Copert5: Ionul Arde leanu-p aiciTehnoredact or: Rodic a B oacd

Secretar de redactie: Paulina Ldmdsanu

Hurst HannumAu t o no rny, S ov e re i gnty and Se lf- De t e r m i nat i o n :

the Accommodation of Confiigting Rights

Copyright O 1990 by the University of pennsylvaniaPress, Philadelphia, pennsylvania.

All Rights Reserved

Pentru prezenta versiune rom6neasc6 toate drepfuriler ezerv ate Editurii PAIDEIA.

Multumim Agentiei pentru InformaJii a Statelor Uniteale Americii * USIA - pentru sprijinul acordat

la realizarea acestei edilii.

ISBN 973-9131-38-7

paldela

HURST HANNUM

Autonomie,suveranitate

a

sl

autodeterminare

Ap I anarea dr ep t uril o r co nflict ual e

Traducere in limba romdnd de

Mihaela Barbu qi Veronica Popescu

CuvAfi de mullumire """"""""""""7

Partea I. CONTEXTULLEGALINTERNATIONAL ..'.....'...'..""11

Capitolul l.Introducere .'.""""""""'11Capitolul 2. Suveranitate, statalitqte $i

nalionalism. """"""23Capitolul 3. Aut odeter minarea.. - -........ " " " " " " " " " 36

Capitolul 4. Drepturile minoritdli\or """""""""" 58Capitotut 5. Drepturile indigenilor "" """""""""' 80Capitotut 6. Dr eptur i I e o mulu i . -.... -..." " " " " " " " "' I 1 0

Partea a rl-a. CAUTAREA SOLUIITLoR:NOUA STUDTT DE C AZ - -.......... -... -..........'. t2s

Introducere.. .'i""""""""" """"""" 125Capitolul 7 . Hong Kong """"""""' 131Capitotut 8. Indiq Si regiunea Punjab '."""" """' 154Capitotul 9. Kurzii...'... """""""""' 186Capltotul 10. N icar agua - C o ast a Atl ant i c d " " "' 21 4Capitotut 1 1. Ir I anda de N ord .........'.... " " " " " " "' 240Capitolul 12. Populatria saami (lapp) din Norvegia,

Suedia Si Finlanda ....""""""""265Capitolul 13. Spania - f ara Bascilor qi

Cqtaloniq..... """"'283Capitolul 14. Sri Lankq........... """' 301Capltotut 15. Sudanul.. ...."""""""'334

Partea a III-a. ALTE EXEMPLE DE

CUPRINS

REGLEMETANT N.T,N AUTONOMIEI ". 3s73s9

664

Introducere...

665

Capitolul 16. Struchrri federalesau cvasifederale............... ........363Eritrea (1952-1962). ................. 363Groenlanda ..........368Antilele Olandeze...... ...............374Elvefia (1848-1874). ................. 381Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.... 388

Capitolul 17. Teritorii de importanldinternalionald..........,........ .........401Insulele A|and................... ........ 401Oragul liber Danzig ..................401Teritoriul Memel .......................411Noua Zeelandd - Statele asociate, InsulelorCook, Niue gi Tokelau.... ..........416Regiunea Saar ( I 920- I 935)................ ........... 423Regiunea Saar ( I 945- I 956)................ ........... 429Teritoriul liber Triest ................435

Capitolul I 8. Alte s itual i i interes ant e ................. 442Belgia ..................442Popoarele indiene din Brazilia ...................... 449China........... ........45i-b1jil.............. ........466Italia - Tirolul de Sud.......... .....472Malaysia .............. 481

Partea a IV-a. CONCLUZ,I1..................... .......,19 ICapitolul 19. Concluzii ............... .. 49-5

Continutul autonomiei... ........... 50 IDreptul la autonomie ................ 513

