AUDITL SITUATIILOR FINANCIARE

7/31/2019 AUDITL SITUATIILOR FINANCIARE

1/44

AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE

INTREBARI:1. Definiti conceptul de profesie contabila si aratati structura acesteia.

Cuprinde totalitatea activitatiilor economice, sociale care presupun cunostinte in domeniulcontabil.Principalele activitati care formeaza acest intreg numit profesie contabila sunt:

Tinerea contabilitatii Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare Auditul statutar Alte activitati de control, alte lucrari de audit financiar(audit intern sau diferite interventii in

contabilitatea firmei cu caracter de verificare, studiu, control sau cercetare) Activitati de management financiar contabil unde avem toate sistemele de control, contabilitatea

manageriala Servici fiscale care cuprind: consilierea fiscala, consultanta fiscala si asistenta fiscala Servicii de studiii si consultanta pentru crearea intreprinderii Alte servici contabile si paracontabile incluzandu-se aici si evaluarile contabile.Ca mod de organizare a activitatiilor profesionale contabile, ele pot fi desfasurate princompartimente proprii ale intreprinderii sau prin externalizare. O singura exceptie este auditulstatutar care este in toate cazurile o activitate externa.

Activitatile componente ale activitatiilor contabile pot fi furnizate exclusiv de profesionisticontabili( contabilitate, audit intern, sisteme de organizare a controlului intern, audit statutar) sauprin partajare cu alte profesii cum ar fi consultanta si asistenta fiscala sau evaluarea intreprinderiipartajate cu sectorul tehnic, servicii juridice.

2. Cum se clasifica profesia contabilaProfesionisti contabili la randul lor se pot clasifica in functie de:

- criteriul dependentei cu 2 categorii de profesionisti contabili: in practica libera siprofesionisti contabili angajati.Liber profesionisti contabili la randul lor isi desfasoaraactivitatea fie individual, fie in forme asociative de regula soc. de expertiza contabilasau contabilitate.

- In functie de natura serviciilor profesionale: auditori statutari, auditori interni, controlori

de gestiune, contabili in diferite posturi, consultanti3. Cum se clasifica serviciile profesionale4. Definiti actiunea de audit in general si identificati elementele funadamentale ale definitieiAudit vine de la cuvantul italian audire, a asculta; cuvant de origine latina, transformat in timp de practicaanglosaxona, semnifica azi, in sens strict, revizia conturilor realizata de experti independenti in vedereaexprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora.Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii uneiopinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.Elementele principale care definesc auditul:- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;- scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;

- opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce presupunec persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie sfie o persoan independent;- examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-unstandard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.5. Definiti auditul financiar si identificati elementele fundamentale ale definitieiAuditul financiar este un audit in general cu 2 deosebiri: specialistul competent si independent trebuie safie profesionostul contabil si obiectul examinarii nu este orice informatie, si orice informatie financiarcontabila.Auditul financiar reprezinta orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare, studii sau cercetarein contabilitatea unei entitatii efectuate de un porfesionist contabil daca sunt intrunite elementelefunadamentale ale auditului in general.

Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilorfinanciare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, deexemplu:- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n


2/44

situaiile financiare;- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale;- auditul financiar asupra situaiei fiscale;- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-afcut de o manier prudent etc.Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pridin contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de auditde gestiune.

Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de auditstatutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai laauditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere,considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei deaudit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.6. Definiti auditul statutar si identificati elementele funadamentale ale definitieiPrin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independentasupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute deacesta.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certificn totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specificeintreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale,legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii(acionari, asociai).Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, ntotalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funciede referenialul contabil aplicabil;- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet apoziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat;- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele

(normele) de audit i standardele (normele) contabile.Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura ncare acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoii ateptri.Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea uneiresigurri referitoare la:- acurateea declaraiilor financiare;- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;- existena unor fraude;- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.7. Explicati relatia intre auditul financiar si auditul statutar

8. Clasificati diferitele tipuri de audit si categoriile de auditorTipuri de auditAuditul operational are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor existente in vedereafurnizarii de sfaturi, de a face recomandari, de a elabora proceduri sau de a propune noi strategii; altfel spus,auditul operational cuprinde toate misiunile care au ca obiect ameliorarea performantelor intreprinderii.Calificarea auditului ca operational poate conduce la ideea ca este vorba de un audit al unie operatiuniparticulare ca, de exemplu, auditul operatiunilor de plasament facute de o intreprindere; in realitate este otraducere a cuvintelor engleze operational audit care trebuie intelese in acceptiunea lor americana prin inbuna stare de functionare pentru indeplinirea unui obiectiv. Auditorilor le este, in general, interzis sa aibaimixtiuni in gestiunea intreprinderii auditate si , ca urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitateala care fac auditul situatiilor financiare; pot realiza insa astfel de misiuni de audit operational, pa bazacontractuala, la alte entitati.

