Situatia fluxurilor de trezorerie r

- mijloc de reflectare a sănătăţii financiare a întreprinderii - partea I -

Neculai TABÂRÂ, prof. univ. dr. Alina R U S U , d r d . e c . Alina N E A G U , d r d . e c .

Universitatea „Alexandru loan Cu za", laşi

A B S T R A C T

Situation of Cash Flows - Reflection Mean of Company's Financial Health

The profit or loss account illustrates the extent that an enterprise is efficient or not in terms of the objective of obtaining a positive result of its work; but doesn't provide information on actual cash inflows and outflows, which provides confidence in terms of the lay. To remove these shortcomings in performance measurement, the companies can elaborate a statement of cash flows - a board which, unlike the profit or loss account, made a projection on the real possibilities of the company to provide financial support and to pay its debts with real resources available and not with the future ones.

Analysis of financial balance in terms of the cash flows is used to estimate future cash needs based on past situation, their knowledge is useful both shareholders and creditors. Equally, the knowledge of future cash flows concerns the potential investors, the updated cash flow method being one of the methods of company assessment. A company that consistently generates a significant treasury is also solvent, profitable and able to secure its development.

Key terms: cash flows, treasury, users, accounting information, decision process, financial reporting, financial statements

I n t r o d u c e r e

Trezore r i a une i în t repr inder i o c u p ă locul central în cadru l s i s temulu i i n f o r m a ţ i o n a l e c o n o m i c , în t rucât toate opera ţ iun i l e a fe ren te c ic lur i lor de f inan ţa re , invest i ţ i i şi exp loa ta re se e x p r i m ă valor ic , pr in încasăr i şi plăţ i ( f igura de mai jos ) :

Operaţii de investiţii (ciclul de investiţii)

( -S

Operaţii de trezorerie (ciclul de trezorerie)

Operaţii de finanţare (ciclul de finanţare)

V J

Operaţii de investiţii (ciclul de investiţii)

( -S

Operaţii de trezorerie (ciclul de trezorerie)

Operaţii de finanţare (ciclul de finanţare)

V J

Operaţii de exploatare (ciclul de exploatare)

( -S

Operaţii de trezorerie (ciclul de trezorerie)

Operaţii de finanţare (ciclul de finanţare)

V J

Operaţii de exploatare (ciclul de exploatare)

( -S

Operaţii de trezorerie (ciclul de trezorerie)

Operaţii de finanţare (ciclul de finanţare)

V J

Locul trezoreriei în cadrul activităţii economice

32 Contabil itatea, expertiza şi auditul afacerilor aprilie 2010

După cum se observă, trezoreria întreprinderii reprezintă puntea de legătură între cele trei activităţi delimitate mai sus şi joacă rolul unui filtru de reglare a fluxurilor în cadrul relaţiei fundamentale: bani - marfă - bani.

în literatura de specialitate, la baza grupării fluxurilor stau, în principal, două criterii1:

• criteriul patrimonial, care defineşte fluxurile ca fiind drepturi şi obligaţii ce nu au în mod obligatoriu impact asupra disponibilităţilor; conform acestui criteriu există:

• fluxuri patrimoniale reale, care se concretizează în intrări şi ieşiri de bunuri şi servicii în cadrul tranzacţiilor economice;

• fluxuri patrimoniale financiare, ce pot reprezenta echivalentul fluxurilor reale, de sens opus sau autonome (fără contrapartidă fizică: plata obligaţiilor fiscale, sociale, a dobânzii etc.): - fluxuri monetare (de trezorerie), sub forma încasărilor şi plăţilor efective; - fluxuri decalate (amânate), sub forma încasărilor şi plăţilor viitoare, datorate existenţei creditelor

comerciale şi financiare;

• fluxuri patrimoniale de rectificare (neutre), fără influenţe asupra trezoreriei, dar care au rolul de a reflecta valoarea reală a patrimoniului (evaluarea stocurilor, delimitarea cheltuielilor şi veniturilor, amortizări, provizioane şi reevaluări etc.);

• criteriul funcţional, corespunzător celor trei tipuri de activităţi specifice unei întreprinderi, conform căruia există:

• fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare (FTF), calculate pe baza relaţiei:

FTE = Venituri încasate - Cheltuieli plătite ± Variaţia decalajelor de trezorerie

• fluxuri de trezorerie din activitatea de in vestiţii (FTI). determinate pe baza relaţiei:

FTI = Vânzări de imobilizări - Achiziţii de imobilizări ± Variaţia decalajelor de trezorerie

• fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare (FTF), stabilite prin relaţia:

FTF = Creşteri de capital — Rambursări de capital + împrumuturi contractate -Rambursări de împrumuturi ± Variaţia decalajelor de trezorerie

Expresia fluxuri de trezorerie (cash flows) desemnează ansamblul intrărilor (inflows) şi ieşirilor (outflows) de numerar şi de echivalente de numerar. Potrivit standardului IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie, numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere, în timp ce echivalentele de trezorerie (echivalentele de numerar) reprezintă plasamente pe termen scurt, foarte lichide, care pot fi transformate uşor în bani, în sume cunoscute şi pentru care riscul de schimbare a valorii este neglijabil2. Aceste echivalente de numerar sunt deţinute mai degrabă pentru a face faţă unor angajamente de trezorerie pe termen scurt decât pentru alte scopuri. Un plasament nu va fi considerat, de regulă, ca echivalent de trezorerie decât dacă are o scadenţă apropiată, de exemplu, mai mică sau egală cu trei luni, începând cu data achiziţiei. Fluxurile de trezorerie exclud mişcările între elementele care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entităţi, şi nu din activităţile de exploatare, de investiţie sau de finanţare.

1 Ţugui I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie: modelări, analize şi previziuni financiar-contabile, Editura Economică, Bucureşti, 2002. p. 52.

2 US GAAP, în schimb, prin SFAC 95 Situaţia fluxurilor de numerar, exclude din cadrul elementelor de trezorerie creditele conturilor curente (descoperirile de cont/conturile overdraft), plasându-le la activitatea de finanţare.

aprilie 2010 Contabil itatea, expertiza şi auditul afacerilor 3 3

1. Dimensiuni le informări i prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie

Cei mai mulţi dintre utilizatorii informaţiei con-tabile sunt interesaţi de fluiditatea activităţii dintr-o întreprindere şi în special de capacitatea acesteia de a asigura o viteză de rotaţie corespunzătoare pentru lichi-dităţi. Unei asemenea solicitări nu poate să îi răspundă informaţia contabilă oferită de o contabilitate de anga-jamente şi axată, în principal, pe profit. în acest fel se impune necesitatea exploatării informaţiei contabile, pentru a se cunoaşte fluxurile de trezorerie, acestea fiind corespondentul fluxurilor patrimoniale ce tranzitează întreprinderea, cu impact imediat asupra lichidităţilor.

Principalele documente contabile de sinteză, bi-lanţul şi contul de rezultat, prezintă numeroase limite3. Bilanţul este, în esenţă, un document static; el pune în evidenţă stocul de mijloace, în activ, şi de resurse, în pasiv, deţinut de întreprindere la un moment dat, la sfârşitul exerciţiului; din punct de vedere tehnic, el prezintă soldurile care maschează fluxurile înregistrate în conturi. Contul de rezultat ilustrează fluxurile, mai exact soldurile fluxurilor, dar numai pe acelea care determină rezultatul înţeles ca variaţie a patrimoniului în cursul exerciţiului. Ţinând cont de aceste precizări, se dovedeşte necesară crearea unui document care să prezinte ansamblul fluxurilor de utilizări şi resurse apărute ca urmare a activităţii întreprinderii, a tuturor operaţiunilor desfăşurate de entitate, şi nu numai a acelora care influenţează rezultatul, şi să permită ana-lizarea incidenţei lor asupra echilibrului financiar şi a trezoreriei.

Iniţial, un astfel de document purta denumirea de tablou de finanţare sau tablou al utilizărilor şi resur-

selor (conform Planului Contabil General francez) şi avea drept obiectiv evidenţierea fluxurilor financiare de mijloace şi resurse, specifice activităţii întreprinderii în cursul unui exerciţiu. El ilustra trecerea de la bilanţul de la începutul exerciţiului la cel de la sfârşitul exerci-ţiului şi viza explicarea condiţiilor în care întreprin-derea a reuşit să-şi menţină echilibrul financiar.

