audit 3 2010 - CAFRla risc a companiilor care activeazã în cadrul sectorului. Provocãri generate...

64

22

65

70

00

01

3

SumarContentsEvaluãriDrd. Irinel ION

Evaluarea riscurilor în faþa provocãrilor crizei financiare globale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3- The Assesment of Risks within the Financial Crisis Environment

Challenges

Cercetãri în audit ºi raportãri financiareEc. drd. ing. Adrian Vintilescu BELCIUG, ec. drd. Carmen GEGEA& ec. drd. Daniela CREÞU

Cuantificarea performanþei auditului intern în cadrul instituþiilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10- Quantifying Performance of Internal Audit in Public Institutions

Prof. univ. dr. Laurenþiu DOBROÞEANU, conf. univ. dr. Camelia LilianaDOBROÞEANU & asist. univ. drd. Adriana Sofia RÃILEANU

Independenþa auditorilor în contextul guvernanþei corporative . . . . .18- Auditors' Independence in the Context of Corporate Governance

Prof. univ. dr. Tatiana DÃNESCU & lect. univ. drd. Ovidiu SPÃTÃCEANEvaluarea performanþelor din administrarea portofoliilor la societãþile de investiþii financiare - proceduri analitice . . . . . . . . . .23- Performance Valuation for Portfolio Management Activities Performed

byFinancial Investment Companies - Analytical Procedures

Conf. univ. dr. Camelia Iuliana LUNGU, prof. univ. dr. Chiraþa CARAIANI, prof. univ. dr. Cornelia DASCÃLU & lect. univ. dr. Gina Raluca GUªE

Politici ºi tehnici contabile privind prezentarea riscurilor ºi incertitudinilor în rapoartele anuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31- Accounting Policies and Techniques Regarding Risks and Uncertainties'

Disclosure in Annual Reports

Auditul ºi raportãrile financiare de la teorie la practicãProf. univ. dr. Ion MIHÃILESCU & Urania MOLDOVANU

Strategia ºi planificarea unui audit financiar în lumina standardelor clarificate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40- Strategy and Planning of a Financial Audit Engagement in Light

of the Clarified Standards Prof. asociat Boychinka YONKOVA

Probleme ale aplicãrii standardelor internaþionale de raportare financiarã în Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49- Problems of Applying the International Financial Reporting Standards

in Bulgaria

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.comEditor: Camera Auditorilor Financiari din RomâniaStr. Sirenelor, nr. 67-69, sector 5, Bucureºti

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Consiliul ºtiinþific

Director ºtiinþific: Prof.univ.dr. Pavel NÃSTASE, ASE Bucureºti

Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Adriana COªA, Cristina DOBRE, Alexandra JORA, Alice PETCU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU; Marketing - publicitate: Stancu LICÃPrezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

IntroducereCriza financiarã a izbucnit în anul2007 în Statele Unitele ale Americiiprin criza creditelor subprime, cândAmerican Home Mortgage a dat fali-ment din cauza prãbuºirii pieþei imo-biliare din SUA. Criza s-a propagatapoi în mod indirect ºi cãtre celelaltestate care nu fuseserã afectate directde criza pieþei imobiliare. Astfel, prinmecanismele economice de diminu-are a cererii din partea statelor directafectate, precum ºi ca urmare aimplicãrii giganþilor financiari ºi îneconomiile celorlalte state, acesteaau avut la rândul lor de suferit, iareconomia acestor state a început sãse contracte începând cu trimestrulIV al anului 2008.

Nici România nu a fost ocolitã decrizã. Înrãutãþirea accesului la sursede finanþare, la fel ca reducerea ex-portului cãtre partenerii tradiþionali, larândul lor afectaþi de crizã, au con-tribuit la o puternicã contracþie eco-nomicã, în primul semestru din 2009PIB-ul scãzând cu 7,6% faþã de pe-rioada similarã a anului trecut (res-pectiv 7,4% în primele 9 luni ale anu-lui 2009). Creºterea deficitului buge-tar ºi a datoriei private au determinatapelarea la sprijinul Fondului Mone-tar Internaþional ºi al Bãncii Mondialepentru a îmbunãtãþi percepþia asuprariscului de þarã, a relaxa constrânge-rile bugetare ºi a asigura finanþareacheltuielilor publice.

Paul A. Samuelson, economist ºi lau-reat al premiului Nobel pentru econo-mie, nota: “Ceea ce ºtim despre crizafinanciarã globalã este cã nu ºtimfoarte multe”. În condiþiile crizei, gân-direa ºi deciziile de afaceri pentruviitor nu mai trebuie sã fie lineare,axate pe extrapolarea experienþeiacumulate, ci sã se bazeze pe sce-narii alternative. Rob Jang de Jong &Paul J.H Schoemaker au identificatpatru scenarii1 de evoluþie a contex-

33/2010

Evaluareariscurilor în faþa

provocãrilor crizei financiare

globaleIrinel ION*

The Assessment of Risks within theFinancial Crisis Environment Challenges

The main objective of the study is to highlight the increase in the risks frecquency butalso the increase of their adverse effects, associated with the financial crisis and cus-tomised for the wholesale trade sector in Romania. In order to achieve this goal, aempirical study was carried out, based on the author practical experience within thefield, but also considering the views of other mananagers and professionals, regard-ing the identification of risks & problems associated with the sector.The challenges which the business environment is facing, associated with the finan-cial crisis are various, these resulting in increased risks and uncertainty which the com-panies are facing. The understanding, proper assessment and the control of risks arethe main elements of the companies strategy for overcoming the actual period of eco-nomic downturn but also for the financial auditors, for which, the risks assessment isan important part of audit mission. The study approaches the problems and risks related to wholese trade sector and pos-sible solutions for their proper control are then provided. Specific and general risks areanalysed as high debt/equity ratio and high short term financing needs, issues relatedto stocks management & receivables collection period, evolutions at the retail level,exchange rate volatility, the worsening of the macroeconomic indicators and the con-sumption reduction, etc. The risks identified and the possible measures that can beimplemented for the mitigation of their adverse effects offers suggestions for the con-trol and proper administration of the risks by the management.

Key words: risks, crisis, Romania, scenarios, assessment, business

Abstract

Cuvinte cheie: riscuri, crizã, România, scenarii, evaluare, afaceri

* Drd., Academia de Studii Economice, ACCA, BDG Import SRL, e-mail: [email protected] De Jong, Rob-Jan ºi Schoemaker, Paul J. H., “Scenarios for the downturn and rebound”, pag.5, http://www.thinkdsi.com/

pdfs/ScenariosForDownturnAndRebound-7-6-09.pdf, Scenariul A: “Capitalism 2.0”; Scenariul B: “Depresiune globalã”;Scenariul C: “Mâna vizibilã”; Scenariul D: “Lumea lui Obama”

4

Evaluãri

tului economic actual în funcþie deanumite ipoteze cu privire la întin-derea ºi natura crizei (ciclicã sau sis-temicã) ºi a modului de intervenþie astatului în economie. În privinþa incer-titudinilor, constatãm cã acestea potfi de douã tipuri: evoluþiile pe care lepoate înregistra criza internaþionalã,de la o crizã ciclicã, aflatã în fazã ter-minalã, la o crizã severã, de sistem ºifuncþionabilitatea instituþiilor statuluiromân. Aceasta poate varia de la dis-funcþionalitate, la buna funcþionareprin “importul” unor instituþii europene.

Criza financiarã, caracterizatã prinevoluþii negative atât la nivel macro-economic, cât ºi microeconomic, de-terminã amplificarea riscurilor cucare se confruntã companiile careactiveazã pe piaþã atât din perspecti-va probabilitãþii de apariþie, cât ºi aimpactului efectelor adverse aleacestora. Auditorii (atât externi, darmai ales interni) au sarcina de aanaliza, printre altele, mãsura în caremanagementul gestioneazã în modcorespunzãtor aceste riscuri, iarcompania dispune de resursele ne-cesare pentru a trece peste efectelecrizei. Spre exemplificare, am alessectorul de comerþ cu ridicata, pentrua analiza care sunt aceste riscuri,cum pot afecta activitatea unei com-panii ºi care ar fi mãsurile care seimpun pentru a controla în mod adec-vat aceste riscuri.

Obiectivele propuse ºi metodologia

cercetãriiPrezenta lucrare analizeazã modul încare criza financiarã a determinatcreºterea probabilitãþii de apariþie,dar ºi amplificarea efectelor adverseale riscurilor care caracterizeazãsectorul comerþului cu ridicata din

România. Pentru atingerea acestuideziderat am realizat un studiuempiric, bazat în principal pe expe-rienþa personalã acumulatã, dar ºiþinând cont de punctul de vedereexprimat de manageri ºi profesioniºtidin domeniu, cu privire la identifi-carea riscurilor ºi problemelor cucare se confruntã acest sector.

În acest sens, lucrarea îºi propune sãgãseascã rãspunsuri la urmãtoareleîntrebãri: Care sunt principalele evo-luþii determinate de cãtre criza finan-ciarã la nivelul sectorului de comerþcu ridicata? Care sunt riscurile speci-fice cu care se confruntã acest sectorºi cum se cristalizeazã acestea înefecte adverse pentru activitateacompaniilor? Care sunt riscurile ge-nerale ºi cum afecteazã ele acestsector? Care sunt posibilele soluþii pecare pot sã le gãseascã companiilepentru controlul adecvat al acestorcategorii de riscuri?

Pentru a rãspunde la aceste întrebãriam procedat la analiza comparativã,în dinamicã, a indicatorilor financiaripentru câteva organizaþii din dome-niul comerþului cu ridicata (produsealimentare), am observat evoluþiilenegative generate de cãtre crizã peparcursul perioadei trecute de la in-stalare, efectele determinate de cãtreaceasta, precum ºi mãsurile luate demanagementul companiilor pentru adepãºi cât mai repede perioada ne-gativã cu care se confruntã.

Chiar dacã riscurile identificate ºimãsurile propuse nu pot fi extrapo-late la nivelul întregii populaþii a com-paniilor de comerþ cu ridicata, consi-derãm cã acestea pot fi consideraterelevante pentru o parte importantã aacestora, iar sugestiile oferite pentrucontrolul adecvat al riscurilor identifi-cate au rolul de a reduce expunereala risc a companiilor care activeazãîn cadrul sectorului.

Provocãri generate de evaluarea ºi analiza

riscurilor în contextulcrizei financiare

a) Gradul de îndatorare ºicapacitatea de rambur-sare a creditelor

Companiile din domeniul comerþuluicu ridicata se caracterizeazã, de obi-cei, printr-o capitalizare redusã ºi ungrad de îndatorare foarte mare, de-pendenþa lor de finanþãrile pe termenscurt constituind una dintre principa-lele caracteristici ale sectorului, maiales în faþa condiþiilor de creditare totmai restrictive din partea bãncilor, cepar sã limiteze accesul acestora laproduse de finanþare. În condiþiile încare în ultima parte a anului 2009 ºiprima parte a anului 2010 se remarcão scãdere a vânzãrilor este de aºtep-tat ca neputinþa acestor companii de a-ºi adapta politicile la noile dimensiuniale pieþei sã determine în continuarecreºterea numãrului de insolvenþe2.

Finanþarea ºi accesul la surse de fi-nanþare devin, în contextul crizei fi-nanciare, factori de primã importanþãpentru supravieþuirea ºi dezvoltareaunei firme, datoritã gradului de capita-lizare redusã ºi a dependenþei de exis-tenþa unor finanþãri pe termen scurt.

Necesarul de capital de lucru, în-þelegând prin acesta diferenþa dintrecreanþe ºi stocuri, pe de o parte, ºidatoriile cãtre furnizori, pe de altãparte, poate fi acoperit prin inter-mediul unor finanþãri pe termen scurt(plafon de capital de lucru, finanþãride tip factoring etc.). Limitarea ºiînãsprirea condiþiilor de creditarepoate rezulta în retragerea facilitãþilorde finanþare pe termen scurt puse ladispoziþie de cãtre societãþile ban-care, acesta constituind un risc po-

2 Coface România, Studiu privind situaþia insolvenþilor din România în primul semestru al anului 2009, pag. 5, http://www.co-face.ro/CofacePortal/ShowBinary/BEA%20Repository/RO/ro_RO/documents/studiu_falim_sem1_2009

53/2010

Evaluarea riscurilor în faþa provocãrilor crizei financiare globale

tenþial, care poate avea ca rezultatintrarea societãþii în incapacitate deplatã. Manifestarea riscului este am-plificatã de creºterea duratei de înca-sare a clienþilor, care genereazã omajorare a necesarului de finanþare.

Evitarea riscului de intrare în inca-pacitate de platã (care practic afec-teazã principiul esenþial de continui-tate a activitãþii) vizeazã douã aspec-te: pe de o parte, bugetarea cât maiaproape de realitate a necesarului decapital de lucru, în noile condiþii ge-nerate de cãtre crizã (duratã de înca-sare a clienþilor mai ridicatã decât înmod normal, nivel ridicat sau fluctu-ant al stocurilor de produse ca urma-re a previziunilor incerte cu privire lavânzãri etc), iar, pe de altã parte, gã-sirea unor surse suplimentare/alter-native de finanþare (fonduri proprii,finanþãri din creditul furnizor, finanþãride tip factoring etc.).

Din practicã, am observat cã, încondiþiile creºterii duratei de încasarea clienþilor, ale lipsei unor finanþãrisuplimentare, necesarul de capitalde lucru tinde sã rãmânã la acelaºinivel, fie prin creºterea vitezei derotaþie a stocurilor (foarte rar mai alesîn situaþii de crizã), dar, mai ales, princreºterea duratei de platã a furnizo-rilor. Astfel, dacã anterior instalãriicrizei aveam un necesar de capitalde lucru, exprimat în zile, de 10 zile(40 de zile termenul mediu deîncasare al clienþilor, 30 de zile destoc ºi 60 de zile termenul mediu deplatã a furnizorilor), în condiþiile crizeiacesta se poate menþine în jurul ace-leiaºi valori, însã cu schimbarea mix-ului (50 zile/clienþi, 30 zile/stocuri, 70zile/furnizori). Folosirea unor mijloa-ce alternative de diminuare a nece-sarului de capital de lucru, precumcreºterea finanþãrii din creditul furni-zor, devine un element de o impor-

tanþã vitalã în condiþiile restrângeriiaccesului la creditare, cu condiþia caacest fapt sã fie negociat ºi acceptatde cãtre furnizori, pentru a nu puneîn pericol funcþionarea pe termenscurt a companiei.

În situaþii de crizã, costul capitalurilorcreºte, ca urmare a creºterii risculuiasociat investiþiilor (atât randamentulsolicitat de cãtre investitori/acþionari,cât ºi cel solicitat de cãtre furnizoriide capitaluri sunt superioare faþã deo situaþie de normalitate economicã).În aceastã situaþie, apreciem cã ar fide preferat ca necesarul de finanþaresã fie cât mai redus, iar în situaþia încare acesta existã, costul lui sã fieestimat cât mai precis ºi sã fie inclusîn bugetul de venituri ºi cheltuieli alcompaniei ca element de cost. Pe dealtã parte, este indicat ca fiecarecompanie sã-ºi facã o evaluare câtmai aproape de realitate a riscului denerambursare la scadenþã a credite-lor contractate. Astfel, se pot evaluaanumiþi indicatori care pot analizacapacitatea de rambursare la sca-denþã a creditelor contractate, pre-cum lichiditatea curentã, solvabili-tatea patrimonialã, gradul de acope-rire a dobânzii, rata profitului, vitezade rotaþie a activelor circulante, fluxulde lichiditãþi, iar în funcþie de valorileacestor indicatori ºi de alte informaþiidisponibile sã se stabileascã dacãeste afectatã capacitatea de rambur-sare la scadenþã.

În situaþia în care se constatã în-rãutãþirea indicatorilor financiari, iarcapacitatea de rambursare la sca-denþã este pusã sub semnul între-bãrii, managementul este dator sã ialegãtura cu instituþiile finanþatoarepentru a stabili de comun acordmãsurile care trebuie adoptate pen-tru derularea în continuare a relaþieide finanþare.

Din analizele efectuate pentru maimulte companii care activeazã lanivelul sectorului, am observat faptulcã valoarea indicatorilor cu privire lalichiditate se situeazã sub nivelulrecomandat, iar tendinþa pare a fi deînrãutãþire faþã de perioada 2008/2007, când a avut loc o îmbunãtãþirea acestora. Indicatorul lichiditãþii cu-rente, exprimat ca procent întreactive circulante ºi datorii circulante,se situeazã sub valoarea recoman-datã de 2, indicând anumite deficien-þe ale sectorului în finanþarea datori-ilor curente prin intermediul activelorcirculante.

b) Volatilitatea cursului de schimb

Riscul volatilitãþii cursului de schimbdin economiile emergente a crescutexponenþial din cauza diminuãrii re-zervelor valutare ale bãncilor naþio-nale, a scãderii volumului investiþiilorstrãine directe ºi a altor factori. Deasemenea, ponderea creditelor con-tractate în valutã este foarte ridicatã,acest lucru contribuind la creºtereariscului de volatilitate a cursului deschimb. Nici România nu face notã a-parte, presiunea pe cursul de schimbfiind una apreciabilã în condiþiile încare nivelul investiþiilor strãine a scã-zut cu 55,7% în primele unsprezeceluni ale anului 20093, iar nivelul decreditare al populaþiei ºi al firmelor învalutã este foarte ridicat. La acesteaspecte se adaugã deficitul de contcurent al României care, deºi în scã-dere cu 69,4% faþã de perioada prece-dentã, a înregistrat 4,68 miliarde euroîn primele 11 luni ale anului 2009.

Estimãrile analiºtilor cu privire la cursul de schimb pentru sfârºitulanului 2009 ºi estimãrile cu privire laevoluþia din 2010 sunt variate, aces-tea situându-se într-un spectru larg

3 BNR, Balanþa de plãþi ºi datoria externã - noiembrie 2009, http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=3774, "Deficitul contuluicurent în perioada ianuarie-noiembrie 2009 a fost finanþat în proporþie de 81,7% prin investiþii directe ale nerezidenþilor înRomânia, care au înregistrat 3 826 milioane euro (comparativ cu 8 642 milioane euro în perioada ianuarie-noiembrie 2008)".

6

Evaluãri

de valori între 4,0 ºi 5 lei pentru uneuro, chiar dacã, în prima parte aanului 2010, am asistat la o tendinþãde apreciere a monedei naþionale. Unelement important în evoluþia cursu-lui de schimb îl va constitui, fãrã în-doialã, ºi politica monetarã a BNRprivind nivelul dobânzilor ºi alte as-pecte cu privire la politica monetarã,precum ºi eventuale intervenþii efec-tuate pe piaþã pentru evitarea unor de-rapaje nedorite.

Dincolo de mecanismele de formarea cursului de schimb, dirijate în prin-cipal de cererea ºi oferta de valutã lanivel interbancar, considerãm cursulde schimb ca o variabilã de o impor-tanþã deosebitã în ecuaþia bugetuluiunei companii care realizeazã schim-buri comerciale cu alte þãri ºi nu nu-mai. Pentru o companie din zonacomerþului cu ridicata care acþionea-zã ca importator ºi distribuitor de pro-duse, volatilitatea cursului de schimbconstituie un risc de prim rang. Ovariaþie, fie ºi nu foarte semnificativã,poate transforma, mai ales în condiþiieconomice nefavorabile, cum suntcele prin care trecem în prezent,profitul în pierdere, cu efecte consi-derabile asupra cursului de evoluþie aafacerii în perioada urmãtoare.

S-a observat cã multe dintre com-paniile importatoare au înregistrat lasfârºitul anului 2008 ºi în primele luniale anului 2009 pierderi financiareimportante ca urmare a deprecieriicursului de schimb în aceastã pe-rioadã. Pierderea financiarã înregis-tratã în anul 2008, conform principiu-lui independenþei exerciþiilor, a fostsuportatã, în general, mai bine decãtre companii, deoarece rezultateledin exploatare aferente anului 2008au fost bune, spre deosebire dedeprecierea înregistratã în primeleluni ale acestui an, care a condus, înmulte cazuri la obþinerea unor rezul-tate curente (exploatare & financiare)negative. Aceste evoluþii au determi-

nat companiile sã caute soluþii pentrua evita manifestarea unor riscuri si-milare în viitor.

Fluctuaþiile cursului de schimb,prezente sau viitoare, care pun înpericol activitatea companiilor cedesfãºoarã activitãþi de comerþ exte-rior, ar putea fi depãºite mai uºor, deexemplu, prin transferul riscurilor înpiaþa futures sau prin contractele for-ward bancare. Conform unor estimãrirealizate de cãtre Bursa Monetar-Financiarã ºi de Mãrfuri Sibiu4, cos-turile în piaþa futures se reduc laaproximativ 5% din suma acoperitã,inclusiv comisioanele ºi marja de ga-ranþie, faþã de garanþia solicitatã debãnci care se poate situa între 10 ºi20% din valoarea acoperitã. Nivelulcursului forward la care pot fi înche-iate tranzacþii valutare în viitor este înmod necesar mai mare decât cursulspot, având la bazã diferenþialul dedobândã dintre leu ºi euro, ceea ceface ca decizia companiilor de aapela la un astfel de instrument sã nufie una dintre cele mai uºoare, maiales în contextul unor estimãri deapreciere a cursului de schimb,lansate de anumiþi analiºti.

Chiar în situaþia folosirii unor instru-mente de hedging valutar, existãriscul ca, în condiþiile creºterii cursu-lui de schimb, majorarea cheltuielilorde exploatare denominate în euro(salarii, servicii terþi, chirie etc.) sãconducã la diminuarea semnificativãa rezultatului din exploatare. Dinanaliza informaþiilor financiare pentruprima parte a anului 2009, am obser-vat cã existã tendinþa de creºtere acheltuielilor de exploatare raportatela cifra de afaceri obþinutã. Astfel,prin intermediul procedurilor analiti-ce, auditorii pot observa diminuarearatei de rentabilitate a rezultatului dinexploatare, ca urmare a creºterii mairapide a cheltuielilor de exploatarefaþã de creºterea cifrei de afaceri.

c) Ponderea cheltuielilorfixe în total cheltuieli

Ponderea cheltuielilor fixe în totalcheltuieli reprezintã un indicatorfoarte important ºi în acelaºi timp unrisc privind situaþia financiarã a uneicompanii. În situaþia în care ponde-rea cheltuielilor fixe este foarte im-portantã, în detrimentul cheltuielilorvariabile, existã riscul ca, în mãsuraîn care este nevoie de scalarea acti-vitãþii companiei ca urmare a evoluþi-ilor macroeconomice ºi microecono-mice nefavorabile, noul nivel al veni-turilor sã fie insuficient pentru aacoperi nivelul cheltuielilor fixe, carerãmân practic la acelaºi nivel.

Manifestarea riscului se întâlneºtemai ales în sectoarele puternic capi-talizate, care se caracterizeazã prininvestiþii masive în maºini ºi echipa-mente (telecomunicaþii, industriagrea, industria de fabricare a autove-hiculelor etc.). Totuºi, considerãm cãacest risc potenþial nu trebuie neglijatnici la nivelul sectorului de comerþ curidicata, ba, mai mult, acest risc meri-tã evaluat cu cea mai mare atenþie ºicontrolat în mod corespunzãtor. Vomfurniza în continuare ºi motivele caredeterminã aceastã abordare.

O companie de comerþ cu ridicataînregistreazã o serie de cheltuieli deoperare, precum cheltuieli logistice,salarii, chirii, cheltuieli de comunica-þii, cheltuieli de promovare ºi vizibili-tate, cheltuieli cu serviciile bancare,cheltuieli financiare etc. O parte din-tre aceste cheltuieli au un caracter fix(amortizãri, chirii etc.), iar altele uncaracter variabil (cheltuieli de comu-nicaþii, dobânzi etc). În situaþii de cri-zã, este important ca o companie sãaibã posibilitatea sã-ºi reducã cheltu-ielile pentru a se încadra în noile ve-nituri obþinute. Astfel, considerãm cãar fi indicat ca, în procesul de controlal riscurilor, sã fie analizatã mãsura

4 Curierul Naþional, miercuri 22 Aprilie 2009- Hedging sau managementul riscului

în care se pot transforma anumite ca-tegorii de costuri, din costuri fixe încosturi variabile, dupã cum urmeazã:cheltuielile de logisticã concretizateîn cheltuieli de transport cu mijloaceproprii ºi chiriile aferente depozitelorsã fie transferate cãtre un operatorlogistic, salariile fixe în bonusuri ba-zate pe performanþã, externalizareaunor servicii suport etc. În acest mod,chiar cu riscul unei uºoare creºteri acosturilor, acestea devin scalabile cunoul volum de activitate, putând ficontrolate mult mai uºor.

Am observat din activitatea practicã,în ultima perioadã, în condiþii de ma-nifestare a crizei, majorarea ponderiicheltuielilor logistice în cadrul cifreide afaceri ca urmare a creºterii aces-tor cheltuieli denominate în euro, înconcordanþã cu menþinerea la ace-laºi nivel sau diminuarea cifrei deafaceri obþinute. Folosirea proceduri-lor analitice va permite auditoriloridentificarea tipurilor de cheltuielicare nu sunt direct proporþionale cuactivitatea desfãºuratã ºi asociereaacestora cu eventuale riscuri poten-þiale pentru activitatea companiilorauditate.

d) Scãderea vânzãrilor(riscul de reducere avolumului de activitate)

Reducerea volumului de activitateeste, poate, riscul asociat cel maifrecvent cu criza financiarã ºi esteîntotdeauna perceput primul de cãtrecompanii. Criza financiarã a atrasdupã sine scãderea vânzãrilor com-paniilor din aproape toate sectoarelede activitate5 ca urmare a scãderiiconsumului intern ºi a cererii prove-nite din alte state.

O întrebare care se naºte firesc este:“Ce putem sã facem pentru a contro-la riscul de diminuare a vânzãrilor.

Este în puterea noastrã sã influen-þãm acest lucru?”

La o primã vedere rãspunsul pare a finegativ. Evoluþia cererii care se ma-nifestã în anumite sectoare de activi-tate pare sã fie rezultatul exclusiv alevoluþiilor macroeconomice înregis-trate la nivel naþional ºi global (scã-derea veniturilor, limitarea creditãrii,politicile guvernamentale de stimula-re a anumitor sectoare etc). Din per-spectivã microeconomicã, acþionânddin poziþia de manager general alunei companii nu putem, fãrã îndoia-lã, sã ne limitãm la a observa evoluþi-ile care se manifestã pe piaþã ºi sãsperãm cã vânzãrile vor reveni lanormal într-un anumit interval detimp. În sectorul de comerþ cu ridica-ta se pot observa, la nivelul unei pãrþiînsemnate a pieþei, intensificareaacþiunilor promoþionale, în scopul îm-bunãtãþirii parametrilor de vânzare.

Singura soluþie, într-o piaþã aflatã îndeclin, este câºtigarea din cota depiaþã a competitorilor direcþi sau indi-recþi. Dar pentru a face acest lucru ocompanie trebuie sã fie foarte pregã-titã din punct de vedere concurenþialºi financiar pentru a face faþã tuturorprovocãrilor pe care le presupune oastfel de situaþie. În situaþii de crizãpot exista mai multe strategii concu-renþiale. Una dintre aceste strategii,câºtigarea de cotã de piaþã, presu-pune, de obicei, eforturi financiare ºioperaþionale susþinute, care pot gene-ra pierderi pentru o anumitã perioadãde timp, dar care vor fi rãsplãtiteeventual, în viitor, prin venituri ºimarje suplimentare generate de cotade piaþã adiþionalã. Alternativ, o com-panie se poate limita la pãstrareacotei de piaþã existente, în situaþia încare nu are resursele necesare pen-tru a aborda prima strategie.

Rãspunsul strategic al fiecãrei com-panii la crizã depinde de apetitul la

risc al acþionarilor/ managementului,resursele disponibile, estimãrile cuprivire la viitoarea configuraþie a pie-þei etc. Strategia aleasã poate sã þinãcont ºi de viziunea managementuluicu privire la evoluþia macroeconomi-cã ºi, eventual, de cele patru scenariide evoluþie macroeconomicã identifi-cate anterior.

În cazul unei evoluþii nedorite cãtrescenariul B – Recesiune globalã, ar fide preferat ca strategia de dezvoltaresã fie limitatã la menþinerea unei po-ziþii cât mai conservatoare, securiza-rea activelor, eliberarea resurselorcare devin foarte costisitoare, deoa-rece costul capitalurilor creºte foartemult. Spre deosebire de acest sce-nariu, evoluþia previzibilã cãtre sce-nariul D – Lumea Lui Obama, în careefectele crizei ciclice încep sã scadã,iar semnele creºterii economice în-cep sã revinã, ar presupune o strate-gie mult mai agresivã, în care com-pania încearcã prin orice mijloace sãcâºtige din cota de piaþã a competi-torilor, pentru ca finalul crizei sã ogãseascã pe o poziþie concurenþialãnet superioarã concurenþilor sãi, pen-tru a putea beneficia apoi de avanta-jele acestei poziþii.

Rãspunsul strategic al managemen-tului unei companii la crizã poate va-ria, în mod considerabil, în funcþie deanumite scenarii. Pentru anul 2010,managementul poate fi pus în faþaalegerii unor variabile precum cursulde schimb (ex: 4.3 sau 4.5 sau 4.8),volumele comercializate (ex: stagna-re, creºtere moderatã, scãdere etc),durata de încasare a clienþilor, pro-centul clienþilor rãu platnici etc. Fieca-re variabilã are importanþa sa în pro-cesul de bugetare, iar dupã analizaacestor elemente managementul valua decizia pe care o considerã adec-vatã cu privire la abordarea strategicãa activitãþii în perioada urmãtoare.

