Capitolul I - Management General - Lile Ramona

5/25/2018 Capitolul I - Management General - Lile Ramona

1/39

din domentu

CAPITOLUL 1ORGANIZATIA $I ORGANI ZATIABAZATAPE CUNO$TINTE

1.I. ORGANIZATIA CA OBIECT ALMANAGEMENTULI]IDin ccje mai vechi Iimpuri. oamenii au t;cut $i fac parte dintr-o::i:ll1ii::. firq membri c,. panicipanri acrivi sau p".i, "i "J.i.l"; l_'a.organr/atre:(scoata. cchipa de spon. un grup adislic. religios sau civic, armala sauo inreprindere).Se poate considera ca organizatia rcprezintat ,,doud sau nai nullepcrsonnc carc JesJi$ard activitdri in comun, in vctter"a rcalizdrii unui obi.ctirsau a mai multor obiective".,Toate organizatiile mai mult sau mai pulin fomale, au cateva trlsetLui- isi slabilesc anumire obiective care djfele, insA. de la o orsanizarie laalla si de Ia o perioade ta atra. in timclie de tp,,t ,..s"i" ,l a? ilrrri i"care i$i desfr$oad activitalea;- dispun de un plan pentru rcalizarca obiectivelor propuse;- pentrx buna lor fiucrionare Lrebuie se aiba alocare rcsurse {inanciaremaleriale $i ulnane. suficiente. prin Urerm.diul ,esursetor. t;;;;;;;;izaliile sunt dependenle de alre otganizaliit- dispun de maDageri care si ajule la lLxarea $i indeplinirea obiecli\elor.. rmporlanta credl-ii de organizatii esrejusrificale dc m;i mdte elcmentc dinsocietate $i anume:- organizatiile sunt impoftante, intlucat ele, ca institutii sociale, reflectd o111",9.- n.uoi $i valo' accepLare din puncr de ,.d.;; ;tr*;i, i;;;uarutut rn comun. deci indeplinesc anumile scopuri ale socieldrii:- organizafiile servesc societarea frcand o ^rnai tuna, .ii ";e*a sicontflbuie la imbun;talirea condiliilor de vjaral- organrzarra a\rguri coordonarea eforturilor diferililor indivizi nenrnrrealizarea unor scopuri. care m mod i"diridr"l' ll i;;;;;;;';;;i;;sau chiar imposibil;-"^O^:l1l T:l . "' onc:rci orsanirarii depinde de cuno:rinrcte $iexpenenfeje drn trecLlt.---, .hpgn1ll, :i.lentei orgrnizaliilor sejusrifica si pdn aceea cii dalorir; lorrnemDqr socretall. in general. pol .;.$i facA o anumla c;ri.ra, "rr. utr..io, .L i"

F Brrdus. Ghe. Captatescu. Fundanpnletp nanu|.nentutui oryahi_aiet. Fd. Econo-mrci. Buctrre$ri,2008.,7


2/39

baza funcliei cconomice a societilji. constituind treapta cea mai impotta ti in.r"iir1.*"'"f"n*fti de dezvoltare a acesteia Accst elemcnt este foaie impofiant-;:t;""* "ot,1;;"-;"-f.ont, """ definitorie pentru durata de viali aorganizatiei economlce -^*-cnenta de bazi a economiei' care seorlanrzatia ecollomlca eslc comp(poilLe pre/(lr'n sub o rnJle vaneta e Llc-Lorne'Indiferenl de forma. orglnr/aua economici poaie fi dcfiniti ca unrl.t"- ri.itlt, a" ."gula. din mai multe perso?nc care conlucreari in bAz:ranumitor rcguii prestabililc in vedcrea realizirii unui \cop _"-" "'cl "-r's*i)"r'" economica isi ro"re asisrra .t"pi:'':*'l:'-.:lt:t^,:: j:'.-,"" L"g-p. niJri. nl,mai d"ci "re cumpar;ori (clienrr) pcrrru proorr\er(e\ccLlalc t' 'cr\ rciile pre'rdlc'"*-*;; ";""",p.;m afirma cu cedtudhe' ca organizatia economrcarcprczinti un trup de persoanc' or"iniTtie Dolri\il anumitor ccrin e""^,,,,mi.e inridice. lehDologrce, .u'" int"p ti desfnsoar' uo complc\ de.'"..." a" "-on.i. folosind cel mai adesca )i un anumrt ccbrpametrr u(ilffi1'1,"":;li:;;,i"'i" p'"i"'" ii ""'.-'''r' iD \ederca obt-ineriiunui prorii'dc regula c6l mai mnre fl ^ carcr t\rsleota depindc esrD$al de \tnzarcarestora cdtrc clicnti.'Ac, .Im \e ooate conslrla ol" d:vcrcelc abo-dari xle conceplului de. ",.',i;:.;;;,;i.i"pa r"""r """'*r' \'ci o org'rnrz'rtrc ''.: p'l'' :'pl:'l:'l]Jri" tlu.a",tac. ne.cril,tirc chentilor s;: Fslc \orbr al'rl de cllenllr cx'errrr LnL 5r

