molo! de 34% m s4a ridicat peste ora'ul iudeu 'i o nouă cetate0 Aelia Capitolina0 cuedificii romane păgne0 s4a construit peste aceste ruine. Iudeii nu au aut permisiunea să maiintre în acest ora' timp de (55 de ani0 de la 13( pnă la -3$0 eident că în acest timp 'i înastfel de condi*ii s4a pierdut urmele oricărei locali!ări a reunui obiect istoric cre'tin.

a< După liberali!area cre'tinismului antul peregrinilor nu a cunoscut margini. =nanul 32- mama împăratului Constantin0 &lena0 ine în alestina înso*ită de episcopi0 preo*i 'imul*i cre'tini. &a se socote'te o descoperitoare a locurilor sfinte 'i pune ba!ele primeloredificii cre'tine monumentale0 multe din descoperirile ei poartă amprenta misticului0 altele auînsă argumente istorice 'i arheologice. erioada bi!antină0 care se întinde de la 32- " -3,0 acunoa'te un ant nemaipomenit al peregrinilor spre Oara #fntă 'i a construc*iilor cu caractercomemorati. Jiecare eeniment din relatările &angheliilor a fost identificat0 corect sautrati*ional0 asta e greu de spus 'i acolo s4au ridicat monumentale biserici cre'tine. umai&lena 'i Constantin au construit patru mari biserici în alestina0 iar la un moment dat peFuntele Făslinilor erau peste %5 de biserici. &/ista un sistem întreg de 8turism sfnt90 ase

1% aul Bahn0 ArchaeologN0 Cambridge... p. 11( Ibidem0 p.2



de călători0 porturi bine amena)ate0 hanuri0 ghi!i 'i eident0 8poe'ti foarte interesante 'isauroase9. Această epocă a pus ba!ele unui gen de 8documente arheologice90 care audenaturat mult adeărul istoric 'i care au creat mari probleme pentru adeăratele cercetăriulterioare. Astă!i0 cei mai mul*i se opresc la urmele bisericilor bi!antine 'i spun: 8Iată0 aici afost...M9 0 dar nu 'tiu că acele temelii au fost puse0 în cea mai mare parte0 pe ba!e tradi*ionale

'i nu istorice. b< #pre sfr'itul perioadei bi!antine 'i în perioada următoare a cuceririi arabe0 -3, "

150 a apare un nou aspect+ interesul pentru relice 'i moa'te. Acesta a conduce la unadeărat comer* cu obiecte sfinte 'i la formarea unei pie*e de falsificatori0 astfel om întlni bucă*i din lemnul crucii din care s4ar putea face !eci de cruci0 o mul*ime de spini0 piroane0 pietre0 pn!e 'i alte obiecte legate de Isus ;ristos. Controersele pentru autenticitatea lordurea!ă pnă astă!i. Arabii nu au oprit aflu/ul de peregrini0 dar acesta a fost mult îngreunatiar nesiguran*a călătoriei a creat noi probleme. Bisericile au rămas sub administra*iacre'tinilor0 însă li se cereau sume mari ca ta/e 'i aeau multe restri*ii. Conflictul s4a aprinsdoar în anul 1550 cnd califul Al ;achim a distrus Biserica Formntului #fnt 'i a sfărmat

complet mormntul Fntuitorului. Acest fapt0 urmat apoi de ina!ia turcilor selgiuici!i0 careau ocupat tot rientul Fi)lociu0 a determinat ccidentul să se unească în cruciadă pentrurec'tigarea 'i recuperarea locurilor sfinte din mna păgnilor.

De la pelerinii cre'tini care au străbătut alestina în toată perioada bi!antină 'i arabăne4a rămas multe note de călătorie deosebit de aloroase0 deoarece au descris biserici0obiectie istorice0 care între timp au fost distruse 'i de la care nu aem alte date. &usebiu dinCe!areea2-5 43%5<0 care a deenit episcopl de Ce!areea în 31%0 a fost cel mai mare geograf 'iistoric a alestine0 date care ne4au rămas în lucrarea sa 8nomasticon9. 1- Dintre rapoarteacestor perelini0 cele mai interesante 'i importante sunt: &geria0 care a i!itat alestina între3$1 " 3$20 ne4a lăsat ample note de călătorie despre localită*ile biblice. #crierile peregrinilor

din iacen!a din anul (,50 scrierile lui Ciril din #cNtopolis din sec. EI0 etc.

1,

c" )poca cruciaţilor! alestina a cunoa'te o nouă eră cre'tină în perioada cuceririicruciate: 15 " 1210 cre'tinii s4au socotit tot timpul mo'tenitorii acestui teritoriu0 după ceiudeii au fost înfrn*i 'i în cea mai mare parte au plecat din alestina. &i au cre'tinat popula*ia păgnă care se afla aici la începutul sec. IE 'i au construit foarte multe biserici0 mănăstiri 'ialte locuri de cult 'i peregrina). Crucia*ii au început reconstruc*ia bisericilor0 în cea mai mare parte pe locul sau pe ruinele echilor bisericii bi!antinedistruse de per'i sau de arabi. utemspune că din perioada bi!antină a rămas în picioare o singură biserică: Biserica natiită*i dinBetleem0 dar restul bisericilor echi din alestina sunt din perioada cruciată0 printre careamintim: Biserica Formntului sfnt din Ierusalim0 Cenaclu Camera de sus<0 7atrun 'ictea mănăstiri ascunse prin ăile de'ertului. După recucerirea alestinei de către arabi0aflu/ul de peregri a fost aproape complet întrerupt0 mamelucii fiind foarte ostili oricăruicre'tin.

d< Perioada *toană. =n 1(1- alestina intră în componen*a =mperiului toman 'ia rămne astfel pnă în 11,. entru prima dată marile puteri în deenire din &uropaîncearcă să aibă drept de ocrotire a locurilor sfinte din alestina. =n 1(3( regele Jran*ei0

1- &usebiu0 Hhe ;istorN of the Church0 EI1, FurphN 0Connor0 Hhe ;olN 7and0 p. 21,.21$.15

15



Jrancisc I încheie un tratat de prietenie cu sultanul toman #oliman Fagnificul 'i i se acordădreptul de 8protector9 a locurilor sfinte din alestina. Acest drept este contestat de >usia0 care pretinde că ma)oritatea cre'tinilor din *ară sunt ortodo/i 'i nu pot fi sub protec*ie 'i conducerecatolică. Conflictul dintre diferitele denomina*iuni cre'tine a oferit musulmanilor posibilitateade a manera statutul cre'tinilor nestingeri*i sute de ani.

>eformatorii nu au manifestat la început nici un interes pentru alestina0 ei socoteaucă centrul de greutate se pune pe spirit0 pe adeăr0 pe cunoa'terea Bibliei 'i nu pe locurileistorice. e măsură ce răspndirea Bibliei a)ungea la masa de oameni 'i ace'tia au deenitfamiliari cu locurile0 numele 'i obiceiurile din Biblie0 pasul următor a fost să 8transforme OaraBibliei într4o metaforă9.1$ rotestan*ii or fi primii care or începe cercetări sistematice 'i ororgani!a societă*i arheologice în alestina.

1.'.2. +ăutătorii de coori!

a< +apania ,apoleoniană. Fomentul de cotitură care a reolu*ionat arheologia

Biblică a fost campania lui apoleon în rientul Fi)lociu din anii 1, " 1$55. Alături dearmata sa a luat peste 255 de oameni de 'tiin*ă 'i arti'ti pentru a cerceta0 înregistra 'i adunact mai multe informa*ii. rientul era o oa!ă închisă pentru occcidentali0 lumea Bibliei era priită printr4o imagina*ie nefirească. apoleon debarcă în &gipt0 pe care îl cucere'te0continuă campania pnă în alestina la Acco0 de unde se întoarce înapoi în &gipt. entru prima dată campaniile militare nu urmăresc doar cucerirea de teritorii 'i )efuirea de comori0 ci'i cercetări 'tiin*ifice0 arheologice 'i strngerea a ct mai multe artefacte din echime. Acumse instalea!ă ceea ce se a numi: 8nătorii de comori9. rimele rapoarte 'i descrieri au tre!itinteresul multor cercetători.

b" )d-ard Daniel +lare un geograf engle!0 sose'te în alestina în 1$51 cu interesul

unui cercetător 'tiin*ific. &l a i!itat toată *ara0 a încercat să locali!e!e siturile biblice. 8&l afost primul care0 pentru anali!area rămă'i*elor antice din alestina0 a utili!at mai degrabămetodele de cercetare seculare dect tradi*ia bisericească. &l era conins că adeăratelemonumente ale antichită*ii Bibliei sunt împră'tiate de4a lungul de!olatei *ări0 neatinse 'inecunoscute de comunită*ile locale de cre'tini0 care erau încă robite de tradi*iile pre!entate denelumina*ii lor preo*i.91 Cercetările Dr. Clar?e au fost publicate în trei olume în 1$1(.

c< /ohn e-i( urchardt a fost eleul lui Clar?e0 care a enit în orient în 1$120 s4atraestit în comerciant musulman indian cu numele de 8eicul Ibrahim9. &l a enit cacercetător 'i nu ca peregrin0 dorind să descopere ruta de caraane care mergea spre Farea>o'ie 'i mai departe spre India. A reu'it să meargă de la Damasc pnă la 6olful A?aba0 sădescoperă antica etra 'i să indentifice numeroase locuri istorice.

d< ad 3e(ter uc este prima femeie care porne'te o e/pedi*ie de săpături înalestina. &a ine aici în 1$150 este coninsă că e/istă comori imense de aur sub telurile din*ară0 iar dacă a descoperi o astfel de comoară 'i o a preda turcilor0 ace'tia or acorda mari priilegii engle!ilor de a cerceta *ara. Cu acest plan în minte se opre'te la A'chelon0 facesăpături0 decoperă ctea coloane uria'e0 o statuie a unui împărat roman0 dar nici o comoară.

1$ eil Asher #ilberman0 Digging for 6od and for countrN0 p.1 Ibidem0 p. 25

11



Cum era împotria )efuirii *ării de obiectele ei0 ordonă ca statuia să fie distrusă 'i aruncată înmare0 iar e/pedi*ia ei se încheie cu o poeste interesantă 'i un is nereali!at.

e< Pria i(iune aericană! 7a începutul secolului I a e/istat o puternicărede'teptare religioasă0 motiată de studiul profe*iilor lui Daniel 'i Apocalips 'i cu o puternică

coningere că sfr'itul timpului este aproape. Conin'i că înaintea sfr'itului &angheliatrebuie să fie estită tuturor oamenilor0 că ereii trebuie să se conertească 'i să se întoarcă în*ara lor0 comunită*ile congrega*ionaliste americane se asocia!ă pentru a forma o misiunee/ternă pentru Oara #fntă. #copul lor era să stabilească o 8sta*ie misionară în Ierusalim9 'i sălucre!e pentru musulmani0 iudei 'i cre'tini. Jis? and arsons sunt primii americani care in înrientul Fi)lociu în 1$250 înarma*i numai cu Biblii 'i tractate religioase pentru o 8e/ploraresfntă9. &i au ancorat la #mirna0 au i!itat cele 'apte cetă*i apocaliptice 'i au făcut contactestrnse cu ortodo/i. Au a)uns la Ierusalim0 au i!itat toate bisericile cre'tine0 ortodo/e 'icatolice0 le4a împăr*it literatură protestantă 'i Biblii 'i sperau să aibă mari succese.

#pre desamăgirea lor0 cnd estea a a)uns la >oma0 papa a tunat 'i a fulgerat împotria

unor astfel de ac*iuni0 a cerut catolicilor să nu aibă nici un contact cu americanii 'i a cerutsultanului e/pul!area lor. Fisionarii americani au fost aresta*i 'i cu greu au scăpat lainteren*ia consulului britanic. Conclu!ia lor a fost că papa 'i sultanul sunt principalii lordu'mani. Ceea ce se desprinde este că europenii erau doar ni'te e/ploratori seculari0 anima*ide ambi*ii 'tiin*ifice 'i politice0 iar americanii erau doar ni'te misionari sinceri. unctul decotitură în cercetarea alestinei a fi marcat tot de un protestant american:

f< )d-ard #obin(on a fost recunoscut ca unul dintre cei mai eminen*i profesori deteologie la #eminarul din eL Por?0 el a întreprins cea mai amplă 'i minu*ioasă campanie decercetare a alestine. A aut aanta)ul de a întreprinde această campanie în perioada dedomina*ie a &giptului sub a'a Fehmed Ali între ani 1$35 " 1$%5. #curta stăpnire egipteană

a adus ordine în *ară0 a restrns puterea ordinelor religioase de tot felul0 a deschis grani*ele 'i asecuri!at călătoriile. Aceste reforme au atras o mul*ime de pelerini 'i oameni de 'tiin*ă înteritoriile biblice. >obinson a întreprins călătoria sa înso*it de 'eful misiunii americanemisionare din Beirut0 #mith. i4a început călătoria din &gipt0 urmnd drumul tradi*ional alereilor. A poposit la #inai0 a a)uns la &ilat iar apoi a străbătut de'ertul ar!ător Arana 'i eghe. A a)uns la Beer4eba 'i apoi la Ierusalim. ota în fiecare !i impresiile de călătorie 'ifăcea cercetări0 însemna distan*ele parcurse.

A cercetat timp de 2 luni tot Ierusalimul0 eitnd locurile tradi*iionale 'i bisericilecre'tine. A descoperit multe lucruri noi0 care i4au purtat mai tr!iu numele+ platformaHemplului a identificat4o cu construc*ia lui Irod pentru sus*inerea Hemplului0 Arcul lui>obinson ca fiind capul de pod al scării monumentale care ducea pe platformă. Fa)oritatealocalită*ilor din )urul Ierusalimului le4a identificat cu ehile localită*i biblice prin asemănareanumelor arabe cu numele ebraice din Biblie+ Anata " Anatot0 cetatea lui Ieremia0 Geba "6heba lui Beniamin0 Fu?ma' " Ficma'0 Beitin " Betel. A e/plorat ba!inul Fării Foarte pnă la Fasada0 apoi a străbătut #amaria0 6alileea 'i a a)uns la Beirut0 punctul final alcălătoriei. =n urma acestei călătorii de cercetare a scris o carte: 8Cercetări biblice în alestina0Funtele #inai 'i etra din Arabia90 care a apărut în 1$%1 'i a deenit cea mai cunoscută 'iimportantă carte despre alestina0 moti pentru care a fost onorat cu medalia de aur din partea

12



#ocietă*ii regale 7ondone!e de geografie. >obinson a spus: 8Adeăratele bogă*ii alealestinei se află în trecutul ei925

=n prima parte a sec. I se făcuse departa)area: france!ii aeau dreptul de protec*ie pentru toate a'e!ările catolice0 iar ru'ii aeau acela'i drept pentru a'e!ările ortodo/e0

protestan*ii nu aeau nici un protector. =n 1$3 ei primesc aprobarea de a construi o BisericăAnglicană în Ierusalim0 foarte aproape de oarta Iafo0 care este pnă în pre!ent centru deîntlnire al protestan*ilor 'i neo4protestan*ilor din Ierusalim. &ngle!ii 'i prusacii or preluadreptul de protec*ie pentru orice protestant din alestina.

g< 4.5. nch " e/pedi*ia americană în ba!inul Fării Foarte pentru a găsi cetă*ile#odoma 'i 6omora.0 1$%, 41$%$. =ncerările de a e/plora ba!inul Fării Foarte au fost grelefoarte costisitoare. Irlande!ul Christopher Costigan a plătit cu ia*a0 murind de insola*ie 'ideshidratare în 1$3(. &nghe!ul illiam FolNneu/ a murit de malarie iar o parte din oameniisăi au fost uci'i de beduini în 1$%,. Interesul pentru !onă a crescut 'i mai mult0 astfel călocotenetul .J. 7Nnch prime'te toate aprobările guernului american 'i o naă0 8#upplN9

pentru a merge în alestina pentru acest scop. Ferge mai înti la Constantinopol pentru a primi aprobarea sultanului0 apoi ancorea!ă la ;aifa. A pregătit două bărci speciale pentru anaiga cu ele pe Iordan pnă la Farea Foartă. 7e4a transportat cu greu0 remorcate de cămile0 pnă la Iordan. Au cobort pe Iordan pnă la Farea Foartă0 apoi au naigat pnă în parte desud0 au fost aproape să moară de însola*ie 'i probabil de emana*iile apei0 dar au naigat repedespre mal. După ce au notat toate informa*iile necesare cu date geografice0 istorice0 arheologice'i despre flora 'i fauna locului0 s4au întors la Ierusalim0 au străbătut 6alileea0 iar în decembrie1$%$ au a)uns din nou în America.

h< De la arheologie iblică la #ă6boiul +rieii. 7ngă Biserica atiită*ii dinBetleem0 Catolicii au construit în 1-,2 o nouă capelă0 lipită e cea ortodo/ă 'i cu un culoar

subteran0 care făcea legătura cu 6rota atiită*ii. =n 1,1,0 regele 7udoic al E0 ca protectoral cre'tinilor din alestina0 a donat o stea de argint0 care a fost prinsă pe podeaua de piatră a6rotei. &/istă însă o rialitate0 ortodo/ii pretind că locul na'terii este într4un anume punct0 iarcatolicii au fi/at steaua la un alt punct0 la o depărtare de 34% m. >ialitatea s4a men*inut0 dar s4au suportat pnă în anul 1$%,0 cnd chiar în a)unul Crăciunului0 într4o noapte0 călugăriiortodo/i au blocat intrarea catolicilor cu un !id de piatră 'i au smuls steaua de argint din loculei. A doua !i catolicii au dărmat !idul 'i a început bătaia frătească. Conflictul a continuat laniel diplomatic0 alestina fiind un etalon al influen*ei politice în !ona rientului Fi)lociu.Jrance!ii au cerut repunerea tuturor la locul ini*ial0 iar ru'ii au insistat să4'i afirme dreptul lorde a apăra interesele ortodo/ilor. =n final acest conflict s4a terminat cu >ă!boiul Crimeii0 1$(3 " 1$(-0 după care s4a a)uns la un 8acord de protec*ie9 pentru locurile sfinte. Ceea ce estedemn de remarcat este faptul că religia 'i interesul pentru arheologie era numai prete/tul de aintra în aceste teritorii.

i< 5rance6ii 'i lupta pentru suprema*ie în arheologia alestinei. După această datăfiecare mare putere a &uropei a organi!at 'i întreprins cea semnificati în alestina. Jran*a atrimis c*ia 8arheologi9 pentru cercetări 'i e/plorare0 dintre care amintim: 7ouis4JelicienCaignart de #aulcN care ine pentru prima dată la Ierusalim în 1$(5+ Auguste Fariette amerge în &gipt 'i a pune ba!ele cercătorii arheologice sistematice de acolo 'i a întemeia

25 Ibidem0 p. %(

13



Fu!eul de arheologie din Cairo0 aul &mil Bota0 consul al Jran*ei a face săpături în Ira? 'ia îmbogă*i Fu!eul 7oure cu multe e/ponate0 apoi a eni 'i la Ierusalim pentru un timp.Charles Clermont 6anneau a aut un rol foarte important în Ierusalim0 el a deenit un bunspecialist 'i iscusit diplomat0 a reu'it să recupere!e iatra Foabilă 'i să doedească falsitateamanuscrisului căr*ii Deuteronom a lui #apira. ărintele 7angrange a pune ba!ele centrului

fance! din Ierusalim în anul 1$50 intitulat: 8&cole bibliRue et archaeologN de Gerusalem90care or oferi primii mari arheologi autentici din alestina. re!en*a france!ă era att demasiă0 înct popula*ia autohtonă îi numea pe to*i străinii din *ară cu simplu: 8france!i9.

)< )nghe6ii au enit în alestina prin mai mul*i ofi*eri ai armatei regale0 care aucartografiat *ara0 au întocmit hăr*i0 au fi/at localită*ile actuale ct 'i siturile arhologicedescoperite0 punnd ba!ele unei cercetări 'tiin*ifice autentice. Doi ofi*eri s4au remarcat în adoua )umătate a sec.I0 căpitanul Charles ilson care a făcut săpături în prea)ma !iduluilngerii 'i a descoperit arcele unui echi pod antic0 care îi poartă numele. 7ocotenentulCharles arren0 descoperitorul sistemului de alimentare cu apă fel46hihon0 care îi poartănumele0 u*ul lui arren. 6eneralul 6ordon0 care a descoperi Formntul din 6rădină0 a

doua locali!are a mormntului Fntuitorului. =n 1$-( se înfiin*ea!ă 8alestinin &/plorationJund90 patronată de regina Eictoria0 care a fi principala societate arheologică a alestinei.

?< 7eranii şi au(triecii 'i4au făcut 'i ei sim*ită pre!en*a0 mai ales prin consulii dinIerusalim a căror principală actiitate era cea de natură arheologică. Consulul german;einrich etermann 'i misionarul Augustus lein or trăi0 între 1$-$ 41$,50 o e/perien*ălungă 'i dureroasă legată de găsirea 'i încercarea de a recupera iatra Foabită. =n final această piatră a fi recuperată par*ial tot de către france!i 'i a deeni o comoară a mu!eului 7oure.7a începutul sec. 0 în urma i!itei împăratului 6ermaniei0 ilhem II. la Ierusalim0 ace'tiaor primi de la turci mai multe loturi de pămnt 'i or întemeia ctea centre importante înIerusalim: Dormition AbbeN0 Augurta Eictoria 'i Church of >edeamer.

l< 5al( şi autentic. pagină tragi4comică în arheologia alestinei este legată deînceputurile de falsificări celebre 'i de apari*ia primilor e/per*i în ceramică0 paleografie 'iepigrafie. Foses ilhelm #hapira0 un ereu conertit la cre'tinismul protestant anglican0 aobserat că începe să crească numărul de turi'ti la Ierusalim 'i interesul acestor dupăantichită*i0 astfel că deschide un maga!in de antichită*i0 dar în paralel 'i un atelier decontrafacere0 unde fabrica o mul*ime de ase de ceramică. Afacerile mergeau bine0 'i segnde'te să4'i e/tindă actiitatea.

#hapira lipse'te un timp mai lung din Ierusalim0 după care apare cu un sul echi0 care pretinde că este e/emplarul original0 scris chiar de Foise0 al căr*ii Deuteronomul. 7ucrarea a primit confirmarea speciali'tilor care erau în Ierusalim. #ulul este recomandat către curteaimperială germană pentru a fi achi!i*ionat cu o sumă imensă0 chiar 'i curtea regală engle!ă s4aarătat interesată de achi!i*ie 'i se ehicula suma de un milion de lire. Cel care a desamorsatoată această afacere a fi arheolgul 'i epigrafistul france!0 Charles Clermont 6anneau.Acesta a stat mult timp la Ierusalim0 îl cuno'tea bine pe Foses #hapira 'i era un specialist alte/telor echi. &l a eni la 7ondra 'i a demonstra că sulul este un fals0 iar în cele din urmăs4a ndut cu suma de 15 lire. #hapira a primit o loitură att de dureroasă înct nu a pututsuporta umilin*a 'i s4a sinucis într4o cameră de hotel. dată cu încheierea afacerii #hapira0spre sfr'itul secolului I0 se încheie epoca căutătorilor de comori 'i începe epoca

1%



arheologiei 'tiin*ifice prin enghe!ul .J.F.etrie primul descoperitor al stratrigrafiei 'itipologiei.

1.'.%. 8nceputul arheologiei ştiinţifice! 19:0 1:'9

a< 4illia <. 5linder( Petrie a petrecut ,( de ani pe siturile arheologice din &gipt 'ialestina0 deenind unul din cei mai buni cunoscători ai arheologiei in !onă. &ra protestant iarmormntul său se află în Ierusalisim în cimitirul protestant. &ste descoperitorul metodelor'tiin*ifice de cercetare stratigrafia 'i tipologia. A descoperit multe localită*i biblice din &gipt'i partea sud4estică a alestinei.

b< =coala france6ă! &cole BibliRue du Gerusalem a fost întemeiată în anul 1$50 fiind prima în acet domeniu din Ierusalim 'i oferim un grup important de arheologi4călugări0 dintrecare amintim: Părintele agrange> întemeietorul 'colii0 părintele .3ugue( ?icent0 primuldescoperitor al #iftului lui arren0 #oland de ?au& cel care a condus cercetările 'i săpăturilearheologice de la Sumran. coala arheologică catolică din Ierusalim a călugărilor dominicani

a ocupat primul loc la începutul sec. 0 contribuind la descoperirea multor cetă*i antice dinalestina acelor !ile. coala are un centru de cercetare 'i studiu foarte bine dotat 'i o bibliotecă foarte bogată chiar în centrul de est a Ierusalimului0 în !ona arabă0 fiind ecină cuFormntul din 6rădină0 una din ariantele 6olgotei. Acest centrul se află pe locul tradi*ionalunde a fost ucis diaconul tefan0 fiind grupată în )urul Bisericii #fntul tefan. =n pre!ent esteunul din cele mai puternice centre de studiu 'i cercetare biblică din lumea catolică0 dar îndomeniul cercetării arheologice nu mai are o rol important.

c< =coala aericană: A#> s4a deschis la Ierusalim în 1$( 'i este intitulatăAmerican Association for riental >esurces. rin enirea lui 4illia 5. Albright ea 'i4ac'tigat reputa*ia celui mai serios centru de cercetare arheologică din *ară. .J. Albright era

fiul unui misionar american metodist0 lingist de profesie0 bun cunoscător al limbilor echi biblice. #ăpăturile sale sunt socotite drept un model de cercetare arheologică0 care a impustuturor metode precise de cercetare 'i identificare. A fost un ma/imalist 'i a aut o influen*ăde tip moderat4progresistă. &ste socotit cel mai mare arheolog din alestina din prima )umătate a sec. . Asor continuă să fie unul din cele mai puternice centre ale studiuluiarheol'ogiei biblice. Are un centru în Ierusalim0 cu o bibliotecă bogată 'i *ine anual cele maimari congrese de comunicări 'tiin*ifice în domeniul arheologiei biblice.

d" ,el(on 7luec era un americam de origine ereu0 era rabin 'i în toate studiile salede suprafa*ă sureN< era cu Bibilia în mnă. A fost directorul A#> între 13541%5. #4aconcentrat pe cercetarea egheului 'i a Hransiordaniei. A scris mai multe căr*i 'i a întemeiatuniersitatea ;ebreL Qnion College din Cincinanti0 care are o sec*iune deschisă 'i înIerusalim. &l 'i această uniersitate apar*in aripii reformiste a ereilor religio'i0 fiind singurainstitu*ie academică religioasă care face cercetare arheologică. Continuatorul lui este A@raairan0 cel care a făcut săpăturile de la Hel Dan 'i care la respectabila rstă de % de anicontinuă să fie pre!ent pe 'antier 'i în pre!ent 255-<. Centrul A#> 'i ;ebreL QnionCollege sunt două institute foarte actie 'i în pre!ent0 care continuă să facă săpături 'i să oferecercetătorilor colec*iile 'i bibliotecile lor pentru studiu 'i cercetare.

1(



e< =coala engle6ă a continuat să aibă conducerea societă*ii alestine &/ploration Jund'i să facă săpături prin mai mul*i repre!entan*i. #.$te-ard <ecali(ter a fost cel care a făcutsăpături la 6he!er. /> 7ar(tang a fost pre'edintele societă*ii între cele două ră!boaiemondiale. &ra foarte preocupat de perioada cuceririi *ării0 de aceea a făcut primele săpături la;a*or0 dar s4a remarcat prin săpăturile de la Ierihon. &l este cel care a sus*inut eridicitatea

adeărului biblic cu descoperirile arheologice. Ea fi contra!is de un alt cona*ional0 doamnaathleen <. enon. &ste fiica directorului estitului British Fuseum0 este o minimalistă0att din punct de edere religios0 ct 'i politic0 a săpat sub autoritatea arabă subliniindaspectele minimaliste. #4a remarcat prin săpăturil'e de la Ierihon0 unde a contra!is declara*iileBibliei0 'i prin săpăturile din Ierusalim0 de pe coasta felului0 unde a pre!entat ariantaIerusalimului mic. &a a introdus metoda de săpare care4i poartă numele 'i care constă însuprafa*ă foarte mică0 dar care să penetre!e toate straturile. coala engle!ă are ca centru înIerusalim Colegiul #fntul Iacob0 unde are o facultate0 centru de cercetare0 bibliotecă 'i biserică. Centru nu mai are prestigiul de altă dată.

f< =coala gerană a fost mai pu*in pre!entă0 dar s4a remarcat prin săpăturile de la

Feghido0 prin 6ottlieb #chumacher. at!inger 'i &rnest #ellin au săpat la Ierihon între 1541110 fiind primii care au contra!is raportul biblic. Apoi au continuat săpăturile la #ichem. #4au reparcat prin profesionalism 'i prin rolul important care l4au atribuit arhitectului în mncade indentificare a clădirilor. Centrul de cercetare german se află astă!i în clădirea AugustaEictoria de pe Funtele Făslinilor.

1.'.'. Arheologia odernă conteporană! 1:'9 B

=n anul 1%$ s4a înfiin*at #tatul Israel 'i toate societă*ile 'i 'colile de arheologie au

continuat să actie!e sub autoritatea statului. dată cu acest moment a început să se de!olteo puternică 'coală de arheologie israeliană0 care a preluat stafeta arheologiei biblice de peteritoriul statului Israel. #4a format Israel AntiRuitN AutoritN0 care supraeghea!ă toatăactiitatea de cercetare0 e/polare 'i publicare din domeniul arheologic0 apoi s4a format Israel aturale and national par?s protection autoritN0 care a grupat toate siturile arheologice de ooarecare importan*ă 'i le4a inclus în circuitul turistic. Dar cel mai important pas a fostînfiin*area facultă*ii de arheologie din cadrul Qniersită*ii &braice dinIerusalim.

a< =coala i(raeliană. Cercetătorii erei au început să se forme!e 'i să lucre!e sub patrona)ul centrelor americne sau engle!e0 în general0 deoarece teritoriul era fie sub domina*iaotomană0 pnă în 11,0 fie sub protectorat engle!0 pnă în 1%$. =n 12( se înfiin*ea!ăQniersitatea &braică din Ierusalim0 dar nu aea o sec*ie de arheologie. rof. $uene> a fostcel care a achi!i*ionat primele trei suluri de la Sumran 'i a contribuit la recuperarea celorlalte% suluri. #u?ene are ctea descoperiri importante în înscrip*ii din morminte.

Cel care a înfiin*a prima 'coală de arheologie israeliană0 în cadrul Qniersită*ii&braice din Ierusalim0 a fi Cigael Cadin0 fiul lui #u?ene. Jost general în armata de eliberare0specialist în arheologie cu un doctorat la 7ondra0 imediat după ră!boiul de independen*ă s4aîntors la arheologie. . rin deschiderea 'antierului de la ;a*or0 1((41($0 P.Padin a adunat pe to*i speciali'tii erei de remea aceea 'i pe to*i studen*ii interesa*i de arheologie. Aici s4a

1-



pus ba!ele metodelor de cercetare0 căr*ilor de tipologie 'i organi!ării unui 'antier arheologic.Dunaie@(i s4a remarcat ca un mare arhitect4arheolog0 #uth Airan ca o ceramistă defrunte0 care a scris o carte importantă despre ceramică. Trude şi <oşe Dothan o familie dearheologi cu o îndelingată e/perien*ă.

Pigael Padin a fost un ma/imalist0 a acordat multă aten*ie Bibliei 'i a confruntatre!ultatele descoperirilor cu adeărul biblic. Iohanan Aharoni> coleg de săpături la ;a*or0 darcu ederi diferite de ale lui Padin0 un minimalist0 se a despăr*i de Padin 'i a întemeiaJacultatea de arheologie de la Hel Ai. nă în pre!ent s4a păstrat rialitatea dintre cele două'coli de arheologie: Ierusalimul " ma/imali'ti 'i Hel Ai " minimali'ti. #tuden*ii de la ;a*ordin primele sesiuni de săpături or deeni mari arheologi isrelieni0 cei mai buni speciali'tiactuali în arheologie biblică0 dintre care amintesc: Amon Ben Hor0 &fraim #tern0 AmihaiBa!ar0 6hideon Joster0 6abriel Bar?aN.

b< =coala ad@enti(tă de arheologie este recunoscută pe plan mondial. Are o abordare'tiin*ifică0 serioasă 'i respectă criteriile de cercetare 'i adeărul biblic. Jondatorul ei a fost

arheologul #iefriegh ;orn 'i 7arrN 6heraton. =n pre!ent cercetarea principală este făcută deQniersitatea AndreLs0 care a format un consor*iu cu mai multe centre uniersitare dinAmerica de ord. rincipalul sit de cercetare este 8ro)ect Fadeba9 din Iordania0 carecuprinde mai multe cetă*i antice0 printre care ;esbon0 Hel Galul.

2.0.0. Docuente în fa@oarea ibliei

&ste important să 'tim0 ct mai mult posibil0 despre Biblie0 deoarece aceste

documente ne întăresc încrederea 'i aprecierea noastră fa*ă de Cuntul inspirat. reocuparea pentru acest studiu0 căutarea documentelor0 re!olarea problemelor controersate au aloarea

1,



lor0 pentrucă în acest fel mintea noastră este canali!ată pe o direc*ie bună iar prin cercetare0căutare 'i studiu credin*a se întăre'te >om.1501,<

2.1.0. $i(tee de (criere

De4a lungul timpului s4au de!oltat două sisteme de scriere: pictografică 'i alfabetică.#istemul pictografic transmite mesa)ul prin sistemul analog0 prin imagini pictograme<. &steu'or de transmis mesa)e despre imagini0 dar foarte greu de transmis idei abstracte. rimelemari ciili!a*ii din antichitate0 mesopotamiană 'i egipteană0 au folosit scrierea pictografică0respeci+ cuneiformă 'i hieroglifă.

2.1.1. +uneiforă!

#umerienii au inentat scrierea cuneiformă la sfr'itul mileniului IE în.;r.A??adienii0 un popor semitic0 care cuceresc pe sumerienii0 adoptă scrierea cuneiformăsumeriană0 dar pentru limba)ul semitic. =n mileniul II limba a??adiană deine limba franca a

lumii ciili!ate 'i este folosită timp de apro/imati 1555 de ani0 dar continuă să fie folosită pescară redusă pnă în perioada Domnului Isus ;ristos0 cnd s4au scris ultimele documente însistemul cuneiform. #4au format două dialecte: babilonean în sud 'i asirian în nord. Amori*ii0care erau a??adienii din est0 au folosit 'i ei acest sistem împreună cu popoarele canaanite.7imba de!oltată de ei a fost aramaica0 care a deenit limba franca a mileniului I î.;r. ;iti*ii0hori*ii 'i elami*ii0 dintre nesemi*i0 au adoptat scrierea sumeriană cuneiformă în care a scrismulte din operele 'i documentele lor.

#crierea cuneiformă se reali!a cu a)utorul unui obiect de scris0 ascu*it0 numit stilus cucare se apăsa adnc în tăbli*e de lut moale0 apoi aceste tăbli*e erau arse în foc 'i deeneaucărămi!i foarte re!istente. ictogramele erau formate printr4un fel de linii cuie< erticale0

ori!ontale 'i oblice0 aran)ate într4o anumită formă. &i au îmbunătă*it scrierea0 oferind pictogramelor forme geometrice stili!ate0 mai tr!iu multe semne repre!entnd silabe.

Documentul principal care a oferit posibilitatea cunoa'terii 'i descrifrării scrieriicuneiforme a fost inscrip*ia lui Darius I. de la Behistune. e perete unei stnci din defileul dela Behistune este o inscrip*ie imensă0 de %%5 m.lungime. fi*erul engle! ;enrN >aLlinson1$1541$(< reu'e'te să descrifre!e această inscrip*ie în anul 1$(,0 după o muncă de 25 deani de copiere 'i descifrare. Qna din cele mai renumite documente în cuneiformă este #tela lui;amurabii circa 1,(5 î.;r.<0 descoperită 151 în #usa.

2.1.2. 3ieroglifă

&giptenii0 care au de!oltat o ciili!a*ie mare0 diferită 'i unică0 au inentat un nousistem de scriere: hieroglifă.umele a fost dat de greci 'i însemnea!ă: încrustând texte sfinte.#crierea hieroglifă constă din cuinte pictate0 silabe pictate 'i litere pictate. &i redau numaiconsoanele. =n toată istoria lor0 lungă de 3555 de ani0 au de!oltat trei ariante: hieroglifă0hieratică 'i demotică. ;iti*ii din Anatolia au folosit 'i de!oltat o scrire hieroglifă0 în paralel

1$



cu cea cuneiformă. Aceasta este cea mai nordică folosire a pictogramelor. Ficenienii 'icretanii au folosit de asemenea o scrire pictografică0 de la care s4a trecut la scrirea 'inear&B.

atru centre de ciili!a*ie au folosit scrirea în antichitatea eche: în răsărit4 sumerienii0mesopotamienii au folosit cuneiforma+ în nord " hiti*ii cuneiformă 'i hieroglifă<+ în est "

cretanii 'i micenienii0 hieroglifele 'i 7inear A 'i B. + în sud " egiptenii sunt inentatoriihieroglifelor. =n tot acest timp în documentele oficiale de comunica*ie interna*ională sefolosea limba a??adiană 'i scrirea cuneiformă.

Cheia descrifrării hieroglifelor a reenit profesorului france! Gean J. Champolion1$22< după peste 25 de la descoperirea faimoasei iatra de la >oseta0 cu o scriere în treilimbi: hieroglifă0 demotică 'i greacă a aceluia te/t.

2.1.%. Alfabetică

Alfabetul a fost unul din cele mai mari triumfuri ale descoperirilor umane. rin aceasta

s4a u'urat scrierea 'i transmiterea ideilor abstracte 'i a conceptelor0 s4a cobort cunoa'tereascrisului de la nielul elitelor la masa mare a poporului 'i s4a facilitat comunicarea întreoamenii. Alfabetul a fost reali!area popoarelor din regiunea Canaanului0 la mi)locul mileniuluiII. ;erodot ne spune că alfabetul a fost preluat de greci de la fenicieni 'i astfel a fost dus maideparte în tot ba!inul Fediteranei. Autorii alfabetului sunt încă înălui*i în mister0 dar certeste0 că nu apar*in marilor ciili!a*ii0 mesopotamiene sau egipteană.

=n 15(0 #ir F. Jlinders etrie a descoperit în peninsula #inai0 la #erabit el4hadem0ctea inscrip*ii0 care con*ineau 2(435 de semne pictograme. Aceste inscrip*ii apar*ineausecolului al E4 lea î.;r. =n anul 11- #ir Alen 6ardiner a descifrat aceste inscrip*ii 'i aremarcat că ele urmăreau sunete 'i nu imagini0 astfel aem de a face cu prima scriere

alfaberică0 care redă sunetele umane 'i forma obiectelor. rima inscip*ie aea următoarelelitere: lb-lt (le ba-alat) 'i s4ar traduce: 8 pentru doamna09 nume faorit pentru !eitatea A'era.Arheologul .Albright a identificat între 2342, de litere din acest te/t. Acest te/t 'i altele din!onă a fost numit Scrierea proto-Sinaitică.

=n alte localită*i din Canaan0 printre care: #hechem0 6e!er0 7achi'0 s4au găsitfragmente de scriere0 în general pe ostraca0 despre care se crede că sunt chiar mai echi dectcele de la #inai. Aceste te/te au fost numite Scrierea roto-!anaanită. #crierile canaaniteîmprumută semne hieroglife 'i cuneiforme0 dar pentru a reda sunetele 'i nu obiectele 'iformea!ă un alfabet simplificat de 2,42 de litere.

a" $crierea feniciană repre!intă un pas înainte0 con*ine 22 de consoane. rima scrieredescoperită a fost sarcofagul regelui Ahiram din Biblos0 pe care se află o inscrip*ie. >ecent s4agăsit o nouă inscrip*ie pe un as de bron!0 în nordul Israelului0 care se crede că apar*inea totfenicienilor. Fa)oritatea oamenilor de 'tiin*ă cred că ereii au preluat alfabetul de la fenicieni0diferen*ele între ei fiind minore0 e/isten*a celor doi 'in 'i sin la ereii. &/istă însă 'i alte păreri0 că ereii au fost primii inentatori ai alfabetului0 dar pentru nici una din ipote!eleenun*ate nu aem încă documente suficiente.

1



b" $crierea ebraică şi araaică apar*ine aceluia'i baga) de mo'tenire culturală aCanaanului. A fost adoptată0 după unii istorici0 în sec.II4I în4;r. rimele documentearheologice pentru scrierea ebraică sunt:

• Calendarul de la 6he!er " datea!ă din perioada lui #olomon ,5435< 'i este socotit

cel mai echi document al scrierii ebraice. &ste încrustat pe o stelă de piatră de calcar'i aminte'te principala actiitate agricolă a fiecărei luni din an.• #tela Foabită " mi)l sec. I. A fost descoperită în Iordania în )urul anului 1$,( 'i este

o scriere ebraică0 folosită de moabi*i. Inscrip*ia de pe ea este o confirmare autentică aeenimentelor istorice raportate în 2 =mp. Cap.3

• #crierile din sec.EIII. sunt multe0 ceea ce denotă o de!oltare a culturii. In(cripţia dela $iloa ,51< a fost scrisă pe !idul interior al tunelului lui &!echia de către lucrătoriiacestuia. Inscrip*iile de pe morminte: <orîntul lui =ebna> sigilii0 peste 1550inscrip*ii pe filde'. 7ipsa inscrip*iilor monumentale se datorea!ă principiilor religieiebraice de au nu face monumente 'i de a nu face inscrip*ii monumentale. straca 'iinscrip*iile de pe cioburile de ase0 cele mai renumite fiind cele de la Arad 'i de la

7achi' în )urul anului -55<0 în număr de 1$ ostraca. Cel mai echi document scrisdespre primul Hemplu este pe o rodie din filde'0 unde aem inscrip*ia: pentru templu,

s#in%enie preo%ilor. Cele (3 de sigilii pe lut din fel0 mărturie despre e/isten*a uneiarhie0 unde apare un sigiliu cu numele lui Baruc0 secretarul lui Ieremia Ier.%(<.

• rimul te/t biblic a fost găsit scris pe două suluri de argint0 de dimensiuni mici0 11 / 3cm0 'i care con*ine binecuntarea Aaronică din umeri -02%42-. &ste o doadă clarăcă în sec.EII0 de cnd apar*ine acest document0 căr*ile lui Foise erau de)a binecunoscute.

2.2.1. <ateriale de (cri(

a" Piatra a fost unul din principalele materiale de scris. De regulaă s4au scris pe piatrăinscrip*iile monumentale0 care comemorau faptele ră!boinice ale regilor0 iitoriilelor în ră!boaie. =ntlnim astfel de inscrip*ii în &gipt. #unt sute de metri pătra*i pe!idurile templelor0 palatelor 'i pe intrările principale cu astfel de inscrip*ii. Deasemenea se găsesc pe !idurile unor piramide 'i în interiorul mormintelor. #4a scris pe stele de piatră0 care erau ridicate în ora'ele de re'edin*ă sau în ora'ele principale.e aceste stele sunt fie coduri de legi0 precum Codul lui ;amurabi din Babilon+ fieistoria poporului lor0 precum #tela Foabită din sec. I î.;r.+ fie consemnarea uneoictorii în lupte0 precum: #tela lui Fernefta0 stela lui #eti I.0 #tela din Dan etc. Qneleinscrip*ii monumentale au fost scrise chiar pe stncile mun*ilor0 în defileele înguste0

de4a lungul căilor de comunica*ii0 ca să poată fi ă!ute 'i citite de către trecători.Astfel de inscrip*ii sunt: Inscrip*ia de la Behistone. u putem trece0 fără să amintimcă prima înregistrare scrisă a Bibliei este pe două table de piatră0 &/. 3201(.1-+3%01.2 &le nu s4au descoperit încă0 dar este foarte posibil că or apare.