73/2010


5 Prof. dr. Cezar Mereuþã, Provocãri ale crizei din perspectiva formãrii PIB pe categorii de resurse, Conferinþã cu privire lariscul de þarã, ediþia a 6-a, Bucureºti 2009

e) Creºterea duratei deîncasare a clienþilor ºimanagementul ineficiental stocurilor

Creºterea duratei de încasare aclienþilor sau a probabilitãþii de neîn-casare este un risc foarte importantpentru orice companie. Evaluareaacestui risc presupune analiza clien-þilor companiei, a procedurilor folo-site pentru controlul creanþelor, exis-tenþa unor limite de credit ºi instru-mente de debit pentru securizareacreanþelor, evaluarea impactului cri-zei de lichiditãþi determinatã de con-textul crizei financiare globale, limi-tarea accesului la finanþãri etc.

Creºterea numãrului de falimente însectorul de comerþ (atât cu amãnun-tul, cât ºi cu ridicata), precum ºi difi-cultãþile financiare cu care se con-fruntã cele mai multe dintre organiza-þiile care activeazã în acest sector, înprincipal cele de dimensiuni mici ºimedii, reprezintã riscuri certe, careau o probabilitate de apariþie foarteridicatã, iar efectul acestora pentru ocompanie care activeazã în comerþpoate fi devastator. Din analiza em-piricã derulatã pentru câteva com-panii din sectorul comerþului cu ridi-cata, cu privire la evoluþia duratei deîncasare a clienþilor, am remarcat otendinþã de creºtere a duratei deîncasare, în medie, cu 5-10 zile faþãde perioada similarã a anului trecutºi, în acelaºi timp, creºterea ponderiicreanþelor litigioase sau incerte întotal creanþe. Nu existã o reþetã pen-tru diminuarea riscului de neîn-casare. Apreciem însã cã existã, înschimb, o serie de politici ºi proceduricare permit menþinerea acestui riscla un nivel confortabil. Printre acestemãsuri menþionãm securizarea cre-anþelor cu instrumente de debit, sta-bilirea de limite de credit adaptateriscului fiecãrui client, monitorizarea

în permanenþã a creanþelor restante,asigurarea de credit la societãþi spe-cializate, apelarea la firme de recu-perare a creanþelor etc. Importanteste ca procentul creanþelor neînca-sate în total creanþe sã se încadrezeîn limita stabilitã prin bugetul de ve-nituri ºi cheltuieli al companiei, pen-tru a nu provoca derapaje nedorite.Este puþin probabil sã existe o socie-tate de comerþ cu ridicata pentru caregradul de colectare al creanþelor sãfie de 100%. Este important înschimb ca acest grad de colectare sãfie stabilit de cãtre management ºi sãreflecte adevãrata evaluare a risculuide neîncasare.

Managementul eficient al stocurilorse înscrie, alãturi de managementulduratei de încasare a clienþilor ºi alduratei de platã a furnizorilor, în me-todele de asigurare a unui manage-ment eficient al capitalului de lucru.Riscul unui management ineficient alstocurilor de produse, pentru o com-panie din sectorul comerþului cu ridi-cata, creºte pe mãsurã ce efectelecrizei îºi fac simþitã prezenþa. Odatãcu scãderea vânzãrilor, ca urmare aimposibilitãþii atingerii volumelor pre-vãzute prin bugetul de venituri ºicheltuieli al companiei, stocurile deproduse aflate în depozitele compa-niei vor creºte, crescând riscul de in-trare în incapacitate de platã ca ur-mare a inexistenþei resurselor finan-ciare, deoarece aceste stocuri vortrebui plãtite cãtre furnizori.

Mãsurile care pot fi luate de cãtre ocompanie pentru îmbunãtãþirea flu-xurilor de numerar includ creºtereavitezei de rotaþie a stocurilor prindiverse campanii ºi vânzãri pro-moþionale, chiar ºi în pierdere, pentrua scãpa de stocurile de produsesuplimentare, reducerea numãruluide zile de stoc prin creºterea frec-venþei de aprovizionare ºi diminu-area volumelor de produse coman-

date, în funcþie de vânzãrile zilniceefective. În cadrul misiunilor de audit,o atenþie deosebitã meritã acordatãidentificãrii existenþei unor stocuriînvechite sau greu vandabile carevor fi evaluate în mod corespunzãtorpentru a prezenta o imagine fidelã asituaþiei financiare a companiei.

f) Evoluþia la nivelul sectorului de comerþ cu amãnuntul

Conform datelor publicate de cãtreInstitutul Naþional de Statisticã, în pri-mul semestru al anului 2009 volumulcifrei de afaceri pentru comerþul cuamãnuntul (cu excepþia comerþului cuautovehicule ºi motociclete) a scãzutcu 9,7% comparativ cu aceeaºi peri-oadã a anului trecut, ceea ce face caacest domeniu sã rãmânã cel mai a-fectat de insolvenþe, potrivit infor-maþiilor furnizate de Coface România.

Acest lucru nu este surprinzãtor,“având în vedere cã, pe lângã scãde-rea vânzãrilor de produse alimenta-re, bãuturi ºi tutun cu 3% ºi a celornealimentare cu 9,2%, asistãm ºi la omodificare a obiceiurilor de cumpã-rare ale populaþiei, în detrimentulagenþilor economici pentru careaccesul în aceastã zonã a fost con-siderat foarte facil, presupunândinvestiþii minime. În continuare, con-sumul prin hypermarketuri contribuiela cvasi dispariþia micilor comercianþi,numãrul de clienþi încã dispuºi sãachiziþioneze de la aceºtia, continu-ând sã scadã. Rãmâne de vãzutdacã pânã la sfârºitul crizei va existao schimbare, în condiþiile în careacum mulþi cumpãrãtori preferã sãcumpere mai puþine produse (chiardacã mai scumpe) de lângã casã,decât sã meargã la un hypermarketunde tentaþia gamei de produse vamãri în final factura pentru cumpãrã-turile fãcute.”6

8

Evaluãri

6 Coface România, Studiu privind situaþia insolvenþilor din România în primul semestru al anului 2009, pag. 5,http://www.coface.ro/CofacePortal/ShowBinary/BEA%20Repository/RO/ro_RO/documents/studiu_falim_sem1_2009

Având în vedere legãtura foartestrânsã care existã între evoluþia lanivelul sectorului de comerþ cu amã-nuntul ºi a sectorului cu ridicata, carepractic este furnizor al celui dintâi,este de aºteptat ca evoluþiile înregis-trate la nivelul sectorului de comer-cializare cu amãnuntul sã afecteze înmod direct evoluþia sectorului cu ridi-cata. Riscurile majore care se crista-lizeazã ca urmare a unor evoluþii ne-favorabile la nivelul sectorului de co-merþ cu amãnuntul sunt scãdereavânzãrilor cãtre magazinele mici ºimijlocii, creºterea duratei de încasa-re a creanþelor ca urmare a difi-cultãþilor financiare cu care se con-fruntã aceºti comercianþi sau chiarriscul de insolvenþã în cazul în caremajoritatea clienþilor se situeazã înaceastã zonã.

Printre mãsurile care pot fi adoptateîn vederea menþinerii sub control aacestor riscuri, menþionãm scãdereasau chiar eliminarea vânzãrilor cãtreclienþii care prezintã un risc mai ridi-cat de insolvenþã sau au creanþeneachitate care sunt trecute de sca-denþã, stabilirea unor limite de creditpentru fiecare client în parte, muta-rea vânzãrilor aferente acestui canalcãtre alte canale de distribuþie genhypermarketuri, subdistribuitori etc.

Concluzii referitoare la evaluarea riscurilor

în contextul crizei financiare

Dupã cum am vãzut, criza financiarãdeterminã deteriorarea indicatorilorla nivel macroeconomic ºi amplificãriscurile la care sunt expuse compa-niile care activeazã într-o economie/sector de activitate. În aceste con-diþii, companiile vor acorda o atenþiespecialã identificãrii ºi evaluãrii co-respunzãtoare a tuturor categoriilorde riscuri, atât interne, cât ºi externe.

Evoluþia indicatorilor macroeconomi-ci poate fi în formã de W sau de mul-tiplu V, iar îmbunãtãþirea temporarã aunor indicatori poate sã nu constituiesemnalul unui reviriment economic.Chiar ºi în situaþia începutului unuireviriment economic, instituirea unormãsuri ºi controale adecvate pentruun management eficient al riscuriloreste un proces foarte important pen-tru administrarea în mod corespun-zãtor al acestora.

Pentru o companie din sectorul co-merþului cu ridicata, riscurile po-tenþiale sunt multiple ºi pot exista ºianumite riscuri adiþionale, precumscãderea consumului ca urmare aresponsabilizãrii populaþiei ca efectal crizei, schimbarea configuraþieipieþei ºi a poziþiei concurenþiale acompaniei pe piaþã, schimbarea obi-ceiurilor de consum etc.

Dacã, în condiþii normale de activi-tate, concretizarea anumitor riscuri ºiefectele lor pentru companie ar fiputut sã nu aibã un efect negativfoarte semnificativ, criza are fãrã

îndoialã efectul de amplificare aefectelor negative generate de mani-festarea anumitor riscuri pentru ocompanie. Am exemplificat anterior oserie de riscuri, precum riscul devolatilitate a cursului de schimb,capacitatea de rambursare a credi-telor, lipsa de lichiditãþi, creºtereaduratei de încasare a clienþilor, ma-nagementul ineficient al stocurilor, alcãror efect, separat sau cumulat,poate sã aibã un caracter devastatorasupra situaþiei financiare ºi a stabili-tãþii unei companii.

Fiecare dintre scenariile de evoluþie amediului de afaceri prezintã un anu-mit grad de incertitudine. Cu ade-vãrat important este ca managemen-tul unei companii sã conºtientizezetoate aceste posibile variante deevoluþie, cu riscurile aferente, ºi sã iaanumite decizii cu privire la evoluþiaviitoare în cunoºtiinþã de cauzã.Minimalizarea importanþei riscurilornu face altceva decât sã amplificeefectul negativ al acestor riscurideoarece compania va fi nepregãtitãsã facã faþã apariþiei lor.

93/2010


Christiano, L., C. Ilut, R. Motto & M. Rostagno (2008), Monetary policy and stockmarket boom-bust cycles, European Central Bank –Working Papers Series

De Jong, Rob-Jan ºi Schoemaker, Paul J. H., Scenarios for the downturn andrebound, http://www.thinkdsi.com/pdfs/ScenariosForDownturnAndRebound-7-6-09.pdf

Edwards, S. (2009), A New Debt Crisis? Assessing the impact of the financial cri-sis on developing countries

Floyd, Norris (October 6, 2008) Financial crises spread în Europe, InternationalHerlad Tribune

Fratzscher, M. (2009), What Explains Global Exchange Rate Movements duringthe Financial Crisis?, European Central Bank –Working Papers Series

Joyce, Joseph P., Financial Globalization and Banking Crises in EmergingMarkets, Department of Economics Wellesley College October 23, 2008

McKibbin, W.J. & Stoeckel, A. (2009, ), Modelling the Global Financial Crisis,Australian National University

Prof. dr. Mereuþã, Cezar, Provocãri ale crizei din perspectiva formãrii PIB pe cate-gorii de resurse, Conferinþã cu privire la riscul de þarã, ediþia a 6-a, Bucureºti2009

Coface România, Studiu privind situaþia insolvenþilor din România în primulsemestru al anului 2009, http://www.coface.ro/CofacePortal/ShowBinary/BEA%20Repository/RO/ro_RO/documents/studiu_falim_sem1_2009

Date statistice publicate de cãtre Institutul Naþional de Statisticã ºi BancaNaþionalã a României

Bibliografie

10

IntroducereDeºi la nivel mondial conceptul„balanced scorecard” a fost imple-mentat pe scarã largã atât în sectorulprivat, cât ºi în sectorul public, în-cepând cu organizaþii cu mai puþin de10 angajaþi ºi ajungând la organizaþiicu peste 100.000 de angajaþi, înRomânia fenomenul este încã timid.Dacã în mediul privat managerii auînceput sã conºtientizeze avantajeleacestui modern „instrument de moni-torizare ºi îmbunãtãþire a performan-þei”, în sectorul public alta este situ-aþia. De aici necesitatea de a promo-va noul concept ºi de a facilita adop-tarea acestuia ºi de cãtre instituþiilepublice, prin prezentarea unor mode-le practice, uºor de transpus apoi laspecificul fiecãrei instituþii.

Având în vedere importanþa majorã aunui compartiment de audit în cadruloricãrei instituþii publice, este impe-rios necesar sã scurtãm perioada deimplementare a noului sistem de ma-nagement, prin oferirea unor modelecare sã „convingã” rapid atât mana-gerii, cât ºi auditorii de efectele salebenefice.

Prin intermediul a trei foi de calcul,lucrarea de faþã prezintã un model cear putea fi implementat cu uºurinþãde cãtre orice instituþie publicã ceurmãreºte cuantificarea performan-þelor auditului intern ºi a plusvaloriigenerate de acest domeniu.

Dintotdeauna, managerii publici auavut ca obiectiv transpunerea înpracticã a ideilor cuprinse în planurilede management. Aceºtia ºtiu cã aula dispoziþie o serie de pârghii ge-nerate de compartimentele aflate îndirecta subordine, inclusiv de com-partimentul de audit intern. Erau însãaceste pârghii folosite eficient? Rãs-punsul a venit abia în anul 1992,odatã cu introducerea de cãtre Ro-bert S. Kaplan ºi David Norton a con-

Cuantificarea performanþei

auditului intern în cadrul

instituþiilor publice

Quantifying Performance of Internal Audit in Public Institutions

The balanced scorecard is a performance management framework that links strate-gy with day-to-day operations. Balanced scorecard provides feedback on internalprocesses and external outcomes in order to further improve the performance andresults in terms of strategy. Adopting balanced scorecard in public institutions alongwith the importance of measuring the added value generated by internal audit, espe-cially in times of economic crisis, called for finding a simple analysing solution regard-ing this field.

The purpose of this paper is to present a tabular model (using Microsoft Excel andMonte Carlo simulation) of quantitative analysis and aggregation sensitivity applied toan internal audit department (within a public institution), which may lead to measurethe added value generated by this department. The model includes three worksheetsbut it doesn't represent a unic solution for all public institutions. It may provide insteada practical method to determine the added value of internal audit.

The result of the study consists in a usefull tool for auditors in conducting their cur-rent activities, as well as it may give an accurate image of sensitivity on added valueof internal audit.

Key words: internal public audit, project management, balanced scorecard

Abstract

* Drd. ing., auditor intern - Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Buzãu, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]** Drd., economist - SC Real-Hypermarket Romania SRL, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Drd., economist - Ministerul Finanþelor Publice, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]**** Drd., inspector - Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Buzãu, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]

Adrian VINTILESCU BELCIUG*, Laura-Cornelia BROJBA**,Carmen GEGEA*** & Daniela CREÞU****

Cuvinte cheie:audit public intern, managementul proiectelor,

balanced scorecard

113/2010

Cuantificarea performanþei auditului intern

ceptului “balanced scorecard”, într-un articol publicat în HarvardBusiness Review1- un concept pentru“mãsurarea” activitãþilor unei organi-zaþii, în raport cu viziunea ºi strategi-ile acesteia.

Revenind la managerul unei instituþiipublice, acesta ar trebui sã îºi punãpermanent întrebãri cu privire la câþidintre angajaþii sãi înþeleg strategiacompaniei, câþi dintre managerii decompartimente beneficiazã de bonu-suri ca urmare a executãrii strategieiºi cât timp petrec aceºtia discutândstrategia2.

Plecând de la premisa cã orice mo-del strategic al dezvoltãrii durabiletrebuie sã cuprindã ca elementediagnoza instituþiei, viziunea, misiu-nea, valorile fundamentale ºi obiec-tivele strategice (structurate pe celepatru perspective: financiarã, parte-neri, procese interne, instruire-dez-voltare), este cu adevãrat o provo-care sã abordezi performanþa auditu-lui public intern din cadrul unei insti-tuþii publice. Dacã elaborarea uneistrategii de succes nu a fost nicio-datã o sarcinã uºoarã, în mod siguraplicarea ei în practicã prezintã oimportanþã majorã. Kaplan ºi Nortonau sintetizat foarte bine acest aspect:„Formularea unei strategii este oartã. Însã descrierea strategiei nu artrebui sã fie o artã”. Dacã putemdescrie strategia cu o acurateþe câtmai mare, vom creºte ºansele desucces ale îndeplinirii.

Balanced Scorecard este un sistemde management care traduce strate-gia în acþiune. Harvard Business Re-view a numit-o ca fiind una dintrecele mai influente 75 de idei ale se-colului 20. Efectele implementãriiacesteia sunt evidente:

Ajutã la clarificarea planului stra-tegic

Traduce strategia în acþiuni con-crete care pot fi executate

Aliniazã compartimentele la stra-tegia instituþiei

Comunicã strategia la toate nive-lurile instituþiei

Ajutã la monitorizarea executãriistrategiei

Fãrã un sistem Balanced Scorecardbine implementat orice strategie areºanse foarte mari sã rãmânã doar lanivel de document cel mult „atrãgã-tor”.

Metodologia de cercetare

În scopul prezentãrii unei opinii va-lide ºi argumentate, lucrarea de faþãs-a derulat pe parcursul a trei etapeprincipale, implicatã fiind o instituþiepublicã în a cãrei structurã se regã-seºte un compartiment de auditintern. Concret, lucrarea a debutat cuo etapã de documentare ºi analizã alucrãrilor de specialitate în domeniu,ceea ce a permis identificarea nevoiide aprofundare a cercetãrii perfor-manþei auditului public intern în ra-port cu conceptul Balanced Score-card.

Cu scopul de a oferi o aplicabilitatepracticã a cercetãrii, a doua etapã încercetare a constat în construireaunui model teoretic care sã permitã oinstrumentare a modelului balancedscorecard în audit, prin proiectarea atrei foi de calcul. În cea de a treiaetapã, pentru efectuarea unor studiide senzitivitate a fost efectuatã simu-

larea Monte Carlo, utilizându-se ovariantã demonstrativã a produsuluiinformatic Crystall Ball3.

Considerente teoretice

Prezentãm sintetic principalele etapeale conceptului de monitorizare astrategiilor ºi performanþei în cadrulentitãþilor:

Trecerea în revistã a obiectivelororganizaþionale, care sunt sta-bilite în timpul procesului de plani-ficare strategicã, ºi asocierea re-zultatelor în termeni de unitãþi deperformanþã;

Specificarea rezultatelor doritepentru domeniu;

Asigurarea asupra faptului cã re-zultatul domeniului dorit con-tribuie direct la rezultatele organi-zaþiei;

Ponderarea sau prioritizarea do-meniului ºi a rezultatelor dorite;

Identificarea de mãsuri de primnivel pentru a evalua dacã ºi câtde bine sunt atinse rezultateledomeniului dorit;

Identificarea de mãsuri specificepentru fiecare mãsurã de primulnivel, dacã este necesar;

Identificarea standardelor pentruevaluarea rezultatelor;

Documentarea unui plan de per-formanþã care include rezultateledorite, mãsuri ºi standarde.

Cele patru categorii principale caresunt de obicei utilizate pentru a iden-tifica mãsurile aferente unui balan-

1 Kaplan, R.S. and Norton, David P., The Balanced Scorecard – Translating Strategy Into Action, Harvard Business SchoolPress, 1997

2 Niven, Paul, Adapting the Balanced Scorecard to Fit the Public and Nonprofit Sectors, The Senalosa Group paper, sept.2005

3 http://www.oracle.com/appserver/business-intelligence/crystalball/index.html

12

Cercetãri în audit ºi raportãri financiare

ced scorecard (financiarã, parteneri,procese interne ºi instruire - dezvol-tare) au fost privite prin prisma facto-rilor cheie specifici auditului careurmeazã sã fie mãsuraþi. Pornind dela definiþia conform cãreia auditul int-ern este o activitate independentã ºiobiectivã care dã unei entitãþi o asi-gurare în ceea ce priveºte gradul decontrol asupra operaþiunilor, o îndru-mã pentru a-i îmbunãtãþi operaþiunileºi contribuie la adãugarea unui plusde valoare4, am considerat utilã oanalizã referitoare la adãugarea va-lorii de cãtre auditul intern care sãofere ºi un instrument cantitativ deanalizã. Necesitatea acestei analizeeste impusã de faptul cã valoareaauditului intern este datã de capaci-tatea acestuia de a face sã progre-seze controlul intern, în acest sensauditorul intern devenind un adevãratcreator de valoare prin intermediuleconomiilor pe care le genereazã, aloportunitãþilor pe care le creeazã ºi alpierderilor evitate ca urmare a desfã-ºurãrii activitãþii sale. Pentru creareaunui model de analizã, cerinþele teo-

retice prezentate mai sus au fost in-troduse într-o foaie de calcul Micro-soft Excel. În prima foaie de calcul aufost descrise obiectivele (þintele)cheie (Tabel 1).

Nu putem vorbi însã de balancedscorecard fãrã indicatori de perfor-manþã. Odatã ce principalele cate-gorii sunt stabilite pentru fiecareobiectiv-cheie trebuie sã fie identifi-caþi indicatorii de performanþã afe-renþi acestora, care sunt defalcaþi peresponsabili ºi eventual pe ani. Deaceea, în a doua foaie de calcul afost fãcutã asocierea între indicatoriide performanþã ºi þintele strategice .

Menþionãm cã atât þintele strategice,cât ºi indicatorii de performanþã auun caracter orientativ, acestea fiindintroduse pentru ca modul de lucruexpus (proiectarea balanced score-card) sã aibã un caracter concret.Precizãm încã de la început faptul cãrelevanþa practicã a studiului constãîntr-un mod de lucru ce oferã o abor-dare concretã a plusvalorii aduse decompartimentele de audit .

Considerãm în acest sens cã defi-nirea þintelor, a indicatorilor de perfor-manþã trebuie sã urmeze etapeleprezentate teoretic mai sus de cãtrefiecare organizaþie .

Tabelul 2 cuprinde, cu caracter deexemplu, unele mãsuri în dezvolta-rea auditului intern (mai ales în insti-tuþiile publice), pe care le considerãmimportante ºi care vor face obiectulunei cercetãri doctorale privind uti-lizarea tehnicilor de audit în mediuinformatizat în instituþiile publiceimplicate în administrarea fiscalã.

Vom dezvolta pe scurt indicatorii deperformanþã definiþi în tabelul 2:

1. Reducerea costurilor de audit -Determinarea costurilor unei misi-uni de audit nu poate ocoli abor-darea desfãºurãrii unei misiuni deaudit din prisma managementuluide proiect. Managementul proiec-telor a apãrut ca un instrument deplanificare, coordonare, realizareºi control al activitãþilor complexedin proiectele industriale, comer-ciale, sociale, culturale ºi politice

4 Normele de audit intern aprobate de Camera Auditorilor Financiari din România, publicate în MO nr. 416 din 21 iun. 2007

133/2010


14


moderne. Orice activitate moder-nã este privitã ca un proiect, cu uncaracter complex, care impune oviziune nouã, începând cu analizanecesitãþilor proiectului ºi termi-nând cu reutilizarea eficientã arezultatelor proiectului. Misiunilede audit public intern pot fi con-siderate ºi ele ca având caracte-risticile unui proiect ce trebuieurmãrit, având în plus ºi particu-laritãþi specifice. Astfel, parcur-gând traseul standard de audit –lege privind auditul public intern5–norme generale6 – ajungem lareglementarea metodologicã carevizeazã, de exemplu, activitateastructurilor de audit public interndin cadrul Ministerului FinanþelorPublice, respectiv Procedura p-06elaborarea programului de auditintern, prevãzutã în Normele pro-prii privind exercitarea audituluipublic intern, aprobatã prinO.M.F.P. nr.445/2004. Este definitºi scopul acestei proceduri ºianume „asigurã faptul cã au fostluate în considerare toate aspec-tele referitoare la obiectivele misi-unii de audit public intern, asigurãrepartizarea sarcinilor ºi planifi-carea activitãþilor, precum ºisupervizarea”. Se remarcã faptulcã în urma programului de auditpot fi analizate ºi costurile speci-fice misiunii, dar nu putem neglijadificultãþile de a se asigura unechilibru între resursele alocateprocedurilor specifice, deoarecepe de o parte, necesitãþile suntdependente de desfãºurarea in-tervenþiei la faþa locului, iar, pe dealtã parte, uneori, pe parcursulderulãrii misiunii, apar perturbãriale resurselor planificate. Vomremarca ºi faptul cã primul pas în

asimilarea misiunilor de audit camanagement de proiect implicãdrept faze principale definireaactivitãþilor, a resurselor ºi stabili-rea relaþiilor de precedenþã dintreacestea, în urma cãrora se potdetermina costurile unei misiunide audit .

2. Numãrul misiuni realizate/Nu-mãrul misiuni cuprinse în plan– vizeazã realizarea planului deaudit ºi este calculat cumulat dela începutul anului pânã la dataevaluãrii

3. Numãr operaþiuni efectuate/zi -reprezintã efortul efectiv al audi-torului. Evaluarea acestui indica-tor poate fi îmbunãtãþitã prin sta-bilirea unui numãr de documentecare sunt utilizate ºi eventual aunor ponderi în ceea ce priveºteimportanþa acestora .

4. Numãrul de recomandãri/nu-mãrul misiunilor de audit ºinumãrul de recomandãri imple-mentate/numãrul de implemen-tãri formulate analizeazã proce-sul de formulare ºi implementarea recomandãrilor, aºa cum au fostele formulate în rapoartele deaudit din perioada de raportare.

5. Media notelor acordate de ma-nagement. Media calificativuluiacordat de ºeful structurii de auditintern reprezintã o analizã astakeholderilor efectuatã în cadrulprogramelor de îmbunãtãþire acalitãþii fie pe baza unor evaluãri,fie pe baza unor formulare adre-sate acestora. Remarcãm înacest sens ºi utilizarea unui indi-cator de performanþã care cuan-tificã opinia entitãþii auditatedespre desfãºurarea misiunii.

6. Valoarea adãugatã medie a mi-siunilor – poate fi cuantificatã decãtre ºeful serviciului pe bazaimpactului recomandãrilor

7. Numãr de norme respectate/norme verificate cuprinse în lis-tele de verificare (/ eºantion)Norme respectate/norme cu-prinse în listele de verificare(/eºantion) se realizeazã prinefectuarea unui sondaj asupraunor documente ce privesc misiu-nile de audit din luna respectivã încare sunt efectuate verificãri pebazã de check-list cu privire larespectarea procedurilor ºi a do-cumentelor de audit specifice.

8. Numãr riscuri identificate deauditori / Numãr riscuri posibilde a fi verificate se efectueazãpe baza considerãrii unui elementauditabil aleator din perioada veri-ficatã ºi compararea riscurilor cetrebuiau verificate împreunã cuºeful structurii de audit referitor lariscurile identificate .

9. Numãr pregãtiri profesionale /numãr de auditori – face referirela numãrul de pregãtiri profesio-nale la care au participat auditorii

În a treia foaie de calcul excel estecuantificatã numeric performanþaauditului intern prin agregarea indica-torilor. Mãsurarea performanþei sebazeazã pe examinarea modului încare un program ºi-a realizat obiec-tivele sau cerinþele, prin raportarea înpermanenþã la standardele de perfor-manþã stabilite. În context, stabilireaþintelor (targetului) poate face caorganizaþia sau un domeniu specificde servicii sã funcþioneze mai bine.

Þintele pot furniza în perspectivã ºiinformaþii anticipative nu doar cuprivire la nivelul de activitate al unui

5 Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficialnr.953 din 24 decembrie 2002

6 Normele generale privind exercitarea activitãþii de audit public intern, aprobate prin OMFP nr.38/2003 cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial nr.130 din 27 februarie 2003

153/2010


serviciu, dar ºi referitor la atingereasau nu a obiectivelor. În acest sensse utilizeazã ca model benchmark-ing-ul. Benchmarking-ul poate fi

definit ca un proces de cercetareefectuat, de regulã, prin comparaþiepentru a identifica ºi implementabuna practicã în domeniul perfor-

manþei. Aºa cum sugereazã ºi nu-mele, benchmarking-ul performanþei7

constã în folosirea indicatorilor pen-tru a compara performanþa entitãþilor

7 Auditul Performanþei - Proiect BDO Stoy Hayward, Proiect PHARE RO 2002 / 000.586.03.04.13

16


ca întreg sau performanþa structurilororganizatorice ale unei entitãþi. Agre-garea indicatorilor a fost efectuatã îna treia foaie de calcul pe baza unuimodel în care existã mai multe criteriicu ponderi specifice atât pe indicatoride performanþã, dar ºi pe tipuri, aºacum este prezentat în Tabelul 3.

Precizãm cã datele din tabel au uncaracter exemplificativ, ele fiind spe-cifice fiecãrei entitãþi în parte.

Aceastã foaie de calcul asigurã de-terminarea rezultatului final agregat(de 74 %) ºi indicã global perfor-manþa auditului .

De asemenea, analiza altor date par-þiale din aceastã foaie de calcul

poate oferi ºi alte concluzii, ca, deexemplu, faptul cã procesele internetrebuie îmbunãtãþite în perioadaurmãtoare.