Auditul de gestiune are ca obiectiv fie gasirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o judecata criticaasupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitati sau a unui grup de entitati. Esteimportant de subliniat ca auditorul poate sa constate fraude si iregularitatii in cadrul misiunii sale de auditstatutar, dar el nu conduce misiunea sa in mod special spre asa ceva sau intr-un spirit de suspiciuneparticulara.


3/44

Alte tipuri de audit . Nevoile intreprinderilor au condus auditorii cu pregatire contabila si specialisti din altedomenii sa se specializeze, propunand un serviciu complet in diferite domenii sau activitati particulare, cum arfi: social, fiscl, de calitate, de mediu.Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situatiile financiare aleintreprinderii; in acest caz , el desemneaza diagnosticul de organizare si de gestiune si in mod deosebitcontrolul procedurilor si maniera in care organismul actioneaza in raport cu atributiile si obiectivele acesteia;se poate vorbi astfel de audit social, audit juridic, auditul tehnic, audit fiscal.Clasificarea auditurilor se face in functie de obiectivele urmarite si in functie de specialisti care le realizeaza.

Obiective urmarite Specialisti utilizati Denumirea audituluiVerificarea si certificareasituatiilor financiare

Profesionisti contabiliindependenti alesi saunumiti, de regula, deactionari

Audit statutar

Diagnostic sectorial Experti independentivnumitide conducerea intreprinderii

Audit fiscal Audit social Audit juridic Audit al calitatii Audit financiar

Diagnostic asupra conturilor

si diagnostic sectorial

Compartimente specializate

independente de alte serviciiale intreprinderii

Audit intern

Categorii de auditoriAuditorul intreprinderii poate fi intern sau externAuditorul intern este un salariat al entitatii auditate; cantonat initial in misiuni legate de buna calitate ainformatiilor financiare, astazi, auditorul intern se ocupa din ce in ce mai mult de misiuni de audit operational,de verificarea existentei, a gradului de adecvare si a amodului de aplicare a procedurilor interne in toatesectoarele si pe toate functiile intreprinderii.Auditul extern este realizat de catre un auditor statutar (legal), un functionar sau de catre un tert, in baza unuicontract cu intreprinderea:

Auditorul legal sau controlorul legal sau auditorul statutar este auditorul a carui misiune estedescrisa in lege. Auditul statutar efectuat de catre un auditor cuprinde o misiune generala sau de bazasi misiuni conexe. Misiunea de baza curpinde : - o misiune de audit financiar care conduce lacertificarea situatiilor financiare; - verificari specifice prevazute expres prin lege.

Un functionar ala statului poate realiza unele misiuni de audit din categoriile prezentate mai sus darcare nu constituie audit legal (statutar) si cu atat mai putin un audit financiar care conduce lacertificarea situatiilor financiare.

Auditorul contractual efectueaza o misiune in cadrul unui contract cu entitatea auditata prin careaceasta fixeaza o misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevazute in contract.Altfel spus, daca nu exista decat o singura misiune de audit legal (statutar) care cuprinde obiectivecunoscute si care se realizeaza potrivit Standardelor Internationale de Audit, exista un numar nelimitatde misiuni de audit contractual, realizate de specialisti, de regula experti contabili.

La originea misiunilor contractuale stau 4 motivatii:1. Entitatea nu are auditor statutar si doreste sa incredinteze unui specialist competent siindependent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare,similara cu cea realizata de auditorul statutar.

2. Auditorul contractual detine o competenta mai bine adaptata la o misiune foarte precisa.3. Intreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a carui semnatura se bucura de un prestigiu

particular.4. O misiune particulara de control este ceruta de un tert, de exemplu, o banca la acordarea unui

imprumut.9. Ce relatii exista intre auditul intern, extern si controlul internAuditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesionalefecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate nlegatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii(entitii).Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentruaceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitiisistemelor contabile i de control intern.


4/44

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz,auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern sepoate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asuprasituaiilor financiare ale acestei entiti.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicarede conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase ieficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenireai detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timpa informaiilor financiare.

Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumieasupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.