Declaraţiile ).7.4hite referitor la Tablele egii! Cnd au terminat de orbit pe Funtele #inai0 ;ristos i4a dat lui Foise două

table ale mărturiei0 table de piatră0 scrise de degetul lui Dumne!eu. imic din ce afost scris pe aceste table nu poate fi 'ters. =nregistrarea pre*ioasă a legii a fost pusă în

25



chiotul legămntului 'i continuă să fie acolo0 ascunsă în siguran*ă de familiaumană. Dar la momentul hotărt de Dumne!eu &l a scoate la lumină aceste table de piatră pentru a fi o mărturie pentru toată lumea fa*ă de dispre*ul pentru poruncile#ale 'i împotria închinării idolatrice în sabatul contrafăcut.9 F# 122 " 151< #unt doe!i abundente pentru perpetuitatea legii lui Dumne!eu. Au fost scrise

de degetul lui Dumne!eu0 pentru a nu fi niciodată 'terse0 niciodată distruse. Hablelede piatră au fost ascunse de Dumne!eu pentru a reapare în marea !i a )udecă*ii0 a'acum au fost scrise de &l.9 >; Farc 2-0 15$< Cnd )udecata a începe 'i căr*ile or fi deschise 'i orice om a fi )udecat potriit cu cele scrise în căr*i0 atunci0 tablele de piatră0 ascunse de Dumne!eu pentruacele !ile0 or fi pre!entate lumii întregi ca un standard al neprihănirii. Bărba*ii 'ifemeile or edea că ascultarea fa*ă de legea perfectă a lui Dumne!eu0 constituiecondi*ia lor pentru mntuire. imeni nu a fi scu!at pentru păcate. rin principiileneprihănirii pre!entate de lege0 oamenii or primi sentin*a de ia*ă sau de moarte.9>; 2$ Gan0 15<

b. Tăbliţe de lut #umerienii 'i mesopotamienii au folosit în principal tăbli*ele de lut. #e scria atunci

cnd erau moi0 apoi se uscau 'i se ardeau în cuptor0 astfel s4au păstrat foarte bine. #4au găsit biblioteci cu !eci de mii de tăbli*e la inie0 Fari0 u!i0 >a'amra0 Qr 'i multe alte localită*iantice. Coresponden*a oficială din mileniul II dintre regi0 cetă*i se făcea pe astfel de tăbli*e delut. Cea mai cunoscută 'i faimoasă este colec*ia de scrisori de la Hel el Amarna0 din &gipt din perioada 13,(413(5. =n )ur de 3-5 de tăbli*e de lut s4au găsit0 multe din ele descriindcoesponden*a dintre regii canaani*i 'i faraonul egiptean din prea)ma cuceririi *ării. u aemdoe!i despre e/isten*a tăbli*elor de lut în afara scrierii cuneiforme.

c. $crieri pe etal#4a folosit mai rar scrierea pe metal. #4au găsit arme0 precum suli*e0 cu*ite pe care erau

încrustate anumite cuinte. #4au găsit două suluri de argint0 de dimensiuni mici0 2 pnă la 3cm lă*ime 'i 15 412 cm lungime0 pe care au fost scrise te/te biblice. 7a Sumram s4adescoperit un sul de cupru0 care a fost rulat 'i care cuprindea o listă cu alte obiecte importantecare au fost ascunse în acel loc. Acest sul a creiat foarte multă discu*ie în )urul său. #4au scris pe bron!0 plumb 'i argint0 în general pe obiecte0 precum farfurii0 obiecte de poboabă. Cel maiechi manuscris biblic este scris pe două suluri mici de argint 'i datea!ă din )urul anului -55î.;r.

d. enul

Hăbli*e de lemn erau folosite pentru scris0 mai ales în lumea greco4romană0 de regulă pentru notări publice0 care erau apoi 'terse 'i tabla se folosea din nou. astfel de însemnare afost scrisă pe crucea Domnului ;ristos: (sus Nazarineanul, )egele (udeilor ea a fost scrisă înebraică0 greacă 'i latină. Hot pe astfel de tăbli*e se scriau calită*ile sclailor care erau ndu*iîn pia*a publică. u s4au păstrat astfel de inscrip*ii.

e. *(traca

21



Qnul din cele mai comune materile de scris din antichitate au fost chioburile de asesparte0 numite ostraca &le se găseau din bel'ug 'i erau păstrate pentru a se înregistra pe elemesa)e scurte0 liste de obiecte sau lucruri0 alte însemnări cu caracter temporal. #e foloseau cani'te scrisori care se trimeteau de la o cetate la alta. Astfel de ostraca sunt acum de o mare

importan*ă0 deoarece ne oferă o imforma*ie pre*ioasă despre ia*a din antichitate. Cele mairenumite ostraca sunt: straca de la 7achi'0 1$ bucă*i0 care datea!ă din )urul anului ($- î.;r.straca de la Arad0 ostraca din Ierusalim0 ostraca de la #amaria.

f. Papiru(ul

apirusul a fost principalul material de scris al antichită*ii. &l era produs din tulpinamoale a unei plante papirus< din &gipt0 fără nici un ingredient chimic0 de aceea a fost foartestabil în timp 'i foarte bun pentru scris. &ste cunoscut încă din Fileniul III. î.;r. din timpulDinastiei a EI4a0 apro/imati 2%55 î.;r. apirusul era asemenea unei foi de hrtie0 în epocaimperilă romană s4a impus o standari!are a acestor foi0 numindu4se carta regală. #ulurile erau

formate0 de regulă0 din 25 de astfel de foi0 lungi de 3 m0 dar se cunosc 'i suluri cu lungimea de1% m. apirus ;arris de la Britsh Fuseum<.

apirusul deine materia primă pentru scris după anul --3 î.;r. cnd egiptenii seeliberea!ă de ocupa*ia de scurtă durată a per'ilor 'i intră în legături strnse cu grecii.apirusul deine materia primă de e/port a &giptului. =n unele timpuri egiptenii au impus unembargou pentru e/portul de papirus0 datorită concuren*ei culturale cu alte popoare din )ur înce prie'te scrierea de căr*i. Comer*ul cu papirus se făcea prin Jenicia. Jenicienii aduceau papirusul din &gipt0 centrul pentru un astfel de comer* fiind la Biblos0 6ebal în Biblie< iar deaici era e/portat mai departe în 6recia. Cuntul grecesc pntru papirus este biblos, de laora'ul fenician care îl e/porta. Astfel cuntul a însemnat în primă instan*ă numele oraului,

apoi materialul de scris0 papirusul& biblos,

iar în ultimă ariantă0 numele oricărei căr*i0 careera compusă din multe astfle de foi0 biblos * pluralul. =n final numele de Biblie s4aîmpămntenit pentru #fnta #criptură0 sau +artea +ăr%ilor.

&reii0 la fel ca toate popoarele din )ur au folosit papirusul pentru scrierea căr*ilorlor 'i a căr*ilor profe*ilor în special. carte astfel scrisă pe un sul de papirus era rulată0 legatăcu un 'nur0 iar apoi sigilată cu o bucată de lut0 pe care se aplica sigiliu copistului. #4au găsitarhie cu astfel de suluri0 dar numai sigiliile din lut s4au păstrat0 deoarece materilul de scris0 papirusul a ars0 sau a fost degradat. astfel de arhiă cu (3 de sigilii s4a găsit în Ierusalim 'idatea!ă din perioada lui Ieremia0 imediat înainte de distrugerea Hemplului în anul ($- î.;r.

g. Pergaentul

Faterialul rial al papirusului pentru scriere a fost pergamentul. &/istă douăariante ale acestui material: pieile de animale0 cură*ite0 finisate 'i uscate0 'i pergamentul propiu !is0 care însemna tăbăcirea pieilor de animale tinere0 miei0 ie!i0 etc. pentru a deenimoi0 fine 'i foarte stabile în timp. ergamentul de cea mai bună calitate se numea velum. #untdoe!i despre folosirea pergamentului de foarte timpuriu: în Iuda era folosit încă din )urulanului ,(5 î.;r.0 unul din manuscrisele ebraice găsit în pe'tera de Furaba0at din ba!inul FăriiFoarte. #unt documente asirieni pe pergament din anul ,21.

22



ergamentul era folosit pentru cele mai importante scrieri0 precum căr*ile profe*ilorsau lucrările marilor clasici ai antichită*ii. umele materialului ine de la ora'ul ergam dinAsia Fică. Datorită embargoului de papirus impus de regii ptolemei0 &umenes din ergam ainentat prelucrarea specială a pieilor de animale tinere0 care a dus la ob*inerea pergamentului

* material de scris din ergam. Acest material este mai durabil dect papirusul. Hoate sulurileBibliei0 pnă în pre!ent0 sunt scrise pe astfel de material0 pregătit cu multă gri)ă de cătreoameni special instrui*i.

2.%.1. Periodici6area arheologiei!

#pre deosebire de istorie0 unde aem date e/acte0 în arheologie nu se pot fi/a astfel dedate0 de aceea se lucrea!ă cu ere arheologice. Aceste ere arheologice sunt determinate decunoa'terea 'i folosirea diferitelor metale în ia*a omului. #4a constatat că cel mai echi metaldescoperit 'i folosit a fost cupru0 de aceea epoca în care obiectele erau din cupru 'i din piatră

s4a numit 8epoca pietrei 'i a cuprului calcolitic<90 apoi omul a inentat alia)ul de cupru 'icositor0 numit bron!0 iar perioada ct a folosit acest metal s4a numit 8epoca bron!ului9.Qrmătorul metal inentat 'i folosit a fost fierul0 iar perioada a fost 8epoca fierului9. Această periodici!are nu este 8prea 'tiin*ifică9.

Clasificarea istoriei după criteriile materialelor: epoca pietrei0 neoliticul0 calcolitic0 bron!ului0 fierului0 perioada clasică este de origine eolu*ionistă 'i nu reflectă e/act adeărulistoric. Această teorie presupune o eolu*ie a istoriei umane de la o stare primitiă spreciili!a*ie0 noi afndu4ne în pre!ent undea în rful piramidei. Acest fapt nu este în totuladeărat. Au e/istat 'i e/istă încă diferite fa!e ale societă*ii 'i de!oltării umane care merg în paralel0 în timp ce unii oameni sunt în epoca ciberneticii0 al*ii trăiesc în 8epoca de piatră9.

&ste foarte probabil ca acest lucru să fi fost alabil 'i în trecut0 în timp ce aem un sit dinepoca 8neoliticului90 pentru care nu aem nici un document scris0 nici o doadă tipologică saustratigrafică pentru a4i doedi echimea0 în altă !onă0 nu prea departe să aem un tel cu ociili!a*ie a bron!ului0 atestată documentar 'i precis identificată. u e/istă nici un argument pentru a sus*ine o diferen*ă de mii de ani între cele două sit4uri0 ele pot fi foarte binecontemporane.

2.%.2. <u6eul celor trei epoci!

a< Christian Gurgensen Hhomsen 4 Fetoda generală de a împăr*i istoria în perioadearheologice specifice apar*ine lui Christian Gurgensen Hhomsen 1,$$ " 1$-(<0 organi!atorul primului mu!eu de arheologie preistorică0 intitulat 8Fu!eul na*ional al Danemarcei9.21 =n1$1- a fost ales să facă o rearan)are a Fu!eului a*ional Dane! din Copenhaga. A fostconfruntat cu o problemă dificilă0 cum să e/pună artefactele descoperite în diferite situri din*ară@ Fai înti a obserat 'i a împăr*it obiectele după natura lor: cele din piatră deoparte 'i le4a e/pus într4o cameră0 cele de bron! în altă cameră 'i cele de fier în a treia cameră0 astfel s4acreat o anumită ordine.0 fără ca aceasta să aibă reo legătură cu echimea obiectelor. Fu!eulsău a aut un mare succes0 a'a că din 1$1 s4a decis deschiderea lui pentru public0 o dată pesăptămnă0 )oia de la orele 11 413. Interesul a crescut 'i a fost neoie ca mu!eul să fie mutat în

21 aul Bahn0 Cambridge ArchaeologN0 p. $

23



clădiri din ce în ce mai mari0 pnă s4a mutat în palatul regal 'i la moartea lui Hhomsen a a)unsla 2,.555 de piese în colec*ie. Abia în 1$3- el a scris o carte0 intitulată 86hidul arheologieinordului90 care a aut o mare trecere 'i fost tradusă în multe limbi. De la o simplă catalogarea pieselor după natura materialului s4a a)uns la stabilirea unor ere arheologice0 fapt care nu aresuport 'tiin*ific.

rimul metal care a fost folosit de om a fost cuprul0 el se găsea din bel'ug în multe!ăcăminte 'i putea fi e/tras destul de u'or prin topirea minereului. Qn timp oamenii au folositunelte doar din cupru 'i piatră0 de aceea epoca s4a numit a cuprului 'i a pietrei0 gr. Calcolitic<.Bron!ul este un alia) de cupru 'i (415K !inc0 materialul re!ultat este mult mai re!istent0 maitare 'i mai eficient. >eali!area acestui alia) presupunea cuno'tiin*e mai aansate0 cuptoarespeciale0 care să a)ungă la temperaturi înalte 'i cele două metale: cupru 'i cositorul. Cositorulse găsea doar în Afganistan0 ceea făcea să fie foarte greu de transportat 'i foarte scump.>eali!area bron!ului a necesitat o de!oltare deosebită a societă*ii: transporturi0 e/trac*ie0comer*0 cuno'tiin*e tehnice. Jolosirea bron!ului corespunde cu începutul perioadei literate0adică inentarea scrisului 'i în !onele de ma/imă de!oltare: Fesopotamia 'i &gipt. e

teritoriul Canaanului bron!ul apare mai tr!iu0 cu apro/imati 1555 de ani0 pe la începutulmileniului II0 dar arheologii folosesc 'i pentru Canaan numerotarea cu &poca Bron!ului tot dela prima lui descoperire.

Cele trei ere nu repre!intă 'i ordinea istorică obligatorie0 ele nu s4au de!oltat în modobligatoriu după această ordine. Acea'i părere o au 'i autorii lucrării citate: 8oul sistem are'i limitările lui+ în particular0 nu ne permite să preci!ăm datări precise pentru situri sauartefacte preistorice.922 ornind de la neoia unei solu*ii logice de organi!are a materialului0metoda celor trei sisteme a aut succes 'i a fost repede copiată în toată &uropa0 deenind maiapoi un sistem istoric de calcul a eenimentelor0 care se potriea perfect cu noua teorie aeolu*iei0 de curnd în ascensiune. Au fost introduse noi sub4ere 'i sistemul a deenit general

alabil0 folosit 'i astă!i în arheologie. Astă!i0 după ce 'tiin*a arheologiei are la îndemnănumeroase metode de datare0 mult mai precise0 a reu'it să a'e!e în fiecare epocă tipul deceramică0 de arme0 de alte categorii de obiecte0 cu mult mai multă preci!ie.

Astfel trecerea de la o epocă sau subepocă< la alta0 se face după natura materialuluicultural găsit în sit. ridecte ori materialul prelucat se schimbă în formă0 con*inut0 model0culoare0 arheologii trag o linie 'i spun că trecem în altă epocă0 în felul acesta erele arheologiesunt definite de schimbarea materialului cultural 'i nu de criterii arbitrare. Cnd a)ungem înepoca clasică0 erele nu mai sunt fi/ate prin schimbarea materialului cultural0 ci de date istorice precise0 care au determinat schimbare importantă în societate0 precum: anul ,220 este anulcăderii >egatului de ord a lui Israel0 deportarea lor0 se schimbă 'i materialul cultural în sit0dar nu lent0 ci brusc0 într4un an fi/at de istorie 'i nu de arheologie0 la fel a fi cu Iuda în ($-0Imperiul ersan în 3310 î.;r0 etc.

erioadele preneolotice 'i neolotice nu doresc să le iau în calcul. =n arheologia biblicăaem astfel următoarele perioade:

1.Calcoliticcupru4piatră< %355433552.Bron!ul timpuriu I. 3355435(5

22 Ibidem0 p. 5

2%



3.Bron!ul t. II.4III. 35(542355%.Bron!ul t. IE. Intermediar 235542555(.Bron!ul mi)lociu II A 255541$55-.Bron!ul mi). II B.C. 1$5541((5,.Bron!ul tr!iu I. 1((541%55

$0Bron!ul tr!iu II.A.B. 1%5541255.&poca Jierului I.A.B. 125541555 15.&p. Jierului II.A. 155542( 11.&p. Jierului II.B. 2(4,25 12.&p. Jierului II. C. ,254($-

Jiecărei perioade îi corespunde un anumit tip de ceramică0 care a fost bine definit încăr*i speciali!ate pentru a)utorul arheologilor pe 'antierele de cercetare. Fetale respectie nuconstituie elementul e/act al separării acestor epoci0 dar în epoca respectiă metalurgia eracunoscută 'i se e/ploata acel tip de metal.

2.'.0. ocuri cultice> teple şi 6eităţi

1.'.1. <a(eba

Faseba eng. massebah< la singular 'i maseboturi eng. masseboth<23 la pluralsemnifică Tpietre înăl*ate9. >eferin*ele la maseboturi apare de peste 35 de ori în Biblie. Qeoriele sunt neutre0 fără o semnifica*ie cultică specifică0 precum: iatra ridicată de Iaco la Betel06en.2$01$+ piatra ridicată de #amuel la &ben &!er0 1 #am. ,012+ piatra ridicată de Iosua0Ios.2%0 2-.2,. Dar de cele mai multe ori aceste pietre au sens cultic 'i sunt numite Tstlp saustatuie90 precum în Deut.1-0220 &spresiile biblice sunt: #tlpii idole'ti0 precum în &/.3%0130

Deut. ,0(+ 1203+ 1-0 22+ Gud. (02-+ sea 1501.2+ stlpi încina*i idolilor0 precum în 1 =mp.1%023+stlpi închina*i soarelui0 precum în 7e. 2-035+ 2 Cron. 1%0(+ Is.1,0$+ 2,00 stlpii lui Baal0 precum în 2 =mp. 302+ 1502,+ stlpii din Bet eme' din Ier. %3013.

Astfel de stlpi ridica*i0 maseboturi0 s4au găsit în: Hel Dan0 Arad0 Feghido0 6he!er.7a;a*or s4au găsit două maseboturi deosebit de interesante. rimul masebot a fost descoperit întimpul e/pedi*iei lui Pigael Padin din 1((41($ în ora'ul de )os0 area C0 la ba!a fortifica*ieTal de pămnt9. &l apar*inea unui compe/ de închinare format dintr4un templu0 altar0 camereane/e cu atelier de confec*ionare a ceramicii rituale 'i acest masebot. &ste format din 'aptestele de basalt0 cioplite destul de frumos0 iar una din ele are sculptat pe fa*ă semnul semiluniial !eului Baal ;ammon 'i două mini ridicate spre acest semn0 are este simbolul !ei*ei Hanit0consoarta !eului. De asemenea s4a găit o mască0 care nu corespunde mărimii naturale a fe*eide om 'i nu4'i găsea întrebuin*area. rin descoperirea unui stele cu acelea'i însemne0 dar 'icu un te/t e/plicati0 descoperire făcută în cetatea cartagine!ă Circa0 Algeria0 sec. II î.;r. s4a putut în*elege misterul0 Hanit este Toglindirea fe*ei lui Baal ;ammon90 de aceea Tmasca9 estesimbolul acestei !ei*e. #tlpii din acest masebot erau destul de mici and înăl*imea între %5 ",( cm. 'i erau confec*iona*i din piatră de basalt negru. =n acest grup se mai afla un statuiaunui leu. Confec*ionată tot din piatră de ba!alt 'i o statuie din piatră a !eului ;a*orului0

23 Q!i Aner0 Sacred stone in the $esert, BA>0 FaN4Gune 2551

2(



;adad. =ntreg comple/ul se află acum în Fu!eul Israelului din Ierusalim iar o copie a lui înFu!eul din ;a*or.

=n anii 25534255( pe Acropole în !ona A%0 în !ona cercetată de echipa condusă de prof. Doron Ben Ami s4a descoperit un alt masebot. Faterialul ceramic 'i stratigrafia precisă0

care nu poate fi contra!isă0 consemna că ne găsim la mi)locul perioadei bron!ului mi)lociu.atru rnduri de pietre brute0 nefinisate de om0 de înăl*imi diferite0 ariind între 35 " ,5 cmtotali!nd 3% în total0 cu o mul*ime de oase 'i obiecte rituale în )ur0 a condus la conclu!ia căne găsim în fa*a unui alt mesebot. Qn as mare de piatră0 cu diametru de peste un metru0 seaflă în imediata apropriere0 îndeplinind o func*ie rituală. Hrei statuete0 una din argint 'i altedouă din bron!0 care repre!intă !eită*i feminine au fost găsite în )ur. Chiar deasupra acesteiincinte sacre s4a găsit o intrare monumentală0 formată din doi stlpi colosali0 cu diametru de10( m 'i un prag de piatră din basalt frumos prelucrat. >idicarea acestei por*i de intrare sprecomple/ul regal s4a făcut cu tot respectul pentru această inscintă sacră0 care nu a fostdistrusă0 ci acoperită cu piatră 'i apoi s4a construit deasupra. Comparnd cu alte situri dinaceea'i perioadă0 precum cele de la Hel itan 'i Hel el ;aNNat0 unde s4au găsit maseboturi 'i

temple0 s4a putut trage conclu!ia că e/istă o strnsă legătură între templu 'i masebot0 acestadin urmă găsindu4se în afara templului.

Descoperitorul acestui masebot0 prof. Doron0 încearcă să afle enigma acestor pietre.Fai multe ariante au fost oferite: el ar simboli!a spiritele !eilor 'i astfel ar putea fi folositeca un medium de comunicare cu !eii+ pietrele puteau repre!enta pre!en*a reală a !eită*ilor+ele ar putea să amintească mul*imii0 care nu putea să intre în templu0 de pre!en*a reală a!eului în interiorul templului.2% Cu siguran*ă că toate aceste supo!i*ii sunt rodul părerilorspeciali'tilor de astă!i0 nu aem cea scris0 sau mai multe elemente care să ne conducă la ointerpretare mai sigură. =n final0 autorul descoperiri încearcă să4'i e/prime o părere despremasebotul de la ha*or din Aria A%0 astfel: Tietrele ridicate pe acropola de la ;a*or don

perioada bron!ului mi)lociu erau rpobabil desemnate să comemore!e pe anumi*i bărba*iimportan*i care apar*ineau conducerii cetă*ii. Aceste rnduri de pietre erau amplasate în curteasacră a locului de închinare0 comple/ pe care suntem în curs de a4l descoperi în întregime.Fasebotul nu aea scopul să le amintească oamenilor de ace'ti bărba*i 0 ci să fie o aducereaminte înaintea !eilor. u este necesar ca toate pietrele să fie ridicate în acela'i timp.92(

2.'.2. Altarul de la porţi

Qn alt element specific canaani*ilor era poarta regală a palatului cu ritualurile deliba*ie 'i de închinare0 a'a numitele 8înăl*imi de la por*i9 2 =mp. 230$<. alatul ;a*orului afost identificat pe marginea Acropolei de nord0 între ora'ul de )os 'i cel de sus. #e crede căacest palat este similar cu cel descoperit la Qgarit 'i se a'teaptă ca în următorii c*ia anisăpăturile să scoată la lumină biblioteca canaani*ilor de la ;a*or. 2- #4au efectuat săpături înaceastă parte între anii 1(41, 'i s4a descoperit o parte din palatul canaanit din bron!ul

2% Doron Ben4Ami0 -ysterious standing stones, BA), march4April 255-2( Ibidem2- #haron Uucherman0 here the /azor archive buried0, BA>0 march " april 255-0 p.2$43(

2-



tr!iu0 dar mai ales s4a descoperit poarta0 curtea interioară 'i treptele de acces. &/act în acestloc s4a descoperit ceea ce am numit 8=năl*imea de la por*i9. aa)ul de la poartă pnă la !idul palatului este făcut din blocuri de ortosta*i în a doua folosire0 fapt unic în ;a*or.

Curtea interioară0 sau mica pia*ă0 care are dimensiunile unei camere mari de - / ( m0

are în centrul ei0 ata'at de !idul de nord al palatului0 o platformă din piatră de ba!alt0 dintr4osingură bucată. Această platformă are dimensiunile de 1$5 / 1,5 cm 'i este înaltă de (5 cm.iatra este acum crăpată0 probabil din timpul încendiului care a distrus palatul0 dar plantormaa rămas intactă. atru scobituri egale 'i a'e!ate sub forma unui patrat cu latura de (5 cm se pot pe suprafa*a platformei0 este clar că un alt obiect era rnduit să fie a'e!at pe acestescobituri. =n dreptul platformei0 !idul palatului are o ni'ă0 cu o diferen*ă de apro/imati 1(cm0 ceea ne face să credem că aici era a'e!ată statuia unei !eită*i. In fa*a platformei s4au găsit păr*i frnte dintr4un ba!in de piatră folosit pentru liba*ii0 urme ale unei instala*ii cultice cu apă'i alte două fragmente de piatră cu inscrip*ii0 una în hieroglife 'i alta în cuneiforme. Hoateacestea au condus la conclu!ia că ne află în fa*a unui loc cultic.2,

Joarte probabil ca pe această platformă să fie a'e!at scaunul care are pe el pe !eitatea principală a localită*ii0 !eul ;abu. Ei!itatorul care enea la alat trebuia să participe la unritual de cură*ire cu apă sfin*ită 'i de închinare sau de oferirea unei ofrante. Actul deînchinare constituia o garan*ie că i!itatorul este un om sigur 'i nu pune în pericol ia*aregelui.2$ altă înăl*ime de acest gen0 descoperită de Pigael Padin la Beer4eba0 ar putea ficea despre care orbe'te autoru căr*ii =mpăra*ilor în 2 Imp.230$. Conclu!ia lui Padin estecontestată de mul*i al*i arheologi0 dar mi mi se pare destul de bine argumentată 'i plau!ibilă.

2.'.%. 8nălţiea

Qna din cele mai des întlnite forme de închinare era înăl*imea. De foarte multe ori

citim în Biblie despre aceste înăl*imi. Qneori ele sunt aspru criticate0 scriitorii sfin*iîndemnnd poporul să distrugă toate înăl*imile canaani*ilor0 sau pe cele ridicate chiar de eiîn'i'i. rofe*ii au luptat mult împotria cultului adus pe înăl*imi 'i a profeti!at desprenenorocirile care or urma. Alteori se orbe'te bine despre înăl*imi 'i proceciuni foarteimportante au aut loc aici. #amuel se ducea pe înăl*imi 'i aducea )ertfă acolo0 #olomon s4adus la cea mai renumită înăl*ime0 s4a rugat acolo 'i apoi a primit o i!iune de la Dumne!eu.Fult timp nu puteam să4mi imagine! cum arată aceste înăl*imi0 pnă am descoperit la ;a*oruna dintre ele 'i am în*eles perfect ce este o înăl*ime.

#e numeau înăl*imi deoarece se aflau a'e!ate pe locul cel mai înalt al cetă*ii0 eletrebuiau să domine toată !ona0 practic nu numai înăl*imile0 ci 'i templele erau a'e!ate pe loculcel mai înalt. e acropole0 în partea de est0 care este partea cea mai înaltă0 aproape chiar deunghiul de nord4est al malului adnc s4a găsit o astfel de înăl*ime. biectele găsite oferă posibilitatea de a sus*ine că ne aflăm în stratul II 'i I de identificare0 care corespunde cusec. II " î. ;r. adică prima etapă israelită0 perioada fierului I.

2, Ibidem0 p. 3,2$2

Aldea Hraian0 /a%or, capitala canaani%ilor, Bucure'ti0 Eia*ă 'i sănătate0 25520 p. 22.23

2,







c< Berosus este un babilonean din sec. E. î.;r. a călătorit împreună cu armatele persaneîn campaniile militare 'i a scris eenimentele trăite. d< Fanethon a fost un preot egiptean care a scris istoria &giptului în limba greacă încădin sec. III î.;r. 'i are referiri la erei. e< #trabon0 urmea!ă cea mai tr!iu0 este cel mai estit greograf al antichită*ii0 dar are 'i

foarte multe referin*e istorice.f< linius cel Bătrn0 Iosefus0 Hacitus0 #uetonius apar*in perioadei clasice romane0 careor scrie opere monumentale de istorie. g< Apoi au urmat al*ii care pnă în timpul lui ;ristos 'i a ucenicilor au scris0 în mare0istoria omenirii antice.

h< Biblia pre!intă istoria omenirii de la crea*iune 'i pnă în epoca clasică. Din nefericire0omul din epoca modernă0 nu mai credea în Biblie 'i nu era dispus să accepte istoria pre!entatăacolo. &l a acceptat doar istoria pre!entată de clasicii antichită*ii0 greci0 latini sau al*ii.

Ace'ti clasici ai antichită*ii0 descriu cosmogonia0 eenimentele primordiale ale istorieiomenirii0 prin fabule 'i legende. După acest prin capitol0 ei pre!intă primii oameni cu

influen*ă în istoria omenirii0 uria'ii 'i primele popoare care au creat o anume formă deorgani!are a societă*ii 'i care au lăsat amprente puternice în pămntul acesta . Aceste popoaredescrise de ei au fost: asirienii 'i babilonenii în rientul Fi)lociu 'i egiptenii în nordul Africii0împreună cu multe alte popoare mai mici din )urul lor. Au rămas multe alte popoare care nuau fost trecute în istoriile lor0 ele dispăruseră de mult0 fără urmă 'i nici chiar istoricii greci nucuno'teau nimic despre e/isten*a acestora. &ra numai normal ca primii 8curio'i90 care auenit în rientul Fi)lociu pentru a găsi estigiile celor mai echi cilii!a*ii0 să caute acele popoare despre care orbiseră istoricii greci. De asemenea ei au căutat acele cetă*i mari 'iacele popoare care au format imperii puternice0 despre care orbea 'i Biblia.

%.1.2. I(toricul de(coperirilor <e(opotaiei:

rimul călător occidental care a făcut cuno'tiin*ă cu echea lume din Fesopotamia afost rabinul ereu din Hudela0 regatul aarei0 pe numele său Beniamin Ben Iona0 sau cum arămas cunoscut în istorie0 Beniamin din Hudela. 7a începutul sec.II d.;r. el a intreprins ocălătorie în rientul Fi)lociu0 a a)uns pnă la Fosul0 unde a i!itat comunitatea de erei deacolo. =n timpul ct a stat la Fosul a fost atras de o moilă0 numită de arabi0 Hel nebi Iunus0 pe care Beniamin a identificat4o ca fiind anticul inie 'i a aut dreptate0 dar raportul său nua ă!ut lumina tiparului dect în sec.EI. Italianul din >oma0 ietro de la Ealle a i!itatrientul Fi)lociu în 1-1-. &l a identificat anticul Babilon0 a adunat mai multe cărămi!i cuinscrip*ii0 a a)uns pnă la la Hel al FuRaNNar " Qr. =n 1-21 a a)uns la anticul ersepolis0capitala ahmeni!ilor0 care s4a păstrat cu multe coloane în picioare 'i cu multe te/te înscrise pe!iduri minumentale. &l a copiat multe te/te 'i s4a întors în &uropa cu primele te/tecuneiforme . umărul călătorilor europeni a început să crească iar prima e/pedi*ie de ooarecare importan*ă este cea a dane!ului Carsten iebuhr între anii 1,-1 " 1,-,. &l a copiat oinscrip*ie de la ersepolis0 care a a)utat la descifrarea cuneiformelor 'i a adus o mul*ime deschi*e cu ruinele măre*e ale cetă*ilor antice0 mai ales ale ora'ului inie.

rima e/caa*ie arheologică a fost efectuată de către france!ul Abbe Beauchamp0icar4general al Jran*ei la Bagdad 'i corespondent al Academiei de tiin*e. &l a făcut săpăturila Babilon 'i a descoperit ă frumoasă statuie numită: 87eul din Babilon9. De asemenea a

35



descoperit oarta !ei'ei I'tar 'i i4a făcut prima descriere.Femoriile sale au fost publicate în1,5 'i au tre!it un imens interes în toată &uropa.

a< ,ini@e este una din cele mai echi cetă*i din lume. >. Campbell Hhomson0 carefăcut o stratigrafie 'tiin*ifică a sitului0 a atins adncimea de 35 m0 care corespunde primei

ciili!a*ii0 echi de apro/imati %(55 ani î.;r.după sus*inerile arheologului<. Cea mai echeceramică descoperită corespunde cu ciili!a*ia sumeriană 'i se află la 2, m adncime.#4adescoperit o inscrip*ie cu a??adianul aram #in. Codul lui ;amurabi men*ionea!ă cetatea iniei ca fiind locul unde era un templu dedicat !ei*ei I'tar. #tatuia !ei*ei I'tar din inie afost trimisă ca un dar egiptenilor de către un rege al mitanilor. Fai e/ista un templu dedicatlui abu0 !eul scrisului0 artei 'i 'tiin*elor0 nu întmplător Asurbanipal a acorda un interesdeosebit pentru ridicarea culturii cetă*ii. Cetatea a fost capitală a asirienilor cu anumiteintermiten*e0 deenind pe deplin consacrată în timpul lui #ennacherib. A aut un impunător palat0 împodobit cu basoreliefuri care repre!entau scene din asediul 'i cucerirea cetă*ii 7achi'.

&ngle!ii nu or să rămnă mai pre )os 'i însărcinea!ă pe Claudius Games >ich0 care

era un anga)at al Campaniilor India de &st0 să cercete!e !ona. >ich s4a oprit pentru trei luni laFosul 'i a cartografiat ceea ce credea că a fost anticul inie 'i a aut dreptate. A colec*ionatmulte tăbli*e0 cărămi!i0 cilindri0 pietre de hotar. Actiitatea lui s4a e/tins 'i asupra altor situriarheologice 'i s4a desfă'urat timp de 15 ani0 între 1$11 " 1$210 apoi a murit de foarte tnăr.35

Documentele lui 'i mul*imea de artefacte colectate a constituit un imbolt 'i repere pentrucercetările 'i e/caa*iile de amploare din !onă.

aul &mil Botta0 consulul france! de la Fosul a început săpături sistematice din anul1$%20 fiind a)utat de cercetările anterioare ale lui >ich. &l a săpat unul din cele două Hel4uriale anticului inie0 Hel uNuni)i?0 dar pentru că nu a fost mul*umit numai cu tăbli*e 'ilucruri mărunte 'i4a mutat actiitatea la orsabad0 la 1- ?m spre nord. ra'ul a fost întemeiat

de către #argon II după cucerirea #amariei în ,22 'i a fost numit Dur4#aru?in ora'ul lui#argon<. Botta a descoperit statui uria'e sculptate în piatră care împodobeau portalurile palatului0 le4a de!membrat 'i le4a pus pe corăbii pentru a fi trimise în Jran*a. Din nefericire ocorabie s4a scufundat0 dar multe alte piese sunt astă!i e/puse în Fu!eul 7oure.31

Cel care a continua săpăturile la inie a fi Austen ;enrN 7aNard0 care timp de doiani0 1$% " 1$(5 a descoperi palatul lui #enacherib 'i o mul*ime de inscrip*ii de marealoare pentru istoria Biblică0 printre care risma lui HaNlor care cuprinde raportul lui#enacherib despre asediul Ierusalimului din timpul lui &!echia. Dar cel mai spectaculoseeniment a fost decoperirea bibliotecii lui Asurbanipal0 care cuprindea mii de tăbli*e. Celemai multe din aceste tăbli*e au fost colec*ionate de Asurbanipal0 unele dintre ele erau tăbli*esumeriene0 echi de 2555 de ani0 fa*ă de timpul său0 iată cum argumentea!ă regele aceastăactiitate: 8ca să poată aea că să citească9. Asurbanipal cuno'tea att a??adiana ct 'isumeriana0 fapt ce re!ultă din declara*ia: 8=n conformitate cu tabletele 'i documenteleoriginale am cerut să se facă copii după te/tele asiriene0 sumeriene 'i a??adiene pentru a fiscrise0 compilate 'i rei!uite în cancelaria mea de către e/per*i 'i păstrate ca o comoară pre*ioasă a regalită*ii mele.9 Această bibliotecă a constituit cheia pentru în*elegereaciili!a*iei asiro4babilonene. Hoate aceste documente se găsesc astă!i la British Fuseum.32

35 #.. ramer0 idem0 p. $31 . #choille0 Biblical ArchaeologN in focus0 p.1$32 . #choille0 Biblical ArchaeologN in focus0 p.1$

31



6eorge #mith a fost unul din speciali'tii care a început să descifre!e te/telecunoiforme găsite de arheologi 'i astfel a descoperit &popeea lui 6hilgame'0 dar te/tul nu eracomplet. Hhe 7ondon DailN Helegraph l4 trimis în 1$,3 pe #mith la inie pentru a găsităbli*ele lipsă 'i mimunea minunile este că el a găsit acele tăbli*e 'i în plus a mai găsit încă o

epopee celebră0 &numa eli'0 pe care a publicat4o în 1$,-.b" abilonul este fără îndoială cel mai renumit ora' din Fesopotamia 'i pentru

cititorul Bibliei este rialul 'i du'manul Ierusalimului. #e află cam la ,54$5 ?m sud deBagdad pe malul &ufratului0 astă!i albia rului este ca mai departe. rimul care a trecut peaici a fost ietro de la Ealle în 1-1-0 timp în care localnicii îl numea Babil. Fa)oritateae/ploratorilor din sec. I au trecut pe aici dar nu au întreprins cercetări mai ample. Cel careaea să4'i lege numele de Babilon 'i să4l de!groape din nisipurile remii0 a fost arheologgerman >obert oldeLaN0 care a lucrat aici din 1$ pnă în 11,. rima men*ionare a cetă*iieste din )urul datei de 21,( î.;r.0 apoi apare amintit în te/tele din Qr din fa!a Qr III.Babilonul deine capitala unui mic regat amorit la începutul mileniului II. ;amurabi a

deeni cel mai estit rege al Babilonului 'i a domni în )urul anului 1,(5. Istoria regatuluitimpuriu al Babilonului se încheie în 1((0 cnd a fost cucerit 'i distrus de către hiti*i prinFursilis I.

A doua glorie a Babilonului0 sau imperiul eo4Babilonean începe cu abopolasar0-2(4-5(<0 se continuă cu ebuchadne*ar -5%4(-2<0 care atinge gloria imperiului 'i setermină prin ocuparea persană din (3. Cetatea a suferit o primă distrugere în timpul uneireolte sub erse0 dar a continuat să fie o mare metropolă. Ale/andru cel Fare dore'te să facădin Babilon capitala imperiului său 'i începe cură*irea ruinelor echilui turn al cetă*ii. lanulsău s4a sfr'it odată cu moartea sa0 ora'ul a scă!ut treptat0 pnă cnd a fost abandonatcomplet. =n perioada e/pansiunii arabe din sec. EII4EIII0 cnd s4au construit noile ora'e

Bagdad 'i Fosul0 Babilonul a serit drept carieră de materiale de construc*ii0 împlinindu4se profe*iile E.H. despre completa lui abandonare 'i nimicire.Is.1301422<.

%.2.1. De(cifrarea tăbliţelor!

Descoperirea sumerienilor după tăbli*ele care orbeau despre ei. A'a se face că atuncicnd au găsit ruinele marilor cetă*i din Fesopotamia0 cnd au descoperit tăbli*elecuineiforme0 ei au cre!ut că apar*in asirienilor 'i babilonenilor. Iată cum declară mareleorientalist #amuel oah ramer+ 8amenii de 'tin*ă 'i arheologii care cu ctea sute de ani înurmă au început să e/cae!e în Fesopotamia0 nu căutau să găsească pe #umerieni0 ci peasirieni0 ace'tia erau popoarele despre care aeau cuno'tiin*e din sursele de informare grece'ti'i ebraice.933

Abia după ce au reu'it să citească tăbli*ele au descoperit că a e/istat o ciili!a*ie maieche0 cu o limbă diferită de cea a asirienilor 'i babilonenilor0 'i care au fost primii din istoriaciili!*iilor. >aLlinson a descoperit în te/tele traduse de el că are de4a face cu două limbidiferite+ 8...nu e/istă nici o îndoială că nu aem nici o legătură de afinitate între limba primitiă 'i reun alt dialect din timpurile moderne. #istemul pronominal se apropie mai multde mongoli 'i tipul Fanchu dect de orice orice ramură a familiei turaniene0 dar sunt foarte

33 #.. ramer0 Hhe sumeriens0 p. (.-

32



pu*ine asemănări sau chiar deloc în ocabular.9 >aLlinsons descoperise0 de fapt0 limbasumeriană dar nu 'tia acest lucru0 de aceea în mod gre'it a numit4o 8limba scită babiloneană90iar mai apoi 8a??adiana9.3%

Gules ppert0 un alt mare orientalist0 colaborator cu >aLlinson0 a declara în cadrul

Academiei Jrance!e că a descoperit o nouă limbă4sumeriană4 'i un nou popor0 sumerienii 0 ba!ndu4se pe o inscrip*ia unde scria: 8>ege al #umerului 'i A??adului9. &l argumenta0 pe bună dreptate0 că numele A??ad se referă la popoarele semite ale Asiriei 'i Babiloniei0 iar#umer se referă la locuitorii ne4semin*i0 a căror limbă se apropie de cea a turcilor0finlande!ilor sau ungurilor.3( Descoperirea completă a enit în urma re!ultatelor e/pedi*iilorarheologice: &rnest de #ar!ec din 7agas între 1$,, " 155 'i &/pedi*ia Qniersită*iiennsNlania de la ippur din 1$,, " 155.

%.2.2.I(toricul de6@oltării ci@ili6aţiei

rimele centre de ciili!a*i au apărut în )urul anului 3155 î.;r. 'i corespunde cu

intrarea în &poca bron!ului timpuriu. Acest mment este marcat de inentarea alfabetului 'iînceperea folosirii scrierii. Himp de de 255 de ani0 între 3155 'i 2550 cele trei mari inen*ii:scrisul0 bron!ul 'i cetatea or conduce la stabilirea ciili!a*iei urbane0 o nouă etapă înde!oltarea societă*ii umane. Qrmătoarele două elemente importante0 chiar indispensabile orfi: templu 'i palatul0 adică religia 'i regalitatea. =n ippur era centrul religios al sumerienilor0aici se găsea templul lui &nlil0 !iguratul său turnul babel<. Acest templu se numea 8&?ur9 'ise traduce prin 8Casa muntelui90 orice rege sumerian dorea să4'i asigure spri)inul lui &nlil.Hemplul dedicat !ei*ei Inana0 consoarta sa0 era asociat cu primul0 mai tr!iu ea a deenit !ei*aI'tar a babilonenilor. &a este cunoscută 'i prin numele de 8regina cerului9.