Analiza de senzitivitateutilizând simularea

Monte CarloSe cunoaºte cã agregarea califica-tivelor este un lucru dificil (KennethArrow) ºi, de aceea, a fost analizatãmodelarea agregãrii indicatorilor demai sus (Numãrul misiuni realizate /Numãrul misiuni cuprinse în plan,Numãr recomandãri / Numãr misiunide audit, Numãr operaþiuni efectuate

/zi ) utilizând simularea Monte Carloprin considerarea unor distribuþii deprobabilitate triunghiulare între va-loare maximã (benchmarking) ºi va-loarea 0, utilizând varianta demon-strativã a produsului informaticCrystal Ball.

Aceastã analizã trebuie sã fie efectu-atã pentru a se observa senzitivitateamodelului definit în prima parte astudiului raportatã la diverºi factori. Înacest sens, am efectuat o simulareMonte Carlo de senzitivitate a plus-valorii faþã de variaþia unor indicatoride performanþã.

Etapele modelãrii senzitivitãþii uti-lizând distribuþii de probabilitate suntprezentate mai jos ºi explicitate prin

173/2010


grafice concludente privind operaþiu-nile efectuate.

Etapa 1: Definirea distribuþiilor deprobabilitate aferente indi-catorilor de performanþã.

Etapa 2: Se efectueazã simulareaMonte Carlo a rezultatuluiagregat, cu 1000 de în-cercãri ºi cu un grad deîncredere de 95 % .

Din analiza output-ului (overlay chart1) se remarcã faptul cã la distribuþiide probabilitate triunghiulare anumãrului de recomandãri / numãrmisiuni de audit, numãr operaþiuniefectuate /zi ºi numãrul de misiunirealizate / numãr misiuni cuprinse înplan distribuþia indicatorului agregatal plusvalorii cunoaºte o distribuþienormalã în jurul valorii de 70% .

ConcluziiCuantificarea performanþei comparti-mentelor de audit poate fi realizatãprin intermediul balanced scorecardºi prin utilizarea unor metode soft-ware simple, precum Microsoft

Excel. Prezentul studiu oferã în acestsens un mod de lucru care utilizeazãtrei foi de calcul ºi care poate fiimplementat facil în orice instituþiepublicã care are în vedere cuantifi-carea plusvalorii performanþelor au-ditului intern, dar ºi a altor serviciisuport. Fãrã ca studiul sã ofere osoluþie generalã pentru toate enti-tãþile, din analiza tabelelor propuserezultã cã auditul dispune de nume-roase pârghii pentru crearea valorii

adãugate. Important este ca struc-tura de audit din fiecare entitate sãidentifice punctele cheie, domeniilecu adevãrat importante în care va-loarea adãugatã are o semnificaþieaparte pentru manageri ºi implicit ºipentru organizaþie, dar ºi sã propunãîmbunãtãþiri în acest sens, care –cuantificate matematic conform mod-elului prezentat – pot reda o imaginemult mai realã asupra activitãþii deaudit.

Kaplan R.S., and Norton, David P., The Balanced Scorecard – TranslatingStrategy Into Action, Harvard Business School Press, 1997

Niven, Paul, Adapting the Balanced Scorecard to Fit the Public and NonprofitSectors, The Senalosa Group paper, sept. 2005

Auditul Performanþei – Curs pentru avansaþi, Proiect BDO Stoy Hayward,Proiect PHARE RO 2002 / 000.586.03.04.13

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificãrile ºi completãrileulterioare, publicatã în Monitorul Oficial nr.953 din 24 decembrie 2002

Normele de audit intern aprobate de Camera Auditorilor Financiari dinRomânia, publicate in MO nr. 416 din 21 Iun 2007

Normele generale privind exercitarea activitãþii de audit public intern, aprobateprin OMFP nr.38/2003 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, publicat înMonitorul Oficial nr.130 din 27 februarie 2003.

http://www.oracle.com/appserver/business-intelligence/crystalball/index.html

Bibliografie

Cãrþi realizate de auditori financiari

O deosebit de interesantã incursiuneîn culisele financiare ºi în problematicaauditului la nivelul instituþiilor europenene propun trei reputaþi specialiºti în do-meniu, Mircea Boulescu, Elena-DoinaDascãlu ºi Ovidiu Ispir, într-o lucrarecuprinzãtoare, judicios elaboratã, apã-rutã recent la Editura Didacticã ºi Pe-dagogicã: „Uniunea Europeanã. In-stituþii, buget, audit”.

Dupã ce sunt prezentate principaleleaspecte financiare ale instituþiilor ºi ac-telor juridice, sfera auditului extern algestiunii bugetare europene, auditulgestiunii bugetare europene, auditulveniturilor ºi cheltuielilor la nivelul U.E.,se analizeazã achiziþiile publice euro-

pene, precum ºi subvenþiile din bugetulUniunii Europene.

Un capitol este consacrat contabilitãþiiºi conturilor Uniunii Europene, pentru ase trece apoi la comentarii asupraauditului cheltuielilor pentru agriculturãºi dezvoltare ruralã, auditul organis-melor/agenþiilor Uniunii Europene,auditului cooperãrii administrative îndomeniul TVA ºi auditului sistemului deinformaþii tarifare obligatorii.

Beneficiind de o bogatã documentare,lucrarea reuºeºte sã punã în atenþiacititorilor o serie de experienþe ºi apli-caþii practice ale procedurilor de auditla nivelul instituþiilor europene.

18

IntroducereIndependenþa auditorilor interni sau externi este unsubiect care a suscitat numeroase dezbateri ºi pre-ocupãri atât în planul cercetãrii ºtiinþifice, cât ºi în celprofesional. Percepþiile publicului au reprezentat adeseamotorul care a stimulat normalizatorii profesionali ºiorganismele de interes public în încercãrile lor de a iden-

tifica mecanisme mai mult sau mai puþin sofisticate desecurizare a independenþei auditorilor [6, 10]. Întrucâtcredibilitatea raportãrilor financiare ale companiilor estecondiþionatã direct ºi proporþional de percepþiile publicu-lui referitoare la independenþa auditorilor externi,eºecurile financiare corporative se repercuteazã –corect sau nu – asupra imaginii de independenþã amembrilor profesiei [14]. Totodatã, chiar dacã maniera

Laurenþiu DOBROÞEANU*, Camelia Liliana DOBROÞEANU** & Adriana Sofia RÃILEANU***

Independenþa auditorilorîn contextul guvernanþei

corporative

Auditors' Independence in the Context of Corporate Governance

The recent regulations issued by the Bucharest Stock Exchange (BSE) on corporate governance (CGC-2008) have introduced majorchanges of corporate governance policies of listed companies. The present paper develops a pertinent analysis of some sections ofthe code provisions and the relevant legislation with the objective to examine the implications of such regulations over the auditors'independence. The research was conducted as part of a CNCSIS financed research project ID-1785/2009 - "Rolul guvernanþei cor-porative în securizarea încrederii investitorilor: performanþa autohtonã versus performanþele europene ºi internaþionale", project man-ager, Camelia Liliana Dobroþeanu. The research methodology approached critical analysis of a comprehensive relevant literature,supplemented by inductive and deductive reasoning. To secure the objectivity of their judgment, the authors considered a twofoldbenchmark: the first relates to the similar studies within the international scientific flow of publications and the second one refers tothe corporate governance principles applied in countries with relevant tradition, such as the United Kingdom. The research resultsindicate that the audit committee would be more effective in securing the internal auditors' independence if it is assigned with a sig-nificant higher responsibility in terms of employment, dismissal and rewarding policies relevant to internal auditors. Additionally, thestudy conclusions envisage that, although the regulations apparently render a reasonable degree of independence to external audi-tors, the persistence of confusions linked to the external auditor's engagement and the addressee of the audit report could be fac-tors that might trigger suspicions about the auditors' independence. By the nature of explored issues and the approaching manner,the present paper is confined to current trends in international scientific research and points out the first contribution within thenational relevant literature.

Key words: independence, corporate governance, auditors, audit committee, governance code

Abstract

Cuvinte cheie:independenþã, guvernanþã corporativã, auditori, comitet de audit, cod de guvernanþã

* Prof. univ. dr., ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]** Conf. univ. dr., ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Asist. univ. dr., ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]

193/2010

Independenþa auditorilor în contextul guvernanþei corporative

este mai discretã, auditorii interni nu au scãpat criticiloractuale. Politica de expunere exageratã la riscuri arbo-ratã de multe dintre corporaþiile multinaþionale care seconfruntã cu dificultãþi considerabile în contextul actualeicrize financiare a plasat sub semnul întrebãrii capaci-tatea efectivã a auditorilor interni de a evalua controaleleinterne, respectiv de a semnala depãºirea limitelor tole-rabile de expunere la riscuri. Din aceastã perspectivã,examinarea independenþei auditorilor interni în contextulnormelor profesionale ºi practicilor de guvernanþã cor-porativã actuale relevã atât oportunitãþile nou createpentru auditorii interni [1], cât ºi principalele impedi-mente care pericliteazã capacitatea efectivã a auditorilorinterni de a acþiona în sensul aºteptãrilor publicului.

Într-un studiu publicat în jurnalul IIA, Gallegos [7] remar-ca: „În funcþionarea guvernanþei corporative, atât audi-torii interni, cât ºi auditorii externi joacã roluri esenþiale.Fiecare trebuie sã asigure structurile de supraveghere ºidirectorii executivi cu privire la integritatea raportãrilorfinanciare ºi adecvarea controalelor interne. Pentru a fieficace, auditorii trebuie sã fie independenþi. Deºi audi-torul extern este protejat, din punct de vedere teoretic,de influenþa nedoritã a managementului, în practicãambele categorii de auditori – interni ºi externi –suportãefectele unor astfel de presiuni.”

Potrivit lui Van Peursem ºi Pumphrey [16], pentru a fi efi-cace în derularea activitãþilor lor cotidiene auditoriiinterni trebuie sã dezvolte o relaþie bunã cu directoriiexecutivi ºi, totodatã, sã se menþinã în relaþii bune deraportare cãtre structurile de supraveghere ºi comitetulde audit. Aceste relaþii pot fi afectate dacã auditorii in-terni nu sunt independenþi de activitãþile pe care ei înºiºile monitorizeazã sau dacã structurile de guvernanþã nuþin cont de problemele asupra cãrora sunt atenþionate decãtre auditori. Altfel spus, independenþa auditorilor paresã fie puternic determinatã de calitatea relaþiilor cu struc-turile de guvernanþã corporativã ale organizaþiei.

Plecând de la aceste consideraþii, în paragraful urmãtor,studiul nostru îºi propune o analizã a prevederilor esen-þiale ale normelor profesionale relevante (ISA ºi IIAS) re-feritoare la relaþiile dintre auditori ºi structurile de guver-nanþã corporativã. Apoi, pãstrând ca reper independenþaauditorilor, sunt adãugate analizei noastre cerinþelespecificate în cadrul codurilor ºi reglementãrilor deguvernanþã corporativã aplicabile în contextul a trei þãridiferite: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii,respectiv România. Din aceastã perspectivã, într-unparagraf distinct al studiului nostru, este abordat rolul

jucat de comitetul de audit – ca structurã de guvernanþãcheie – în evaluarea ºi protejarea independenþei audito-rilor interni ºi externi. Comparaþia realizatã în cadrulstudiului relevã o seamã de concluzii interesante, redateîn ultimul paragraf al lucrãrii.

Metodologia de cercetare consideratã pentru realiza-rea studiului – analiza calitativã a surselor documentareindicate ºi recursul la raþionamentele de tip inductiv-deductiv – se înscrie în gama metodelor utilizate în studiisimilare, publicate în jurnale recunoscute în plan inter-naþional. Limitele asumate, în acest stadiu al cercetãriinoastre, pot fi ameliorate în viitor printr-o testare de tippozitiv a validitãþii concluziilor din acest studiu în planulpracticilor de guvernanþã corporativã ale companiilorromâneºti cotate la BVB.

Repere profesionale ale auditului

ºi guvernanþei entitãþiiGuvernanþa corporativã este cel mai frecvent perceputãdrept un sistem complex de relaþii stabilite între acþionari,directori executivi ºi non-executivi ºi administratori, for-malizate prin intermediul actelor constitutive, al cartei, alregulamentelor interne de funcþionare, al codurilor deguvernanþã etc. Funcþionarea eficace a procesului deguvernanþã corporativã atribuie auditorilor – externi ºiinterni – roluri esenþiale în ceea ce priveºte transparenþaraportãrilor financiare, respectiv monitorizarea con-troalelor interne menite sã amelioreze riscurile asumatede organizaþie în derularea afacerii [4]. O analizã a rolu-lui auditorilor externi în contextul guvernanþei corporativeare ca punct de reper responsabilitãþile acestora pre-vãzute de normele profesionale [17]. Astfel, standardulISA 2601 aºeazã în prim plan relaþia de comunicare din-tre auditorii externi ºi responsabilii cu guvernanþa corpo-rativã, relaþie bazatã pe de consultarea ºi informareacontinuã asupra problemelor identificate la nivelul audi-taþilor: de la politicile contabile semnificative, corecþiaerorilor, la integritatea managementului sau problemeleºi riscurile controlului intern. Totodatã, standardul sta-bileºte coordonatele de ghidaj pentru auditorii externi înexercitarea raþionamentului profesional pentru identifi-carea structurilor de guvernanþã relevante. Una dintreprevederile esenþiale ale normei stipuleazã: „Eficacitateacomunicãrii este extinsã prin construirea unei relaþii delucru între auditor ºi structurile de guvernanþã corpora-tivã. Aceastã relaþie se dezvoltã prin menþinerea unei ati-

1 Comunicarea cu structurile de guvernanþa corporativã

20


tudini de scepticism profesional, independenþã ºiobiectivitate.”

În ceea ce priveºte auditorii interni [13], normele profe-sionale de audit intern nu conþin un standard distinctreferitor la relaþiile auditorilor interni cu structurile deguvernanþã corporativã. Mai curând, aceste relaþii se potextrage deductiv din prevederile mai multor standardede audit intern. Spre deosebire de auditorii externi, audi-torii interni se subordoneazã funcþional structurilor deguvernanþã corporativã care monitorizeazã activitateaauditului intern ºi primesc recomandãri de îmbunãtãþirea procesului de guvernanþã ºi control al riscurilor. Deasemenea, o importanþã esenþialã este ataºatã indepen-denþei auditorilor interni faþã de structurile de conducereexecutivã a organizaþiei [8]. Referitor la independenþaauditorilor interni, normele stipuleazã: „Independenþa re-prezintã libertatea în raport cu condiþiile care ameninþãcapacitatea funcþiei de audit intern sau a conducãtoruluiexecutiv al auditului de a realiza sarcinile de audit internîntr-o manierã nepãrtinitoare. Pentru a atinge nivelul deindependenþã necesar pentru a realiza eficace sarcinilede audit intern, conducãtorul executiv al auditului areacces direct ºi fãrã restricþii la conducerea superioarã ºiconsiliu. Acest lucru poate fi realizat printr-o relaþie deraportare dublã. Ameninþãrile la adresa independenþeitrebuie gestionate la nivelul fiecãrui auditor intern, misi-uni, funcþii ºi organizaþii”[13].

Pentru a securiza independenþa normele profesionaleimpun practic subordonarea ierarhicã a funcþiei de auditintern faþã de structurile care sã-i permitã îndeplinirearolului sãu. Mai mult, conducãtorul executiv al audituluitrebuie sã confirme consiliului, cel puþin anual, indepen-denþa organizaþionalã a funcþiei de audit intern. Auditulintern nu trebuie sã fie îngrãdit de nici o imixtiune îndeterminarea sferei de cuprindere a activitãþilor sale, înmodul de desfãºurare a activitãþii ºi în comunicarearezultatelor. Asemenea auditorului extern, conducãtorulexecutiv al auditului trebuie sã comunice ºi sã inter-acþioneze direct cu consiliul [18].

La prevederile normelor profesionale, reglementãrile re-levante în materie de guvernanþã corporativã adaugã unset de cerinþe specifice menite sã consolideze indepen-denþa auditorilor interni ºi externi mai mult sau mai puþinstricte în funcþie de flexibilitatea sistemului considerat:bazat pe reguli, cum ar fi exemplul Sarbanes Oxley Act(SOX) din SUA [15] sau bazat pe principii, luând dreptexemplu ilustrativ Codul Combinat, cu subsecþiunea

Ghidul Smith, din Marea Britanie [2]. În cazul României,reglementãrile relevante în materie de guvernanþã cor-porativã sunt: codul de guvernanþã emis de BVB [3] – unprodus obþinut prin combinarea prevederilor din celedouã sisteme de guvernanþã enunþate – respectiv legis-laþia referitoare la societãþile comerciale, cu modificãrilesale ulterioare [11, 5]. Complementar, se pot adãugacâteva acte normative emise de Camera AuditorilorFinanciari din România (CAFR) care vizeazã nemijlocitactivitatea auditorilor interni ºi externi [9]. În cele ceurmeazã le vom analiza succint, într-o manierã compa-rativã, ceea ce ne va permite, la final, sã concluzionãmasupra independenþei auditorilor în contextul guver-nanþei corporative.

Rolul comitetului de audit în asigurarea independenþei auditorilor interni ºi externi

În numeroase ocazii maniera de contractare ºi respon-sabilizare a auditorilor a generat suspiciuni cu privire laindependenþa acestora. Percepþiile negative ale utiliza-torilor erau motivate de faptul cã managementul execu-tiv al companiei auditate – în calitate de autoritate de ne-gociere ºi contractare a serviciilor de audit, având pu-terea ºi motivaþia necesare, ar putea exercita o influenþãsemnificativã asupra raþionamentului profesional al audi-torilor, respectiv asupra rezultatelor misiunii [8]. În cadrulmodelelor de guvernanþã anglo-saxone – prin acesteadenumind atât modelul britanic, cât ºi cel american –procesul de selecþie al auditorilor externi reprezintã unadintre sarcinile comitetului de audit, ca structurã deguvernanþã responsabilã de monitorizarea auditului. Înselecþia auditorilor externi, evaluarea independenþei ºiobiectivitãþii acestora de cãtre comitet constituie o etapãpremergãtoare contractãrii serviciilor de audit extern,prin examinarea inclusiv a mãsurilor adoptate de cãtreauditori pentru a-ºi proteja independenþa ºi obiectivitateaîn relaþia cu clientul auditat.

Existã totuºi câteva diferenþe semnificative între modelulbritanic ºi cel american. În primul rând, în modelul ameri-can de guvernanþã propunerile comitetului de auditprivind auditorii externi sunt validate de cãtre consiliu, întimp ce în modelul britanic decizia finalã revine acþionari-atului. În al doilea rând, SOX interzice auditorilor externiprestarea simultanã a serviciilor de audit ºi non-auditaceluiaºi client2, în timp ce modelul britanic, ceva mai

2 Cu excepþia situaþiilor în care: (i) serviciile non-audit reprezintã maximum 5% din veniturile companiei plãtite auditorului, (ii)iniþial, clientul nu era informat asupra faptului cã serviciile respective se calificã drept activitãþi non-audit ºi (iii) comitetul deaudit a aprobat serviciile non-audit respective

213/2010

Independenþa auditorilor în contextul guvernanþei corporative

flexibil, permite aceste practici, cu obligaþia auditorilor dea adopta mãsuri suplimentare de protecþie a indepen-denþei lor ºi de a le discuta cu structurile de guvernanþãale clientului auditat. Deºi codul de guvernanþã al BVBnu conþine prevederi explicite referitoare la prestareaserviciilor non-audit clienþilor de audit, reglementãrilecomplementare în vigoare interzic aceste practici audi-torilor autohtoni [6].

CGC-2008 BVB, cum era de altfel ºi firesc date fiindoriginile sale, autorizeazã comitetul de audit cu formula-rea propunerilor adresate consiliului3 privitoare la selec-þia, numirea, reînnoirea, înlocuirea auditorilor externi ºila termenii ºi condiþiile remunerãrii acestora. Asemeneamodelului american, consiliul are autoritatea de a decideîn final asupra termenilor angajamentului cu auditoriiexterni. Aceastã diferenþã, aparent neglijabilã, are totuºiconsecinþe majore asupra imaginii de independenþã aauditorilor externi, respectiv asupra percepþiilor publicu-lui în acest sens. Dacã se pune în discuþie problemaconsiliului de supraveghere, format în totalitate din mem-brii independenþi ºi ne-executivi, validarea propunerilorcomitetului de audit nu ridicã o problemã de suspiciunela adresa independenþei auditorilor externi. Dacã însã,consiliul care valideazã propunerile comitetului de auditprivind relaþiile cu auditorii externi este consiliul de ad-ministraþie – format din directori executivi ºi ne-executivi(ei pot cumula simultan funcþia din conducerea executivãcu funcþia din consiliu) – problema se schimbã, în lipsacuvântului final al acþionarului, executivii pot influenþadecizia consiliului în funcþie de interesele proprii faþã deun auditor extern sau altul. Prin urmare, indirect, auditoriiexterni sunt nevoiþi sã ia în considerare în continuareriscul de influenþã negativã asupra independenþei ºiobiectivitãþii lor ºi sã adopte mãsurile de protecþie adec-vate. Ar merita adãugat ºi faptul cã validarea propuneri-lor comitetului de audit referitoare la auditorii externi decãtre acþionariat creeazã ºi acea legãturã logicã dintrecontractarea serviciului ºi responsabilizarea auditorilorexterni. Dat fiind faptul cã raportul de audit se adreseazãacþionarilor societãþii ale cãrei situaþii financiare au fostauditate, este firesc ca auditorii externi, fiind formalangajaþi de cãtre acþionari, sã fie responsabili în faþaacestora [12].

În ceea ce priveºte auditorul extern, diferenþele dintrereglementãrile privind guvernanþa corporativã din cele

douã þãri sunt majore. În timp ce SOX este aproapeevaziv cu privire la funcþia de audit intern, respectivasigurarea unor mecanisme eficace de protecþie a inde-pendenþei acestuia, Codul Combinat britanic trateazã pelarg aceste aspecte. Potrivit acestuia din urmã, pe lângãresponsabilitatea de a monitoriza activitatea audituluiintern, comitetul de audit are inclusiv autoritatea de aaproba numirea ºi revocarea conducãtorului funcþiei deaudit intern. De asemenea, Codul Combinat stipuleazãautoritatea comitetului de audit de a revizui ºi aprobabugetul auditului intern, respectiv de a se asigura cãfuncþia de audit intern dispune de acces neîngrãdit laresursele ºi informaþiile necesare pentru derularea acti-vitãþilor sale. Totodatã, comitetul de audit joacã un rolcheie de interfaþã de comunicare ºi colaborare dintrecele douã categorii profesionale complementare: audi-torii interni ºi auditorii externi.

Analizând prevederile CGC-2008 al BVB din aceastãperspectivã, constatãm faptul cã, asemenea SOX, coduleste extrem de lapidar. Singurele referinþe la auditulintern vizeazã colaborarea comitetului de audit cu aces-ta ºi auditul extern în îndeplinirea misiunii sale în dome-niul monitorizãrii raportãrii financiare, al controlului internºi al managementului riscurilor. Regretabil este faptul cãinclusiv reglementãrile complementare actuale privindguvernanþa corporativã – legea societãþilor comerciale,hotãrârile CAFR etc. – nu sunt cu mult mai detaliate dinacest punct de vedere. În aceste circumstanþe, indepen-denþa auditorilor interni nu este protejatã prin nici unmecanism eficace, fiind expusã riscurilor unor influenþenegative din partea conducerii executive a organizaþiei.Atâta vreme cât auditorul intern – cel puþin conducãtoruldepartamentului de audit intern – este dependent înceea ce priveºte numirea ºi revocarea sa de o altã struc-turã în afara comitetului de audit, raþionamentul sãu pro-fesional poate fi afectat de posibilele consecinþe pe careraportarea unor rezultate „nedorite” ale misiunilor deaudit le-ar putea avea asupra propriei sale poziþii.

De asemenea, dependenþa financiarã ºi logisticã de fac-torii de decizie executivã din cadrul organizaþiei poateconstitui un motiv de limitare a sferei de activitate a audi-tului intern, aspect perceput, potrivit normelor profesio-nale, drept o afectare a independenþei ºi obiectivitãþiiauditului intern. În fine, lipsa prevederilor similare cu celebritanice din CGC-2008 referitoare la rolul comitetului de

3 Având în vedere faptul cã, în România, modelele de guvernanþã permise prezintã ca structuri de guvernanþã superioareConsiliul de Supraveghere (în cazul modelului dualist), respectiv Consiliul de Administraþie (în cazul modelului unitar), înlucrarea de faþã am utilizat termenul „Consiliu” pentru a desemna oricare dintre cele douã structuri corespunzãtoare mode-lului de guvernanþã considerat

22


audit, de interfaþã de comunicare între auditul intern -auditul extern – acþionariat, poate avea drept consecinþeprivarea auditului intern de posibilitatea de a semnalaimixtiunile managementului executiv asupra indepen-denþei sale. Efectele unor astfel de practici s-au vãzutatât în cazul eºecurilor de proporþii de pe piaþa ameri-canã la începutul anilor 2000, cât ºi în contextul crizeiactuale [12, 14].

ConcluziiRolul comitetului de audit în procesul de guvernanþã cor-porativã trebuie sã fie esenþial, mai cu seamã în ceea cepriveºte protecþia independenþei auditorilor interni ºiexterni.

Considerând principiile care stau la baza componenþeiacestui comitet – în totalitate sau, cel puþin în majoritate,format din membrii independenþi ne-executivi – este evi-dent faptul cã acesta reprezintã „ochiul vigilent” alacþionariatului asupra operaþiunilor extrem de sensibileale companiei: raportare financiarã, monitorizarea riscu-rilor, controlul intern ºi audit. Dotat cu încrederea ac-þionarilor – fiind, în ultimã instanþã, numit de cãtre aceº-tia – comitetul poate dispune de mecanisme eficace desupraveghere a conducerii executive pe problemelemenþionate. Cel mai puternic instrument constã în posi-bilitatea de a semnala acþionarilor derapajele executivu-lui ºi zonele de risc major asumat, astfel încât deciziileacestora sã fie adoptate în cunoºtinþã de cauzã. Înacelaºi timp, eficacitatea comitetului de audit este, larândul sãu, dependentã crucial de independenþa audito-rilor interni ºi externi.

Analiza comparativã a prevederilor relevante din regle-mentãrile privind guvernanþa corporativã din SUA,Marea Britanie ºi România relevã faptul cã, în pofidaunor progrese remarcabile în acest domeniu în plannaþional, mai sunt încã paºi importanþi de fãcut pânãcând independenþa auditorilor va fi protejatã de factoprin mecanisme eficace. Dacã independenþa auditoruluiintern sau a auditorului extern este compromisã, credi-bilitatea asigurãrilor oferite de cãtre auditori este nulã. Întimp ce posibilitãþile de securizare a independenþei audi-torilor externi, deºi perfectibile, par mai bine ancorate încontextul guvernanþei corporative, probabil ºi datoritãfaptului cã aceºtia nu sunt salariaþi-angajaþi ai clientuluiauditat, independenþa auditorilor interni este în conti-nuare expusã riscurilor unor imixtiuni din partea condu-cerii executive interesate de manipularea rezultatelor mi-siunilor de audit.