Note............. .............. 525

Bibliografie selectivd...... ............... 653

666

Partea I

COMEXTTJL LEGAL INTERNATIONAT

Capitolul IINTRODUCERE

Deqi aceastd carte este scris[ din perspectiva unuiavocat de drept interna{ional, ea pune accentul pe indi-vizi gi grupuri, mai mult decdt pe state, obiectele gi su-biectele hadifionale ale dreptului international.t Desi-gur, sistemul statalreprez;ntd,contextul in care se prezintdproblemele, dar importanla cea mai mare este datdexamindrii modului in care legislatia intemationald qiacordurile constitutrionale ale fiecdrei tdri pot contribuila solutionarea disputelor dintre grupurile minoritare gicele majoritare, dispute care, dacd nu sunt solulionate,pot duce la violente conflicte de anvergurS.

Majoritatea situatiilor examinate in partea a II-a gia III-a reprezintd exemple de conflict etnic, un termencare a devenit, in ultimii doudzeci de ani, un subiectcomun de investigatii qi discufii printre sociologi. S-arputea crede cd aceastd carte reprezintd o listii a nume-roaselor conflicte etnice sau religioase din lume, carear putea justifica munca depusd; astlzi astfel de con-ff icte sunt atdt de rdsp6ndite qi de cunoscute, incdt ni separe de prisos sd oferim justificarea referirii la ele.2

In timp ce desemnarea unor conflicte - ca cele dinIrlanda de Nord, Sri Lanka sau Fiji - drept ,,etnice"este potrivitA, este important sd infelegem complexi-tatea a ceea ce, in multe situafii, ar fi mai potrivit dedescris drept conflict intre centru gi periferie, minori-tate gi majoritate, cei cu putere gi cei fdrd putere. Nucxist5 o distincJie etnicd intre locuitorii din Hong Konggi cei din China continentald, dar existd, cu siguranfd,diferenfe; o parte dintre cazurile studiate aici reflectddiferen{e rasiale reale, degi qi distincJiile culturale(lingvistice, religioase) pot fi esen{iale.3

1l

in tirnp cr: ncvttitt da n nplrn illl€resclo do grup 9i in-

dividuale irnpotriva unei rocletill tnni puternice poates6 aparf, datorit[ unor lactorl dllbrlfi, soh.r{ia cdutatf,intr-un mare numlr de asemenea cazuri este similard.Leg[tura principald dintre situafiile specifi ce discutatein aceast[ carte este dorinta exprimatb de un segmental unei societdJi mai mare, care este in mod obignuitorganizatd\ntr-un stat, pentru o autonomie politicd mailargd, ,,Autonomie" nu este o figurd de stil in dreptulinternalional sau constitu{ionala gi lucrarea de fatd nu

caut[ sd adauge o altd expresie la jargonul din dome-niul dreptului. Autonomia personald gi politicd este,intr-un sens real, dreptul de a fi diferit gi de a fi ldsat inpace; de apdstra, a proteja qi a promova valori care sf,nu fie atacate, in mod legitim, de restul societdJii.

in unele caztxi, cererile de autonomie pot fi satisfr-cute doar prin aparitia unui stat nou, independent, tncare segmentul nesatisfbcut poate s6-9i exercite auto-

ritatea,,suverand". in altele, autonomia deplind poateimplica doar protectia contra discriminArii 9i apdrareavalorilor culturale, lingvistice sau de alt fel de asaltulmajoritdtii. in multe cazuri este cdutatd adoptarea unuisistem federal sau delegarea adev5ratei puteri de lacentru cbtre regiuni pe criterii geografice, lingvisticesau etnice.