dc cei intemi""' .;;,t' ',rc'rrr reprezinLi' benefic'irii d'rccli (uhli/lorii) "au,co1su-LL,rror'i .rn"tr' l's.rn ir'lluint'r:i 'le orrce modil clre :r prollu'ulur servrcrJlur' oal':, *", " -tttt ,; . gr"rzal;ei care rcalizc"Ta produ 'uV'en rciul'- cti-ni, ;r,"'ni, sunt rrrfluenL"rr direcr '"'r indirecr de lrarslormanlc".nar.ului si .unl .n acelat l:mp membri ai orFani/"rrc: crre rcalrzea/a pr^ousuL'in.ceisr; ta'eqoric 'e rncrJd marrdgcr'r >idncaial;i''"t;.:,i;'r;;i),ii:r"' a.pi'.a' in "i' mi'rrn de snr:'tuce ea crienriror:nr"*..J;- J'"' .";t;vieruirea orgrnizariei insearrn; f-evi/'uni 'i reacrrirrpidei .' 'e.ie la dLmul ,; arnp o"rer "t'u'tUiti'"_ de pc nrrl; ca'e

r^r influenLag,";ii. al .ri."ii oo"",,:":.,_o^...1-..1",::ti.;:,Ir:]1:' l;.':';il1:::ichenhldr, a cerintelor sr aiteptaLrlor tc',.,,)r,),, rr,a,it*, (dre por 'i sc 'r('/inrc din nLrcr de \edcre al lormciiln.lice in dif'eite so.tetiiti canterciale'" .^' ,q,;ii',";; ecoriomic: r'prczinri princ:pdla n'eoc'rpdre. a sucier'tii."*'., '. O.'n1"". in inl'eo'rrderi 'au lirme carc devir a'rl(l L{rlr/"Lorre;.-;;t.". sursc de bognlic si delinitoare de puterc' Ca agent econornlc'',..",1ra.*" sau irr'ir lreDu:P st'roil'; 'ub TLllFle aspeile penlrLr J o:i:i:,: ,;; ;;"".ti","u''" ' in'"t'-lnaLrea'au r''ma e\re o orsanr/die'Lr Nrr,-..'.1'cb"r r''r" e r' :dr' "

liL d'"00-t . n..c ,,. c,' . , ;L .- r. 4t4 Lt t utl i ld r rlrerdd llcouoiiliii, Bucure$ii' l00ll

8


3/39

cea mai importaftA ineste foa(e important rhr care se dilercntiaze de celelalre ripuri de organizalii prin anumite lras,_turi specifice.. intreprinderca sau firma,reprezittd in lucrArile lui E. Buralu$,,, ,?. r-srenorganizat de cdlre un centru de decizie care dispo"" a" o onu_Aa outono^,i", ticnrc.cu aiuhrul miilonccbr n-itc ti umtnc. st.produc bunui, v.laboreazdttk ran sdu v prcstcazi |ctlicii d"t inare tdnzdrii.Odce inheprindere sau firma prezintd u.mitoareie caracteristici generale:, cste o -otganizntie. prin faptul cA. reunesre mai mulie per;ane caredesta$oarA acli\it6li in \ederca realizarii unor obiclive comune;- are fnolitate eco omicd, confi.eljzate in aceea cA est creatoare aleproduse sau sefficii, genemtoarc de profit,desti{ate varzerii;- dispune de autonomie deciziofialii, care depinde de sistemul economic,de mirimea, sectorul dc activitate, cadrul juddic elaborat de autoritdtilepolitice, influenla diferitelor grupuri de presiune si de actiurteaconculentei,Pentru a nc putea face o imagine cat mai clad a intrcprinde i sau fimei.a\em lreiconceprii de retbrinlE,i anumc:r. .. Potrivit conceptici materialiste, tnteprindered sau firma esteconsideratA in csenid ,tn ansamblu de bunuri destina? productiei,'- Salariatii suntcorsidcmli cd fumizori de munci. neinregratr in inrrepnnderc sau fir"rA ;i;;;";i