[1] Birchfield, R., Corporate governance: the age ofinternal audit, New Zealand Management, July 2004

[2] 2008 Combined Code; Smith Guidance 2008,www.frc.org.uk

[3] 2008 Corporate Governance Code, www.bvb.ro [4] Colbert, J. L. – Corporate governance: communica-

tions from internal and external auditors, ManagerialAuditing Journal, no. 3, vol. 17, 2002

[5] Dobroþeanu, C. L.; Dobroþeanu, L – Audit Intern,InfoMega, 2007

[6] Dobroþeanu, C. L.; Dobroþeanu, L; Rãileanu, A. S. –A comparative study on corporate governanceframeworks in US, UK and Romania, EuropeanIntegration: New Challenges for Romania, AnaleleUniversitãþii din Oradea, seria ªtiinþe Economice,Tom XVIII, 2009

[7] Gallegos, F. – Safeguarding auditor objectivity: cor-porate governance practices must not compromiseauditor independence, Internal Auditor, October2004

[8] Gerde, V. W.; Silva, P.; White, G.C. – Corporate gov-ernance effectiveness: balanced relationshipsamong external auditors, internal auditors, the boardof directors and top management, The Journal ofCorporate Citizenship, December 2002

[9] HCAFR 88/2007, www.cafr.ro [10] Internal Auditors: Integral to good corporate gover-

nance, Internal Auditor, August 2002, http://findarti-cles.com/p/articles/mi_m4153/is_4_59/ai_90257862/?tag=content;col1

[11] Law 31/1990 with the subsequent amendments andadditions

[12]Manuzi, M., European Professional Challenges,Financial Audit no. 12, 2008

[13]The International Internal Audit Standards 2008; IIAEthical Code, www.aair.ro/www.theiia.org

[14]Ricol, R. – Report on the financial Crisis, October2008, http://www.ifac.org/financial-crisis/

[15]Sarbanes Oxley Act, www.sarbanes-oxley.com [16]K. Van Peursem, L.D. Pumphrey, Internal auditors

and independence: An agency lens on corporatepractice, Financial Reporting, Regulation andGovernance, 2005, http://www.business.curtin.edu.au/files/REFVanPeursem.pdf

[17] International Standards of Auditing (ISA); TheProfessional Ethics Code, www.ifac.org

[18]Whitley, J., Internal auditing’s role in corporate gov-ernance, Internal Auditor, October, 2005

Bibliografie

233/2010

Motivaþia ºi metodologia cercetãrii

Proiectarea procedurilor analitice deevaluare a performanþelor de porto-foliu, constituind o etapã esenþialã înconceperea programului de auditarea plasamentelor de capital în cazulsocietãþilor de investiþii financiare,impune deschiderea de noi orizonturiîn arealul cunoaºterii. Sub aceastãmotivaþie autorii au dezvoltat o cerce-tare care vizeazã aplicarea unor pro-ceduri analitice prin testarea de indi-catori specifici de evaluare a perfor-manþelor de portofoliu realizate deaceste entitãþi. Pentru atingereaacestui deziderat, alãturi de o docu-mentare amplã asupra reglementã-rilor aferente activitãþilor de adminis-trare a portofoliilor societãþilor de in-vestiþii, au fost culese diverse infor-maþii referitoare la activitatea speci-ficã de administrare a portofoliilor, aufost examinate situaþiile financiareanuale publicate1 pentru perioada2006-2008 ale entitãþilor în domeniu,au fost analizate rapoartele prevãzu-te de reglementãrile emise de Comi-sia Naþionalã a Valorilor Mobiliareprivind structura portofoliilor de ac-tive financiare, au fost efectuate do-

Tatiana DÃNESCU* & Ovidiu SPÃTÃCEAN**

Evaluarea performanþelor din administrarea portofoliilor

la societãþile de investiþiifinanciare - proceduri analitice

Performance Valuation for PortfolioManagement Activities Performed by

Financial Investment Companies - AnalyticalProcedures

Evaluation of the results obtained from portfolio management activities are essentialfor the auditor to understand and, then, to test the recognition, measurement and pres-entation of financial assets in the financial statements, provided that the accountingpolicies selected and applied in this respect by management may significantly affectinvestment decisions undertaken by investors, with direct impact on trading prices.This paper aims to develop a specific system of analytical procedures used in assetmanagement activities performed by the Financial Investment Companies which maybe a fundamental feature in conceiving and performing financial audit programs spe-cific to capital allocation as financial investments. In connection with the issue of con-struction of a system of indicators for assessing the portfolio performance, it is remark-able the approach from the perspective of portfolio managers, but it is not exploredtheir usefulness as analytical procedures used in a financial audit conducted in invest-ment companies. The approach of scientific research has considered, mainly, theanalysis of financial statements published by the five Financial Investment Companiesin the period 2006-2008, the comparison of portfolio performance in correlation withthe reported net asset value and the inspection of trading reports issued by the mar-ket operator Bucharest Stock Exchange and analysis reports issued by the RomanianAssociation of Fund Managers.

Key words: financial investments, financial assets, portfolio management, portfolio performance, analytical procedures, investment decision

Abstract

Cuvinte cheie:responsabilitate, continuitatea activitãþii,

erori de raþionament

* Prof. univ. dr., Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureº, e-mail: [email protected]** Lector univ. drd., Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureº, e-mail: [email protected] Rapoartele anuale publicate pe website-urile proprii ale societãþilor de investiþii financiare ºi pe website-ul operatorului de

piaþã – Bursa de Valori Bucureºti (www.bvb.ro)

24


cumentãri asupra rapoartelor publi-cate de Asociaþia Administratorilor deFonduri privind evoluþia activelornete ºi comparaþii ale diferitelorrapoarte de tranzacþionare emise deoperatorul de piaþã – Bursa de ValoriBucureºti. Rezultatele obþinute seconstituie sub forma unor concluziiutile auditorilor în evaluarea perfor-manþelor de portofoliu ale societãþilorde investiþii financiare.

Necesitatea construiriiunui sistem de

indicatori cheie pentru gestiunea

portofoliilor de active financiare

Construcþia unui set de indicatori demãsurare a performanþelor de porto-foliu în cazul societãþilor de investiþiifinanciare este arondatã unor obiec-tive care definesc strategia ºi politi-cile investiþionale, pentru amelio-rarea câºtigurilor din cedarea plasa-mentelor în acþiuni, pentru creºtereaveniturilor din dividende aferente par-ticipaþiilor deþinute sau a veniturilordin dobânzi generate de instrumentecu venit fix ºi pentru minimizareapierderilor antrenate de procesul derestructurare prin vânzarea partici-paþiilor neperformante.

Coordonatele care definesc necesi-tatea elaborãrii unui sistem de indica-tori de evaluare a eficienþei plasa-mentelor de capital administrate desocietãþile de investiþii financiare sefundamenteazã pe urmãtoarele dezi-derate:

accesul rapid la informaþia dispo-nibilã publicului investitor, careeste condiþionat de gradul de efi-

cienþã informaþionalã al pieþelorde capital;

În cazul în care investitorii nu anali-zeazã informaþiile în timp oportun ºinu reacþioneazã în mod adecvat,aceºtia se situeazã în afara pieþei,putând pierde în raport cu fluctuaþiilepreþului de tranzacþionare.

analiza bursierã ºi managementulde portofoliu care sã asigure, încondiþiile pieþei eficiente, sporireacâºtigurilor, cel puþin din conside-rente care þin de realizarea eco-nomiilor de scarã;

Costul analizei pieþei nu diferã dacãse referã la o investiþie de talie micãsau la o investiþie semnificativã, darcâºtigurile pot fi notabile în cel de-aldoilea caz, astfel încât reiese necesi-tatea unei atitudini active pe piaþã,imperios necesarã investitorilor insti-tuþionali.

abordarea activã a pieþei, careeste necesarã þinând seama decriteriul rentabilitate-risc, deoare-ce, dupã cum se apreciazã, va-loarea informaþiilor dobândite estesemnificativ diminuatã prin dise-minarea în piaþã;

Existã, pe de altã parte, un gen de in-formaþii care nu au un grad larg dediseminare (informaþii privilegiate)care aparþin de regulã persoaneloriniþiate. Investitorii instituþionali vorcompensa lipsa acestor informaþiiprin analiza ºi cercetarea de piaþã.

asigurarea unui echilibru întrerentabilitatea ºi riscul plasamen-telor de capital prin promovareaunei politici investiþionale de tipulmanagementului activ, ceea cecreazã premizele unei creºteri du-rabile a valorii portofoliului admi-nistrat ºi maximizarea pe termenlung a averii acþionarilor.

În aceastã abordare, scopul con-strucþiei unui set de indicatori adaptatspecificului de activitate al societã-þilor de investiþii financiare este de apermite urmãrirea gradului de înde-plinire a standardelor de performanþãîn administrarea portofoliilor ºi sta-bilirea factorilor de influenþã asuprarezultatelor operaþionale.

Analiza investiþiilor financiare de por-tofoliu vizeazã determinarea nivele-lor de performanþã asociate unuiportofoliu de active financiare, perfor-manþe cuantificate prin indicatori derentabilitate-risc, precum ºi determi-narea contribuþiei fiecãrei clase deactive financiare la obþinerea acestorperformanþe, relevând impactul fac-torilor de influenþã ºi al cauzelor ge-neratoare. Din aceastã perspectivã,necesitatea selecþiei unui sistem deindicatori pentru analiza performanþeiinvestiþiilor de portofoliu este justifi-catã prin prisma urmãtoarelor con-siderente2:

construirea ºi administrarea unuiportofoliu care solicitã determina-rea caracteristicilor asociate acti-velor financiare, astfel încât sã seidentifice ºi sã se estimeze înanumite intervale de probabilitaterentabilitatea, riscul ºi factorii ma-jori de influenþã asupra perfor-manþelor titlurilor respective;

administrarea eficientã asociatãcu evaluarea periodicã a perfor-manþelor financiare ºi a factorilorde influenþã majori, pentru a seputea delimita profesionalismul îngestiune de impactul evenimen-telor aleatoare imprevizibile (spreexemplu, declanºarea proceduriide insolvenþã în cazul unor com-panii din portofoliu din motivecare nu puteau fi prevãzute);

nevoia de a identifica ºi cuantificacontribuþia fiecãrei clase semni-

2 Mihai, I. ºi colab., Analiza performanþelor gestiunii portofoliului de titluri financiare, Societatea de Investiþii Financiare Banat-Criºana ºi Universitatea de Vest din Timiºoara, Pieþe de Capital. Lucrãri ºtiinþifice comunicate la sesiunea jubiliarã „10 anide existenþã a Societãþii de Investiþii Financiare Banat-Criºana”, Editura Mirton, Timiºoara, 2002, p. 23.

253/2010

Evaluarea performanþelor din administrarea portofoliilor la SIF

ficative de active financiare, res-pectiv contribuþia fiecãrui activ fi-nanciar la rentabilitatea ºi risculglobal al portofoliului pentru fun-damentarea deciziei de restruc-turare a portofoliului de investiþiifinanciare.

Proceduri analitice pentru evaluarea

performanþelor de portofoliu

Procedurile analitice reprezintã eva-luãri ale informaþiilor financiare prinanalizarea relaþiilor plauzibile dintredatele financiare ºi nefinanciare.Acestea cuprind acele investigaþii, pemãsura necesitãþii, cu privire la fluc-tuaþiile sau relaþiile care sunt discor-dante în comparaþie cu alte informaþiirelevante sau care diferã cu o sumãsemnificativã faþã de valorile aºtep-tate3. Procedurile analitice au cascop analiza corelaþiilor existente, atendinþelor elementelor informaþio-nale analizate, estimându-se astfelcaracterul rezonabil al operaþiunilorºi soldurilor conturilor, prin utilizareacomparaþiilor ºi a diverºilor indicatori.Ele se aplicã încã din etapa de plani-ficare a auditului, dar ºi în etapa deexaminare finalã, scoþând în evi-denþã domeniile cu risc ridicat, pentrucare ulterior auditorul financiar uti-lizeazã proceduri mai detaliate (testesubstanþiale). Derularea proceduriloranalitice implicã: stabilirea sferei deaplicare, previzionarea informaþiilor,compararea informaþiilor, analiza re-zultatelor, compararea ºi determi-narea abaterilor semnificative, îndeo-

sebi a celor neaºteptate ºi efectua-rea modificãrilor în programul de au-dit.4 Dacã procedurile analitice identi-ficã fluctuaþii sau relaþii care nu suntconsecvente cu alte informaþii rele-vante sau care diferã cu o sumãsemnificativã faþã de valorile aºtep-tate, auditorul trebuie sã investighe-ze asemenea diferenþe prin interoga-rea conducerii ºi obþinerea de probede audit adecvate relevante pentrurãspunsurile conducerii ºi efectuareaaltor proceduri de audit, dupã cumsunt sau nu necesare în circum-stanþele date5.

Pentru evaluarea calitãþii actului deadministrare a portofoliilor de activefinanciare, urmãtorii indicatori pot fiutilizaþi ca proceduri analitice pentruevaluarea performanþelor de porto-foliu, întrucât prezintã un grad ridicatde relevanþã informaþionalã6:

Procedura analiticã 1

Rata de rentabilitate a operaþiunilorde plasament oferã o imagine asupraprofitabilitãþii derulãrii tranzacþiilor cuinstrumente financiare într-un inter-val de timp analizat. Relaþia de calculse fundamenteazã pe elemente carecuantificã eforturi ºi efecte financiareasociate operaþiunilor de achiziþii ºiînstrãinare a plasamentelor de capi-tal.

a) O variantã de calcul este:

unde:

Rr – rata de rentabilitate a operaþiu-nilor de plasament;

V – venituri din investiþii financiare(deþinute sau cedate);

Dob – venituri din dobânzi;

Ch – cheltuieli privind investiþiile fi-nanciare cedate;

Ct – comisioane de tranzacþionaresuportate.

Comparând rezultatele obþinute încazul celor cinci societãþi de investiþiifinanciare, se constatã cã valoareaacestui indicator poate varia semni-ficativ, în funcþie de specificulinvestiþional ºi de obiectivele ºi politi-cile de administrare.

Rezultatele cercetãrii - comentariu

Utilizarea acestei rate ca procedurãanaliticã indicã auditorului calitateadeciziilor de gestiune a portofoliilor(asset management), ajutându-l înformularea unor concluzii de an-samblu despre strategia, obiecti-vele investiþionale ºi stilul de mana-gement adoptate la nivelul fiecãreisocietãþi de investiþii financiare.Aceste entitãþi au realizat operaþiunide plasament caracterizate printr-un nivel ridicat de profitabilitate, ratamedie de rentabilitate în perioada2006-2008 fiind de 531,52%. În ra-port cu valoarea acestui indicator,SIF Oltenia se detaºeazã faþã decelelalte societãþi de investiþii, ni-velul mediu înregistrat pentru acestindicator fiind de 665,45%. Sensibilapropiate ca valoare sunt SIF BanatCriºana (597,25%) ºi SIF Muntenia(570,63%). Performanþe modeste înadministrarea portofoliilor au înre-gistrat SIF Moldova (431,06%) ºiSIF Transilvania (393,19%).

3 ISA 520 Proceduri analitice, paragraf 4. 4 Dãnescu, T., Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucureºti, 2007, pp. 138-139. 5 ISA 520 Proceduri analitice, paragraf 7.6 Popa, L.; Doruc, D., Mãsurarea performanþelor în cazul particular al unui subportofoliu SIF Banat Criºana ºi Turcaº, D.; Urs,

M., Indicatori de gestiune pentru portofoliul de active financiare al SIF Banat Criºana, în volumul de comunicãri ºtiinþificeredactat de Societatea de Investiþii Financiare Banat-Criºana ºi Universitatea de Vest din Timiºoara, Studii ºi cercetãricomunicate la cea de-a III-a Sesiune ªtiinþificã „Piaþa de Capital”, Editura Universitãþii de Vest, Arad, 2005, pp. 178-194.

26


b) O altã variantã de calcul a ratei derentabilitate, care reflectã mai fi-del eficienþa operaþiunilor de pla-sament financiar, este cea calcu-latã pe baza fluxurilor de numerarefectiv încasate sau plãtite înlegãturã cu strategia de realizarea investiþiilor financiare, dupã for-mula de calcul:

unde:

Rr – rata de rentabilitate a operaþiu-nilor de plasament;

V – încasãri din vânzarea de partici-paþii, realizate prin dezinvestireaparticipaþiilor la capitalul social alsocietãþilor din portofoliu;

Div – valoarea dividendelor încasatepe perioada de deþinere a titlu-rilor;

Dob – valoarea dobânzilor încasatepe perioada de deþinere a titlu-rilor;

P1 – plãþi în legãturã cu investiþiilefinanciare.

Din perspectiva auditorului, rata derentabilitate calculatã pe baza fluxu-rilor de numerar efectiv încasate sauplãtite furnizeazã informaþii relevantecare ajutã la formularea unor con-cluzii asupra modului în care socie-tãþile de investiþii financiare generea-zã ºi consumã fluxuri de numerar dinoperaþiunile de plasament financiar.


Procedura analiticã reflectã cu ungrad sporit de acurateþe rentabili-tatea efectivã a operaþiunilor deplasament, întrucât sunt luate înconsiderare fluxurile efective de nu-merar încasate sau plãtite în legãtu-rã cu investiþiile financiare. În audi-tul financiar, indicatorul poate fi uti-lizat în etapa de planificare ºi evalu-

are a riscurilor pentru stabilirea aba-terilor semnificative înregistrate încontext de entitatea auditatã faþã denivelul mediu realizat în alte entitãþicare desfãºoarã afaceri similare.Valoarea medie a indicatorului, pen-tru toate societãþile de investiþii fi-nanciare în perioada 2006-2008este de 77,80%, ceea ce denotãperformanþe notabile asociate acti-vitãþii de asset management în con-diþiile în care, în aceeaºi perioadã,indicele BET a marcat o scãdere cu63,70%, respectiv indicele BET – Cs-a depreciat cu 60,04%.

În aceastã formulã de determinare,indicatorul evidenþiazã performanþeremarcabile în cazul SIF Muntenia(100,40%) ºi SIF Transilvania(84,09%). Pentru SIF Moldova ºiSIF Oltenia, rata medie de rentabi-litate a operaþiunilor de plasamentsunt sensibil apropiate de valoareamedie globalã (76,95%, respectiv71,57%), în timp ce SIF Banat Cri-ºana înregistreazã cel mai scãzutnivel de performanþã în adminis-trare (55,96%).


Ponderea societãþilor cotate în porto-foliile administrate: reflectã calitateaportofoliului sub aspectul lichiditãþii ºial posibilitãþii de evaluare în valori depiaþã a plasamentelor de capital. Va-loarea ridicatã a acestui indicator secalificã pentru o gestiune prudentã ºieficientã a portofoliului, cel puþin dinperspectiva diminuãrii riscului inves-tiþional. Relaþia de determinare a indi-catorului este:

unde:

P% – ponderea societãþilor cotate întotal societãþi aflate în portofoliu;

Ns1 – numãr societãþi listate sau va-loarea pachetelor de acþiuni de-þinute la societãþi listate;

Nsp – numãr total societãþi din porto-foliu sau valoarea totalã a porto-foliului de acþiuni.


Potrivit ISA 520 Proceduri analitice,auditorul poate utiliza acest indica-tor ca procedurã analiticã în circum-stanþe date pentru o entitate, prinraportare la alte entitãþi de o mãri-me comparabilã din acelaºi dome-niu de activitate. Scopul este de ase obþine o înþelegere a obiectivelorasociate strategiei de administrarea portofoliilor de active financiare.Evoluþia indicatorului denotã evoluþiidivergente: scãdere în cazul SIFBanat-Criºana ºi SIF Transilvania,respectiv creºtere în cazul SIFMuntenia. Pentru SIF Moldova ºiSIF Oltenia se remarcã o conser-vare a ponderii societãþilor cotate întotal portofoliu.

Creºterea valorii acestui indicatorcomportã efecte benefice pentrucalitatea portofoliilor administratede societãþile de investiþii financiare,cel puþin din perspectiva existenþeiunui preþ de tranzacþionare carepoate fi un estimator fidel pentruvaloarea justã a activelor financiaredin portofoliu. Acest aspect com-portã implicaþii semnificative asupramodului de recunoaºtere ºi evalu-are a plasamentelor de capital însituaþiile financiare, influenþând per-cepþia investitorilor asupra poziþieiºi performanþelor financiare rapor-tate de societãþile de investiþii finan-ciare, percepþie cuantificatã prinevoluþia preþului de tranzacþionare.


Rulajul portofoliului de active financi-are: urmãreºte cuantificarea volumu-

273/2010


lui tranzacþiilor pe o anumitã perioa-dã de timp, raportat la valoarea me-die a activului de piaþã, oferind infor-maþii atât despre lichiditatea activelorfinanciare care compun portofoliul,cât ºi despre activitatea de asset-management, cu scopul restructurãriiºi ameliorãrii performanþelor. Formu-la de calcul este urmãtoarea:

unde:

Rp – rulajul portofoliului;

Iv – încasãri din vânzarea investiþiilorfinanciare;

Aif – achiziþii de instrumente financia-re;

Vp – valoarea medie a activului depiaþã.


Aplicând aceastã procedurã analiti-cã, auditorul deduce concluzii des-pre amploarea activitãþii de tranzac-þionare raportatã la valoarea de pia-þã a activelor financiare care com-pun portofoliul societãþilor de in-vestiþii financiare. Concluziile astfelobþinute pot fi utilizate pentru înþe-legerea ºi evaluarea riscurilor ope-raþionale ºi financiare care afec-teazã activitatea acestor entitãþi, însensul cã, în mod obiºnuit, o valoa-re scãzutã reflectã o intensificare aoperaþiunilor de plasament pe oanumitã perioadã de timp ºi implicitriscuri mai mari. În aceastã abor-dare se constatã un nivel ridicat deintensitate a operaþiunilor de piaþãpentru SIF Moldova, SIF Oltenia ºiSIF Banat-Criºana, unde valoareamedie înregistratã pentru acest indi-cator este de 26,85 zile/rotaþie,27,81 zile/rotaþie, respectiv 31,44zile/rotaþie.


Coeficientul de remunerare a riscu-lui: aratã, în medie, câte unitãþi derentabilitate revin unei unitãþi de riscasumate prin investirea în portofoliude-a lungul unei perioade de timp,dupã relaþia:

unde:

Kr – coeficientul de remunerare a ris-cului;

Rp% – rata de rentabilitate a portofo-liului;

σ2port% – riscul de portofoliu.


Pentru desprinderea unor concluziireferitoare la performanþele de por-tofoliu realizate de societãþile deinvestiþii financiare în raport curiscurile asumate, auditorul poateutiliza aceastã procedurã analiticãbazându-se pe ratele de rentabili-tate ºi pe riscul acþiunilor pentru so-cietãþile selectate în vederea anali-zei. În modelul propus s-au avut învedere instrumentele financiare e-mise de societãþi care sunt tranzac-þionate ºi care deþin o pondere maimare de 2 % în total portofoliu pen-tru fiecare societate de investiþiifinanciare. Valorile asociate acestorindicatori au fost preluate pentrudeterminarea ratelor de piaþã.


Rate de mãsurare a performanþelorde portofoliu:

Rata Sharpe7 de evaluare a perfor-manþelor de portofoliu are în vederefaptul cã rentabilitatea unui portofoliueste mãsuratã prin diferenþa pozitivã

dintre rata rentabilitãþii portofoliului ºirata rentabilitãþii fãrã risc, aceastãdiferenþã definind prima de risc caformã de recompensare a investi-torului. Deci, performanþa unui porto-foliu (ISp) este datã de remunerareape unitate de risc a ratei excesului derentabilitate faþã de rentabilitatea fãrãrisc:

unde:

ISp – rata Sharpe de mãsurare a per-formanþelor de portofoliu;

Rp – rata de rentabilitate a portofoliu-lui;

Rf – rata de rentabilitate a activuluifãrã risc;

σp - variabilitatea (ecartul tip) exce-sului ratei de rentabilitate faþã derata fãrã risc sau abaterea mediepãtraticã a excesului de rentabili-tate în raport cu rata rentabilitãþiifãrã risc

Rata Treynor8 (ITp) constituie o ratãde rentabilitate-volatilitate ºi este ex-primatã în raport de excesul de ren-tabilitate a portofoliului faþã de ratafãrã risc a portofoliului, dupã relaþia:

unde:

ITp – rata Treynor de mãsurare aperformanþelor de portofoliu;

Rport – rata de rentabilitate a porto-foliului;


βp – coeficientul de volatilitate a por-tofoliului.

7 Todea, A., Managementul investiþiilor pe piaþa de capital, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2003, p.250. 8 Todea, A., Managementul investiþiilor pe piaþa de capital, Ed. Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2003, p.250.

28


Rata Treynor se utilizeazã cu precã-dere pentru examinarea performan-þelor unor clase de active financiaredin întreg portofoliul. Cu cât valoarearaportului este mai ridicatã, cu atâteste mai mare performanþa portofo-liului.

Rata Jensen9 mãsoarã excesul derentabilitate a portofoliului în raportcu rata de rentabilitate a activului fãrãrisc ºi excesul de rentabilitate ajustatcu coeficientul de volatilitate al porto-foliului, dupã urmãtoarea relaþie decalcul:

IJp = (Rp – Rf ) – βp (RM - Rf)

unde:

IJp – rata Jensen de mãsurare a per-formanþelor de portofoliu;

Rp – rata de rentabilitate a portofo-liului;


βp – coeficientul de volatilitate alportofoliului;

RM – rata de rentabilitate a pieþei.

Valorile pozitive ale indicatorului co-respund portofoliilor cu performanþesuperioare portofoliului de piaþã,dupã cum valorile negative relevãperformanþele modeste sau chiarmediocre.


Ratele de piaþã pot fi utilizate caproceduri analitice pentru cuantifi-carea performanþele de portofoliu încondiþiile asumãrii unor riscuri, prinraportare la o ratã de randamentspecificã activelor fãrã risc. Valorilese încadreazã într-o plajã de varia-þie extinsã atât pentru fiecare soci-etate de investiþii financiare în parte,cât ºi într-o abordare comparativã,în principal ca urmare a structurii

portofoliilor de active financiarecare determinã rentabilitatea, risculºi volatilitatea acestora.


Rata profit net - activ net de piaþã ca-racterizeazã eficienþa activitãþii deadministrare a plasamentelor de ca-pital ºi oferã posibilitatea cuantificãriigradului de remunerare a capitaluluiavansat de acþionari, prin raportare lavaloarea activelor nete determinatãpotrivit reglementãrilor aplicabile.Relaþia de calcul pentru acest indica-tor este urmãtoarea:

unde:

Rpa – rata profit net- activ net depiaþã;

Pn – profitul net raportat de cãtresocietãþile de investiþii financiare;

ANP – activul net de piaþã raportat decãtre societãþile de investiþii finan-ciare.

În cazul instituþiilor financiare cotatepe o piaþã reglementatã de capital,implicit societãþile de investiþii finan-ciare, ale cãror principale grupe deactive sunt instrumentele financiare,activul net de piaþã are o semnificaþiesporitã pentru investitori, în corelaþiedirectã cu posibilitatea de transfor-mare rapidã în lichiditãþi.


Apelarea la aceastã procedurã ana-liticã permite desprinderea unorconcluzii generale despre eficienþaoperaþiunilor de realizare a inves-tiþiilor financiare prin raportare lastructura portofoliilor de active fi-nanciare. Indicatorul înregistreazãvalori într-un interval de variaþie re-

lativ extins, respectiv între un minimde 3,39% (SIF Transilvania) ºi9,83% (SIF Moldova). Indicatoruleste direct influenþat de evoluþiacotaþiilor bursiere pentru societãþiledin portofoliu care sunt listate.


Rata de randament a dividendelorexprimã raportul dintre volumul divi-dendelor încasate ºi valoarea mediea activului de piaþã, oferind o imagineasupra gradului de remunerare aportofoliului. Adaptat la specificuloperaþiunilor realizate de societãþilede investiþii financiare, indicatorul sepoate determina dupã urmãtoarearelaþie de calcul:

unde:

Rrd – rata de randament a dividen-delor;

Dî – valoarea dividendelor încasatede societãþile de investiþii financia-re într-o perioadã de raportare,aferent portofoliilor administrate;

ANM – valoarea medie a activelornete administrate de societãþilede investiþii financiare în perioadaanalizatã.


Aplicarea acestor comparaþii relie-feazã mãsura în care au fost distri-buite dividende cãtre acþionari,putându-se aprecia dacã ratele derandament au fost sensibil apropi-ate sub aspectul valorilor înregis-trate. Indicatorul nu este puterniccorelat cu evoluþia activelor netesau cu politica investiþionalã adop-tatã de conducere.

9 Dragotã, V. º.a, Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Ed. Economicã, Bucureºti, 2003, p. 285.

293/2010



Rata de creºtere a activului net. Va-loarea de piaþã a acþiunilor din porto-foliile administrate de societãþile deinvestiþii financiare determinã într-omãsurã semnificativã valoarea acti-vului net unitar.

Creºterea activelor nete raportate desocietãþile de investiþii financiaresemnificã o activitate pozitivã, cre-atoare de valoare pentru acþionari. Înmãsura în care aceastã creºtere sedatoreazã ºi înglobãrii unei cote deprofit net, se contureazã orientareaobiectivelor de dezvoltare prininvestiþii în active financiare perfor-mante.

În mãsura în care acest indicatoreste utilizat ca procedurã analiticã,utilitatea sa diferã în funcþie de porto-foliul de participaþii pentru care estedeterminat, gradul de relevanþã infor-maþionalã înregistrând variaþii înraport cu particularitãþile pieþei decapital din România ºi reglementãrilespecifice aplicabile.

Având în vedere cã portofoliile dedeþineri majoritare ale societãþilor deinvestiþii financiare se compun înprincipal din societãþi închise sausocietãþi tranzacþionate sporadic,variaþia valorii activului net este influ-enþatã în principal de investiþiile efec-tuate ºi de vânzarea participaþiilor.Relaþia de calcul a indicatorului poatefi exprimatã astfel:

unde:

RAN – rata de creºtere a activuluinet;

ANM – valoarea medie a activelornete administrate de societãþilede investiþii financiare într-o anu-mitã perioadã de raportare;

ANP0 – valoarea activului net depiaþã raportat de cãtre societãþilede investiþii financiare la începutulperioadei.


Tendinþele pe care le evidenþiazãaplicarea acestei proceduri analiticedepind de fluctuaþiile înregistrate deprincipalii indici bursieri, ca urmarea ponderii semnificative pe caresocietãþile cotate le deþin în struc-tura portofoliilor. Valorile diferã pen-tru cele cinci societãþi de investiþiifinanciare în raport cu strategiile ºiobiectivele investiþionale, respectivîn tipul activelor financiare deþinuteîn portofoliu.

În circumstanþe date, pentru o anu-mitã entitate, determinarea acestuiindicator ºi utilizarea sa ca proce-durã analiticã se bazeazã pe infor-maþii comparative pentru perioadeleprecedente, pe rezultatele antici-pate de conducere, pe informaþii dindomenii de activitate similare saupe relaþiile dintre elementele dininformaþiile financiare care se aº-teaptã sã se conformeze unui mo-del previzibil, bazat pe experienþaentitãþii.

ConcluziiÎn activitatea practicã, gestionarii deportofolii se raporteazã deseori larata dobânzii de referinþã pe care sefundamenteazã rata de remunerarea activelor financiare cu risc mediu-scãzut (titluri de stat, certificate dedepozit, obligaþiuni guvernamentaleetc.).

Un alt reper în evaluarea perfor-manþelor de portofoliu îl constituie unindice general sau sectorial al pieþei.Dacã evoluþia rentabilitãþii portofoliu-lui este inferioarã indicelui bursier,activitatea de administrare a porto-

foliului este caracterizatã printr-o efi-cienþã redusã, strategia pasivã fiind oalternativã de administrare mai avan-tajoasã. În esenþã, fiecare gestionarde portofolii urmãreºte randamentesuperioare pieþei.