Majoritatea conflictelor legate de minoritdli saucele etnice din lumea contemporand au o importantdcomponentd internalionald sau transna{ionald. Acest

lucru se poate intdmpla deoarece unii membri ai comu-nitAfii minoritare dintr-un stat apa4in comunitalii ma-joritare dintr-un stat vecin (de ex. nationaligtii catolicidin Irlanda de Nord, vorbitorii de germand din Tiro-lul de Sud) sau pentru cd o comunitate minoritard sauetnicf, violeaz[ grani{ele pi, in felul acesta, implicd mai

mult de un stat (de ex. kurzii, bascii, saamizii). Dacdviolenla etnicd sau colectiv[ se amplificd, interesulgeopolitic dicteazd deseori implicarea in conflict a unor

agenti din exterior gi adesea guvernele centrale afirmd(gi deseori corect) cd guvernele strdine incurajeazdconfl ictele separatiste.

Chiar qi in situaliile pur inteme, unde autonomiaeste avansatd de una din parti ca o solulic a con-

flictului, fiecare parte invocd in mod obignuit normelelegale internationale pentru a-gi sprijini cererile. Su-veranitatea, autodeterminarea gi drepturile omului suntaxiomele fundamentale revendicate de un grup saualtul (sau ambele) gi asemenea mituri legale repreztntdmotivele principale de apel la sprijin din exterior. Gru-puri de state sau grupuri care nu sunt organizate in statese autodefinesc popoare sau naliuni nu pentru cd acegtitermeni sunt in mod necesar descriptivi sau pentru cEei vor contribui la o mai bun6 intelegere a unei situafiidate ci, mai degrabd, pentru cA se considerd cd din ase-menea denumiri decurg anumite consecin{e legale.

Acegtia sunt termenii de drept intemalional, cutoate cA jurigtii de drept internalional acordd un inte-res scdzut analizdrii acestora in contextul conflictelorpolitice. Poate datoritd faptului ci astfel de concepte casuveranitatea qi autodeterminarea au sensuri comune,jurigtii de drept intemalional au fost mulfumili sI lasedefinirea lor tehnici condeielor academicienilor, iarimplicatiile in seama politicienilor. in mod similars-a efectuat o cercetare restrdnsd a problemei relafieidintre drepturile omului 9i legitimitatea statului (incompara{ie cu investigaliile fi losofi ce).

O dificultate in adoptarea unei abord[ri esential-mente legale a conflictelor etnice gi a altor conflictecontemporane colective este cd drepful, fie intema-Jional, fie intern, tinde sd-qi asume o strucfurb rafionald,

egalitaristd gi individualistd. Legalitatea suverand astatelor- cu sigurantd o fic{iune, dacd a existat weodatdvreuna - reflectd concep{ia vesticd a politicii inteme aunui stat ca flind compus ,,din indivizi liberi, fiecarefiind inzestrat cu un set de drepturi gi imunit[{i funda-mentale gi fiecare fiind disponibil pentru acele sarcinipi asocialii care se potrivesc talentului gi preferinlelorlui"s. Conflictele etnice, care sunt aproape prin definiJiebazate pe atribute imprevizibile, nu se potrivesc insfera unui sistem de drept care a fost creat, pa(ial, toc-mai pentru a ignora aceste atribute6.

Cu toate acestea, dreptul este mijlocul prin care suntdezvoltate constituliile qi unde sunt definite pi imple-mentate drepturile omului. in mdsura in care normelelegale oferd un cadru pentru rezolvarea conflictului

13

qi tehnicile legale un mijloc de a facilita intelegereaformald, juristul are obligatia de a contribui cu pers-pectiva lui la cea a politologului, sociologului, econo-mistului, antropologului sau strategului militar.

Resuscitarea etnicitdtii ca un strigdt de bltllie con-flictual renrhd, partial, din incercirile fbcute in spe-cial de multe state aplrute dupd 1945, de a substituiideologia sau tehnocratia identitdfii etnice in societ6tilemultinationale pe care aproape toate statele noi le-aumoqtenit. Totugi, acolo unde existd un grup etnicdominant, afirmarea identitIlii lui pare de neevitat qiminorititile etnice, dacd nu au succes in asigurareadrepturilor fundamentale ale omului, ca nediscrimi-narea pi egalitalea, pot fi impinse spre a-gi consolidapropria identitate etnici - sau spre disparilie.

inh-adevir, chiar garanliile de egalitate gi nediscri-minare pot fi insuficiente, deoarece libertatea de migcaregi rezidenfd poate permite diluarea puterii minoritdliiprin imigrarea membrilor grupului majoritar in loculde baqtind al minoritdtii; accesul egal la administra{iapublicd poate fi insuficient pentru a garanta efectiv afir-marea glasului minorit[tii.

