1

ASPECTUL FISURILOR IN ELEMENTE DE CONSTRUCTII,- PE BAZA

PRAXISULUI DE PAGUBE,-CU SOLUTII DE REPARARE A ACESTORA

THE ASPECT OF CRACKS IN CONCRETE’ ELEMENTS,- BASED ON DAMAGES’

PRAXIS,- WITH REPAIRING METHODS

Nitu Mihaela ing. prof. grad I

CTALP “ I.N. Socolescu; m.nitzu@yahoo.com

Stanciu Liana ing. prof. sef catedra tehnica,

CTALP “I.N. Socolescu”;

liana_stanciu222@yahoo.com

In introducere sta scris despre principiile de baza ale aparitiilor fisurilor; in continutul cap. II denumit

“tablou de fisuri” se ofera mai multe exemple cu “formarea fisurilor”, datorat constructiei gresite si reactiunii

solului. Ideea este ca asupra unei noi constructii foarte aproape de o veche casa existent, peretii de margine au

fisuri mari la 45˚ datorate fortei taietoare.

Fisurile cauzate de supraincarcari, oboseala din durata de viata, canicula, inghet sau atac de acizi,

bacterii, sunt de multe tipuri. In functie de acestea solutiile de injectare sunt diferite. Lucrarea prezinta variate

prescriptii de preparare a rasinii epoxidice, mai mult , acestea sunt injectari pentru anumite forme si dimensiuni ale

sectiunii transversale.

Pentru a prevenii aparitia acestor fisuri, exista ca exemplu una din multele solutii de crestere a rezistentei

la intindere prin utilizarea fibrelor de polipropilena dispersate in masa betonului. Aceste fibre sunt utilizate numai

la constructii noi sau consolidari.

In introduction it is written about basic principles in cracks’ appearing; in fact, the second chapter named

“cracks design”offer as more examples with “cracks forming, due to wrong built and earth’ reaction..

The idea is that on a new construction very near of an existed old house, the range’s walls have big cracks

at 45˚ due to sharing force.

The cracks caused of overcharge, tired through long life, fire, frost or of attack of acides, bacteriums there

are of many typs.

In founction of these, the solution of injections are different. This paper presents multifavorious

prescriptions of prepareing of epoxid resin, Moreover, there is the proceding of injection for special formes and

sizes of cross section.

To prevent the appearing of cracks there exists one from many solution for increase the extension’s

rezistance through using the polypropilen fibres in dispersion in the mass of concrete.The fibres are used only at new

constructions or consolidation..

Cuvinte cheie: directii de fisurare, deschiderea,-formarea-,repararea fisurilor, rasina epoxidica, fibre

fortatech

Keywords: cracks directions, width,-forming,-repairing of cracks, epoxid resin, fortatech fibres

2

I. PRINCIPII DE BAZA IN APARITIA FISURILOR

I.1. FORMAREA FISURILOR

Fisurile se formeaza cand eforturile devin atat de mari incat este atinsa rezistenta

materialului.

In functie de momentul in care se produc, fisurile pot aparea inainte sau dupa

intarirea betonului. Fisurile aparute inainte de intarire sunt cauzate de procesele ce au loc in

beton (contractie si tasare plastic), deplasarile in procesul de constructive ( a cofragelor si a

sustinerilor) si fisurile provocate de inghetul timpuriu. Fisurile ce apar dupa intarire sunt

determinate de fenome fizice (contractie la uscare, aggregate contractile), fenomene chimice

(coroziunea armaturii, reactii alcalii-agregate, carbonatarea pietrei de ciment), efecte termice

(gelivitate, variatii termice sezoniere), cause structural (sarcini de proiectare, suprasarcini

accidentale, curgere lenta).

In practica, cel mai frecvent se produc fisuri din cauza actiunilor directe (mecanice,

fizice, chimice), rezultate din deformatiile impuse, din contractia plastica, din tasarea betonului

praspat, fisuri din coroziune.

Fisurile determinate de actiunile directe sunt cele care rezulta din momente

incovoietoare, forte taietoare, forte axiale, etc. Deschiderea fisurilor sub sarcini de exploatare

nu este mai mare de 0,5 mm, decat in cazul unor erori de proiectare, executie sau exploatare.