>egalitatea este clar pre!entată prin estita 8lista regilor90 confirmată 'i sus*inută demulte alte tăbli*e găsite în dierse cetă*i. entru sumerieni0 regalitatea a că!ut din cer0 de'i

regele nu era un !eu%.2.%. )poca iperială a (uerienilor

a< $argon cel <are 23-5 î.;r. a deenit cunoscut ca cel mai mare persona) 'i cea mairemarcabilă figură politică din rientul Fi)lociu. Qn lider militar de geniu0 un administrator 'iconstructor remarcabil. Din India 'i pnă în &gipt a deenit uu persona) de legendă. este2555 de ani abonid îi a descoperi statuia sa 'i o a restaura0 socotindu4l părintele babilonenilor. #argon era un semit în slu)ba regelui sumerian din ish. &l l4a detronat peacesta 'i a început să cuceească cetate după cetate pnă la Farea Fediterană0 6olful ersic 'ichiar pnă în India. &ste primul întemeietor de imperiu0 'i4a construit o capitală la Agadeprobabil corespondentul lui A??ad din Biblie<. epotul său aram #in a fost ultimul împărat.De la el ne4a rămas o stelă care comemorea!ă iitoriile sale0 este primul care4'i arogă pomposul titlu : W >ege al celor patru col*uri ale pămntului X 'i chiar W dumne!eul dinA??ad X. &l a fost înins de către gutieni0 iar cetatea Agade a fost nimicită0 a'a cum se poateciti în poemul : Blestemul lui Agade. Qrmea!ă o perioadă de decădere care corespunde cusuprema*ia gutienilor0 un popor seminomad 'i barbar.

3% Ibidem0 p. 253( Ibidem0 p. 21

33



b< 7udea a deeni figura principală a următoarei dinastii din #umer. &l este foarte bine cunoscut datorită multelor statui cu te/te care au fost găsite. &l a fost un mare împăratcare a încercat să refacă împeriul lui #argon. Qrmea!ă o nouă perioadă de ocupa*ie 'idecădere datorată tot gutienilor.

c" Gr ,au a fi fondatorul celei de a reia dinastii care a domnit în #umer0cunoscută 'i sub numele de Qr III. Această dinastie î'i încheie domnia în )urul datei de 1(5î0;r. Amori*ii or fi cei care or cuceri cetă*ile sumerienilor 'i le or distruge. Cu aceasta seîncheie suprema*ia sumerienilor0 care a dominat tot mileniul al III.4lea0 ultimele documente 'idoe!i ale e/isten*ei lor a)ung pnă în )urul datei de 1,(50 în timpul lui ;amurabi. Dupăaceastă dată0 sumerienii dispar definiti din istorie.

#umerienii au dominat lumea. &i au fost inentatorii ro*ii de căru*ă0 a ro*ii olarului 'i ascrisului0 unele din cele mai mari inen*ii din istoria ciili!atiei. &i au întemeiat ciili!a*iaurbană0 construind cetă*i uria'e0 temple !igurat uimitor de mari0 sisteme de iriga*ii 'i sistemede apărare foarte mari. entru aceasta au creat un sistem administrati foarte puternic0 cu o

for*ă militară impresionantă 'i o mul*ime de oameni for*a*i să lucre!e la reali!area acestormari construc*ii. utem spune că ei sunt cei care or inenta sistemul de e/ploatare0 decucerire 'i dominare prin for*ă 'i de preamărire a conducătorului suprem0 a cărui regalitateeste că!ută din cer0 deci trebuie să i te supui necondi*ionat.

A trebuit să treacă mai mult de (5 de ani de cercetări0 'i alte sute de ani de ne'tiin*ă0 pnă cnd relatarea biblică să4'i doedească eridicitatea. Conform Bibliei0 cea mai echeciili!a*ie umană a fost a sumerienilor0 inearul din Biblie0 a'a cum ne spune 6ene!a încapitolele 15 'i 11: 8i a fost a'a0 cnd au pornit spre răsărit au găsit o cmpie în Oarainearului 'i au locuit acolo.i au spus unul către altul: Eeni*i să facem cărămi!i 'i să leardem bineM9 i cărămina le4a fost drept piatră 'i smoala le4a fost drept tencuială. i au

spus.9Eeni*i să construim o cetate 'i un turn cu rful pnă la ceruri 'i să ne facem un numeca să nu fim împră'tia*i de fa*a întregului pămntM i începutul împără*iei lui a fost Babel 'i&rec 'i A?ad 'i Calne0 în *ara inear.9 6en. 11024%+ 15015<. inearul din Biblie este acela'i cu#umerul din istorie0 interesant este numele în arabă a cetă*ii sumeriene Qr: 8Hal al FuRaNNar " Funtele de smoală90 ct de e/act confirmă acesta raportul biblic: 8au construit cărămi!i 'i s4au serit de smoală9. Ciili!a*ia sumeriană0 a cărui prim conducător biblic a fost imrod0 'i acărui element specific era Hurnul Babel0 a fost att de puternică 'i periculoasă0 înct a atrasaten*ia lui Dumne!eu0 care a interenit special pentru a opri ascensiunea lor prin încurcarealimbilor. e interesea!ă să cunoa'tem mai mult despre această ciili!a*ie0 de aceea în cele ceurma!ă om pre!enta datele e/istente în documentele scrise 'i în descoperirile arheologice.

%.2.'. $ăpături arheologice în $uer !

4 7agas0 1$,,. rimele e/caa*ii în #umer au început în anul 1$,, la 7agas îi aucontinuat pnă în 1550 sub conducerea lui &rnest de #ar!ec. =n total france!ii au făcut 25 dee/pedi*ii la 7agas0 materialul lor fiind e/pus în Fu!eul 7oure. Au descoperit statuia lui6udea în mai multe ariante0 #tela Eulturilor0 Cilindrul lui 6udea 'i mii de tăbli*e cu scrieri.

4 ippur0 1$$,4155. A fost condusă de Qniersitatea din ensilania #QA<. Audescoperit reo 35.555 de tăbli*e 'i fragmente cu inscrip*ii în limba sumeriană. &/pedi*ia din

3%





stră!i foarte înguste 'i neuniforme0 se găseau case cu 243 eta)e0 dar 'i case mici0 colibi saucorturi. Casele mare aeau o curte interioară0 mai multe camere0 att pentru membrii familiei0ct 'i pentru sclai. =n unele case era 'i o capelă0 cu !ei pe închinare. După mărimea lor 'ităbli*ele economice găsite0 popula*ia cetă*ii Qr este estimată de la 155 555 la 3-5.555 delocuitori0 ceea ce era foarte mult.

4 Formintele din Qr descopeite de oolleN au scos la lumină att o bogă*ie deartefacte0 ase pictate0 ceramică de bună calitate0 obiecte de podoabă din aur0 dar 'i practicade înmormntare. &/ista obiceiul ca aproape întreaga curte regală să fie îngropată alături derege sau regină: care întregi cu boi încărcate cu toate lucrurile necesare ie*ii0 o mul*ime deseritori îngropa*i alături de stăpn. #e crede că ace'tia au fost droga*i puternic 'i apoi au fostîngropa*i0 deoarece nu sunt urme de iolen*ă pe trupul lor.

4 Uiguratul turnul babel< Uiguratul din Qr este cel mai bine cunoscut0 el a fostdescoperit de HaNlor0 datorită ne'tiin*ei0 o mare parte din îrful lui a fost distrus0 oolleN adefinitia cercetarea lui. abonit l4a numit 8turnul &gishshirgal din Qr9. Qltima fa!ă a

apar*inut lui Qr4ammu din )urul anului 2155 î.;r. &ste o piramidă care este formată din treitrepte masie cu un sanctuar în rful ei. 8Hal al FuRaNNar " Funtele de smoală90 ct dee/act confirmă acesta raportul biblic: 8au construit cărămi!i 'i s4au serit de smoală9. .&/pedi*ia din ippur a descoperit !iguratul dedicat lui Inanna0 'i sanctuarul lui &nlil0 cuplulde !ei0 a cărei !ei*ă este numită Vîmpărăteasa ceruluiV. =n ippur era centrul religios alsumerienilor0 aici se găsea templul lui &nlil0 !iguratul său turnul babel<. Acest templu senumea 8&?ur9 'i se traduce prin 8Casa muntelui90 orice rege sumerian dorea să4'i asigurespri)inul lui &nlil. Hemplul dedicat !ei*ei Inana0 consoarta sa0 era asociat cu primul0 mai tr!iuea a deenit !ei*a I'tar a babilonenilor. &a este cunoscută 'i prin numele de 8regina cerului9.>uinele !iguratului din Babilon au fost cură*ate de Ale/andru Facedon0 cu planul de4alreconstrui0 dar între timp a murit 'i nu ne4a mai rămas nici măcar ruinele lui.

%.%.2. Arguente pentru potop!

a< 7roapa lui 4oolle a fost săpată în anul 120 dorind să adă ce se află submormintele din Qr. &l declară: 8Chiar la ba!a unui mormnt regal am găsit un strat de lemncarboni!at0 numeroase tăbli*e de lut acoperite cu caractere mult mai echi dect înscrip*iile de pe mormnt. Gudecnd după natura scrisului0 tăbli*ele pot fi atribuite perioadei din )urul anului3555 î.;r. &rau mai echi dect mormintele cu reo 24355 de ani9. Fergnd mai departe s4augăsit ase 'i ulcioare de foarte bună calitate0 ceea ce arăta că ciili!a*ia sumeriană a aut unînalt grad încă de timpuriu. A urmat apoi un strat de aluiuni de trei metri0 care era cu c*imetri mai sus dect nielul rului &ufrat. După aluiuni au găsit din nou urme de ciili!a*ie+cioburi de ase 'i obiecte de piatră. 7.oolleN era conins că a descoperit doada potopului0însă ma)oritatea oamenilor de 'tiin*ă nu i4au împărtă'it afirma*ia sa.

b< i(ta regilor> este un cilindru patrat pe care sunt înscrise numele regilor care audomnit în #umer în diferite cetă*i<0 att înainte de otop ct 'i după otop. Iată ctea datedin această listă :

3-



W După ce regalitatea a cobort din cer0 &ridu a deenit re'edin*a regalită*ii. =n&ridu0 Alulim a domnit 2$.$55 ani ca rege0 Alalrgar a domnit 3-.555 ani=n Badtibira0 &nmenluanna a domnit %3.255 ani + &nmengalanna0 2$.$55 + iar păstorulDumu!i 3-.555 de ani.=n 7ara?0 &nsipa!ianna a domnit 2$.$55 ani +

=n #ippar0 &nmenduranna a domnit 21.555 ani=n #hurupar0 Qbartutu a domnit 1$.-55 ani0 apoi a enit potopul peste *ară. După potop0regalitatea a cobort pentru a doua oară din cer.=n ish0 6aur a domnit 1.255 ani + 6ulla4idaba a domnit -5 de ani + ala?inatim a domnit55 ani + angishlishma .... @..Bahina... @.. + Buanum $%5 ani...urmea!ă o listă pnă la 23 deregi3-

c< )popeea lui 7hilgaeş3, este cea mai larg răspndită doadă despre potop. &/istăîn două arinte: prima a fost descoperită în biblioteca lui Asurbanipal din inie0 este scrisăîn a??adiană pe 12 tăbli*e de lut 'i este o epopee de 355 de strofe+ a doua ariantă a fostdescoperită în &re? în 1(( 'i este scrisă în sumeriană0 epopeea are anumite goluri0 care

corespunde cu arianta a??adiană. 6hilgame' este unul din regii din &re?0 este nemul*umit deia*ă 'i pleacă în căutarea nemuririi. Qn api'tim este singurul care are nemurirea0 deoareceel a supraie*uit unui potop uniersal 'i poeste'te toată istoria acestuia.

'.0.0. ron6ul tipuriu II. )giptul şi +anaanul

'.1.1. )giptul B Iperiul @echi

&giptul este a doua mare ciili!atie a lumii antice. #4a de!oltat pe malurile ilului 'i

în delta acestuia 'i a dăinuit aproape 3555 de ani. Cuntul ebraic pentru &gipt este Fi*raim 'iînsemnea!ă: Vcele două *ăriV0 deoarece a fost împăr*it în două părti 'i de multe ori cele două păr*i s4au manifestat ca părti independente: >egatul din sud0 sau cel de sus referirea este fa*ăde cursul ilului< 'i >egatul de ord0 sau de )os0 adicădin delta ilului. u are nume în&giptul antic0 în te/te apare doar acest VnumeV 4 IH&>Q. 6recii 14au numit eilas.

3- ramer0 #amuel oah0 1he Sumerians, p. 32$3, Constantin Daniel0 2"ndirea Asiro&babiloneană !n te3te, p. 15(41$2

3,



&giptul a fost o *ara i!olată de restul lumii prin deserturi 'i ape. Această protec*ienaturală i4a oferit un mod aparte de de!oltare 'i de protectie. &giptenii au fost un popori!olat0 care s4au de!oltat 'i au construit o ciili!a*ie i!olată. Au depus tot efortul să semen*ină în i!ola*ie. #e poate orbi 'i de o influen*ă a ciili!a*iei sumeriene asupra &giptului.VInfluen*a sumeriană în perioada acestor începuturi este recunoscută astă!i de egiptologi.

Construc*iile în cărămida0 forma corpului naelor0 folosirea sigiliilor cilindrice0 temeleartistice0 sunt tot attea mărturii ale influen*ei sumeriene. u e mai pu*in adeărat însă căaceastă influen*ă a fost de scurtă durată.V -<

&giptul este darul ilului. Hoată *ara este un desert0 cel mai întins de'ert0 #ahara0 iar!ona locuibilă este foarte îngustă0 apro/imati 15 ?m. în )urul ilului. Uona arabilă are doar30( K0 iar !ona de'ertică de -0(K. louă foarte pu*in iar *ara este foarte uscată. iluli!oreste din lacul Eictoria0 este cel mai lung fluiu din lume0 25K din el curge prin &gipt.&ste format din două ramuri: ilul Alb0 mai lung0 dar cu %5K apă 'i ilul albastru0 i!ore'tedin mun*ii &tiopiei 'i are -5 K din apă. Are perioade de cre'tere inunda*ii< 'i perioade dedescre'tere. Aceasta a dus la formarea unui calendar 'i la organi!area muncii agricole.

=nceputul inunda*iilor este marcat de apari*ia pe cer a stelei #irius0 numită 'i steaua cainelui0 perioada cea mai fierbinte a anului 4 luna iulie 'i *ine pană în sept.4oct. Acum începsemănăturile. =n luna ianuarie aea loc o a doua perioadă de inunda*ie. ilometru este oinstala*ie construită pe malul înalt pentru a măsura ridicarea apei.

&giptenii au construit un sistem de canale 'i diguri pentru a facilita de!oltareaagriculturii. rincipala cultură a &giptului este grul0 apoi curmalul0 sicomori0 struguri.rincipala cale de comunicatie era pe apa0 pe ilul cu bărcile. =n antichitate delta ilului aeatrei brate principale0 astă!i are numai două. Delta este !ona cea mai populată 'i cea mai fertilă.Acolo se gasea *inutul 6osen.

ilul împartea *ara în două păr*i cu semnifica*ie clară: partea de răsărit0 malul drept0era dedicată ie*tii. Aici s4au construit capitalele0 templele 'i tot ce *inea de ia*ă cotidiană.&ra partea de un răsărea soarele. Falul stng0 de apus0 era partea mort*ii. Aici s4au construitmormintele0 piramidele0 deoarece era partea unde apunea soarele0 ia*a0 apusul aeasemnifica*ia mor*ii0 iar ilul era elementul median0 care separa cele două lumi. Acest lucrueste foarte eident la ceremoniile de înmormntare a faraonilor0 care era îmbălsăma*i pe maluldrept0 de răsărit0 apoi erau trecu*i pe malul stng0 de apus0 'i condu'i spre piramide saumorminte în această parte a *ării.

'.1.2. Piraidele!

iramidele sunt mormintele faraonilor din perioada regatului echi 2,5542355 î.;r.<.&le se află pe malul stng al ilului0 în &giptul de Gos0 lumea mor*ilor. #unt apro/imati $5de piramide ce se întind pe o distan*ă de (5 ?m0 încon)urate de o mul*ime de alte piramidemici0 mastaba morminte ale demnitarilor< 'i adearate cimitire. Cele mai mari piramide sunta'e!ate în dreptul ora'ului Cairo0 în !ona numita 6i!eh: Cheops0 Chefren 'i Ficerinos.

piramidă nu este singulară0 ea este punctul central al unui comple/ format dinurmatoarele piese:

3$





irana &gipteană0 la care se a)unge prin trecerea podului care une'te cerul cu pămntul.Fereu 0 mereu0 această piramidă cu minile infinite coboară din soare spre binele oamenilor0mini care se răspndesc peste tot pentru a îmbră*i'a omenirea într4un întreg 'i a o readuceînapoi în cer0 apare în arta lui A?henaten0 faraonul4profet al unei religii reelate. Călătoresc pera!e ca pe o scară a luminii pentru a mă înăl*a în pre!en*a lui >a. ...cerul a solidificat ra!ele

soarelui astfel ca eu să mă pot ridica pnă în fa*a ochilor lui >a... ei au construit o scară careconduce spre cer0 prin care eu pot atinge cerulV 3$

Hema aceasta a fost preluată de greci0 care0 prin laton a de!oltat4o în teoriaAtlantidei0 acel continent dispărut misterios. 6recii sus*in că informa*iile despre Atlantida inde la egipteni0 care le4au transmis lui #olon0 în )urul anului -55 î.;r.0 de către preo*ii din #ais0care au descris Atlantida ca o împără*ie ideală0 întemeiată în urmă cu .555 de ani de cătreoseidon 0 regele mării. Această Atlantida s4a scufundat în marea din care s4a ridicat. Hotlaton a spus că0 Vace'ti preo*i egipteni0 păstrătorii memoriei Atlantidei0 au aut în mi)locullor pe Imhotep0 marele preot care a ini*iat înal*area la cer prin prima mare piramidă în trepte0fiind astfel ilustrul lor strămos.V 3

Aceia'i temă a fost preluată 'i de romani0 ei oferind marelui preot al >omei titlul deVontife/ Fa/imusV 4marele constructor de poduri. Astfel ideea genială a construc*iei piramidelor porne'te de la motie religioase0 arhitectul deine preot4!eu0 iar urma'ii săi de*insecretul acestei reîntoarceri în >ai. De aici 'i pnă la religiile misterelor este numai un pasM&piscopul de >oma preia acest titlu Vontife/ Fa/imusV0 el fiind singurul care de*ine cheilecerului 'i care mi)loce'te mntuirea oamenilor.

Hema piramidelor nu este însă în totul nouă. &a este o continuare a uria'elor temple4!igurat0 cu 243 sau pnă la 'apte trepte0 ridicate de sumerieni în Fesopotamia. Ace'tia aea înrful !iguratului templu dedicat !eului ora'ului0 protectorul 'i conducătorul de fapt al cetă*ii.

Hema Vsfidarea lui Dumne!euV0 tratată anterior î'i găse'te o nouă motia*ie. amenii auinentat construc*ii0 teorii 'i func*ii sacerdotare prin care căutau drumul mntuirii singuri0 fărăneoia unui Fantuitor0 doreau întoarcerea în &den prin ei în'i'i 'i nu prin pocăin*ă. mul careaduce această noutate deine0 !eu0 părinte0 papăM

'.1.H. *beli(cul !

Aceaia'i temă a Vra!ei de soareV0 sau Vdrumul spre >aiV este e/emplificată 'i înobeliscuri0 acele bucă*i înalte de ba!alt ro'u0 care stră)uiesc 'i împodobesc templele egiptene.Au e/istat peste 115 obeliscuri în &gipt0 dar în pre!ent dacă mai sunt reo 15412.Vbeliscurile recheamă stnca cea eche a ;eliopolisului0 cunoscută ca 4bnbn4 0 ethnologicnumită 4 cea radiantă 4 0 care0 fără îndoială simboli!ea!ă ra!a ra!elor de soare.V %5

7umea occidentală a fost fascinată de această arhitectură4filosofie 'i cele mai estite pie*e0 centre culturale sunt împodobite cu aceste obeliscuri. =n pia*a #fntul etru din Eatican

3$ Carpiceci0 Alberto Carlo0 Art and /istory o# Egypt, p. (2.(3 3 Ibidem0 p. (3%5 #ir Alen 6ardiner0 idem0 p. $(

%5



este un astfel de obelisc0 care domină mul*imea de închinatori0 nu numai cu înăl*imea sa0 ci 'icu filosofia 'i religia saM =n lace de la Concorde din aris se înal*ă un alt obelisc adus de la7u/or0 desperechind monumentul din fa*a templului 7u/or.

'.1.. $fin&ul !

#fin/ul este un alt element important din arhitectura 'i religia faraonilor. &ste unanimal mitologic: trup de leu0 cap de om0 care are datoria să pă!ească pe faraon0 templele 'idrumul spre ele. Astfel de sfin/i îi găsim pretutindeni le4a lungul căilor de acces spre temple.Drumul procesiunilor care pleacă de la templu !eului Amon din arna? spre templulconsoartei sale din 7u/or0 acest drum este stră)uit de sute de astfel de statui4sfin/0 care pentrunoi astă!i sunt o frumoasă imagine artistică0 dar pentru ei aea rolul de a prote)a calea sfntăde procesiune.

Cel mai renumit sfin/ este în comple/ul piramidei lui Cheops. &ste cioplit în piatramuntelui de acolo0 are ,3 m. lungime 'i 21 m. înăl*ime. ;erodot spune multe legende despre

el 'i legaturile subterane cu piramida 'i sarcofagul faraonului0 dar nimic din acestea nu s4aadeerit. #fin/ul a fost de multe ori acoperit cu nisipul de'ertului0 'i cură*at. Cea mai renumitălucrare de cură*are 'i restaurare a fost în timpul faraonului Hutmose al IE4lea 1%1241%53in.;r.<. &l a ridicat o stela în fa*a sfin/ului cu următoarea inscriptie: V=n timp ce mă odihneamla umbra acestui colos0 ;orus al ori!ontului mi4a apărut în is0 insistnd de mine să îndeparte!nisipul din )urul sfin/ului0 'i anun*ndu4mi că oi deeni rege.V%1

Hutmoses al IE4lea fiind în perioada &/odului0 se pune întrebarea: De ce a inentat poestea isului 'i a anun*ului !eului că a deeni rege@ >eiese că în mod normal el nu era prin*ul mo'tenitorM Ce s4a întmplat cu prin*ul mo'tenitor@ Hoată această poeste poate fi odoadă a mor*ii întilor născu*i din &gipt în plaga a 4aM

%.2.1. +ronologie

>espectul pentru înainta'i : &ste un fel de conseratorism fără paralel în istorie. W iciun alt popor nu a arătat reodată o mai mare reeren*ă pentru ceea ce nume'te : W timpulstrămo'ilor X0 W timpul !eilor X sau W prima oca!ie X%2 după cum a demonstrat4o egiptenii.Jiecare faraon a fost imortali!at pe !idurile templelor ca un cuceritor0 aducndu4i4se respect 'iînchinare. Din acest moti egiptenii au cea mai bună cronologie0 după care s4a reali!atcronologiile popoarelor din rientul Fi)lociu. #unt ctea documente care ne4au oferit acesteliste :

a< Cronica lui Faneton0 acesta a fost un preot egiptean din timpul lui Ale/andru celFare0 care a scris istoria &giptului în limba greacă 'i a alcătuit o listă cu to*i faraonii0 pe carei4a grupat în I dinasti0 care începe cu Fene 'i se termină cu Ale/andru cel Fare.

%1 Carpiceri Alberto Carlo0 idem, p. --%2 #ir Alean 6ardiner0 Egypt o# the haraons, p. (-

%1



b< Canonul regilor din Hurin este un papirus care se păstrea!ă în Hurin0 este undocument incomplet0 care cuprinde între $5 " 5 de faraoni care au domnit în *ară. A foststudiat 'i tradus de către Champolion 'i corectea!ă unele gre'eli ale lui Faneton.

c< Habloul de la Abidos este o inscrip*ie monumentală de pe templu din Abidos. #cena

îl repre!intă pe faraonul #eti I. 1354121< înso*it de prin*ul mo'tenitor0 >amses II0 care se pre!intă într4un act de omagiu 'i reeren*ă fa*ă de cei ,- de înainta'i pre!enta*i pe !id0 nu printr4un basorelief0 ci prin numele lor înscrise într4un cartu'0 de asemenea primul faraon esteFene.

d< Habloul de la #a?ara ni4l pre!intă pe >amses II aducnd omagiu unui grup de (, deînainta'i.

e< Habloul de la arna? îl repre!intă pe Hutmose II care aduce omagiu la -1 deînainta'i.

f< iatra de la alermo0 este o stelă din piatră neagră0 incompletă0 dar care con*ine oe/traordinar de e/actă înregistrare a fiecărui faraon cu nielul de inunda*ie a ilului din aniirespectii.

Istoria &giptului se împarte în trei perioade clare0 întrerupte de 3 fa!e intermediare.rima perioadă se nume'te &poca eche0 'i *ine de la 2,(5 " 2355 î.;r. Jără nici o e/plica*ieaceastă perioadă de glorie0 timpul cnd au fost construite piramidele0 se termină în )urul lui2355 'i &giptul intră într4o perioadă de recesiune0 lupte interne0 dii!area în &giptul de Gos 'i&giptul de #us0 care *ine apro/imati 355 de ani.

'.%.1. +i@ili6aţia +anaanuluiCiili!a*ia Canaanului scoate în eiden*ă faptul că în )urul anului 3555 î.;r. mase mari

de imigran*i au pătruns în teritoriul alestinei 'i au început să ocupe !onele fertile ale *ării 'isă construiască primele forme ale unei ciili!a*ii sedentare 'i apoi urbane. =ncepnd cu 2,55î.;r. începe să se de!olte o intensă urbani!are în toată !ona 7eantului. Apar cetă*i masifortificate0 construc*ii publice0 precum: temple0 palate0 grnare0 re!eroare de apă. Hot în acesttimp apar primele monumente ine/plicabil de mari din piatră0 dolmen4uri sau un fel demassebot0 de o mărime impresionantă. rincipalele cetă*i ridicate în această perioadă au fost:Dan0 ;a!or0 Sedesh0 Beth4Perah0 Beth4#ean0 Feghido0 Perihon0 7achis0 Hell el ;esi0 Ai0lerusalim0 Pannuth0 Bab edh4Dahra.

#4au identificat în această perioadă un număr de 2-5 de a'e!ări de diferite dimensiuni.A'e!ările erau mici ca suprafa*a0 doar 25 de localită*i depă'eau suprafa*a de ( ha0 iar peste1-5 aeau mai pu*in de un ha ca suprafa*ă. Cele mai mari localită*i erau Beth4Perah0apro/imati 1- ha0 Parmuth 4 12 ha0 Ai 'i Arad 4 $ ha. =ntreaga popula*ie urbană este estimatăla 1(5.5550 cu o densitate de apro/imati 3(5 per.Yha în interiorul cetă*ii. #tudiile despremediu efectuate în straturile arheologice au indicat că în această perioada ploile erau mai mari

%2



dect în pre!ent0 pn!a de apa freatică era mai la suprafa*a 'i condi*iile de agricultură eraumult mai bune0 oferind posibilitatea pentru un surplus economic.%3

a" $ilo6ul de grJu de la eth Cerah. 7ocalitatea aceasta a e/istat doar în perioada bron!ului timpuriu0 dispărnd cu desăr'ire mai tr!iu. A fost a'e!ată în partea de sud a

7acului 6alileii0 chiar la ie'irea Iordanului din lac. Ceramica găsită aici a doedit un foarteînalt grad de de!oltare0 este o ceramică neagră gla!urată0 specifică. Cel mai interesant obiecta fost silo!ul de gru. construc*ie compactă0 de 35 / %5 m0 cu construc*ii circulare de $ mîn diametru0 probabil and forma unor trunchiuri de con0 'i cu o incintă sacra în mi)loc. #4agăsit o pictură cu o clădire identică în &gipt0 care aea rol de solo!0 tăgndu4se aceea'iconclu!ie 'i pentru Beith Perah. Apreciind înal*imea silo!ului la , m0 cu un olum de 25542(5 m30 ar fi putut cuprinde o cantitate de 1%5541,55 t de gru. Dacă popula*ia localită*ii poate fi estimată la %5554(555 locuitori0 atunci re!ultă ca depo!itarea depăsea cu mult neoiade gru pentru un an0 putnd hrănii .555411.555 oameni. Acest silo! presupune e/isten*aunei autorită*i centrale0 responsabilă pentru recoltele 'i hrana popula*iei din toată !ona. astfel de structura socială ne conduce la modelul statelor cetă*i sumeriene0 unde templul era

posesorul unor mari suprafe*e de pămnt iar preo*ii supraegheau ia*a economică.

%%

b" #e6er@orul de apă de la Ai. alta doadă a centrali!ării 'i a construc*iilor publiceciile este re!erorul de apa de la Ai. &ste locali!at în partea cea mai de )os a cetă*ii0 îninterior0 este practic un bara) pentru re*inerea apei de ploaie0 care creea un lac artificial de 2(m. lungime0 cu o posibilitate de stocare de 1$55 mc. Bara)ul era construit din pietre mari 'icăptu'it cu un strat impermeabil de mortar. Inentarea acestui mortar impermeabil a permiscanaani*ilor0 'i mai tr!iu israeli*ilor să poată supraie*ui în !ona muntoasă 'i secetoasă amun*ilor.

c" 5ortificaţiile : =n perioada bron!ului timpuriu sunt cele mai măre*e 'i formidabile

fortifica*ii0 doadă a urbani!ării 'i centrali!ării administra*iei. . In prima parte s4au ridicat!iduri din pietre simple0 cu o grosime de 34% m0 cu întreruperi0 segmentat0 a'a înct !idul să nucadă în întregime în ca! de pericol. =n partea a doua a perioadei0 adică de la 2(55 de aniîncoace0 fortifica*iile ceta*ilor au fost mult consolidate 'i întărite0 a)ungnd la ,4$ m grosime0cum este la Feghido. Parmuh ne oferă însă cea mai mare 'i ine/plicabilă fortifica*ie. Cetateeste a'e!ată în !ona colinară a Iudeii efelah<0 la apro/imati 15 ?m. est de Beth #eme'. #4aridicat un nou !id în fa*a celui e/istent0 'i apoi altul0 a'a înct întregul sistem atingea ogrosime de %5 m 'i încon)ura o suprafa*ă de apro/imati 12 ha. &ste cea mai formidabilăfortifica*ie din alestina din toate timpurile. De asemenea s4au construit turnuri putemice.

d" Teplele 4 acum apar primele construc*ii religioase0 numite megaron de cătregreci. Cel mai interesant spa*iu sacru este cel de la Feghido. =n prima fa!ă a fost un marealtar de piatră0 apoi s4a ridicat primul templu0 pe urma un ansamblu de trei temple0 probabil pentru trei !ei uni*i într4o familie. De4a lungul timpului s4a respectat acest loc sacru0 aiciconstruindu4se temple peste temple în diferitele straturi arheologice.

e" +ople&ul egalitic de la #oge 3iri. #e află în Basan0 actualul 6olan 'i esteformat dintr4un ansamblu de pietre uria'e ridicate în )urul unui punct central0 tumulus cu un

%3 Fa!ar0 Amihai0 (dem, p. 11$%% Ibidem0 p. 12$

%3



diametru de (5 m. atru cercuri concentrice0 care ari!ă ca grosime între 10( 'i 303 m0 seridică în )urul acestui tumul central0 ultimul cerc and 1(( m în diametru. Hotul este formatdin pietre mari0 necioplite0 netăiate de reo unealtă0 doar aran)ate în această formă.#4au emis mai multe ipote!e despre func*ia 'i rolul acestui comple/. rima ariata ar fi aceeaa unui obserator solar0 calendar solar. A doua ipote!ă ar fi aceea a unui mare comple/

mortuar. Comple/ul de la >ogem ;iri a fost fără îndoială un centru ceremonial monumental0ridicat0 fie în )urul unui mormnt0 fie ca punct de obsera*ie0 cu rol social0 unde să se adune popula*ia nomadă din !ona. Eechimea acestui comple/ este greu de preci!at0 dar cea maisigură datare este din bron!ul timpuriu II4III. =n această perioadă pretutindeni s4au ridicatconstruc*ii monumentale0 fără o e/plica*ie logică.

f" +on(trucţiile ci@ile: #4au găsit în stratul arheologic al perioadei bron!ului timpuriu primele construc*ii ciile de locuit 4 case 4. Cele mai bine păstrate sunt casele de la Arad în eghe în sudul Iudeii<. Casa este formată dintr4o singură cameră mare0 cu bănci )oase de )urîmpre)urul pere*ilor interiori0 un fel de lai*ă 'i cu o piatra mare0 rotundă a'e!ată în mi)loculcase0 probabil în loc de masă. Casa nu aea ferestre0 ci doar o u'a0 iar în curte aea o groapă

pentru păstrarea proi!iilor0 un fel de pini*ă.g" +eraica acestei perioade este în principal e/ecutată cu mna0 dar 'i pe roată.

Interesantă este combina*ia dintre corpul asului e/ecutat cu mna 'i gura asului e/ecutată pe roată. 7ocul îmbinării celor două păr*i este camuflat printr4o bandă ornamentată cu inci!ii punctiforme. Ceramica de la Beth Perah este de culoare neagră 'i ro'u0 att în interior ct 'i îne/terior. Easele au de asemenea 'i capace.

h" )bla KTell <ardih" &ste cel mai mare ora' canaanit0 circa -5 ha0 aflat în !ona deconfluen*ă egipteană cu cea mesopotamiană0 este &bla0 în nodul #iriei. alatul uria' al regeluidin &bla păstra o arhia bogată cu peste 2(555 de tabli*e cuneiforme. Documentele acestei

biblioteci ne ofera multă lumină asupra ie*ii patriarhilor. &bla a fost distrusă prin anul 22,(î.;r. de către un nepot al regelui #argon0 aram #in 'i refăcut ulterior. Joloseau o limbăapropiată de ebraică0 numită W eblaită X0 în care s4a găsit cuintele : ab4ra4mu abram< 'i is4ra4ilu israel<0 precum 'i &sau0 Daid0 Fi?aia0 precum 'i nume de cetă*i canaanite : ;a*or0Feghido0 6a!a0 Qrusalima 'i foarte interesant0 numele celor cinci cetă*i ale cmpiei distrusede foc : #odoma0 6omora 'i Ooar. #tudiul tăbli*elor descoperite aici au dechis un nou capitol0iluminnd înregistrarea biblică despre ia*a patriarhilor din primele capitole ale 6ene!ei.

%.'.1. $fidarea ondială !

=n mileniul al Ill4lea0 mai ales pe la mi)locul lui0 pretutindeni în !ona rientuluiFi)lociu apar construc*ii monumentale ine/plicabil de mai: !iguratele din Fesopotamia+ piramidele din &gipt+ fortifica*iile suprae/agerate din alestina0 monumentele megalitice din6olan. Astfel de monumente apar 'i în alte locuri din lume0 precum : Comple/ul megalitic de#tonehage0 comple/e similare în Jran*a0 etc. Arheologii 'i4au pus intrebarea: VDe ce eraunecesare aceste construc*ii uria'e0 aceste formidabile sisteme de fortifica*ii@ Qn poten*ialdu'man pentru Canaan putea fi &giptul0 dar nu e/istă nici o doadă a reunei campanii

%%



militare egiptene în alestina în această perioada. oate ultimul du'man era în minteaconducătorilor perioadei respectie.%(

Autorul 6ene!ei ne spune următoarele despre locuitorii postdiluieni: Vimrod aînceput să fie puternic pe pămnt...&l a domnit la început peste Babel0 &rec0 Acad 'i Calne în

*ara inear...6en.l0.15< Vi au mai !is: ;ai să ne !idim o cetate 'i un turn a cărui rf săatingă cerul 'i să ne facem un nume0 ca să nu fim împră'tia*i pe fa*a întregului pămnt.V 6en.110%<

Autoarea americană &.6.hite descrie în următoarele cuinte de!oltarea societă*iiumane de după potop: Ventru un timp urma'ii lui oe au continuat să locuiască în mun*i0 în )urul locului unde s4a oprit corabia. Aceia care au dorit să47 uite pe Creatorul lor0 să dealaoparte retric*iile legii #ale0 au manifestat o constantă indiferen*ă 'i nepăsare fa*ă deînă*ăturile 'i sfaturile celor tematori de Dumne!eu. &i s4au îndreptat spre cmpia inear0 de pe malurile fluiului &ufrat...Aici s4au hotărt să construiască o cetate 'i un turn de o a'asplendoare 'i măre*ie0 înct să deină o minune a lumii...Astfel cetatea lor urma să deinăcapitala unui imperiu mondial. Hurnul lor magnific0 care urma să atingă cerul0 aea scopul să

stea ca un monument al în*elepciunii 'i puterii lor 'i să perpetue!e faima lor dea lungulgenera*iilor. ...V%-

%.'.2. +on(tructorii tuului erau doinaţi de urătoarele idei!

4 u se încredeau în legămntul lui Dumne!eu0 care îi asigura că nu a mai nimici pămntul prin potopM Ful*i negau e/isten*a lui Dumne!eu 'i negau cau!ele diine ale potopuluiM

4 Al*ii credeau în Dumne!eu 'i în ac*iunea 7ui de a nimici lumea prin potop 'i dinacest moti s4au ră!rătit împotria 7ui.

4 Constructorii turnului căutau să4'i găsească siguran*a în ca!ul unui alt potop.

>idicndu4se pnă la nori0 sperau să descopere tainele potopului 'i să eite o nouă catastrofăM4 Constructorii turnului au dat curs unui spirit de murmurare împotria lui Dumne!eu0iar mintea lor s4a întunecat... Constructorii turnului au hotărt să stabilească o guernareindependentă de Dumne!euM

erioada construc*iilor monumentale0 e/agerat de mari0 din mileniul al Ill4lea0 din perioada bron!ului timpuriu0 repre!intă un act al rebeliunii omului împotria lui Dumne!eu.&poca aceasta am numit4o &poca #fidării. &ste prima ac*iune de amploare0 organi!ată0 gndităsistematic 'i răspndită peste toată !ona. &ste piatra de temelie0 care a pus ba!ele sistemuluiidolatru păgn0 a necredin*ei0 a societă*ilor de asuprire0 a ră!boiului 'i a nedreptă*ii.

Interen*ia lui Dumne!eu prin încurcarea limbilor 'i răspndirea oamenilor pe toatăfa*a pămntului poate fi demonstrată prin aceste construc*ii megalitice din mileniul al Ill4lea.amenii care au plecat de la Babel din !ona #umerului<0 au plecat cu acelea'i gnduri 'i aucontinuat să reali!e!e acela' scop. Au dus cu ei acela'i mod de gndire repre!entat în formelede religii pe care le4au continuat. De cine se temeau constructorii uria'elor fortifica*ii dinCanaan@ e cine aeau ei în minte ca du'man0 de cine încercau să se apere prin acele uria'efortifica*ii@ Adeăratul lor du'man era Dumne!euM Adearatul lor obiecti era să se înal*e

%( Fa!ar0 Amihai0 idem, p. 122%- hite0 &.6.0 atriarhii i pro#e%ii, p.11%.11(

%(





perioadă au construit colibe0 împre)muiri pentru ite0 adăposturi săpate în malurile înalte aletoren*ilor sau în !onele stncoase. Ceea ce a rămas mai clar au fost mormintele care sunt detrei tipuri: Forminte pu*0 cu camere mortuale laterale la ba!a gropii+ morminte megalitice0 tipdolmen0 acoperite de tumuli 'i un tip specific de tumuli ridica*i în eghe. Qneltele erau dincupru 'i foarte rar s4au găsit 'i unelte de bron!0 iar asele erau lucrate manual din lut.

=n &gipt perioada s4a numit rima #ază intermediară, 'i s4a caracteri!at prin anarhie0două regate separate 'i regresul oricărei actiită*i culturale. =n Fesopotamia s4a manifestat prin distrugerea ciili!a*iei Qr II0 iar în Canaan prin completa părăsire 'i abandonare aora'elor. u e/istă nici o e/plica*ie plau!ibilă pentru această stare de de!ordine 'i de regres.Această perioadă este numită de unii arheologi ca Bronzul -i4lociu #aza (., al*i arheologi ocuprind în Bron!ul Himpuriu fa!a IE. =n )urul anului 2555 în.;r. apare o schimbare ma)oră.

=n &gipt începe Dinastia II0 care une'te cele două regate0 centrali!ea!ă puterea 'iîncepe campanii de cucerire în Asia0 cuprin!nd Canaanul 'i #iria. =n Canaan încep să reaparăora'ele0 iar materialul cultural este total diferit fa*ă de perioada urbană anterioară. &ste o mare

întrebare0 încă nere!olată0 din cine era formată această popula*ie0 care reconstruie'te o nouăciili!a*ie urbană@ &ste posibil să fie formată din popula*ia perioadei anterioare0 care sereîntoarce în !onele agricole bune0 începe să lucre!e pămntul 'i să reconstruiască cetă*ile.Dareste posibil să e/iste un al de noi eni*i din !ona de nord0 care aduc cu ei noi metode0 o nouăorgani!are socială 'i noi elemente culturale. =n această epocă a e/istat o mare ina!ie atriburilor amorite în toată !ona #emilunii Jertile. &i au pus capăt ciil!a*iei sumeriene Qr III'i probabil0 tot ei au a)uns 'i în Canaan. robabil că amestecul dintre noii eni*i 'i popula*ialocală seminomadă a dat na'tere noii ciili!a*ii a bron!ului mi)lociu.

H.1.0. ron6ul iLlociu B Apogeul ci@ili6aţiei canaanite!

Fileniul al II4lea a cunoa'te în !ona Canaanului o lungă perioadă de prosperitate0 decontinuă cre'tere 'i înflorire0 de aproape (55 de ani0 de la 2555 la 1((5. Această epocă estenumită Bronzul -i4lociu (( a 56777 * 89:7; i Bronzul -i4lociu (( b 589:7 * 8::7;. &ste epocade apogeu a ciili!a*iei canaanite0 ea are 'i suficiente documente istorice0 care alături de celearheologice0 oferă un tablou complet. Documente egiptene ne oferă numele a multe localită*icanaanite 'i a multor prin*i locali0 de asemenea tablouri pictate cu popula*ii semite dinCanaan+ documentele cuneiforme a??adiene ne oferă 'i ele numele cetă*ilor canaanite0chitan*e cu schimburile comerciale 'i alte date. Astfel se poate reda un tablou mult maicomplet al timpului.

H.1.1. Te&tele ble(te din &gipt0 sec. 4Irimele documente sunt He/tele Blestem din &gipt: a< He/tele de pe ase anul 155

î.;r.<0 'i He/tele de pe figurine anul 1$55 î.;r.< ele con*in blesteme pentru cetă*ile dinteritoriile cucerite de către egipteni0 folosite de preo*i în ca! de reoltă a acestor cetă*i.Importan*a arheologică constă în faptul că pe ele sunt trecute foarte multe cetă*i din Canaan0fiind o atestare documentare importantă. 7ocalită*ile amintite sunt: #ichem0 >eho0 Dan0Ierusalim0 7ais... =n ;a*or s4a găsit documente scrise în cuneiforma4a??adiană0 printre care olistă cu le/icoane0 care scoate în eiden*ă e/isten*a unei 'coli de limba 'i scrierea a??adiană0

%,



care e/ista în ;a*or. Aem de asemenea primele doe!i despre cunoa'terea scrisului alfabeticîn Canaan. Alfabetul este o inen*ie a semi*ilor din !ona Canaanului.

