BIBLIOTHECA MEDIEVALIS LEVOCIANA ­ UN FOND DE CARTE DEPROVENIENŢĂ SLOVACĂ ÎN BIBLIOTECA BATTHYANEUM DIN ALBA

IULIA«BIBLIOTHECA MEDIEVALIS LEVOCIANA ­EINBUCHBESTAND MIT

SLOWAKISCHEN HERKUNFT IN DER BIBLIOTHEK BATIHYANEUM VON ALBAIULIA»

by Eva Marza

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 31 / 1994, pages: 335­344, on www.ceeol.com.

BmIJIOTHECA MEDIEVALIS LEVOOANA • UN FOND·· DE CARTE'DE PROVENIENŢĂ SLOVACĂ IN BIBLIOTECA BATTHYANEUM

DIN ALBA IULIA

Colecţionarea clrţilor, codicelor şi,. mai' târziu,'· a tipAt'iturilor în evul' mediuera o preocupare culturală· de sfuestlţătoare. Istoria 'bibliotecilor medievale faceparte din· istoria ţolturii oriclrui popor. Istoria bibliotecilor medievale din fostuloraş regal Levoea? şifntreaga zonă scepusianl/reprezintl un capitol ,importaJit dinistoria (~ulturii slovace ,cuurmm directe în relaţiile culturaleslovac~transilvlnene.

rIt studihl· de .faţă dorim să valo~ficăm o. ~ercetare mai veche a. noastrl, .carepriveşte·atât ist~riabibliotecilor slova~e cât şi elucidarea' l:lIl0r momente din· fonnareafondulu.i de carte. a Bibliotecii Batthyaneum .din Alba. Iulia'· la. sfârşitul seeolului·alqIII-Iea2 • Punctul' comun, care se aflli la intersecţia a~estor doulculturi, ceaslovaca, şi cea română, îl formează Biblioteca medieval~ de la Levoăl.

Biblioteca' medievală de la' Levoca a avut o soarUi .interesanti, trecând printrei etape ·evolutive hotArâtoare, pe care ·nu 'le .putem deIimitat>reeissub raportcronologic. Cea mai. veche 'atestare a unei colecţii (te carte' în zona Spi§· sepAst:reazA .în testamentul prepozitului .Muthmer de·:lâ. Spi~ska Kapitula' datând .din 'anul. 12733•

Pân~ la .sfârşitulsecolulu~ al XV-lea, în oraşul Levoea 'şlîDlprejurimiie sale,s-auformat numeroase biblioteci aparţinând' unor preoţi, UDor.-bisenci, altare,' spitaleetc. Încl din această primă perioadă 'a ,atest~rii bibliotecilOr" din zona,Spi§ seînregistrează circulaţia clrţilor. Este interesantă direcţia,. pe.careau luat:ocktile,anume,de la proprietarii particulari spre bibliot~cile parohiale, mai ,rare ;fiind donatiileîntre persoanele particulare. . _ '

,A doua fază" evolutivă, pe care omarcheazEi Biblioteca medievall de ·laLevoea, este .influenţată' de activitatea umanistu:lui local de talie europeanA carea·fost JobannesHenckel. Spre sfârşitul' secolului ,al XVI-lea. şi începutul celUi umiltorcanonicul Henckel concentrează cărţile de ·la proprietarii particulari, şi de ,la'bisericifo;rmând' un fond compact, reprezentativ pentru evul mediu şi fi ,adăposteşte înbiserica Sf. Iacob din LevoCa, într-o Încăpere destinată bibliotecii,' care se, gAsea

't . /....

-"-----1 Oraşul Uvoe& face parte din .zona, istorică' Scepu.siană. 'astăzi' Spii "m Slovacia.~ Cercetarea .de bază fu fondul: Bibliotecii· Battyaneum s-a soldat cu, o lucrare de diplomă" lllai

târziu publicată. Vezi: Eva Selecki, Stredpveka levoeska. kniZnka, (Bibliote~a med.ievalli de la LeVoca), Mar­tin, 1974 şi Eva M4rza - Iacob Mâna, .C'atalQgurcărţilordelaLevoca,în APulum,xm,197~S,~.387-404.