Fisurile ce rezulta din deformatii impuse sunt cauzate de diferentele de temperature (in

procesul de hidratare a cimentului apar eforturi de autoechilibrare – intindere la exterior si

compresiune in centrul elementului), contractia betonului la uscare (o miscare de volum in

elementele legate rigid la extremitati si in sectiunile puternic armate, dar putin

solicitate),tasarile inegale ale fundatiilor (afecteaza elementele nestructurale, dar pot sa apara si

in cele de rezistenta).

Din punct de vedere estetic este foarte important ca fisurile sa nu fie vizibile. Practic, s-a

constatat ca cele cu o deschidere mai mare de 0,30 mm pot influenta negative aspectul betonului.

Limitarea dimensiunilor este foarte importanta si la structurile pentru care pierderile de lichide

sau gaze (etanseitatea la apa si gaze) reprezinta o conditie esentiala.

Exista diferite domenii de activitate pentru care controlul fisurilor este strict necesar: in

spitale, fabric de medicamente (fisurile pot adapostii agenti patogeni), in silozurile de cereal (in

fisuri se pot instala daunatorii).

Conform Codului Model CEB/FIB, limitarea deschiderilor fisurilor se poate obtine prin

utilizarea unei cantitati suficiente de armatura, cu diametru si distanta dintre bare conform

prescriptiilor de alcatuire constructiva.

I.2. SISTEM STATIC

Din practica, cazul sistemului static determinat este rar, caci fiecare element este legat in

constructie cu alte elemente si sistemele sunt proiectate ca static nedeterminate.

I.3. CERINTE/ FORTE

La conformarea impiedicata sau la miscarea unei parti de constructie datorata fortelor

exterioare se nasc eforturi. Acesta este de exemplu cazul cand se conformeaza diferit elemente de

constructie legate intre ele.

3

I.4. EFORTURI PROPII

Intr-un element de constructie se pot forma chiar fara actiunea fortelor exterioare si

independent de sarcina ca de exemplu modificari de temperatura, raze solare, contractii, reveniri

in SITU. Acestea sunt desemnate ca eforturi propii.

I.5. LOCURI DE APARITIE A FISURILOR

Intr-un material de constructie omogen o fisura se formeaza de fapt acolo unde se

intalnesc cele mai mari eforturi ca urmare a neomogenitatilor se intalnesc si fisuri in locuri cu

eforturi mai scazute.

I.6. FELURI DE EFORTURI SI ASPECTUL FISURILOR:

• eforturile din intindere se deschid adesea pentru ca eforturile din intindere actioneaza

perpendicular pe suprafata sectiunii transversale.

• fisurile din forta taietoare iau nastere la trecerile din elementele de constructive sau la

” locurile moi” (rosturi la ziduri). Se mai pot intalni insa si ca eforturi din actiunea fortei

taietoare intr-un material de constructive omogen fara “locuri moi”. Locurile moi se mai numesc

si modificari ale sectiunii transversal; si aici pot aparea fisuri. Daca sectiunea transversal nu se

modifica, marimea fortei de intindere ramane nemodificata ca produs intre efortul de intindere si

suprafata sectiunii transversale. La micsorarea sectiunii transversale a elementelor de

constructie (locuri moi), creste efortul de intindere puternic pentru ca forta de intindere pe o

sectiune transversala mai mica actioneaza ca inainte astfel incat rezistenta la intinderea

materialelor sa poata fi atinsa.

Adesea se observa fisuri la deschideri de usi si ferestre. La ingustarea peretelui in

directia lungimii lui, se reduce si sectiunea transversal prin formarea de nise in campul peretelui

ferestrei.

I.7. VALORI LIMITA

Fisurile se observa vizibil (cu ochiul) chiar la un necunoscator lasand impresia unei

umbre in sensul unei daune sau a unei slabiciuni in elementele de constructive sau a intregii

constructii.

Nu toate fisurile se pot valorize ca pagube. Privind nevoile cladirii si influenta mediului

se poate vorbi de urmatoarele latimi de fisuri ce duc la daune:

• In spatii interioare uscate > 0.3mm in aer liber > 0,2 mm

II. DESFASURATOR DE FISURI

II.1 FISURI ORTOGONALE

Cand intr-un element de constructive actioneaza numai forma de intindere se formeaza,-

cand se atinge rezistenta la intindere,- o fisura perpendicular pe directia de efort.