Canaanul este un termen generic care desemnea!ă pe to*i locuitorii teritoriului cuprinsde la &ufrat 'i mun*ii Haurus0 în nord 'i pnă în sud la limita dintre &gipt 'i Canaan0 adică

pustiul #inai. umele Canaan este dat de hori*i0 care numeau pe locuitorii acestui teritoriuVchinahnuV0 adică n!ători de purpură0 sau cei care apar*in *ării purpureiV 2< urpura era oculoare ro'ie sau siclameu0 care se ob*inea din sucul corpului unei categorii de scoici 'i cucare se opsea lna. 7na astfel opsită 'i prelucrată era deosebit de scumpă 'i era monopolulacestor negustori 4 chinahnu0 care i4au făcut foarte boga*i. VHermenul de ZCanaanit4 apare pentru prima dată în unul din documentele de la Fari0 'i0 probabil desemnea!ă o anumită parte din popula*ia 7eantului.V 3<

Canaani*ii au )ucat un rol foarte important în istoria ciili!a*iei. &i au constituit podulde legatură dintre marile centre ale lumii antice: Fesopotamia 'i &giptul0 prin intermediul lor0'i prin teritoriul lor a aut loc trasfu!ia de informa*ii0 de bunuri 'i de material cultural. rin

cucerirea Canaanului de către israelieni 'i aramei #iria<0 ace'tia din urmă dein în maremăsură mo'tenitorii culturii canaanite. Qltima ramură a canaani*ilor au fost fenicienii0 eirepre!entand doar 15K de popula*ia canaanită. >estrn'i doar la !ona litoralului0 ei î'iconcentrea!ă for*a în marinărit 'i comer*0 deenind cei mai buni marinari 'i comercian*i aitimpului0 fiind înaintea grecilor cu ctea secole.

Căderea >egatului de Fi)loc al &giptului în sec. al EIII4lea0 a oferit Canaanuluimnă liberă spre o e/traordinară de!oltare0 atingnd apogeul în bron!ul mi)lociu II B0C.Astfel ramura amorită a canaani*ilor se de!oltă sub o puternică influen*ă mesopotamianătemple0 religie0 limbă...<. VCanaani*ii au fost capabili să se de!olte la un niel foarte înalt deciili!a*ie0 cea mai clară doadă fiind anticul ora' Qgarit0 descoperit în 12$. #culptura

canaanită a atins apogeul în sec. al EI4lea0 iar arta prelucrării aurului a atins apogeul înurmatoarele două secole.V %<

Acest fapt istoric0 al apogeului ciili!a*iei canaanite0 este ilustrat în te/tul biblic din6ene!a 1%01341-: V#ă 'tii bine că sămn*a ta a fi străină într4o *ara care nu a fi a ei+ acoloa fi robită 'i o or apăsa greu timp de patrusute de ani...=n a patra genera*ie ei se or întoarceiar aici+ căci nelegiuirea amori*ilor nu a a)uns încă la culme.V Ceea ce în limba)ul istorieiculturii 'i ciili!a*iei este progres0 cre'tere0 apogeu+ în limba)ul Bibliei 'i al lui Dumne!euînsemnea!ă VnelegiuireV0 decădere0 imoralitate0 'i constituie motia*ia de ba!ă pentrudispari*ia0 sau sfr'itul unei ciili!a*iiM

Acum are loc o reîniorare fără precedent a ciili!a*iei urbane0 iar re!ultatul s4amateriali!at în de!oltarea marii culturi Canaanite0 partea a doua a acestei perioadei fiind unadin cele mai prospere din cultura acestei regiuni. Vopula*ia perioadei anterioare0 erioadaIntermediară 235542555<0 a fost seminomadică0 găsindu4'i locul la periferia !onei culturiiurbane din Bron!ul timpuriu. opula*ia bron!ului mi)lociu se mută din nou în interiorul!onelor de ciili!a*ie0 adică !onele fertile.V (<

Bron!ul mi)lociu se distinge printr4o totală reolu*ie în toate aspectele materialuluicultural: modelul localită*ilor0 urbanism0 arhitectură0 ceramică0 metalurgie 'i practicile

%$



funerare. =ntrebarea de ba!ă care se pune0 este: Care a fost poporul responsabil de apari*iaacestei noi culturi@0 De unde eneau ei@ -<

#tudiul cetă*ilor de pe coasta mediteraneană indică o asemanare cu cetă*ile din nordul#iriei 'i din 7iban0 ceea ce conduce la conclu!ia că ma)oritatea popula*iei a enit din nord.

VFigrarea popula*iei dinspe nord în principal amori*i< a fost în mare masură responsabilă deapari*ia acestei noi forme de ciili!a*ie. mare parte din popula*ia bă'tina'ă a fost asimilată0iar restul a fost împinsă spre periferie.V ,<

&ste timpul cnd marea ina!ie de popula*ie semitică0 amori*ii0 ocupă toată !ona#emilunii Jertile0 întemeind state noi în Babilonia0 pe cursul mi)lociu al &ufratului0 la Fari 'i pe teritoriul Canaanului. V=ntreaga parte de nord a #emilunei Jertile a fost integrată în timpulacestei perioade sub hegemonia ramurii semi*ilor de est0 numi*i 4amori*i4 esticii<. $<V&/istă att doe!i istorice0 ct 'i arheologice care atestă faptul că mari mi'cări migratoare aue/istat din nord4est spre !ona #iriei între anii 1,(541-55. Ca re!ultat al acestora0 triburi dehori*i 'i indo4europeni au inundat tara.V < Doe!ile acestui amalgam de popula*ii le aem în

ctea nume horite găsite în te/tele de la 6e!er. Qn alt document este pre!en*a la ;a*or a treitemple diferite0 ca stil de arhitectura0 ceea ce denotă e/isten*a a diferitelor grupe etnice.

Această situa*ie specială0 etnică0 este clar pre!entată de Biblie0 atunci cndspune:VCnd Domnul Dumne!eul tău te a duce în *ara în care ei intra 'i o ei lua înstăpnire 'i a i!goni diaintea ta multe popoare: pe heti*i0 pe ghirgasi*i0 pe amori*i0 pecanaani*i0 pe fere!i*i0 pe heiti 'i pe iebusi*i0 'apte neamuri mai mari la număr 'i mai puternicedect tine.V Deut.,01<

H.1.2. 5ortificaţiile ! Qn document foarte clar din această perioada 14a oferitsăpăturile arheologice de la Afec. rincipala schimbare adusă a fost în fortificarea cetă*ilor :

un nou sistem de fortifica*ie masiă0 format din al de pămnt 'i piatră0 numit W rampand X.Acest al aea pnă la $5 m lă*ime0 în mi)loc aea un !id de piatră inima<0 iar de4o parte 'i dealta erau ridicate aluri de pămnt inclinate0 cu un 'an* în fa*a lor. Astfel de fortifica*ii segăsesc la ;a*or0 unde aem cel mai mare W al de pămnt X0 la Dan0 unde s4a găsit o poartădin cărămidă cu trei arce rotunde0 fiind cea mai eche poartă în arc din Israel. Biblia ne spunecă în Canaan erau ceta*i uria'e0 foarte puternice0 imposibil de cucerit+ erau oameni uria'i0astfel că încercarea israeli*ilor de a4i cuceri a e'ua: VDar poporul care locuie'te în *ara este puternic0 cetă*ile sunt întărite 'i foate mari. Ba încă am ă!ut acolo 'i pe fii lui Anac.Amaleci*ii locuiesc *inutul de la mia!ă!i+ heti*ii0 iebusi*ii 'i amori*ii locuiesc în *inutuldeluros+ canaani*ii locuiesc lngă mare 'i de4a lungul IordanuluiV um. 1302$.2<.

Hoate doe!ile arheologice confirmă această declara*ie. A' dori să aduc o mărturie personală: VAm e/caat două cetă* canaanite: Hel Ueitah 'i ;a*or. rima este în !ona de deal aIudeii efelah<0 aproape de cmpia litoralului. &ra o cetate relati mică0 probabil 7ibna dinBiblie. Am descoperit un palat canaanit0 care aea !iduri de 2 m. grosime0 probabil două sautrei eta)e0 era tencuit cu un mortar foarte fin0 aea pardoseala acoperită cu un strat alb0deosebit de frumos. Distrugerea era iolentă0 ausese loc un foc e/traordinar de puternic0 carea ars toată cărămida chirpici< 'i a făcut ca pietrele să crape.V Farea surpri!ă a arheologilor afost : W Cum s4a produs acest foc att de puternic0 deoarece nu s4au găsit urme de cărbune saude lemn ars @ X >ămne un mister distrugerea puternică a acestei cetă*i. 7a ;a*or lucrurile

%



sunt 'i mai clare0 silo!ul de alimente din B. Fi)lociu are !idurile între 20( " - m grosime 'iîncă mai au %01 m înăl*ime0 ine/plicabil de mari 'i puternice. Eă imagina*i ce impresie aufăcut acestea iscoadelor @

H.1.%. Poarta cetăţii ! or*ile cetă*ilor sunt 'i ele masie0 construite din blocuri maride piatră0 adeărate bastioane cu % camere0 cu un coridor de acces pe mi)loc0 lat deapro/imati % m0 'i construite în unghi de 5 grade. pentru a îngreuna pătrunderea carelor deră!boi. #e găsesc astfel de por*i la 6he!er0 Feghido0 ;a*or0 Afec0 ele and func*ii multipleîn ia*a cetă*ii.

H.1.'. +on(trucţii publice ! Din punct de edere a construc*iilor0 acum încep să apară primele construc*ii publice0 precum: palatele 'i templele0 silo!uri de alimnete0 care deinclasice în fa!a a II B.C. Astfel0 locurile de cult deschise0 masebot0 care continuă să e/iste0 la;ator0 6e!er0 etc.0 dar sunt completate cu temple. #4au găsit foarte multe temple canaanite dinaceasta perioada:

4Hemplu din aharia0 coasta de nord a Canaanului0 cu o mul*ime de figurine ale!eită*ilor e/ecutate în metal0 în principal din aur.

4Hemplul din Hel4Feora?0 în cmpia aronului0 era un templu cu o singură încăpere0a'e!at la marginea drumului pentru călători0 departe de re a'e!are umană. De )ur impre)urulîncăperii era o lai*ă pe care se puneau statuetele !eită4*tilor aduse ca ofrande.

4Hemplul4turn din #ichem0 puternic fortificat0 cu o structura monumental simetrică 'icu un altar în aer liber în fa*a lui0 cu un maseba foarte mare.

4Hemplele din ;a*or. Hemplu cu o singură încăpere de lngă palatul regal+ templumonumental simetric0 care a aut trei fa!e succesie de e/isten*ă pe acela'i amplasament.

4Hemplele din Feghido0 care au păstrat acela'i amplasament în toate epocile.

4Hemplele din 7achis0 care au influen*e egiptene.4 Documente arheologice despre sacrificiu uman ar putea fi aduse prin Hemplul de laAman4aeroport. Acest templu are dimensiunile de apro/imati 1(/1( m0 cu un 'irîntortocheat de camere0 prin care a)ungi la camera din centru0 care era probabil fără acoperi'.=n această cameră s4au găsit oase carboni!ate0 de oameni adul*i 'i de copii. Deoarececanaani*ii nu practicau incinerarea mor*ilor0 singura conclu!ie ar fi că practicau sacrificiilorumane. Astfel de temple s4au găsit la ;a*or 'i la #ichem pe Funtele 6ari!im<.

4 e lngă temple s4au construit mari maga!ii pentru depo!itarea proi!iilor0 silo!uride alimente. Qn astfel de silo! a fost descoperit recent la ;a*or0 fiind o clădire cu două săli de1503 / -0( m cu !iduri groase de 3 pnă la - m.

H.1.H. $crierea ! Qna din marile reali!ari la progresul culturii adus de canaani*i a fostinentarea alfabetului. VImportan*a de căpetenie a inscrip*iilor roto4Canaanite 'i roto4#inaitice este contribu*ia lor la istoria scrisului....Hranscrip*ia silabică a cuintelor canaaniteare o primă importan*ă pentru ocali!area limbii canaanite0 eeniment care s4a putut întmplacel mai timpuriu posibil prin sec. al IE4lea.V 15<

Cea mai mare bibliotecă canaanită descoperită este cea de la Qgarit0 în nordul #iriei.=ncepnd cu 12$ s4au făcut cercetări arheologice sistematice în localitatea >as amra0 anticul

(5





cmpiei. Documentarele care circulă sunt doar simple specula*ii. Jormele interesante ale pietrelor din !onă au primit nume de Vso*ia lui 7otV. Uona este complet pustie0 aridă 'i stranie.Hoponimicele au un mesa) în ele : în sudul Fării Foarte este o !onă numită V#odomaV iar înnordul mării un alt loc este numit Sumran. #e crede că acest ultim nume este o deriare din6omora0 prin numele arabic0 V6umranV 'i apoi ebraicul Sumran. %

H.%.1. )poca patriarhilor !

&poca patriarhilor este prima mare nara*iune din istoria Bibliei0 care începe dincapitolul 12 din cartea 6ene!ei 'i merge pnă la cartea lui Iosua. &a repre!intă istoria de ba!ăa poporului lui Israel 'i un capitol important din istoria omenirii. rin tema de ba!ă:Dumne!eu a chemat pe Araam din Qr 4 Fesopotamia 'i pe Israel din &gipt0 trăim apari*ia pefirmamentul istoriei a unui popor nou0 într4o condi*ie cu totul nouă. u e/istă lupte0 ărsări desnge0 situa*ii con)ucturale0 patriarhii 'i urma'ii lor urmea!ă un drum cu totul diferit.Călătoriile lor prin tot rientul Fi)lociu0 fără să se stabilească într4un loc0 a'teptnd ca

Dumne!eu să le ofere o *ara0 repre!intă o noutate în toată istoria. u aem alte documentedespre aceste eenimente0 dect descrierea Bibliei. Fa)oritatea criticilor priesc aceasta ca peo tradi*ie 'i nicidecum ca pe un eeniment istoric+ dar poporul care s4a născut din aceastaVtradi*ieV continuă să e/iste 'i asta!i0 respectnd toate amănuntele Vtradi*ieiV lor.

Vici un alt popor antic nu are o tradi*ie comparabilă în reun fel cu a lor+ pentrumul*imea detaliilor oferite0 fumuse*ea literară 'i profun!imea teologică sunt fără compara*ie întoată istoria.V (5

Istoria biblică pre!intă eenimentele fără urme de spectacol sau de tragism0 fără eroicu trăsături ie'ite din comun0 sau eenimente miraculoase. Istoria este desfă'urarea

eenimentelor din momentul în care Dumne!eu îl cheamă pe om. Att timp ct nu e/istă ointeren*ie diină0 nu e/istă raport sacru. Araam î'i începe istoria sa la rsta de ,( de ani0atunci cnd a fost chemat de Dumne!eu. Jra*ii săi0 care nu 14au urmat mai departe din ;aran0au ie'it din raportul istoriei sacre. Astfel putem spune [omul0 mai e/act spe*a umana0 estere!ultatul propiilor sale acte.V (1

Israelitii nu au inentat nici un mit0 ei 'i4au poestit0 pur 'i simplu0 propia lor istoriereală. V6eniul religios al lui Israel a trasformat raporturile lui Dumne!eu cu poporul ales într4o istorie sacră de un tip necunoscut pnă atunci. ornind de la un anumit moment0 aceastăistorie sacră0 aparent e/clusi natională0 s4a releat drept modelul e/emplar al întregiiumanită*i.V (2

Istoria patriarhilor este priită ca o tradi*ie de către minimali'ti0 dintre care enumeram:G.ellhausen+ Fendenhall+ Fartin oth+ Alt+ Hhomas Hhomson+ 6ottLald mar/ist<+ ;erman6un?el+ 6erhard on >ad0 ei sunt 'i promotorii criticii literare+ După cum putem edea0'coala germană este promotoarea minimalismului 'i a înalte critici. &ste acceptată ca istorie0

% oech0 &mil0 +urs de epigra#ie * Ecole Biblic de Jerusalem, 8<<<(5 Bright0 Gohn0 A /istory o# (srael, p. -,(1 &liade0 Fircea0 (storia credin%elor i ideilor religioase, vol ((., p.1,2(2 Ibidem0 p. 1,

(2



mai mult sau mai pu*in0 de către ma/imalistii0 dintre care enumerăm: ;allo0 el a folosit primulacest termen+ Alan Fillard+ .J.Albright+ &dLard Campbell+ Jran? Cross+ &.Ferrill. #e poate obsera că 'coala americană este promotoarea ma/imalismului 'i a istoricită*ii Bibliei.=n pre!ent tot mai mul*i speciali'ti americani 'i erei dein adep*ii minimalismului.

H.%.2. Perioada patriarhilor: &/ista multe ariante care încearcă să fi/e!e un timpacestor eenimente: &.Ferrill oferă o cronologie0 care fi/ea!ă na'terea lui Araam în anul211- în.;r. 'i moartea lui Iosif în &gipt în anul 1$5- î.;r.. Dacă socotim că hicso'ii au intratîn &gipt după 1,(50 iar Iosif a a)uns la putere în timpul lor0 atunci această cronologie nu poatefi e/actă. Fa)oritatea istoricilor fi/ea!ă epoca lui Araam la începutul mileniului al doilea0dată care pare mult mai probabilă cu profe*ia celor %55 de ani de robieM Astfel patriarhiitrăiesc în timpul >egatului Fi)lociu0 în a doua erioadă Intermediară 4 epoca ;icsosilor 'i în prima parte a >egatului ou0 Dinastia a EIII4a din &gipt + iar în Canaan în perioadaBron!ului Fi)lociu0 epoca de rf a ciili!atiei lor.

Documente istorice 'i arheologice: &ste clar ca nu aem nici un document direct0

precis0 care să amintească cea din ia*a patriarhilor0 în afară de Biblie. Dar putem enumera oserie de documente ale remii patriarhilor0 care ne oferă un tablou amplu despre timpul lor:

4 Hestele de la &bla0 sec. IE0 î.;r.0 circa 1-.555 tăbli*e4 He/tele Capadochiene0 sec .I0 mii de documente4 He/tele de la Fari0 sec. EIII0 2(.555 de tăbli*e4 He/tele de la u!i0 sec.E0 ctea mii de tăbli*e4 He/tele de la >as #amra0 sec .IE0 1-.555 tăbli*e

VIn timp ce perioada Bron!ului Fi)lociu iese la lumină0 deine tot mai eident cănara*iunea patriarhilor0 departe de a fi o crea*ie literară a perioadei regale0 con*ine foarte multe

amănunte a unor !ile foarte îndepartate0 cu mult înainte ca Israel să ină la e/isten*ă ca popor.Cea mai re!onabilă conclu!ie este că tradi*iile0 orict de multă eridicitate istorică ar aea0sunt într4adear foarte echi. Atunci cnd e/aminăm VtraditiileV istoria biblică< în luminadoe!ilor0 prima conclu!ie care se poate trage este că toate datele pre!entate0 numele de persoane 'i poestirile în'iruite0 toate î'i găsesc un corespondent autentic în mi)locul celui de4al doilea mileniu...V (3

umele persona)elor: umele persona)elor din nara*iunea patriarhilor se regăsesc perfect în societatea descrisă de documentele din Fesopotamia 'i alestina0 în special printre popula*ia amorită. De e/emplu: umele de Iacob apare într4un te/t din sec.al EIII4lea0 canumele unui prin* hi?sos0 ct 'i în lista lui Hutmoses III0 din sec. al E4lea. umele Aramapare în te/te babilonene0 ct 'i în He/tele blestem. ahor apare în te/tele de la Fari0 canumele unui ora' a?hur< din apropierea ;aranului0 ca în 6en. 2%015. He/te mai recenteasiriene0 cunosteau numele de ahor0 Herah 'i #erug. umele fiilor lui Iacob apar în He/telede la Fari0 precum: Beniamin0 Uabulon0 6ad0 Dan 'i A'er.V(% illiam J.Albright în lucrareasa0 TJrom the #tone Age to ChristianitN90 spune:V7ocalitatea ahuru< se pare că are cea maitimpurie atestare prin 1,(5 î.;r.0 acel ahor0 care era fratele lui Araam0 care s4a a'e!at în

(3 Bright0 Gohn0 idem, p. ,5.,,(% Ibidem0 p. ,$

(3



această cetate...&ste posibil0 desigur0 ca numele ceta*ii să reflecte numele întemeietorului ei.V((

Jără îndoială0 numele men*ionate în te/tele amintite nu sunt numele patriarhilor în'i'i0 dar neoferă o certitudine a faptului că patriarhii au migrat din !ona respectiă0 o !ona semitică dinFesopotamia. =n felul acesta nara*iunea patriarhilor repre!intă0 din acest punct de edere0multă autenticitate.

H.%.%. *biceiurile patriarhilor! Fulte din obiceiurile descrise în ia*a patriarhilor î'igăsesc e/plica*ia în practica acelor timpuri:

a. Adop*ia unui scla ca succesor pentru un cuplu fără copii. He/tele din u!i preci!ea!ă că0 dacă un cuplu fără copii a adopta un scla ca mo'tenitor0 în momentul cndor aea copii0 acesta a ceda drepturile de succesor fiului legitim.

b. Dacă so*ia legitimă nu are copii0 ea este obligată să ofere so*ului o înlocuitoare.Dacă0 în final0 so*ia legitimă are un copil0 roaba 'i fiul ei nu pot fi îndepartate. De aici re!ultăteama lui Araam de a41 alunga pe Ismael 6en.21015<. He/tele de la Alalah hitite< preci!ea!ă că0 dacă so*ia legitimă a aea un fiu0 acesta a aea dreptul de Vînti născutV0

chiar dacă fiul roabei a fost primul născut al patriarhului. 7egile referitoare la căsătorie0adop*ie 'i mo'tenire0 care erau larg răspndite printre toate popoarele din #emiluna Jertila0 î'igăsesc o oglindire perfectă în nara*iunea patriarhilor0 oferind un plus de eridicitateM

c. Fodul de ia*ă pastoral. atriarhii sunt pre!enta*i de Biblie ca ni'te seminoma!i0care nu 'i4au construit case0 nu de*ineau proprietă*i de teren0 cu e/cep*ia locurilor deînmormntare0 'i nu s4au a'e!at în ora'e0 cu e/cep*ia lui 7ot. &i au turme de oi0 ite 'i măgari0se a'ea!ă în prea)ma localită*ilor 'i între*in rela*ii foarte bune cu bă'tina'ii. Aceasta este în perfectă armonie cu practica timpului0 cnd popula*ia era împar*ită între: agricultori sedentari'i păstori seminoma!i0 mereu în căutarea unor locuri mai bune pentru turmele lor. Acest modde ia*ă este în perfectă armonie cu descrierile timpului oferite de oestea lui #inuhe 'i

He/tele de la Fari.H.%.'. Docuente din tipul patriarhilor !

a" Pictura de la eni 3a(an : Qn alt e/emplu foarte clar este tabloul din mormntullui Beni ;asan. e pere*ii mormntului au pictat un grup de 3 de semi*i0 care au a)uns pnăîn &gipt0 erau păstori cu turme de oi0 într4o estimenta*ie foarte bogată 'i colorată 'i0 probabilerau 'i me'te'ugari în prelucrarea metalelor. #emi*ii sunt picta*i att bărba*i0 femei 'i copii0 cuanimalele lor0 dar 'i obiectele lor0 printre care 'i instrumente de cntat. Hrebuie ca ace'tisemi*i să fi făcut o impresie att de mare asupra egiptenilor0 să fi fost un eeniment att de rar0înct a fost imortali!at pe peretele unui mormnt0 care datea!ă din sec. EIII " I î.;r. =n perioada respectiă Araam a a)uns pnă în &gipt0 astfel că se poate confirma posibiltateaunei asemenea călătorii.

b" <orJntul de la 3e@ron

Documentele arheologice: u aem documente arheologice directe despre ia*a patriarhilor 'i este normal0 deoarece ei nu au ridicat construc*ii stabile: case0 cetă*i0 fortifica*ii0care să rămnăM #ingurul document arheologic0 care poate fi inocat este mormntul

(( Albright0 J. illiam0 =rom the Stone Age to +hristianity, p. 23-.23,

(%



patriarhilor de la ;eron 6en.23.2(<. Arabii numesc acest loc : ;aram el halil " 7oculsfnt al celui iubit de Dumne!eu. Biblia spune că a fost o pe'teră. este această pe'teră0 de4alungul timpului0 s4a construit un monument. Fai înti regii hasmonei0 apoi Irod cel Fare aconstruit o structură impunătoare de -5 / 32 m0 descoperită temenos<. =n interiorul acesteiconstruc*ii s4au ridicat - cenotafuri0 care e/istau cu peste 155 de ani înainte de Irod0 ca

mărturii i!ibile e/terioare despre e/isten*a în interior a mormintelor.=n timpul bi!antinilor a fost amena)ată o biserică0 apoi arabii au amena)at o moschee0

iar crucia*ii din nou au transformat4o în biserică. Famelucii0 care au urmat au facut ultimeleadăugiri0 au ridicat două minareturi 'i au reconertit4o în moschee. =n pre!ent o parte dinclădire apar*ine ereilor0 care au amena)at o sinagogă0 iar o altă parte apar*inemahomedanilor0 care au aici o moschee. &ste unul din cele mai fierbin*i locuri din alestina0unde cele două popoare0 ereii 'i arabii î'i dispută0 cu multă iolen*ă0 dreptul asupra acestuimormnt.

=n perioada de domina*ie cre'tină0 călugării au coborat în interiorul grotei. &i ne4au

lăsat singurele descrieri despre ceea ce este în interior. =n prima cameră subterană0 spun că augăsit oasele a două persoane0 Araam 'i Isaac0 iar în a doua cameră au găsit oasele mai multor persoane. &i le4au cules cu gri)ă0 le4au spălat 'i le4au a'e!at într4un loc anume. Călugării auconstruit o scară pentru a facilita accesul i!itatorilor la grotă. Eestitul călător ereu0Ben)amin din Hudela 11,5<0 poeste'te că a cobort în interiorul pe'terii. După reocuparealocului de către arabii0 nimeni nu a mai coborat în interiorul pe'terii 'i tot ceea ce 'tim estedoar din descrierile anterioare.(-

c" $teLarii lui <are " ;aram ramet el4chalil " #anctuarul din dealul prietenului luiDumne!eu0 a'a este numit de către arabi un loc la 3 ?m nord de ;ebron0 pe margineadrumului ce duce la Ierusalim. =n pre!ent acest loc este împre)muit cu un !id echi de piatră0

prăbu'it în mare parte. =n interior se află ruinele unei fntni 'i ruinele altor clădiri. Irod aconstruit 'i aici un temenos0 romanii au amena)at un loc de închinare păgn0 &lena 0 mama luiConstantin a ridicat o biserică0 iar acum este doar o ruină. Hoată această preocupare datoritătradi*iei că aici a fost locul numit W #te)arii lui Famre X0 unde s4a a'e!at Araam 'i unde s4aîntlnit cu cei 3 îngeri.

d" 5JntJna patriarhilor

Qn alt monument din timpul patriarhilor este Jntna patriarhilor de la Beer4ea. umele însemnea!ă: Vfntna celor 'apteV0 sau Vfntna legămntuluiV. i are legatura cuAraam 'i rela*iile cu regele 6erarului 6en.21033 'i 2-01(433<. Aproape de malurile pruluiBesor0 la marginea ora'ului modern de astă!i se află un mic loc amena)at pentru turi'ti. Qntamarisc bătrn aminte'te de tamariscul plantat de Araam0 în curte sunt două fntni0 desprecare se pretinde că au fost săpate de Araam 'i respecti Isaac. u e/istă nici o probăarheologică clară despre datarea lor0 în afara de tradi*ie.

e" 5JntJna lui Iacob de la $iche

(- 6onen0 >i?a0 Biblical /oly laces, p. $43

((



&ste o fntnă săpată în stncă0 la ctea sute de metri de anticul #ichem 'i are 220( m.adncime. u se poate stabili echimea0 nici cine a săpat4o0 ca în multe alte locuri0 doartradi*ia este cea care sus*ine că aceasta este fntna săpată de Iacob. Al doilea eenimentimportant este în oul Hestament0 cnd aici s4a oprit Isus 'i a orbit cu femeia samariteanca

Ioan %0 -<. Ioan0 autorul acestei relatări preci!ea!ă că locul se nume'te W Jntna lui Iaco X0dnd autoritate tradi*iei. Cre'tinii au construit încă din sec. al IE4lea o biserică0 care a dăinuitde4a lungul timpurilor cu icisitudinile de rigoare: distrusă4refăcută. =n pre!ent s4a construit omărea*ă biserică ortodo/ă rusă0 terminată de curnd 255(<0 care înglobea!ă 'i echea bisericută0 construită chiar deasupra fntnii. =n fa*a altarului se află fntna lui Iaco. =naceea'i !onă0 la numai 142 ?m se află mormntul lui Iosif0 o mică clădire4sinagogă cu uncenotaf în interior 'i doi stlpi afară0 simboli!nd pe cei doi fii: &fraim 'i Fanase. Acestmormnt aflndu4se pe teritoriul administrat de arabi a constituit teatrul unor lupte 'i ărsăride snge de multe ori în timpul conflictelor actuale.

f" A@raa şi <elhi(edec 4 Fu!eul din Ierusalim păstrea!ă un basorelief0 fără

preten*ie de autenticitate 'i fără o echime apreciabilă0 care îl repre!intă pe >egele4reot alIerusalimului0 Felhisedec ie'ind înaintea lui Araam cu pine 'i cu in. Hotul este luat dinistoria Bibliei 'i nu are nici o aloare de document.

Dumne!eu a declarat în !ilele lui Araam: Welegiuirea amori*ilor încă n4a a)uns lacapătM =ncă nu sosise timpul pentru a se permite distrugerea lor. Aici putem edea îndelungarăbdare a lui Dumne!eu. Amori*ii erau ni'te du'mani ai legii lui Dumne!eu0 ei nu credeau în&l că este iul 'i adeăratul Dumne!eu0 dar printre ei erau ctea persoane bune0 de dragulcărora Dumne!eu le4a mai acordat har. &l i4a răbdat mult0 încă ctea secole0 pnă cndIsraeli*ii s4au întors din &gipt în *ara promisă. Acum amori*ii erau că!u*i din faoarea diină.&i au suferit în final calamită*i din cau!a nerespectării legii lui Dumne!eu.V (,

.0.0. ron6ul tJr6iu )&odul şi cucerirea +anaanului

erioada aceasta se întinde peste mai bine de (5 de ani0 de la 1%%( pnă la 135 î.;r.#unt relatate cele mai măre*e acte ale interen*iei lui Dumne!eu în faoarea poporului #ău.Acum se formea!ă un nou popor0 poporul Israel0 poporul legămntului0 pe o cale cu totul

diferită de cea clasică a întemeierii popoarelor. u are loc nici o luptă de eliberare din robie0nu e/istă nici o bunăoin*ă0 sau tratat mutual de în*elegere0 dar e/istă 15 doe!i eidente aleinteren*iei lui Dumne!eu 4 plăgile 4 e/istă minunile de la Farea >o'ie0 Iordan0 Ierihon0 etc+e/istă manifestarea lui Dumne!eu de la #inai care a condus la alcătuirea unui sistem deînchinare special. uternicele cetă*i canaanite au fost ocupate iar Israel se stabile'te ca poporîn *ara lui. #eminomadismul încetea!ă0 robie este ridicată0 poporul de păstori deine un popor'i de agricultori0 care intra în randul marilor popoare ale antichită*ii.

(, hite0 6. &llen0 )eview and /erald, 86 iul.8<7>

(-



Hoate aceste eenimente depă'esc cu mult făga'ul normal al eenimentelor0 'i deaceea oamenii necredincio'i nu le pot crede0 ei neagă această istorie 'i o trece în rndullegendelor. Dorim să demonstrăm0 att ct se poate demonstra0 că istoria aceasta repre!intă o pagină reală din trecutul omenirii0 'i nu o legendăM Dacă putem proba istoricitatea acestor

eenimente0 atunci toată Biblia con*ine mesa)e clare0 îmbinate între ele0 care au o nouăaplica*ie asupra poporului lui Dumne!eu din toate timpurile. Istoria aseasta ne fascinea!ă0 ne prooacă 'i ne responsabili!ea!ă .

&/istă foarte multe Vpoe'tiV legate de aceste mari eenimente. Ful*i scriitoriinentii au VnăscocitV fel de fel de documente0 au găsit urme0 fotografii0 etc. care sus*in ei0in să probe!e cu e/actitate aceste eenimente. &ste imperios necesar să selectăm 'tirile0 'i săfolosim doar pe cele autentice. Doar adeărul ne poate a)utaM oi nu aem neoie să inentăm poestiri frumoase0 dar trebuie să căutam probele autentice.

.1.0. )&odul

&/odul este bine fi/at în timp de către istoria biblică. =n 1 >eg.-010 citim: VIn al patrusuteleaop!ecilea an după ie'irea copiilor lui Israel din *ara &giptului0 #olomon a !iditcasa Domnului0 în al patrulea an al domniei lui peste Israel0 în luna Ui0 care este luna adoua.V Anul al patrulea al lui #olomon este anul -- î.;r.0 ceea ce face ca &/odul să fie înanul 1%%(0 sau 1%%- î.;r. Informa*ia biblică este sus*inută cu o mul*ime de argumente istorice'i arheologice0 cu toate acestea mul*i oameni de 'tiin*ă nu acceptă data e/odului în sec. E 'inumai în sec. III. AU# socote'te data e/odului în sec. E 'i are următoarele argumente.entru aceasta primul lucru este să cunoa'te faraonii din perioada respectiă. #ă urmărim listafaraonilor egipteni:

.1.1. Dina(tia a M?IIIa )gipteană!1. Amosis ..... . 1(,5 " 1(%- 4 Jaraonul care nu cuno'tea pe Iosif.2. Amenhotep I. 1(%- 4 1(2- 4 Aron41(2$ "se na'te

3 .Hutmose I..... 1(2- 4 1(12 4 Foise4 1(2-4 se na'te%. Hutmose II. ... 1(12 " 1(5% 4 #o*ul lui ;atsebsut(. ;atsepsut ..... 1(5% 4 1%$3 4 Juga lui Foise 4 1%$--. Hutmoses III. . . 1(5% " 1%(5 4 Jiul lui Hutmose II 'i rialul lui Foise,. Amenhotep II. . 1%(5 " 1%2( 4 Intoarcerea lui Foise 4 1%%- 4 &/odul$. Hutmoses IE. . . 1%2( " 1%1, 4 Jratele întiului născut mort în plaga a 4a. Amenhotep III. .1%1, 4 13, 4 Iosua 4 începe cucerirea Canaanului0 1%5(l5.I?naton . . . . . 13,413-2 4 Hablitele de la Hel el Amarnall.#men?ha?arre . . 13-% 4 13-1

12.Hutan?amon . . . 13-1 4 13(2 13.Ai........... 13(2 413%$ 1%.;orembeb ..... 13%$ 4 1325

.1.2. Dina(tia aMIMa

I. >amses I. ....... 13254131$

(,



2. #eti I. .......... 131$4135%3. >amses al II4lea . 135% 4 123-%. Femefta ........ 123- 4 1223 1<Cnd s4a născut Aaron0 cu trei ani mai dereme0 nu e/ista decretul de uciderea

pruncilor0 dar cnd s4a născut Foise0 acest decret e/ista0 re!ultă că noul faraon a impus

această lege0 acesta era Hutmose I0 tatăl lui ;atsebsut..1.%. 3atşeb(ut0 singura femeie4faraon0 'i una din cele mai puternice personalită*i din

istorie0 se pare că a fost mama adoptiă a lui Foise. &a nu a aut copii0 după cum nici tatăl einu a aut copii de parte bărbătească. &i au inentat poestea na'terii miraculoase a lui;atsebsut0 aceasta apare pe monumentul templului ei mortuar0 ca fiind fiica lui ;a*or0 asasfntă0 suge la această acă0 pentru a facilita ascensiunea ei la tron.($ Hot la fel a procedat 'i cuFoise fiind socotit ca un dar al ilului 'i a intereneit pentru anularea decretului de ucidere acopiiilor erei.

.1.'. Tuto(e( al Illlea a fost cel mai puternic faraon din dinastia sa0 el a fost

rialul lui Foise. =n acela' timp preo*ii !eului Amon din Heba era cei mai puternici0 'i probabil Hutmose a colaborat cu ei pentru îndepartarea lui Foise0 fiul adopti a lui ;atsebsut0iar el era fiul fostului ei so*0 Hutmose al II4lea aut cu o concubină. Hoate aceste rela*iiînclcite de la curtea faraonilor0 care tre!eau inidie 'i lupte pentru putere0 precum 'i faptul cănumele lui ;atsebsut a fost ulterior 'ters de pe toate monumentele0 oferă un tablou foarte real pentru descrierea Bibliei. Doar un persona) att de puternic 'i influent putea iola decretul luiJaraon tatal ei< 'i putea inoca istoria na'terii acestuia din il Foise 4 scos<0 pentru că 'i eaaea o poeste asemănătoare. &/ilul lung0 de %5 de ani al lui Foise poate fi e/plicat doar prindomnia lungă a lui Hutmose0 pnă la 1%(50 'i abia după aceea el s4a putut întoarce însiguran*ă0 1%%,0 eentual 1%%-. Doar Hutmose al III4lea a domnit destul de mult0 peste 35 deani0 ca să poată e/plica lungul e/il al lui Foise din &gipt.

.1.H. Două argumente puternice aem în faoarea lui Amenhotep al II4lea ca fiindfaraonul e/odului:

1. &l este primul faraon din Dinastia a EIII4lea care 'i4a mutat capitala de la Heba0 pe ilul superior0 &giptul de sus0 la Femfis0 pe ilul inferior0 foarte aproape de 6osen0 de loculunde locuiau ereii. Aceasta apropiere de 6osen face mult mai u'oară întlnirile dintre Foise'i Aaron cu faraon.

2. He/tul de pe stela de la 6hi!eh0 a'e!at alături de sfin/ul uria' de către Hutmose alIE4lea0 urma'ul lui Amenhotep II pe tronul &giptului. Acest te/t a fost comentat de mul*iistorici0 printre care Games B. ritchard în Ancient ear &astern He/ts >elating to the ldHestament0 rinceton QniersitN ress0 1((0 pag.%%.(

&ste în spiritul timpului de a nu aminti eenimentele negatie din istoria lor. Ho*ifaraonii apar în portrete ca ni'te fiin*e perfecte 'i foarte frumoase0 doar A?enaton0 faraonulrebel0 este singurul care apare în portrete în înfă*i'are reală0 cu defecte. =ntr4o lume a 'tirilorcen!urate 'i retu'ate0 este normal să nu aem documente despre &/od 'i moartea întilor

($ Carpiceci0 Alberto Carlo0 Art and history o# Egypt, p. 15( Ferrill0 &ugene0 ?ingdom o# riests, p. -3

($













Cucerirea Canaanului nu are numai o implicatie istorica sau politica0 pentru a susfineanumite te!e sau altele+ ea are si o implicatie spirituals profunda. entru ereii religiosi0Canaanul este tara oferita lor de Dumne!eu0 si sunt gata sa faca once sacrificiu pentru aramane in ea.

In anul 2551 un grup de copii eei au fost rani*i intr4un atentat terorist din 6a!a. Hreicopii din aceiasi familie erau in spital0 cu multiple rani si cu picioare si maini taiate. Famacare il ingri)ea0 a fost intrebata: VDe ce nu a mutati din !ona 6a!a in alt loc mai sigur@V0 lacare a raspuns: VDumne!eu ne4a spus ca once loc pe care a calca talpa piciorului ostru0 a fial ostruV los. 103<0 noi am enit aici si nimic nu ne a da inapoiMV entru credincioisii .H.cucerirea Canaanului are o semnificatie si mai importanta0 aceasta repre!inta iagaduintaCanaanului ceresc 0 care ramane inca alabil &.%0<

O.0.0. )poca fierului> partea I. B +i@ili6aţia i(raeliană>Iuda şi Ieru(aliul

&poca fierului cuprinde perioada care începe cu anul 1255 'i se termină cu anul ($-î.;r. =nceputul acestei perioade este dat de arheologie 'i este apro/imati0 deoarece în )urulacestei date se consemnea!ă o schimbare în materialul cultural din straturile arheologice.

Ceramica canaanită a bron!ului tr!iu dispare 'i apare un nou timp de ceramică0 sistemulurbanistic al cetă*ilor0 arhitectura caselor 'i fortifica*iile se schimbă0 din stratul arheologiclipsesc oasele de porc0 toate aceste date au condus la părerea că asistăm la trecerea de la oepocă la alta. Canaani*ii dispar iar ereii 'i4au conturat propria lor identitate. Ce s4a întmplatcu ereii în ultimii 255 de ani0 de la 1%550 cnd a intrat în *ară 'i pnă în pre!ent@ De ce nuaem un material cultural deosebit de cel al locuitorilor Canaanului@

-%



>ăspunsul poate fi următorul: &reii au fost un popor de seminoma!i0 păstori0 carecălătoreau în transhuman*ă dintr4o !onă în alta 'i locuiau în corturi. Cnd au părăsit &giptul einu erau dect o masă de sclai de!organi!a*i0 care au luat cu ei obiecte0 ase0 haine0 unelte 'iarme de la egipteni0 ei nefiind me'teri în confec*ionarea lor. Cnd au a)uns în Canaan abiaatunci au început să se stabili!e!e într4un loc 'i să îne*e practicarea agriculturii. Cu

certitudine că au continuat să folosească uneltele 'i asele produse de către canaani*i încămult timp. Chiar raportul biblic abundă de acu!a*ii că 8nu au nimicit pe canaani*ii carelocuiau la...9 după multe conflicte cu ace'tia0 canaani*ii sunt în sfr'it nimici*i. &ident căîntre timp ereii au început să lucre!e pămntul0 să practice anumite meserii 'i să deinăspeciali!a*i pe diferite ramuri. După apro/imati 255 de ani ei s4au desprins total de toateelementele specifice canaani*ilor 'i au creat propriul lor stil0 model 'i marcă culturală în ase0unelte 'i urbanism.

=n această perioadă pe coasta mării s4au a'e!at filistenii0 care au deenit principaliidu'mani ai ereilor 'i timp de ctea sute de ani a pus la grea încercare e/isten*a lor. =naceastă perioadă e/istă doe!ile arheologice a sute de mici a'e!ări rurare e/istente în !ona

semin*iilor lui Fanase0 &fraim 'i Beniamin0 iar în !ona muntoasă a lui Iuda multe din acestea'e!ări rurare s4au transformat în ora'e fortificate. 6ăsim aici doada eidentă a sedentari!ăriiereilor0 trecerea de la o ia*ă de păstori seminoma!i0 la ia*a de agricultori 'i crescători deite. #4a gasit pe Funtele &bal o structure de piatra0 care a fost interpretata ca fiind altarulridicat de Iosua atunci cnd s4au retras acolo pentru rostirea binecuntării 'i a blestemului. =n )urul lui s4a ridicat în pre!ent o mică comunitate ebraică de erei religio'i.

Herasarea tuturor colinelor 'i a mun*ilor0 pentru a4i face posibili pentru agricultură+cistemele pentru pastrarea apei de ploaie 'i e/istenta silo!urilor pentru depo!itarea produselor0sunt catea doe!i eidente ale noului stil de ia*aM & o doadă eidentă că ereii nu aucucerit de la început cmpia0 deoarece canaani*ii locuiau acolo 'i aeau care de fier0 'i au fost

neoiti să e/ploate!e la ma/im !ona de munteM

O.1.1. Perioada fierului (e îparte în ai ulte etape!