Selectarea unui criteriu general dereferinþã pentru aprecierea perfor-manþelor de administrare a portofoli-ilor de cãtre societãþile de investiþiifinanciare constituie o condiþieesenþialã pentru ajustarea obiec-tivelor viitoare de performanþã.

Scopul construcþiei ºi determinãriiunui set de indicatori de portofoliuspecifici domeniului de activitate alsocietãþilor de investiþii financiarederivã din obiectivele investiþionaleasumate de conducere ºi apare ca onecesitate în fundamentarea proce-sului decizional, în urmãrirea gradu-lui de realizare a acestor obiective ºiîn stabilirea factorilor de influenþãasupra rezultatelor.

Monitorizarea sistemului de indicatoriutilizaþi în gestiunea portofoliilor departicipaþii deþinute de societãþile deinvestiþii financiare sprijinã condu-cerea acestor entitãþi în planificareafinanciarã, în configurarea strategieiºi a obiectivelor investiþionale pe ter-men mediu ºi lung, în evaluarea cali-tãþii activitãþilor de gestiune a porto-foliilor (asset management) ºi în sta-bilirea ajustãrilor care se impun înstructura portofoliilor, pentru a îmbu-nãtãþi performanþele financiare ºi amaximiza averea acþionarilor.

Mai mult decât atât, un grad extinsde utilitate poate fi asociat conceperiiºi aplicãrii acestor proceduri analiticesub forma procedurilor de fond, cuscopul de a emite judecãþi de valoareasupra calitãþii activitãþilor specificede administrare a portofoliilor, res-pectiv de a formula concluzii gene-rale cu privire la mãsura în care situ-

30


aþiile financiare sunt consecvente cuînþelegerea entitãþii de cãtre auditor.

Rezultatele cercetãrii ºi rolul în activi-tatea de auditare a performanþelor deportofoliu la societãþile de investiþii fi-nanciare au fost redate pentru fieca-re tip de procedurã analiticã propusãa fi utilizatã în activitatea de audit.

Acesta întrucât activele financiaredeþin ponderi majoritare în valoareatotalã a activelor deþinute de socie-tãþile de investiþii financiare, pro-iectarea ºi derularea unor procedurianalitice adecvate ºi eficiente pentruevaluarea performanþelor de porto-foliu permite auditorului desprindereaunor concluzii referitoare la politicilecontabile adoptate de conducere înmaterie de recunoaºtere, evaluare ºiprezentare a instrumentelor financia-re, constituind o condiþie esenþialãpentru finalizarea cu succes a misiu-nilor de audit financiar.

Dãnescu, T., Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucureºti,2007;

Dragotã, V. º.a, Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, EdituraEconomicã, Bucureºti, 2003;

Todea, A., Managementul investiþiilor pe piaþa de capital, Editura Casa Cãrþiide ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2003;

Federaþia Internaþionalã a Contabililor ºi Camera Auditorilor Financiari dinRomânia – Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control deCalitate. Audit financiar 2009, Editura Irecson, Bucureºti, 2009;

Societatea de Investiþii Financiare Banat-Criºana ºi Universitatea de Vest dinTimiºoara, Studii ºi cercetãri comunicate la cea de-a III-a Sesiune ªtiinþi-ficã „Piaþa de Capital”, Editura Universitãþii de Vest, Arad, 2005;

Societatea de Investiþii Financiare Banat-Criºana ºi Universitatea de Vest dinTimiºoara, Pieþe de Capital. Lucrãri ºtiinþifice comunicate la sesiunea jubi-liarã „10 ani de existenþã a Societãþii de Investiþii Financiare Banat-Criºana”, Editura Mirton, Timiºoara, 2002;

Regulamentul CNVM nr. 15/2004 privind autorizarea ºi funcþionarea soci-etãþilor de administrare a investiþiilor, a organismelor de plasament colectivºi a depozitarilor;

www.banat-crisana.com, www.sifm.ro, www.transif.ro, www.sifmuntenia.ro,www.sifolt.ro, www.aaf.ro, www.bvb.ro, www.bnro.ro.

Bibliografie

Trei noi standarde cu privire la instrumentele financiareLa 19 ianuarie 2010, Consiliul pentru Stabilirea Stan-dardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public(IPSASB) a publicat trei noi standarde pentru a acoperitoate aspectele ce privesc contabilizarea ºi prezentareade informaþii cu privire la instrumentele financiare: Stan-dardul Internaþional pentru Contabilitatea SectoruluiPublic (IPSAS) 28, Instrumente Financiare: Prezentare;IPSAS 29, Instrumente Financiare: Recunoaºtere ºi mã-surare ºi IPSAS 30, Instrumente Financiare: Prezenta-rea informaþiilor. La 1 ianuarie 2010, Andreas Bergmanna fost numit preºedinte al Consiliului pentru StabilireaStandardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public.Odatã cu emiterea acestor standarde Andreas Berg-mann a afirmat cã „ele furnizeazã un set de cerinþe coe-rente, care mãresc încrederea în instrumentele financia-re pentru sectorul public; necesitatea acestor standardea fost impusã de noua crizã economicã globalã, precumºi de magnitudinea ºi gama variatã a metodelor de inter-venþie a diferitelor guverne”.

Cele trei noi IPSAS îºi gãsesc fundamentul în standar-dele emise de Comitetul pentru Stabilirea StandardelorInternaþionale de Contabilitate, dar abordeazã o serie deaspecte care þin strict de aria sectorului public, printrecare menþionãm:

IPSAS 28, Instrumente Financiare: Prezentare – acãrui origine se regãseºte în IAS 32 – statueazã prin-cipiile pentru prezentarea instrumentelor financiareca datorii.IPSAS 29, Instrumente Financiare: Recunoaºtere ºiMãsurare, stabileºte principiile pentru recunoaºtereaºi cuantificarea activelor financiare, a datoriilor finan-ciare ºi a anumitor contracte de achiziþie sau vânzarea unor active non-financiare.IPSAS 30, Instrumente Financiare: Prezentareainformaþiilor, specificã necesitatea prezentãrii infor-maþiilor pentru toate tipurile de împrumuturi descriseîn IPSAS 29.

Referitor la noile standarde, preºedintele IPSASB a men-þionat cã acest comitet în fruntea cãruia se aflã recu-noaºte necesitatea de a supraveghea evoluþiile globalecare au loc în ce priveºte instrumentele financiare ºi con-tabile, precum ºi necesitatea de a evalua prompt acestemodificãri, în contextul actual al sectorului public. Celetrei noi standarde pot fi descãrcate gratuit de pe paginade internet web.ifac.org//publications. IPSASB încura-jeazã organismele membre IFAC, membrii asociaþi ºi or-ganismele regionale de contabilitate ºi audit sã utilizezeºi sã promoveze aceste standarde în rândul membrilor,angajaþilor ºi altor pãrþi interesate. [Alexandra Jora]

313/2010

Camelia Iuliana LUNGU*, Chiraþa CARAIANI**, Cornelia DASCÃLU*** & Gina Raluca GUªE****

Politici ºi tehnici contabileprivind prezentarea

riscurilor ºi incertitudinilor în rapoartele anuale

Accounting Policies and Techniques Regarding Risks and Uncertainties' Disclosure in Annual Reports

Changing economic and regulatory environments, more complex business structures and risk management, increasing reliance onfinancial instruments and international transactions, and prominent corporate crises gave rise to risk reporting in non-financial sec-tors.

This paper is meant to develop an analysis of specific requirements regarding risks and uncertainties reported into the financial state-ments according to different standards (US-GAAP, IFRS, European directives). This kind of analysis will offer the opportunities ofdeeply research the concepts, the policies and the social and environmental indicators, as risks and uncertainties generating factors.The study reveals the recent policies and techniques developments in the disclosure of risk-related information in order to establishthe current state of corporate risk disclosure. The incorporation of information on company risks within the present financial state-ments model will provide users with more realistic information, and will facilitate their decisions on which investments to make.

The present requirements for non-financial risks and uncertainties disclosure included in reporting standards were determined byentities' activity. This may explain the lack of a theoretical framework to design the main concepts and policies for approaching anddisclosing non/financial risks and uncertainties. Therefore, it is necessary a repositioning of standards settlers in order to establishrisk measurement techniques related to environmental and social effects of entities' activity.

It is the stand-point in developing corporate reporting requirements, based on current reporting standards.

Key words: perceptions, risks and uncertainties, corporate risk disclosure, financial statements, non-financial risks

Abstract

Cuvinte cheie:riscuri ºi incertitudini, prezentarea riscurilor corporative, situaþii financiare,

riscuri non-financiare

* Conf. univ. dr., Catedra Contabilitate, Audit ºi Control de Gestiune, ASE, Bucureºti, e-mail: [email protected]** Prof. univ. dr., Catedra Contabilitate, Audit ºi Control de Gestiune, ASE, Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Prof. univ. dr., Catedra Contabilitate, Audit ºi Control de Gestiune, ASE, Bucureºti, e-mail: [email protected]**** Lect. univ. dr., Catedra Contabilitate, Audit ºi Control de Gestiune, ASE, Bucureºti, e-mail: [email protected]

32


Introducere. Metodologia cercetãrii

Lipsa informaþiilor referitoare la riscurile cu care se con-fruntã entitãþile este una dintre principalele slãbiciuni aleraportãrii financiar-contabile. În termeni generali, rapor-tãrile privind riscul vor permite utilizatorilor externi sãevalueze riscurile care afecteazã performanþa viitoare aunei entitãþi1.

Literatura actualã presupune cã raportarea riscului cor-poraþiilor este informativã pentru utilizatorii acesteia. Înzilele noastre, obligaþia entitãþilor de a raporta astfel deriscuri este minimã. Linsley ºi Shrives (2006) susþin cã„analizele actuale ale riscului sunt dominate de noþiunealui Beck prin care entitãþile sunt din ce în ce mai mult su-puse riscului din cauza faptului cã au devenit mai îngri-jorate în legãturã cu impactul activitãþii lor asupra naturiidecât cu impactul naturii asupra activitãþii lor. Beck sereferã la aceste riscuri ca la incertitudini fabricate ºiobservã cã se pot naºte din dorinþa de a reduce riscul”2.

Ca metodologie de cercetare, studiul se focalizeazã pecercetarea fundamentalã prin revizuirea literaturii, carestabileºte legãturi cu teoria contabilã inductivã ºi utili-zeazã metode ºtiinþifice pentru identificarea dificultãþilorteoretice ºi practice ale raportãrii riscurilor ºi incertitudi-nilor în situaþiile financiare ale entitãþilor europene ºiinternaþionale. În acest context, ca metodã de cercetareeste utilizatã analiza conþinutului standardelor contabilecu scopul stabilirii stadiului dezvoltãrii cerinþelor de ra-portare a riscurilor ºi incertitudinilor ºi implicaþiile acesto-ra asupra utilizatorilor. De asemenea, studiul deschideoportunitãþi pentru noi abordãri referitoare la calitateainformaþiilor prezentate, la riscurile raportãrii ºi include-rea acestora în situaþiile financiare, asigurând premisepentru viitoare cercetãri. Prin analiza unui numãr semni-ficativ de teorii care explicã omisiunea anumitor infor-maþii în raportãrile fãcute de managementul entitãþilor,

cercetarea aduce în discuþie incertitudinile experimen-tate de investitori ºi studiazã modul în care incertitudineaobiectivelor de raportare a managerilor interacþioneazãcu diverºi factori contingenþi non-financiari.

Cercetarea propune participarea la construcþia ºi mode-larea raþionamentului profesional, în concordanþã cu li-bera manifestare a politicilor contabile ºi de raportare aleentitãþii.

Aceastã lucrare reprezintã o parte a proiectului de cer-cetare cu tema Cercetãri privind repoziþionarea raportãriifinanciare prin prisma riscurilor ºi incertitudinilor gene-rate de factorii contingenþi sociali ºi de mediu, finanþat deCNCSIS, prin Planul Naþional de Cercetare, Dezvoltareºi Inovare - PN II, Program Idei, domeniul ªtiinþe eco-nomice, cod ID_1819.

Revizuirea literaturiiÎn ultimii ani, raportãrile legate de risc au atras interesulpracticilor de raportare financiarã, al organismelor dereglementare ºi al cercetãrilor internaþionale. Riscul numai este o caracteristicã a sectoarelor bancare ºi deasigurãri care reevalueazã în prezent rolul raportãriiriscului de piaþã, dupã cum reiese din numeroase studiirealizate de Asociaþia Internaþionalã a Auditului înAsigurãri3 (International Association of Insurance Super-visors) sau de cercetãtori, precum Helbok ºi Wagner4

sau Crumpton, Linsley ºi Shrives5. Cu excepþia sec-toarelor financiare, cercetãrile publicate privindraportarea riscului au fost pânã acum mai degrabã limi-tate. Cele mai multe studii sunt empirice, iar concluziilelor sunt foarte diferite. Anumiþi cercetãtori considerãraportãrile privind riscul ca fiind benefice în mare mãsurãpentru entitãþile care prezintã informaþii pentru utilizatoriiexterni, determinând atât o scãdere a costului capitalu-lui6, cât ºi a efectelor negative ale implementãrii mana-gementului riscului ºi guvernanþei7. În timp ce acest lucru

1 Linsley, P. M. & Shrives, P. J. (2006), Risk reporting: A study of risk disclosures in the annual reports of UK companies, TheBritish Accounting Review, Vol. 38, No. 4, pp. 387-404.

2 Linsley, P. M. & Shrives, P. J. (2006), Risk reporting: A study of risk disclosures in the annual reports of UK companies, TheBritish Accounting Review, Vol. 38, No. 4, pp. 387-404.

3 IAIS (International Association of Insurance Supervisors) (2002) Guidance paper on public disclosure by insurers, Guidancepaper no. 4.

4 Helbok, G.& Wagner, C. (2006), Determinants of operational risk reporting in the banking industry, The Journal of Risk, Vol.9, No. 1, pp. 49-74.

5 Crumpton, M., Linsley, P. M. & Shrives, P. J. (2006), Risk disclosure: An exploratory study of UK and Canadian banks,Journal of Banking Regulation, Vol.3, No. 3–4, pp.268-282.

6 ICAEW (Institute of Chartered Accountants in England and Wales) (1999) No surprises: The case for better risk reporting.London ºi Solomon, J. F., Solomon, A., Norton, S. D. & Joseph, N. L. (2000), A conceptual framework for corporate risk disclo-sure emerging from the agenda for corporate governance reform, The British Accounting Review, Vol.32, No. 4, pp. 447-478.

7 Linsley, P. M. & Shrives, P. J. (2000), Risk management and reporting risk in the UK, The Journal of Risk, Vol. 3, No. 1, pp. 115-129 ºi Jorion, P. (2002), How informative are value-at-risk disclosures?, The Accounting Review, Vol. 77, No. 4, pp. 911-931.

333/2010

Prezentarea riscurilor ºi incertitudinilor în rapoartele anuale

implicã iniþiative pentru raportarea voluntarã asuprariscurilor, cercetarea empiricã aratã o slabã dezvoltare aunor astfel de practici8. Astfel, o parte a cercetãrilor con-cluzioneazã cã anumiþi manageri au motivaþii limitatepentru a prezenta informaþiile interne legate de riscuri ºirecomandã dezvoltarea cerinþelor reglementate referi-toare la raportarea riscurilor. Studiile empirice ilustreazãvariaþii majore ºi deficienþe în raportãrile legate de risc,chiar ºi în prezenþa reglementãrilor.

În concordanþã cu descoperirile cercetãrilor contabilereies urmãtoarele: motivarea entitãþilor pentru a prezen-ta riscurile ºi factorii lor determinanþi este importantãchiar ºi în prezenþa legislaþiei9. Necesitatea unei astfelde motivãri este justificatã prin subiectivismul care ca-racterizeazã prezentarea unor informaþii descriptivereferitoare la riscuri, în parte greu de demonstrat ºi careasigurã premise pentru omisiuni. Totuºi, existã foartepuþine lucrãri despre iniþiativele de raportare a riscurilorºi relaþiile acestora cu legislaþia, în general, ºi chiar maipuþine lucrãri care sã punã problema impunerii sau nu aprezentãrii unor informaþii obligatorii în acest sens.

O parte semnificativã a cercetãrilor din Marea Britanie aexplorat prezentãrile corporatiste ale informaþiilor încãde la începutul anilor ‘9010. Beattie (2005) a studiatcercetãrile financiar-contabile britanice pe o perioadã de10 ani ºi a descoperit cã 23% din acestea cuprind studiidespre raportãrile corporaþiilor11. O laturã a literaturii pri-vind prezentarea informaþilor corporatiste se referã lainformaþii asupra riscului. Cercetãrile au avut tendinþa sãse concentreze asupra anumitor aspecte ale informaþi-ilor legate de risc ºi, în special, asupra riscului de piaþãîn raport cu instrumentele financiare. O altã preocupareeste aceea cã entitãþile nu oferã informaþii suficientedespre risc ºi despre managementul riscului12. Infor-maþiile, aºa cum se prezintã acum, sunt prea puþine, nusunt suficiente pentru a avea o perspectivã ºi nu sunt pe

deplin adecvate scopurilor legate de luarea deciziilor13.În consecinþã, organismele de reglementare contabilãau fost motivate sã dezvolte un interes mai mare în astabili riscurile care sã fie raportate ºi sã cearã entitãþilorsã identifice ºi sã prezinte un volum mai mare de infor-maþii referitoare la risc.

Conform lui Cabedo ºi Tirado (2004), entitãþile suntexpuse în principal la douã tipuri de riscuri: riscuri non-financiare, care nu sunt legate direct de active ºi datoriimonetare, deºi vor avea un efect asupra viitoarelorpierderi ale fluxurilor de numerar (riscul afacerii ºi risculstrategic) ºi riscurile financiare, care au un efect directasupra pierderii valorii activelor ºi datoriilor monetare(riscul de piaþã, riscul de credit, riscul lichiditãþii ºi risculoperaþional ºi legal)14. Fiecare dintre aceste riscuri tre-buie cuantificate astfel încât situaþiile financiare sã poatãprezenta informaþii despre capitalurile proprii, despreindicatorii financiari ºi economici, împreunã cu risculafacerii la care sunt expuse entitãþile, asigurând astfelutilizatorilor potenþiali informaþiile cele mai potrivite,necesare pentru procesul decizional.

Incertitudinea care caracterizeazã informaþiile ºi cerin-þele de credibilitate a acestora pot explica raportarearestrictivã a riscurilor, observatã în studiile empirice. Co-nexiunea între încercãrile de reglementare ºi acesterestricþii duce la concluzia cã reglementãrile ar puteaatenua, într-o anumitã mãsurã, restricþiile motivaþionale,dar poate avea efecte adverse asupra raportãriiriscurilor15.

Literatura contabilã aratã un interes major în introdu-cerea informaþiilor privind riscurile în situaþiile finan-ciare. Încorporarea lor în actualul model de raportare va furniza utilizatorilor informaþii mai realiste ºi va fa-cilita decizia lor asupra tipului de investiþii pe care sã îlfacã.

8 Mohobbot, A.M. (2005), Corporate risk reporting practices in annual reports of Japanese Companies, Japanese Journal ofAccounting, Vol. 16, No. 1, pp. 113-133.

9 Ewert, R. & Wagenhofer, A. (2005), Economic effects of tightening accounting standards to restrict earnings management,The Accounting Review, Vol. 80, No. 4, pp. 1101-1124.

10 Cooke, T.E. & Wallace, R.S.O. (1990), Financial disclosure regulation and its environment: a review and further analysis,Journal of Accounting and Public Policy, Vol. 9, No.1, pp.79–110.

11 Beattie, B. (2005), Moving the financial accounting research front forward: the UK contribution, The British AccountingReview Vol. 37, No. 1, pp. 85 - 114.

12 ICAEW (Institute of Chartered Accountants in England and Wales) (2002), No surprises: Working for better risk reporting,London

13 Beretta, S. & Bozzolan, S. (2004), A framework for the analysis of firm risk communication, The International Journal ofAccounting, Vol. 39, No. 3, pp. 289-295.

14 Cabedo J.D. & Tirado J.M. (2004), The disclosure of risk in financial statements, Accounting Forum Vol. 28, pp. 181–200.15 Dobler, M. (2008), Incentives for risk reporting — A discretionary disclosure and cheap talk approach, The International

Journal of Accounting Vol. 43, No. 2, pp. 184–206.

34


De la necesitatea unor informaþii privind riscurile

ºi incertitudinile...Entitãþile trebuie sã evalueze foarte atent care sunt prin-cipalele lor riscuri ºi incertitudini ºi sã le raporteze îm-preunã cu informaþii privind abordarea managementuluiºi nu doar sã alcãtuiascã pur ºi simplu o listã cu toateriscurile ºi incertitudinile cu care se confruntã. Existãpremise pentru creºterea importanþei viitoare acordateprezentãrii principalelor riscuri ºi incertitudini în situaþiilefinanciare. Magnitudinea ºi viteza schimbãrilor în condiþi-ile de piaþã ca rezultat al crizei financiare care afecteazãbãncile ºi, de curând, alte sectoare ale economiei, alã-turi de creºteri fãrã precedent ale preþurilor anumitor pro-duse de larg consum se traduc prin faptul cã, în com-paraþie cu anii precedenþi, toate entitãþile se confruntã curiscuri mai mari ºi posibil diferite. Experienþa a arãtat cãriscurile la care este supusã activitatea unei entitãþi nutrebuie ignorate din simplul motiv cã acele riscuri se vormaterializa doar dacã intervine o schimbare radicalã ºifoarte puþin probabilã a mediului de afaceri16.

Aºa cum am arãtat, literatura contabilã a subliniat nece-sitatea raportãrii riscurilor. Cele mai multe studii abor-deazã riscurile din punct de vedere managerial ºi strate-gic ºi mai puþin din perspectiva conþinutului informaþio-nal, a gradului de detaliere ºi a raportãrii lor la efecteleasupra poziþiei financiare ºi performanþei entitãþii. Unnumãr redus de studii trateazã aspecte legate de modulîn care entitãþile trebuie sã încorporeze informaþii referi-toare la riscuri ºi incertitudini non-financiare în situaþiilefinanciare, actualul model de prezentare a informaþiilor.

Acum douãzeci de ani, modelele de raportare nu fur-nizau utilizatorilor informaþii despre riscurile la careentitãþile se expun ºi care ar putea afecta viitoarele profi-turi. Aceastã lipsã de informaþii a fost subliniatã de maimulte organisme contabile. Institutul American al Con-tabililor Publici Certificaþi (AICPA), prin RaportulComitetului de reglementare asupra riscului ºi incertitu-dinilor, publicat în anul 1987, a recunoscut cã utilizatorii,puºi faþã în faþã cu un mediu nesigur în care opereazãentitãþile, cer informaþii care sã îi ajute sã evaluezeriscurile legate de viitoarele fluxuri de numerar ºi rezul-tate ºi care sã le îmbunãtãþeascã, în consecinþã, proce-

sul decizional. Ulterior, Comitetul Executiv al Standar-delor Contabile (AcSEC) al AICPA (1994) a pregãtit unraport asupra prezentãrii informaþiilor despre riscurile ºiincertitudinile din situaþiile financiare. Declaraþia (SOP)94-6 a concluzionat cã entitãþile ar trebui sã prezinte însituaþiile lor financiare informaþii despre riscurile ºi incer-titudinile generate de activitate17. SOP 94-6 cere maimulte prezentãri privind natura activitãþii, concentrându-se asupra principalelor pieþe ale unei companii, inclusivlocaþiile acestora, spre deosebire de cerinþele de infor-mare pe segmente care se concentreazã asupra naturiioperaþiilor din fiecare segment ºi activele lor identifica-bile ºi pe localizarea geograficã a activelor externe.Prezentãrile vizând localizarea principalelor pieþe aleunei entitãþi furnizeazã informaþii utile pentru evaluareariscurilor ºi incertitudinilor legate de mediul în careaceasta opereazã. Riscurile ºi incertitudinile asociate cuvânzarea produselor ºi seviciilor în diferite regiunigeografice pot diferi în mod semnificativ. ªtiind mediul încare o entitate îºi vinde produsele sau furnizeazã ser-viciile îi ajutã pe utilizatorii informaþiilor din situaþiilefinanciare sã evalueze anumite riscuri bazate pe eveni-mentele zilnice naþionale sau internaþionale.

Astfel, normalizatorii americani aduc în discuþie tot maimult riscurile generate de aspecte ale activitãþii care nuþin doar de instrumentele financiare, riscul de schimbvalutar sau de îndatorare. Sunt depãºite limitele finan-ciare ale prezentãrii informaþiilor, prin completare curiscuri generate de localizarea pieþelor, de impactul asu-pra societãþii sau asupra mediului, de influenþele asupraclienþilor ºi/sau furnizorilor etc.

Nevoia de informare privind riscurile a fost exprimatã deo manierã consecventã ºi în Europa. Activitatea organis-melor de normalizare, dar ºi cercetãrile desfãºurate nesusþin teoria conform cãreia Marea Britanie poate fi con-sideratã promotorul ºi þara de referinþã pentru includereaprezentãrii riscurilor ºi incertitudinilor în diferitele rapoar-te publicate de companii. Primele referinþe apar în anul1992, în raportul Cadbury18 care a recomandat ca princi-palele riscuri cu care se confruntã o entitate sã fie iden-tificate, evaluate ºi gestionate ºi sã fie fãcute publice,reprezentând unul dintre elementele programului de re-formare a supervizãrii operaþionale ºi procesului de con-trol în entitãþile din Regatul Unit. Mai târziu, în anul 1998ºi, mai recent, în 2006, The Combined Code19 a modifi-

16 FRC (Financial Reporting Council) (2008), Financial reporting review panel, review findings and recommendations – 2008,http://www.frc.org.uk

17 American Institute of Certified Public Accountants (AICPA) / Accounting Standards Executive Committee (1994), Statementof Principle SOP 94-6, Disclosure of Risks and Uncertainties and Financial Flexibility, New York.

18 Cadbury Report (1992), Report of the committee on the financial aspects of corporate governance, London, UK.19 FRC (Financial Reporting Council) (2006), The Combined Code On Corporate Governance, www.frc.org.uk

353/2010


cat cerinþele iniþiale stabilite de rapoartele Cadbury ºiGreenbury referitoare la guvernanþa corporaþiilor ºi aarãtat nevoia unei evaluãri a sistemelor de control internºi a unei prezentãri a riscurilor entitãþii. Ca rãspuns laaceastã cerinþã, Institutul Experþilor Contabili din Angliaºi Þara Galilor (ICAEW) a publicat în anul 1999 RaportulTurbull20, care sprijinã entitãþile sã aplice principiileCodului. Acest raport subliniazã nevoia de a prezentariscurile cu care se confruntã entitatea (care sunt o partedin sistemul de control intern al acesteia) pentru aîmbunãtãþi managementul.

În 1997, ICAEW a publicat lucrarea Raportarea financia-rã a riscurilor: Propuneri pentru o Declaraþie a RisculuiAfacerii, în care nu aratã numai lipsa informaþiilor asuprariscului din situaþiile financiare, ci face ºi o propunereresponsabilã de raportare a riscurilor21. ICAEW propuneatât setul de riscuri care ar trebui raportate, cât ºi un setde tehnici care pot fi folosite pentru evaluarea riscurilor.Interesul manifestat pentru raportarea riscului a dus, înanul 1999, la realizarea unui studiu privind stadiulraportãrii riscurilor în entitãþile din Regatul Unit. RaportulNo Surprise: the Case for Better Risk Reporting aratã cãentitãþile prezintã mai multe informaþii despre riscurile lorîn materialele promoþionale, în timp ce aspectele refe-rioare la riscuri incluse în situaþiile financiare sunt multmai puþin detaliate22.

ICAEW clasificã riscurile dupã factorii care le genereazã,fie interni, fie externi. Institutul propune o serie de tehnicicare pot fi folosite în cuantificarea riscurilor: analizaratelor, indicatorii relativi, analiza tendinþelor, analizacomparativã, analiza senzitivitãþii ºi valoarea de risc.Totuºi, ICAEW nu aratã cum ar trebui folosite acestetehnici pentru fiecare dintre riscurile pe care o entitate leare de raportat.

Legea societãþilor comerciale din Marea Britanie (TheCompanies Act) din 1985 cere doar o descriere a princi-palelor riscuri ºi incertitudini cu care se confruntã com-pania. Aceastã cerinþã este inferioarã recomandãrilor deprezentare a informaþiilor incluse în Declaraþia privindraportarea (Reporting Statement), care se referã ºi la oevaluare a modului în care entitãþile raporteazã în pre-

zent riscurile ºi incertitudinile. Legea societãþilor comer-ciale din Regatul Unit (The Companies Act) din 2006 afãcut o serie de schimbãri privind cerinþele raportãriidescriptive23. Tuturor entitãþilor, exceptându-le pe celemici, li se cere deja sã ofere un raport de activitate. Încazul companiilor cotate, directorilor li se va cere – la ni-velul necesar înþelegerii afacerii – sã raporteze aspecteprivind problemele de mediu, angajaþii entitãþii ºi infor-maþii sociale/legate de comunitate.