4

Chiar si scurtarea orizontala din contractie intr-un perete de zidarie la atingerea

rezistentei la intindere a materialului peretelui, conduce la fisuri ortogonale.

Fig. 1 Fig.2 Fig.3

Tablou de fisuri ortogonale Tablou de fisuri oblice Eforturi

principale intr-o saiba de perete

II.2. FISURI OBLICE

Conform teoriei de saiba exista o relatie intre calculul structurii portante si latimea

reazemului astfel in figura 2 este aratat cum in fiecare punct eforturile principale, unul fata de

altul sunt in vinclu atingand valori maxime. Acestea se prezinta ca traiectorii de efort, eforturi

principale de intindere si compresiune intr-un element omogen si izotrop. Fisurile apar

perpendicular pe aceste traiectorii si in special acolo unde rezistenta la intindere a materialelor

este atinsa.

a) Consola simpla sau cu mai multe campuri

Fig. 4 Desfasurator de eforturi principale intr-o saiba de

perete in consola.

5

Fig.4 d) Betonul monolit se scurteaza prin contractie astfel sectiunea transversal a planseului se

curbeaza.

4 a) Aspectul fisurii intr-o saiba de perete cu mai multe campuri, la o hala industrial

4 b) Traiectoriile eforturilor principale

4 c) Alcatuirea si scurtarea planseului

In figura este prezentat un perete de hala industriala care rezema pe un planseu cu mai

multi suporti. Acestea se comporta ca o saiba cu mai multe campuri. Se prezinta astfel

amplasarea fisurilor pe directiile principale de efort.

Formarea boltii este deranjata de deschiderea usii. De la colturile usii fisurile merg catre

in sus. Rosturile dintre perete si grinzile de sprijin se vad pe tabloul de fisuri, cauza fisurarii

fiind incovoierea planseului. Peretele in campuri este luat de reazame asa ca incearca sa-si

poarte singur formarea boltii.

Cauza incovoierii planseului sunt contractiile betonului turnat pe loc. Placa este

constituita din elemente prefabricate cu beton turnat pe loc.

II.3. EXEMPLE DIN PRACTICA

Peretii lungi exterior ai pivnitei fara consolidare prin pereti interiori despartitori se pot

deplasa prin impingerea peretelui catre interior.

Deplasarea urmeaza in rostul reazemului in care e depasita in sectiunea peretelui

rezistenta la frecare. Asta se intampla inainte de toate in rosturile reazumului in care se gaseste

pus un carton gudronat de blocare. Pot aparea astfel urmatoarele pagube:

• La partea superioara a cartonului gudronat, deci la jumatatea superioara a primului

strat de pietris se poate forma o fisura orizontala.

Fig.5 Fig. 6

a) Se poate ajunge la jumatatea superioara a cartonului la umiditatea intre pereti. Prin

impingerea orizontala a peretelui se foarfeca etansarea peretelui exterior.

• Impingeri orizontale pot aparea sub primul strat de zidarie, deci pe etansarea

orizontala direct pe placa solului. Si aici se pot intalni daune datorita umiditati pentru ca

etansarea peretelui este afectata.

Ca o a treia posibilitate se poate arata o fisura orizontala sub planseul de la

pivnita, intre penultimul si ultimul strat de zidarie, caci la betonarea planseului

pivnitei,se face o legatura buna cu stratul de zidarie “Locurile moi” este rostul de reazem

cel mai adanc.

6

Si in peretii exterior ai pivnitei se prezinta la deschiderile de fereastra slabiri ale

sectiunii peretelui. La grinzile de sprijin si la colturile ferestrei se formeaza fisuri cand se

atinge rezistenta la rupere a materialului peretelui prin incarcarea prin impingere a

pamantului.(fig.7)

Domeniul parapetelui ferestrei de pivnita este in special periclitat, pentru ca in acest

sector de perete nu se gaseste nici o sarcina pe ea.