3, J6zs~f,.Hradszky, Initia progressus ac praesens status Capitu,li ad sanctu11f Martinum d((: Mont~'Scepusio', Szepesvaralja, 1901, p.299-300, Stefan Misik, Vselico zo Spisa (Diverse de la SpiI), mSltJvensicepohta~y, 16, 1896, p.513-524.

336 . E. Mâna 'C

deasupra capelei Sf. Gheorghe. Încăperea se păstrează până în zilele noastre, avândpe Pereti nişte inscripţii în formă de cronică, datânddin secolele XV-XYII..

A, treia· etapă se poate delimita în' perioada 1613-1780, care reprezintă, aniiîn care biblioteca stagnează, nu Se .completează, când nu se fac achizitii. Probabil,în această perioadl marcată defrlmântări religioase, ea era consultatlde un' cetcrestrâns'de cititori <Pn' rândurile, preoţimii. Nu se păstrează materiale de. .arhivăreferitoare la funcţiottarea acestei ,biblioteci. .

De acum', Biblioteca, medievall de la' LevOCa intră în sfera de interes aepiscopului romano-catolic de Alba Iulia, Ignatius Batthyany. Nu se cunoaşte anulîn care Batthyan-y afJ.ă des~re biblioteca de la LevoCa4

• Din timpul tratativelorintre episcop' şi reprezentantii 'oraşului LevoCa' s-au păslţat câteva documente dearbivăde acoloş! în Arhiva Capitlului rom.-cat .. de la Alba Iulia5~~ ~ocumentele

d~spre .. tratativele, între episcopul Batthyăny şi reprezentanţii oraşului LevOCa semai adaugl'dou_ exemplare. de catalog al 'Bibliotecii medievale de la LevoCa, unexemplar a însoţitbiblioţeca. cumpărat~ şi se află la Biblioteca Batthyaneum6 iar~ţtWalt exemplar, a rmas la, Levoea7

• Ambele, documente poartă titlul ElenchusLibr~rum qui in Biblioteca Ecclesiae Leutschoviensis S.Jacobi repetiuntur.

. în, stlldiul de faţ~' nu vom îÎlcerca să lămurim demersurile legate de.procesulde cumpărarea' bibliotecii de ,la'LevoCa:şi prezenţa .et în fondurile Bibliot~ii

'Batthyaneum,problematica ~bordată în unele cercetări mai vechi8• Ne va preocupa.aici formarea· bibliotecilor medievale în Slovacia, zona Spi~, circulaţia cktilor'în~egiunea'respectivă_şi' vom spicui din relaţiile culturale slovaco-transilvlnene privindacest Jond medieval. într-un' studiu yiitor vom, prezenta şi fondul Bibliotecii .medievalede la LevoCa, manuscrise, incunabule şi tiplrituri care la 's(ârşitul secolului alXVIII-lea au ajuns la Alba Iulia.

, Oraşul LevOCa este atestat în decenilll patm al secolului al ?OII-lea, având o

.. Flettt~r Varjti, A ~/afehervarijJatthyanyi kănyvtdr, fu Magyar Kănyvszertrle, 7, 1899, p.l34­175. Istoricul B. Varjti presupune, că Batthyâny intră fu legătură cu mai mulp proprietari de biblioteciistorice pe care dorea să le cumpere fucă in jurol anultii 1766, rn timpul funcponării sale la Bger. #

. S Arhiva 'de stat a judeţu.luiLevoea nr.494/179q, 563/1790, 565/1790, 129/1797, 16/1798, 355/1798, 206/1799, \394/1799, 877/1799, 560/1800. Capitlul romano-catolic din Alba Iulia pachetul nr.103,nr.940/2 din 26 aupst 1790, nr~947 din 17 martie 1790 şi nr.978 din 2 j~ie 1798. .