&poca fierului I. A. 1255 " 11(5 4 ultimii )udecători&poca fierului I. B. 11(5 " 1555 4 >egatul lui #aul&poca fierului II. A. 1555 4 2( 4 >egatul unit sub Daid 'i #olomon&poca fierului II. B. 2( 4 ,25 4 Cele două regate0 pnă la căderea #amariei&poca fierului II. C. ,25 4 ($- 4 >egatul lui Iuda pnă la babiloneni

erioada este deosebit de frămntată în primii 255 de ani0 cnd au loc ina!iile popoarelor mării0 care ocupă ma)oritatea !onelor de litoral0 probabil 'i ace'tia au contribuit0 cao ultimă loitură0 la nimicirea canaani*ilor. Jilistenii0 care s4au a'e!at în cmpia litoralului0 lasud de rul Iarcon0 au adus propia lor cultură cu ase specifice ciili!a*iei miceniene.Jilistenii au introdus fierul 'i folosirea masiă a cărnii de porc în !onă ei fiind primii me'terifierari0 în timp ce ereii0 se pare0 au înă*at de la ace'tia meseria de a prelucra fierul.

-(



erioada de tran!i*ie 'i prima parte a fierului &.f. I. A.< se caracteri!ea!ă prin foartemulte a'e!ări0 cu sutele0 răspndite pe !ona de deal efelah< 'i munte. u*ine erau cetă*ilefortificate cu !iduri 'i por*i0 dar toate casele erau aran)ate în a'a fel0 una lngă alta0 ca săforme!e un !id de apărare. Qn alt element specific este terasarea dealurilor 'i a mun*ilor pentru a4i face propice agriculturii0 deoarece locurile bune erau încă sub stăpnirea

canaani*ilor0 8care locuiau în cmpie9. entru a re!ista în timpul secetei erii0 ereii auconstruit foarte multe cisterne de apă0 i!olate cu un mortar impermeabil0 unde păstrau apa de ploaie. Aceste elemente sunt specifice ciili!a*iei israeline care s4a adaptat condi*iilor pe carele4au aut.

O.1.2. +eraica!

=n manufacturarea ceramicii se poate obsera o continuitate de la forma aselorcanaanite spre cele ereie'ti0 dar ceea ce dispare este coloritul e/agerat 'i mul*imea de formeornamentale aplicate pe ase. &poca fierului se caracteri!ea!ă printr4o nouă formă a asului0cu bu!a total diferită0 prin suple*e 'i simplitate. #e găsesc foarte pu*ine figurine cultice0 a'ere0

sau figuri de bou0 ceea ce confirmă acu!a*iile profe*ilor că0 ereii au continuat să se maiînchine la !eii canaani*i. 7a ceramică se poate consemna cu claritate cele trei tipuri de ase degătit0 specifice fiecărei subdii!iuni0 cu elemente foarte bine conturate. Apar asele de păstrare4transport0 a'a !isele amfore0 destul de sub*iri 'i înalte0 dintre care cel mai cunoscut 'i puternic as este cel de ;a*or0 numit 8sosici )ar90 în care se e/porta ulei de măsline sau in întot ba!inul Fediteranei. =n regatul de sud al lui Iuda se răspnde'te un alt as de păstrare0numit 8la mele?90 deoarece aea pe mner imprimate aceste cuinte0 care însemnea!ă 8pentrurege90 adică apar*inea depo!itelor regale de păstrare a alimentelor pentru momente de cri!ă. =n perioada aceasta se de!oltă în #amaria0 capitala regatului de nord cel mai mare atelier deceramică0 care a scoate un tip de ceramnică0 de foarte bună calitate0 de culoare portocalie0numită 8#amaria Lere "marca #amaria9.

,.1.3. 5ortificaţiile!

erioda fierului0 mai ales fa!a II 'i III0 se caracteri!ea!ă prin puternica fortifica*ie acetă*ilor israeliene. Amenin*a*i tot mai des de marile puteri în ascensiune0 precum Asiria0&giptul0 #iria 'i Babilonul0 ereii au fost neoi*i să4*i întărească puternic cetă*ile. Dacă în prima perioadă0 sec. 0 au construit !iduri ca!emate în principalele cetă*i0 precum Ierusalim06he!er0 Feghido 'i ;a*or0 #amaria0 în sec. I4EII0 le4au înlocuit cu !iduri masie din pietrecompacte0 groase de 243 m 'i uneori chiar de , m0 precum !idul cel gros de la Ierusalim.Uidurile groase0 masie0 din blocuri de piatră mari sunt un răspuns la berbecii de spart !iduriinenta*i de armatele asiriene. or*ile cetă*ilor dein elementul central dintr4o cetate0 ele suntmasie0 o construc*ie de 1( / 25 m cu trei camere pe o parte 'i trei pe altă parte 'i două turnurifortificate în fa*ă. 6ăsim astfel de por*i în marile cetă*i0 precum Ierualim0 6he!er0 Feghido0;a*or0 dar 'i la Dan0 Dor0 Afec. &le sunt lucrate din pietre cioplite la col*uri 'i pe fe*ele principale 'i din pietre brute în interior. =n pu*ine ca!uri se mai folosesc fortifica*ii tip glacis0adică al de pămnt cu paa) de piatră.

O.1.'. +on(trucţii publice!

--



Apar tot mai multe palate în marile ora'e0 precum: 7achi'0 6he!er0 Feghido0#amaria. &re erau construite de către regi0 att ca palate personale0 pentru timpul cnd eneauîn i!ită. alatul din #amaria a fost întradeăr placat cu filde'0 deoarece pe ruinele lui s4augăsit multe cioburi din plăcu*e de filde'. #nt bine păstrate palatele de la Feghido. Deasemenea s4au construit mari maga!ii pentru alimente0 numite silo!uri. 7a Feghido silo!ul

este rutund0 construit într4o mare groapă în pămnt0 cu o scară care cobora în spirală pnă la ba!a lui. 7a ;a*or0 silo!ul este o construc*ie mare0 cu 2 rnduri de stlpi0 cu trei hale mari 'icu foarte multe ase mari de păstrare.

#istemele de alimentare cu apă0 probabil că în perioada aceasta au cunoscut cea maimare de!ooltare. #unt lucrări foarte mari0 care au necesitat o for*ă de muncă foarte mare 'i ospecili!are de e/cep*ie. amenii de atunci au trebuit să identifice sursa de apă 'i să reu'eascăsă sape tuneluri subterane direct spre această sursă. Aem astfel de sisteme la ;a*or0 laFeghido0 6he!er0 6abaon 'i la Ierusalim. &le aeau rolul de a asigura aproi!ionarea cu apăchiar 'i în timpul asediului. Ierusalimul a construit în plus 'i tunelul lui &!echia.

,.1.(. <etalurgia!

&ste perioada cnd fierul este folosit din plin. #4au găsit foarte multe îrfuri de săge*i'i de lance folosite în bătălie0 mai ales din ultimele bătălii cu asirienii 'i cu babilonenii0 elefiind la ba!a !idului de apărare a cetă*ii0 acolo unde au că!ut în timpul luptei. Hopoare din fier'i alte obiecte din fier s4au găsit. De asemenea continuă să se folosească bron!ul0 mai ales înturnarea !eilor 'i a altor obiecte de o oarecare aloare.

O.1.. *biectele de podoabă!

#e folosea mult filde'ul0 pentru obiecte fine0 precum casete0 sculpturi în filde' dediferite forme umane 'i placarea unor palate0 precum cel de la #amaria. adeărată colec*ie

de obiecte din filde' s4a găsit la Feghido 'i la #amaria. #4au găsit plăcii de aur 'i statuete dinaur care repre!entau !eită*ile timpului0 mai ales !eitatea feminină A'era0 dar 'i o !eitatesincretistă0 care repre!enta pe Isis a egiptenilor cu elemente canaanite. Cea mai cunoscută este placa de la 7achi' care repre!in*ă o !eitate feminină.

,.1.,. Docuente (cri(e!

De o mare aloare sunt documentele scrise. &le apar încă din sec. 0 ceea cedemonstrea!ă că ereii cuno'teau scrisul0 aeau de)a o e/perien*ă bogată în compunerea 'iredarea în scris a ideilor. Documentele găsite sunt o doadă că în timpul acesta s4a putut scriecăr*ile Bibliei0 a'a cum pretind autorii lor. 7ipsesc scierile monumentale pe !idurile templelorsau palatelor0 lucrul acesta este e/plicabil0 deoarece ereii nu aeau dreptul să facă astfel descrieri. #unt ctea inscrip*ii de mare aloare în piatră0 precum: Calendarul de la 6he!er0#tela Foabită0 Inscrip*ia #iloamului0 #tela de la Dan sau inscrip*iile de pe morminte. #untapoi o mul*ime de inscrip*ii pe dierse obiecte0 pe filde'0 pe ostraca0 sau pe plăcu*e de argint.7a aceste documente se adaugă mul*imea de sigilii0 fie pe piatră0 bron!0 sau pămnt ars0 a'anumitele 8bule9. Ful*imea de documnte scrise in să confirme istoricitatea Bibliei 'i le omtrata pe rnd în următoarele paragrafe.

-,



Documentele scrise 'i de!oltarea fără precedent a regatului lui Israel din timpul luiDaid 'i #olomon0 cnd s4a scris foarte mult din căr*ile Bibliei0 scoate în eiden*ă aloarea'colilor profe*ilor înfiin*ate 'i conduse de #amuel. amenii pregăti*i în acele 'coli au fostresponsabili de marile reali!ări culturale din secolul .

O.2.1. Ieru(aliul capitala lui I(rael

Ierusalimul a fost printre ultimele cetă*i canaanite cucerite de israeli*i. De'i aemrelatarea din Gud. cap 1 despre cucerirea Ierusalimului de către Iuda0 la fel ca multe alte cetă*icanaanite0 'i Ierusalimul se pare că a fost reocupat de canaani*ii4iebusi*i 'i a rămas o enclaăcanaanită în mi)locul lui Israel0 între semin*iile lui Iosif0 Beniamin0 &fraim 'i Iuda. #e pare că pe toată perioada )udecătorilor au între*inut rela*ii bune unii cu al*ii. Daid este cel carecucere'te Ierusalimul. Daid0 care a fost un mare om politic0 religios 'i de cultură0 a intuit po!i*ia strategică a Ierusalimului. După ce a domnit 'apte ani la ;eron0 el î'i dă seama că po!i*ia0 de la marginea regatului0 este nefaorabilă pentru a deeni capitala tuturor ereilor.

rice altă localitate ar aea inconenientul apar*inerii uneia sau alteia dintre semin*ii0 situa*iicare ar fi creiat probleme. Iebusul0 care era o localitate neutră0 centrală0 a'e!ată intre cele douămari semin'ii riale0 era ideală. Acesta a fost motiul care 14a determinat pe Daid să4'i mutecapitala la Ierusalim.

O.2.2. *felul 4 Cetatea Iebus era a'e!ată pe corni'a stncoasă a felului0 Daid ae/tins cetatea spre nord0 construind fortifica*ia Filo0 palatul său 'i un nou !id de fortifica*ie.e panta răsăriteană a felului se găsesc două rnduri de fortifica*ii0 la c*ia metri una dealta0 care sunt atribuite iebusi*ilor 'i respecti israeli*ilor. fortifica*ie numită V!idultreptelor90 se pare că forma !idul de spri)in pentru ceea ce a fost palatul lui Daid. Filo are osemnifica*ie necunoscută0 dar se crede ca este echialentul lui VAcropoleV 4 din limba greacă0

'i ar repre!enta fortifica*ia păr*ii mai înalte a felului. =n pre!ent 255$< se fac lucrări decercetare în !ona platului lui Daid 'i s4au găsit urmele !idurilor acestui palat.

O.2.%. +on(trucţiile lui $oloon! #olomon a e/tins cetatea construind în continuarea pantei felului0 spre nord0 palatele sale 'i Hemplul Domnului. Astfel aem o ase!are în treptea întregului ora': în partea cea mai de )os0 se afla ora'ul propiu4!is+ apoi urmea!ă !ona palatelor regale0 iar în partea superioară se găseste Hemplu. De aceea în toate e/presiilefolosite de Biblie0 atunci cnd se merge la Hemplu0 se spune: Ve urcam la Casa DomnuluiV Martea de nord era singura parte neprote)ată natural 'i e/pusă pericolelor0 de aceea această parte a trebuit să fie puternic fortificată. Aici se găsea Hemplul0 iar după el una din puternicelefortifica*ii. Din construc*iile lui #olomon ne ne4a ramas practic nici o urmă. Att de multele

demolari 'i reconstuctii0 din toate epocile0 a facut ca urmele primelor construc*ii să se piardăîn timp. &/istă în col*ul de sud4est al ruinelor felului0 lngă 'oseaua modernă de astă!i0ctea !iduri echi0 la 243 m adncime0 care ar putea fi din construc*iile ciile0 ane/e palatuluilui #olomon.

O.2.'. $i(teul de apă al Ieru(aliului!

a" I6@orul 7hihon este singura sursă de alimentare cu apă din toată !ona0 pe o ra!a de peste ( ?m. in )ur. #e găseste de ersantul răsaritean al felului0 aproape de ba!a muntelui 'i

-$



în afara !idurilor de aparare a cetă*ii. I!orul are o caitate în interior0 unde se colectea!ă apa0'i apoi iese afară din stncă. Curgerea apei este intermitentă0 cu perioade de 354%5 min. decrestere a debitului la un interal de %4- ore. De aici ine numele de 6hihon 4 ăalniculM

b" $chiftul lui 4arren. oarta numele descoperitorului său0 capitanul engle! Charles

arren. &ste format dintr4un pu* ertical de %4( m. urmat de un tunel oblic0 paralel cu pantamuntelui0 lung de reo 3- m. 'i un nou put ertical0 adnc de 1- m. care a)unge pnă lai!orul de apa 6hihon0 din interiorul muntelui0 care se adună într4o bolboană. rin acestsistem subteran0 locuitorii cetă*ii puteau trece în afara !idurilor cetătii 'i să scoată apa dini!or0 fără să fie ă!u*i 'i e/pusi prime)diei. Arheologul ierre Eicent a făcut arfirma*ia căacesta a fost mi)locul prin care oamenii lui Ioab au intrat în cetate 'i au cucerit4o+ acesta fiindVcanalulV în care a !is Daid să fie arunca*i to*i orbii 'i 'chiopii. 2 #am.(0$<

c" +analul $iloaului0 repre!ită o nouă etapa a sistemului de alimentare cu apă aIerusalimului. robabil ca a fost construit în timpul regelui #olomon. Acest canal mergea att prin e/terior0 ct 'i prin stncă0 cale de 1(5 de metri. Din el erau irigate grădinile împăratului

din Ealea Chedronului0 iar apoi apa era colectată într4un re!eror e/terior de la confluen*aChedronului cu Ealea lui ;inom.

d" Tunelul lui )6echia 4 Deoarece acest sistem era ulnerabil0 fiind în afara cetă*ii0regele &!echia0 în timpul ina!iei asiriene din anul ,510 a construit un nou canal4tunel0 princare a trecut apa de pe ersantul răsăritean0 pe cel apusean0 străpungnd stanca felului.7ucrarea a fost o mare reali!are inginerească0 deoarece tunelul nu este în linie dreaptă0 ci'erpuitoare0 lucrarea a început de la ambele capete0 iar lucrătorii s4au întlnit la mi)loc0 cu odeiere de doar un metru 'i cea. 7ocul de întlnire a fost marcat de o inscrip*ie în peretelecanalului0 numită: VInscrip*ia #iloamuluiV0 care se găseste acum în Fu!eul din Instambul. 7acapătul canalalului s4a construit un mare ba!in pentru colectarea apei0 numit: V#căldătoarea

#iloamuluiV. Ioan 0,<

O.2.H. 5ortificaţii şi ca(e iportante !

a" idul cel gro( al lui )6echia 4 =n timpul lui &!echia foarte mul*i israelieni s4aurefugiat la Ierusalim 'i au construit un nou cartier pe muntele de est0 dar care nu era apărat deun !id. =n fa*a ina!iei asiriene0 &!echia s4a ă!ut neoit să construiască un puternic !id deapărare0 care a plecat de la Hemplu spre est0 a urcat pnă pe arful Funtelui de Eest0 'i acoborat prin Ealea lui ;inom. Acesta s4a numit Vrimul !idV0 sau Uidul lui &!echia0 se poateedea 'i astă!i pe o lungime de -( m. Are o grosime de , m. 'i se estimea!ă o înal*ime de $m. Uidul a VcălcatV o casă0 care a rămas )umătate în interior 'i )umătate în e/terior0 găsindu4'io împlinire e/actă în cuintelor lui Isaia din 22015: Vumăra*i casele Ierusalimului 'i lestrica*i ca să întări*i !idulMV

b" +a(a lui Ahiel se găse'te tot pe panta răsăriteană a felului0 la ba!a !iduluitreptelor. &ste foarte importantă0 pentru că ne oferă arhitectura e/actă a unei case de locuit din

-



perioada respectiă. &ste o casă cu patru camere0 cu o curte interioară0 cu patru piloni pentruspri)inirea unui posibil eta). &lementul deosebit de interesant este o Vpiatră de CV0 care aratăgradul de ciili!a*ie. &/ista canali!are 'i sisteme foarte bune de igienă. 7ngă această casa s4agăsit o altă casă arsă0 cu brnele încă imcomplet arse0 probnd te/tul biblic care spune că ebucadnetar a pus foc caselor Ierusalimului 2Imp.l(0<

c" +a(a (igiliilor 4 Cu o terasă mai )os de Casa lui Ahiel se află un loc unde au fostgăsite un număr de (3 de sigilii de pămnt0 numite VbuleV0 folosite pentru a sigila acteleoficiale: contracte0 căr*i0 scrisori etc. =n focul care a distrus cetatea toate acele acte au ars0 darsigiliile de pămnt s4au întărit 'i mai tare0 deenind cărămidă. &le poartă numele a diferi*iVnotariV 'i oameni oficiali ai timpului0 printre care V6hedalia 'i Baru?0 fiul lui eriiaV. Acestesigilii sunt o probă eidentă a autenticită*ii căr*ii lui IeremiaM

d" Docuent de(pre teplu Inscriptia VCasa DomnuluiV de pe o rodie 4 In Fu!eulIsraelului se afla o rodie e/ecutata din fildes0 cu urmatoarele dimesiuni: Inal*imea 4 %3 mm.Diametru 421 mm+ si o gaura pentru prinderea intr4un bat de 1( mm. adancime.e corpul

acestui fruct0 rodia era o inscriptie0 in parte pierduta. Hradusa si interpretata.0 pentru partealipsa ar putea fi astfel: VApartinand Hemplului Domnului0 sfintenie preotilorMV Dupainterpretarea paleografica0 scrierea apartine mi)locului sec. Al Elll4lea. Astfel de rodii eraufolosite pentru ritualul de la Hemplu0 era un fruct des repre!entat in obiectele de la templu.&ste singura doada arheologica despre e/istenta rimului Hemplu0 deoarece se face referire precisa la e/isten*a lui in acea epocaM

O.2.. <orintele!

a" <orJntul lui =ebna 4 =n .alea Chedronului sunt multe morminte din perioadarimului Hemplu. &le au un stil specific0 fiind formate dintr4o camera centrală0 camere

laterale0 cu banc de piatră0 cu loca'uri speciale0 unde sunt a'e!a*i mor*ii0 'i cu unVrepo!itoriuV0 depo!it pentru colectarea rămă'i*elor. e fontispiciul unuia dintre mormintesunt scrise cuintele: Vu e*i găsi aici nici aur0 nici argint0 ci doar oasele mele 'i ale roabeisale. Blestemat sa fie cine le a tulbura linisteaMV Dupa numele care apare cu anumite literelipse0 se crede ca este mormntul administratorului #ebna din Isaia 2201(.

b" <orJntul regilor lui I(rael 4 =n grădina mănăstirii dominicane din Ierusalim s4au găsit două morminte0 foarte laborioase 'i mari0 cele mai mari morminte construite în stilulacestei perioade0 'i care au fost interpretate ca fiind mormintele regilor lui Israel. =n aceea'icaitate0 călugării dominicani au amena)at 'i ei un cimitir pentru cei mai ilu'trii profesori dela &cole Biblice. Formntul este format dintr4o camera mare0 cu o fereastră în taan0 pentruiluminare 'i cu multe camere mici pe toate laturile ei. =n fiecare cameră erau amena)ate ctetrei locuri pentru mor*i0 'i cte un depo!it pentru re!iduri. cameră mortuala are sarcofagii0ceea ce crede că era pentru regi. =n morminte s4au găsit peste 1(555 de fragmente de oaseumane0 care continuă să fie cercetate de speciali'ti antropologi. =ntr4o perioada de la începutulsec.0 ereii eneau în număr mare să se roage la acest mormant0 iar unii rămneau 'i pestenoapte în interiorul lui. #itua*iile acestea au creat o tensiune cu călugării0 pnă cnd treptat0treptat0 mormntul s4a închis pentru i!itare.

,5



c" etef 3ino inecu@Jntarea Aaronică din mormintele de la etef4;inom 4 Aufost descoperite două suluri de argint în anul 1$5 la est de Ierusalim0 la 50( ?m. de !idurilecetă*ii0 în stncile de lngă Biserica #f. atric. rintre multe obiecte de ceramică0 metal 'i oaseumane0 s4au găsit două suluri mici de argint: cel mare and dimensiunea de , / 2, mm.0 iarcel mic de 3 / 11 mm. Anali!ele au arătat o puritate de K argint. =n placa cea mare s4a

găsit o scriere0 pe 1$ rnduri0 reali!ată prin !griere cu un metal ascu*it0 un rnd era lipsă. =ntotalitate s4au putut decifra $( de litere. e placa cea mică s4au găsit 1% rnduri0 din 1$e/istente original0 cu un total de (3 de litere0 care au putut fi identificate. După forma literelor'i a scrisului s4a putut data cam din sec. al Ell4lea î.;r. #pre surprinderea speciali'tilor0 te/tulînscris era binecuntarea aaronică din um.-02%42-

Aceste trei ersete din Biblie0 găsite pe foile de argint de la etef ;inom0 între 1,$41$20 sunt cele mai echi documente arheologice biblice descoperite pnă acumM Aceasteasunt din perioada ultimilor regi ai lui Iuda0 probabil cu cea înaintea profetului Ieremia. &steuna din cele mai puternice doe!i că Biblia era de)a scrisă0 era un iunctiune inainte de robia babiloneana0 deci se poate proba autenticitatea ei ca document istoric. Alaturi de sigiliile care

cuprindeau nume biblice0 inscriptia #iloamului0 care confirma cartea lui Isaia0 toate acestedocumente intaresc istoricitatea Bibliei.

erioada rimului Hemplu a fost cea mai glorioasa epoca din istoria >egatului luiIsrael. Doe!ile arheologice care ne4au ramas confirma eridicitatea afirmatiilor Bibliei.rasul lerusalim s4a e/tins de la 2555 de locuitori cati aea pe timpul iebusitilor0 la 3555 peremea lui Daid0 (555 in timpul lui #olomon si 2(.555 pe timpul lui &!echiel si dupa aceea.opulafia a crescut0 !iduri0 case0 morminte0 inscrisuri ne4au ramas si ne orbesc despre acele!ile.Istoria nu este doar o insiruire de eenimente0 ci are o filosofie a ei. rofetii acelor perioade au pre!is de!astrele care au enit0 au aratat cau!ele nenorocilor si continua sa ne

ofere adearata filosofie a istoriei. Depinde cum le primim noiM

9.0.0. )poca fierului> partea II. I(raelul de nord

=n anul 35 >egatul lui Israel s4a schindat0 partea de sud a deenit >egatul lui Iuda0 cusemin*iile Iuda 'i Beniamin0 and capitala la Ierusalim0 iar partea de nord0 cele 15 semin*ii

au format >egatul lui Israel. Istoria acestui regat a fost tumultoasă 'i de scurtă durată. Auurmat patru dinastii: Ieroboam0 Bae'a0 mri4Ahab 'i Iehu0 cu un total de 21 de regi pe o perioadă de 25 ani0 de la 35 pnă la ,22 î.;r. =n acest timp capitala a fost la Hir*a0 înFuntele lui &fraim0 la nord de #ichem0 iar apoi a fost mutată la #amaria0 unde a rămas pnă laocuparea ei.

rincipalele centre din >egatul lui Israel au fost: #amaria0 Feghido0 ;a*or0 Dan0 Betel0Afec0 #ichem. >egatul de ord0 al lui Israel a aut un teritoriu mai mare0 o popula*ie mainumeroasă0 dar a aut o istorie mai !buciumată 'i mai tristă. A cunoscut două perioade de

,1



glorie0 prima în timpul lui Ahab 'i a fiilor lui0 $,-4$%10 iar a doua în timpul lui Ieroboam II0,54,(1. =n rest au fost regi slabi0 care s4au ucis între ei sau au fost umili*i de ecinii lor.

9.1.1. ona litoralului!

Uona litoralului era ocupată cu o serie de porturi asemenea unei salbe de mărgele0dintre care cele mai impoprtante sunt0 începnd din sud spre nord: 6a!a0 A'chelon0 A'dod0Iafo0 Dan0 Acco0 aharia. rimele trei porturi4cetă*i apar*ineau filistenilor0 Iafo 'i Dan au fosttemporal cetă*i4port israeliene0 dar cea mai mare parte au fost sub stăpnirea fenicienilor.Acco a fost aproape în întregime un port fenician.

a" Tel Dor este situat pe malul mării în apropierea chibu*ului ;a'oalim. A fost pe rnd port canaanit0 apoi a fost sediul unei proincii pe timpul lui #olomon0 din nou a deenit portfenician0 ereiesc iar apoi roman. &reii au stăpnit !ona doar foarte pu*in timp0 fenicieniisunt cei care au locuit cel mai mult timp aici 'i este cea mai bine conserată 'i studiată cetatefeniciană. După ctea sesiuni nesemnificatie de e/caa*ii0 în anul 1$50 pr. &fraim #tern a

început săpăturile arheologice la Hel Dor0 care se continuă 'i în pre!ent. #4au descoperit por*ile cetă*ii0 ora'ul elenistic 'i roman0 dar 'i multe documente din perioda israelită. b" +arel! umele de Carmel ine din ebraicul erem4&l " Eia lui Dumne!eu0 într4

adeăr sunt potgorii renumite pe pantele lui 'i lie!i de fructe. Carmelul este culme muntoasă0lungă de 2( ?m 'i lată de ma/imum -4$ ?m0 care se întinde de la nord4est0 chiar de lalitoralul mării spre sud4est0 făcnd )onc*iunea cu Fun*ii #amariei prin trecătoarea Haana?.=năl*imea ma/imă nu depă'e'te de (55 m0 dar se ridică ca un !id care întrerupe cmpialitoralului 'i face dificilă călătoria de la nord la sud. Hrei trecători îl străbat: Haana? sprerăsărit0 Feghido la mi)loc 'i Iocneam la est. =n partea de nord de Carmel se întinde EaleaI!reelului0 străbătută de rul Chison. Două monumente importante aem pe Carmel0 mbele

legate de profetul Ilie : 6rota lui Ilie 'i Fuhraha.c" 7rota lui Ilie se află pe partea apuseană a Carmelului0 foarte aproape de ba!a

muntelui 'i de mare. Hradi*ia spune că aici locuia Ilie 'i aea una din 'colile profe*ilor. =n pre!ent grota este transformată într4o sinagogă 'i poate fi i!itată tot timpul. Al doilea loc al profetului Ilie este pe creasta muntelui în locul numit pe arabă Fuhraha " Jlacăra. Acolo aaut conflictul cu preo*ii lui Baal. Catolicii au ridicat o mică mănăstire pe acel loc cu o statuiea profetului care ucide un preot al lui Baal.

d" Acco

&ste unul din ora'ele port foarte echi de la Farea Fediterană. Apare în analele luiHutmose III0 circa 1%(5 î.;r.0 în tăbli*ele de la Hel el Amarna. =n antichitate se naiga numaide4a lungul *ărmurilor 'i în fiecare noapte corăbiile acostau la mal0 astfel că era neoie de omul*ime de porturi. ra'ul se află a'e!at pe partea nordică a golului cu acela'i nume. A fostlocuit de canaani*i0 fenicieni0 greci. tolemeu II Jiladelfus a reconstrui portul 'i4l a renumitolemais0 după numele său0 astfel este cunoscut în .H. După ce a fi cucerit de arabi a firenumit A??a. Crucia*ii au făcut din ora' capitala >egatului 7atin 'i l4au redenumit #fntulIoan de Acre. Ea cunoa'te o faimă deosebită în timpul 'eicului Ahmed el Pa!!ar0 poreclitmăcelarul0 călăul. &l a re4fortifica cetatea 'i a re!ista atacurilor lui apoleon.

,2



9.1.2. ona centrala ontană!

a" <untele 7ari6i şi )bal $iche1. =n 'eaua creată dintre cei doi mun*i0 6ari!im 'i &bal0 se află a'e!ată antica localitate

#ichem0 în pre!entul ora'ul arab ablus. &ste primul loc de contact al lui Araam cuCanaanul 'i de aici porne'te Calea atriarhilor0 drumul străbătut de patriarhi timp desute de ani pe coama mun*ilor.

2. Iaco este primul care cumpără la #ichem un teren 'i construie'te aici prima casă.Iosua a eni cu întreg poporul 'i a oficia ceremonia religios foarte important dupăocuparea Ierihonului.

3. Funtele 6ari!im are $%1 m0 este locuit 'i cultiat0 este locul de unde s4a rostit binecuntarea..

%. Funtele &bal are %5 m 'i este locul de unde s4a rostit blestemul.

b" $aaria a fost capitala Israelului de nord între $,5 'i ,22 î.;r. A fost construită pe

Funtele #amariei cumpărat de regele mri0 iar Ahab o a ridica la adeărata glorie. Eea o popula*ie de 1(.555 loc. Din perioada israeliană s4u descoperit urmele palatului lui Ahab.lăcu*e de filde' rupte 'i !dobite s4au găsit în molo!0 ceea ce certifică faptul că Ahab 'i4aconstruit un palat din filde'. Qn !id din piatră frumos cioplită0 după metoda head andshoulder0 doede'te că cetatea a fost construită cu me'teri fenicieni0 gen care nu s4a regăsit în perioadele următoare.

Ceramica: Qn tip de ceramică de culoare portocalie4lucios0 foarte fină 'i foarte binelucrată0 poartă numele de Ceramică de #amaria. &rau ase produse în atelierele regale din#amaria 'i sunt toate categoriile de ase e/ecutate după acest model 'i în aceea'i culoare.Acest tip de as din perioada regală iraeliană arată gradul înalt de ciili!a*ie 'i tehnica de

manufactură foarte bine de!oltată. Qn alt tip de as larg răspîndit0 găsit în tot ba!inul FăriiFediterane0 este asul de păstrare " amforă0 numit0 #osi) )ar de la ;a*or. =n el se e/porta ulei'i in prin corăbii feniciene. Două corăbii feniciene0 pline cu peste %55 de astfel de asefiecare0 s4au găsit pe fundul Fării Fediterane de către e/pedi*ia A'chelon 10 ceea ce probea!ă rela*iile strnse dintre erei 'i fenicieni. rimii erau producătorii iar ultimii eraunegustorii remii0 e/act cum descrie Bibliea aceste rela*ii.

9.1.%. ona I6reelului <eghido

Ja*ă în fa*ă cu a!aretul0 dar spre sud0 la poalele Carmelului se află Hel Feghido0 unuldin cele mai renumite ora'e echi din *ară. &ste o moilă0 apro/imati de formă rotundă0 binefortificată natural0 cu o suprafa*ă de 15 ha. Aici au fost construite peste 2( de cetă*i timp de peste 2(55 de ani 2( de straturi arheologice<. Are cea mai tumultoasă 'i agitată istorie0 estenumită cetatea ie*ii0 deoarece a fost dărmată 'i reconstruită de multe ori. Istoria lui începefoarte dereme0 încă din epoca pietrei 'i a cuprului0 se întinde pe toată perioada bron!ului0epoca canaanită 325541255<0 perioada fierului0 sau epoca israelită 12554,25<. Asirienii orface din ea capitala proinciei0 dar în perioada babiloneană 'i persană a pierde dinimportan*ă 'i începnd cu epoca elenistică a deeni o ruină. A dominat 'i stră)uit poarta deintrare spre 6alileea timp de peste 3555 de ani.

,3







Jortifica*iile: #ăpăturile au scos la ieală !iduri din cărămidă nearsă groase de pnă la- m 'i înalte de încă peste % m. Aceste clădiri 'i !iduri uria'e fac ca raportul bibliei desprecetă*ile uria'e ale canaani*ilor să fie credibil. Uidurile de apărare au fost 'i ele uria'e. Aem ofortifica*ie0 Eal de ămnt0 cea mai mare din *ară0 peste 5 m lă*ime0 aem !iduri ca!ematedin timpul lui #olomon 'i !iduri masie de 3 m din timpul lui Ahab.

9.1.H. Tel Dan

Drumul spre Dan trece prin ba!inul ;ule0 o !onă foarte bogată0 plină cu lie!i 'i terenagricol. Aici se găse'te 7acul ;ule0 o re!era*ie naturală unde cre'te papirus0 cea mi nordicălocali!are a acestuia. Joarte multe păsări migratoare trec pe aici în călătoriile lor. 7a stnga seaflă culmile înalte ale dealurilor 6alileii cu localitatea Chede' eftali0 de unde era originalBarac0 cel care l4a înins pe #isera. Qrmea!ă ora'ul Chiriat mona0 cel mai nordic ora'israelit0 apoi Fetula0 ultimul sat de grani*ă0 aproape de anticul Abel Bet Fehola.

&ste cea mai nordică cetate israeliană0 de aceea se folosea e/presia biblică: 8De la Dan pnă la Beer4eba9. #e află a'e!ată chiar la poalele Funtelui ;ermon într4o cmpie foartefertilă cu o climă mediteraneană blndă. Cetatea a fost locuită de canaani*i0 atunci se numea7u!0 dar a fost ocupată de fiii lui Dan în căutare de un nou loc0 au cucerit4o 'i i4au dat numeleDan. &ste a'e!ată pe un tel împădurit de unde i!oră'te unul din bra*ele Iordanului0 Dan careare cel mai mare debit de apă. &ste incredibil să e!i un ru întreg care iese deodată din pămnt. Cetatea este a'e!ată pe partea sud4estică a tel4ului. A fost e/caată timp de peste 25de ani 'i au ie'it la lumină foarte multe lucruri interesante

a. Poarta cetăţii canaanite. #e află în pre!ent sub fortifica*ia alului de pămnt0 a fostconstruită in cărămi!i nearse sub formă de boltă0 fiind cea mai eche construc*ie în boltă0 cu

peste 1$55 de ani înainte ca romanii să folosească această tehnică pe scară largă. oarta seaflă în partea de nord a tel4ului 'i este prote)ată de o copertină uria'ă.

b.Poarta i(raelită este cea mai elaborată 'i interesantă poartă de acest fel din *ară.&rau0 de fapt0 trei por*i0 prima nu mai este0 dar se ede curtea interioară foarte largă0 paată cu pietre de ru. oarta a II4a0 care are toate elementele ei0 opritorul por*ii0 piatra scobită pe carese înrtea a/ul. =n fa*ă era locul tronului 'i banca pentru bătrnii cetă*ii0 loc unde se *ineau )udecă*ii0 discu*ii sau se pre!entau cele mai interesante reali!ări ale cetă*enilor. &ste unic acesttablou în Israel. oarta a treia0 care aeau % camere0 foarte mari. Imagini cu eenimentele dela poartă sunt graate pe elemente de tablă în lateral.

c. $tela cu in(cripţia +a(a lui Da@idQ a fost descoperită în această cetate 'i proinede la Ben ;adad0 care a cucerit nordul lui Israel în timpul lui Bae'a 'i a lăsat în urmă aceastăstelă comemoratiă. &ste cel mai echi document0 circa $5 î.;r. despre istoricitatea regluiDaid.

d. Altarul cu @iţelul de la Dan. &ste cea mai mare incintă sacră în aer liber din *ară.&ste compusă din trei piese: Altarul de )ertfă de (/( m înalt de peste 2 m. scară de piatră amai rămas din această structură 'i temelia0 dar un cadru de o*el ino/ arată dimensiunile lui.Cădirile ane/e ale preo*ilor0 care se află în partea de est. Aici au fost descoperite multe

,-



unelte cultice. =năl*imea propriu4!isă0 bamat ebr<0 care are 1/1 m *i 3 m înăl*ime. Are douăfa!e de construc*ie0 prima fiind a lui Ieroboam0 ini*iatorul acestui sistem cultic nebiblic 'i adoua probabil a ui Ahab. ietrele sunt foarte frumos cioplite0 ceea ce conduce la folosireame'terilor fenicieni. u se poate 'tii ce e/ista pe această înăl*ime 'i unde era a'e!at i*lul dela Dan. Acest loc cultic a rămas neafectat de distrugeri premeditate.

:.0.0. Rara (fJntă în perioada celui de al IIlea TepluH1 î.3r. B O0 d.3r.

:.1.1. Perioada per(ană!

Aceasta perioada începe cu anul (3 î.;r. cu decretul lui Cir de întoarcere din robie 'i*ine pană în anul ,5 d.;r. =n anul (1- cel de4al doilea Hemplu a fost terminat 'i sfin*it0moment de la care începe practic perioada. &reii au e/istat ca stat0 na*iune0 att timp ct auaut templu0 acesta le4a dat identitate 'i fiin*ă. &ste cunoscut sub numele de Hemplul luiUorobabel. A fost complet renoat iar ane/ele lui reconstruite de catre Irod cel Fare. Acesta a

,,



început reconstructia în anul 1 în.;r. iar lucrările au fost definiti terminate abia cu c*iaani înainte de distrugerea lui în anul ,5 d.;r.

a" +ir cel <are (34(35 î.;r.< Cilindrul lui Cir0 scris în limba babiloneană0 încuneiforme ne oferă o înregistrare a domniei lui (%4(35<0 mai ales ocuparea Babilonului

printr4o cucerire sngeroasă. De asemenea ne oferă o imagine a politicii sale umane0 care a permis deporta*ilor să se întoarcă în *ările lor 'i să4'i restaure!e echile culte. Documentuleste socotit ca prima carte a drepturilor umane. Aceste descrieri din cilindru corepund cudescrierile Biblie despre Cir din Isaia %(014( + &!ra 101. Formntul lui Cir se află înasargade Cmpul per'ilor< în sudul Iranului0 care a fost echea capitală a ersie pnă cndDarius a construit noua capitală la ersepolis.

b" Dariu( cel <are (224%$- î.;r.< &l a ucide pe falsul #merdic0 magul 6aumata0care pretindea că este fiul lui Cir 'i a ocupat tronul imperiului timp de , luni. Daris îl a ucide.Eictoria împotria lui 6aumata 'i alte fapte de glorie sunt săpate în stnca de la Behistun0 otrecătoare printre mun*i pe drumul care leagă Babilonul de &cbatana. #crierea este făcută în

trei limbi: a??adiană0 persana eche 'i elamită. &a a fost cheia pentru descifrarea scrieriia??adiene de către ofi*erul britanic #ir ;enrN >aLlinson după o muncă de peste 25 de ani.După unii istorici0 Darius cel Fare este Aha'eros din cartea &sterei0 adică so*ul &sterei0eeniment care ar fi aut loc în anul (1 î.;r. statuie a lui Darius cel Fare0 dar fără cap afost luată din &gipt 'i adusă în palatul din #usa. &ste singura statuie a unui împărat persan0 eaa fost făcută în &gipt 'i a fost a'e!ată în ;ieropolis. Are un te/t în hieroglife0 care îl pre!intă pe Darius cu titlurile specifice lor: T&u sunt Darius0 mare rege0 rege al regilor0 rege al popoarelor0 rege al acestui mare pămnt întins la lat0 fiul lui ;istaspe0 un ahmenid.9

c" Mer&e I. %$(4%-( î.;r.< este următorul mare împărat persan0 cel care aîntreprinde ultima mare campanie în 6recia 'i a fi înfrnd la #alamina. &l a înfrnt reolta

egiptenilor0 care doreau să aducă la tăcere ac*iunea ereilor de refacere a sistemului religios.Drep urmare0 er/e a asigurat pa!a frontierei sudiced din gipt cu trupe de erei0 care aostcoloni!a*i la &lefantine0 o insulă de la Asuan. Ace'ti coloni'ti or aceia care or construi unalt templu ereisc la &lefantine0 'i de la care ne a rămne o colec*ie de documente0 numitescrisosrile &lefantine.

d" ,eeia %%%4%32< este primul satrap oficial al Imperiului ersan trimis săguerne!e proincia nou înfiin*ată0 Iudeea0 descoperită în acte cu numele de Iehud. &l areconstrui !idurile Ierusalimului 'i a face din ora' din nou o capitală de proincie. umele principalilor săi du'mani au fost descoperite în diferite locuri0 astfel: #anbalat0 guernatorul#amariei apare în #crisorile de la &lefantine0 Hobia amonitul apare în două inscrip*ii găsite în pe'terile de la est de Aman0 iar 6he'em arabul a fost identificat într4o inscrip*ie arabică de laDedan din nordul estul Arabiei0 datată din sec. E. î.;r. Hot din perioada aceasta s4au găsitmone!i 'i sigilii care poartă numele Pehud0 al proinciei Iudeea de atunci. Iudeii au aut permisiunea să emită astfel de mone!i 'i le4au reali!at după modelul monedei Atica.

Documente arheologice despre construc*ia lui eemia sunt pu*ine. &l a refăcut cetateala cea mai mică scară posibilă0 cu un număr de 243555 de locuitori0 de mărimea ora'ului întimpul lui #olomon. Hurnurile men*ionate pot fi identificate0 iar anumite cisterne de apăconfirmă topografia locului.

,$



:.2.1. Docuente (cri(e din perioada re(pecti@ă!

a" Papiru(urile de la )lefantine. rima descoperire a aut loc în anul 1$3 cndCharles &. ilbour0 un cercetător american al istoriei &giptului0 a procurat de la o femeie

egipteancă ctea documente echi. Acestea au rămas necunoscute timp de -5 de ani0 datoritămor*ii premature a descoperitorului0 'i au fost pre!entate la Fu!eul Broo?lin unde au fost publicate de către &mil 6. raeling în 1(3. Al doilea grup de documente au fost procuratede către A.G.#aNce 'i A.&. CoLleN 'i publicate în anul 15-. Al treilea grup de documente aufost descoperite în săpăturile arheologice de către o e/pedia*ia germană 'i au fost pre!entateîn Fu!eul Berlinului de către &duard #achau în 111. Hoate documentele sunt scrise pe papirus în limba aramaică0 limba franca a perioade persane 'i ne oferă un document e/tra biblic despre limba aramaică a căr*ilor &!ra 'i Daniel 'i despre eenimentele de dupăîntoarcerea din e/il.

Documentele sunt în mare parte acte oficiale0 chitan*e de împrumut0 acte de dior*0

care ne oferă o imagine despre ia*a socială 'i despre interpretarea legii deuteronomice decătre această grupă de erei din &gipt. Qn decret al lui Darius II %1 î.;r.< dă un ordin caereii de aici să respecte sărbătoarea A!imilor. Alte documente ne orbesc peste templuliudeilor ridicat de colonia de aici. Atunci cnd egiptenii s4au reoltat 'i au ditrus acest templu0ereii au scris autorită*ilor de la Ierusalim0 Farelui reot0 dar 'i celor de la #amaria pentru aintereni în faoarea lor. Qn alt element foarte interesant care sublinia!ă sincretismul religiosal ereilor de aici este obserat în numele care apar : Ishumbethel0 ;erembetel0 Anatbetel0AnatNahu0 adică o combina*ie între numele ebraic al lui Dumne!eu 'i numele diferitelor!eită*i egiptene. Documentele de la &lefantine sunt aloroase pentru a ilustra anumiteeenimente istorice0 de!oltarea limbii aramaice0 ia*a socială0 dar 'i sincretismul religios alereilor din diaspora.