Auditul intern reprezint activitatea de examinare obiectiv a ansamblului activitilor entitii n scopulfurnizrii unei evaluri independente a managementului riscului, controlului i proceselor de conducere aacestuia. Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, pricepereasa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrulcompartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentaticele de performanta.Diferentele fundamentale intre auditul intern si cel extern (statutar) sunt :a) Statutul auditorului :-Auditorul intern face parte din structura intreprinderii(dependent)-Auditorul extern este furnizor liber pe piata(independent)b) Obiectul auditorului :- Auditorul intern are ca obiect existenta, adaptabilitatea, modul de aplicare a procedurilor de control intern.- Auditorul extern are ca obiect de activitate situatiile financiare in ansamblul lorControlul intern a intreprinderii pt Auditorul intern constituie un obiect, pe cand pt. Auditorul extern constituieun mijloc .c)Aria de aplicare a auditului :- Auditul extern se refera la tot ceea ce intereseaza intr-o intreprindere ( la toate functiile intreprinderii inmasura in care acestea contribuie la elaborarea situatiilor financiare )- Auditul intern are o arie mult mai vasta, se refera nu numai la toate functiile intreprinderii ci si la integralitateaacestor functii .d) Beneficiarii auditului :

-beneficiarii auditului intern sunt conducatorii structurilor functionale ale intreprinderii.-beneficiarii auditului extern sunt consumatorii finali externi (utilizatorii finali) a informatiilor din situatiilorfinanciare .e) Independenta auditorului :- Auditorul extern are independenta absoluta- Auditorul intern are independenta restrictiva, e independenta fata de toate structuriile sin u fata deconducere .f) metodologie- Auditul extern(statutar) se formeaza dupa o metodologie unica, adoptata de IASB ( Consiliul pt. standardeinternationale de audit si asigurare ) din cadrul IFAC .- Auditul intern ,metodologia, este elaboarata de IIAI (Institutul intrenat. Al auditului intern) si este unica; inaplicarea ea se adapteaza specficului si culturii intreprinderii .

g) Pozitia fata de frauda :Nici Auditul extern si nici Auditul intern nu au ca obiective descoperirea de fraude.- Auditul Extern(statutar) retine o frauda in masura in care aceasta a avut o influenta semnificativa asuprasituatiei financiare.- Auditul intern are o pozitie mult mai favorabila pt prevenirea si decoperirea de fraude, suspectind oriceincalcare a procedurilor de control intern, care il oblige la adancirea si extinderea controalelor .h) Periodicitatea auditurilor :- Auditul Extern(statutar) e prezent in intreprindere de regula in momentul elaborarii situatiilor financiare si inmomentul inventarierilor, dar de fiecare data cand apare, are aceesi interlocutori.- Auditul intern este permanent in intreprindere, dar e temporar d.p.d.v. al interlocutoriilor

10. Identificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul extern si intern1. Audit intern:

- face parte din controlul intern al entitatii- se realizeaza de regula prin angajati independenti de celelalte structuri executive- nu are obligatii extra entitate- independenta e limitata la nivelul intelegerii conducerii executive- are ca obiect respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitatii


5/44

- poate realiza alte comenzi sau solicitari ale conducerii- este o functie de asistenta2. Audit extern :- se realizeaza de firme de specialitate sau prin persoane fizice sau juridice stabilite de actionari- se respecta normele unui organism profesional- asigura credibilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare ale entitatii- independenta este principiul de baza pentru credibilitate- are ca obiect auditarea situatiilor financiare- poate realiza orice misiune de audit

11. Definiti controlul intern si mentionati obiectivele sale de bazaSistemul de control intern reprezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea uneientiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitiloracesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor ierorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumieasupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.Elementele de baza ale controlului intern sunt:a) existentea unui plan de organizare, cuprinzand :- definirea cat mai precisa a sarcinilor- definirea limitelor de competenta si a raspunderilor- circulatia informatiilorb) competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiuniic) existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la :- producerea informatiilor- arhivarea informatiilorObiectivele controlului intern suntA. protejarea activelor intreprinderii :1. definirea responsabilitatilor2. separarea sarcinilor si functiilor3. descrierea functiilor4. procedura acordarii imputernicirilorB. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile

1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia4. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile5. controalele de baza ale activitatii contabileC. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderiiD. promovarea eficacitatii exploatarii

12. Ce relatie exista intre profesia contabila si fiscalitateServiciile fiscale au constituit servicii fundamentale ale profesiei contabile. Profesia contabila detine circa 30%-50% din toate servicile fiscale oferite de profesionisti contabili in practica publica. Pe masura ce legislatiadevin tot mai sofisticata si se reglementeaza aplicarea standardelor, profesionisti contabili se adapteaza insensul ca se organizeaza in societati puternice cu compartimente propri de servicii contabile.