6 B. M4rza - 1.' M4rza, art.cit. o

7 ,Exemplarul rămas în Slovacia a fost publicat de Boris BaIent, Katalog levocskej stredovekejkniblice (Catalogul Bibliotecii medievale de la Levoca),Sn Knimica, 2, 1956, p.73-82.

I E., Mârza, - I. Mârza, art.cit.; Sigismund Jak6, Philobiblon transilvan, Bucureşti, 1977, p.60-65;Idem, BatthydnyIgndc,atudosesatudomdnyszerză, în Erdelyimuzeum, 1-4, ~991, p. 76-9tJ. Diu autoriimai vechi care au consemnat cumpărarea bibliotecii din LevoCa de episcopul 1. 'Batthyâni spicuim:ADtonius Bete, Index manuscriptorumBibliothecae Batthyanae diQcesis Transylvanensis, Kiroly Feh~rvir,

1871 (Automlmenponează câteva manuscrise (je provenienţă slovacă); J4nos Csontosi, A.dalekaszepess.egi ,. xv.szazadi konyvtllrakhoz, în 'Magyar Konyvszemle, 1880, p.329-363; Elem~r Varjti, A gyulafehervl.ui­

Batthyâni kănyvtar, rn MagyarKănyvszemle, 1899, p.l34--175, 209-243, 329-345; 1900, p.l7-55, 131­169,228-249, 337-361; 1901, p.24-52, 256-279; 'R6bert Szentiv4nyi, Catalogus concinnus librorummanuscriptorum Bibliothecae Batthyanyanae, Szeged, 1958; Peter K~cs4r. Catalogus incunabulorumBibliothe~aeBatthyanyanae, Szeged,- 1958.

Access via CEEOL NL Germany

Biblioth~ca medievali~ Levoeiana 337

pozitie privilegiati intre oraşele.

r:egiunii Şpif. I~voarele istorice fac, cunoscuti, 'existenta a 24 delocalitlti 'diD. Spis, care ,au formatAsociaţia 'celo~ 24 de :oraşe

scepusiene, din care, dupl anul1248, a luat fiinţl "FratemitasPlebanorum XXIV CivitatumRegalium Terrae' Scepusiensis"lo., înfondul de J;Ilanuscrise' al BiblioteciiBatthyaneum, .se pAstreazl o copiedin secolul al'XVIII~lea 'a regulilor"Frateniitlfii" ·având titlul Synop­siS rerum'Scepusium Saecull XVI. ..avânc:i incipitul "Liber seu fegistnln1frateinitatis venerabilium domino­rumviginti 'quatuor plebanorumregalium "in Seepus in se' continensrecepta, data, exposita, acta, acomnla facta eiusdem laudabilisfraternitat,is ordinatuJll perhonorabilem dominem LaurentiumHyldebrandi de WogendrossellVondrlSe11 pro plebanum in ,1g16 1

lf'jg. 1. Synopsis rerum Scepusium, o copie din SplsskaNova 'Vesl ~t senioremsecol~ al XVIII-lea. Fratemitatis cum suis consenioribus

videlicet domino ,Valentino venerabili viroplebano in Varalja'/Spţsske Podhradielet Andreae de Odorino IOdorinl et domino SpepbanQde Palmarum lHaricl10ycelab anna dominice incarnationis 1520"11 (Fig. 1).

"Frat.emitatea" a avut prima bibliotecă 1atestatl' 'df;>Cumentar 'la anul, 1405.Informatia s-a păstrat ~ulfumind însemnării dintr-un c(xlex. din secolul al XIV­lea12: ~'In hoc volumÎJ:!.~ 1.. .1 et fuerUJ;lt'hec duo volllmin~ s.cilicet presens-cum suo,socio domini Georgij plebani de Leubicz lLubical, religionem intra1tis', etparochiamreliquentis. Qui hec duo volumina cum' ~liis pluribus in banc librariam' de~t.f Quelibraria pro tunc scilicet anno r,domini MOCCCC quinto regitur a domino Nicolab

9 Vlastivednyslovllikobcţ na Slovenslcu(DicţiollarullocalităţU()rdin Slovacia), Bratislava, 1977, p.l49­155; l)ejinySlovenska 1.Odnajstarsich cias do rolcu '1848 (Istoria Slovaciei1. Din cele mai vechitimpurip/Jnăla anul 1848), Bratislava, 1961, p.176.