Consiliul Standardelor Contabile (engl. AccountingStandard Board) a evaluat felul în care entitãþile facraportarea pe cele zece direcþii principale ale celor maibune recomandãri practice incluse în Declaraþia privindprezentarea informaþiilor: Raportul Operaþional ºi Finan-ciar (Reporting Statement: Operating and FinancialReview)24. În varianta publicatã în anul 1993 a acesteideclaraþii, ASB a stabilit un cadru bazat pe o prezentarevoluntarã ºi axat pe principii pentru a ghida raportareariscului de afaceri, incluzând structura capitalului, politi-ca de trezorerie, continuitatea activitãþii ºi valoarea con-tabilã, impozitarea fondurilor provenite din activitãþi ope-raþionale/de exploatare ºi alte surse de lichiditãþi. Dintreacestea, ne-au atras interesul principalele riscuri ºi in-certitudini legate de mediu, salariaþi ºi alte aspectesociale, precum ºi acordurile/relaþiile contractuale. Dinstudiile efectuate, s-a observat cã cea mai mare parte ainformaþiilor legate de riscul de afaceri nu a fost prezen-tatã în raportul anual, unele entitãþi decizând sã nu pu-blice un Raport Operaþional ºi Financiar (OFR), altelepublicând unul, dar cu puþine informaþii, în timp ce alteleau publicat un Raport în care au inclus informaþii deta-liate25. Ca rãspuns, Declaraþia ASB privind OFR a fostrevizuitã în anul 2003 ºi apoi înlocuitã de Standardul deRaportare (RS) 1 “Raportul Operaþional ºi Financiar”,publicat la 10 mai 2005 pentru a se alinia la cerinþelelegale ale raportãrii care impun societãþilor cotate sãpublice un OFR începând cu 1 aprilie 2005. Cea mairecentã revizuire a avut loc în anul 2006.

Standardul de Raportare (RS) 1 (paragraful 52) reco-mandã ca Raportul Operaþional ºi Financiar (OFR) sãincludã o descriere a principalelor riscuri ºi incertitudini

20 Turbull Report (1999), Internal control: Guidance for directors on the combined code, ICAEW, septembrie.21 ICAEW (Institute of Chartered Accountants in England and Wales) (1997), Financial reporting of risk: Proposals for a

statement of business risk, UK.22 ICAEW (Institute of Chartered Accountants in England and Wales) (1999), No surprises: The case for better risk reporting,

Londra.23 The Companies Act, 2006, www.opsi.gov.uk/ACTS/acts2006/pdf/ukpga_20060046_en.pdf24 FRC (Financial Reporting Council) (1993 - 2006), Reporting Statement: Operating and Financial Review, www.frc.org.uk25 DTI (Department for Trade and Industry) (2004), Draft regulations on the operating and financial review and directors’

report: A consultative document, London

36


cu care se confruntã entitatea, împreunã cu un comen-tariu despre modul de abordare al directorilor. Astfel,raportul anual ar trebui sã prezinte riscurile strategice,comerciale, operaþionale ºi financiare atunci când aces-tea ar putea afecta semnificativ strategia ºi valoareaentitãþii. Standardul de Raportare (RS) 1 (paragraful 28)recomandã ca “în mãsura în care este necesar” pentru arãspunde cerinþelor generale ale Raportului Operaþionalºi Financiar, acesta din urmã sã includã informaþiidespre: probleme de mediu (inclusiv impactul activitãþiientitãþii asupra mediului); angajaþii entitãþii; aspectelesociale ºi comunitare ºi persoanele cu care entitatea arelegãturi contractuale sau alte acorduri care sunt esen-þiale pentru afacerile acesteia. Prezentarea informaþiilormenþionate anterior se regãseºte la entitãþile care includîn raportul anual secþiuni privind responsabilitateasocialã. Multe companii fac rapoarte de sine stãtãtoareprivind Responsabilitatea Socialã (CSR) la care se facereferire, apoi, în rezumat, în cadrul rapoartelor anuale.Rapoartele anuale ar trebui sã conþinã politicile entitãþiiîn fiecare dintre domeniile la care am fãcut referire(mediu, problemele angajaþilor societãþii, cele sociale ºide comunitate) ºi mãsura în care aceste politici au fostimplementate cu succes.

... la încercãrile de reglementare araportãrii riscurilor ºi incertitudinilor

în situaþiile financiareO laturã a dezbaterilor privind riscurile se referã la co-municarea informaþiilor de risc fãcutã de companii cãtreacþionari. Schrand ºi Elliot analizeazã dezbaterile con-ferinþei organizate de Consiliul Standardelor Financiar-Contabile (engl. Financial Accounting Standards Board)în anul 1997 ºi concluzioneazã cã entitãþile din StateleUnite nu furnizau suficiente informaþii despre riscuri înrapoartele lor anuale26.

Institutul Experþilor Contabili din Anglia ºi Þara Galilor(ICAEW) a observat, de asemenea, lipsa informaþiilorprivind riscurile ºi a publicat trei documente spre dez-

batere (1998, 1999 ºi 2002), încurajând directorii com-paniilor din Regatul Unit sã raporteze informaþii maidetaliate despre riscuri.

Modelele de raportare analizate de Dobler27 prezintã treiexplicaþii majore pentru raportãrile limitate legate deriscuri, observate empiric:

Un manager ar putea sã nu raporteze pentru cã nuare sau pretinde cã nu are informaþii despre riscuri.Acest lucru se leagã de modelele de incertitudine ainformaþiilor de care dispune managerul;

Un manager ar putea sã nu raporteze informaþiiledisponibile despre riscuri pentru cã nu o poate faceîntr-un mod credibil sau alege sã raporteze greºit,mai ales în legãturã cu previziunile;

Un manager ar putea sã nu raporteze informaþiiledespre riscuri pentru cã se teme sã nu creeze deza-vantaje pentru entitate.

Organismele de reglementare ar putea rãspunde la fie-care dintre aceste nivele de restricþii. Acestea pot ceresisteme adecvate de gestiune a riscului corporaþiei pen-tru a rãspunde nevoilor de informaþii manageriale sau potimpune mecanisme de constrângere care sã asigurecredibilitatea raportãrii riscurilor. În timp ce natura rapor-tãrii riscurilor este caracterizatã de o anumitã prudenþã,reglementãrile ar putea stabili limite prudenþiale ºi înceea ce priveºte tipul ºi formatul. Cele mai multe þãri auadoptat o abordare treptatã. Acestea permit anumite pre-zentãri privind riscurile referitoare la categorii specifice, încontrast cu unele tendinþele de raportare exhaustivã.

La nivelul Uniunii Europene, cerinþele de prezentare ariscurilor ºi incertitudinilor se pliazã pe cerinþele stan-dardelor contabile internaþionale. Deºi cadrul legislativeuropean privind raportarea financiarã nu face referinþãdirect la aspectele non-financiare ale riscurilor ºi incerti-tudinilor, pot fi aplicate cerinþele generale ºi principiile deîntocmire ºi prezentare a situaþiilor financiare incluse înDirectivele contabile, a IV-a (Directiva 78/660/EEC) ºi aVII-a (Directiva 83/349/EEC) ale Uniunii Europene. Di-rectiva 2006/46/CE28, care aduce modificãri primelor

26 Schrand, C.M. & Elliott, J.A. (1998), Risk and financial reporting: A summary of the discussion at the 1997, AccountingHorizons, Vol. 12, No. 3, pp. 271-282

27 Dobler, M. (2008), Incentives for risk reporting — A discretionary disclosure and cheap talk approach, The InternationalJournal of Accounting Vol. 43, No. 2, pp. 184–206.

28 DIRECTIVA 2006/46/CE de modificare a Directivei 78/660/CEE a Consiliului privind situaþiile financiare ale anumitor formede societãþi comerciale, a Directivei 83/349/CEE a Consiliului privind conturile consolidate, a Directivei 86/635/CEE aConsiliului privind conturile anuale ºi conturile consolidate ale bãncilor ºi ale altor instituþii financiare ºi a Directivei91/674/CEE a Consiliului privind situaþiile financiare anuale ºi situaþiile financiare consolidate ale întreprinderilor de asigu-rare, www.eur-lex.europa.eu

373/2010


douã, menþioneazã cã informaþiile privind riscurile ºi be-neficiile semnificative ale operaþiunilor în afara bilanþuluitrebuie furnizate în notele la situaþiile financiare.Modificãrile aduc în prim plan cerinþe detaliate specificeaspectelor non-financiare, sociale ºi de mediu. Astfel, însituaþiile financiare trebuie incluse informaþii privindimpactul riscurilor ºi datoriilor, informaþii legate de mediu,dar ºi de atitudinea entitãþii în raport cu mediul în care îºidesfãºoarã activitatea.

Cerinþele de raportare a riscurilor regãsite în standardeleamericane de contabilitate ºi în cele internaþionale suntcomparabile. Particularitãþile fac referire la prezentareaconcentrãrilor de riscuri generate de clienþii importanþi(SFAS 131 Prezentarea segmentelor unei entitãþi ºi a in-formaþiilor legate), a incertitudinilor continuitãþii activitãþii(IAS 1 Prezentarea situaþiilor financiare), riscurilor asoci-ate cu restructurarea, cum ar fi riscurile legate de bene-ficiile post-angajare (IAS 19 Beneficiile angajaþilor ºi

SFAS 146 Contabilitatea costurilor asociate activitãþilorîntrerupte) ºi clauzele speciale din IAS 37 Provizioane,datorii contingente ºi active contingente, care permitomiterea anumitor prezentãri în cazuri extrem de rare,atunci când s-ar aduce prejudicii semnificative poziþieientitãþii în disputa cu alte pãrþi. Ambele referenþiale con-tabile utilizeazã noþiunea de riscuri, dar nu detaliazãposibilitãþile de previziune a acestora. Prezentarea infor-maþiilor este localizatã în Note ºi se referã la factorii con-tingenþi (SFAS 5 Contabilitatea elementelor contingente,SOP 94-6 Prezentarea riscurilor ºi incertitudinilor semni-ficative, IAS 37 Provizioane, datorii contingente ºi activecontingente), la riscurile financiare ºi de piaþã ºi la man-agementul lor (SFAS 133 Contabilitatea instrumentelorderivate ºi a activitãþilor de acoperire a riscurilor, IFRS 7Instrumente financiare: Prezentare). Ilustrativã în acestsens este prezentarea fãcutã de Dobler, din care am ex-tras informaþiile incluse în tabelul urmãtor.

38


Raportarea riscurilor este o provocare tot mai mare careafecteazã procesul de raportare în Europa ºi în lume.Consiliul Internaþional al Standardelor Contabile (engl.IASB), sub regulile IAS 32 ºi 39, ºi Consiliul Stan-dardelor Financiar Contabile (engl. FASB), sub regulaSFAC 133, stabilesc numai prezentãrile obligatorii aleriscurilor pieþei care provin din utilizarea activelor finan-ciare. De asemenea, SEC (Comisia Valorilor Financiareºi a Schimburilor Valutare) obligã entitãþile cotate labursã sã prezinte riscurile pieþei care provin din modi-ficãri nefavorabile ale dobânzii ºi ratelor de schimb valu-tar ºi în preþul acþiunilor ºi al bunurilor de larg consum.

Totuºi, regulile nu se referã la niciun alt risc ce ar puteaafecta entitãþile, cum ar fi riscurile non-financiare ºi celefinanciare în afarã de riscurile pieþei. Chiar ºi în prezenþareglementãrilor referitoare la aspectele implicite ºi legaleale informãrii privind riscurile, un regim de raportare voluntarã care sã se bazeze numai pe prezentarea in-tenþiilor tinde sã dea naºtere la raportãri limitate aleriscurilor.

Importanþa raportãrilor descriptive care însoþesc situaþi-ile financiare a fost recunoscutã de-a lungul timpului deorganismele de reglementare ºi de legislaþia multorstate, prin rapoarte precum Management Discussionand Analysis (MD&A) din Statele Unite ºi Canada,Management Reporting din Germania ºi Review ofOperations and Financial Condition din Australia. Existã,de asemenea, cerinþe ale Uniunii Europene pentruraportãrile descriptive.

Directiva 2006/46/CE cere ca toate societãþile cotate peo piaþã reglementatã sã aibã obligaþia de a prezenta odeclaraþie anualã privind conducerea entitãþii într-o secþi-une specificã ºi clar identificabilã a raportului anual.Aceastã declaraþie ar trebui sã ofere acþionarilor celpuþin informaþii de bazã, uºor accesibile, cu privire lapracticile de guvernare corporativã aplicate efectiv,inclusiv o descriere a principalelor caracteristici ale sis-temelor de gestionare a riscului ºi de control intern exis-tente în relaþie cu procesul de raportare financiarã.

Organizaþia Internaþionalã a Comisiilor de Active Finan-ciare (engl., The International Organisation of SecuritiesCommissions - IOSCO) a aprobat standardele deprezentare în 1998. U

nul dintre acestea stabileºte cerinþele aplicabile infor-maþiilor descriptive pe care entitãþile din strãinãtate artrebui sã le furnizeze în documentaþia specificã ofertelorºi cotãrilor iniþiale ale acþiunilor pe piaþa financiarã. În2003, IOSCO a publicat Principiile Generale IOSCO

privind MD&A pentru a explica scopul MD&A ºi pentru anota precauþiile generale de care emitenþii de capital tre-buie sã þinã cont atunci când pregãtesc asemeneaprezentãri.

La o întâlnire care a avut loc în octombrie 2002 întreComitetul Internaþional al Standardelor Contabile ºi ceicare stabilesc standardele la nivel naþional, s-a ajuns laconcluzia cã ar trebui sã se înceapã cu un proiect caresã examineze potenþialul pe care IASB îl are sã dezvoltestandarde sau indicaþii pentru Raportul de management(engl. Management Commentary).

Pentru multe entitãþi, Raportul de management este dejaun element important al comunicãrii lor cu pieþele decapital, suplimentând ºi complementând situaþiile finan-ciare. Raportul de management înglobeazã raportãrilecare sunt descrise în multe jurisdicþii, ca ºi discuþii ºianalize de management (MD&A), evaluãri operaþionaleºi financiare sau rapoarte manageriale.

Este un fapt general recunoscut cã era nevoie de îndru-mare pentru acest subiect ºi cã aceia care pregãtescsituaþiile financiare au aºteptat ca atât IASB, cât ºiIOSCO (sau alþii) sã o furnizeze. IASB a cerut ConsiliuluiStandardelor Financiar – Contabile al Institutului Ex-perþilor Contabili din Noua Zeelandã sã furnizeze per-sonal care sã conducã proiectul, alþi membri venind dinstaful ASB, al Institutului Canadian al Experþilor Contabiliºi al Deutsches Rechnungslegungs Standards Com-mittee (DRSC).

Scopurile echipei proiectului în ceea ce ar trebui sãconþinã un standard referitor la Raportul de managementsunt foarte asemãnãtoare cu cele ale Declaraþiei privindRaportarea emisã de ASB.

În iunie 2009 Comitetul Internaþional al StandardelorContabile (IASB) a publicat spre dezbatere publicã uncadru de lucru facultativ care sã ajute entitãþile sãpregãteascã ºi sã prezinte un raport descriptiv, la carese face de multe ori referire sub numele de Raportul demanagement (engl. Management Commentary). Mo-delul expus este deschis spre comentarii pânã la 1 mar-tie 2010. Deliberarea subiectelor propuse de respon-denþi este programatã sã înceapã în mai 2010.

Raportul de management este o oportunitate pentrumanagement sã sublinieze modul în care poziþia finan-ciarã, performanþa ºi fluxul de numerar au legãturã cuobiectivele managementului ºi strategiile acestuia de aatinge acele obiective.

393/2010


Utilizatorii rapoartelor financiare în calitatea lor de furni-zori de capital folosesc deseori informaþiile oferite deRaportul de management ca instrument pentru evalu-area perspectivelor unei entitãþi ºi riscurile sale ge-nerale, precum ºi succesul strategiilor managementuluipentru a obþine obiectivele declarate.

Raportul managementului furnizeazã informaþii utileatunci când dezbate principalele riscuri ºi incertitudininecesare pentru a înþelege obiectivele ºi strategiile ma-nagementului pentru entitate – atât când ele constituieun risc extern semnificativ pentru activitate, cât ºi atuncicând impactul entitãþii asupra terþelor pãrþi afecteazãperformanþa acestora.

Dobler (2008) confirmã cã reglementãrile nu pot depãºiiniþiativele în raportarea riscurilor la fiecare nivel de ana-lizã. Dacã un manager nu raporteazã pentru cã nudeþine nicio informaþie legatã de riscuri sau pretinde cãnu are, cerând un nivel minim de informaþii prin mana-gementul de risc fixeazã valorile de referinþã minime, darnu poate sã le elimine nici în cazul informaþiilor verifica-bile.

Atât pentru prezentãrile verificabile, cât ºi pentru celeneverificabile o informaþie mai precisã deþinutã de mana-ger nu implicã neapãrat o raportare mai precisã asuprariscului. Acest lucru se datoreazã în parte atât restricþiilorprezentãrilor credibile, cât ºi posibilitãþii de raportareeronatã a informaþiior interne despre riscuri atunci cândse iau în calcul prezentãrile neverificate.

Descoperirile empirice ale lui Solomon29 indicã faptul cãinvestitorii instituþionali nu favorizeazã neapãrat unmediu reglementat pentru prezentarea riscurilor corpo-raþiei sau o declaraþie generalã a riscului afacerii. Res-pondenþii au fost de acord cã mãrirea volumului prezen-tãrilor despre risc i-ar ajuta în luarea deciziilor legate deinvestiþii.

Chiar ºi aºa, în alte aspecte ale problemelor legate deprezentãrile riscurilor ei au atitudini neutre.

ConcluziiAceastã lucrare realizeazã o sistematizare a cerinþelorprivind raportarea riscurilor care afecteazã activitateaentitãþii ºi a celor la care se referã standardele contabileºi de raportare, astfel încât sã ofere repere pentru

prezentarea riscurilor ºi incertitudinilor în situaþiile finan-ciare.

Prezentarea principalelor riscuri la care este expusã oentitate, a planurilor sale ºi strategiilor de a suporta saua atenua acele riscuri ºi eficacitatea strategiilor manage-riale de risc ajutã utilizatorii sã evalueze riscurile entitãþii,dar ºi ieºirile viitoare de lichiditãþi.

Este mai important ca managementul sã distingã princi-palele riscuri ºi incertitudini cu care se confruntã enti-tatea ºi mai puþin sã facã liste cu posibilele riscuri ºiincertitudini. Descrierea principalelor riscuri cu care seconfruntã entitatea ar trebui sã acopere atât expunereala consecinþe negative, cât ºi oportunitãþile potenþiale.Entitãþile ar trebui sã prezinte principalele riscuri strate-gice, comerciale, operaþionale ºi financiare ca fiind celecare ar putea afecta semnificativ strategia entitãþii ºicreºterea valorii ei.

Cerinþele standardelor de raportare trebuie sã se actual-izeze la noile nevoi de informare ale stakeholderilor,impunând entitãþilor sã prezinte elemente minimale caresã asigure o calitate ridicatã a rapoartelor anuale.Informaþii sustenabile privind riscurile ºi incertitudinilecare afecteazã activitatea entitãþii trebuie sã seregãseascã în situaþiile financiare ale oricãrei entitãþi.Pentru a ilustra acest lucru, reducerea fluxului dedeºeuri care duce la costuri mai mici ar trebui sã aparãsub formã de cheltuieli negative în situaþiile financiare,pe când câºtigul din folosirea productivã a fluxurilor dedeºeuri ar trebui inclus ca venit.

Datoriile, cum ar fi vulnerabilitatea la schimbãri în regle-mentãrile de mediu sau convenþiile de muncã interne,pot fi prezentate în cadrul datoriilor în bilanþ. La un nivelºi mai general, tendinþele economice, de mediu ºi so-ciale pot apãrea în secþiunile situaþiilor financiare care sereferã la discuþiile ºi analizele viitoarelor riscuri ºi incerti-tudini.

Atât literatura contabilã, cât ºi principalele organizaþiiinternaþionale de contabilitate recunosc nevoia de acompleta informaþiile furnizate în prezent de entitãþi prinrapoarte privind riscurile pe care ºi le asumã, pentru aservi scopurilor utilizatorilor în procesul de luare a decizi-ilor. Cercetãrile viitoare în acest domeniu trebuie sãajute la stabilirea unui cadru formal în care entitãþile sãpoatã opera atunci când trebuie sã decidã ce riscuri sãraporteze, cum sã fie cuantificate aceste riscuri ºi undesã fie prezentate.

29 Solomon, J. F., Solomon, A., Norton, S. D. & Joseph, N. L. (2000), A conceptual framework for corporate risk disclosureemerging from the agenda for corporate governance reform, The British Accounting Review, Vol.32, No. 4, pp. 447-478.

40

IntroducereAdaptarea ºi actualizarea Standar-delor Internaþionale de Audit (ISA),cunoscute sub denumirea genericã“Proiectul Clarity al IFAC“, au dreptscopuri, în primul rând, întãrirea pro-fesiei contabile ºi stimularea respec-tãrii standardelor profesionale, caobiectiv de bazã al auditorilor finan-ciari.

Setul final de standarde clarificatecuprinde:

36 standarde, din care:

- 17 ISA revizuite ºi reformulate

- 19 ISA reformulate

Standardul de control al calitãþiiISQC reformulat.

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR), acordând atenþiacuvenitã actualizãrii continue a regle-mentãrilor în domeniu ºi, totodatã,pregãtirii profesionale a auditorilorfinanciari - membri ai organismuluiprofesional, a adoptat aplicarea stan-dardelor profesionale clarificate ºi aaprobat un plan de dezbatere profe-sionalã a acestor standarde încã dintoamna anului 2009. Aplicarea stan-dardelor clarificate de audit începând

cu 15 decembrie 2009 reprezintã oprovocare pentru auditorii financiari.

În context, la acest proiect trebuieadãugatã ºi iniþiativa IFAC de actua-lizare a Codului etic pentru profesio-niºtii contabili, care va intra în vi-

goare în anul 2011, organismelemembre, inclusiv CAFR, fiind încura-jate pentru aplicarea anticipatã aacestuia.

În scopul clarificãrii ISA, specialiºtiiIAASB au urmãrit optimizarea modu-

Strategia ºi planificareaunui audit financiar

în lumina standardelor clarificate

Ion MIHÃILESCU* & Urania MOLDOVANU**

Strategy and Planning of a Financial AuditEngagement in Light of the Clarified

Standards The present paper comprises a thorough analysis in what regards the scope of theInternational Standard on Audit 300, the role and time of planning, respectively the tim-ing of the planning, the planning components, as well as the role of a financial audi-tor's adequate planning. The following article presents the objectives and requirementsof ISA 300, namely the involvement of the partner and of the key engagement teammembers, the preliminary and planned activities and the considerations specific tosmaller entities. The considerations in establishing the overall audit strategy are alsoexposed, according to the Appendix to ISA 300, as well as the minimum average timebudget necessary for performing an audit engagement, according to the Appendix tothe CAFR Council Decision no. 44/2005. At the end of the article, the issuesapproached relate to the means of documenting the planning of a financial audit,according to the Procedures on Quality Audit 2009- Section B.

Key words: planning, strategy, clarified International Standards of Audit, resourceallocation, engagement budget

Abstract

Cuvinte cheie: planificare, strategie, standarde internaþionalede audit clarificate, alocarea resurselor, bugetul misiunii

* Prof. univ. dr., preºedintele CAFR, e-mail: [email protected]** ªeful Departamentului de Monitorizare ºi Competenþã Profesionalã - CAFR, e-mail: [email protected]

413/2010

Strategia ºi planificarea unui audit financiar în lumina standardelor clarificate

lui de prezentare a reglementãrilorinternaþionale în domeniu, structuratpe urmãtoarele aspecte:

Introducere

Obiective

Definiþii

Cerinþe

Aplicare

Materiale explicative

Aspectele vizate de Proiectul Cla-rity sunt:

- Documentaþia de audit;

- Materialitate: Planificarea ºi reali-zarea unui audit ºi evaluareadenaturãrilor;

- Evaluarea riscurilor ºi colectareaprobelor de audit;

- Utilizarea rezultatelor activitãþiiterþilor;

- Comunicarea cu cei însãrcinaþi cuguvernanþa;

- Procedurile de audit;

- Raportul auditorului;

- Misiuni speciale - audit ºi rapor-tare.

Între aspectele vizate de ProiectulClarity se observã poziþia prioritarãocupatã de planificarea unui audit,precum ºi de documentarea acestu-ia, activitãþi cu care începe ºi seîncheie orice misiune de audit, reali-zatã în condiþii de eficienþã ºi de con-formitate deplinã cu StandardeleInternaþionale de Audit.

Metodologia de cercetare

Pentru realizarea cercetãrii s-a efec-tuat documentarea pe baza regle-mentãrilor legale în domeniu. În pri-mul rând, s-a efectuat analiza apro-fundatã a Standardului Internaþionalde Audit 300 clarificat ”Planificareaunui audit al situaþiilor financiare”.Potrivit recomandãrii IAASB, ISA 300clarificat a fost analizat în conexiunecu ISA 200 “Obiective generale aleauditorului independent în desfãºu-rarea unui audit în conformitate cuStandardele Internaþionale de Audit”,precum ºi în legãturã cu alte stan-darde profesionale ºi reglementãriemise de Camerã.

Totodatã, s-a abordat documentareaplanificãrii unui audit financiar, încorelare cu prevederile ISA 230“Documentaþia de audit”, precum ºiale Secþiunii B “Planificarea“, dincadrul Procedurilor privind auditulcalitãþii, emise de ICAS în 2009 ºiachiziþionate recent de CAFR, ceurmeazã a se edita în sprijinul mem-brilor ºi al creºterii calitãþii activitãþiide audit financiar, în exercitarea pro-fesiei.

În acest context, autorii s-au strãduitsã prezinte proiecte ale documen-telor de bazã ale planificãrii, puse deacord cu prevederile reglementãriloremise de Camerã în acest domeniu.

1. Domeniul de aplicarea Standardului

Internaþional de Audit300 clarificat1

ISA 300 clarificat “Planificareaunui audit al situaþiilor finan-

ciare” trateazã responsabi-lizarea auditorului de a planifi-ca un audit al situaþiilor finan-ciare.

Plasarea în timp a planificãrii:

Planificarea nu este o fazã separatãa auditului, ci un proces continuu:

începe la scurt timp dupã finali-zarea auditului anterior;

dureazã pânã la finalizarea misiu-nii curente de audit.

Planificarea include considerenteprivind momentul anumitor activitãþiºi proceduri de audit care trebuiefinalizate anterior efectuãrii de proce-duri de audit suplimentare. De exem-plu, planificarea include necesitateade a lua în considerare, anterior iden-tificãrii ºi evaluãrii riscurilor de dena-turare semnificativã, a unor aspecteprecum:

- Procedurile analitice care trebuieaplicate drept proceduri de evalu-are a riscurilor (ISA 3152 “Iden-tificarea ºi evaluarea riscurilor dedenaturare semnificativã prin în-þelegerea entitãþii ºi a mediuluisãu”);

- Obþinerea unei înþelegeri gene-rale a cadrului legislativ ºi dereglementare aplicabil entitãþii ºi amodului în care entitatea se con-formeazã acestui cadru ISA 2503

“Luarea în considerare a legii ºireglementãrilor într-un audit alsituaþiilor financiare”;

- Determinarea pragului de semnifi-caþie (ISA 3204 “Pragul de sem-nificaþie în planificarea ºi desfãºu-rarea unui audit”);

- Implicarea experþilor;

1 Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate, Audit Financiar 2009, coeditare CAFR ºi Irecson, 2009,pag. 266

2 Manual …, pag. 2793 Manual …, pag. 2114 Manual ..., pag. 334

42

Auditul ºi raportãrile financiare, de la teorie la practicã

- Efectuarea altor proceduri de eva-luare a riscurilor.

Componentele planificãrii auditu-lui:

Strategia generalã de audit:defineºte domeniul de aplicare,plasarea în timp ºi direcþia auditu-lui;

Planul de audit: abordeazã di-ferite aspecte identificate în stra-tegia generalã de audit, luând înconsiderare necesitatea de aatinge obiectivele auditului, prinutilizarea eficientã a resurselor.

Printre efectele denaturãrilor identifi-cate pe parcursul misiunii de audit,menþionãm:

- evaluarea necesitãþii modificãriistrategiei de audit de ansamblusau a planului de audit;

- comunicarea tuturor denaturãriloracumulate pe parcursul audituluiºi solicitarea corectãrii acestora.

Rolul planificãrii adecvate a unuiaudit financiar:

- ajutã auditorul sã acorde atenþiacuvenitã domeniilor importanteale auditului;

- ajutã auditorul sã identifice ºi sãrezolve problemele la momentuloportun;

- ajutã auditorul sã organizeze ºi sãgestioneze misiunea de audit,pentru a se desfãºura într-un modeficient ºi eficace;

- oferã asistenþã în selectareamembrilor echipei misiunii ºi îndelegarea de sarcini adecvate;

- faciliteazã coordonarea ºi super-vizarea membrilor echipei misiuniiºi revizuirea activitãþii acestora;

- oferã asistenþã în îndrumarea ac-tivitãþii auditorilor componentelorºi a experþilor.

Auditorul poate discuta elementeleplanificãrii cu conducerea entitãþii,pentru a facilita derularea ºi gestio-narea misiunii de audit.

2. Obiectivul ºi cerinþeleplanificãrii misiunii

Obiectivul auditorului este dea planifica auditul astfel încâtacesta sã se desfãºoare într-omanierã eficace.

Cerinþe:

Principalele cerinþe ale ISA 300 sunt:

a) Implicarea partenerului ºi amembrilor cheie ai echipei mi-siunii în planificarea auditului,inclusiv în planificarea ºi partici-parea la discuþiile dintre membriiechipei misiunii.