:.%.1. $aaria

a" $aaria a fost o altă proincie de ciili!a*ie iudaică0 dar rială 'i du'mană iudeilordin Ierusalim. A fost centrul regatului de nord0 capitală din timpul lui mri0 $,5 î.;r. 'i pnăla distrugerea ei în ,22. =n perioada babiloneană 'i persană a fost centrul administrati al proinciei. =n perioada eleneistică a redeenit capitală a proinciei #amaria. #4a opus luiAle/andru cel Fare0 prin faptul că a măcelărit garni!oana macedoneană lăsată în cetate. Drepturmare0 Ale/andru a distrus cetatea 'i a deportat popula*ia la anticul #ichem. A fostreconstruită 'i coloni!ată cu eterani de ră!boi greci0 deenind un bastion al stăpnirii. Irodcel Fare o a reconstruit 'i redenumi #ebaste. >uinele acestei cetă*i se ăd astă!i cel mai bine: strada cu coloane0 care are peste (55 m0 din care mai sunt în picioare în )ur de 1$50 unteatru. #tadion0 apeduct 'i un măre* templu dedicat lui Augustus. >uinele acestui templu0 cu ba!ele uria'e ale coloanelor 'i treptele de acces mai pot fi ă!ute 'i astă!i. ra'ul a fostdistrus la începutul reoltei iudeilor0 în anii --4-,0 drept ră!bunare pentru multele neca!uri pricinuite de eteranii din #ebaste pelerinilor galileeni în drum spre Ierusalim.

b" $iche a fost reconstruit după anul 355 î.;r. 'i a deenit centrul grupării religioasea samaritenilor. =n perioada aceasta s4a construit templul de pe Funtele 6ari!im0 care a fost

,



distrus de către Ioan ;ircanus în anul 12, î.;r. Qrmele acestui templu nu au putut fiidentificate0 deoarece romanii0 sec. II. D.;r. au construit un templu dedicat lui Ueus pesteruinele acestui templu0 iar cre'tinii bi!antini au construit o biserică0 %$% Biserica Faria0Fama lui Dumne!eu0 'i au împre)muit locul cu un !id gros de cetate pentru a împiedica pesamariteni să4'i reconstruiască templu.

:.'.0. Ieru(ali!

:.'.1. iduri şi fortăreţe!

a" 5ortareata Acca a fost construită de către Antioh &pifatul în anul 1-, pentru acontrola 'i men*ine stăpnirea asupra Funtelui Hemplului. #e cunosc foarte pufine lucruri siaem foarte putine documente arheologice din perioada persana si din prima partea a epociielenistice. Din ultimii doua sute de ani aem însa multe date istorice 'i multe documentearheologice. Dupa reolta macabeilor0 în )urul anului 1%10 ei au distrus fortărea*ă Acca pnăîn temelii0 a'a că nu se mai găse'te nici o urma din ea. #e spune0 în descrierile lui Iosif

Jlaius0 că se afla la sud de Funtele Hemplului.b" 5ortareaţa ari( şi Antonia 4 >egii ha'monei au construit mult0 au fortificat

Ierusalimul0 dar au ramas pu*ine urme. Jortareata Baris0 ridicata de ei in col*uM de nord4est aFuntelui Hemplului0 a rămas în toată perioada domniei lor0 fiind reconstruită 'i lărgită de Irodcel Fare0 redenumind4o Antonia0 în cinstea triumirului 'i spri)initorului său0 Antoniu.Această fortărea*ă0 ocupată de iudei în timpul ră!boiului cu romanii0 a fost complet distrusa deromani0 fără să mai e/iste reo urmă din ea. De aici solda*ii lui Irod0 sau solda*ii romani maitar!iu0 supraegheau tot ce se petrecea in cur*ile Hemplului 'i intereneau atunci candsocoteau ca este ca!ul. Qn tunel secret0 probabil canalul de apa0 făcea legatura dintrefortarea*ă 'i curtea Hemplului.

c" 5ortareaţa S+etatuiaS e Funtele de est0 la poarta lafo0 Irod a construit o nouafortarea*ă0 cu trei turnuri: ;ipicus0 Jasael si Firiam. Aceasta aea drept scop sa apere palatulregal care se afla in apropiere. #i aceasta fortareata urma in mare 4!idurile mai echi aleapararii. Din ea ne4a ramas mai multe fundatii de ba!a si unul din tunuri0 probabil Jasael.>omanii au decis sa41 pastre!e pentru a ilustra generatiilor iitoare puternicele fotificatii alelerusalimului. Hurcii au pastrat conturul echii VcetutuiV atunci cand au reconstruit !idurileorasului in 1(3$41(%5. Hurnul Jasael a fost inpropiu numit VHurnul lui DaidV si constituie unsimbol al orasului. Asta!i aici este Fu!eul de Istorie al lerusalimului.

d" idurile leru(aliului rasul a cunoscut o continua migrare de4a lungul timpului0din sud spre nord si de la est spre est.

4 rimul !id: rima e/tindere a aut loc in !ilele regelui &!echia ,51 in.;r.<0 !idul denord0 care pleaca de latforma Hemplului si urea pana la poarta lafo. Acesta este numit Uidulnr.I. o partea din el de -( de m. a fost descoperit de .Aidad in cartierul erees din oras. Are, m grosine0 se estimea!a la $ m inaltime si este numit Uidul ce gros.7a ba!a lui au fost gasitearfuri de sageti din luptele cu babilonenii. &l este descris de Isaia in cap.22015 e liniaacestui !id0 sau foarte aproape de el s4a construit un alt !id de catre regii hasmonei. Qrme dinacest !id se pot edea si asta!i0 mult sub nielul stra!ilor orasului de asta!i. #4a gasit si o

$5



poarta a acestui !id0 numita oarta 6radinii0 acest ansamblu fiind asta!i la intersectia !iduluicu Cardo roman0 eident0 mult sub nielul lui Cardo.

4 Al doilea !id dinspre nord cuprinde urmatorul cartier al orasului0 care se intinde panala actuala poarta a Damascului. Aem urme ale acestui !id sub actuala poarta a Damascului.

#e crede a fost construit de catre Irod eel Fare si trasa conturul orasului in timpul Domnului;ristos. &l trecea pe sub locul stances0 deenit mai tar!iu 6olgota0 si se unea cu Uidul nr.Iaproape de oarta 6radinii. Cartierul delimitat de aceste !iduri este ocupat de ba!arul arab deasta!i0 fiind aproape in intregime locuit de arbi. Dupa ocuparea romana aici s4a construit partea centrala a orasului roman Aelia Capitolina.

4 Al treilea !id de nord0 care a delimitat cea mai e/tinsa arie a orasului0 a fost construitde regele Irod Agripa I0 intre %14%% si terminat de fiul lui Irod Agripa II inainte de anul --.Cuprindea o suprafata intinsa0 mult in afara cetatii otomane de asta!i. Qrme din el se potedea si asta!i in diferite !one ale orasului. >omanii i4au inter!is lui Irod sa continue ridicareaacestui !id de teama unei reolte. rasul iudeu a conoscut cea mai mare estindere in aceasta

perioada0 putand numara o populatie de pana la $5.555 locuitori. #i acest !id a fost completdaramat de romani in timpul primului ra!boi iudeo4roman.

4 Uidul de est urma practic pe coama Funtelui de Eest cu Ealea lui ;inom si secontinua pe partea de sud a Eaii lui ;inom0 pana a)ungea la #caldatoarea #iloamului0 in punctul eel mai de )os si eel mai sudic al cetatii. Astfel cetatea lerusalimului se intindea pe doimunti: Funtele Hemplului0 sau #ionului si Funtele de Eest0 impropiu numit #ionului0 cu oale la mi)loc0 Ealea Centrala. Acest !id a fost abandonat de4a lungul timpului0 doar o singura portiune din partea de est a ramas fotificata pana asta!i.

4 Uidul de rasarit este practic singur !id care nu a cunoscut modificari de4a lungul

timpului. Aici aem o !ona accidentals0 Ealea Cedronului0 cu o coasta stancoas# si foarteabrupta. A fost !ona cea mai putin ulnerabila. e coasta felului se pot edea inca urmele!idului iebus0 al !idului lui Daid0 Uidul Hreptelor cat si !idul actual a latformei Hemplului0cu temeliile si uriasele pietre ale construc*iei lui Irod. 7a mi)locul !idului se poate edea poarta de Aur0 blocat# de #aladin. Aceasta era poarta principals pentru procesiuni la marilesarbatori si pe aici se crede ca a intrat in cetate Domnul ;ristos in dumineca Jloriilor.

:.'.2. Platfora Teplului Constituie cea mai mareata0 intinsa si impresionantaconstructie din lerusalim. &a ocupa partea centrala a Funtelui Hemplului 4 #ionului. A fostconstruita de #olomon0 e/tinsa0 consolidata siadusa la forma actuals de catre Irod eel Fare.Are urmatoarele dimensiuni: %$$ / 3(( m si are scopul sa ofere o platforma dreapta pe un arfde munte accidentat0 pentru a se putea construi Hemplul si toate ane/ele lui. &ste practic pedoua niele0 partea de sud este mai )oasa cu ( 4 - m fata de partea de nord. In mi)loc0 undeeste piatra de Hemelie0 #ahra0 in limba araba< s4a aflat Hemplul0 si probabil chiar #fintea#fintelor. Acum se afla Foscheea albastra0 sau de stanca. Hoate constructie de pe aceasta platforma au fost complet distruse de romani si pietrele lor au fost aruncate in aile din )urul platformei. rintre pietrele gasite0 a fost una care purta inscriptia: Casa trompetistului. #e aflain coltul de sud4est al incintei0 probabil de acolose suna din trompeta la inceputul #abatuluisi a sarbatorilor.

$1



:.'.%. <orintele Ieru(aliului

Qna din comorile mari ale arheologiei este mormantul. Acolo se gasesc foarte multeobiecte de u! casnic0 poboabe0 arme0 inscriptii alaturi de oasele decedatilor. Arhitecturamormintelor0 felul inmormantarii0 obiectele gasite0 toate acestea ofer# o bogata sursa de

informatie pentru religia0 obiceiurile0 starea materials si influentele e/terne din !ona.Formintele lerusalimul constituie un Valt orasV0 s4au catalogat peste 1(55 de morminte0acoperind o perioada foarte lunga. Bron!ul timpuriu0 cu mormintele gropi0 care aeau la ba!acaitati laterale pentru inhumare se gasesc din plin pe Funtele Faslinilor0 atestant echimeamare a lerusalimului. Dar cele mai multe apartin perioadei israeliene.

&reii nu î'i îngroapau mor*ii în interiorul cetă*ii. >egula este ca mormintele să segăsească în perimetrul cuprins între 255 m 'i 3 ?m. de la !idul cetă*ii în e/terior. Atunci cndora'ul s4a e/tins 'i a încorporat mormintele0 ele au fost mutate oasele< în altă parte.Formintele Ierusalimului toate sunt săpate în piatră0 în stnca muntelui0 sau mai rar s4au făcutconstruc*ii speciale0 care au constat tot în decupări în piatra. De regula iudeii nu au construit

clădiri speciale pentru morminte0 precum egiptenii0 grecii0 etc. entru erei mormantulrepre!inta un monument: V#ufletul are neoie de un monument.V

Formntul familiei : De regula un mormnt era folosit de toată familia timp de maimulte genera*ii. Formintele pe care le găsim s'i le studiem sunt doar ale oamenilor boga*i0care 'i4au putut permite o asemenea lucrare. rincipalele VcimitireV sunt: Ealea Chedronuluicu Funtele Făslinilor0 deoarece aici este o rocă moale iar mormintele por fi săpate cuu'urin*ă. Ealea lui ;inom0 partea sudică0 cu Acheldalma0 efet ;inom 'i Halpiot+ Forminteledin !ona de est0 asta!i sunt acoperite cu orasul nou 'i se descoperă doar accidental+ Uona denord0 cu o roca mai dură0 are mai pu*ine morminte0 dar sunt cele mai mari 'i elaboroase. Aicise găsesc 'i mormintele regale.

&/presia biblică+ V'i a fost adaugat la părin*ii săiV Gud.2015< are în primul rnd oconota*ie literală0 era o cinste0 o garan*ie0 un cre! de a fi în moarte alături de parin*i. =n aldoilea rnd0 oasele 'i toate rămă'i*ele umane erau colectate toate în acela'i depo!it comun0fiind unele peste altele din genera*ie în genera*ie. Iudeii credea în inierea literală a trupurilor0acest cre! a fost puternic de!oltat de farisei0 dar a fost respins de către saduchei. Domnul;ristos a aprobat credin*a fariseilor în acest punct de doctrină. In conceptia iudaică0 carneaeste păcătoasă0 iar prin putre!ire î'i ispăse'te păcatele0 iar oasele păstrea!ă identitatea fiin*ei 'ieste imperios necesar să fie păstrate întregi pentru !iua înierii. =n situa*iile cnd omul mureadeparte de casă0 el era adus după cel pu*in un an0 după ce carnea îi putre!ea 'i era a'e!at înmormntul familiei.

suarele sunt ni'te cosciuge mici din piatră0 de apro/imati (54,5 cm lungime0ornamentate cu flori sau motie geometrice0 în care erau puse oasele pentru a douaînmormntare0 sau pentru deplasarea lor spre mormntul0 familiei. ractica osuarelor s4aîntins pe o perioada scurtă de timp0 între 125 î.;r. 'i ,5 d.;r. Condamna*ii0 care au murit prin pedeapsa0 mai ales cei crucifica*i0 nu aeau oie să fie pu'i în mormntul familiei0 dect după putre!irea cărnii. asele sale putea fi reînhumate0 însă în mormntul familiei. A douaînmormntare era o cinste0 se făcea cu mult alai0 cea la fel ca prima înmormantare. #itua*ia

$2



din Fatei $021.22 se referă la această practică0 iar Domnul ;ristos nu 'i4a dat acordul pentruacest ritual. După distrugerea Hemplului astfel de practici au fost părăsite în mare parte.

Dupa regula Bibliei în morminte nu se punea nimic0 dect trupul decedatului. Aemchiar o inscriptie de acest fel: V...nu e*i găsi dect oasele mele 'i ale roabei sale. Blestemat să

fie cine le a tulbura lini'tea.V #unt însă multe morminte care au o colec*ie bogată de obiectede u! casnic 'i de podoabe0 de e/emplu mormintele de la efet ;inom0 unde s4a găsit douărulouri de argint cu te/te biblice. Acestea doedesc o abatere de la normele simple ale Bibliei'i efectul influen*ele păgne.

&/ista două tipuri de ba!ă de morminte0 după care este u'or de recunoscut echimealor:

a< Formintele din erioada rimului Hemplu 'i b< Formintele din erioada celui de al doilea Hemplu. &le difera prin stilul de

e/ecu*ie.

a" <orinte din Perioada priului Teplu perioada regală. #unt săpate înstnca0 au o intare mica0 de regula un patrulater de -5 / $5 cm. apoi urmea!ă o cameră dei!itare 'i apoi ni'e speciale cu paturi din piatră 3 pnă la ( locuri apecial amena)ate< undeera depus defunctul. &/ista sub aceste VpaturiV un fel de depo!it decupat în piatră unde eraucolectate 'i depuse oasele 'i rămă'i*ele descompunerii. e acele locuri erau apoi adu'iurmătorii deceda*i. Cele mai elaboroase morminte de acest fel sunt \VFormintele regaleVcare sunt în partea de nord0 în gradina actuală a Fisiunii catolice dominicane0 &cole biblice etarchaeologie francais. Alte morminte estite sunt: Formntul fiicei lui Jaraon0 în EaleaChedronului0 are pe rful lui o mica piramida. Formintele profe*ilor din cimitirul de pe F.Faslinilor+ Formntul lui ebna0 un demnitar din timpul lui Isaia Is.2201(.1-<0 Formintelede la efet ;inom cu cele doua rulouri ale te/tului biblic din um. -02%42-0 cu

binecuntarea Aaronică.b" <orintele din Perioada celui de al doilea Teplu. Au o arhitectură deosebită0

se compun din camera de i!itare0 arcosalia 4 locul unde este depus decedatul pentru putre!ire. Arcosalia este o ni'ă în perete cu partea superioara sub formă de boltă. Formintelemari0 comune0 au mai multe arcosalia 'i ni'e pentru depunerea oaselor sau a osuarului. Inmormintele mari aceste nise sunt pe mai multe rnduri 'i sunt de ordinul sutelor. Acestemorminte sunt uneori decorate cu desene. Cele mai elaboroase morminte de acest fel sunt dinalea Chisonului0 la Beit earim0 unde aem galerii pe doua niele săpate în muntele cu rocăfoarte moale. Acest gen de morminte au o piatra mare0 rotunda0 care închide intrarea 'i careculisea!a pe un 'an* săpat lateral0 în fa*a mormntului. Qneori această piatră de intrare erate'ită pe o parte0 a'a ca să fie greu de urnit din locul ei0 te'itura fiind la ba!ă.

:.'.'. <orintele (peciale din Ieru(ali!

a" <orantul lui Ab(alo> impropiu numit astfel0 el apartine perioadei celui de aldoilea Hemplusi nu timpului lui Absalom. &ste poate eel mai frumos si monumental mormant.&ste decupat din stanca muntelui0 iar arful este construit din blocuri de piatra. #e afla situalin Ealea Chedronului0 pu*in mai )os de 6radina 6hetsemani. Formantul profetului Uahariadoar prin traditie0 nu se stie al cui este in realitate. &ste decupat in intregime din munte0 are

$3



forma unui dreptunghi cam de ( / ( / - m si are o piramida in arf. #e crede ca este din epocaelenistica0 deoarece are influenta egipteana a piramidei0 des folosita in aceea epoca.

b" <orJntul fiului lui 3e6ir0 acesta a fost un preot. Are la intrare cu o arhitraaspri)inita de doua coloane ionice si are o inscriptie. In interior este un mormant tipic perioadei

respectie.c" $anhedrinia este un mormant foarte mare0 de aceea ce crede ca aici erau ingropafi

membrii #anhedrinului. &ste in !ona de nord a lerusalimului.

d" <orantul lui ,icanor0 de pe Funtele #copus0 la Qniersitate. Acest ereu bogatdin Ale/andria a donat cele doua usi masie din bron! de la Hemplu0 care ii poarta numele.Formantul sau a fost mutat pe un alt amplasament in timpul constructiei Qniersitatii deasta!i.

e" S<orantul regilorS este eel mai mare mormant din lerusalim0 de aceea s4a

cre!ut ca este al regilor lui luda0 si asa i4a ramas numele0 dar de fapt este mormantul reginei&lena Adiabene0 o pro!elita iudaica0 originala din nordul Iracului de asta!i.

f" Acheldala &/ista o manastire in Ealea lui ;inom0 in partea cea mai de )os alerusalimului0 construita peste multe morminte sapate in stanca. Aceste morminte sunt aleunor persoane foarte bogate0 pentruca sunt mari0 elaborioase0 cu !eci de loculi pentrudepo!itare si o sala principals foarte mare0 eident ca oamenii saraci nu ar fi . aut banii saconstruiasca astfel de morminte. Hraditia sustine ca acest cimitir este A?eldalma0 cumparat cu banii lui luda obtinuti la an!area lui Isus. Fanastirea actuala este administrata de ortodocsiirusi. Formintele sunt intr4adear din perioada celui de4al doilea templu0 sunt o doada clara aobiceiurilor de inmormantare de atunci0 dar nu se poate proba ca este A?eldalma in realitateM

g" <orJtul lui a6ar. Acesta se gaseste in localitatea A!aria de a!i0 fosta7a!arus0 fosta Betania0 pe panta rasariteana a Funtelui Faslinilor0 la %4( ?m de lerusalim.&ste sapat intr4o stanca si are doua camere0 una de i!itare si alta camera mormintelor. deschidere foarte mica la ba!a peretelui despartitor face legatura intre cele doua incaperi.Intrarea principals a fost incoporata intr4o moschee0 pentru a bloca accesul crestinilor lamormant. Din acest moti s4a sapat o noua intrare din directia opusa cu o scara0 care coboarareo cinci metri pana la mormantul propiu!is. inscrip*ie din perioada cruciata se afla ininterior0 care spune astfel: Vici o durere si nici un neca! nu poate fi prea mare pentru a nu putea fi depasit de Acela care a rostit in acest loc cuintele: V7a!are ino afaraVMV

10.0.0. )poca irodiană

10.1.0. Pre6entare generală!

a" )poca irodiană *ine apro/imati 155 de ani0 de la anul 3, î.;r. pnă la anul ,5d.;r. &a începe odată cu urcarea pe tronul Iudeii a lui Irod cel Fare 'i se încheie cu mareleră!boi iudeo4roman0 care a pus capăt oricarei forme de organi!are politică locală. A fost epocacea mai frămntată0 agitată 'i plină de eenimente. Din punct de edere cultural a atinsapogeul perioadei celui de al Doilea Hemplu+ prin totala reconstruc*ie a Ierusalimului 'i a

$%



Hemplului 'i prin programul deosebit de ast de construc*ii. Din punct de edere religios afost o epoca de accentuare a fărămi*ării în secte0 o epocă cnd apar marii rabini0 întemeietoride 'coli. olitic orbind0 iudeii pierd pu*in cte pu*in din aanta)ele lor0 pierd independen*a0iar în final pierd totul: templu0 na*iunea 'i chiar *ara.

Din punct de edere arheologic epoca este deosebit de bogată0 pentru că acum s4aconstruit deosebit de mult0 în toate stilurile: iudaic 'i roman. Irod cel Fare a fost unul din ceimai mari constructori ai remii sale. ersonalitate ciudată0 controersată 'i contestată0 aîncercat să4'i cstige oamenii prin marile sale proiecte0 dar tot att de adeărat este că aîncercat să se afirme prin construc*iile sale.

b" Irod cel <are nu erau iudeu de origine0 ci idumeu0 fiind tot timpul contestat deiudei. entru a a)unge la tron s4a căsătorit cu fiica ultimului rege ha'moneu0 dar în realitate afost un criminal0 ucignd toată casa regala iudaică a ha'moneilor. Această ac*iune 14a facut 'imai detestat de catre iudei. entru a le c'tiga simpatia a intreprins mari proiectearhitectonice0 printre care reconstruc*ia Hemplului din Ierusalim.

Irod cel Fare a fost o slugă umilă 'i docilă a romanilor0 a lui ctaian Augustus personal. entru a demonstra aceasta a intreprins mari proiecte arhitectonice0 proiectate dearhitec*i romani0 ca să fie în pas cu timpul. Farile construc*ii ale lui Irod au fost: ra'ul4portCe!areea0 după numele împaratului0 pnă atunci orasul se numea Hurnul lui #traton. ra'ul#ebaste0 fosta #amaria+ palatele de iarna de la Ierihon+ fortăre*ele Fasada0 Irodion0 Facheru'i palatul sau regal din Ierusalim0 de la poarta Pafo. Construc*ii cu caracter iudaic a fostmarele comple/ al Hemplului0 cu tot ce cuprindea el0 Formntul patriarhilor de la ;eron0 aldoilea !id de apărare al Ierusalimului0 cu poarta Damascului. Irod cel Fare a fost iudeu inînfă*i'area e/terioară0 dar roman în inimă0 o personalitate fără caracter 'i principii.

7a curtea sa erau filosofi 'i oameni de cultură greci0 osta'i străini0 care au tre!it reac*iaiolentă a iudeilor. &l a construit amfiteatre0 hipodroame 'i temple dedicate !eilor 'iîmpara*ilor romani0 dar a construit 'i Hemplul dedicat lui PaheM Qrma'ii lui0 fii0 nepotii 'istrănepo*ii0 au continuat opera de construc*ie0 păstrnd acela'i stil inconfundabil. &mblemaconstruc*iilor era blocul de piatră0 foarte de mare0 foarte bine finisat0 cu fa*a netedă 'i cu o bordură de )ur împre)ur. Inăl*imea blocului aea în )ur de 1025 m.0 grosimea de apro/imati 2m0 iar lungimea aria de la 243 m pnă la 12413 m. entru aceste construc*ii poporul a fostîmpoarat cu un )ug greuM

Jiii săi au construit: Irod Agripa a construit Hiberias: Jilip a construit Ce!areea luiJilip Banias<+ nepotul Irod Agripa II a constuit al treilea !id de apărare al Ierusalimului 'i aterminat anumite lucrări la Hemplu.

c" Perioada irodiană se caracteri!ea!ă 'i printr4o intensă actiitate a grupurilorreligioase e/tremiste0 a insisten*ei pe men*inerea obiceiurilor regioase traditionale0 să neamintim controersa dintre ucenicii Domnului ;ristos 'i farisei referitor la datina străbunilor priind cură*irea rituală. Arheaologia acestei perioade este foarte bogată0 oferindu4ne multedoe!i ale modului de ia*ă tradi*ional. Att casele persoanelor influente din Ierusalim0 amarelui preot0 a preo*ilor0 ct 'i casele obi'nuite din 6alileea0 ne oferă tabloul băilor rituale 'i

$(



a aselor de cură*ire. Două lumi diferite prin stilul caselor0 a aselor 'i prin urbanism s4auîntlnit 'i s4au confruntat în această perioadă.

Irod a construit temple dedicate lui Augustus în ora'ele Ce!areea0 #ebaste0 anias 'iCanata 'i a organi!at )ocuri olimpice în noul său ora' Ce!areea0 mărind faima regatului. Hot

programul său urbanistic era inspirat de motie politice. Iosefus remarcă inclina*ia lui Irodspre genero!itate 'i construc*ii monumentale datorită mndriei 'i dorin*ei de a fi apreciat 'ilăudat.,5 #us*inătorii lui de la >oma declarau despre el: 8Heritoriul lui Irod este prea mic fa*ăde mărimea sufletului său0 pentru ceea ce ar fi dispus să facă i4ar trebuit att &giptul ct 'i#iria împreună.9,1 =n fa*a ereilor 'i4a manifestat totala nemul*umire pentru lipsa deapreciere a poporului0 spunnd: 8=n timp ce ha'moneii în 12( de ani de guernare nu au fostîn stare să reali!e!e un lucru de aloare în onoarea lui Dumne!eu0 eu am ridicat acest Hemplu'i l4am împodobit cu dona*ii aloroase. Am sperat că oi lăsa în urmă un monument 'i că oiaea un nume după moartea mea9. Apoi a strigat: 8Ace'ti oameni nu se opresc să mă )icnească9,2Ant. 1,.-03<.

&ident că0 romanii erau încre!ători într4un om care promoa cultura 'i politicaimperială0 aceasta era o doadă de loialitate0 de ata'ament total. u acela'i lucru îl spuneaereii0 ei erau nemul*umi*i de politica culturală0 'i de construc*iile lui Irod. Chiar dacă *ara lora aut de cî'tigat prin aceste construc*ii0 chiar dacă Irod a renoat reconstruit< Hemplul dinIerusalim0 iudeii nu l4au putut iubi0 iată de ce: 8a*iunea iudeilor0 prin legile ei0 este străină detoate aceste lucruri. &i sunt înclina*i spre neprihănire 'i nu spre glorie lumească0 din acestmoti na*iunea iudaică nu a fost de acord cu el Irod<0 deoarece era dincolo de puterea lor sămăgulească ambi*ia regelui cu statui sau temple0 sau orice altă reali!are de acest gen.9,3

10.2.1. +e6areea

Ce!areea este capodopera tuturor construc*iilor lui Irod cel Fare. A fost ridicată pelocul unei a'e!ări elenistice0 Hurnul lui #traton 'i0 practic0 este o nouă localitate0 care a fostnumită Ce!areea în cinstea lui Ce!ar Augustus Ant. 1(.$0(<. Deoarece au fost mai multelocalită*i cu acest nume0 ea era numită de antici Cesareea alestinei0 Eespasian a ridicat4o larangul de colonie romană cu numele de Colonia rima Jlaia Augusta Caesariensis. Ce!areeaFaritima0 a'a cum este numită în pre!ent0 este o denumire mult mai recentă0 dată din perioadamedieală.

,5 Iosefus0 Ant., 1-.(0% 8Dacă aem în edere mărinimia 'i genero!itatea de care a dat doadă fa*ă de to*i0 chiar

'i cel mai pu*in dispus să4i atribuie asemenea merite nu poate contesta înclinarea spre binefacere a făpturii sale.Dacă *inem însă seama de chinurile 'i silniciile pe care au fost sili*i să le îndure supu'ii 'i rudele cele maiapropiate0 datorită firii sale aspre 'i neclintite0 trebuie să recunoa'tem că a fost un om sălbatic 'i lipsit de oricemodera*ie. De aceea mul*i socotesc că a trăit în contradic*ie 'i de!acord cu sine însu'i. Jiind de aceia'i părere cuace'tia0 eu cred că ambele tendin*e ale caracterului său au o singură cau!ă. Japtul că era foarte aid de glorie 'iînrobit de această patimă i4a dat înclina*ia spre magnificentă0 în speran*a că a ob*ine o recunoa'tere imediată 'idăinuirea în amintirea urma'ilor+ cu ct era mai mare larghe*ea în cheltuielile sale0 cu att mai mult trebuia să4'iasuprească supu'ii. Ceea ce împăr*ea cu dărnicie unora era neoit să ob*ină cu de4a sila de la al*ii.9,1 Gosefus0 Antichită%i, 1-.(01,2 Gosefus0 Antichită*i0 1,.-.3,3 Gosefus0 Antichită%i, 1-.(0%

$-



Constuc*ia ei a început în anul 22 'i s4a terminat în anul 15 î. ;r. Cu oca!ia terminăriilucrărilor s4a inaugurat )ocurile olimpice de la Ce!areea0 pe care eronat Iosefus le descrie caand loc din cinci în cinci ani Ant. 1-0(01<0 cnd în realitate se *ineau din patru în patru ani.Cetatea aea un port atificial0 construit din blocuri mari de piatră0 care închideau trei ba!ineinterioare. Iosefus descrie astfel grandoarea portului+ 8mărimea lui nu era cu nimic mai mică

dect a portului ireu Atena<.9 Ant.1(.0-< ortul acesta a fost descoperit 'i identificat pentru prima dată între anii 1$-2 " 1$,3 de către ofi*eri ai marinei Birtanice. =ntindereacompletă a portului maritim a fost cunoscută abia în 1-5 în urma e/pedi*iei americane a lui&. 7in?.,% Fai multe e/pedi*ii de arheologie maritimă0 întreprinse între 1-3 'i 1,0 decătre Centrul pentru studii maritime a Qniersită*ii din ;aifa0 au oferit date suplimentare 'i oimagine comple/ă a faimosului port maritim construit de Irod. #4a constatat că: 8ortulirodian din Ce!aree este primul port construit după tehnicile recomandate de Eitruius.9 ,( Alături de digurile portului s4au găsit în apă grin!i de lemn cu o echime de 1((5 " 1,55 deani0 atestată prin C 1%0 probabil rămase din etapele ulterioare de repara*ii. mul*ime de alteobiecte au fost găsite prin arheologie marină: ancore din piatră0 ancore metalice0 ancore demetal 'i lemn0 amfore de transport0 ase de păstrat pe'tele0 dar folosite drept tuburi de

canali!are.

,-

Au fost mai multe e/pedi*ii arheologice la Ce!areea: F. Ai4Ponan din partea#tatului Israel e/caea!ă în anii 1(- 'i 1-20 #. Peiin e/caea!ă în 1(1. Cea mai maree/pedi*ie a fost Fissione Archaeologica Italiana0 condusă de A. Jroa. De la aceastăe/pedi*ie ne4a rămas unul din cele mai interesante 'i importante documente ale remii:Inscrip*ia lui ilat.

a" Teatrul roan este prima clădire monumentală de unde începe i!itarea ora'ului.#e află la e/tremitatea sudică0 în afara !idurilor bi!antine. A fost primul teatru de tip romanconstruit în rientul Fi)lociu. #e deosebea de cele de tip grecesc prin faptul că era complet

închis0 în spatele scenei se ridicau camere 'i !iduri care închideau spa*iul. e locul orchestrei0dintre scenă 'i amfiteatru0 era amena)at să poată fi introdusă apa pentru a se practica )ocurinautice0 a'a cum era la Coloseum în >oma. Heatru aea (555 de locuri. A fost restaurat decătre o echipă de arheologi italieni între 1-541-(. =n timpul lucrărilor s4a găsit o bucată de piatră0 folosită în a doua întrebuin*are0 pe care era următoarea inscrip*ie: HIB&>IQF0OIQ I7AHQ#0 >&J&CHQ7 IQD&A&A. Aceasta este o piatră0 utili!ată ca treptă în adoua folosin*ă0 cu o inscrip*ie foarte importantă în limba latină. &ste doada clară despree/isten*a persona)ului biblic0 ilat. Junc*ia sa de prefect0 corespunde cu prima perioadă aguernării romane0 anul % " %1 d. ;r. cnd guernatorii romani aeau titlul de prefec*i0deoarece în a doua perioadă0 %% " --0 ei se numeau procuratori. Din surse istorice 'tim că ilata guernat alestina între anii 2- " 3- d. ;r.,,

b" $inagoga re@oltei nestha d0Feredth< a fost descoperită în partea de nord acetă*ii. Clădirea aea o latură de m 'i o grosime de !id de 10% m. Qn capital de coloană aea,% &. #tern0 N. E. /. '., ol I. p. 2$-,( &. #tern0 idem, vol. (. p. 6@9 Din scrierile lui Eitruius0 un contemporan cu Irod0 care include un capitol deinginerie portuală în lucrarea sa 8 $e Arhitectura9 E0 120 e/istă date abundente despre construc*ia porturilormaritime. ortul a fost construit din trei ba!ine0 unul în interiorul altuia.9,- BA), (S <8, A >aban0 Hhe ;arbour of Caesarea Faritima+ >esults of the Chesarea Ancient ;arbour&/caation ro)ect 1$5 4 1$(,, ;rlăoanu A.0 (storia universală a poporului iudeu, p. 35-

$,



graat pe el menora cu 'apte bra*e. Ceramica con*inea opai*e candele< irodiene 'i anumitefragmente de ceramică nabataeană. Fai multe straturi s4au găsit0 fiecare repre!entnd o nouăfa!ă a sinagogii. odeaua sinagogii era ornamentată cu mo!aicuri. #4a găsit0 de asemenea0 ocomoară formată din 3.,55 mone!i de bron! din timpul lui Constantinus II. Arheologul care adescoperit4o0 F. Ai4Ponah0 crede că aici a fost sinagoga care a fost în centrul conflictului

din anul -- d.;r. care a condus la i!bucnirea ră!boiului cu romanii.,$

c" 3ipodroul este cea mai mare construc*ie din Ce!areea. Are o lungime de 3%5 m'i o lă*ime de (5 m 'i se întinde pe malul mării0 paralel cu marea. &ra folosit ca stadion pentru )ocuri sportie0 ca hipodrom pentru alergări cu cadriga0 sau ca loc unde erau arunca*i lafiarele sălbatice robii de ră!boi sau cre'tinii. Irod a organi!at Gocuri limpice din % în % ani peacest stadion0 ceea ce i4a mărit foarte mult faima. Acest hipodrom putea primi 12.555 despectatori. clădire arabă construită chiar în mi)locul lui strică aspectul frumos al clădirii.Qnalt hipodrom0 mult mai mare de %(5 / 5 m0 a fost construit0 probabil în 135 de către ;adrian'i putea cuprinde 35.555 de spectatori

d" Palatul lui Irod se află în parte de sud a hipodromului0 construit pe un promontoriude stnci0 chiar în mare. Au mai rămas doar funda*iile 'i urmele ba!inelor de baie. &raconstruit pe trei niele care coborau pnă la nielul mării. =n cur*ile lui este e/pusă placa cuinscrip*ia lui ilat0 care constituie o probă deosebită despre istoricitatea raportuluieangheli'tilor. =n acest palat a fost adus ael0 ca pri!onier0 pentru a se apăra înaintea luiJeli/0 Jestus 'i a regelui Agripa. Aici a *inut acele ctea cuntări memorabile raportate înJapte 2342-.

e< Grele @echiului port sunt astă!i i!ibile prin cheiul din fa*a aluiunilor de nisip0astă!i o pa)i'te erde 'i prin digurile care sunt încă în picioare. &ra cel mai frumos 'i maimodern port0 primul port artificial din Fediterana de răsărit. Qn lan* gros putea închide portul

făcnd legătura dintre cele două coloane uria'e din capul digurilor.f" +lădirile măre*e din spatele cheiului: rima clădire a fost templul lui Augustus0

construit pe un podium înalt ridicat deasupra cheiului portului0 care se putea ede de departede pe mare. Cre'tinii l4au distrus 'i au ridicat în loc o biserică mărea*ă octogonală0transformată apoi de arabi într4o moschee. Crucia*ii or face ultimele transformări pentru aconstrui biserica dedicată lui #f. etru0 care a fost distrusă de către arabi în 12-(. Ctea bol*i0 pe )umătate prăbu'ite 'i ctea !iduri groase este tot ce a mai rămas din aceste clădiriestite le Ce!areei. Casa apelor0 imfeum0 sau castelul de apă0 este în partea nordică a aleiicheiului. nă aici enea apeductul cu apă proaspătă 'i de aici se aproi!iona întreaga cetate.

g" Apeductul a cără ruine se ăd la peste un ?m depărtare spre nord. Aea 1, ?m 'iaducea apa de la % i!oare puternice de pe Funtele Carmel. A fost construit de Irod0 iar o placă comemoratiă se poate încă edea pe !idurile lui.

10.2.2. Ierihon

Ierihonul este situat în Ealea Iordanului0 la 15 ?m nord de Farea Foartă0 într4oregiune foarte aridă din De'ertul lui Iuda. A'e!area se datorea!ă unui i!or foarte puternic

,$ &. #tern0 N.E./.'., ol I. p. 2,$.2,

$$



numit0 i!orul lui &lisei sau I!orul #ultanului,0 care a creiat o oa!ă foarte fertilă în )urul lui.a!a Ierihonului este renumită prin planta*iile de curmale0 de afarsemon$5 'i de plantearomate.$1 Deoarece clima este caldă 'i plăcută în timpul iernii 'i foarte fierbinte în timpulerii0 elita boga*ilor din Ierusalim 'i4au construit re'edin*e de iarnă la Ierihon. ici Irod nu afăcut e/cep*ie0 el a construit la Ierihon trei palate cu acest scop0 unde locuia pe timpul de

iarnă0 momemntul mor*ii găsindu4l la Ierihon Ant.1(03.%<. a" Priul palat al lui Irod are dimensiunile de %- / $, m 'i se află a'e!at pe ambele

maluri ale torentului Selt. entru construc*ia sa s4a folosit tehnica romană de construc*ie0 opusreticulatum 'i opus Ruadratum. Al doilea palat a fost construit pe ruinele palatuluiha'moneilor. Două ba!ine de înot au fost unificate 'i s4a reali!at un singur ba!in mare de 1$ /32 m. =n )ur erau amena)ate grădini 'i lie!i. =n comple/ul palatului este o cameră de recep*ie0deosebit de frumoasă de ,0( / 15 m cu fresce. Al treilea palat con*ine un ba!in de înot foartemare de 5 / %2 m. rintre spa*iile acestui palat este o sală de recep*ie foarte mare de 2 / 1m. #4a folosit 'i marmură pentru construc*iile de aici0 care a trebuit să fie importată dedeparte. =n comple/ul palatelor s4au construit băi romane cu cele patru camere specifice.

Apeducte de apă0 colonadele 'i grădina sunt alte păr*i ane!e ale comple/ului de palate de laIerihon.

b" 5era agricolă " mare fermă agricolă împre)muită cu un !id constituia ane/a palatelor. #e pare că e/ista o planta*ie de curmali din care se producea in de curmale0deoarece s4a găsit o mare presă de in din curmale0 care are dimensiunile de (0( / (0( m. $2 alatele lui Irod au fost incendiate de către răscula*i după moartea lui Irod >ă!. 20%02< 'ireconstruite de către Arhelau0 probabil al treilea palat fiind opera lui Arhelau în întregime.Ant. 1,.150-<.

10.2.%. +pro( este o mică fortărea*ă militară din de'ertul lui Iuda >ă!. 10 210%<0 pe

traseul care leagă Ierihonul de Ierusalim0 a'e!ată de rful unei fortifica*ii naturale. >uineleactuale au o suprafa*ă de 35 / 3( m0 dar la origine aeau mai mult0 probabil %5 / %( m0ero!iunea a distrus o parte din construc*ii. Ceea ce s4a putut identifica este baia de tip roman0cu cele patru componente: apoditerium0 trepidarium0 caldarium0 frigidarium. Capiteluricorintice0 decora*iuni cu fresco0 cisterne de apă0 'i sisteme de aducere a apei din alea Selt0care era mai )os dect fortărea*a. A'e!area a fost un mic palat fortificat înscriindu4se în lan*ulfortăre*elor de pe linia de răsărit a regatului. A fost identificată de A. Alt în 12( 'i e/caatăde către &. et!er 'i &. Damati în 1,%.

, G.Furph!40Connor0 1he /oly 'and, an C3#ord Archaeological 2uide #rom Earliest 1imes to 8977, p.6@@

8Cea mai eche localitate din lume0 a'e!ată în mod strategic la marginea dintre de'ert 'i !ona cultiată0 cu unerde plăcut care contrastea!ă cu nisipul maroniu0 Ierihonul este o fereastră deschisă spre trecut. A'e!area senume'te Hel el #ultan 'i este locali!ată lngă un i!or de apă &in es #ultan " %(55 l pe minut<care estedistribuită în toată oa!a printr4un sistem comple/ de iriga*ie.9$5 .a. a#arsemon " este un fruct care seamănă foarte mult cu o rosie0 dar de culoare portocalie. &ste deconsisten*a unei pere bine coapte0 pu*in dulce0 cu un gust specific. =n mi)loc are c*ia smburi mari0 de formaunor castane mai mici. #e folose'te în industria farmaceutică pentru preparea unor creme cosmetice 'i

bineîn*eles0 ca aliment0 fiind un fruct foarte bogat în itamine. erioada de coacere este din luna septembrie pnă pr!iu în decembrie.$1 #trabo0 2eography 8>, 6,8$2 &. #tern 0 N.E./.'., ol II. p.-$, 4 -1

$



10.2.'. 3erodiu

;erodium este singura localitate construită de Irod care îi poartă numele. 7ocalitateaeste formată din două păr*i componente: un centru administrati a'e!at la poalele unui con demunte înalt de aproape 155 m 'i fortărea*a din rful acestui con. e locul acesta a aut loc

ultima bătălie dintre Antigonus0 repre!entantul ha'moneilor 'i Irod cel Fare în anul %5 î. ;r.iar Irod a construit localitatea în amintirea ictoriei sale asupra rialilor săi. 7ocalitatea estedes men*ionată de Gosefus $3Ant. 1%0130+ >ă!.10130$< 'i de către linius cel Bătrn.$% rimeledetalii despre ;erodion le aem de la &. >obinson din 1$3$0 apoi e/ploratorul france! J. de#aulcN adaugă noi date în 1$-3. &ste e/caată în patru sesiuni între 1-24 1-, de către E.Corbo de la #tudium Biblicum Jranciscanum din Ierusalim. Arheologii erei reiau cercetărileîntre anii 1-, " 1,5 prin 6. Joerster 'i &. et!er. Cercetările s4au continuat pnă lai!bucnirea celei de a doua intifade în anul 2555.