10 J6zsef 'Hradszlcy, AXXIVkirâlyiplebânos testveriilete es a reformacio 'Szepessegen, MiskoJcz, 1,895,passim; M4rton Pirhalla, A szepesi prepostsag vazlatos tortenete kezdetol a"pUspăksegfellalitlJsig, ~se,

1899, p.32, .147-171.' .11 Biblioteca Batthyaneum" I 14.12 Anselmus Laonesis, Glossa iniepistolas'·s.Pauli, Biblioteca Batthyaneum, II 72.

338 E. Mârza

.Fugisrecht, predicto dominoGeorgio in .prefata Leubicz'~

canonice substituto et ~/

dominoPetro Herbord,magistrocaptlle in Nova VUia!Spi~kâ Nova Ves/'ac dominoNicolao Fee~trip capelle beatoGeorgij martiris in LeusczaILevocal servitore,. Disponatdeus ac. dirigat sibi in'laudem,gloriam et honorem~Bonum

,modum,.omnibusab hiisquatuor prefatis pe.rsonisprefat~(!) librorum congre­gacionem incnoantibus inten~

ditur in hiis factis" . Autorul...,--:-'

înse~ării'nu numai că atestă

"libraria" '~Fraternitătii" ,la1405, dar dovedeşte că eaexisti mai demult, avându-lcadonator· şi pe; Georgius deLeubicz. "tibraria" eracondusă' de patru membri ,nominalizaţi ai cl.erului)scepusian.

CW1ile ~ "Fraternităţii" au

Fig. 2.. Donatia 'pentmbiserica Sf. Iacob din Levo~ scrisă de purtat variantele ex librisuluiJo~nne~Henck~1. "Liber Fraternitatis XXIvor

plebonarum". în BibliotecaBatthyaneum .,' se pi(strează 11 manuscrise şi 4 incunabule ma:rcate cu astfel de.. exlibrisuri. Cărtil~ aparţinând acestei ,biblioteci mai poartă şi. alteex librisuli aleunor 'plebani din împrejurimile oraşului Levoca.

R~ Szentivanyi a lansat •• ipoteza că locul acestei biblioteci era· camera dea.supracapelei S[ Gheorghe din' biserica Sf., Iacob, în C3I'e se afla 'până ~pre' sfârşitul

secolului al XVIII-lea şi biblioteca ooită13.

Nu mai puţiniIp.portantă a fost biblioteca în cărţile căreia, se nota.u exlibrisurile:' "Eccleşia sancti Iacobi in Lewtscha'" (Fig., 2). Nu ne sunt cunoscutealte date decât cele culese depe paginile cătţilor.în biblioteca ,parohiei Sf. Iacob's-au aflat 26 de cărţi, astăzi .la Biblioteca Batthy~eum, 9 manuscrise, 13 incooabuleşi 4 tipărituri. Ex librisurile 'bibliotecii sunt datate între anii 1509-1518. Bibliotecaa avut mulţi donaton din rândulplebanilor: 'Petrusde Stolla, proprietar.şi copist în

13 R. Szentivanyi, op.cit., nr. 8.

Bibliotheca medievalis Levociana 339

acelaşi timp; Gaspar Polirer, un important colecţionar de cărţi, mai ales incunabule;Sigismund Senftleben, .proprietar de cărţi,: dar şi autor al unui dieponar latino­gennan ş.a. Unele msemnăridin cărţile acestei biblioteci ·au fost scrise de mânalui Johannes Henckel. .