Existd o tendinfd, ati't in societd{ile dezvoltate,cdt gi in cele in curs de dezvoltare, de a igrora, purgi simplu, existenta grupurilor minoritare pi contribuJialor la dezvoltarea unei identitdti ,,nationale" (sau, maidegrab6, statale). Dacd valorile esenfiale culturale, re-ligioase sau lingvistice ale minoriti(ii sunt consideratelipsite de importantd sau contrare acelora ale politiciimajoritare (cain cazul irlandezilor catolici din Irlandade Nord, tamililor din Sri Lanka gi kurzilor din Tircia),n-ar trebui sd ne surprindd faptul c6, in schimb, aceaminoritate acceptd in mod limitat valorile sau legitimi-tatea statului maj oritdtii.

in ciuda afirmatiilor legate de dorinta sau inevi-tabilitatea asimildrii, fie in cazul statelor nou formatefie a celor existente, ,,exact opusul este qdevdrat.Pro-blema societdlilor divizate din punct de vedere culturaleste cf,... ele doresc sd rdmdnd divizate... Cei care vdddivizarea ca o sursd de conflict trec cu vederea faptulcd conflictul apare datoritd ameninfSrilor indreptateimpotriva factorilor care au dus la aceastd divizare".T

t4 l5

O explicalie obiqnuiti a resuscitdrii aparente a con-flictelor etnice este cd aceasta oferl un vehicul con-venabil pentru canalizarea insatisfacJiilor politice inorganizareapoliticd. Aqa cum sustine un analist mult res-pectat, ,,etnopolitica' cautb sd stabileascd doud seturide contradicfii: inegalitatea structurald a regiunilor qigrupurilor, in ciuda dezvoltdrii teoretice egale qi egeculstatului de a implementa ,,promisiunea normativS" careeste scopul existentei sale.8 Datd fiind complexitateavie{ii moderne gi existenta grupurilor suprapuse, careatrag atenlia structurii de putere existente, etnicitateaapare ca un principiu organizatoric raJional intotdea-una la indemdna elitei politice, la fel ca qi la indem6nacelor care cautd sf, o inlocuiascSe.

Cererile de legitimitate a grupului oferi metodealtemative de m5surare a valorii. Dacd un grup are desuferit datoriti unei compara{ii ofensatoare din pricinadimensiunii motivatiei ,,realizdrii", acest lucru poateavca, {brd disculie, o legitur[ speciall cu {ara care oferio bazl altemativtr pentru evaluarea relativf, a grupului.(irupurile care suferd asemenea compara{ie, tind, prinurmare, si aibtr preten{ii mai mari la prioritate in virtutealegitimitfiii, aqa incdt s[ refacd pe un front ceea ce aupierdut pe celdlalt.

Bundstarea relativf, a grupului qi legitimitatea rela-tivd a grupului se confund[ in felul acesta cu o politicdde indrepti{ire etniciro.

Etnicitatea este un punct de plecare mult mai evi-dent pe baza cdruia se poate revendica puterea politicic6nd se consideri c6, sub pretextul de ,,natiune-staf',otnicitatea (sau afinitatea lingvisticd sau religia) au de-venit fundamentul organizdrii politice in ultima parte asecolului al XlX-lea.

Principiul autodetermindrii sustine cI orice popor,pur qi simplu pentru cd se considerd a fi un grup na{io-nal separat, este indreptd{it, in mod unic Ai exclusiv,s6-9i hotirascd propriul sdu statut politic, inclusiv, dacddoregte, dreptul la propriul stat. Prin urmare, conceptuladuce etnicitatea la standardul de legitimitate politicdt'.