Structura acestui document a cunoscut pe par-cursul ultimelor decenii unele modificări, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit4 că scăderea raportului dintre excedentul de trezorerie din exploatare şi cifra de afa-ceri este mai accentuată şi o precede cu aproximativ un an pe cea a raportului dintre excedentul brut din exploatare (sau capacitatea de autofinanţare) şi cifra de afaceri. Urmărirea acestei rate în timp permite anticiparea crizelor financiare. Astfel se explică fap-tul că treptat, mai ales în ţările anglo-saxone5, tabloul de finanţare a fost eliminat de tabloul fluxurilor de trezorerie, în Statele Unite, începând cu 1988, organis-mul naţional de normalizare FASB a impus întreprin-derilor americane, prin SFAS 95 (elaborat în 1987), prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie, care urma să înlocuiască tabloul de finanţare. înscriindu-se în tendinţa cadrului conceptual al FASB conform căruia investitorii bursieri sunt destinatarii privilegiaţi ai in-formaţiei contabile, tabloul fluxurilor de trezorerie, care pune accent pe variaţia trezoreriei şi pe originile sale, oferă acestora posibilitatea de a evalua întreprin-derea. Legislaţia anterioară permitea alegerea unuia dintre cele două tipuri de tablouri. O evoluţie asemănă-toare întâlnim şi în Marea Britanie, unde SSAP 10, privind tabloul de finanţare, a fost înlocuit în 1991 de FRS 1 al ASB (Accounting Standards Board), ce im-punea abandonarea acestuia în favoarea tabloului flu-xurilor de trezorerie.

Tabelul 1. Structura tabloului fluxurilor de trezorerie (comparaţie SUA- Marea Britanie)6

Componentele tabloului fluxurilor de trezorerie Statele Unite Marea Britanie

FLUX DE EXPLOATARE Numerar din activitatea de exploatare Numerar din activitatea de exploatare

Dividende şi dobânzi plătite şi primite

Această rubrică nu există. Elementele se regăsesc în „activitatea de exploatare" (cu excepţia dividendelor plătite incluse în „activitatea financiară").

Dividende ale investiţiilor şi serviciilor financiare

3 Colasse B. (avec la collab. de Lesage C.), Introduction à la comptabilité, Ed. Economica. Paris, 2007. p. 444. 4 Guyon C., Gaudry O., La trésorerie d'exploitation. Banque, nr. 468/ianuarie 1987. pp. 48-58. citat în Colasse B. (avec la

collab. de Lesage C.), Introduction à la comptabilité, Ed. Economica, Paris, 2007, p. 444. 5 Pham D., Collins L., Comprendre les états financiers anglo-saxons. Ed. Dalloz, Paris, 1995, p. 143. 6 Tabără N., Mircea C., De la tabloul fluxurilor de finanţare la tabloul fluxurilor de trezorerie -perspective internationale (I),

revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, nr. 9/septembrie 2000, CECCAR, p. 16.

34 Contabil itatea, expertiza şi auditul afacerilor aprilie 2010

Componentele tabloului fluxurilor de trezorerie Statele Unite Marea Britanie

Impozite Această rubrică nu există, elementele regăsindu-se în „activitatea de exploatare".

Taxe

FLUX DE INVESTIŢII Numerar din activitatea de investiţii Numerar din activitatea de investiţii

FLUX DE FINANŢARE Numerar din activităţi financiare Numerar din activităţi financiare

Variaţia netă a trezoreriei exerciţiului

Variaţia netă a trezoreriei şi echivalente de numerar

Variaţia netă a trezoreriei şi echivalente de numerar

Sold net al trezoreriei la începutul exerciţiului

Sold net al trezoreriei la începutul exerciţiului

Sold net al trezoreriei la începutul exerciţiului

Sold net al trezoreriei la sfârşitul exerciţiului

Sold net al trezoreriei la sfârşitul exerciţiului

Sold net al trezoreriei la sfârşitul exerciţiului

Operaţiile de finanţare şi de investiţii nu se traduc prin fluxuri de trezorerie.