În· biserica Sf. Iacob din Levoea. se· află şi capelaSf. .. Gheorghe, care însecolul al XVI-lea era una dfu posesorii cărţilor studiate. "Liber· capellae sancti 'Georgij" se află scris pe 10 manuscrise la Alba Iulia. Cel mai vechi ex lib~s datalpoartă anul 1439. Asemenea -bibliotecil<?r mai· sus amintite şi bibliot~ca de laSf. Gheorghe şi-a avut donatorii săi din'rândul, preoţimii. .

Colecţii mai mici de carte ·s-au format şi pe lângă Altarul Sf. Nicolae şi

Catherina~ "Iste liber pertinentad altare .sanctorum Nicol~i et ~atherine". Acest­altar a deţinut 7 manuscrise şi 1 incunabul,. toate cărţile· fiind însemnate' cuex librisul de mai sus. )

Din biserica Sf. Iacob face parte şi o altă capelă, cu o intrare independentă,

dedicată în evul mediu bolnavilor de 'lepră. Ace~teia i-a aparţinut şi un spital,patronat de personalităţile oraşului Levoea, între care şi Johannes· Henckel.Bibliotec~capelei şi a. spit~lului este menţionatA, pe Il' cărţi - 5 manuscrise,·· 5,incuna.bule şi

o tipăritură; unele .dintre ele au devenit posesia bibliotecii de la Sf. Iacob. -Sub. un ex libris "Ecclesia Lelltschoviensis" sau "Parochia Leutscooviensis"

am identificat 11 volume la Biblioteca Batthyaneum. Chiar\~cl' aceste .însemnărinu sunt datate, faptul că această bibliotecă a deţinut numai .un'coo~x, ·dar 7incunabule şi 3 tipărituri din secolul al XVI-lea, ne permite să deducem că ea, nua tăcut parte din bibliotecile cele mai vechi din Spi§. 'Este PQsibil ca exemplareleacestt~i biblioteci au constituit. nucleul în jurul 'căruia s-a 'format sub conducer~alui Johannes Henckel Biblioteca medievală. de la Levoea. ,

În afara zidurilor .oraşului Levo~a se afla biserica .Sf. ·Elisabeta, dlrâInată înanul 1532. "Eccleslasancte EHsabeth extra muros Leutsohaw" ,a avui bibliotecaîncă de la începutul secolului al·XV-lea,cel .mai vechi ex libFis"fiind datat cuanul, 1440'. Bibli~teca a avut şi donatorii săi,~e la care, ne sunt: cunoscute' 5codexuri.

Bibliotecile eaclesiastice dinSpi§, dar mai ales din, Lev<>ea trecute în revistApână acum, nu suht c~, mai mari deţin~toare de /carte. în;, afara, donatorilormenţionaţi pân~ acum, în biblioteca levocianA se pot identifica numele' unui număr

-mare de colecţion~ din secolele XV-XVII,; între care se remarcă câţiva intelectualice .au influenţat hotărâtor viaţa· cultural~. din regiunea \Spis.

\ .Că~arii zOJ).ei au influenţat circulaţia cărţilor,' mai ales în· decursul secoluluial XV-lea. Plebani, magiştri,copişti au fost proprietarii' unuia sau ai multoryolwne ce au .•.. intrat pe urtnă în .bibliotec'ile ..jnstituţiilor bisericeşti. Circulaţja

cărţilor. are .priJÎ~ urmare, o direcţie sigur~ ~i principală; donaţii într~ proprietariiparticulari' ai rcărţilor, de la proprietarii particular; spre ~ib1iotecilebisericîlor,capeleloţ",altarelor. Ultima' etapă în "mişcarea" cărţilor in Spi§ de la·· sfârşitulsecolului ~11 XV-lea şi primii ani ai secolului urmAtor a fost"orgapizarea Bibliotecii

-340 E. Mâna

medievale -de' la Levoca înbiserica Sfântului Iacob deplebanul levocian JohannesHenckel având la bază biblio­tecile particulare şi bisericeşti dinz,onă.