Prin implicarea partenerului de misi-une ºi a altor membri cheie ai echipeimisiunii în planificarea auditului seface apel la experienþa ºi viziuneaacestora, în scopul creºterii eficacitãþiiºi eficienþei procesului de planificare.

b) Activitãþi preliminare misiunii:

Efectuarea activitãþilor preliminaremisiunii, la începutul misiunii curente,asistã auditorul în identificarea ºievaluarea evenimentelor sau circum-stanþelor care ar putea afecta negativcapacitatea auditorului de a planificaºi efectua misiunea de audit.

Aplicarea procedurilor ISA 2205 ºiISQC16 privind acceptarea ºi con-tinuarea relaþiilor cu clientul, res-pectiv obþinerea informaþiilor pri-vind:

- integritatea conducerii ºi persoa-nelor însãrcinate cu guvernanþa;

- competenþa echipei misiunii (ca-pacitãþi, timpul ºi resursele nece-sare);

- aspectele semnificative apãrutepe parcursul misiunii de audit /implicaþiile lor asupra continuitãþiirelaþiei.

În cazul unui audit iniþial suntnecesare:

Efectuarea procedurilor ISA 220“Controlul calitãþii pentru un audital situaþiilor financiare”, privindacceptarea relaþiei cu clientul;

Comunicarea cu auditorul prece-dent, conform cerinþelor etice re-levante

Evaluarea respectãrii cerinþeloretice relevante, a independenþei(ISA 220);

Stabilirea unui mod de înþelegerea termenilor misiunii (ISA 2107

“Convenirea asupra termenilormisiunii”).

Activitãþile preliminare misiunii îi per-mit auditorului sã planifice misiuneaastfel încât:

- auditorul menþine independenþa ºicapacitatea necesare efectuãriimisiunii;

- nu existã probleme legate de in-tegritatea conducerii care potafecta disponibilitatea auditoruluide a continua misiunea;

- nu existã neînþelegeri cu clientulîn privinþa termenilor misiunii.

c) Activitãþi de planificare

În stabilirea strategiei generale deaudit, auditorul trebuie:

5 Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate, Audit Financiar 2009, coeditare CAFR ºi Irecson, 2009,pag. 129

6 Manual…, pag. 357 Manual…, pag. 105

433/2010


(i) Sã identifice caracteristicile misi-unii ce îi definesc domeniul deaplicare;

(ii) Sã identifice obiectivele de ra-portare ale misiunii pentru plani-ficarea plasãrii în timp a audituluiºi a naturii comunicãrilor pre-vãzute;

(iii) Sã ia în considerare factoriisemnificativi pentru direcþio-narea eforturilor echipei misiunii;

(iv) Sã ia în considerare rezultateleactivitãþilor preliminare misiuniiºi mãsura în care sunt relevantecunoºtinþele dobândite în altemisiuni de cãtre partenerul demisiune;

(v) Sã prevadã natura, plasarea întimp ºi amploarea resurselornecesare desfãºurãrii misiunii.

Procesul de stabilire a strategiei ge-nerale de audit îl sprijinã pe auditorsã determine, cu scopul finalizãriiprocedurilor auditorului de evaluare ariscurilor, aspecte precum:

- resursele ce trebuie alocate înanumite domenii specifice aleauditului, precum utilizarea unormembri ai echipei cu experienþãadecvatã pentru zonele de riscridicat;

- valoarea resurselor ce trebuiealocate pentru anumite zone spe-cifice ale auditului, precum mem-brii desemnaþi sã observe inven-tarierea stocurilor;

- momentul în care aceste resurseurmeazã sã fie alocate;

- modul în care sunt gestionate, di-recþionate ºi supervizate acest tipde resurse, precum ºi modul încare se estimeazã cã vor fi efec-

tuate revizuirile de calitate alemisiunilor.

Planul de audit trebuie sã includão descriere a:

- Naturii, plasãrii în timp ºi amploriiprocedurilor de evaluare a riscu-rilor - ISA 315;

- Naturii, plasãrii în timp ºi amploriiprocedurilor suplimentare la ni-velul afirmaþiilor (ISA 3308);

- Altor proceduri planificate de auditpentru ca misiunea sã fie confor-mã cu ISA-urile aplicabile;

- Auditorul trebuie sã planifice coor-donarea ºi supervizarea membri-lor echipei ºi revizuirea activitãþiilor.

Auditorul trebuie sã actualizeze ºi sãmodifice strategia generalã de auditºi planul de audit pe parcursul misiu-nii, ca rezultat al:

- unor evenimente neaºteptate;

- modificãri ale condiþiilor date;

- probelor de audit obþinute în urmaaplicãrii procedurilor de audit.

Auditorul trebuie sã planifice natura,plasarea în timp ºi amploarea coor-donãrii ºi supervizãrii membrilor echi-pei misiunii ºi a revizuirii activitãþii lor.Aceste activitãþi variazã în funcþie defactori cum sunt:

- dimensiunea ºi complexitatea en-titãþii;

- domeniul auditului;

- riscurile evaluate de denaturaresemnificativã;

- aptitudinile ºi competenþele mem-brilor individuali ai echipei careefectueazã auditul.

d) Considerente specifice entitãþi-lor mici

În auditurile entitãþilor mici, între-gul audit poate fi efectuat de oechipã de dimensiuni reduse, pre-supunând implicarea parteneruluide misiune împreunã cu sau chiarfãrã un alt membru al echipei;

Strategia de audit documentatãpentru misiunea de audit curentãpoate consta într-un scurt memo-randum întocmit la finalizareaauditului precedent, pe baza uneirevizuiri a foilor de lucru, care evi-denþiazã aspectele identificate înauditul finalizat, actualizat pentruperioada curentã pe baza discuþi-ilor cu managerul.

Documentaþia

Strategia ºi planul de audit,modificãrile semnificative e-fectuate în timpul misiunii deaudit, precum ºi motiveleacestora fac parte din docu-mentaþia auditului.

Cerinþele documentaþiei de auditpotrivit ISA 230 clarificat9 sunt:

Auditorul trebuie sã întocmeascãdocumente de lucru suficiente,complete ºi detaliate pentru afacilita înþelegerea generalã aauditului.

Calitatea auditului este directdeterminatã de întocmirea la timpa documentaþiei.

3. Considerente privindstabilirea strategiei

generale de audit(anexa la ISA 300)10

a) Caracteristicile misiunii

- Cadrul general de raportare finan-ciarã pe baza cãruia au fost întoc-mite situaþiile financiare auditate;

8 Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate, Audit Financiar 2009, coeditare CAFR ºi editura Irecson,2009, pag. 344

9 Manual ..., pag. 14910 Manual…, pag. 276

44


- Cerinþe de raportare specificesectorului de activitate ºi rapoar-tele solicitate de autoritatea de re-glementare;

- Acoperirea auditului, numãrul ºilocaþiile componentelor;

- Natura relaþiei de control întrecompania mamã ºi componentelesale/modul de consolidare a gru-pului

- Natura segmentelor de activitatece vor fi auditate/nevoia de cuno-ºtinþe specializate;

- Mãsura în care auditorul se poatebaza pe activitatea auditorilorinterni/disponibilitatea acestora;

- Necesitatea unui audit statutarpentru situaþiile financiare indivi-duale

- Utilizarea unor prestatori de ser-vicii ºi obþinerea probelor privindcontroalele efectuate de aceºtia

- Utilizarea unor probe de audit dinaudituri anterioare;

- Moneda de raportare, conversiavalutarã;

- Efectul tehnologiei informaþiilor(IT) asupra procedurilor de audit,inclusiv disponibilitatea datelor;

- Coordonarea activitãþii de audit cuorice revizuire a informaþiilor inte-rimare;

- Disponibilitatea personalului ºi adatelor clientului.

b) Obiectivele de raportare, plasa-rea în timp a auditului ºi naturacomunicãrilor

- Calendarul de raportare al enti-tãþii, precum ºi stadiile interimareºi finale;

- Organizarea de întâlniri cu con-ducerea/persoanele însãrcinate

cu guvernanþa pentru a discutanatura, plasarea în timp ºi am-ploarea activitãþii de audit;

- Discuþia cu conducerea/persoa-nele însãrcinate cu guvernanþareferitoare la aºteptãrile legate detipul ºi plasarea în timp a rapoar-telor emise ºi alte comunicãri;

- Discuþia cu conducerea privindaºteptãrile legate de comunicãrileasupra stadiilor activitãþii de audit;

- Comunicarea cu auditorii compo-nentelor cu privire la aºteptãrilelegate de tipul ºi plasarea în timpa rapoartelor ºi altor comunicãri;

- Natura ºi plasarea în timp a co-municãrii dintre membrii echipeimisiunii, precum ºi a revizuirii ac-tivitãþii

- Aºteptãri legate de terþe pãrþi(responsabilitãþi statutare saucontractuale de raportare);

c) Factori semnificativi, activitãþipreliminare ºi cunoºtinþe do-bândite în urma altor misiuni

- Determinarea pragului de semnifi-caþie în conformitate cu ISA 320

- Determinarea pragului de semnifi-caþie pentru componente conformISA 600;

- Identificarea componentelor sem-nificative ºi a claselor de tranzac-þii, a soldurilor conturilor ºi pre-zentãrilor

- Identificarea preliminarã a zonelorde risc de denaturare semnifica-tivã mai ridicat;

- Angajamentul conducerii în imple-mentarea ºi menþinerea controlu-lui intern/documentarea controlu-lui intern;

- Aºteptãrile auditorului de la mem-brii echipei privind manifestarea

scepticismului profesional, în co-lectarea ºi evaluarea probelor deaudit;

- Rezultatele unor audituri prece-dente, care au implicat evaluareacontrolului intern, natura defici-enþelor ºi a acþiunilor întreprinse;

- Impactul riscului de denaturaresemnificativã la nivelul situaþiilorfinanciare asupra coordonãrii,supervizãrii ºi revizuirii;

- Volumul tranzacþiilor ce ar puteadetermina dacã auditorul se poatebaza pe controlul intern.

d) Natura, plasarea în timp ºi am-ploarea resurselor

- Selectarea echipei misiunii, ainspecþiei controlului calitãþii ºidistribuirea activitãþii de audit întremembrii echipei

- Desemnarea celor cu experienþãadecvatã cãtre zonele în careexistã riscuri de denaturare sem-nificativã;

- Stabilirea bugetului misiunii/lua-rea în considerare a alocãrii uneiperioade adecvate de timp pentruzonele cu riscuri de denaturaresemnificativã

4. Bugetul de timpmediu minim necesar

pentru efectuarea uneimisiuni de audit

Un proiect al unui buget de timp esteprezentat în anexa la Normele pri-vind stabilirea numãrului mediu mi-nim de ore pentru finalizarea uneimisiuni de audit financiar aprobateprin Hotãrârea nr. 44/2005 a Con-siliului CAFR11.

11 Hotãrârea nr. 44/2005 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea numãrului mediu minim de ore pentru finalizarea uneimisiuni de audit financiar, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 288 din 06 aprilie 2005.

453/2010


5. Proceduri pentrudocumentarea

planificãrii unui audit financiar

În sprijinul auditorilor financiari ºi al

creºterii calitãþii activitãþii de audit

financiar în exercitarea profesiei, Ca-

mera a emis, de-a lungul timpului,proceduri pentru documentarea unuiaudit financiar, inclusiv pentru planifi-carea auditului.

Astfel, Camera a emis în 2001 cuasistenþa Institutului ContabililorAutorizaþi din Scoþia (ICAS), Normeleminimale de audit, cuprinzând unelesecþiuni specifice referitoare la plani-

ficarea misiunii (Secþiunea E ”Con-firmarea planului de audit”; Sec-þiunea E1 ”Acceptarea mandatu-lui/reînnoirea mandatului”; SecþiuneaF “Abordarea auditului”; SecþiuneaF0 “Pragul de semnificaþie”; Sec-þiunea F1 “Lista de verificare a riscu-lui inerent general”; Secþiunea F2“Lista de verificare a riscului inerent

46


specific”; Secþiunea F3 “Riscuri ine-rente specifice ºi mãrimea eºanti-oanelor”).

Camera a achiziþionat, recent, “Pro-cedurile privind auditul calitãþii”,emise de ICAS în 2004 ºi actualizatela nivelul anului 2009, aflate în cursde editare. Menþionãm cã Proce-durile privind auditul calitãþii prezintã

o abordare amplã ºi punctualã aprevederilor Codului etic pentru pro-fesioniºtii contabili, inclusiv din punctde vedere al documentãrii procesuluide planificare a unei misiuni de auditfinanciar

Redãm, în continuare, transpunereaaspectelor legate de planificareaunui audit financiar prevãzute în

normele din 2001, în paralel cu celecuprinse în noile Proceduri privindauditul calitãþii (Secþiunea B “Pla-nificarea”).

În cadrul secþiunii B, referinþele finaledocumenteazã determinarea bugetu-lui de timp ºi a resurselor ce vor fi uti-lizate în desfãºurarea misiunii deaudit.

473/2010


În Procedurile privind auditul calitãþii,ICAS face referire la unele reco-mandãri cum sunt:

- Pentru a desfãºura un audit înconformitate cu Standardele In-ternaþionale de Audit, firmele deaudit trebuie sã se conformezemai întâi cu Standardul Interna-þional privind Controlul Calitãþii nr.1, (ISQC1) “Controlul calitãþii pen-tru firmele care efectueazã audi-turi ºi revizuiri ale informaþiilorfinanciare istorice, precum ºi altemisiuni de asigurare ºi serviciiconexe”.

Firmele ar trebui, de asemenea, sã iaîn considerare ºi sã adopte ISA 220“Controlul calitãþii pentru auditurileinformaþiilor financiare istorice”înainte de aplicarea altor ISA misiu-nilor de audit individuale.

- Utilizatorii Procedurilor privind Au-ditul Calitãþii trebuie, mai întâi, sã

ia în considerare secþiunea deplanificare a dosarului (B) ºi sãfinalizeze acea secþiune înaintede a începe munca de audit deteren. Secþiunea de planificareeste importantã deoarece aceas-ta identificã riscul ºi pragul desemnificaþie, furnizeazã uneleliste de verificare a aspectelorcare sunt, de obicei, prevãzute ºifurnizeazã un mijloc de înregis-trare a procesului de planificare.

- O parte semnificativã a abordãriiprevãzute de ISA aplicabile im-plicã evaluarea riscurilor de dena-turare semnificativã a situaþiilor fi-nanciare supuse auditului ºi rãs-punsul auditorului la aceste riscuri(ISA-urile 315 ºi 330).

În acest context, Procedurile prevãdo abordare formalã a cunoºtinþelorreferitoare la domeniul de activitate ºila client ºi o abordare formalã a eva-

luãrii riscului, inclusiv a riscului defraudã.

Practicienii, exercitând scepticismulprofesional corespunzãtor, ar trebuisã capitalizeze cunoºtinþele pe carele deþin despre clienþi ºi sistemele lorde efectuare a unei evaluãri corectea riscurilor.

Urmãtorul tabel îºi propune sã ofereindicaþii cu privire la abordarea ge-neralã care este implicitã în pro-gramele din cadrul Procedurilor pri-vind Auditul Calitãþii.

Odatã ce riscurile sunt identificate,este necesar un program de lucrupentru a aborda sau minimiza acesteriscuri.

Procedurile din cadrul programelorde audit detaliazã aceste aspecte,dar atenþia este decisivã pentru a seasigura cã munca care va fi desfã-ºuratã abordeazã eficient, la propriu,riscurile identificate.

48


ConcluziiPublicarea acestor comentarii spe-rãm sã contribuie la înþelegerea im-portanþei strategiei generale ºi aplanului de audit ºi, în acelaºi timp,sã constituie un start în însuºirea decãtre auditorii financiari a noilor Pro-ceduri privind auditul calitãþii misiu-nilor de audit, care sã fie aplicate înacord cu ISA clarificate, în scopulcreºterii calitãþii misiunilor desfãºu-rate în practicarea profesiei.

1. Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate, AuditFinanciar 2009, coeditare CAFR ºi Irecson, 2009.

2. Reglementãri internaþionale de audit, asigurare ºi eticã, Audit Financiar2008/International Federation of Accountants – IFAC – Bucureºti, coeditareCAFR ºi Irecson, Ediþia 2008 – Volumul I.

3. Reglementãri internaþionale de audit, asigurare ºi eticã, Audit Financiar2008/International Federation of Accountants – IFAC – Bucureºti, coeditareCAFR ºi Irecson, ediþia 2008 – Volumul II.

4. Ghid privind unele reglementãri ale profesiei de auditor, ediþia a III-a,revizuitã ºi completatã, Editura ELFI, 2009.

Bibliografie

Document de discuþii FEE privind

rolul auditorului în furnizarea de asigurareîn domeniul declaraþiilor de guvernare corporativã

Federaþia Experþilor Contabili Euro-peni (FEE) a publicat un Documentde discuþii despre rolul auditorului înfurnizarea de asigurare în domeniuldeclaraþiilor de guvernare corpora-tivã, ce are la bazã un studiu la careau participat toate organismele mem-bre FEE.

Concluzia studiului este cã, în ciudadiferitelor sisteme juridice din diverseþãri, a diferenþelor de cadru institu-þional ºi de tradiþii, codurile naþionalede guvernare corporativã din Europaau puncte comune similare. Ma-joritatea acestor coduri au avut dreptmodel Principiile de Guvernanþã Cor-porativã ale Organizaþiei Economicede Cooperare ºi Dezvoltare (OECD).Directivele europene prevãd ca anu-mite aspecte sã fie luate în conside-rare, inclusiv consecvenþa anumitorinformaþii legate de guvernarea cor-porativã cu situaþiile financiare.

Unele þãri au mers dincolo de a-ceastã prevedere ºi prevãd rapor-tarea obligatorie, de cãtre auditorulstatutar cu privire la practicile de gu-vernanþã. Aceastã raportare se ba-zeazã uneori pe identificãrile propriu-

zise, alteori reprezintã o misiune deasigurare. [Adriana Coºa]Documentul poate fi descãrcat gra-tuit de pe site-ul FEE, la adresa deinternet:

http://www.fee.be/publica-tions/default.asp?library_ref=4

&content_ref=1167.

Conferinþã profesionalã pe teme

financiar-contabileErnst & Young România a organizatla Bucureºti, în ziua de 28 ianuariea.c. Conferinþa anualã de fiscalitate,care a avut scopul de a informa par-ticipanþii cu privire la principalelemodificãri aduse Codului fiscal, Nor-melor de aplicare a Codului fiscal ºialtor acte normative fiscal-contabile,aplicabile în anul 2010. Prezentãrile,însoþite de exemple practice, ºi dis-cuþiile s-au axat pe: impozitarea di-rectã ºi indirectã, TVA, noutãþi în re-glementãrile contabile, modificarearegimului accizelor.

În deschiderea evenimentului, Ven-katesh Srinivasan, Partener ºi Di-rector al Departamentului de Asis-tenþã fiscalã al Ernst & Young Româ-nia, a prezentat o perspectivã eco-nomicã a României în 2010: „ªi anulacesta firmele îºi vor desfãºura activi-tatea într-un mediu economic dificil,care nu le va oferi prea multe opþiuni

sau o a doua ºansã. De aceea, tre-buie sã îºi concentreze atenþia peoptimizarea eficienþei operaþionale,cu accent pe gestionarea riscurilordin zona fiscalã”, a spus acesta.

Principalele modificãri legislative dindomeniul TVA, prezentate de IoanaIorgulescu, Tax Manager, se referã lalocul prestãrilor de servicii ºi la noileobligaþii declarative, pe care socie-tãþile vor trebui sã le întocmeascã. Înlegãturã cu Ordinul 3055/2009 careaduce modificãri contabile aplicabilede la 1 ianuarie 2010, în conformitatecu Directiva a IV-a a ComunitãþilorEconomice Europene, Radu Tudo-ran, director executiv, a subliniat:„Procedurile de control intern au caobiectiv, pe de o parte, urmãrireaînscrierii activitãþii entitãþii ºi a com-portamentului personalului în cadruldefinit de legislaþia aplicabilã, valorile,normele ºi regulile interne ale entitãþii,iar, pe de altã parte, verificarea faptu-lui cã informaþiile contabile, financiareºi de gestiune comunicate reflectã co-rect activitatea ºi situaþia entitãþii”.

În cadrul conferinþei au fost prezen-tate, de asemenea, cele mai impor-tante mãsuri care ar trebui avute învedere de cãtre directorii financiari,controlorii financiari ºi directorii detaxe pentru a putea gestiona în modcorespunzãtor riscurile aferente sis-temului de raportare contabilã ºi ma-nagementul riscurilor fiscale în anul2010. [Cristiana Rus]

Informaþii

493/2010

Cadrul general de reglementare - probleme

Una dintre primele legi în domeniul economiei, adoptatãdupã schimbãrile democratice de la sfârºitul anilor ‘80 înBulgaria, este Legea Contabilitãþii. În conformitate cuaceastã lege, Curtea Naþionalã de Conturi pentru com-panii ºi Planul Naþional de Conturi pentru bãnci auînceput sã fie create ºi aplicate. Au fost elaborate stan-dardele naþionale de contabilitate ºi audit ºi au fostadoptate în conformitate cu standardele internaþionalede contabilitate ºi audit în vigoare la acea datã. LegeaContabilitãþii reglementeazã aºa-zisele principii aleimplementãrii ºi pregãtirii de situaþii financiare.

Primele probleme se referã la definirea acestor principii– mai precis la discrepanþa dintre principiile din LegeaContabilitãþii, pe de o parte, ºi premizele existente ºi ca-racteristicile calitative ale situaþiilor financiare, prefigu-rate în IFRS-uri, pe de altã parte.

Analiza comparativã cuprinde urmãtoarele aspecte:

Potrivit Legii Contabilitãþii, contabilitatea este desfãºu-ratã ºi situaþiile financiare sunt întocmite în conformitatecu cerinþele urmãtoarelor standarde contabile generale:contabilitatea de angajamente; principiul de continuitatea activitãþii; prudenþa; echilibrul cost - beneficiu; fondversus formã; menþinerea posibilitãþii de aplicare apoliticii contabile pentru perioada contabilã anterioarã;independenþa perioadelor contabile separate ºi legãturaîn ceea ce priveºte valoarea dintre bilanþul de des-chidere ºi cel final.

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã suntanalizate fiind împãrþite în trei grupe, dupã cum ur-meazã:

Premize existente – Contabilitatea de angajamente;principiul de continuitate a activitãþii

Caracteristici calitative ale situaþiilor financiare –inteligibilitate; relevanþã; pragul de semnificaþie; cre-dibilitate; prezentare fidelã; fond versus formã; neu-tralitate; prudenþã; exhaustivitate; comparabilitate

Constrângeri aferente informaþiilor relevante ºicredibile – oportunitate; echilibrul cost-beneficiu;echilibrul dintre caracteristicile calitative.

Aceastã situaþie este evidenþiatã prin faptul cã un aspectmetodologic este reglementat prin lege. Acest lucru esteredundant, deoarece Legea Contabilitãþii din Bulgaria sereferã la cazuri privind standardele internaþionale saunaþionale aplicabile. Pe de altã parte, în Cadrul generalal Standardelor Naþionale de Raportare Financiarã pen-tru entitãþile mici ºi mijlocii nu sunt precizate premizeleexistente sau caracteristicile calitative ale situaþiilor

Boychinka YONKOVA*

Probleme ale aplicãrii

StandardelorInternaþionalede Raportare

Financiarãîn Bulgaria

Problems of Applying theInternational Financial

Reporting Standards in Bulgaria

Bulgaria is one of the most recent members of the EuropeanUnion. This is why Bulgaria has the duty of all EU memberstates to follow and adhere to the program of compliance withrules. The major problems of applying the International FinancialReporting Standards (IFRSs) concern:

Organization of the national system of accounting inRepublic Bulgaria;The health of the financial and commodity exchanges inthe country; and The overall economic environment.

Key words: IFRS, accounting act, implementation, difficulties,solutions

Abstract

* C.P.A., prof. conf., Facultatea de Contabilitate ºi Finanþe - Universitatea de Economie Naþionalã ºi Mondialã Studentski Grad HristoBotev, Bulgaria, e-mail: [email protected]

Cuvinte cheie:IFRS, legea contabilitãþii, implementare,

dificultãþi, soluþii

50


financiare, nici constrângerile privind informaþiile rele-vante ºi credibile.

Trebuie subliniat faptul cã în Legea Contabilitãþii un in-strument de naturã tehnicã a fost ridicat la rang de prin-cipiu – independenþa perioadelor contabile separate ºilegãtura în ceea ce priveºte valoarea dintre bilanþul dedeschidere ºi cel final. Legea interpreteazã acest aºa-zisprincipiu astfel: fiecare perioadã contabilã este tratatã caatare, indiferent de legãtura sa evidentã cu perioadaanterioarã sau urmãtoare, iar datele din situaþiile finan-ciare de la începutul ºi sfârºitul perioadei curente trebuiesã coincidã cu datele de la sfârºitul perioadei contabile.

Trebuie, de asemenea, notat cã, potrivit Legii Conta-bilitãþii din Bulgaria, comparabilitatea unui element alcaracteristicilor calitative ale situaþiilor financiare în con-formitate cu standardele internaþionale este limitatã laposibilitatea menþinerii politicii contabile aferente pe-rioadei contabile precedente, mai precis, la posibilitateacomparãrii informaþiilor contabile ºi indicatorilor diferi-telor perioade contabile. Este cunoscut faptul cã aceastãcomparabilitate a informaþiilor este legatã nu doar decompararea informaþiilor între perioadele aceleiaºi com-panii, dar ºi de compararea situaþiilor financiare alediferitelor companii.

În acelaºi timp, o altã prevedere legalã se referã la fap-tul cã informaþiile prezentate în raportul financiar trebuiesã îndeplineascã urmãtoarele cerinþe:

1. inteligibilitate – ele ar trebui sã fie de folos utilizato-rilor în luarea deciziilor economice;

2. relevanþã – ar trebui sã le furnizeze utilizatoriloroportunitatea de a evalua evenimentele trecute,prezente ºi viitoare ºi de a-ºi confirma sau ajustaevaluãrile anterioare aferente procesului decizional;

3. credibilitate – nu ar trebui sã conþinã greºeli semni-ficative sau influenþe externe;

4. comparabilitate – ar trebui sã ofere ocazia evaluãriiinformaþiilor companiei din ani diferiþi ºi a informaþiiloraltor companii, în vederea evaluãrii eficienþei acesto-ra, a mediului financiar robust ºi a modificãrilor con-diþiilor financiare.

În aparenþã, Legea Contabilitãþii din Bulgaria nu interpre-teazã sau nu evidenþiazã principii, reglementãri ºi normecare sunt mai riguroase sau mult mai extensive decâtIFRS-urile. În acelaºi timp, articolul 22 din LegeaContabilitãþii prevede cã întreprinderile din Bulgaria vorîntocmi ºi îºi vor prezenta situaþiile financiare anuale pebaza Standardelor Internaþionale de Contabilitate. Acestlucru genereazã o contradicþie evidentã, cãci aplicareaIFRS-urilor semnificã aplicarea tuturor componentelor

acestora. Deºi Cadrul general nu trateazã direct concep-tele de prezentare fidelã, aplicarea caracteristicilor calita-tive principale ºi a standardelor contabile adecvate are, deobicei, drept rezultat situaþii financiare care prezintã ceeace este, în mod general, înþeles prin o imagine corectã ºifidelã sau prezentarea fidelã a acestor informaþii.

Standardele contabile aplicabile – probleme

Cea de-a doua problemã privind aplicarea IFRS-urilor sereferã, de asemenea, la Legea Contabilitãþii. Mai precis,la domeniul de aplicare a IFRS-urilor.

În prezent, companiile din Republica Bulgaria îºi întoc-mesc ºi prezintã situaþiile financiare anuale în conformi-tate cu IFRS-urile.

Din 2002, în Bulgaria se aplicã IFRS-urile la:

Companiile cotate & situaþiile consolidate

Companiile cotate & situaþiile separate

Potrivit Legii Contabilitãþii, singurele excepþii se referã la:

Întreprinderile mici ºi mijlocii; ºi

Întreprinderile nou create.

Acestea pot alege sã îºi întocmeascã ºi sã prezinte situ-aþiile financiare anuale, fie pe baza Standardelor Inter-naþionale de Contabilitate, fie pe baza StandardelorNaþionale de Raportare Financiarã pentru întreprinderilemici ºi mijlocii din Bulgaria.

Întreprinderile nou create îºi întocmesc ºi prezintã situ-aþiile financiare anuale pe baza Standardelor Naþionalede Raportare Financiarã pentru întreprinderile mici ºimijlocii pentru anul în care au fost înfiinþate ºi pentru anulurmãtor.

Întreprinderile care ºi-au încetat activitatea în urma li-chidãrii ori care s-au declarat insolvabile îºi întocmesc ºiprezintã situaþiile financiare anuale pe baza standardelornaþionale.

Standardele Naþionale de Raportare Financiarã pentruîntreprinderile mici ºi mijlocii sunt adoptate de cãtreConsiliul de Miniºtri ºi au fost aliniate reglementãrilor UEºi specificitãþii naþionale.

Situaþiile financiare anuale sunt întocmite ºi prezentatepe baza Standardelor Naþionale de raportare financiarãpentru întreprinderile mici ºi mijlocii, cu condiþia sã nu fiedepãºiþi indicatorii de mai jos:

1. valoarea contabilã a activelor la 31 decembrie – 8milioane leva;

513/2010

Aplicarea standardelor internaþionale de raportare financiarã în Bulgaria

2. venituri nete din vânzãri pe parcursul anului - 15 mili-oane leva;

3. cifra aproximativã a angajaþilor în anul respectiv –250 persoane.