dc \ edcre conceptual. Aceaslj co ceplie sc inliilne$le sub dou, \ ariante. ii anume:a pun.tul de ||d?rc, apirdlrr/,sustrnut de f.W. Taylor_cu organizarea 5tiintifici sir r. r'ayot-pnI cercet;rilc privind admjnrslratia rarionalA. conform carei;,proprielrred asupta inrreprinderii csle priv"l6. managerul de.li5oari actiurur icca le. lai prot.tut conslituie Fnalitatea inlrcprinderii;b. punctul cle vedere socialist, poirivit ctruia ilreprinalerea hebuie sA fieprcprietate dc stat (sau a unei colectivitel), ca o condi{ie i-p"r"t; ;;;liminarea exploa6rii_- O altS abordare a intrcp;nderii sau finnei se poate realiza prin prisnuconceptiei personaliste, confom cbr:eia ,,intreprindere; estu retr)r";";r;;;;;;l: :r ," to l.:,: ,* Jotnt , u o p?r,onatitatc proptic,.. Cete doue varianre, subcare se marulestA aceastE conceptje, sunt:. a. tpoia rrlntiilt umone, in care se incarlreazj cercclirile Dsihosoc'olo6ice.asupra molivariej ate lui F. Vayo. H. Maslow. H;;;r;, ;;;;,cnrora individul 9i plupul sunt elemenre determ:;nt" "t" i.t."p.;"a".ii "L'fi,_"i,e- ac-eea rrebuie, lrmanrh punerea de acord a obiecrrrelJr irr.pri"i.ji ",splLatrrle oamentlor;,- ..-.,1. .:"o:, .^.,rt"t/irril. ca mijtoc de a lace pe ficcare muncitor rcsponsabil:-:.lTll""1* rnt_rcpnndcrii sau rumei $r c:re presupune insugirea coieoivd amlJloacelor cle producrie r, realizarea dernncraliei economjce. pentru punerea inpractica a acesrei reorii s-au facut ilcerc5ri in aif".it" tari,"o. i ii to"tuIugoslavie, Algeria Si chiar tara noastr6, alar acesie incerciri au eiuat. S-; ";r;;,

poatc Ii defitritd ca unconlucrazi in bMascop.3 sigud $i pepenhu produseleorganizatia economicianumitor crinteri un complex deanumit echipament deobtitrerii unui profit,esential de vinzarea

ale conceptului de

durata de viata a

orya izotiei, Editia a ieiz,

nu poate supravieluide clientii extemi cat $i(utilizatorii) sau consu-

d usu lui./servic iu lu i, darde tmnsformirile

care realizeaze produsul;de satisfacerea clie[tilor;iuni $i react ii rapidepiata. care vor influenra

bazeze pe cunoa$tereaintre organizatiide vedere al formeipreocupare a societiliidevin astfol utilizatoare. Ca agent economic,e aspecte pentru a oeste o organizatie,

Bucure$ti 2007. I ],. Burduj, che. Caprerescu, Fun.tanantetetren.Ed.[conomica,Bucure$1i,2008. managenektului oryanbotiei'EdiIiaa9