Operaţiile de finanţare şi de investiţii nu se traduc prin fluxuri de trezorerie.

Nu face parte din tablou, dar este menţionată în anexă.

în Franţa, deşi Planul Contabil General obligă întreprinderile care depăşesc anumite limite (numărul de salariaţi mai mare sau egal cu 300 sau cifra de afaceri mai mare sau egală cu 18 milioane euro) să întocmeas-că un tablou de finanţare (care este şi o componentă obligatorie a conturilor de grup). Ordinul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (OECCA) reco-mandă, începând cu anul 1998, utilizarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie asemănător celui propus în Statele Unite.

Spre deosebire de tabloul de finanţare, care are doar rolul de ajustare între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment, tabloul fluxurilor de trezorerie este conceput pentru a prezenta clar intrările şi ieşirile de numerar aferente principalelor categorii de activităţi pe care le desfăşoară o întreprindere, precum şi pentru a justifica soldul trezoreriei la sfârşitul exerciţiului. Structura tablourilor fluxurilor de trezorerie întocmite în cele două ţări anglo-saxone este asemănătoare (a se vedea Tabelul 1), realizân-du-se o descompunere a fluxurilor de trezorerie ale exerciţiului pe cele trei activităţi fundamentale: ex-ploatare, investiţii şi finanţare.

IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie impune entităţilor furnizarea de informaţii cu privire la istori-cul mişcărilor de numerar şi de echivalente de numerar ale unei entităţi prin intermediul situaţiei fluxurilor de trezorerie. Normalizat orii români au denumit acest tablou, prin intermediul căruia firmele trebuie să pre-zinte modul în care generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar, situaţia fluxurilor de numerar1.

Informaţiile cu privire la fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt utile pentru utilizatori de-oarece ele permit aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri viitoare de numerar şi echivalente de numerar în cadrul activităţilor de exploatare, de fi-nanţare şi de investiţii (arătând, în acelaşi timp, de unde au provenit lichidităţile şi cum au fost ele cheltuite, inclusiv cauzele variaţiei lor8), precum şi a nevoilor de trezorerie ale acesteia. în acelaşi timp, este necesar să se poată evalua care sunt scadenţele la care se va genera trezorerie sau la care vor ieşi bani din între-prindere, precum şi gradul de certitudine a realizării acestor fluxuri.

Utilizată împreună cu celelalte componente ale situaţiilor financiare anuale, situaţia fluxurilor de

7 Conform normalizatorilor români (OMFP nr. 3.055/2009), situaţia fluxurilor de numerar este o componentă obligatorie a situaţiilor f inanciare pentru persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii de mărime: - total active: 3.650.000 euro; - cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro; - număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

8 Feleagă N., Malciu L.. Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică. Bucureşti, 2002, p. 80.

aprilie 2010 Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor 35

trezorerie permite evaluarea modificărilor activului net al întreprinderii, a structurii sale financiare (inclu-siv lichiditatea şi solvabilitatea), precum şi a capacităţii sale de a schimba fluxurile (mărimea, sensul şi sca-denţele acestora) în vederea adaptării la noile condiţii şi oportunităţi ale mediului. în acelaşi timp. utilizatorii pot elabora modele care să le ofere posibilitatea ana-lizării şi comparării valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale mai multor întreprinderi.

Pentru a justifica alegerea tabloului fluxurilor de trezorerie au fost invocate trei motive principale9: preponderenţa trezoreriei ca indicator al gestiunii în-treprinderii şi al analizei riscului de faliment (pe termen scurt ea măsoară solvabilitatea, iar pe termen lung, nevoia de finanţare), caracterul obiectiv al fluxurilor de trezorerie (valoarea lor este determinată pe piaţă, nefiind afectată nici de alegerea metodelor contabile, nici de corecţii ale erorilor sau de estimări), adaptarea tabloului la prezentarea datelor previzionale. Aşadar, situaţia fluxurilor de trezorerie oferă o informaţie isto-rică despre fluxurile monetare care constituie o bază pentru previzionarea fluxurilor viitoare de trezorerie şi pentru estimarea capacităţii întreprinderii de a crea valoare.