7a ;erodion a fost îngropat Irod cel Fare0 după descrierea lui Gosefus Ant. 1,.$03<.;erodionul a fost o puternică fortărea!ă de re!isten*ă a !ilo*ilor în timpul ră!boaielor cu

romanii. Din timpul lor ne4a rămas o sinagogă amena)ată în palatul din Acropole 'i maricisterne de apă săpate în inima muntelui de sub Acropole. ;erodion aea unul din cele maimari palate ale lui Irod 'i se crede că forma capitala de ară a regelui0 fiind în acela'i timpre'edin*a districtului cu acela'i nume. =n anul 255- arheologul israelian &hud et!er adescoperit mormntul lui Irod în comple/ul de construc*ii de la ;erodion din De'ertul Iudeii.

10.2.'. <a(ada

Faseda este fortărea*a care a deenit emblema na*ională a re!isten*ei iudaice. Celemai importante 'i solemne momente din istoria *ării0 precum depunerea )urămntului militar0comemorarea unor !ile importante are loc pe platoul de la Fasada. Ce este Fasada@ De4a

lungul !idului abrupt de stnci0 care se întinde pe malul de est al Fării Foarte se află ostncă solitară0 despăr*ită de restul muntelui prin ăi adnci0 numită Fasada.$( De fapt numeleeste comun0 deoarece în ebraică 4 ma*ada 4 însemnea!ă fortărea*ă " întăritură 1 #am.2301<.&a se ridică la %%5 m deasupra ba!inului Fării Foarte fiind cea mai puternică 'i sigurăfortărea*ă naturală din !onă. Clima este aridă0 de de'ert0 iar platoul stncii măsoară -55 mlungime 'i 355 m lă*ime în partea cea mai lată.

A fost amena)at pentru prima dată de către regele ha'moneu Ale/andru Ianeus 15% ",-< iar apoi de către Irod cel Fare0 care a făcut din Fasada punctul forte al regatului său>ă!. 10120 143<. &l a construit aici două palate0 re!eroare de apă0 maga!ii pentru proi!ii0 o baie romană0 clădiri administratie 'i un !id de protec*ie . Farele arheolog al Fasadei a fostPigael Padin0 care a organi!at o e/pedi*ie foarte amplă0 costisitoare 'i dificilă între ct. 1-3

$3 Gosefus0 Antichită*i0 1(0 0 % 8Jortărea*a care este la o depărtare de -5 de stadii de Ierusalim0 este o fortifica*ienaturală foarte potriită pentru a'a cea0 care se ridică la o mare înăl*ime0 fiind făcută de mnă de om a'a credeaGosefus0 dar nu este corect0 fiind un deal natural<0 înăl*ndu4se în )ur asemenea unui sn de femeie. =n tot îrfuldealului s4a construit un turn la care se )unge pe o cărarea în trepte formată din 255 de trepte. =n interior suntapartamente regale scumpe făcute ca loc de siguran*ă 'i podoabă în acel'i timp. 7a ba!a muntelui s4a construit uncomple/ plăcut0 cu un mare ba!in de apă. Apa a fost adusă de la mare distan*ă 'i cu mare cheltuială. =nîmpre)urime s4a construit o a doua cetate pentru care rful muntelui constituie acropola.9$% linius cel Bătrn0 Naturalis /ystorya, E0 ,5$( G. FurphN40Connor0 idem, p. DD:&D7

5



" Apr. 1-% 'i Dec. 1-% " Fart. 1-(. Această e/pedi*ie a descoperit foarte multe lucruriimportante: construc*iile ridicate de4a lungul timpului 'i în primul rnd cele din perioadairodiană0 manuscrise echi de 2555 de ani0 unele eseniene0 altele fiind te/te biblice+ elementede cult: sinagogă0 mice0 ase rituale+ doe!ile marei bătălii cu romanii 'i cele !ece ostraca4sor*i0 care in să confirme poestea lui Gosefus despre sinuciderea în comun a !ilo*ilor. Cartea

8Fasada90 scrisă de Pigael Padin0 constituie documentul cel mai amplu despre arheologiaFasadei.$- Fasada 'i ;erodion au printre cele mai echi sinagogi care s4au păstrat în sit0 chiardin timpul primului secol d.;r. iar în sinagoga din Fasada s4a descoperit o geni!a cu multemanuscrise biblice de o mare aloare.

a" Palatele <a(adei 4 Irod a construit două palate0: alatul de nord0 pe creastamuntelui cu o diferen*ă de niel de 35 m0 construit pe trei terase0 asemenea unui cuib deulturi. alatul administrati în partea de sud4est0 care era mult mai mare. Ambele palateerau frumos ornamentate cu mo!aicuri 'i pictură pe !iduri.

b" 5ortificaţiile ilitare constau din !idurile ridicate pe marginea stncii cu turnuri 'i

camere speciale de obsera*ie. Clădirea garni!oanei0 foarte frumos lucrată la acelea'istandarde ca 'i palatele.

c" <aga6iile de aliente0 deosebit de mari. #unt de fapt ni'te hangare lungi 'i îngusteîn care erau depo!itate alimente pentru a a)unge mai mul*i ani în ca! de asediu. #4au găsitase de păstrare 'i smburi de fructe0 ceea ce a demonstrat că ultimii locuitori au fost în mare parte egetarieni.

d" aia este tipic romană0 cu patru compartimente: apoditerium0 trepidarium0caldararium 'i frigidarium. Are o curte închisă cu un ba!in mare de apă. &ste o adeăratăminune ca aici pe această stncă în mi)locul de'ertului să po*i aea o astfel de baie.

e" $inagoga este o clădire relati mică0 pentru (54-5 de membri. Are doi stlpi înmi)loc0 probabil pentru sus*inerea acoperi'ului 'i o gheni!a pentru căr*ile echi0 unde sau găsitmai multe manuscrise foarte aloroase.

f" #e6er@oarele de apă sunt foarte multe. Fa)oritatea sunt săpate în peretele stncii0aproape de rf cu canale pentru a colecta apa de ploaie de pe stncă. #unt 'i re!eroare foartemari0 la ba!a stncii0 care sunt umplute din apa toren*ilor iar apoi era cărată în re!eroare de pe rf cu măgarii 'i spatele oamenilor.

g" +ărarea şarpelui 'i poarta 'arpelui erau căile normale de acces0 care sunt spre est0în fa*a Fării Foarte. >omanii au construit în partea de est o rampă din piatră care le4afacilitat accesul spre rful stncii.

Fasada a fost ocupată de către !ilo*i în anul -- 'i au capturat tot armamentul roman deacolo. Au fost înfrn*i în anul ,30 cnd romanii au reu'it să a)ungă pe Fasada0 după un asediude 3 ani. Ho*i apărătorii Fasadei0 -% de bărba*i0 femei 'i copii sa4u sinucis0 cu e/cep*ia a 2femei 'i % copii. #4au găsit cele 15 ostraca0 folosite pentru tragerea la sor*i0 ca să se aleagă bărbatul responsabil cu uciderea ultimilor luptători. Fasada deenit un simbol al eroismului

$- Pigael Padin0 -asada,

1



'i biruin*ei. #4a creat sloganul: Fasada nu a cădea niciodată. Aici se depune )urămntul decătre solda*i.

10.2.H. $eba(te $aaria

A fost una din primele cetă*i construite de Irod cel Fare0 a fost dăruită lui Irod decătre Augustus în anul 35 î.;r. &a fost ridicată pe ruinele echii cetă*i a #amariei 'i a fostrenumită #ebaste " Augustus în l. 6reacă0 în onoarea patronului său$,. Cetatea a fost folosită pentru coloni!area solda*ilor lăsa*i la atră0 de regulă de origine siriană0 care au fostîmpropietări*i cu terenuri agricole. Ace'ti eterani au constituit un a)utor suplimentar pentruIrod în momente de cri!ă 'i au fost un moti de tensiune pentru erei. #ebaste 'i apoiCe!areea au fost cele mai antiereie'ti ora'e care au aut un rol foarte mare în ră!boiul iudeo4roman. Din ora'ul irodian se pot edea foarte bine: Cardo 'i !eci de coloane încă în picioare0forumul cu basileum0 care are multe coloane încă în picioare0 teatru 'i Hemplul lui Augustul0ridicat pe punctul cel mai înalt al cetă*ii. $$ #itul a suferit mult în timpul intifadei0 deoarece a

fost )efuit de căutătorii de comori în lipsa unei autorită*i care să4l prote)e!e. #ebaste se înscrieîn 'irul de cetă*i din partea estică a regatului cu rol strategic pentru a fi un tampon întresamariteni0 ereii din 6alileia 'i popula*ia păgnă de pe litoralul mării.

A fost e/caat încă de la începutul sec. de către o e/pedi*ie americană aQniersită*ii ;arard 15$ " 115< sub conducerea lui 6. #chumacher0 iar apoi >eisner.Această e/pedi*ie a scos la lumină următoarele estigii din perioada care ne interesea!ă: !idulcetă*ii romane0 poarta de est0 Hemplul lui Augustus0 forumul0 basilica 'i stadionul. nouăe/pedi*ie a Qniersită*ii ;arard între 131 " 13( descoperă sistemul de apă0 teatrul 'imorminte. =ntre 1-( " 1-, situl este studiat de o e/pedi*ie iordaniană0 care cercetea!ă !onacolonadelor Cardo<. 7a #ebaste au fost descoperite foarte multe lucruri din perioada

israeliană: obiecte din filde'0 ostraca0 ceramică.erioada romană repre!intă un punct culminat al de!oltării cetă*ii. #uprafa*a din

interiorul !idurilor era de ,5 ha0 poarta construită de Irod era prote)ată de două turnuri cudiametrul de 1% m0 care s4au păstrat pnă la o înăl*ime de $ " 11 m. #trada colonadelor aea-55 m lungime 'i erau în )ur de -55 de coloane corintice. 7ă*imea stră!ii era de 120( m 'i aeamaga!ine de o parte 'i de alta. Hemplul ui Augustus are 3( / 2% m cu o naă principală 'idouă laturiinteraluri< foarte înguste. Jorumul aea dimensiunile de 12$ / ,20( m 'i eraîmpre)muit de porticuri acoperite. apte din cele 2% de coloane sunt încă în picioare. Basilicaare dimensiunile de -$ / 32 m 'i nu este încă complet e/caată. $ #4a descoperit un micmausoleu de (0( / (0( m cu cinci sarcofage în interior. Fulte mone!i din perioadaha'moneană 'i irodiană împreună cu mone!i din toate perioadele următoare pnă în perioadacrucia*ilor0 doedesc o lungă e/isten*ă a acestei localită*i strategice 'i deosebit de importantă.

10.%.1. Ieru(aliul$, Gosefus0 Antichită%i, 1(.$0( TCnd a fost aproape gata să termine !idul cetă*ii #amaria el a reu'it să aducăacolo pe mul*i din solda*ii eterani 'i pe mul*i din împre)urimi acordndu4le cetă*enia. Jăcnd aceasta0 dincolode ambi*ia de a construe un templu0 dincolo de a face o cetate mai mare dect fusese anterior0 el a i!butit săreali!e!e o fortărea*ă pentru securitatea sa 'i un monument al măre*iei sale.9$$ &.#tern0 edit. N. A. /. '., vol (. Sebaste$ &. #tern0 edit. .&.;.7. ol IE. .135,.135$

2



i la Ierusalim Irod a construit foarte mult0 templul fiind principala 'i cea maiimportantă construc*ie. A început lucrările la templu în anul 1 î.;r. 'i toate lucrările deamena)are a cetă*ii au *inut pnă în anul -% d.;r. alatul lui Irod construit pe Funtele de Eest#ionului< era foarte mare 'i era părat de o cetă*uie care aea 3 turnuri : Jasael0 Firiam 'i

;ipicus. Hit a ordonat ca unul din aceste turnuri să nu fie dărmate0 Hurnul lui Jasael0 pentru arămne ca o mărturie posterită*ii despre clădirile uria'e de la Ierusalim.

Fonumetul patriarhilor de la ;eron este singura clădire care a rămas în picioare pnăastă!i. &ste o împre)muire sacră0 cu acela'i gen de piatră mare0 monumentală. Clădirea are %5/ 2( m 'i este înaltă de - m.

11.0.0. )poca roană> partea I. B Ieru(aliul în tipul lui I(u(

Ierusalimul continuă să rămnă ora'ul cel mai important din Oara #fntă pnă lară!boiul din -- " ,5. &l este bastionul iudaismului conserator0 centrul religios al tuturoriudeilor din toată lumea. Aici func*iona Hemplu0 cea mai importantă institu*ie religioasă50#anhedrinul " un fel de parlament al iudaismului10 care era forul legislati pentru o mare parte din iudeii din diaspora 'i tot aici erau multe sinagogi ce repre!entau un nou aspect al

5 #.G.D. Cohen0 =rom the -accabees to the -ischnah, p. 15- 8Hemplul era institu*ia centrală a comunită*iiiudaice0 punctul focal al religiei0 nu numai pentru iudeii din *ară ci 'i pentru acei din diaspora. Contribu*ia anualăde o )umătate de 'echel0 adusă de to*i iudeii din diaspora 'i de cei care eneau la sărbătorile pelerina)0 a unitîntreaga comunitate. Ideologia Hemplului a slu)it ca o for*ă unificatoare0 el repre!enta monismul 'ie/clusiismul. umai un songur loc a fost ales pe pămnt de către Dumne!eu unde să fie locul re'edin*ei #ale0 'iacest loc era Hemplul din Ierusalim.91 &. #churer0 1he history o# the 4ewisch people in the ages o# Jesus +hrist, ol II p.25$ T#anhedrinul celor ,10descries de Fi'na ca posednd putere nu doar pentru probleme religioase0 ci ca un for pentru probleme

)udiciare0 administratie 'i guernamentale. &l putea să )udece pe Farele reot0 dar nu 'i pe rege0 care eradeasupra cur*ii0 el decidea grani*ele 'i declara ră!boi.9

3



iudaismului. ici partida opusă0 cea elenistică nu a lăsat să4i scape din mini acest ora'. Irodconstruie'te fortărea*a Antonia 'i fortărea*a Cetă*uia cu trei turnuri estite0 apoi palatul regal0;ipodromul 'i Heatrul. ilat construie'te un apeduct iar romanii în general0 nu permit iudeilore/tinderea 'i fortificarea în continuare a ora'ului0 tocmai de teama unei răscoale.2

=n perioada aceasta s4a construit cel mai mult la Ierusalim 'i ora'ul a a)uns la cea maimare e/tindere 'i glorie. Iată ctea construc*ii importante: Jortărea*a Antonia0 alatul luiIrod 'i fortărea*a adiacentă lui0 Cetu*uia+ Uidul al doilea+ Hemplul refăcut de Irod0 porticurileadiacente0 Arcul lui >obinson0 odul lui arren. Hot în acest timp regina din Adiabene aconstruit un palat 'i cel mai somptuos mormnt din Ierusalim03 impropiu numit: Formntulregilor lui Israel. Ba!inele de apă #trution0 #căldătoarea lui Israel0 apeductul lui ilat0 foartemulte mice 'i renoarea palatului ;a'moneilor sunt ctea din lucrările importante.

11.1.0. <untele <ă(linilor

Funtele Făslinilor este parte componentă a Ierusalimului. #e află la est de cetate0

despăr*it de aceasta prin rul Chedron0 care este doar un torent de oca!ie. Are înăl*imea de$25 m. mul*ime de eenimente din ia*a Domnului ;ristos au aut loc pe acest munte0cre'tinii bi!antini ridicnd biserici în toate aceste locuri0 fie că au sau nu confirmarea e/actă alor :

a" ocul înălţării 4 e punctul cel mai înalt se află Biserica >usă a =năl*ării0 caredomină toată !ona cu cupola ei înaltă0 ru'ii cred că de aici s4a înăl*at Isus la cer.. u departede ea se află locul tradi*ional al înăl*ării0 o împre)muire cu !id0 cu un monument octogonal înmi)loc. Hradi*ia spune că piatra din mi)loc este cea pe care Isus a pus ultimul picior.

b" 7rota Tatal ,o(tru este o mică grotă0 cuprinsă mai tr!iu în altarul unei biserici

bi!antine0 iar acum se află în curtea unei biserici catolice0 numita grota Hatăl ostru. Aici se pretinde ca enea Isus pentru a se odihni0 atunci cnd nu era primit de nimeni în Ierusalim0 'itot aici i4a înă*at pe ucenici rugăciunea Hatăl ostru. Biserica din )ur poartă acest nume0 'iare pe to*i pere*ii e/pusă această rugăciune în -2 de limbi. u e/istă atestare arheologică pentru acest loc0 ci doar tradi*ională.

c" i(erica Doinu( 5le@it " 7acrima Domnului. #e află la mi)locul muntelui. #ecrede că aici s4a oprit Isus 'i a plns pentru cetate în Dumineca floriilor0 rostind memorabilecuinte din Fat.2303,: Ei se lasă casa pustie]

2

Gosefus0 Antichită%i, 1.,02 8Ct despre !idurile Ierusalimului care au fost adăugate la noua cetate Be!eta0 elle4a reparat pe cheltuia publică 'i le4a ridicat la o înăl*ime 'i lă*ime att de mare 'i le4.a făcut mult prea puternice pentru puterea umană. Dar Farcus0 guernatorul #iriei0 a informat printr4o scrisoare pe Ce!ar Claudiu despreceea ce se reali!a la Ierusalim. i deoarece Claudiu aea anumite indoieli referitor la posibilitatea unei reolte0 atrimis lui Agripa porunca de a opri construc*ia !idului. Astfel s4a supus în totul pentru a nu intra în conflict cuîmpăratul.93 AiYPonah0 1he model o# Ancient Jerusalem at the time o# the Second 1emple, p. 22 TIn the middle of the7oLer citN Le see the palaces of the members of the proselNte >oNal familN of Adiabene Lhose most importantmember Las Sueen ;elena. ;er tomb lies north of Damascus gate. Hhe palaces are reconstructed according tothe principles and techniRues of the arthian " Fesopotamian architecture of the >oman period0 tNpical of theregion of Adiabene.9

%



d" 7rota 7het(eanilor se află la 8o aruncătură de piatră90 circa (54-5 m de acestloc. &ra al doilea 8hotel9 al lui Isus la Ierusalim unde eneau de regulă. Aici au rămas ucenicii'i au adormit0 iar Isus s4a dus mai departe0 Tca la o aruncătură de piatră9 'i s4a rugat. Qn foartefrumos simbol al adormirii ucenicilor este redat prin doi ucenici care dorm sub amon.

e" i(erica 7het(eani 4 sau Biserica tuturor na*iunilor0 construită în 12- cu banioferi*i de multe popoare ale lumii. &ste construită peste lespedea de piatră pe care se crede căIsus a stat 'i s4a rugat în noaptea agoniei. grădină cu măslini milenari $ la număr< se află în )ur0 foarte probabil ca unii dintre ei să fie de pe timpul lui Isus ;ristos.

f" PJrJul +hedron este un loc plin cu morminte: Formntul lui Absalom0 Formntulfiului lui ;e!ir0 Formntul profetului Uaharia 'i o mul*ime de alte morminte mici0neindentificate. 7a marginea caselor se poate edea mormntul fiice lui Jaraon0 so*ia lui#olomon. e partea sudică0 aproape de confluen*a Chedronului cu Ealea lui ;inom se aflăAcheldalma0 astă!i o mănăstire ortodo/ă e/act în interiorul mormintelor de acolo. #iloamul0acum un sat cartier< de arabi din partea cea mai de )os a Ierusalimului0 este locul unde era

scăldătoarea #iloamului0 ba!in de apă descoperit recent de către arheologi0 care se află încontinuarea tunelului lui &!echia.

11.2.0. <untele Teplului

=ncepnd cu #olomon to*i cei care au construit sau renoat templul au fost neoi*i săconstruiască sau consolide!e platforma pe care s4a construit tot comple/ul templului. Irod ae/tins platforma la cea mai mare dimensiune : %$$ / 3(5 / %(5 / 2$5 m. Această platformăe/istă 'i astă!i0 celelalte fiind incluse în interiorul platformei lui Irod 'i nu pot fi ă!ute 'icercetate. e această platformă0 care aea două nieluri la o diferen*ă de ( m între ele0 s4aconstruit Hemplul propiu4!is0 porticurile0 sau stoa0 de )ur împre)urul !idurilor 'i orticul

>egal0 un comple/ de clădire pe 243 nieluri de4a lungul !idului de sud. Aici era întreagaadministra*ie a templului0 tre!oreria 'i locurile de nego*.

a" idul de ?e(t 4 Din Funtele Hemplului au rămas următoarele urme: Uidul de estal incintei sacre. Acesta măsura %$$ m0 o tradi*ie iudaică încearcă să e/plice supraie*uirea sa.% &/caa*iile ample intreprinse de Ben)amin Fa!ar între 1-$ " 1,$(< în această parte aora'ului a scos la ieală strada principală care mergea pe lngă !id0 cu maga!ine în'irate pe partea !idului. =n partea de nord a !idului se află un tunel tăiat în stncă prin care se aduceaapa la altarul de la Hemplu. Uidul de est al incintei Hemplului este construit din pietre foartemari0 late de 10$5 m0 înalte de 102 m 'i cu lungimea ariabilă de la 2 la 11 m. =n pre!ent se potedea , rnduri din aceste pietre irodiene0 alte patru dintr4o fa!ă mai tr!ie iar apoi urmea!ămai multe rnduri de pietre mai mici din perioada arabă

b" Arcul lui #obin(on> este0 de fapt un sistem de trepte 'i un pod0 care facilita accesulde )os0 din stradă0 sus pe platforma Hemplului0 la peste 15 m înăl*ime. altă cle de acces% Alpert Jran0 2etting Jerusalem 1oghether, p. 2- 8Cnd a fost construit Hemplu munca a fost reparti!atădiferitelor grupe de oameni. #or*ii au reparti!at construc*ia Uidului de Eest popula*iei sărace a ora'ului0 care aulucrat din greu0 deoarece nu au aut mi)loace tehnice care să le u'ure!e munca. Cnd du'manii au distrusHemplu0 un înger a cobort din înăl*ime0 'i4a întins aripile deasupra !idului 'i a !is: 0Acest !id0 care este muncasăracilor. iciodată nu a fi distrus09.( &. #tern0 . &. ;. 7. Eol. II0 p. ,3,

(



dintre Funtele #ionului din est spre Hemplu era Arcul lui ilson0 care era de fapt un pod0ctea arce din acest pod pot fi încă ă!ute.

c" +a(a tropeti(tului 4 Hot aici s4a găsit o piatră cu inscrip*ia: Casa trompetistului.&a indica locul de unde se suna din trompetă la începutul #abatului 'i a sărbătorilor. Din locul

unde a fost găsită re!ultă că a că!ut chiar din col*ul de sud4est al incintei templului0 dinrful orticului >egal..

c" idul de (ud măsoară 2$5 m 'i repre!enta principala poartă de acces spre Hemplu.ot fi ă!ute urmele erodate ale treptelor de acces0 cele două por*i: oarta lui ;ulda doar unarc din ea0 restul fiind inglobat într4un !id medieal<0 poarta dublă0 care este blocadă0 dar seăd arcele ei. Ctea rnduri din pietrele originale irodiene pot fi ă!ute la ba!a !idului. Hotîn această parte s4au descoperit multe mice0 conducte de apă 'i ba!ine pentru păstrarea apei0care făcea parte din sistemul băilor rituale iudaice. Comple/ul 8Funtele Hemplului9 a fost celmai monumental comple/ arhitectural din Ierusalim 'i probabil unul din cele mai mari dintimpul său. =n Fi'na se consemnea!ă: 8Cine nu a ă!ut Hemplul0 niciodată nu a ă!ut ceea ce

este frumosul.9

-

latforma Hemplului aea o suprafa*ă de 1%%.ooo mp fiind cea mai maredin tot orientul. Hemplul 'i toate clădirile care au fost ridicate pe această platformă au fostcomplet dărmate de romani0 iar pietrele au fost aruncate în ăile din )urul ei. Astfel s4aîmplinit profe*ia lui Isus0 care !ice: 8Adeărat ă spun0 nu a fi lăsată aici piatră pe piatră carenu a fi dărmată9Fatei 2%02<

Turnul lui 5a(ael este singura construc*ie din Ierusalimul din timpul lui Isus0 care arămas în picioare. &ste o emblemă a Ierusalimului 'i o doadă elocentă a măre*ieiconstruc*iilor irodiene. Hit0 cnd a distrus ora'ul în anul ,50 a ordonat ca acest turn să rămnă pentru ca urma'ii să poată edea ct de uria'e au fost clădirii acelei perioade.,

Hot în această perioadă s4a conertit la iudaism regina regatului Adiabene nordulIra?ului<0 &lena0 care a construit în Ierusalim un palat 'i cel mai grandios mormnt. Qnul dinultimele doe!i arheologice sunt mormintele0 apeductele0 pietrele ?ilometrice0 instala*iileindustriale pentru stoarcerea uleiului de măsline0 ceramica0 asele rituale de piatră.

11.%.0. <onuente din ultiele 6ile ale lui I(u( în Ieru(ali

ra'ul din timpul lui Isus a fost complet distru de către romani în anul ,5 'i apoi în13( 'i s4a reconstruit un ora' roman0 a'a că toate clădirile 'i echile locali!ări s4au pierdut.Cre'tinii bi!antiniau identificat0 numai ei 'tiu pe ce motie0 locurile cele mai semnificatie dinultimele !ile ale lui Isus 'i au construit pe aceste locuri bisericile bi!antine. i acestea au fostdistruse0 dar urmele lor pot fi identificate 'i peste aceste ruine sau ridicat alte monumentecruciate sau moderne.

- Fi'na0 B.B. 3b, Iosefus0 >ă!.0 ,.1010 8Ce!ar a dat ordin ca întreaga cetate0 împreună cu Hemplu0 să fie demolată0 dar să fielăsate attea turnuri0 ct este posibil0 care sunt cele mai impresionante0 Jasale0 ;ipicus 'i Firiam0 pentru ademonstra posterită*ii ce fel de cetate a fost aceasta0 ct de puternică a fost 'i cum a reu'it puterea romană să ocucerească.9

-



a" +aera de (u( 4 &/istă cel pu*in trei ariante pentru camera de sus0 dar nici una nuare un argumente arheologice sigure.

4 7a Biserica #fantul Farcu 4 această biserica se afla locali!ată pe Funtele de Eest0aproape de oarta Iafo 'i de locul unde se află alatul lui Irod0 în V!ona bunăV a orasului.

Biserica apar*ine cre'tinilor ortodocsi sirieni0 singurii orbitori de limba aramaica. &i păstrea!ă urme0 !iduri0 temelii0 din biserica ridicată în sec.IE0 care pretinde că a fost ridicată pe locul fostei case a mamei lui loan Farcu. ăstrea!ă de asemenea o pisanie din sec.IE4Ecare comemorea!ă acest eeniment 4 pre!enta lui Isus în acel loc la ultima comemorare aastelui. =n subsolul clădirii actuate se afla o altă bisericu*ă0 despre care se spune că aceasta afost cea originală.

7a fel ca alte monumente cre'tine0 'i acesta are un mare inconenient 4 golul de 355 deani0 de la timpul Domnului ;ristos 'i pnă la epoca bi!antină. =n această perioadă romană0cnd ora'ul ebraic a fost complet distrus0 'i un ora' complet nou s4a construit 4 AeliaCapitolina0 toate urmele echilor clădiri s4au îngropat sub un molo! de cel pu*in trei metri.

&ste aproape imposibil să poti identifica cu e/actitate locurile distruse cu trei sute de ani înurmă. reten*iile cre'tinilor de astă!i sunt ba!ate doar pe tradi*ie.

4 Cenaclu 4 această VCamera de #usV se află pe Funtele #ionului0 în afara !iduriloractualei cetă*i medieale. &ste o clădire foarte eche0 probabil dinte cele mai echi clădiri aleora'ului0 ba!a !idurilor ei purtnd urme din sec. II4III. 7a parterul acesti clădiri se aflaVFormntul lui DaidV0 loc transformat de iudei în sinagogă0 iar la eta) se află VCamera de#usV. &ste eident că toată arhitectura acestei camere0 coloanele0 stilul0 apar*in crucia*ilor 'i poartă amprenta goticului fără nici o urma de îndoială. Camera a fost o biserică pe timpulcrucia*ilor0 apoi o moschee arabă0 de la care ne4a rămas mi!rahul0 care arată direc*ia spreFecca. =n pre!ent este deschisă doar pentru turi'ti0 fără a aea o alta func*ie. Alăturat acestei

camere se află 'i în pre!ent o moschee0 astfel acest loc este singurul unde se întalnesc toatecele trei religii monoteiste pentru a comemora mari eenimente. 7ocul este cel mai des i!itatde turi'ti pentru a4'i aminti de eenimentele de la a'ti 'i #fnta Cină. După cum spuneam0 nuare nici o atestare arheologică.

4 Fai e/ista un al treilea loc0 în cartierul armenesc0 dar nu are prea multă trecere0 loculfund recunoscut doar de către armenii0 'i ei sunt singurii care merg acolo pentru a comemoraeenimentul propiu !is.

b" +elula are(tului din casa lui Caiafa 4 #e găse'te pe panta de sud a Funtelui#ionului0 lngă drumul antic în trepte descoperit aici. &ste una din căile posibile pe care Isus acoborat cu ucenicii atunci cnd a plecat din Camera de #us spre 6hetsemani. Acum se înal*ăaici una dintre cele mai frumoase biserici catolice0 propietatea statului Jrance!0 numită#fantul etru în 6alicantum. Qrme de mo!aicuri0 de temelii0 încrustări de cruci0 doedesc cu prisosin*ă că aici a fost o biserică bi!antină0 începnd cu secolul al IE4lea. Gos de tot în subsolse află ctea clădiri echi: o cisternă de apă0 alte ctea încăperi săpate în stancă. Qna din elese spune că a fost celula unde Isus a fost *inut arestat în noaptea prinderii #ale.

c" Pretoriu0 sau sala de )udecată a lui ilat 4 #e 'tie că ilat î'i aea re'edin*a laCe!areea0 pe malul Farii Fediterane. ri de cte ori enea la Ierusalim el locuia undea0 nu

,



se poate 'tii unde era re'edin*a lui: sunt trei ariante: 7a alatul lui Irod + în Jortărea*aAntonia+ sau la alatul ha'moneilor0 mai pu*in probabil. 7ocul )udecării lui Isus a fost în unuldin aceste palateM

4 rima tradi*ie bi!antină sus*ine că acest loc a fost la alatul lui Irod de lngă oarta

Iafo0 iar Drumul Crucii a coborat spre Hemplu0 apoi a trecut de primul !id de apărare prin poarta 6rădinii0 a trecut 'i de al doilea !id de aparare prin oarta Gudecă*ii 'i a ie'it la6olgota. e acest drum aeau loc procesiunile din Einerea Fare în perioada bi!antină.

4 tradi*ie mult mai recentă0 de la sfr'itul &ului Fediu0 sus*ine că retoriu a fost laJortărea*a Antonia. Dar fiindcă aceasta a fost complet distrusă 'i nu mai poate fi identificatlocul ei0 singurul element care ne4a ramas este re!erorul de apa0 #trution. #e spune ca acestaera în curtea fortăre*ei0 a fost acoperit 'i paat de către romani0 de aceea locul se numeaV7itrostatosV0 paat cu pietre. Acest re!eror a fost găsit 'i corespunde e/act descrierii0 el este paat cu pietre. In !ona aceasta s4a gasit lespe!i mari de piatră din timpul romanilor0 cuîncrustări făcute de solda*i în aceste lespe!i 'i care repre!intă )ocuri ale soldatilor0 un fel de

VmoarăV cum e/istă pe la noi. Hoate aceste urme se găsesc astă!i în interiorul clădiriiFănăstirii #urorile #ionului. Joarte aproape de acest loc se afla cele două biserici carecomemorea!ă anun*area sentin*ei de către ilat 'i flagelarea 7ui Isus de către solda*i. De aiciîncepe acum Eia Dolorosa. Ho*i cre'tinii urmea!ă astă!i acest drum0 dar are pu*ine 'anse de afi cel real. &ste cea mai recentă tradi*ie.

d" ?ia Doloro(a 4 sau Drumul durerii. Hraseul actual este folosit doar de la sfr'itulsecolului al l4lea0 cu toate cele 1% opriri care sunt indicate acum. Are o lugime deapro/imati ,554 $55 m0 porneste din prea)ma 7itrostratosului0 de la Biserica Condamnarii 'ia Jlagelării. 7a o intersectie a drumului0 sunt scoase ctea lespe!i de piatră din paa)ul stra!iidin timpul Domnului ;ristos0 care se afla cu trei metri sub nielul actual al stră!ii. Drumul

durerii urmea!ă trasee ale Ierusalimului actual0 'i nici de cum al ora'ului din timpul lui Isus0acel ora' este cumplet distrus 'i se află la 34% m sub nielul actual.

e" )cce 3oo 4 este drumul actual al cetă*ii0 unind clădirea mănăstirii cu cealaltăcladire de isaid0 se intinde un arc din !idărie0 destul de masi 'i de gros0 numit &cee ;omo0Iata mulM După toate aparen*ele poate fi o parte din arcul de triumf ridicat de Hit sau de;adrian< după ictoria aută asupra iudeilor în mi)locul căii principale a ceta*ii noi.

f" i(erica <orJntului (fJnt " cuprinde în interiorul ei unul din cele două locuri pretinse de cre'tini0 ca fiind 6olgota 'i mormntul lui Iosif. #e găse'te în mi)locul actualuluiora' echi0 dar pe timpul Domnului ;ristos se afla în afara celui de4al doilea !id de apărare.e locul acela s4a putut identifica că a e/istat o carieră de piatră0 mul*imea de cioplituri0 iar o parte din stancă0 impropie pentru construc*ie0 a fost ocolită de meseria'i a rămas în mi)loc0aceasta este stanca 6olgotei. Are o înal*ime de 12 m 'i o platformă în rf de apro/imati 30(m. e acest rf se crede că a fost răstignit Domnul ;ristos. #ingurele probe arheologise sunt:Doada e/isten*ei unei cariere de piatră0 apoi a amena)arii unei grădini 'i mai pe urmă ae/isten*ei unei construc*ii romane.

&lena0 mama lui Constantin0 ne4a relatat că ea a găsit aici o mare platformă0 careacoperea 6olgota 'i un templu dedicat !ei*ei Diana ridicat deasupra. 7a porunca lui

$



Constantin a demolat toate aceste construc*ii 'i a construit o biserică0 numita BisericaFartirului. 7a 25435 m de 6olgota se afla mormntul lui Isus. Acum este inclus in mi)loculunei >otonde0 spri)inită pe 12 coloane înalte. Ini*ial această >otondă era descoperită0 dar cutimpul ea a fost acoperită cu o boltă. Formntul a fost decupat din peretele de stancă pentru aa)unge în mi)locul >otondei0 dar a fost complet distrus de către arabi în 1550 împreună cu

biserica. A fost refăcut de către crucia*i0 a'a ca tot se ce ede astă!i nu este dect oreconstruc*ie tr!ie. Formntul propiu4!is0 a'a cum a fost decupat din stancă0 a fost prote)atde o mică biserică ridicată în )urul lui0 numită &dicul. Qn inel cu modelul acestei bisericu*e 'io graură de filde' sunt singurele modele ale originalului0 după care s4a refacut acutualuledicul.

g" 7radina orJntului este o ariantă modernă0 care a apărut în 1$$%. 7a începutulanilor 1$$50 generalul britanic Charles 6ordon a fost impresionat de o stanca din afara perimetrului Ierusalimului0 care semăna cu un craniu de om. u departe de acesta a găsit unmormnt0 o mare cisternă de apă 'i un teasc de stors struguri. Hoate aceste date 14au condus laconclu!ia că acest loc îndepline'te toate condi*iile pre!entate de &anghelii pentru 6olgota 'i

locul înmormntării. 7ocul a fost achi!i*ionat de o asocia*ie engle!ă0 #ocietatea W 6radinamormntuluiV0 care a amena)at locul 'i îl îngri)e'te. Astă!i locul acesta are foarte mul*ii!itatori 'i oferă un cadru minunat de medita*ie 'i reculege.

11.'.0. Per(onaLe din draa Jntuirii !

Caiafa 'i ilat au fost pionii principali ai condamnării 'i răstignirii Domnului ;ristos.Dumne!eu a socotit de trebuin*ă să ne rămnă doe!i clare0 arheologice despre ace'ti doioameni. Crucificarea era o metodă clasică de e/ecu*ie pentru romani0 acum aem 'i o doadăarheologică a unui schelet de om crucificat. #imon din Cirene s4a alăturat lui Isus purtndcrucea0 e/istă doe!i arheologice despre #imon din Cirene.

a" Do@e6ile crucificării 4 =n împre)urimile Ierusalimului0 în !ona numită isgat Uee0aproape de Funtele #copus0 în anul 1-$ arheologul grec Easilios Hafaris a descoperit unschelet a unui om crucificat. Farturia este deosebit de importantă0 pentru că aem douădocumente arheologice: a< crucificarea se practica în acele timpuri+ b< modul cum se e/ecutacrucificarea. &lementele importante sunt acestea: asele gambei erau complet rupte0 prinloituri dure+ 7aba picioarelor era prinsa cu un singur cui0 care a trecut prin amndouă oaseale calcaneului0 a trecut prin lemn0 iar apoi cuiul a fost întors. După e/ecu*ie nu s4au maistrăduit să scoată cuiul0 ci a rupt oasele picioarelor 'i a aruncat lemnul cu partea de )os a picioarelor în groapa. Finile erau străpunse între cele două oase tarsiene0 mai sus de podul palmei0 se ede semnul cuiului care a !griat unul din aceste oase0 iar apoi prin greutateacorpului se oprea la incheietura podului palmei.

rin cele două doe!i clare ale locului 'i modului cum au fost bătute cuiele0 aem oimagime mult mai clară 'i mai realistă a procedeului crucificării. Crucificatul nu murea prinactul în sine al crucificării0 ci prin asfisiere în momentul cnd i se frngeau picioarele iargreutatea corpului rămnea în mini 'i bloca respira*ia.

Arheologia biblică ne4a oferit o mul*ime de documente0 obiecte antice din perioadarespectiă0 care ne4a oferit posibilitatea să aem o imagine mai clară0 mai e/actă a timpului.





fra*i.153. Jorma aramaică 8ifa9 de pe osuar este echialentul formei ebraice 8ifa9din Fi'na. Al doilea document în limba ebraică aramaică< este inscrip*ia de pe cele douăosuare. &/caatorul sus*ine că acest mormnt apar*ine familiei Farelui reot Caiafa0 care 'i4aconstruit un mormnt în Ierusalim. Această familie preo*ească0 originală din localitatea BetFeRoshesh s4a mutat la Ierusalim0 probabil în timpul lui Irod cel Fare 'i a fost promoată

pnă la rangul cel mai înalt.15%

Astfel aeam documentul arheologic pentru unul din cei maiimportan*i bărba*i din perioada studiată.

d" $ion din +irene 4 #inagoga lui Heodotus. >. eill a e/caat între 113 " 11% pe coasta de est a felului0 o parte dintr4un re!eror de apă. Aici a descoperit0 printre altele0 o piatră cu o inscrip*ie în limba greacă0 care cuprindea următorul te/t: 8Heodotus fiul luiEetenus0 preot 'i conducătorul sinagogii0 fiul conducătorului sinagogii0 nepot alconducătorului sinagogii0 am construit această sinagogă pentru citirea 7egii 'i înă*area poruncilor 'i de asemenea un hostel0 camere 'i baie pentru i!itatorii de departe0 pentru caresinagoga a fost întemeiată de ace'ti înainta'i0 de bătrni 'i de #imon915(. >enumita8Inscrip*ia lui Heodotus90 a fost găsită într4o cisternă de apă din apropierea I!orului 6hihon.

=n ultimii ani doi arheologi israelieni0 >onnN >eich 'i &li #hu?ron au contiuat e/caa*ii în )urul I!orului 6hihon 'i au a)uns la cisterna unde a fost găsită inscrip*ia. Datorită po!i*ieidificile0 era neoie de o lucrare suplimentară 'i sume mari de bani. >eista BA> le4a oferitsponsori!area0 dar nu li s4a mai dat permisia de continuarea lucrărilor.15- &ident că multealte informa*ii pre*ioase sunt îngropate în acel loc0 dar ceea ce este clar pnă în pre!ent: a< Ae/istat o sinagogă în Ierusalim în primul secol. b< =n acela'i comple/ era loc de ca!are pentruereii din diaspora care eneau la Ierusalim. c< Că acest comple/ apar*inea unor iudei dindiaspora0 e destul de clar0 e posibil să fie una din sinagogile din Japte -0 a cireenilor...< careau aut conflict cu tefan 'i care au ini*iat uciderea lui cu pietre.

=n 1%1 prof. #u?eni? 'i asistentul său . Aidad descoperă în Ealea Chedronului un

mormnt din primul secol0 bine documentat cu opai*e irodiene 'i ceramică0 în care erau 11osuare. Hoate inscrip*iile luate la un loc cuprindeau 12 nume scrie în l. 6reacă0 doar unul scrisîn ebraică. atru nume erau tipice israeliene+ #ara0 #abatis0 Iacob0 #imeon0 iar opt erau numegrece'ti0 nefolosite de ereii din alestina0 dar care sunt des folosite printre ereii din ordulAfricii Cirenaica<. Două din inscrip*ii sunt importante: 8Ale/andros #imon Ale/andru fiullui #imon< 'i 8#ara fica lui #imon9. suarele erau într4o parte a mormntului0 iar în cealată parte erau oase umane răspndite0 ceea ce arată cu nu a mai aut loc a doua înmormntare0datorită unei situa*ii tragice posibil ră!boiul din anul ,5<. Această situa*ie anormală0 osuaregoale 'i oasele răspndite prin mormnt0 poate fi o imagine a situa*iei tragice din timpulră!boiului. ărerea e/caatorului este că acest mormnt apar*ine unei familii de erei dindiaspora0 foarte probabil din Cirenaica.

umele 8#imeon9 apare în &anghelie 7uca 2302-<0 ca cel care a purtat crucea luiIsus0 preci!nd că era din Cirene. #imon din Cirene aea cel pu*in doi fii0 Ale/andru 'i >uf153 6ea ;.0 Ancient Gerusalem reealed0 p. 22% Fai multe studii s4au făcut la acest subiect: >. Brodi0 8+aia#as

and +antherasF, $.). Schwartz, Agrippa(, 1he last Ging o# (udeea 5Jerusalem 8<<7;H B. I. )osen#eld, 1he

settlement o# 1wo =amilies o# /ight riests $uring the Second 1emple eriod 5Jerusalem 8<<8;H Stern. -.

1he politics o# /erod and Jewish Society 1owards the end o# the Second +ommonwealth.15% Ibidem0 p. 22(15( &. #tern0 N. E. /. '., vol. (( p. 96D15- BA>0 nr. 20 iulie4august 25530 p.2%.2(

151



Far.1(0 21<. Joarte posibil ca >uf să fi deenit un cre'tin proeminent printre iudeii din >oma>om. 1-013<0 astfel că numele său nu se regăse'te în mormntul familiei0 deoarece plecase demult la >oma. =n Japte -0 ni se spune că erau iudei care apar*ineau de sinagoga cireneenilor0ceea ce duce la conclu!ia că acest #imon din Cirene ar putea să fie acel #imon care apare peinscrip*ia sinagogii din fel. Dacă această identificare este corectă0 atunci aem al treilea

persona) principal din cadrul condamnării lui Isus " #imeon " care are o atestare arheologică.Aceasta este 'i părerea autorilor mai multor articole apărute în Artifa/ 'i BA>. 15, rimadocumentare arheologică este în dreptul lui ilat0 inscrip*ia de la Ce!areea+ apoi pentruFarele reot Caiafa0 osuarul de la Halpiot 'i pentru #imeon0 inscrip*ia de la fel 'i osuaruldin Ealea Chedronului.

e" *(uarul lui Iaco@. &ste cea mai recentă descoperire arheologică. =n ara anului2552 un colec*ionar particular din Ierusalim cu numele ded 6oren0 solicită e/perti!a tehnicăa renumitului epigrafist france! Andre 7emaire pentru o inscrip*ie de pe un osuar. A.7. esteimpresionat de această inscrip*ie 'i cere aprobarea proprietarului să fotografie!e inscrip*ia 'isă o publice0 astfel intră în circuitul general. Articolul a apărut în prestigioasa publica*ie

B.A.>.