Printr-o forta de forfecare mare a impingerii pamantului, se pretinde zidaria peretelui de

jos cu forte la forfecare mari. La o executare a lucrarilor la pereti exteriori la pivnita de exemplu

din caramizi cu gauri mari intre camarile cu aer, fortele de forfecare distrug structura de

zidarie.(fig.8)

Fig. 7 Fig. 8

Printr-o sarcina a noii constructii stratul sensibil la tasare apasa impreuna pe sol. O albie de

asezare ia nastere care ajunge pana sus constructia veche ( paragraful 3) .Prin tasari inegale se

formeaza fisuri in aproprierea peretilor constructiei noi.Desfasuratorul de fisuri arata ca este

supusa ca unei actiuni in consola. (fig.9,10)

Fig. 9 Fig. 10 Fig. 11

Fig.12

7

Un complex vechi constituit din 2 case cu grinzi cu zabrele bine consolidate legate printr-o casa

a scarii (“ punctul moale”din consolidarea cladirii, ). Prin instalarea canalului in schita, casa

din fata s-a asezat oblic . Prin asta s-a nascut si o fisura verticala intre casa din fata si cea din

spate care devine din ce in ce mai larga catre partea superioara. Latimile de fisuri descoperite (

inaltimea I 2.5m – 4m ; inaltimea II 5.0m – 8m ; inaltimea III 9.0m -15m) permit o apreciere a

tasarii peretelui exterior din partea spre strada.(fig.11).

Un tablou de fisuri asemanator poate fi relevant printr-o subzidire neconforma a peretelui de

margine. Pagubele din fisuri se limiteaza mergand pana la domeniul cladirii de langa peretele de

margine, Langa fisurile la peretii transversali de inchidere se intalnesc fisuri tipice oblice

dispuse dupa traiectoriile principale de efort la fisiile de pereti iesiti in consola.(fig.12)

Saparea unei gropi de fundatie pentru un garaj adanc langa o cladire de gara a condus la

tensionarea terenului in fata peretilor de baza ai casei cu scara, caci constructia gropii nu a fost

suficient de rigida. Aceasta a determinat o asezare oblica a casei cu scara, la care la sfarsit s-a

nascut o fisura mereu mai lata la cladirea principal(fig.12). La ~5.7m inaltime la etajul superior

s-a masurat o latime de fisura de 3 cm. Dupa legea radiatiei STRAHLENSATZ s-a aflat intr-un

mod apropiat tasarea muchiei din fata a peretelui de baza 1.7 cm.

La cauzarea fisurilor unei constructii adesea se vorbeste de pozitia

REAZEMELOR/SOCLU/SUBGRINDA unei constructii sau unei parti de constructii. Asta se

recunoaste la formarea fisurilor.,caci marginile fisurii superioare demonstreaza mereu la un

element de constructie care s-a asezat.

O pozitie de “albie” sau o pozitie libera interioara a constructiei, se formeaza din “albia” de

tasare ca urmare a suprapunerii eforturilor. Cand fundatia sub marginile constructiei se aseaza

mai puternic decat in domeniul de mijloc al constructiei , se formeaza o pozitie a

SOCLULUI/SUPORTILOR CONSTRUCTIEI (“pozitie libera exterioara” sau “pozitie de

consola”) prin asta, ca astfel ies in consola pe unu sau pe doua parti datorita tasarilor diferite in

interiorul suprafetei fundatiei partilor de constructie. (fig.13).

Fig. 13 Fig. 14 Fig. 15

Axa albiei sau a suportului nu trebuie sa coincide cu axa cladirii. La constructia in acelasi timp

a unui corp de cladire greu, marginite de corpuri de cladire mai usoare, constructia inalta

capata o pozitie de albie iar constructiile vecine mai joase ajung in contra cu pozitiile de

suporti.(fig. 14).

8

La cladiri egale ca greutate, care insa s-au construit la timpi diferiti(inchiderea unei

gauri/ferestre) se formeaza sub noua constructive o “albie” de tasare iar la cladirile invecinate

se formeaza o “pozitie de reazeme”.

La o cladire de birouri de 2 etaje s-au intalnit dupa realizare ridicari inverse tasarii si fisuri care

au devenit din ce in ce mai mari; s-au dat masuratori de tasare astfel ca cladirea s-a tasat cu

~10cm mai mult in punctul 1 decat in punctul 4.(Fig.16,17) . Caci cladirea n-a avut pagube ani

in sir n-au fost luate alte constructii din jur cu incarcarile lor si n-au fost puse in discutie nici

alte influente exterioare au trebuit sa fie eliminate restul cauzelor pentru tasari diferite. De aici

ramane cauza numai contractarea terenului prin eliminarea apei si se iau in considerare plopii

care stau langa peretele de fronton est, care sunt de doua ori mai inalti decat cladirea. Pentru

pomii care cauzeaza pagube sunt introduse urmatoarele argumente: - invecinarea locala a

pagubelor pe domeniul de influenta al copacilor;

- au crescut pagubele in ultimii ani odata cu cresterea copacilor;

- pagube puternice in ultimii ani datorita verilor uscate.