2. Situaţia fluxurilor de trezorerie şi performanţa întreprinderi i

Trezoreria este considerată un indicator principal pentru analiza financiară deoarece oferă informaţii privind variaţia valorilor elementelor de trezorerie între începuUil şi sfârşitul unei perioade, dar şi structura acestei variaţii generată de specificul tranzacţiilor des-făşurate de întreprindere.

Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxu-rilor de numerar serveşte la estimarea necesităţilor vii-toare de numerar pe baza situaţiei trecute, cunoaşterea acestora fiind utilă atât acţionarilor, interesaţi în exis-tenţa unui numerar suficient pentru plata dividendelor, cât şi creditorilor, interesaţi în recuperarea împrumu-turilor acordate. în egală măsură, cunoaşterea fluxu-rilor viitoare de numerar îi interesează pe potenţialii investitori, metoda cash flow-ului actualizat fiind una dintre metodele de evaluare a întreprinderii. O între-prindere care generează în mod constant o trezorerie semnificativă este în acelaşi timp solvabilă, rentabilă şi aptă să îşi asigure dezvoltarea.

IASB obligă toate societăţile care raportează în conformitate cu IFRS să întocmească o asemenea si-tuaţie a fluxurilor de trezorerie, indiferent de activi-tatea lor. Acest lucru este justificat de faptul că. în esenţă, întreprinderile, indiferent de tipul de activitate sau de organizare, au nevoie de trezorerie din aceleaşi motive: necesitatea de a-şi putea desfăşura activitatea, achitarea datoriilor şi asigurarea unei rentabilităţi pen-tru investitori. Nu trebuie exclus nici faptul că situaţia fluxurilor de trezorerie aduce mult-dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie. în definirea com-ponenţei fluxului generat de activitatea de exploatare. IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie creează o primă legătură cu rezultatul întreprinderii: fluxurile aferente activităţii de exploatare rezultă în general din tranzac-ţiile şi din alte evenimente ce intră în determinarea profitului net sau a pierderii. Putem afirma, prin urmare, că situaţia fluxurilor de trezorerie transformă rezultatul contabil al întreprinderii într-un rezultat efectiv încasat.

De-a lungul timpului, în încercarea de sistemati-zare a informaţiilor privind structura, originea şi desti-naţia fondurilor utilizate de întreprindere, normalizatorii au concluzionat că variaţia lichidităţilor se poate explica prin acţiunea a trei tipuri de activităţi bazate pe o clasificare funcţională în întreprindere:

1. activităţi de exploatare, definite, într-o ma-nieră reziduală, ca principalele activităţi generatoare de venit şi alte activităţi care nu sunt de investiţii sau de finanţare; mărimea fluxurilor de trezorerie prove-nite din activităţile de exploatare reprezintă un indi-cator-cheie pentru măsurarea performanţei financiare a întreprinderii, de mărimea lui depinzând aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera suficiente lichidi-tăţi pentru a realiza noi investiţii, pentru a acorda di-vidende, pentru a rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la surse externe de finanţare;

2. activităţi de investiţii, definite drept acele acti-vităţi legate de achiziţia şi cedarea de active imo-bilizate şi alte investiţii ce nu sunt incluse în categoria investiţiilor în echivalente de numerar; prezentarea separată a fluxurilor aferente activităţilor de investiţii este importantă deoarece acestea indică în ce măsură s-au făcut eforturi pentru creşterea resurselor destinate să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie viitoare;

3. activităţi de finanţare, definite ca acele acti-vităţi care modifică mărimea şi structura surselor de finanţare (capitaluri proprii şi împrumuturi).

q Hoarau Ch., Tableaux de financement et de flux. în Colasse B. (coord.). Encyclopédie de Comptabilité. Contrôle de Gestion et Audit. 2èmc édition. Ed. Economica, Paris. 2009, pp. 1341-1342.