Serviciile fiscale sunt partajate si cu alte profesii la nivel mondial, aceasta neavand o pozitie relevanta.13. Explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile

In timp ce profesionisti contabili poarta responsabilitate fata de public, relatiile acestora cu publicu nu pot filasate la intamplare. Organismele profesionale au un rol esential in reglementarea acestor relatii concretizatein 3 comandamente: educatia, calitatea, etica profesionala.Organismul profesional este cel care trebuie sa asigure standarde de cea mai inlata calitate pentruindeplinirea celor 3 comandamente. El trebuie sa se asigure ca membri sai isi indeplinesc misiunea deaparatori ai interesului public.Necesitatea reglementarii profesiei contabile depinde:-profesia insasi, adica capacitatea ei de a raspunde nevoilor intreprinderi, economiei si societatii.-conditiile de piata in care activeaza profesia-calitatea serviciilor furnizate de membri sai-existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele, intre clientul care primeste serviciile siprofesionistul contabil care detine experienta necesara pentru furnizarea acestor servicii.Trebuie sa se acopere cel putin urmatoarele domenii:-cerintele de acces si autorizarea-cerintele referitoare la dezvoltarea profesionala continua


6/44

-monitorizarea compartimantului profesional al membrilor-elaborarea standardelor profesionale si etice pe care profesionisti contabili trebuie sa le respecte-sistemele de investighare si procedurile disciplinare in cazul nerespectarii de catre membrii a aexigentelor demai sus.

14. Ce domenii ale profesiei contabile trebuie reglementate15. Care sunt criteriile de apreciere a calitatii unei profesii contabile

Calitatiile unei reglementari in domeniul profesiei contabile:1. sa fie o reglementare proportionala2. sa fie o reglementare transparenta

3. sa nu fie impotriva competitiei4. sa fie o reglementare nediscriminatorie5. sa fie o reglementare precisa6. sa fie o reglementare implementata, consecventa si justa7. sa fie supusa in examene periodoce16. Care sunt modalitatiile de implementare a reglementarilor profesiei contabile

Exista 3 modalitati de implementare: Autoreglementarea specifica economiilor liberale, consta in aceea ca organismul profesional este

recunoscut de autoritatea publica careia ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia; Reglementarea externa, profesia este reglementata de guvern; Coreglementarea, este o combinatie intre primele doua.

Oricare ar fi modalitatea de reglementare, organismul profesional trebuie sa joace un rol hotarator inreglementare, avand cea mai potrivita pozitie pt. apararea interesului public.17. Cum este reglementarea profesiei contabile la nivel europeanEste o reglementare generala. Directiva 89/48/CEe cu privire la recunoasterea calificariilor profesionale.Profesionistul care are acces la toate serviciile care compun profesia contabila (acces fara restrictii)considerat a fi specialistul cu cea mai inalta calificare este expertul contabil in domeniul contabil.Reglementarea speciala se refera exclusiv la activitatea de audit statutar ( Directiva 2006/43/CEE-a VIII).Principalele prevederi se refera la conditiile de autorizare si de retragere a autorizatiei unui profesionistcontabil de a face audit statutar.Conditiile speciale privind independenta si calitatea serviciilor de auditA treia conditie se refera la crearea unui organism de supraveghere publica a activitatii de audit statutar.In ce priveste rolul profesionistului contabil pentru apararea interesului public, profesionistul contabil are ca

obiectiv distinct fata de alte profesii, apararea interesului public si asumarea responsabilitatii pentru acesteobiective.18. Explicati rolul profesionistului contabil pentru dezvoltarea economieiNu exista progres al dezvolatrii umane fara dezvoltarea pietelor, iar dezvoltarea pietelor fara profesiacontabila. IMM-urile care reprezinta peste 80% din economia europeana, dezvoltarea lor depinde de costulcapitalului, iar acesta depinde si de increderea pe care publicul o are in situatiile financiare, adica depindede calitatea muncii contabililor. Profesionistul contabil este indispensabil bunului mers al economieimondiale deoarece fara el nu s-ar putea masura activitatiile economice, nu ar putea exista bugete si niciimpozite, nu ar exista incredere in tranzactiile economice si financiare, nu s-ar putea imparti rezultateleacitvitatii intre salariati si proprietari, intre munca si capital.Bilantul unei intreprinderi constituie cartea de vizita a acestuia, iar artizanatul acestor carti de munca esteprofesionistul contabil.19. Explicati rolul profesionistului contabil pentru apararea interesului publicMarile scandaluri financiare din ultimi ani desi au fost provocate, costurile au trebuit repartizate si asupraprofesiei contabile, rezultand activitatea de audit statutar ca activitate a profesiei contabile face obiectulunei supravegheri publice la inceput in SUA dar au fost preluate de Directiva a VIII. Supravegherea publicain spiritul si litera directivei consta intr-un sistem eficient de supraveghere a auditului statutar si a firmelorde audit considerat a fi ultimul aparator al interesului public.Supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii:

Toti auditori statutari si toate firmele de audit statutar sunt supuse supravegherii publice iar candautoritatea competenta este un organism autonom, supravegherea publica se extinde si asupraacesteia.