4/39

ci autogestiunea nu eliminA nici sonfliclele intcme' darorale dilercnlcLor in'.'-,;t;.:; L',1(,i' r \cnirLriror \r n'ci le 'elc c\rerne ,daLomte,.,,'.,,1;.1,"ilinrrcobrcclr creirriLD-ildcrii sr celc ale c'orronrrc rxlLorrarc' " -';.; J;. lrern co rcel'ie o repre/inra conccplia \i\lcnrici aslPdi"rr""rina.'ii'r, i,*.' c"re lrcbuic ilclc"'a in rnsrrrrbl"' s ru si iri co'c'rlicull:.il; ';^'" ; ;';;,;.,f""' r'''..' rn coniclcrarc a rntcr dtprocrrLer' 'r diruci";'.";L; ', . ."l.po ,.n,. ('c 11/ ur" urnana rehn ca llrrrrcia a crc sr, aqcl irrrh.,rilc rcc.te:a itr r'cdirl intrepnnderc' 'au lirma csle un sFlerl ocscnrs"iii" n "Alul .*t"t.11. "" o aDurniti finalitale $i adaplabililate-"'-' __ii.t.-"f" cconoilice constituie icrosisteme cibernctice' deoarece lrncorl dc urmarloarele aE)ecto:'""''-fl .t".i "f"a,"i" din subsisternc carc inlcmclioneazi intre cle: obiectulr'.Jllcir. rr'rt,ucul de n'urci l^rla de ndnc':lr L.Lr )i,ct" ccorot,ric dt un.rl'L'1il lrivel e\ic 'uprll s ln dl nvcl'r,'.r',',' -" lt',i..i Le in irrrlFprll"l' re ir'treDr indcrer rr ran'rr'r' rarnrr'r irccoronia alionald;3) orice sistom econolllrc are lnlrdri $i iciiri' in ele avel]d loc otransi'or-,rtare cu un scop bine definit: procluctin de bunud nateriale;.lr irr iLrt_eor"r icre \?u mn (a si irl sisrPrn ar< l" o c'rc 'la'ic""'- , '"; ,; r rn o'ma iito" rriL drn'p e rr'r:rre slre 'r';rc

IJonrcn/r':, " -;'i .|.'pr.;"":',r' ac l' 'ir'ir "' ,' i" "t"' .. "':'".t"'*: lli'lll:,.r"l "i"i" ."ii"i,urii depuse); legitura inversi sc manifesti prcgnant prm".rl"t"t"" Uf Prcluc;area dateLor do ie;ire qi luarea deciziiior necesare care seinlroduc in sistcm la intrare;st ,nrreornrdcr'le c ? r 'len_c rc^no nice 'unr rxo 'b;le '; se, " ""t'; ", :.,;';;l' "i'''t r-" f ", rrrror penrrb" rr crreprorLr di r mcdrulanbiari sau caro seproduc dini torior'-'-- 'i" -;1"-'it"tp. sistemul ecolromic se irdividualizeazd in oadrul"tut*l.. 'a""aitio

-itti.rdcpen'lcntei djntro cienentcle de Daturd umme $imatcriala i poate ll pcrceplrt ca un ansanblu organizat de oa eni $i rnijloace,t. ,,.u,,c" ..... . cl,o1c.,/a inr=Llr \cop L l'r s' \:ne .let n L

]\,,.rd., ? rnrr-o co ccplic \isl(mici. inrrcprndercd p-:^"':.-'ll"'.,,'"U1., .le trisdluri c r( dcr'r'c'c ' it slcci rcLrl .obi(cr \elo" or',car :r- , , , t t u . : . , n s i n r r. ' r .-unerer nracr'ca.' . c lora \slle' irllcp 'n0erei csrc,l un si\lcm complc\ Iqn ru 'a incoDolcarj re J '( Llrlrc r\aflillea,,, or,l.l A. redere r' rirclulrrr .1. prcg''rre. a' \irslc; cx-lu 'lltt'' ]1:ll]u..,' ', ',. "'. 1 1e'J ie nalcri rle {rrrr'cri: prinir' m'rerraLe ur LaJC Craorrr'.""'t" l't'f , clc) rr re\ursc l'n' ' ar'e t'li'porroilrr;li birest ;r .' l:':j:::irconr,rriLanc"r linlre"cc'lere'ur-e'l'rnili'd_\emLllrliL(srprorurrurlcgiluri;I Conslantin Birbulescu. Taliana Gavril'l coordonaLori' Econohlirt & geslitt eai trq)rit etii,Editva]l.oromica. BucDrclli' 1999' pdg l0-3210