Johannes Henckel (1481- ,1539)14, provenind din. Levoca(după uniţ cercetători de laSpi~skY Stvrto~), a studiat laCracovia şi Bologna. Finalizându-şi studiile, a devenit doct.or îndreptul canonic. S-a întors la

l LevoCa, unde a fost preot. Maitârziu, funcţionează la Kosice şi

Oradea, unde era archidiacon şi

canonic. După anul 1526îndţplinea funcţia de -duhovD:ical reginei Maria a Ungariei, darîn anul 1530, pentru exercitareaunOr influenţe reformiste a trebuitsă părăsească curtea.

Johannes Henckel -a fostîn- legătură. dir~ctă cu NicolausOlahus, coresponda CU Erasmus \

Fig. 3. Ex-JibrisulJui Johanoes Heockel din perioada de Roterdam' şi Philip Melan-\ Levociaoă. chton, poate şi cu Martin Luther.

A acceptat mişcarea reformistă declanşată în Europa de vest, dar el a rămas fidelcrediiiţei sale. '. .

Întreaga viaţă a lui Johannes Henckel a fost marcată 'de preocupări cărturăreşti,

ex'primate şi prin col~cţionar~a cărţilor. Primele cărţi le-a primit din parteamecenilor săi Gheorghe Lewdeschit, preot 'din Spi~ls şi Sigismund Thurzo, episcopde Oradea16. Cele mai multe cărţi a achiziţionat, însă, prin cumpărare la· Cracovia,Buda, Venezia, Padova. . (. În Biblioteca Batthyaneum 'se păstrează astăzi, după ultimele noastre cercetări,53 volume semnate de Jo~es Henckel înţre anii 1496-151~ (4 manuscrise, 25

1.. Gustav B~ch, Johann Henckel der-Hofprediger der Konigin Maria von Ungarn, fi UngarischeRevue, Il, ţ884, p.599-627; Sigismuod Jak6, Irâs, ko~yv, ertelmiseg. Tanulmilf'yokErdelytortene~mehez,

Bucureşti, 1976, p.l63-165; ldem, Philobiblon transilvan..., p.60-65; SlovenskY biograflikYslovnik (Dicţionarul

biografle slovac), II, E-J, Martin, 1987, p.317; Edith Hoffmaoo, Regimagyar bibliofllek, Budapest" 1992,pJ89-190, 290-293. '

15 Biblioteca-Batthyaoeum, I 93, V 122.16 Biblioteca Batthyaoeum, IX 5, X ~, X 6, Jq 6, XI 8, XIII, Y3VII 1'4.

Bibliotheca medievalis. Levoeiana 341

17 Sigismund Jak6, Philobiblon... , p.63. Diq .cele afmnate de autor nu putem apre~i" dacă

cunoaşte catalogul bibliotecii personale, ale lui Johannes Henckel sau a ajuns la numim} de 93 princercetări proprii. S. Jak6 semnalează cărţile cu ex librisu11ui J. Henckel,la CIuj' şi Gyongy& (Ungaria).

\

342 E. Mârza_____...-- ...0--"._- ...0...--- _

Fig. s. Ex-Ubri~nl lui Georgius MQ1itoris (Molner).I C

"

la Levoea. Nu deţinem dQCUIllente în această privinţă, doar câteva idei dinînsemnlrile cl1ţilQr de la "Ecclesia" sau "Parochia" 'de la LevoCa pot indica opreocupare (în' acest sens; în plus faptul cA propriile sale 53 de cm-ţi au ajun's fuaceastă bibliotecă unitA.. El a reuşit să, organizeze una din primele. biblioteci,publice 'din Slovacia' În biserica Sf. Iacob dip Levoca. Ideea "publicităţii" acesteibilliioteci este susţinută prin e~istenţa şi astlz1 a lanţurilor care nu aveau ce căuta

într-o bibliotecă particnlară sau paiohială. ·. Johannes Henckel a fost un umanist de talie europeană. Interesul său faţă de

lcuvântul scris se oglindeşte în întreaga sa activitate. Formarea biblio~ecii proprii şi

generozitatea prin care biblioteca sa personală va '~junge într-un fond de c~rte

public (poate mainte de', a pleca la curte sau prin testament) îl încadrează întrepersonalităţile remarcabile ale vremii. '