Dupd cum s-a demonstrat in capitolul 3, acest aga-numit principiu al ,,autodetermindrii" nu a fost nicio-datl luat in considera{ie in mod serios de comunitateainternafional[, ca fiind singurul, sau chiar principalulfactor pentru impunerea unei preten{ii la statalitate. Cutoate acestea, retoricul ,,un popoE un stat" se repetd indiscursurile fiec[rei minoritdti nesatisftcute.

O scurtd trecere in revistd a conflictelor etnicesugereazd cd aspectele economice sau de clasI, cepot fi importante in multe situafii, nu pot explica prinele insele existenta sau intensitatea multor conflicter2.Declarafiile separatiste sau minoritare sunt ftcute deregiunile sdrace care se pl6ng de subdezvoltare (de ex.,\ara de bagtind a tamililor sau sudul Sudanului) gi deregiunile bogate care se pl6ng de exploatare sau trata-ment inegal (de ex., Jara Bascilor, Punjab), de regiunicare ar putea fi mai prospere economic dupd separare(de ex., Biafra), sau de acelea care ar fi cu sigurantdmai putin infloritoare (de ex., Quebec, Irlanda de Nord,Anglia); de grupuri inapoiate economic (de ex., malaygi locuitorii din Frji) 9i grupurile avansate din punct devedere economic (de ex., populaliile sikhs gi ibos).

Intr-adev5r, una dintre cele mai importante luptepolitice din interiorul grupurilor ehice minoritarese duce deseori intre cei care adoptd o atitudine maitradiJionalistd qi nationalistd qi cei care leagd solida-ritatea elnicd cu clasa interetnici sau cu problematicaeconomicdr3. intimp ce interesele economic erepreztntdprobabil factorul principal de motivafie in preocupareaHong Kongului in ceea ce privegte autonomia in cadrulChinei, ele nu sunt atdt de relevante pentru popula{iasaamis din Norvegia sau pentru kurzii din Turcia.

Totuqi, este adevdrat cd fir[ discriminarea econo-micd sau politicd evidentd gi sldbirea care rezulti deaici a poziliei minoritd{ii in societate, este posibilca protectia atributelor pur culturale sd nu devind oproblemd. ,,Agitatia na{ionalistd dobdndegte o bazd demas[ qi, prin urmare, o semnificatie realf, numai c6ndpersoanele apartindnd minoritdtii ajung s6-gi dea seamacd persecutia culturald pe care o suferd este insofitdde un tratament discriminatoriu mult mai ddundtor inprobleme de inlesniri economice, accesul la invd{imdntgi progres social."ra

Multe grupuri etnice minoritare gi-au pIstrat iden-lilrrtca din cauzarelativei izoldri economice fatd de gu-vcnrul gi de cultura centrald gi regiunile periferice suntIrr rrrod frecvent mai pufin dezvoltate decdt cele dinccntru. Conceptul de ,,colonialism intern" a fost folositrul{lt pentru a descrie exploatarea regiunilor care suntrrtui slabe din punct de vedere politic gi economic Ai/sauru grupurilor de cdtre cea mai puternicd elitA urbana, cdtgi pcntru a sugera paralela intre drepturile indigenilorgi llc altor grupuri la autodeterminare gi autodetermi-nnrca recunoscutd a popoarelor colonizate din puncttle vcdere oficia|5. Totug| problema colonialismuluiitrtcrn pare sd fie atdt o problemd de marginalizareprrlitici, cdt gi de dezavantaj economic (deqi cele doudtincl, in mod evident, sd meargd m6nd in m6n[) gi, ca orrrralizf, economici, nu are mai mult succes decdt altelelrr n ofbri o teorie generali a conflictelor regionale sauetrtiec in cc privegte autonomia.