Moneda naþionalã bulgarã, leva, are urmãtoarea ratã deschimb în raport cu moneda euro: 1 euro = 1.95883 leva.

Cadrul general de reglementare descris mai sus pentruaplicarea IFRS-urilor evidenþiazã problemele care potapãrea. În opinia noastrã, cerinþele din Legea Contabi-litãþii ca IFRS-urile sã fie aplicate nu doar situaþiilor finan-ciare consolidate, ci ºi situaþiilor financiare individualecare pot fi întocmite poate genera urmãtoarele problemedacã existã un prag de semnificaþie redus aferentdimensiunii întreprinderilor:

Probleme legate de aplicarea IFRS-urilor:

Neaplicabilitatea standardelor internaþionale deraportare financiarã;

Aplicarea inutilã a anumitor standarde internaþionalede raportare financiarã;

Neaplicabilitatea standardelor internaþionale de ra-portare financiarã, din cauza lipsei de experienþã pro-fesionalã ºi a calificãrii contabililor.

Atunci când sunt prezentate situaþii financiare individu-ale, neconsolidate, neaplicabilitatea urmãtoarelor stan-darde financiare este evidentã:

Standardul Internaþional de Contabilitate 27 Situaþiifinanciare consolidate ºi individuale

Standardul Internaþional de Contabilitate 28 Investiþiiîn entitãþile asociate

Standardul Internaþional de Contabilitate 31 Intereseîn asocierile în participaþie

Standardul Internaþional de Contabilitate 14 Rapor-tarea pe segmente

Dupã cum se aratã în practicã, majoritatea întreprinde-rilor care aplicã IFRS-urile observã cel mai bine cerinþade depreciere ºi necolectabilitate a activelor financiare.Toate entitãþile evalueazã, la sfârºitul perioadei conta-bile, dacã existã probe evidente cã un activ financiarsau grup de active financiare este depreciat.

Aspecte precum contabilitatea de acoperire împotrivariscurilor ºi instrumentele derivate sunt necunoscutepentru majoritatea întreprinderilor, cu excepþia bãncilorºi a companiilor de asigurãri.

Acelaºi lucru este valabil ºi pentru beneficiile angajaþilordin Standardul Internaþional de Contabilitate 19 Benefi-ciile Angajaþilor ºi Standardul Internaþional de RaportareFinanciarã 2, respectiv Plata pe bazã de Acþiuni.

Dupã cum se aratã în practicã, beneficiile pe termenscurt ale angajaþilor referitoare la participarea la profit ºiplanurile de prime nu sunt aplicate în conformitate cumetodologia prevãzutã.

Existã, de asemenea, probleme cu privire la alte bene-ficii pe termen lung ale angajaþilor. Potrivit CoduluiMuncii din Bulgaria, angajatorul este obligat sã leplãteascã angajaþilor beneficii în momentul atingeriivârstei de pensionare, care se situeazã în marja de 2 –6 salarii brute, la data încetãrii relaþiei cu angajatorul. Ladata întocmirii situaþiilor financiare anuale, potrivitStandardului Internaþional de Contabilitate 19 BeneficiileAngajaþilor, compania este obligatã sã efectueze o eva-luare actuarialã a acestor plãþi ºi, pe baza valorii actuali-zate determinate, sã recunoascã o cheltuialã în situaþiaveniturilor ºi o creanþã pe termen lung aferentã persona-lului. În ceea ce priveºte evaluarea determinãrii niveluluide finanþare a datoriilor asumate aferente personalului,pentru care este întocmit un raport actuarial, existã unnumãr de probleme în urmãtoarele domenii:

Analiza datoriilor faþã de angajaþi;

Alegerea premizelor economice ºi demografice;

Evaluarea valorii actualizate a datoriilor faþã de anga-jaþi;

Evaluarea activelor puse deoparte pentru achitareadatoriilor faþã de angajaþi.

În cele din urmã, problemele enunþate mai sus au unefect asupra fezabilitãþii determinãrii deficitului/surplusu-lui ºi a valorii standard a ratei.

Alte aspecte referitoare la evaluarea la valoarea justã acostului amortizat nu sunt aplicate din cauza condiþiilorde pe pieþele financiare ºi a calificãrii personalului con-tabil. Aplicarea inutilã a anumitor standarde inter-naþionale de raportare financiarã priveºte cel mai multacele standarde care prevãd evaluarea la valoarea justãºi valoarea curentã ºi sigurã. Standardul Internaþional deContabilitate 36 Deprecierea Activelor face parte dinaceastã categorie. Problemele în aplicarea acestui stan-dard sunt de mai multe tipuri.

În primul rând, inutilitatea aplicãrii sale din cauza dimen-siunii reduse a întreprinderii. Aºa cum am arãtat deja,pragul aplicãrii obligatorii a IFRS-urilor este scãzut. Dinaceastã perspectivã, IFRS-urile sunt aplicate în com-panii pe acþiuni care nu sunt de dimensiuni foarte mari ºiîn alte întreprinderi. Natura activitãþii lor nu cuprinde ast-fel de obiecte, precum activele corporative ºi, mai precis,grupul de active divizionale, precum construirea de sediisau o diviziune a entitãþii, centrul de procesare de date(EDP), centrul de echipament ºi cercetare.

52


Într-un numãr mic de întreprinderi care aplicã IFRS-urile,în situaþiile lor financiare individuale sau consolidateexistã fond comercial. Din aceastã perspectivã ar trebuinotate anumite particularitãþi ale proceselor de privati-zare ºi combinãri de întreprinderi din Bulgaria.

În Bulgaria un numãr de schimbãri economice majore ºi-au fãcut simþitã prezenþa:

privatizarea mijloacelor de producþie ºi distribuþie;

reforma primarã a sistemului monetar, bancar ºi fi-nanciar;

înlãturarea obstacolelor din calea iniþiativei de afa-ceri.

Ca urmare a acestor deficienþe, multe întreprinderi aufost achiziþionate la un preþ mult sub preþul unei com-binãri de întreprinderi. Cu alte cuvinte, s-a înregistrat odiscrepanþã între valoarea realã a tranzacþiilor ºi costulcorect stabilit al unei combinãri de întreprinderi.

Fondul comercial negativ în conformitate cu fostul ISACombinãri de Întreprinderi a fost raportat ºi recunoscutimediat în contul de profit ºi pierdere, sub forma oricãruiexces rãmas în urma reevaluãrii – Standardul Inter-naþional de Raportare Financiarã 3 Combinãri de Între-prinderi. Aºa cum am afirmat anterior, ca urmare a ca-racteristicilor specifice ale privatizãrii ºi combinãrilor deîntreprinderi din Bulgaria, fondul comercial a fost rapor-tat în puþine situaþii financiare. În contextul StandarduluiInternaþional de Contabilitate 36 Deprecierea Activelor,acest lucru înseamnã cã fondul comercial a fost supustestãrii în vederea deprecierii.

O altã problemã în aplicarea Standardului Internaþionalde Contabilitate 36 Deprecierea Activelor ºi a tuturor ce-rinþelor sale este lipsa capacitãþii în cazul unora dintreîntreprinderi.

O a doua problemã referitoare la îndeplinirea tuturor ce-rinþelor Standardului Internaþional de Contabilitate 36Deprecierea Activelor este reprezentatã de lipsa capaci-tãþii întreprinderii individuale. În primul rând, întreprinde-rile mai mici duc lipsã de angajaþi bine pregãtiþi care nupot nici defini, nici interpreta corect indicatorii deprecierii,nici nu pot desfãºura teste în vederea deprecierii. Acestedificultãþi referitoare la aplicarea standardului sunt legatede urmãtoarele probleme de bazã:

Imposibilitatea de a defini corect valoarea unui activîn curs de utilizare;

Din cauza funcþionalitãþii limitate a pieþei din Bulgaria,existã dificultãþi referitoare la definirea valorii justeminus costurile aferente vânzãrii.

În opinia noastrã, auditorii financiari independenþi ºi altepersoane interesate ar trebui sã fie atenþi în contabi-

lizarea mãsurii în care estimãrile, aproximãrile ºi reduce-rile de calcul pot furniza aproximaþii rezonabile ale cal-culelor ilustrate în Standardul Internaþional de Contabi-litate 36 Deprecierea Activelor pentru determinarea va-lorii juste minus costurile de vânzare sau a valorii în cursde utilizare.

Considerãm cã implementarea Standardului Internaþio-nal de Audit 12 Impozite pe Profit este, în mare mãsurã,lipsit de sensibilitate. Motivele acestei afirmaþii se regã-sesc în faptul cã una dintre cele mai mari deficienþe alepracticii contabile din Bulgaria constã în implementareaaºa-zisei “contabilitãþi fiscale”, adicã implementareacontabilizãrii subordonate sistemului fiscal. Aceastã defi-cienþã a contabilitãþii bulgare este evitatã tocmai dincauza fluxului de investiþii strãine ºi a obligaþiei de apli-care a IFRS-urilor. În ciuda acestui fapt, pânã în prezentStandardul Internaþional de Contabilitate 12 Impozite peProfit nu este aplicabil în totalitate, ci este elaboratã ometodologie avansatã a principiilor comun acceptate.Acest lucru face necesar ca informaþiile contabile sã fietransformate pentru a prezenta rapoartele financiare subforma lor financiarã în conformitate cu IFRS-urile.

În acest sens, putem furniza urmãtoarele exemple:

Întreprinderile calculeazã în mod conºtient rãs-cumpãrarea;

Practica transferului pierderilor fiscale neutilizate estelimitatã;

Preþurile de transfer sunt manipulate.

În cele ce urmeazã ar trebui sã ne preocupãm de unelestandarde aferente domeniului de activitate care au îngeneral probleme legate de implementare, din cauzalimitãrii ºi dezvoltãrii insuficiente a bunurilor ºi pieþelorfinanciare.

Probleme funcþionãrii bursei de valori din Bulgaria suntdirect legate de implementarea Standardului Interna-þional de Contabilitate 41 Agricultura. Atunci când suntevaluate activele biologice, se aplicã regula “doar valoa-re pentru preþul de cost”. Astfel cã aplicarea Standar-dului Internaþional de Contabilitate 41 Agricultura estemai dificilã din cauza problemelor din activitateaComisiei de Stat privind Schimburile de Bunuri ºi Acþiunidin Bulgaria. Mai exact, au fost unele probleme privindînfiinþarea unei pieþe naþionale pentru instrumentelefinanciare ºi instrumentele derivate ale acestora.

Aceastã problemã ar putea fi rezolvatã prin consolidareacalificãrii organizatorilor de schimburi bursiere ºi debunuri, ar trebui înfiinþat un “Centru de training pentruagenþii bursieri ºi de schimburi de bunuri”. Un astfel decentru ar putea fi creat, partea bulgarã putând pune la

533/2010

Aplicarea standardelor internaþionale de raportare financiarã în Bulgaria

dispoziþie locaþia, în timp de Uniunea Europeanã arputea furniza echipamentele tehnice ºi formatorii. Acestcentru ar putea fi utilizat, de asemenea, pentru extin-derea legãturilor cu producãtorii ºi prin direcþionarea pro-ducþiei în conformitate cu tendinþele cererii ºi cufurnizarea alimentelor de bazã.

Standardul Internaþional de Contabilitate 11 Contractede construcþii poate fi un standard relevant pentru dome-niul de activitate respectiv. Pentru o lungã perioadã detimp, cerinþele acestui standard privind recunoaºterea ºimediatizarea nu au fost aplicate adecvat. În prezent, încondiþiile crizei financiare, companiile de construcþiirecurg deseori la o alternativã, atunci când rezultatulunui contract de construcþii nu poate fi corect estimat:

veniturile vor fi recunoscute numai în mãsura în careexistã probabilitatea recuperãrii costurilor contrac-tuale implicate; ºi

costurile contractuale vor fi recunoscute drept cheltu-ialã în perioada în care sunt suportate.

În concluzie, este evitatã raportarea profitului ºi a pier-derii. Un astfel de comportament este, în general, justifi-cat prin condiþiile crizei financiare globale. În practicã, to-tuºi, multe întreprinderi trebuie sã aplice o pierdere pre-vizionatã aferentã contractelor de construcþii ce urmeazãa fi recunoscute drept cheltuialã imediatã, în consecinþã.

De asemenea, un standard aferent domeniului de activi-tate poate fi ºi Standardul Internaþional de RaportareFinanciarã 4 Contracte de Asigurare. Activitatea de in-vestiþii este o funcþie semnificativã a companiilor de asi-gurare, alãturi de protecþia socialã. Companiile de asigu-rare din Bulgaria sunt forþate sã funcþioneze într-o piaþãfinanciarã extrem de slãbitã. Accesul lor pe marile pieþefinanciare internaþionale este restricþionat (cu toateacestea, li se oferã aceastã oportunitate prin condiþiilecadrului general de reglementare). Nivelul slab de dez-voltare al pieþei de capital din Bulgaria, în care nu existãinstrumente derivate, a dus la faptul cã ele nu sunt, deo-camdatã, cunoscute drept modalitãþi de gestionare ariscului. Controlul sectorului de asigurãri din Bulgariaeste efectuat de cãtre Comisia de Supraveghere Fi-nanciarã (CSF), a cãrei funcþie principalã este men-þinerea stabilitãþii ºi transparenþei investiþiilor ºi a pieþeide titluri de valori de asigurare ºi sociale. Aceasta esteprincipala organizaþie cãreia îi sunt adresate raportãrilecompaniilor mari.

O problemã majorã, de actualitate pentru toþi participanþiide pe piaþa financiarã, este lipsa capacitãþii de absorbþiea pieþei. În general, problemele constau în faptul cã pebaza tranzacþiilor cu volum redus (de exemplu, pentru100 de unitãþi), se efectueazã reevaluarea marilor porto-

folii (de exemplu, pentru 100.000 de unitãþi). În aceastãprivinþã, existã unele suspiciuni cum cã anumiþi actori dela bursã manipuleazã piaþa. Dacã acest fapt este legatde credibilitatea ºi corectitudinea informaþiilor createaferente instrumentelor financiare care sunt raportate lavaloarea justã, pot fi exprimate unele rezerve.

În ceea ce priveºte aplicarea IFRS-urilor în sectorul ban-car, putem evidenþia faptul cã, din moment ce bãncilecare opereazã pe teritoriul Bulgariei sunt deþinute decãtre companii din strãinãtate, acestea aplicã politicaconsolidãrii.

Informaþii generale privind situaþia economicã din Bulgaria

Presa din întreaga lume a dat publicitãþii informaþii po-trivit cãrora cea mai rea parte a crizei a trecut. Din pã-cate, nimeni nu poate face o astfel de declaraþie defini-tivã cu privire la Bulgaria. Conform informaþiilor furnizatede Institutul Naþional de Statisticã, Bulgaria traverseazãuna dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu.Potrivit analiºtilor, recuperarea economicã poate fi influ-enþatã atât de factori externi, cât ºi interni. Mãsurilemonetare ºi fiscale vor facilita aceastã recuperare.

Concluzii Existã discrepanþe între principiile din Legea Con-tabilitãþii ºi afirmaþiile aferente ºi caracteristicile calitativeale situaþiilor financiare, prevãzute în IFRS-uri.

Aºa cum s-a menþionat mai sus, problemele aplicãriiIFRS-urilor pot fi sistematizate sub forma a trei aspectemajore:

Neaplicabilitatea standardelor internaþionale deraportare financiarã;

Aplicarea inutilã a anumitor standarde internaþionalede raportare financiarã;

Neaplicabilitatea standardelor internaþionale deraportare financiarã, din cauza lipsei experienþei pro-fesionale ºi a calificãrii contabililor.

Legea Contabilitãþii din Bulgaria, 2008

Standardele Naþionale de Raportare Financiarã pentruîntreprinderile mici ºi mijlocii din Bulgaria, 2008

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã(IFRS), 2008

Bibliografie

54

Informaþii

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) aorganizat la Bucureºti un seminar profesional din ciclul„Abordãri ale auditului financiar 2009-2010”, în co-parteneriat cu Camera de Comerþ ºi Industrie aRomâniei (CCIR), Camera de Comerþ ºi Industrie aMunicipiului Bucureºti (CCIB) ºi Romexpo s.a.

Manifestarea s-a desfãºurat în ziua de 23 ianuarie 2010în Sala Nicolae Titulescu din Complexul expoziþionalRomexpo ºi a fost moderatã de prof. univ. dr. MariaManolescu, vicepreºedinte al Consiliului CAFR ºi prof.univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, vicepreºedinte al CCIR ºi preºedintele CCIB, care a reprezentat la acest semi-nar sistemul camerelor de comerþ ºi industrie dinRomânia.

Au participat auditori financiari din Regiunea deDezvoltare Bucureºti-Ilfov, cãrora li s-au alãturat, ca invi-taþi, oameni de afaceri din Bucureºti ºi reprezentanþi aicamerelor de comerþ teritoriale.

În numele Consiliului Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia ºi al preºedintelui Camerei, prof.univ.dr. IonMihãilescu, vicepreºedintele Consiliului CAFR, prof.univ. dr. Maria Manolescu, a transmis tuturor partici-panþilor „La mulþi ani ºi noi împliniri profesionale ºi per-sonale în anul care a început!”

Prof. univ. dr. Maria Manolescu a precizat cã organi-zarea manifestãrii în comun cu sistemul cameral, care afost realizatã în temeiul protocoalelor de colaboraresemnate între CAFR ºi cele douã Camere de comerþ ºiindustrie, are o semnificaþie deosebitã, anume aceea dea pune în contact direct auditori financiari ºi reprezen-tanþi ai mediului de afaceri, care sunt în egalã mãsurãinteresaþi ºi preocupaþi de a gãsi cele mai bune soluþii ºipractici de conlucrare în vederea depãºirii cât mai grab-nice a dificultãþilor legate de actuala crizã economicã ºide a construi climatul de încredere ºi credibilitate înproiectele de relansare ºi dezvoltare economicã.

„Suntem pe deplin convinºi cã prezenþa în aceastã salãa unor oameni de afaceri ºi manageri importanþi dineconomie, alãturi de un corp profesionist de elitã, cumeste cel al auditorilor financiari va fi un prilej de schimbde idei, oportunitãþi ºi relaþii care va avea rezultatebenefice pentru toþi. În acest spirit temele stabilite peagenda seminarului au în vedere subiecte de interescomun pentru auditori ºi mediul de afaceri.”

La rândul sãu, prof.univ.dr.ing. Sorin Dimitriu, vice-preºedinte al CCIR ºi preºedinte al CCIB, a relevatînsemnãtatea acestui seminar, subliniind: „Considerãmcã buna comunicare a auditorilor cu guvernanþa entitãþiiºi cu ceilalþi utilizatori ai informaþiilor din rapoartele deaudit poate ajuta la efortul de depãºire a actualei situaþiieconomice. Întâlniri precum este cea de astãzi potmijloci un dialog direct de naturã sã asigure o înþelegeremai bunã a sensului misiunilor de audit, activitate speci-ficã economiei concurenþiale, în care oamenii de afaceri,întreprinzãtorii pot gãsi sprijin calificat, pertinent ºi obiec-tiv. De aceea, ne propunem ca astfel de întâlniri sã con-tinue.”

Înainte de a trece la ordinea de zi propriu zisã, reprezen-tanta Consiliului CAFR, Maria Manolescu, a reamintitfaptul cã organismul profesional, Camera AuditorilorFinanciari din România, a împlinit un deceniu de exis-tenþã: „Cu acest prilej, Consiliul Camerei a oferit medaliajubiliarã cu ocazia celui de al doilea Congres al CAFRpreºedintelui Camerei de Comerþ ºi Industrie a Ro-mâniei, domnului Mihail M. Vlasov, pe care sunt ono-ratã acum sã o înmânez ºi colaboratorilor noºtri din sis-temul cameral”.

Au primit aceastã medalie prof.univ.dr.ing. SorinDimitriu, vicepreºedinte al CCIR ºi preºedinte al CCIB,precum ºi reprezentanþi ai organizaþiilor partenere careau contribuit la realizarea acestei manifestãri.

În cadrul seminarului au fost abordate urmãtoarele teme:

Seminar profesional la Bucureºti din ciclul:

Abordãri ale auditului financiar

2009-2010

553/2010

Informaþii

- Necesitatea culturii privind guvernanþa corpo-rativã pentru entitãþile din România, prezentatãde prof. univ. dr. Maria Manolescu, vicepreºedinteal Consiliului CAFR

- Managementul riscurilor în perioada de crizã.Implicaþii pentru guvernanþa corporativã, ma-nagement ºi auditul financiar, prezentatã deprof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, vicepreºedinte alCCIR ºi preºedinte al CCIB

- Auditul financiar în contextul verificãriiproiectelor finanþate din fonduri europene,prezentatã de Mircea Bozga, Director AssuranceGeneral, PricewaterhouseCoopers Servicii SRL

- Avantajele utilizãrii software-ului specific înactivitatea de audit financiar, prezentatã deBogdan Rãdulescu, Product Manager, CIELRomânia.

Manifestarea a cuprins o sesiune de întrebãri ºi rãspun-suri, discuþii ºi concluzii.

Auditorii financiari din Bucureºti ºi judeþul Ilfovprezenþi la eveniment ºi-au ales reprezentanþii ºisupleanþii pentru participarea la Conferinþa anu-alã 2010 a auditorilor, lista acestora fiind publi-

catã pe site-ul CAFR.

Un studiu realizat de KPMG GlobalTransfer Pricing Services1 aratã cã,pe mãsurã ce recesiunea globalãconstrânge companiile ºi autoritãþilede stat sã-ºi reevalueze aºteptãrilelor economice, multe sisteme depreþuri de transfer puse în practicã înîntreaga lume întâmpinã o tensiunefãrã precedent.

Sub presiunea de a strânge venituribugetare, unele autoritãþi fiscale potfi reticente în a accepta faptul cãunele companii anterior profitabile

înregistreazã acum pierderi ºi, prinurmare, plãtesc un impozit pe profitmai mic.

Astfel, pentru a îndeplini cerinþele dince în ce mai stringente ale autori-tãþilor fiscale, contribuabilii vor finevoiþi sã gãseascã noi modalitãþi dea demonstra cã preþurile practicatepentru tranzacþiile intra-grup suntadecvate.

O tendinþã similarã poate fi observatãºi în România. În ultimii ani, pe fun-dalul scãderii veniturilor la bugetul de

stat, s-a înregistrat o creºtere sub-stanþialã a numãrului controalelor fis-cale pe tema preþurilor de transfer.Inspectorii fiscali analizeazã cudeosebitã atenþie tranzacþiile intra-grup.

Aceºtia au dezvoltat metode sofisti-cate pentru aplicarea reglementãrilorprivind preþurile de transfer, însãinterpretarea acestor reglementãrivariazã de la o regiune la alta aRomâniei.

Prin urmare, contribuabilii trebuie sãfacã eforturi sporite pentru a pregãtio documentaþie corespunzãtoareprivind preþurile de transfer, precumºi pentru a demonstra autoritãþilor fis-cale cã au aplicat preþuri de piaþã. Înspecial, abordarea autoritãþilor fis-

Studiu KPMG:

Recesiunea supune reglementãrile globale privind preþurile de transfer

la teste dificile ºi stresante

1 Studiul citat este intitulat “Planning for the recovery - examining transfer pricing in the current environment and beyond”(“Planificarea pentru recuperare - examinarea preþurilor de transfer în mediul actual ºi dincolo de acesta”). Este o colecþie dearticole scrise de profesioniºti în materie de preþuri de transfer din cadrul firmelor membre KPMG din întreaga lume, ca urmarea studiului “Meeting of Minds”, publicat în 2008.

O documentaþie a preþurilor de transfer bineîntocmitã nu mai este suficientãLimitãri ale Acordului de Preþ în Avans (APA) ex-puse de evoluþia pieþelor

56

Informaþii

cale privind procedurile de compara-bilitate variazã semnificativ de la unjudeþ la altul.

De exemplu, unii inspectori fiscali nuacceptã ca societãþi comparabilesocietãþile care înregistreazã pier-deri, în timp ce alþii insistã pentru in-cluderea unor societãþi româneºticomparabile chiar ºi atunci cândexistã diferenþe între profilul funcþio-nal al societãþilor în cauzã ºi so-cietatea analizatã.

“Investiþiile efectuate ºi pierderileînregistrate de companiile nou înfi-inþate sunt rareori acceptate de cãtreautoritãþile fiscale. Aceasta este oproblemã pentru companiile care ausuportat astfel de pierderi în ultimiiani, mai ales pentru cã recesiuneapoate prelungi aceastã perioadã depierdere”, afirmã Niculae Done,Senior Tax Partner, Servicii Fiscale încadrul KPMG România.

Ca urmare a faptului cã activitateaeconomicã din întreaga lume s-aîncetinit, o problemã des menþionatãîn studiul realizat de KPMG a fostlipsa tranzacþiilor comparabile carear putea fi folosite în studiile de com-parabilitate efectuate pentru tranzac-þiile intra-grup.

“De exemplu, aceastã problemã afost resimþitã acut la nivelul tranzacþi-ilor privind împrumuturile între per-soanele afiliate. În aceste vremuri adevenit mult mai dificil sã se facã dis-tincþia între finanþare prin împrumu-turi acordate în condiþii preferenþialeºi finanþare prin aport la capitalulsocial”, declarã Teodora Alecu,Senior Manager al echipei de Serviciide Preþuri de Transfer ale KPMGRomânia. “Spre sfârºitul anului trecutºi la începutul anului curent, activi-tatea din sectorul serviciilor financia-re a ajuns la niveluri scãzute; prinurmare, este dificil sã se gãseascãtranzacþii similare ºi independente

pentru a determina care ar fi fostnivelul de piaþã al ratei dobânzii.Informaþii precum bonitatea împru-mutatului, þara împrumutatului, va-loarea ºi moneda împrumutului, pre-cum ºi detalii privind garanþiile ºi altecomisioane au devenit mult maiimportante în determinarea ratelor deîmprumut justificabile.”

Acordurile de Preþ în Avans (APA),deºi adesea sunt considerate a fi osoluþie care aduce certitudine îndomeniul preþurilor de transfer, seaflã de asemenea sub presiune.

APA sunt acorduri ale cãror condiþiinu pot fi schimbate pe perioada încare sunt în vigoare.

Astfel, companiile care doresc sãschimbe aceste acorduri din cauzaschimbãrii pieþelor, a scãderii pre-þurilor sau chiar pentru cã afacereaeste în scãdere pot întâmpina difi-cultãþi majore în a încerca sã modi-fice sau sã renunþe la APA, chiardacã acestea nu mai corespund rea-litãþii de afaceri.

Unele autoritãþi fiscale, inclusiv celedin Statele Unite (Internal RevenueService) sau Canada (RevenueAgency), nu s-au dovedit a fi atât deflexibile în legãturã cu modificãrileAPA pe cât ºi-ar fi dorit unele com-panii.

“Evenimentele economice din 2008ºi 2009 testeazã procesul APA ºichiar întregul sistem de preþuri detransfer” - a declarat Steven Fortier,liderul grupului Global TransferPricing Services al KPMG, ºi parte-ner în cadrul KPMG din SUA.„Acesta este un sistem care a fostdezvoltat pe o perioadã de creºtere aglobalizãrii ºi prosperitãþii. Acum tre-buie sã se adapteze rapid la noilecondiþii, mult mai dificile. Companiiledin întreaga lume ar trebui sã acordeo atenþie deosebitã îndrumãrilor ve-

nite din partea autoritãþilor fiscale,precum ºi la ceea ce fac ele în prac-ticã, pentru a ajuta la reproiectareapoliticilor lor privind preþurile detransfer într-un climat economicfoarte diferit. Companiile ar trebui, deasemenea, sã priveascã dincolo desituaþia actualã ºi sã încerce sã seasigure cã politicile de preþuri aleacestora pot îndeplini obiectivele lorpe termen lung atât în perioade deprosperitate, precum ºi în perioadede recesiune.”

În climatul economic actual ºi înRomânia un APA poate fi, în teorie, osoluþie atrãgãtoare pentru proble-mele de preþuri de transfer, deoarecepare sã rãspundã la nevoile com-paniilor de a reduce incertitudinea înlegãturã cu riscul crescut de ajustãriale preþurilor de transfer realizate deautoritãþile fiscale.

Cu toate acestea, dupã cum subli-niazã Teodora Alecu, “În Româniaposibilitatea de a obþine o stabilitatemai mare prin intermediul unui APAeste limitatã. Se pare cã intenþiaautoritãþilor fiscale române esteaceea de a lua în considerare apli-caþiile pentru APA doar dacã acesteaar acoperi tranzacþii care nu au intratîn desfãºurare înaintea depuneriicererii pentru APA.”

Iar Niculae Done concluzioneazã:“S-a dovedit, de asemenea, pentrumulte companii din România de a nufi practic a aplica pentru un APA,întrucât în prezent procedura durea-zã în medie 12-18 luni ºi, uneori,chiar mai mult. Interesul pentru APAa fost destul de scãzut ºi a scãzutchiar mai mult dat fiind faptul cã uniicontribuabili au abandonat cererilelor în fazele incipiente, deoareceaceºtia au considerat cã procesulnecesitã prea mult timp ºi estecostisitor, având în vedere cã bene-ficiile aºteptate sunt incerte.”

Date post:	28-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

audit 3 2010 - CAFRla risc a companiilor care activeazã în cadrul sectorului. Provocãri generate...

Documents