Dovezi nevalabile au fost aduse: - cercetarile solului prin probe din gropi explorate care au fost

luate jos la peretele de fronton de est. La un sol cu radacini puternice si uscat de praf s-a

procedat la o argila nisipoasa cu marna care era sensibila la contractare. Retinerea lui de apa

se gasea in apropierea granitei de contractare. Observatii de tasare pe o perioada de timp ,.

arata o curgere ciclica de tasari si ridicari: tasari intre mai si octombrie, ridicari din septembrie

pana in februarie .

Fig. 16 Fig. 17

Pagube datorate fisurilor ca urmare a actiunii inghetului se intalnesc cand fundarea nu se face

la adancimea libera de inghet sau cand constructia bruta nu e protejata de influentele inghetului

iarna. Daca din interiorul cladirii fundatiile asezate nu sunt afectate in viitoarele stari de

exploatare , practic niciodata de actiunea inghetului, nu se vor funda in adancimea libera de

inghet.

La o constructie bruta nesuficient protejata poate sa patrunda aer rece in timpul unei perioade

lungi de inghet prin fereastra deschisa de la pivnita sau prin spatiile pivnitei (fig. 18). La un sol

sensibil la inghet se pot forma sub fundatie lentile de gheata si fundatia se ridica nu in aceeasi

masura. Acesta poate sa conduca la formare de fisuri din ridicare.

La o constructie bruta trecuta prin iarna inghetul a impins in sus planseul atat de mult incat

reazemul superior s-a ridicat, s-a umplut cu pamant groapa de fundatie si peretele exterior a

9

devenit neutilizabil. Ca urmare a impingerii pamantului nu numai ca s-au format fisuri dar

peretele s-a prabusit. (fig.18). Exista o excesiva betonare in fundatia marita prin adaugarea noii

constructii (fig.19). Din aceasta cauza, constructia noua se taseaza mult si apar fisuri in

diagonala in peretii alipiti.

Fig. 18 Fig. 19

Concluzii la capitolul II.3

Exemplele din lucrare ne-au ajutat sa deosebim daca pagubele datorate fisurilor au

cauza schimbarilor in constructii sau in sol, sau alte cause. Raspunsurile la aceste intrebari se

dau pe baza proxisului. Astfel la amplasarea unei constructii noi langa o constructie veche, cea

veche se inclina cu deschiderea rostului seismic si totodata cu fundatia, aparand fisuri in

peretele marginal. Sau daca se practica pivnita in subsol, se deformeaza dupa schema statica .

Alte influenta au pomii de langa constructie si pelicule le de gheata din sol, ce imping fundatia in

sus si peretii fisureaza.Daca lipim constructii de regim de inaltime diferit , fundatia comuna pe

coltul de lipiri, se taseaza ca o barca cu aparitia fisurilor in peretii ce s-au invecinat sau se

ingroasa fundatia comuna la o constructie noua ce se ataseaza. Din aceste tasari inegaleapar

fisuri de margine mergand pana la inclinari structurale.

III SOLUTII SI MATERIALE PENTRU INJECTAREA FISURILOR DIN BETON

III.1 REPARATIILE BETONULUI DUPA PRESCRIPTII ELABORATE IN

CERCETARE

Reparatiile timpurii ale betonului sunt mai economice si mai usor de executat decat cele

care intervin dupa o alterare severa.

In acest fel se procedeaza la stoparea rapida a actiunii daunatoare si apoi la repararea

elementului degradat.

Procesele de deteriorare a constructiilor din beton sunt foarte complexe din cauza

conditiilor climatice de expunere, a compozitiei betonului, a calitatii proceselor de executie si a

actiunii agentilor distructivi.