irr tinrp ce teoriile modemizf,rii nu pot fl aplicateIlr corrllictc ca, de exemplu, cele din Burma, India giI lgurrclu, clc nu trebuie sd fie scoase din discufie inccen cc privcgte, de exemplu, mipcdrile regionale sauxcpurutistc din Fran{a gi Marea Britanier6. Expansiu-ttett ,,culturii" modeme, tehnologice, omogene, trans-rru(ionalc qi sl[birea legiturilor familiale tradi{ionalecluc aclcsea [a o reafirmare a valorilor culturale alenrinorit[1ii cu care membrii comunitSlilor locale saurogionale se pot identifica cu mai multd uqurinlf,tT; arputca fi posibil ca aceste valori sb fie protejate numaiprirr dobfindirea puterii politice gi economice la nivelleg,iorrul sau de grup.

I'tu'trllori i dc cuvdnt etnici invocd strAnsa legiturf, in-lrc rrrodcrnizarc pi dezvoltare. Dacf,modemitateaduce la

rulicttrrcu individului qi la nedreptatea cenhalizati in nu-rttc lc plan i f iciri i ralionale, atunci probabil modernizareacstc opusll dezvoltdrii autentice...

I'icrderea sensului granilelor, nu numai teritoriale,dar qi sociale gi psihologice, poate sta la baza izbucniriirctualc a tensiunilor grupurilor contra na{iunii-stat.t8

l6 t7

Deoarece importanfa agenfilor economici trans-nationali crefte, oamenii se simt din ce in ce mai inde-pdrtati faf6 de centrele de decizie economice gi politice;Bruxelles qi sediul Fondului Monetar Intemafionalsunt, cu siguranJd, mai pufin accesibile majorit5lii cetd-tenilor dec6t capitala Jirii lor qi astfel de noi,,centre,'internafionale s-au distan{at de periferii. Acolo undeputerea politicd s-a concentrat intr-un guvern statalcentralizat, chiar alegerile democratice obiqnuite pots[ nu aibd o semnificalie deosebitd pentru alegdtor,care igi vede votul ca un gest in mare mdsurd lipsitde semnificaJie, in cadrul altor milioane de alegdtori.Reinvestirea puterii la nivel regional sau local este omodalitate de a mdri participarea realf, la procesulpolitic.

Grupurile minoritare pot fi subiectii discrimindriiqi persecufiei pur qi simplu pentru cd sunt diferifi.Prejudecata rasialS qi intoleranJa religioasd rdmdn co-mune in toate regiunile lumii gi faptul cd ele pot fi ?nmod deliberat exacerbate de cei care intenJioneazf, sdcdgtige puterea politicd sau sE o menlind nu le face maipufin realele. Chiar daci membrii grupurilor minori-tare prefer[ asimilarea sau participarea in societateapebaze egalitare gi non-discriminatorii, ei pot fi fo(afis6-gi apere interesele ca parte a grupului dac6 discri-minarea este suficient de putemicd sau de consolidatd.

in general, politica etnica chiar atac6 temelia statu-lui, in parte pentru cd liderii etnici au pulin de cdptigatdacd oferd alternative specifice, ne-etnice, pentru ame-liorarea condiJiilor care duc la nemullumirea etnicd.,,Degi etricitatea politizatd deseori erodeazl legitimi-tatea statului qi eficienJa aparatului de stat... in modobiqnuit ea nu oferd modelul conceptual de urmat pen-tru revolu{ii sociale majore, istorice, sistematice.,'20

Dacd grupul minoritar/secesionist nu are un pro-gram foarte coerent cabazd de negocieri, se ajunge laescaladarea unui conflict care graviteazd in jurul pu-terii politice gi amdndoud pdrfile se gisesc in poziliain care atimdinile absolutiste - fie separarea, fie uni-tatea for\atd in termenii majoritd{ii - apar ca singureleopfiuni viabile. Multe dintre studiile de cazdtnparteaaII-a demonstreazd, cdreprimarea de cdtre stat a luptelorlegitime impotriva a conflictului, in aga fel incdt rein-

18 t9

toarcerea la status quo-ul dinainte - chiar dupd resta-bilirea discrimindrii anterioare qi a violdrii drepturiloromului - nu mai este suficient5.