15$

'i a tre!it un iu interes în toată lumea. Ce cuprinde această inscrip*ie@ Iatădocumentul: 8Iaco fiul lui Iosif0 fratele lui Isus9. Această inscrip*ie apare pe un osuar dedimensiunile: 7ungimea " (- cm0 lă*imea " 2( cm 'i =năl*imea de 350( cm. Inscrip*ia este peuna din fe*ele mari ale osuarului 'i are lungimea de 10 ( cm 'i înăl*imea literelor de 50 cm.&ste scrisă în limba aramaică0 cuprinde 25 de litere0 scrise îngri)it într4o frumoasă scriereclasică0 fără spa*ii între cuinte. Conform &angheliilor0 8Isus era după cum se presupunea0fiul lui Iosif09 7uca 3023<0 iar Iaco era fratele său0 împreună cu al*i trei fra*i 'i două suroriFat.130((.(-<. Acum apar to*i trei0 Iaco0 Iosif 'i Isus0 în rela*ia de rudenie corectă0 peaceia'i inscrip*ie.

rimele e/perti!e s4au făcut de către A.7. în calitate de epigrafist 'i de către

laboratoarele institutului 86eological sureN9 a statului Israel din Ierusalim. >aportul anali!eiacestui institut consemnea!ă: 8suarul este confec*ionat din piatră slabă de calcar dinFuntele #copul0 de la est de Ierusalim 'i apar*ine tuturor aselor e/ecutate în sec. I4 II d.;r. 'ia fost folosit ca un osuar pentru un adult. Am obserat că patina de la suprafa*a osuaruluiaea culoarea cenu'ie spre be). atină de aceia'i culoare cenu'ie am găsit 'i în interiorul unoradintre litere0 de altfel la unele litere patina a fost cură*ită 'i astfel lipsea. Ferită să men*ionămcă patina nu con*ine nici un element modern reun pigment< 'i este prinsă bine de piatră. us4a găsit nici un semn că ar fi fost folosit reun instrument modern. u s4a găsit nici o doadăcare să contra!ică autenticitatea scrisului sau a patinei.915

Qn calcul al frecen*ei numelor respectie în Ierusalimul din primul secol 'i al posibilită*ii ca cele trei nume să apară în această rela*ie0 a condus la re!ultatul că 505( din popula*ia masculină din două genera*ii ar fi putut să se regăsească în această formă. Aplicatăla o popula*ie de $5.555 de persoane0 aceasta ar reine unui număr de 25 de persoane care s4arfi putut numi: 8Iacob0 fiul lui Iosif0 fratele lui Isus.9 115 Iacob a deenit un persona) foarte bine15, BA>0 nr. 20 iulie4august 25530 p. %,4(10 preluat din Arti/as0 Autumn 2552.15$ BA>0 nr. - oember4december 25520 articol de Andre 7emaire0 8 Burial Bo3 o# James the brother o#

JesusF0 p. 2% 4 3315 BA>0 nr. -0 idem0 >aport oficial pre!entat de 6eological #ureN din 1,.5.2552 semnat de Dr. Amnon>osenfeld 'i Dr. #himon Ilani 'i adresat către editorului reistei BA>0115 >achel ;achlili studN0 după catalogul lui >ahmani. BA>0 idem0 nr. - 0 2552

152





12. )poca roană> partea II. B 7alileea

12.1.0. 7alileea B pre6entare generală

A doua proincie importantă cu ma)oritatea popula*ie iudaică este 6alileea. =n primulsecol s4au construit două ora'e noi0 care au deenit capitale ale 6alileii0 #eforis 'i Hiberias.opula*ia 6alileii0 în cea mai mare parte0 locuia la sate. Doe!ile arheologice atestă că att lasate ct 'i la ora'e nu e/istă oase de porc în stratul arheologic al sec. I. #unt pre!ente pretutindeni băi rituale0 8mice90 iar ceramica doede'te cu prisosin*ă influen*a iudaică0 adică pre!en*a aselor de piatră0 a opai*ului irodian 'i a aselor de gătit iudaice.112 Easele de piatră0de sticlă 'i de metal nu se contaminau ritual 'i nu aeau neoie de cură*ire rituală1130 sau să fiesparte0 în timp ce asele de lut se contaminau 'i trebuiau cură*ite ritual sau sparte 7e.11033<.Din acest moti foarte mul*i iudei religio'i din această perioadă folosesc ase de piatră0cioburile 'i frînturile lor se găsesc în foarte multe case de erei.

priire de ansamblu asupra situa*iei a'e!ărilor din 6alileea conduce la următoareaconclu!ie: cupa*ia asiriană din ,334,32 a distrus practic toate localită*ile 'i a deportat popula*ia0 astfel că timp de 15541(5 de ani 6alileia a fost foarte slab populată.11% u s4au găsit

112 Gonathan >eed0 Archaeology and the 2alilean Jesus, p. 13%113 ConnollN . 'iving in the time o# Jesus o# Nazareth, p. ((.(-11% 6al0 'ower 2alilee during the (ron Age, p. 87@ 8&enimentele din ,334,32 î. ;r. ne oferă un punct decotitură tragic pentru a'e!ările israeliene din 6alileea0 în special în 6alileea de Gos. A fost o interen*ie foarteiolentă 'i aproape în întregime distrusă. Ceea ce nu a fost distrus de ră!boi a fost luat în robie 'i regiunea nu a

15%



urme de localită*i 'i aproape lipsesc cu desăr'ire urmele de ceramică asiriană. Asirienii erauinteresa*i în partea de sud a Iudeii 'i pe litoralul Fediteranei 'i au depopulat interiorul6alileii0 mutnd popula*ia spre !onele strategice. erioada persană 'i prima parte a perioadeielenistice cunoa'te o slabă populare a 6alileii011( dar odată cu e/tinderea regatuluiha'moneilor se constată o e/plo!ie de popula*ie0 apar !eci de localită*i 'i odată cu acestea 'i o

mul*ime de fragmente de ceramică.11-

Acest fapt este doedit prin numărul de cioburicolectate din cercetări de teren.11,

Ionathan >eed este de părere că popularea 6alielii în perioada ha'moneană s4a făcutcu popula*ie din Iudeea0 deoarece materialul arheologic arată o strnsă legătură cu Iudeea 'ilipsa centrelor cultice păgne.11$ Această declara*ie se pare că intră în conflict cu Biblia carespune: 8Oara lui Uabulon 'i Oara lui eftali0 dincolo de Iordan0 6alileea neamurilor...9 Fat.%0 1(<. He/tul este un citat din Isaia0 din sec. EIII î. ;r. 'i se referă la o situa*ie din iitor0 cndor aea parte de o mare lumină. Ceea ce se poate spune0 este că politica ha'moneană a for*atacceptarea iudaismului0 iar pentru cei care au re!istat0 le4a inter!is orice manifestare păgnă0 precum0 folosirea porcului ct 'i a locurilor de închinare.11 Al doilea aspect este reconstruc*ia

!onei în perioada irodiană0 care a eiden*iat două grupuri distincte: domina*ia ereilor la sate'i o pre!en*ă păgnă la ora'e. Dacă în perioada elenistică s4au construit multe cetă*i grece'ti0în programul de e/pansiune a culturii elenistice0 în regiuni precum Decapole0 pe litoralulmării 'i în !ona efelah0 la poalele ;ermonului0 nici o astfel de cetate nu s4a construit în6alileea propiu4!isă. u e/istă e/plica*ie pentru această lipsă de pre!en*ă elenistică0 doarfaptul că galileenii din primul secol au fost grupul cel mai na*ionalist dintre iudei. Aici s4anăscut secta !ilo*ilor 'i aici s4au dat cele mai mari bătălii cu romanii.

7a începutul perioadei romane0 după anul % î.;r.0 s4a reconstruit #eforis0 care a fostdistrusă în timpul luptelor dintre iudei 'i romani0 după moartea lui Iod cel Fare. Irod Antipadupă ce a primit guernarea 6alileii0 a făcut din #eforis capitala proinciei. Cetatea a fost

amena)ată 'i urbani!ată după modelul roman0 deenind0 după declara*ia lui Gosephus08coroana 6alileii9Ant. 1$0201<. Al doilea ora'0 construit în 1$ d. ;r. de Antipa0 a fostHiberias0 care a deenit a doua capitală a proinciei. Acestea erau ora'e de gradul doi0 din punct de edere artistic 'i arhitectonic0 nu au folosit marmura 'i nu aeau grandoarea ora'elorCe!areea 'i Bet ean0 care erau în întregime ora'e greco4romane.

12.2.1. +apernau

fost locuită în secolele EII 'i EI.911( #tern &fraim0 1he material culture o# the 'and o# the Bible in the persian eriodF, p. 12,11- Gonathan >eed0 op. cit., p. %5.%111,

Games #trange0 E3cavation at SepphorisF, raport în I&G %( din 1( 8Ceramica care a fost înregistrată 'inumărată la #eforis0 de către e/pedi*ia Qniersită*ii din Jlorida de #ud0 are următoarele date: nu a fost colectatnici un ciob din perioada persană 'i începutul elenismului0 Au fost colectate 155 de fragmente ceramice dinerioada elenistică tr!ie 'i 3555 de fragmente ceramice din =nceputul perioadei >omane.911$ Ionathan >eed0 op. cit., p. %(11 .a. A fost politica ha'moneană de a 8iudai!a for*at9 teritoriul istoric. &ste eident că în !ona de nord a *ării0în perimetrul cuprins de culoarul Chison4;arod0 litoralul mediteranean0 Fun*ii 7ibanului 0 ;ermonul 'i platouldinspre răsărit0 era o popula*ie foarte diferită0 inclu!nd fenicieni0 greci0 arabi0 iudei 'i alte grupuri etnice mainesemnificatie. 7ocurile de închinare păgne sunt o doadă elocentă. 6alileea propiu4!isă0 era un mic teritoriuîn mi)locul acestei !one0 acoperind doar )umătate din litoralul 7acului 6alileii 'i fără să cuprindă nici măcar

ba!inul ;ule.

15(





sinagoga din sec. IE0 datorită unor mone!i găsite0 dar sub paa)0 la apro/imati $5 cmadncime0 au găsit urmele !idurilor altei construc*ii0 despre care arheologul care a cercetat4ospune că este #inagoga unde a predicat Isus.12%

b" +a(a lui Petru 4 A doua clădire ca importan*ă este 8Casa lui etru9. &a se află

astă!i la (5 4-5 m sud de sinagogă. Hrei stadii diferite de construc*ii se pot edea0 toate fiindconcentrice. rimul stadiu este temelia unei case tipice0 care a fost apoi modificată pentru alua forma unui octogon0 apoi alte două octogoane mai mari s4au construit în )urul primuluioctogon. Deasupra acestora0 spri)inită pe piloni de beton0 s4a construit o biserică modernăcatolică. Arheologii au identificat aceste stadii diferite de construc*ii ca fiind casa lui etru 'i bisericile cre'tine care s4au construit ulterior peste ruinele casei lui.

c" +a(ele inunilor 4 =ntre sinagogă 'i casa lui etru se află o 8insula90 un patrulaterde %5 / %5 m cu un grup de case din ba!alt negru. &le ne oferă imaginea caselor unde au autloc multe din minunile din timpul lui Isus. Qna din ele poate fi casa căreia i s4a descoperitacoperi'ul pentru a cobor pe omul parali!at. u s4a găsit în cercetarea arheologică nici o

urmă de cult păgn0 precum0 altare0 incintă sacră0 sau obiecte de cult. De asemeni nu s4au găsitmaga!ine publice0 agora sau depo!ite de mărfuri. #e crede că trgul de mărfuri se *inea în aerliber0 în spa*iul dintre localitate 'i *ărmul mării. u s4a găsit nici amena)ări portuale0 doarctea pietre0 care sereau drept ancore0 sau loc de acostare.12(Fulte r'ni*e de ba!alt0 presede ulei0 o bornă ?ilometrică0 mo!aicuri0 unul ne pre!intă o barcă galileeană0 sunt e/puse0 într4un mu!eu în aer liber0 în interirorul sit4ului arheologic de la Capernaum.

Qltima întrebare care se ridică este legată de popula*ia localită*ii. #uprafa*aCapernaumului a fost e/timată între - " 15 ha0 iar densitatea popula*ie la 155 41(5 per. pe ha.Astfel popula*ia Capernaumului putea fi între -55 " 1(55 de locuitori. Capernaumul din primul secol arată ca un sat tipic israelit0 fără o sistemati!are anume0 stră!ile au 24 3 m

lărgime0 fiind mult prea înguste pentru un ora'. u e/istă canali!are 'i nici doe!i alee/isten*ei unor !iduri de apărare. u e/istă doe!i ale e/isten*ei unor clădiri publice0 singuraclădire publică fiind sinagoga.

&ste dificil să identificăm o pre!en*ă romană în Capernaum în timpul lui Isus0 adică în prima )umătate a sec. I. d. ;r. &angheliile ne orbesc despre indecarea robului unui suta'roman0 constructorul sinagogii din ora' Fat.$0(415<0 ceea ce ne face să credem că era pre!entă o garni!oană romană. Dar chiar acest suta' se conformase regulilor iudeilor "interdic*ia de a aea contacte directe. Cnd constată că Isus era pe punctul de a intra în casasa0 Il opre'te: 8Doamne0 nu sunt rednic să intri sub acoperi'ul meu.9 7uca ,0 -<. Aceastădeclara*ie mă face să cred că acest suta' locuia în afara localită*ii0 într4o clădire specialămilitară probabil un mic castru<. re!en*a romană în !onă0 este doedită arheologic după anul,50 adică0 după ră!boiul cu romanii. =mpăratul ;adrian a construit o 'osea care trecea prinCapernaum0 de la care ne4a rămas o bornă ?ilometrică cu o inscrip*ie0 par*ial deteriorată:8Imperator Caesar dii Hraiani par Jilius Dii erae nep Hraianus ;adrianus Augustus9 =n partea de est a localită*ii s4au găsit urmele unei băi romane cu patru încăperi0 de dimensiunea

12% Aiam Fordechai0 Ancient Sinagogues, p.12.1312( >eed0 Gonathan0 op. cit., p. 1((

15,





c. Dalanuta> locul de medita*ie 'i reculegere de pe malul lacului0 transformat într4ocapelă în aer liber. feră o imagine foarte apropiată de modul cum Isus predica oamenilor pemalul lacului.

d" <en(a +ri(ti> este biserica ridicată peste stnca de pe malul lacului0 unde se crede

că Isus a luat masa cu ucenicii în diminea*a respectiă asociată cu pescuirea minunată. Hotatunci 'i în acest loc a aut loc dialogul dintre Isus 'i etru pe întrebarea: Tetre0 mă iube'ti tu pe Fine@9 după acest dialog Isus i4a spus lui teru să pască mieii0 miule'elele 'i oile turmei#ale. Catolicii socotesc acest loc de o deosebită importan*ă0 locul unde urma'ii lui etru0 papiiau primit inestitura diină.

e" <untele 5ericirilor

Joarte aproape de Haghba0 peste 'oseaua care trece prin apropiere0 se află ruinele unei biserici din sec. IE. ridicată în amintirea redicii de Funtele Jericirilor. =n 13$ catoliciiitalieni0 sub oblăduirea lui Fusolinii0 au ridicat un comple/ nou pe rful muntelui0 format

dintr4o biserică0 clădirea monumentală a unei mănăstiri 'i comple/ul turistic. Biserica este 'iea mai mult un monument0 care dore'te că aducă un omagiu marelui eeniment. Are o cupolăoctogonală $ laturi< pe fiecare latură fiind scrisă una din cele $ fericiri. Biserica are o po!i*iefrumoasă0 de unde se poate edea aproape tot 7acul 6alileii. Ctea locuri de medita*ie aufost amena)ate în aer liber în fa*a bisericii.

12.'.1. <agdala

Călătorind spre est0 urcăm un mic deal din marginea lacului pe care a fost o echecetate antică0 Chineret0 apoi coborm pe lngă sta*ia de pompare a apei în sistemul na*ional 'iintrăm într4o mică cmpie numită0 Cmpia 6henesaretului0 care se află pe albia torentuluiAmud. =n această cmpie era a'e!ată localitatea Fagdala din Biblie0 Hariheea din istorie.

7ocali!area este mai spre sud0 aproape de lac 'i de un mic han pescăresc. De aici era originalăFaria Fagdalena 'i familia lui 7a!ăr. Qn drum care merge spre est ne conduce spre a!aret.

6hinosar este un chibu* a'e!at chiar în mi)locul cmpiei 'i pe malul lacului. &ste estit prin faptul că doi *ărani de aici au descoperit în anul 1$5 o barcă eche de 2555 de ani înmlul lacului0 care au conserat4o 'i au e/pus4o într4un mu!eu magnific. Qn debarcader seamena)at pe mal 'i de aici se pot face e/cursii pe lac. 7a 1 ?m de 6hinosar spre Hiberias0 între'osea 'i lac se află ruinele cetă*ii antice Hariheea0 sau Fagdala.

12.H.1. Tiberia(

&ste cel mai mare ora' din )urul lacului0 a'e!at pe panta de est 'i se întinde chiar de lamalul lacului 'i pnă în rful dealului0 o diferen*ă de niel de %55m. A fost construit de IrodAgripa începnd din anul 2o d.;r.0 dar nu aem nici o referin*ă că Isus ar fi trecut pe acolo.Aea un palat cu scene pictate0 lucru care i4a intrigat pe iudei 'i în timpul reoltei din anii --4,5 au distrus acest palat. 7a 2 ?m sud de ora'ul propriu4!is se află ;amat Hiberias0 o sta*iune balneară construită de romani0 datorită i!oarelor termale 'i sărate care sunt aici.

15



Hiberias a deeni un mare centru religios iudaic din perioada talmudică. Aici a fostscris Halmudul de Ierusalim. Aici s4a de!oltat 'coala masore*ilor0 acei înă*a*i care au păstrattradi*ia citirii 'i orbirii corecte a limbii ebraice biblice. &i au inentat ocali!area te/tuluiconsonantic al Bibliei0 permi*nd astfel transmiterea lui corectă. Hot ei au multiplicat te/tulsacru 'i ne4a rămas mai multe code/uri: Code/ Allep0 Code/ 7eningrad0 care sunt

manuscrisele standard după care s4au tradus ma)oritatea Bibliilor moderne.

12..1. ,a6aret

a!aretul este cel mai mare ora' actual din 6alileea. #e află a'e!at pe prima culme adealurilor 6alileii0 fa*ă în fa*ă cu Ealea I!reelului 'i culmea Carmelului. ra'ul are în pre!entîn )ur de 155.555 locuitori 'i este compus din două păr*i distincte: ra'ul echi0 locuit dearabi 'i ora'ul nou0 sau a!aret Illit0 locuit de erei. Aici sunt estitele fabrici de asamblare aautobu!elor Fercedes 'i de construc*ie a )eep4urilor pentru armată. Arabii din a!aret suntcre'tini catolici0 ortodo/i 'i musulmani 'i au adesea conflicte între ei.

a" i(erica unei @e(tiri este principalul loc de i!itare din ora'ul echi. rtodo/ii auarianta lor0 ei cred că Faria s4a dus să ia apă de la singurul i!or al ora'ului 'i în acel timp afost i!itată de =ngerul 6abriel cu estea cea bună. Din cest moti ei au construit o biserică peste acest i!or0 care este plasta în partea de răsărit în locul altarului0 iar altarul propriu4!iseste spre sud. Această biserică a fost pictată de doi pictori romni pe cheltuiala statului romn.Earianta catolică sus*ine că Faria dormea în casa ei cnd a fost i!itată de înger în timpulnop*i0 de aceea biserica lor este construită peste urmele grotei casei Fariei. Eestigii ale unei biserici bi!antine se găsesc din plin în )urul acestei grote. Actuala biserică a fost terminată înanul 1-$0 este cea mai mare biserică cre'tină din rientul Fi)lociu 'i a fost proiectată decătre arhitectul italian Antonio Barlutti. &ste monumentală0 are un portal din bron! cu basoreliefuri din scene biblice0 are trei nieluri: I. 6rota Fariei transformată acum în capelă0

II. ielul de la intrare 'i III. ielul superior0 care cuprinde capela principală. boltă uria'ăcu cupola din sticlă luminea!ă interiorul.

b" i(erica $Jntul Io(if se află în cadrul aceluia'i comple/ al catolicilor. grotă seaflă 'i sub această biserică0 despre care se crede că a apar*inut lui Iosif0 locul fiind casa sa saualtelierul său de lucru. e !idurile acestei biserici se află o statuie0 care repre!intă pe Iosif0Faria 'i copilul Isus0 intitulată 8#fnta familie9.

c" $inagogabi(erică este o clădire din pia*ă 'uc<0 unde se sus*ine că a fost sinagogaora'ului din timpul lui Isus 'i care a fost transformată ulterior în biserică. De aici a fost scosIsus 'i dus pe culmea muntelui pentru a fi aruncat în prăpastie.

12.O.1. <area 7alileii şi îpreLuriile ei

Farea 6alileii este un lac natural format prin blocarea albiei rului Iordan. Are în )urde 22 ?m. lungime 'i 12 ?m lă*ime cu o adncime ma/imă de %5 m. #ursa principală de apăeste Iordanul0 mai sunt praie 'i toren*i de pe toate dealurile de )ur împre)ur. e lngă acesteasunt 'i i!oare de pe fundul lacului care alimentea!ă lacul. umele lui ebraic este 8Chineret9de la chinor4ioară0 sau orice alt instrument cu coarde0 deoarece forma lacului este

115



asemănătoare cu forma corpului unui instrument cu coarde. &anghelistul 7uca îl nume'teFarea Hiberiadei0 după Hiberias0 principalul ora' de pe malul lui0 dar ma)oritatea îl numescFarea 6alileii.

&ste singura sursă de apă dulce din toată !ona 'i de aici se pompea!ă apă în sistemul

na*ional al *ării 'i de asemenea se distribuie palestinienilor 'i iordanienilor0 deoarece to*i suntrierani rului Iordan. =n ani seceto'i apa lacului scade foarte mult 'i atunci este o problemăfoarte serioasă. 7acul 6alileii se află la 252 m sub nielul mării.

Iordanul este principalul ru al *ării. Are % i!oare diferite: #enir0 care ine din 7iban0este bra*ul cel mai lung0 are în )ur de 35 ?m+ Dan este bra*ul cu cea mai multă apă 'i i!ore'tede sub Hel Dan+ al treilea i!or este Banias0 care i!ore'te de sub grota 'i stnca de la Banias.Hoate aceste trei i!oare4bra*e î'i trag apele din masiul ;ermonului. Al patrulea i!or4bra*0Iionul ine din Fun*ii 7iban0 dinspre est. Cele patru bra*e se unesc în ba!inul ;ule0formea!ă un lac de mici dimensiuni0 7acul ;ule 'i străbate o cmpie mlă'tinoasă 'i foartefertilă. Apoi intră în defileul 6olanului unde are o pantă de scurgere foarte abruptă0 pe o

distan*ă de 15 ?m coboară circa 255 m altitudine. Acest segment este folosit ca loc deagrement pentru a coborî cu bărcile pneumatice pe cursul rului.

De la ie'irea din lac 'i pnă la Farea Foartă Iordanul străbate un defileu adnc 'i arid0numit iftul an*ul tehtonic< #iro4African. Are foarte multe meandre astfel că lungimea luia)unge la 355 ?m pentru o distan*ă în linie dreaptă de apro/imati 1(5 de ?m. Astă!i nu maiiese aproape nici un pic de apă din 7acul 6alileii0 deoarece toată este pompată în sistemul dealimentare na*ional.

7a răsărit de lac se află latoul 6olan0 care se ridică cu %55 m deasupra lacului. etimpul .H. acest teritoriu se numea Decapole 'i era locuit cu o popula*ie ma)oritară păgnă 'i

o minoritate iudaică. rincipala cetate iudaică era 6amla0 centrul !ilo*ilor0 aripa cea maireolu*ionară dintre iudei. u aem nici o doadă că Isus ar fi aut reo legătură cu ace'tiiudei. =n partea de est este torentul Amud0 care ine de la Funtele Feron 'i localitatea #fad.&l se arsă în 6alileea în dreptul localită*ii Fagdala0 din mica cmpie a Chineretului. Hot în partea de apus se află Funtele Arabela 'i rful ;ornul lui ;otin0 locul unde crucia*ii au fostînfrn*i de către #aladin în anul 11$-.

=n partea sudică se întinde o mică cmpie foarte fertilă0 aici se află locul tradi*ional al bote!ului lui Isus0 Iardenit0 iar spre est este *inutul Dalmanutei. =n partea nordică se întindcele mai frecentate cetă*i din timpul lui Isus: Capernaum0 Chora!ion0 Betsaida0 FunteleJericirilor 'i Hahgba. Hurul 7acului 6alileii este o mare plăcere. Clima este e/cesi de caldă pe timpul erii0 cu temperaturi care a)ung la 3$4%5 de grade C.

12.9.1. arca galileană

=n ianuarie 1$- a fost descoperită0 în mlul 7acului 6alileii0 aproape de Chibu*6hinosar0 o barcă eche de 2555 de ani. A fost scoasă din nămolul lacului cu foarte multăgreutate 'i precau*ie0 conserată într4o solu*ie specială de polietilenă0 iar acum este e/pusăîntr4un mu!eu special din cadrul chibu*ului 6hinosar. Barca are o lungime de $02 m 'i lă*imeama/imă de 203 m 'i o înăl*ime de 102( m. &ste construită din scnduri de lemn de cedru de 3

111







7umea Biblică s4a e/tins odată cu e/pansiunea misionară apostolică din perioada oului Hestament. Apostolii au străbătut aproape tot ba!inul Fării Fediterane0 au actiat înnumeroase localită*i 'i au lăsat urme în toate aceste locuri. >eine arheologiei biblice rolul dea identifica acste localită*i 'i a căuta acele locuri care sunt amintite 'i în Biblie. Identificarealor0 eentual chiar referin*e directe la nume0 eenimente sau locuri speciale sunt de mare folos

pentru a proba autenticitatea raportului oului Hestament. De asemenea este de mare folosstudiul societă*ii din perioada primului secol pentru a în*elege conte/tul istorico4cultural al perioadei apostolilor. Eom încerca să mergem pe urmele apostolilor 'i să identificăm traseul&angheliei.

1%.2.0. ?ila roană în Rara $fJntă

#unt foarte pu*ine ile în Oara #fntă0 probabil din cau!a sistemului de proprietă*i priate specifice 'i a cetă*ilor cu regim special. Aem însă o e/cep*ie. =n cmpia aronului0foarte aproape de Ce!areea0 pe una din înăl*imile din )ur0 se află o minunată ilă:

>amat ;a4adi " înăl*imea binefăcătorului Arheologul Pi!har ;irschfeld0 profesorla Institutul de Arheologie din Ierusalim0 a făcut cercetări timp de 1( ani în situl respecti. Adescoperit o construc*ie dreptunghiulară0 împre)muită cu !iduri groase de peste 2 m0 cuturnuri în fiecare unghi 'i un turn masi în interior0 înalt probabil de cinci eta)e. &ra0 dupăe/plica*iile lui Jlaius Gosephus0 un 8palat fortificat9. =n interior a descoperit clădiri caretotali!au 1(o de camere. Ceea ce l4a surprins pe arheolog a fost perfecta orientare a clădirilor pe a/a nord4sud0 conform planurilor romane de construc*ie. lanul simetric al !idurilor scoateîn eiden*ă o arhitectură îngri)ită0 cu pasa)e precise de legătură între păr*ile comple/ului.Ceramica era clar irodiană0 cu multe ase de piatră0 ceea ce arată că proprietarul era un iudeu. u s4au găsit oase de porc0 dect în propor*ie de 1 K0 ceea ce ne face să în*elegem că a

8că!ut9 de la un trecător. u s4a găsit mice în acest comple/0 deoarece era aproape de uni!or cu apă0 dar într4o clădire mai îndepărtată erau două mice. #4a găsit marmură0 ceea cearată că este printre primele clădiri care au folosit marmura pe acest teritoriu. #tabilirea e/actăa perioadei în epoca irodiană0 3, î. ;r. 4,5 d. ;r.0 'i confirmarea faptului că a fost locuită decătre un iudeu0 a condus la conclu!ia că a fost proprietatea unui ereu bogat0 din epocaha'moneană0 dacă nu chiar din familia domnitoare. Arheologul comentea!ă: 8Comple/ul esteatt de mare înct ne putem imagina că unul din fii lui Irod0 poate Arhelau sau Antipas0 să filocuit aici ca stăpn 'i proprietar al mo'iei.9135

Comple/ul0 sau ila de aici scoate în eiden*ă puternica tensiune socială din *ară. ue/ista clasa de mi)loc0 ci doar *ăranii0 foarte săraci0 a căror case le4am întlnit la Capernaum0'i elita foarte bogată. Isus spunea: 8Iată0 cei care poartă haine moi sunt în casele împăra*ilor.9Fat. 110$<0 iar despre poporul de rnd0 căruia i4a consacrat toată actiitatea #a0 Isus a spus:8Fi4e milă de mul*ime0 căci de trei !ile stau lngă Fine 'i n4au ce mnca. u reau să le daudrumul flămn!i...9Fat. 1(0 32<. alatele răspndite în puncte strategice 'i în Ierusalim0această ilă din împre)urimile Ce!areei arată degradarea spiritului uman 'i a sistemului social'i economic. Cei boga*i0 fie că erau preo*i sau conducători0 au deenit foarte boga*i 'i totalinsensibili fa*ă de lipsurile mul*imii. &i s4au i!olat în ei în'i'i 'i în palatele lor fortificate.=mpotria lor Isus a rostit multe cuinte grele: 8Eai de oi boga*ilor0 pentru că oi 4a*i primit

135 BA>0 mar.4apr. 255(0 p.2

11%



mngiereaM9 7uca -0 2%<. Atitudinea lor sfidătoare a faori!at înmul*irea bandi*ilor 'i areoltelor 'i a tre!it nemul*umirea poporului care s4a ridicat la reoltă. Doada este înincendierea palatelor de la Ierihon din anul mor*ii lui Irod. Autorii articolului din BA>sublinia!ă următoarele: 8uternica fortificare a 8casei de pe mo'ie90 a'a cum este cea descrisămai sus0 reflectă lipsa de securitate din *ară. #pre deosebire de ilele romane0 care erau

construc*ii deschise în mi)locul mo'iei0 în Iudeea ele erau comple/e închise cu o apărare puternică.9131 Cred că 'i arhitectura 'i urbanistica remii ne oferă o ilustra*ie a e/isten*ei unui puternic conflict0 a cărui cau!ă stă în bogă*ia peste măsură 'i sărăcia peste măsură de mare.

1%.%.1. Antiohia!

După >oma0 Ale/andria 'i &fes0 Antiohia era cea mai mare cetate a Imperiului>oman 'i multă reme un centru important cre'tin. oate icolae0 pro!elitul din Antiohiacap. -0(<0 se întorsese ca să proclame noua lui credin*ă. ătrunderea cre'tinismului acolo erade mare importan*ă. A'e!ată pe >ul rontes0 cam la 1( mile în interior de la portul #eleucia0Antiohia0 întemeiată de #eleucus icator cam pe la 355 î. ;r. 'i numită după regescul său tată

Antioh0 crescuse în bogă*ie 'i importan*ă pnă la a a)unge cetatea principală a Asiei. 7umea proslăea pe oamenii ei de litere 'i de literatura ei. Qnuia din ei0 Archias0 Cicero i4a făcut oestită ora*iune. Guenal recuno'tea influen*a Antiohiei asupra ie*ii 'i gustului roman0declarnd: 8Care parte din sedimentele noastre in din 6recia@ #irianul rontes de multăreme s4a reărsat în Hibru0 aducnd cu el graiul lui 'i obiceiurile lui0 flautele lui 'i coardeleînclinate de apă ale lui9 #atire0 III0 -24-%+ ed. 7oeb0 p. 3,<.

Antiohia aea o mare colonie de iudei0 în onoarea căruia Irod cel Fare a construit ostradă cu colonade de marmură care se întinde de4a lungul cetă*ii. Antiohia era re'edin*a prefectului roman0 sau propraetor0 al #iriei. Cre'tinismul s4a găsit aici la Antiohia în contactmai strns cu cultura greacă dect la Ierusalim sau Ce!areea. Hot aici a întmpinat păgnismul

în formele lui cele mai ispititoare 'i mai în)ositoare. Dumbrăile lui de la Daphne erau estite pentru cultul lor idolatru0 oluptos. &ra o biruin*ă uluitoare faptul că biserica a i!butit să facădin Antiohia unul din centrele ei importante.

Biserica din Antiohia este prima care cuprinde în mi)locul ei o ma)oritate de membridintre neamuri0 eleni'ti0 orbitori de limbă greacă. rintre ace'tia se număra 'i familia lui7uca0 despre care tradi*ia spune că era din Antiohia0 anumite alu!ii spun să Hit ar fi fost unfrate al lui 7uca. Hot tradi*ai spune că familia 7uca ar fi donat pentru bisrică un teren care leapar*inea 'i care se afla la marginea de nord4est a cetă*ii. Acest teren aea ultima parte din!ona stncoasă0 iar în această stncă se găsea o grotă. =n grota aceasta se adunau cre'tinii pentru închinare0 de aceea este socotită ca fiind prima biserică cre'tină. =n pre!ent grota esteamena)ată ca biserică0 crucia*i au construit un !id la intrare0 cu o u'ă în stil gotic0 iar un consulfrance! a sculptat o mică statuie pe !idul din spate. 6rota are 1( / m 'i continuă să fiefolosită ca lăca' de cult cre'tin.

1%.'.1. Tar(ul +iliciei!

ra'ul de na'tere al lui ael0 aici s4a retras după conertirea sa 'i i!ita la Ierusalim0anul 3$ 'i a rămas pnă a fost căutat de Barnaba 'i adus la Antiohia0 probabil anul %%. #e

131 Pi!ha? ;irschfeld 'i Firiam Jeinberg Eamosh0 BA>0 mar.4 apr. 255(0 A countrN gentleman+s estate

11(



poate s^ nu fi fost refugiul cel mai confortabil pentru apostol. Cuntul lui ;ristos0 c^ 8un prooroc nu este pre*uit în patria sa9 Ioan %0%%< urma s^ fie dureros de ade^rat în ca!ul lui#aul. u numai c^ se reîntorcea în locul s^u de na'tere0 ci el se înapoia ca un iudeu renegat0un dec^!ut de la credin*a p^rin*ilor s^i+ un conduc^tor al sectei dispre_uite 'i persecutate acre'tinilor. rimirea lui poate s^ fie imaginat^ 'i poate s^ e/plice t^cerea lui asupra subiectului

familiei. Hars era capitala Ciliciei0 o proincie estită din sudul Asiei Fici. =n timpul luiAntonius 'i Cleopatra aici s4a ridicat un arc de triumf în cinstea celor doi. =n ora'ul echi esteo casă cu curtea ei0 despre care se spune că este locul familiei lui ael. fntnă eche este pre!entată ca fiind de timpul lui ael0 un tablou modern cu e/plica*ii oferă trecătorilor datelenecesare. ra'ul antic î'i deschide multe din ruinele lui0 confirmnd rolul istoric pe care l4aaut.

1%.H.1. Pafo(!

afos se găse'te la e/tremitatea estică a insulei. Jusese o eche cetate afos estită pentru sanctuarul ei dedicat Afroditei0 dar pe remea lui ael se !idise o nouă cetate cam la

15 mile mai departe spre nord4est 'i aceasta serea ca sediu al guernatorului roman alCiprului. 7a această nouă cetate a mers ael 'i Barnaba. . Dreg^torul 8roconsulul09 proinciile Imperiului >oman0 sub organi!a4ia lui August 2, în ;r.<0 erau împ^r*ite în dou^categorii. Acelea care aeau neoie de control militar erau a'e!ate sub împărat în calitate decomandant al legiunilor 'i erau guernate de proprietari 'i procuratori. roinciile mai pa'niceerau lăsate pe seama conducerii #enatului 'i erau sub crmuirea proconsulilor. Cipru fusese o proincie imperial^ e!i #trabo0 6eografie I E -0-<0 dar mai tr!iu a fost reatribuit^#enatului Dio Cassius0 Istoria >oman^ < iii.12.,< 'i0 în consecin*^0 pe remea lui ael eracrmuit^ de un proconsul. &/isten*a crmuirii proconsulare acolo e doedit^ 'i de faptul c^ de pe timpul lui Caligula sunt monede ale Ciprului care dau titlul de proconsul crmuitoruluilocal0 Cominius 4roclus0 7uca0 aici0 ca 'i în alt^ parte0 e atent s^ foloseasc^ titluri corecte

pentru diferi*ii slu)ba'i care apar în nara*iunea sa e!i Japte 2302% + cf. cele de la Fatei 2,02<#ergius "aulus. inscrip*ie latină din anul 3( d.;r0 pre!entnd o list^ de Jra*i Aral0

preo*i care sereau drept curatori ai Hibrului0 con*ine numele 87ucius 4 #ergius4 aullus9< .De'i nu se poate face o identificare po!iti^ a acestui om cu proconsulul din nara*iunea pre!ent^0 nu e imposibil c^ ei sunt aceea'i persoan^ 'i că #ergius aullus fusese preot la >omaînainte de a fi trimis în Cipru. alt^ inscrip*ie din #oli în Cipru se declară a fi de pe remealui 8aullus0 proconsul90 un om în*elept. Ad)ectiul descrie inteligen*^ 'i discernămnt0 ca înFatei 1102(+ 7uca 15021+ 1 Corinteni 101. re!en*a lui &lima la #ergius aulus arat^ c^ proconsulul era un om cu o minte iscoditoare. Cu siguran*^ a dat pe fa*^ caracteristica aceastacnd a chemat pe Barnaba 'i pe #aul pentru a4i asculta. &l a doedit în*elepciune cnd a a)unss^ recunoasc^ superioritatea caracterului doedit de misionar. &l nu se putea s^ fi fost dominatde r^)itor.

1%..1. Antiohia Pi(idiei!

Antiohia era una dintre multele cetă*i !idite de #eleucus icator ` 2$5 î.;r< care i4adat nume după numele tatălui său0 Antioh. #e găse'te pe pantele inferioare ale Fun*ilorHaurus0 la o altitudine de peste 1.255 m deasupra nielului mării. opula*iei ei îi fuseseacordată un fel de cetă*enie romană0 sub August. Antiohia probabil atrăsese o considerabilă

11-



popula*ie iudaică0 lucru care pare că făcuse pe neamuri să capete un interes fa*ă de iudaism .%2<. >uinele acestei cetă*i sunt destul de impunătoare 'i cele mai bine păstrate sunt forumroman construit de Augustus 'i un apeduct. De asemenea se ăd ruinele bisericii bi!antine 'iale sinagogii. &ste u'or sîne imaginăm marea tulburare care s4a produs aici în urma i!iteicelor doi misionari în )urul anilor %,.

1%.O.1. +etăţile din $cri(orile Apocalip(ei!

a" )fe(ul era o cetate estită0 capitala districtului grec Ionia 'i0 mai tr!iu0 a proinciei romane Asia. &l a deenit scena lucrărilor de mai tr!iu ale apostolului Ioan.Cetatea era pe malul unui golf0 care ulterior a fost umplut cu aluiuni0 dar ea a fost clădită pe pantele Funtelui Asopos. &fesul fusese o colonie timpurie greacă pe *ărmul estic al AsieiFici0 dar în sec. al EI4lea î.;r.0 a a)uns sub puterea regilor 7idiei. De la început0 ea fusese uncentru pentru cultul Artemisei Diana romană+ e!i cap. 102%< al cărei templu de acolo erai!itat de pelerini din toate păr*ile lumii cunoscute. De secole0 &stul 'i Eestul eniseră încontact strns la &fes 'i acolo0 religia 6reciei a luat un caracter mai oriental 'i cuprindea

magie0 mistere 'i farmece. e remea lui ael0 &fesul era cu mult cel mai aglomerat 'i celmai popular ora' din Asia proconsulară. &rau acolo destui iudei pentru cel pu*in o sinagogă.Astă!i este cea mai impunătoare cetate antică0 cu cele mai mari construc*ii care au rămas 'icel mai i!itat centru turistic. rintre cele mai importante monumente0 remarcăm: Heatrulroman cu 2(.555 locuri0 #trada de marmură0 Biblioteca lui Celsius0 Biserica #fntul Ioan0 iardin Hemplul Diadei doar o coloană.

b" $irna!

&ste o cetate eche0 care a continuat să e/iste de4alungul tuturor epocilor pnă în pre!ent. Astă!i este ora'ul turc I!mir0 al treilea ca mărime din *ară. Din anticul #mirna au

rămas: Agora0 cu principalele clădiri 'i !ona centrală liberă0 unde a fost locul martiriului luiolicarp. Acropola cu ruinele unor mari clădiri 'i !idurile medieale 'i ume de biserici echi.

c" Perga!

&ste unul din cele mai bine conserate ora'e antice cuprinse în itinerariu apostolilor.#e află a'e!at pe ful unui munte înalt de 355 m0 care domină alea răului Caicus. &ste unora' elenistic0 roman 'i bi!antin. Aici se găsesc ruinele altarului lui Ueus0 ale biblioteciiestite0 ale palatelor regilor atali!i. Apoi sunt temple păgne0 dintre care cel mai măre* estededicat lui Hraian. robabil că e/presia 8acolo unde locuie'te #atana9 se referă la pre!en*acelui mai important altar dedicat lui Ueus.

d" $arde(!

&ste una din cele mai intinse ruine dintre cetă*ile apocalipsei. Acoperă toate etapele0cetatatea eche0 construită pe un rf de munte0 care a fost capitala regatului 7idiei. Jrnturide !iduri m ai stau agă*ate pe marginea prăpastiilor. Cetatea greco4romană cu un măre*gimna!iu reconstruit de o e/pedi*ie americană 'i urmele măre*ului templu dedicat lui Artemiscu coloanele uria'e0 înalte de 1 m.

11,







1. Altea Hraian0 Scrisorile Apocalipsei0 &ditura Fateus0 1%2. Aldea Hraian0 +omori din păm"nt, Eia*ă 'i sănătate0 255-3. Aldea Hraian0 ovestea smochinului, &ditura Academiei. 255-2. Colecti0 (ntroducere i comentarii la S#"nta Scriptură0 6ala/ia 6utemberg 255(3. aeh0 Goseph0 Early /istory o# the alphabet 0 Fagna ress0 Gerusalem 1,

%. BA> " reiste0 dierse numereEI. % credinte 4 $5 ore 2$ ore curs 'i seminar

15 ore pregătire pt. &/amen 1$ ore pt lucrările scrise 2% ore pentru lectură

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	dodo
View:	246 times
Download:	2 times

Arheologie biblica Curs

Documents