Cauzele care produc degradarea constructiilor din beton sunt in exploatare- din cause

interne sau externe(fisurarea betonului, inghetul, focul, radiatiile, eroziunea, deformatiile de

durata, procesele chimice declansate in urma atacului acizilor, sarurilor si a bazelor (alcaliilor)

10

asupra betonului, procesele biologice, coroziunea armaturii (proces electrochimic) . Dintre

aceste degradari, lucrarea de fata abordeaza fisurile aparute in beton.

In decursul executiei sau in cursul exploatarii constructiei pot sa apara deteriorari sub

forma de fisuri.Cconform normativelor STAS 10101,10107, C149/1987,C183-77 acestea se pot

remedia.

In functie de deschiderea fisurilor, acestea pot fi : f0 (cu deschideri mai mici de 0.5mm),

f1(cu deschideri de 0.5-2mm), f2(cu deschideri mai mari de 2mm).

Fisurile f0(1) cu dechideri mai mici de 0.5mm, se remediaza prin inchidere cu pasta de

ciment (o parte ciment. 0.3 parti poliacetat de vinil D50 si 0.3-0.4 parti apa) sau prin inchidere

cu chit epoxidic(200 cmᶾ ciment sau filer de cuart). Etapele de lucru sunt enumerate detaliat in

prescriptiile /normative INCERC BUCURESTI.

III.2 MATERIALE MODERNE APLICATE LA INJECTAREA FISURILOR :

6.1 ZL10/ZS10 – PAGEL

6.2 PU 245 – PAGEL- rasini de injectare

6.3 EPOJET

6.4 STABILCEM

6.5 SIKADUR – 52 ELASTIC

6.6 SIKAGARD 62

6.7 ISOMAT DUROFLOOR – PSF

Betonul cu adaos de fire FORTATECH-FIBRE a fost pus in practica cu success si idea consta in

intaritea rezistentei betonului prin utilizarea firelor de polipropilena in loc de armature si astfel

aparitia crapaturilor poate fi prevenita.Cercetarile si testele arata ca adaugarea in cantitate

chiar mai mica de 1kg/m cub imbunatateste semnificativ calitatea betonului mareste rezistenta

11

la lovituri,presiune si uzura si totodata reduce stratificarea betonului la uscare crescind astfel

etanseitatea.Aceasta descoperire este rodul unei dezvoltari si cercetari de mai multe decenii,iar

despre informatii in detaliu aflam din oferta IINTERNETULUIU.

CONCLUZII

Pentru eliminarea crapaturilor din beton,s-a pus la punct o metoda de intarire a rezistentei

betonului prin utilizarea firelor de polipropilena in loc de armatura.

Totusi,firele de polipropilena nu inlocuiesc armature,ele vin ca un supliment la cresterea

rezistentei la intindere a betonului

Solutia se utilizeaza la consolidari,in special rebetonari si mansonari in zonele degradate,dar in

special la constructii noi.

Ca o variant de studiu se dau si firele de carbon,care au rol de confinare la stilpi dar costa scum

psi e greu de acceptat.

12

BIBLIOGRAFIE

[1]Instructiuni tehnice privind injectarea fisurilor din elemente de beton armat cu rasini

epoxidice C183-77

[2]Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si

beton armat C149-87

[3]D.Manea Materiale special de constructii Editura UTPRES Cluj-Napoca,2001

[4]A.M.Neville Proprietatile betonului Editura Tehnica Bucuresti,1979

[5]C.Nutiu Fisurarea elementelor din beton partial precomprimat-Teza de doctorat UTCN 1998

[6]T.Onet Durabilitatea betonului armat Editura tehnica Bucuresti1994

[7]J.M.Rigo Science des materiaux de constuctions non metalliques Universite de Liege Faculte

des SciencesAppliquees Tom III

[8]I.Teodoreanu V.Moldovan L. Nicolaescu Durabilitatea betonului Editura tehnica

Bucuresti1982

[9]S.Tologea Probleme privind patologia si terapeutica constructiilor Editura Tehnica

Bucuresti1976

[10]W.Doerken DIN 1054 Deutscher verlag 2005 capitolele 3,9

[11]E.Dehne DIN1054 Deutscher Verlag 2005

[12]W.Ackermann DIN 1054 Deutscher verlag 1995,1999,2006

[13]M.Nitu Repairing solutions of the damages using polymer’concret a II-a Conferinta

international COMEC Brasov 11-13 Octombrie 2007