. Gheorghe Molner (Moller, Molitoris) este un alt umanist al regiunii, Spis.P~ovine din LevoCa, şi a studiaf la universităţile europene18

• între anii 1528-1544 aîndeplinit funcţia de senior al "Fraternităţii". 'A colecţjonat o altă mare bibliotecă,

din care 27 exemplare semnate se ,păstrează in Biblioteca Batthyaneum, 1 codex,7 incunahule şi 19 tipărituri din secolul al XVI-lea. Ex librisurile lui qheorgheMomer nu sunt datate (Fig. 5). în biblioteca lui se aflau cărţile luj Martin L,uther,Era~mus de Roter~m şi Philipus Melanchton, dovada simpatiei lui GheorgheMolner faţă de reformă. < I

C~sparus Polirer a fost preot în LevoCa, după cum ne ~formează o insemnar~a 'lui Johannes Henckel ". ... Capelani Leutschoviensis viri et litterati et magnipredicatoris..."19. ~~ Polirer a deţinut 10, volume, <;lin care 3 codice şi 7 incunabule.

., . Î'\,'

I 18 SlovenskjJ biograftckj slovnik IV, M-Q, ..., p.215.19 Biblioteca Batthyaneum, VIII 50a-c.

. ..

Bibliotheca medievalis Levociana 343

în fondul Bibliotecii Batthyaneum au mai fost .identificaţi mulţi ,?olecţionari

de cărţi,~ având biblioteci cu 2-5 exemplare20.Una dintre ultimele achiziţii pentru Biblioteca medievală de la Levoea este

Erasmus Rot~(damus,Paraphrasesin epistolas'Pauli... , Basileae, Joha~es Frobenius,1521, carte deţinută iniţial de Gheorghe Molner iar ex librisuldin 21 aprilie 1565indică schimbarea posesorului "Ei Biblioteca Leutschoviensi. .."21. Ex librisul luiClementin Klein din ~ul 1613 face parte din ultimele ex librisuri datate înBibliote4:;a medievală de la Lev0Ca22. Cel mai timpuriuex libris levOCian rămâne celdatat cu anul 1~9523 iar ultimii ani notaţi pe paginile cltţilot .sunt 1694 şi. 169724.

Consultânrl fondul de carte de la Levo~a am descoperit un cerc de· oamenicare în evul mediu citeu cărţi, le foloseau in serviciul divin, le \ ocroteau, le,semnau in scopul de a exercita asupra lor. dreptul de ·proppetate., ca pe unnl să ledoneze unei biblioteci care a devenit "'publică. Sunt, între ei primii bibliot~cari,

mecenaţi, persQnalităţile clerului local, donatori de carte. Pe toţi îi uneşte' otrăsătur~i comună, mteresul faţă de carte.' Cărţile. acestor posesorţ., de .•codice,incunabule ·şi tipărituri vechi au fotInat o. bibliotecă cu 412 volume în limbalatină25 , .din care am identificat la Alba Iulia. 263· de exemplare (116 codice, 76incunabule, 71 de tipărituri). Este probabil, că acest numlr ar mai putea creşte,

dar numa.i în cazul fondului de tipărituri ·al secolului al XVI-XVII-lea.· Soarta a pttrtataceastă bibliotecă dintr-o zonă specifică a Slovaciei la Alba

Iulia. F~iecare din cărţile identificate poartă' un.însemn al mâinilor care au avut. grijă de ele, având o copertă speCifică, de ,factură locală, fiind· înzestrate cuetichete ce poartă titlul prescurtat ş,i ndInărui·. pe cotorul cărtilor, purtând însemn&ileposesorilor' din Spis, multe din coQlc~ fiind &~p'se pe teritoriul Slovaciei sau decopiştii de acolo26. Totuşi, soarta nu· a fost deosebit .4e vitregă. cu acestă bjbliotecă27,

fiindcă·nu a luat exemplul multor biblioteci medievale care astăzi sunt dispersateîn toatt~ colţurile Europei, ci se păstreaZă la' un loc.