36 Contabil itatea, expertiza şi auditul afacerilor aprilie 2010

Atât standardul internaţional şi cel american, cât şi normele româneşti fac referire la formatul situaţiei fluxurilor de trezorerie/numerar, prin cerinţa de a structura o astfel de situaţie realizându-se detalierea intrărilor (încasărilor) şi ieşirilor (plăţilor) de numerar pe fiecare tip de activitate. Analiza fluxurilor de nu-merar pe toate cele trei tipuri de activităţi este utilă pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activităţilor care implică numerar de cele care nu implică numerar, evaluarea capacităţii între-prinderii de a-şi îndeplini obligaţiile de plăţi cash; eva-luarea fluxurilor de numerar pentru activităţile viitoare (cash flow strategic)10. Utilitatea analizei este dată de faptul că variaţia globală a trezoreriei este reliefată prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea acti-velor reale (din activitatea de exploatare), şi prin cel rezultat din operaţiunile de capital care privesc inves-tiţiile şi finanţările. Atunci când fluxurile reale şi cele monetare nu coincid, cum de fapt se şi întâmplă, trezo-reria se asigură prin decalaje de plăţi asociate acestor fluxuri".

O întreprindere poate să-şi prezinte fluxurile de trezorerie din activităţile de exploatare aplicând una dintre următoarele metode:

• metoda directă, conform căreia se detaliază încasările şi plăţile brute în numerar determinate fie din înregistrările contabile ale întreprinderii (în cazul aplicării contabilităţii de trezorerie), fie prin ajustarea vânzărilor şi a costului acestora cu variaţiile activelor

sau datoriilor aferente (în cazul aplicării contabilităţii de angajamente);

• metoda indirectă, conform căreia fluxurile de exploatare se reconstituie plecând de la rezultatul net, care este ajustat astfel încât să se elimine: efectele contabilităţii de angajament (se scade variaţia stocu-rilor şi creanţelor şi se adaugă variaţia datoriilor de exploatare - decalajele de plăţi favorabile întreprin-derii), tranzacţiile fără efect asupra trezoreriei (amorti-zările, provizioanele, impozitele amânate, câştigurile sau pierderile latente, beneficiile nedistribuite ale între-prinderilor asociate, interesele minoritare), decalajele sau regularizările de intrări şi ieşiri trecute sau viitoare privind trezoreria, elementele de venituri şi cheltuieli legate de fluxurile de trezorerie aferente activităţilor de investiţii şi de finanţare.

Normalizatorii (IAS 7) încurajează alegerea me-todei directe pentru a răspunde raţiunii întocmirii unei situaţii de flux, aceea de a raporta prin paralelism in-trările şi ieşirile de lichidităţi, dar şi pentru că aceasta furnizează informaţii utile în prognozarea fluxurilor de numerar viitoare care nu sunt disponibile prin me-toda indirectă. Aceleaşi cerinţe sunt regăsite şi în nor-malizarea americană.

în viziunea normalizatorilor români, modelele de situaţii ale fluxurilor de trezorerie se pot prezenta astfel12:

• prin aplicarea metodei directe:

Tabelul 2. Situaţia fluxurilor de numerar - metoda directă

t

Denumirea elementului Exerciţiul financiar

Denumirea elementului Precedent Curent

Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:

(+) încasări de la clienţi

(-) Plăţi către furnizori şi angajaţi

(-) Dobânzi plătite

(-) Impozit pe profit plătit

(+) încasări din asigurarea împotriva cutremurelor

(-) Numerar net din activităţi de exploatare (1)

10 Gheorghiu A.. Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 234. 11 Stancu I., Finanţe. ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti, 2007, p. 490. 12 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementări lor contabile conforme cu directivele

europene, Secţiunea 4. art. 334, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

aprilie 2010 Contabil itatea, expertiza şi auditul afacerilor 37

Denumirea elementului Exerciţiul financiar

Denumirea elementului Precedent Curent

Fluxuri de numerar din activităţi de investiţie:

(-) Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni

(-) Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale

(+) încasări din vânzarea de imobilizări corporale

(+) Dobânzi încasate

(+) Dividende încasate

(=) Numerar net din activităţi de investiţie (2)

Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:

(+) încasări din emisiunea de acţiuni

(+) încasări din împrumuturi pe termen lung

(-) Plata datoriilor aferente leasingului financiar

(-) Dividende plătite

(=) Numerar net din activităţi de finanţare (3)

Creşterea netă a numerarului şi a echivalentelor de numerar ( 1 + 2 + 3)

Numerar şi echivalente de numerar la începutul exerciţiului financiar

Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul exerciţiului financiar

• conform metodei indirecte, fluxurile de numerar din activitatea de exploatare se determină astfel:

Profit brut

(+/-) Ajustări pentru:

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuieli cu provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

Venituri din reluări de provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

Cheltuieli financiare

Venituri financiare

Cheltuieli privind activele cedate

Venituri din vânzarea activelor

Variaţia soldurilor conturilor de creanţe comerciale şi alte creanţe din exploatare

Variaţia soldurilor conturilor de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare

Variaţia soldurilor conturilor de stocuri

(=) Numerar generat din exploatare

(-) Dobânzi plătite

(-) Impozit pe profit plătit

Fluxul de numerar din exploatare, care reprezintă o informaţie complementară rezultatului furnizat de în principal diferenţa dintre încasările de la clienţi şi contabilitatea de angajamente, fiind un bun indicator plăţile faţă de furnizori şi salariaţi, oferă investitorilor pentru măsurarea performanţei întreprinderii. Metoda

3 8 Contabil itatea, expertiza şi auditul afacerilor aprilie 2010

directă este dorită de investitori deoarece permite sta-bilirea valorii întreprinderii pe baza previziunilor lichi-dităţilor. Metoda indirectă, în schimb, este preferată de manageri deoarece ascunde utilizatorilor externi imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii, precum şi de contabili, datorită metodei de calcul mai apropiate de formatul raportărilor con-tabile13.

Spre deosebire de cerinţele de prezentare pentru fluxurile de exploatare, fluxurile din investiţii şi fi-

nanţare trebuie prezentate prin metoda directă, fără a se face referiri la metoda indirectă.

Eliminând efectele regulilor şi tratamentelor contabile pentru evenimente şi tranzacţii similare, dar care diferă de la o întreprindere la alta, prezenta-rea fluxurilor de trezorerie îmbunătăţeşte compara-bilitatea performanţelor operaţionale ale diferitelor întreprinderi14.

Va urma...

BIBLIOGRAFIE

1. Colasse B. (avec la collab. de Lesage C.), Introduction à Ia comptabilité, Ed. Economica, Paris, 2007.

2. Colasse B. (coord.), Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de Gestion et Audit, 2èmc édition, Ed. Economica, Paris, 2009.

3. Feleagă N., Malciu L., Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

4. Gheorghiu A., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic. Editura Economică, Bucureşti, 2004.

5. Gîrbină M.M.. Bunea St., Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS ( revizuite)- IFRS, voi. 3, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008.

6. IASB, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), incluzând Standardele Inter-naţionale de Contabilitate (IAS) şi Interpretările lor la I ianuarie 2007, traducere realizată de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007.

7. Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia a Il-a, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008.

8. Pham D., Collins L., Comprendre les états financiers anglo-saxons. Ed. Dalloz, Paris, 1995.

9. Ristea M., Opţiuni şi metode contabile de întreprindere, Editura Tribuna Economică, Bucureşti. 2001.

10. Stancu I., Finanţe, ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti, 2007.

1 1. Tabără N., Mircea C., De la tabloul fluxurilor de finanţare la tabloul fluxurilor de trezorerie - perspective internaţionale (I), revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, nr. 9/septembrie 2000, CECCAR.

12. Ţugui I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie: modelări, analize şi previziunifinanciar-contabile, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

13. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

1? Ristea M.. Opţiuni şi metode contabile de întreprindere. Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001. 14 IASB, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), incluzând Standardele Internaţionale de Contabili-

tate (IAS) şi Interpretările lor la 1 ianuarie 2007, traducere realizată de CECCAR, Editura CECCAR. Bucureşti , 2007, p. 886.

aprilie 2010 Contabil itatea, expertiza şi auditul afacerilor 3 9