Poziliile absolutiste care rezultd de aici pot fimenfinute un timp nedefinit datoritd unei alte compo-nente a realitdlii contemporane, esenfiald pentru in(ele-gerea unui conflict etnic sau de alt tip: posibilitatea dea procura u$or arme modeme sofisticate pentru a ucide.Majoritatea conflictelor prezentate in cartea de fa{i nuau fost cauzate nici de micile celule revolufionare, nicide subversiunea externd (deqi ele pot exacerba con-flictele existente). Totuqi, rapida escaladare a violenleigi recurgerea simultand la terorismul de stat gi contraopozi{iei distorsioneaz[ problemele controversate gi leface mai dificil de rezolvat chiar gi atunci cdnd majori-tatea ambelor tabere ar dori sd facd un compromis.

,,Terorism" este un termen mult hulit in zilele noas-tte, deoarece guvernantii qi opinia publicd pretind cdlhc distincfia inhe terorigtii ,,lor" qi luptdtorii ,,noqtri"pontru libertate. Dupd cum este folosit in aceastd carte,tcrmcnul,,terorist" inseamnduciderea deliberatl a non-combatan{ilor aleqi in mod arbitrar pi la intAmplare, dectrtre orice individ sau grup2l. Terorismul este contrarlegilor obignuite ale conflictelor armate qi normelorcont€mporane ale drepturilor omului. Este o grepealdde angajare ideologicd, deoarece respectabilul principiu, discutabil, de a muri pentru o cauzd, a fost inlocuitde acela, mult mai suspect, de a ucide pentru o cauzd.

Terorismul poate fi gi economic gi c6teodatd apa-rcnt eficace, in termeni de cheltuieli, atdt financiare,cSt gi umane. Terorismul modern de stat este posibildntoritil sprijinului continuu, diplomatic qi deseori 1o-gistic, in special din partea altor guveme. Terorismulftnpotriva opoziliei este de asemenea facilitat printr-unsprijin continuu, financiar gi adesea logistic, acordatindeosebi de guveme. Ambele forme de terorism suntincurajate de un comerf intemaJional de arme care afbst recent estimat la 900 miliarde de dolari anualz2.Cu sume de bani relativ mici se pot achiziliona armeautomate cu mare putere de distrugere, mine terestre qiexplozivi, care pot fi folosite de un numir relativ micde oameni cu efecte devastatoare.

Toleran{a indialb a guvemelor strdine fati de vio-len1a militanlilor ,,minoritdtii" gi violarea masivd adrepturilor omului de cdtre forfele de securitate esterepede transpusd ?n achizitionarea de arme de cdtreaceia care acum simt nevoia si se apere impotrivaatacurilor armate. Invocdri ale violdrii drepturiloromului gi ale terorismului devin unelte in lupta politicdgi diplomatic{ guvernele se feresc sd-gi condamneprietenii, in timp ce organizafiile neguvernamentale potfi in aceeagi misurd nehotdrdte sd condamne crimele,,defensive" comise de militanlii minorititii. Mino-ritdtile recalcitrante din ambele tabere posedd deseorisuficientd putere militard pentru a evita,,infr6ngerea"qi aceasta duce la impasuri violente.