EVA MÂRZA

20' Catalogul căIţilor de la Levoca, indice de posesori pot fi consultate în Eva Selecka, op.cit.21 Biblioteca Batthyaneum, R

6III 11.

22 Biblioteca Batthyaneu~, R6

III 11a.2:li Biblioteca Batthyaneum, II 72.2<4, Biblioteca Batthyaneum, VII 31, IV 23.25; Numai 4 tipărituri nu sunt În limba latină, ci În.' limba gennană.

26 Un catalog complex al manuscriselor medievale de provenienţă slovacă vezi la Jt1Uus Sopko:Stredoveke latinske kodexy v sloyenskYch /mibJiciach (Manuscrise latine medievale in bibliotecile Slovaciei),lMartin/, 1981; Idem, Stredoveke latinske kodexy~lovenskejprovenience v MaâarskU a RumuIIsku (Manuscriselatine medievale de provenienţăslovacă în Ungaria şiRomânia), lMartin/, 1982.

. 21 Am identificat alte 9 exemplare de manuscrise şi incunabule cu ex librisuri cunoscute la AlbaIulia, în bibliotecile din Slovacia şi la Budapesta.

344 E. Mârza

BIBLIOTHECA MEDIEVALIS LEVOWNA -EINBUCHBESTAND MIT SLOWAKISCHENHERKUNFT. IN DER BIBLIOTHEK BATIHYANEUM VONALBA .IULIA

ZUSAMMENFASSUNG

Die Batthyaneum-Bibliothek in Alba Iulia ist' Besitzer von' Sâmm1ungen der iIandschriften, Inkunabeln, und anderen Dmcken slowakischer Provenienz. Der Begrunder der Bibliothek Ignaz Batthyany' brathte

drese Sammlung ende des 18. Jahrhunderts aus Levo~a (Leutschau), wo sie in der Kirche des W. Jakubemgelagert war. Es handelt sich um dieBlicher der Zipser Provenienz von denPfarrer- und Privatbibliothekenaus deml4. bis ,17. Jahrhundert. Zum'heutigen Tag wurde 263 Băndeindentifiziert.

Durch eineAnalyse der Zipser-Blicherfonds înt 'Batthyaneum versuchten wic die Existenz dermittelalterIichen Bibliotheken zubeweisen. Diese Aufgabe wurde durch eine ausfăhrliche Analyse der Exlibris, .aus elen .einzelnen Bănden durchgefiihrt~ und zwar aus dem Grund, dass in Archiven keineBeweisse ftir die EXisrenz derZipser mittelalterlichen Bibliotheken vorhanpen stehen. Im Bezirksarchivin Levoea entdeckte B. B81ent emen neuzeltigen Katalog der BibUothek von der W. Jakubs Kirche inLev~ und. eine Kopie fiodet man auch fu Bibliotbek BattyaneUÎn. v

Mao oimntt an~ dass der Levoeaer Pfarrer Johanoes Henckel, ein gelehrter Humanist; die grossteVerdiensre, beînt ansammeln der Blicher an sich zog. Beweis liber die 'vereioigte B'ucherei im Jahre1656 ist das Ex Jibris das liber eine "Levacaer Bibliothek" sprich. Diesevereioigte Bibliothek wurde

. jetzt ein Bestandteil des Batthyaneums vOn Alba· Iulia.

,VERZEICHNIS DER ABBILDUNGEN

Abb. 1. Synopsis reum Scepusium ~ eine' Kopie ..S dem 1ŞJh.;Abb. "'2. SPe0de' fiir die Kirche Sf. Jakob aus Levoea, geschrieben von Johannes Henckel;Abb. 3. Das Exlibris von Johanoes Henckel aus der levocianischer .Zeit;Abb. 4. Das Exlibris von Johannes Henckel aus dem Jahr 1519,auf dem Manuskript von

Johannes Kesmargt; .,Abb. 5. Das Exlibris vonG~orgius Molitoris (Molner).