Sistemul de supraveghere publica trebie sa fie condus de nepracticieni, se presupune insa ca

nepracticieni detin cunostinte in domeniu fie pentru ca au practicat in trecut auditul statutar fie caisi desfasoara activitatea in domeni relevante de educatie pentru auditul statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica trebuie sa fie alese printr-o

procedura de nominalizare transparenta si independenta. Sistemul de supraveghere publica isiasuma responsabilitatea finala in urmatoarele domenii: - autorizarea auditurilor si a temelor deaudit; - modul de abordare a standardelor profesionale; - modul de organizare a dezvoltarii


7/44

profesionale continue si modul de organizare si functionare a sistemelor de investigatii si desanctionare a abaterilor pedepsite de auditor.

20. Cum explicati rolul social al profesionistului contabilRolul social al profesionistului contabil este aplicat pe de o parte prin faptul ca toate operatiunile legate deevidenta si plata muncii sunt realizate de profesionistul contabil, dar rolul social se explica si prin relatia careexista intre calitatea muncii contabile si bunastarea populatiei.

21. Cum explicati necesitatea unui organism profesionalNecesitatea unor organisme profesionale puternice este legata de asigurarea unor standarde profesionale deinalta calitatea si de indeplinirea misiunii profesiei contabile fata de interesul public.

22. Care sunt criteriile de recunoastere a unui organism al profesiei contabileCriteriile de recunoastere al unui organism al porfesiei contabile:

Pt. a i recunoscut de autoritatiile publice si de organisme internationale, un organism al profesieicontabile trebuie sa fie un organism neguvernamental si necomercial;

Sa fie acceptat si recunoscut de menbrii sai; Membrii sa fie profesionisti contabili; Sa se bucure de o buna reputatie in randul autoritatiilor publice si al mediului social Sa aiba capacitatea de a dezvolta standarde profesionale pt. membrii; Sa aiba capacitate de administrare si resurse pt. indeplinirea misiunilor sale.

23. Care sunt organismele internationale si regionale ale profesiei contabile. IFAC - Standarde ale profesiei cu aplicabilitate internationala, standarde de educatie, de calitate,

de contabilitate, de audit si de etica. Ceccar este membru IFAC din 1996 cu o activitate apreciata.La nivel regional principalele organisme ale profesiei contabile sunt:

FEE gestioneaza profesia contabila la nivel UE ( este federatia expertilor contabili europeni);urmareste aplicarea standardeloe elaborate de IFAC la nivelul UE precum si a aorientarilor stabilitede comisia europeana in ceea ce priveste contabilul si auditorul. Ceccar este membru FEE din1996;

FCM federatia expertilor contabili mediteranieni, un organism infiintat pe baza de culturi latinecare asigura dezvoltarea profesiei contabile nationale in tarile membre. Ceccar este membrufondator si detine si o functie de conducere.

CILEA comitetul de integrare latino europa-america, organism care reuneste organismele decontabilitate si audit din toate tarile latine; are drept scop dezvoltarea unor puternice organisme

profesionale in tarile latine; FIDEF federatia internationala a expertilor contabili francofoni, cuprinde organismele

profesionale din tarile francofone. Ceccar detine un post de vicepresedinte de un an jumate; SEEPAD parteneriatul sud-est european pt. dezvoltarea contabila, organism care cuprinde tarile

din sud-est creat la initierea Ceccar 1998; GRUP ED ( Scotia) un grup al unor organisme ale profesiei contabile din intreaga lume care are

drept scop dezvoltarea contabila si auditului in IMM-uri; E.G. institutul european de guvernanta corporativa se ocupa cu studiul si cercetarea pt.

dezvolatrea principiilor pt. conducerea intreprinderilor.


8/44


9/44

186. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acestaa emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. ( Situatiile financiare condensate continmai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate.Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica ainformatiilor si sa previn cititorul ca, pentru a intelege mai bine poziia financiara a unei entitatii si rezultateleoperaiunilor sale, citirea se va face concomitent cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii)

187. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate?

1. - titlul;2. - destinatarul;3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cusituaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut;5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz casituaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportulde audit asupra acestora;6. - data raportului;7. - adresa auditorului;8. - semntura auditorului.

188. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare.Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare( creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baz sau ntr-o misiune distinct.Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat.Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente,susceptibile de a avea o influena semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia.Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora ii vaexprima opinia.Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubricarespectiv din situaiile financiare.Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor

financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceastrubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.

189. Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici.Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie s permit auditorului s aprecieze dac:- ipotezele cele mai plauzibile reinute ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile.- informaiile financiare previzionale sunt suficiente;- informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate;- informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice.

190. Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit.Previziunile-sunt informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente

viitoare (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile).Proieciile sunt informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuniale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cuipotezele teoretice.

191. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici un faptsemnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toateaspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat( asigurare negativ).Auditorul trebuie s respecte regulile de etic: independena, integritatea, obiectivitatea, competenaprofesional, confidenialitate, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale.

192. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmireadocumentelor de sintez;4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor


10/44

neobinuite.n cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii semnificative,auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse.

193. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurrinegative.Raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform unui referenial contabilidentificat.El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat.

194. Raportarea unei misiuni de compilare.ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii beneficiaz deservicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile i nu pe cele de auditor, nscopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au dreptscop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaiisunt ncreztori totui c beneficiaz de intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenelesale la elaborarea acestor situaii financiare.Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s conin elementele urmtoare:- titlul;- destinatarul;- o meniune confirmnd c misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaionale de Audit aplicabilmisiunilor de compilare sau normelor i practicilor naionale;- indicarea faptului, dac este cazul, c auditorul nu este independent de ntreprindere;- identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de conducereantreprinderii;- o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare compilate dectre auditor;- o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin, nicio asigurare nu este furnizat;- un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative menionate n anexefa de referenialul contabil utilizat;- data raportului;

- adresa i semntura auditorului (contabilului) pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau peprima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una din meniunile: neauditate sau compilate fraudit, nici examen limitat.

195. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?Necesitatea Codului const n :1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;2. conservarea ncrederii publicului n profesie;3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciiloracestuia;4. confirmarea de autoritate a lucrrilor efectuate de profesionitii contabili;5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care

face parte.

196. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?1. Integritatea i obiectivitatea;2. Competena profesional, grij i srguin;3. Confidenialitate;4. Profesionalism;5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale.

197. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cand efectueaz serviciiprofesionale.

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle nsituaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea acestuia.

198. Explicai principiul competenei n audit.Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cucompeten, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din


11/44

legislaie i tehnici de lucru.Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale imeninerea competenei.

199. Explicai principiul confidenialitii n audit.Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilorobinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scrisa, n afar decazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme regulamentare.Aceast obligaie se aplic i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su.

200. Conceptul de independen n audit.Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de naturaserviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie cprofesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul profesional) iindependena n aparen (comportamental).

201. Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei.1. Cauze datorate interesului propriu;2. Cauze legate de slbirea autocontrolului;3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri;4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism;5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.

202. Interesul propriu ameninare la adresa independenei.Interesul propriu devine o ameninare la adresa independenei atunci cnd un cabinet, o societate sau membriiacestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau dac un interespropriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiar direct sauindirect la capitalul propriu, un mprumut sau o garanie la sau de la un client, onorarii totale provenind de laun singur client, relaii de afaceri cu clientul, potenial angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevzuten contractul de audit).

203. Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei.Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintremembrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului iastfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa declient(exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care agetionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poateexercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine).

204. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei.Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiindcompromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat

raionamentul lor profesional aceluia al clientului.

205. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei.Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei caregestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devineprea nelegtor fa de interesele clientului (un membru al cabinetului/societii are un membru de familie cufuncie de rspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societii gestioneazpatrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul,acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membriicabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului).

206. Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei.

Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societii este implicat s acionezeobiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele caregestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului.

207. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale.Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste msuri se


12/44

impart n trei categorii:- msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri;- msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;- msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor.

208. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.Msurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n:- aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului, a numirii cabinetului/societii prestatoarede servicii profesionale atunci cnd alte persoane mputernicite de client au semnat contractul;

nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale;- stabilirea de ctre client a politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar corect;- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru buna gestionare abunurilor i valorilor;- structura conducerii corporative a clientului, printe care i comitetul de audit care asigur supraveghereaprocesului de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu cabinetul/societatea care presteazservicii profesionale pentru client.

209. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului.Astfel de msuri constau n:- importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare amembrilor echipelor de profesioniti contabili n audit;- politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare alangajamentului cu clientul;- politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importaneiacestor ameninri i identificarea msurilor de protejare;- politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privindindependena;- politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi i membriiacestora cu clienii;- politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilor cabinetului/societii de la un singur client;- modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale carereprezint pri dintr-un contract ncheiat cu un client;

- politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altor persoane, care nu fac parte dinechipa de audit i servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat;- comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbri aleacestora, tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lor continu;- desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegat responsabilpentru supravegherea functionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei;- mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoare ctrebuie s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile i procedurile stabilite;- politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunice nivelurilorsuperioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acestea include iinformarea membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;

- includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuate saupentru a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afaracabinetului/societii/grupului sau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit iservicii conexe;- consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organism profesionalde reglementare sau un alt profesionist contabil;- rotirea personalului cu funcii de conducere;- comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducereaclientului;- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestatei a mrimilor onorariilor percepute;- politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i servicii conexe s nu ia decizii

manageriale sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului;- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare alangajamentului;- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel de asigurareacordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate;- eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiare personale care


13/44

pot crea o ameninare la adresa independenei.Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reducela un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesars nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci singura msur util va fiaceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acestcontract.

210. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

211. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia?Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz:- partea A tuturor profesionitilor contabili;- partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti;- partea C numai profesionitilor contabili angajai.

212.Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) siROF ( regulament de organizare si functionare )- sa respecte programul de lucru- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor laprobleme contabile si de etica- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sauexperienta pe care le detine- sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel incat sa fie inteleasa incontextul ei

Conflictul de loialitate15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneoripot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de arespecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactatepentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:a. sa incalce legea;b. sa incalce regulile si standardele profesiei;c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numeleangajatorului;d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea

sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoanaierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate,acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatoriilor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga lademisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitateexclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionalapentru a actiona in acest fel).15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.Sprijinirea colegilor angajatiUn profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa veghezeasupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele

contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.Competenta profesionalaUnui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere saexecute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executaasemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul depregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui


14/44

expert.Prezentarea informatiilor18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cuonestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar naturaadevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic side o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectareaacestei cerinte.

213. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:- sa respecte principiul independetei- sa respecte legislatia fiscala in domeniu- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa

214. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit de baz.

215. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabilidin Romnia.. Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta*profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivitstandardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisaaplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.Introducere8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit siservicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, safie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatieiprivind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriiloradecvate, sub toate aspectele sale importante.Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii

este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:a. - o relatie intre trei parti implicand:b.i. un profesionist contabilii. o parte responsabila; siiii. un utilizator anume precizat.c. - un obiectivd. - criterii adecvatee. modalitatea de realizare; sif. - o concluzie.Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o

intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintrepartea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine(asigurare).Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind: - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatiinefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare) - atestari si raportari directe - raportari interne si externe - sectorul privat sau public.8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din: - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);

- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicileprivind resursele umane).8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare)a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-


15/44

audit)cuprind:- proceduri convenite;- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie siconsultanta fiscala;- consultanta privind managementul;- alte servicii de consultanta.8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea simasurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.

Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe,cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresaindependentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la unnivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurilenecesare cele mai indicate.Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o listaexhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe,sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, cisa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.

. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele siprincipiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practicain calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisfacecerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI1. Integritate si obiectivitate1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiulobiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de

interese.1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstrezeobiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteazaservicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatiifinanciare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare deconducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabilipregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat,profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea inrationamentul profesional.1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legatede obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua

obiectivitatea.b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibilepresiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitateaprofesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalceobiectivitatea.d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionalecontabile si-au insusit principiul obiectivitatii.Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot ficonsiderate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupraacelora cu care negociaza.Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea

Rezolvarea conflictelor de etica2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte de interese. Asemeneaconflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ neinsemnata, pana la cazul extrem defrauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialelecazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanentaconstient de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie


16/44

notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie oproblema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie din partea celorinteresati.2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatile unui profesionistcontabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare: Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci candexista relatii personale sau de familie care pot da nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (veziparagraful 8.6 urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sauameninta integritatea profesionistului contabil.

Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice. Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistuluicontabil si normele profesionale de comportament care ii sunt impuse. Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate fi in avantajul angajatoruluisau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intalni situatiilegate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand seconfrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sarespecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politicinu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele: Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cusuperiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator deconducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera caseful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinteproblema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este seful compartimentuluiurmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul deadministratie, sau Adunarea generala (dupa caz). Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de laorganismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei. Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor posibilitatilor de control intern, inultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex.frauda) decat sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator alacelei organizatii (intreprinderi).

2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, incadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite anumite politici in vederea rezolvariiconflictelor.2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care seconfrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens in cadrulC.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile dedisciplina.

Asocierea2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatiiprofesionale, potrivit prevederilor legale.Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de asociatii, conform legislatiei in

vigoare.2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au obligatia sa trimitaconsiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o luna de la data constituirii:- o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand numele, prenumele, calitateasi adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al statutului;- in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul precedent;- declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada de primire.2.9. Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit:- atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii, prevazute de OrdonantaGuvernului nr. 65/1994;- drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale recunoscute de Corp, care rezulta dinreglementarile legale si din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod.