Represiunea nediscriminatorie comisd de fo4ele desecuritate guvemamentale gi crimele motivate politicde cStre oponenti pot descuraja solutiile moderate saude interimat care, altfel, ar putea fi posibile ?n stadiile demijloc ale unui conflict violent in curs de desfbgurare.Intrucdt compromisul nu este foarte dorit, asasinareaoponen{ilor politici moderati de cdtre facJiunile extre-miste din opozilie gi asumarea de puteri extraordinarede cdtre forfele guvemamentale care aclioneazd nepe-depsite pot, in mod deliberat, si lipseasci majorit[1ileambelor parfi de o opinie efectivd. Este dificil s6 sefacdfa[d impasurilor renitate doar prin varia{ii mari intactica militard sau politicd qi trebuie ori sd se adoptemdsuri represive, ori si se propund solufii mult maiflexibile de citre un guvern pregdtit si infrunte propriaopozilie.

Aceastd carte incearcd sd sugereze modaHtAfi incare pot fi folosite normele dreptului interna{ionalpentru a promova solutii flexibile, de preferintd inainteca violenta sd se rdspdndeascd. in primul rdnd, esteexaminat continutul contemporan al acestor nofine.Sunt drepturile omului relevante pentru cerinfele gru-pului care doregte o mai mare autonomie? Cerinleleacestor grupuri sunt motivate de faptul cd drepturile lorca minoritdJi qi/sau popoare bdqtinage le sunt negate?Pot grupurile din interiorul unui stat sd pretindd drep-tul la autodeterminare? Poate statul sd nege toate pre-ten{iile de impdrfire mai mare a puterii politice prininvocarea suveranitdtii statale?

20 2'.1

,,[)in moment ce peste tot politica este preocupatEdc dilbrite forme de majoritSli gi minoritdli, recon-cilierea conflictelor de interes este o problemd localdgi inevitabila in societate"23. Studiile de caz dinpnrtca a II-a gi a III-a subliniazd faptul c5 cerinlelede autonomie, autoguvernare qi independenfi suntuniversale. Este evident cb fiecare analizd trebuie sdia ln consideratie un complex mozaic istoric (mergAndc0teodatl inapoi cu cdteva secole), dezvoltarea eco-nonlica (sau, mai frecvent, a lipsei acesteia), ma-ttipularea politicd (de cltre ambele pdrfi implicate inconflict) gi amestecul extern (pornind de la represiuneatninoritdlilor la incercdrile active de destabilizare a sta-tului), Totugi, in acelagi timp, chiar absenla congruenteilntre situafii atAt de diverse face mai izbitoare cerin{elesintilare ale minorit[tii qi reacliile statului.

Itartea a ll-a examineazd tn detaliu cererile de auto-llomie c&rc ou l'ost avansate in noui contexte foartedllbrito, lnccpf,nd dc la protec{ia culturii tradilionalea populallei ssamis din Scandinavia de Nord, pdnb lao declarnfie l'uarte modernA a autonomiei politice gidr.:ononrice lEcutt de locuitorii din Hong Kong.

Partca a lll-a oferd un studiu al entitAdlor,,auto-notno", contemporane gi istorice, care pot constitui, inpnrte, modele pentru planurile viitoare de autonomie.

Accentul nu este pus pe conflicte, ci pe solulii, atdtcele dorite, cdt gi cele incununate de succes. Acestescurtc studii de caz demonstreazd tipurile de structurillcxibile gi creative care au fost dezvoltate in scopulde u rllspunde anumitor tensiuni; ele subliniazd, densdmoneu, natura flexibilS a suveranitAtrii $i statalitafi.

ln linal, un capitol de concluzii oferd o analizd arttodnlil[lilor in care conflictele reale intre drepturileirrdividuale, de grup gi de stat pot fi reconciliate.l,cgitinritatea statului va fi vdztrtd ca sprijinindu-sepc respectul pentru drepturile omului gi pe efectivaparticipare a tuturor segmentelor populatiei in procesuldc luare a deciziilor politice qi economice, sarcini carentcrg mai departe de simplareguldimpusddemajoritateanumericd. Vor fi reamintite limitele inguste intre carenu fost recunoscute drepturile la autodeterminare giscccsiune, la fel ca 9i obligaliile unei minorit6ti de a