De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun, nu numai al profesiei,dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului olarga audienta, intelegere si aplicare.2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa stimuleze si sapatroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie, care nu sunt profesionisti contabili membri aiCorpului, in scopul sprijinirii acestora sa isi mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea


17/44

Standardelor internationale de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente.Sectiunea 3. Competenta profesionalaCompetenta profesionala

3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sauexperienta pe care nu le poseda.3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.a. Dobandirea competentei profesionaleDobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o

instructie specifica, de practica si examinare privind teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fiemodelul normal de urmat pentru un profesionist contabil.b. Mentinerea competentei profesionale(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusivreglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementaristatutare si cerinte relevante.(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate inindeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national siinternational.Sectiunea 4. ConfidentialitateaConfidentialitatea

4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpulactivitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitatecontinua chiar si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron.

4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fostautorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionalade a dezvalui asemenea informatii.

4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care lefurnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.

4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, caun profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nufoloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.

4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau aleangajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie safie demn de incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgareaunei astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelorprofesiei si reglementarilor in vigoare.

4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate sisa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi

permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normeleprofesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip demisiune.

4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si decicerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu.

4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fidezvaluita informatia confidentiala:a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvaluio informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale carorinterese ar putea fi afectate.

b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prinlege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt:i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; siii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite.c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui:i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei


18/44


19/44

- exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor deindependen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic;- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permiteacestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit;- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea iexperiena necesar;- delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinereaunei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite.

219. Rolul i importana dosarului exerciiului.Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; elpermite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului.Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare i control ale misiunii;- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni;- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;- justificarea opiniei emise i redactarea raportului.

220. Rolul i importana dosarului permanent.Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toatdurata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat,dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiula altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.

221. Structura dosarului exerciiului.Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general sefolosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;

- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;

222. Structura dosarului permanent.Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor.Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zise efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului

profesional, dup cum urmeaz:- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente;- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

223. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz:titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit,

paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.

224. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:


20/44

Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practicnu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale.Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje,trebuia s se ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin,amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la. mil. lei.Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nudau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, contului de profit i pierdere, pentruexerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

225. Explicai semnificaia datrii raportului de audit.Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat cauditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilorintervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat.ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite iprezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiilefinanciare au fost nchise i aprobate.

226. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor declieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.

227. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleazastfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterioracestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitileprin alte proceduri.Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut

efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare asocietii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat isunt conforme cu prevederile legale i statutare.Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceastpractic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n activecorporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i .pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . nconsecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderilecumulate la . mil. lei.Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragrafulprecedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie

200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cuprevederile legale i statutare.

228. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectelelor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultateloracestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normeleinternaionale (sau naionale) de contabilitate.

229. Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv estede a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex.

Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dupparagraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului;paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex.


21/44

Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i sepretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierilepreliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final alacestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioanepentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.

230. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare care auaceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative.

Exizt 4 tipuri de opinie:- opinia fr rezerve;- opinia cu rezerve;- opinia defavorabil;- imposibilitatea de a exprima o opinie.

231. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau normei practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conformStandardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate canecesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conformnormelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicileutilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n modrezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute nsituaiile financiare;- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.

Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normelesau practicile naionale).Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obineo asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n aexprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiilefinanciare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrilesemnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua orevedere a prezentrii de ansamblu a acestora.Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.

232. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilorconducerii entitii auditate i ale auditorului.Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct idata i perioada acoperite prin aceste documente.Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii ic responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaiifinanciare.Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune cdireciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabileteprincipiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare.Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima

asupra acestora o opinie.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cumsunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitateaconducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupraacestor conturi anuale.


22/44

233. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve.De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ nraportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa i, de fiecare dat cnd poate, scifreze (s estimeze) incidena posibil asupra situaiilor financiare. Aceste informaii trebuie s fie date, depreferin ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sauimposibilitatea de a exprima o opinie i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat.

234. Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client.

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe careconducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influenezecertificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:- insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane;- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorit unor erori n calculul costurilor produciei sau n determinareamrimii stocului (cantitilor)- nerespectarea principiului independenei exerciiului;- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la datanchiderii exerciiului;- neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor;- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii).Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu estesuficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidelasupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului.Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:- natura dezacordului;- postul i suma respectiv;- influena asupra rezultatului net.

235. Coninutul raportului de audit.Raportul de audit trebuie s conin:- relaia contractual de executare a misiunii de audit;- observaiile reieite din diverse verificri;

- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiareofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale aintreprinderii;- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;- situaiile care fac s apar incertitudini;- natura i locul observaiilor n raport.

236. Rolul raportului de audit.

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitilelor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilorrezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele mai multe din prevederileacestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	emypopi
View:	234 times
Download:	0 times

AUDITL SITUATIILOR FINANCIARE

Documents