5/39

datorate difereqelor incele exteme, datoratei nationale.sistemici asupraiul sAu $i in corelatie cuinterdependentelor dintreica, financiare etc. ti aeste un sistem deschiscibemetice, deoarece lin

d intre ele: obiectul

i matedale;

este cup Ds in alt nivelin mmura, ramura inin ele avand loc o

b) urr sistem economic aufonom in cadrul cEruia are loc ansarn-blul activititilor de organizare a patrimoniului propriu al intreprinderii.c) un sistcm tehnico-productiv caracterizat prin existenta ansarn_blului de mijloace matetiale tehnice $i tehDologice, care reprezinti suportuldesf:$uririi activitdtilor ul1une in cadrLrl intrepdnderii 9i care influenfeazncontinutul activildlilor dcsl:surate in intreprindcre, ii detenninE pr;fiIulacesleta. Funclia principald a intreprinderii sau firmei este producirea tlebunuri sau seruicii destinate tAnzdrii pe pidl.i. prin aceasti caracteristicdintreprindrea sau firma se delimiteaza de alti agenti economici cum ar fladministraliile publice.d) un sistem organizatoric-administrativ. intrucat in momentulirfiintani. inrrcpnndctca cap6la staruLul de persoanii juridica. primeSle odonumirc precisA, are un sediu gi un obicct de aclivitate bine aleteminat;_ e) un sistcm social, care s prezinta sub forma unui complex derelalii structurale intcrpersonalc sau pluripemonale, in care indivi;ii suntidentiflcati in lunciie de activitate, statul,.rol $i care urmdresc realizarea unorohiective precise. fxercrraren puterij eslc bine deiiIlirir. cu responsabiliriliprecizate prin diviziunea muncii $i a functiilor sale. Salariatii intreprincleriisc constituie in colectiviGii sau structud psiho-sociale distincte. in interiorulcArora apar relatii intr-o varictate de forme care dau viati intreprinderii0 un sistem dinamic. DiDamismul este o proprietate generala asistcmelor in cale timpul rcprezintA un parametru de bazi care surprindetransformerile se au ioc in interio.ul acestom, precum $i pe cele care;u locintre sistem $i mediul sau. intrepr-inderea reprezilti un sistem dinamicdeoarece i$j desti$oad intrcaga activitate sub actiunea diferitilor factoriendogcni Si/sau cxogeni, aalaptandu-se peinanent la schimbirilmacrosistemelor din care face parte, cat i Ia cerintele genetate dedinamica elementelor incorpomte.

. _g) un sistem tehiico-matcdal, in sensul ce, inhe mtioacele de munci,matciile prime $i materialele utilizate in cadrul siu existd anumite legeturi care s;manifestd prin dcpendenta teluologici dintre subdiviziunile salel evident cullrjoriralc tnrrc comprrlimcnrele in care sc realizeir/d aclrvrtati dc productic. Celmai pregnanl se marrilbstd aceastd caracferisticd in cadrul firmelor industriale aleciror sectii $i atelierc sunt specializate dupi principii tehnologicc.h) un sistem deschis, aceastd propdctate fiind specifici tuturorsr.renclor carc au Icgiluli cJ mcdiul prin cel purin o inrrare;i o regrre.lnUcprrndcrea cd sr\.em deschis arc elemenle disrincle (obiecr de activilare,slatut, corp decizional, executanti) care ioteractioneaza intre ele 9i cu mediuiexlcm (piata de dcsfacere, concurcnta, piafa capitalului, piata forfei de munce,elc.), care rcalizeazi un schimb de energie qi d" matrrii c,, meji.,l, atingc ostare dl: stabilitate p n mecanismel corNervatoare (de menqinerej;irrd"pta ivc rdc schinb,rrc) si redli/eaz:r procese de cregrere prin lransformariinlcmc. ln calrlitc de srstem deschis. intreprjndercd se dovedeite a ll organicariaptatifi, in selNul ci, modificirile proaluse in stmctum 9i iunctionarla sa

are loc o circulatiespre iegire (comnzi,(informatii privinde pregnant priniilor necesarc care se

obiectivelor lor, cat un$i

idr:alizeazi in cadrule de naturd umanA tiii care provin din mediul

de oameni Si mijloaceprezinta

intrcpdnderea este6:resurse umane (vatiatei, sexului, spcializArii,riale, utilaje, cledi ,bdne$ti in numerar saumultiple $i profunde

sunt cnpabile si s

Economia & gestiu ea u


6/39

sltnt un rezultat al ilanslbrmArilor produse in mediu, $i dcltld, in sensul ci, larandul ei influentoazd acest nediu prin produsclc ;i serviciile sale, potentialulsdu inovational, mutaliile pe care 1e produce in cadru1 socio economic in carecste plasata.i) un sistem socio-economic in sensul cd, in oadrul siu, grupelc desalariati, ai cArei cot]lponerlli se alli in slransi interdepcndenii, des{i$oaraprocese dc nunci gcneraioare de noi valori de inlrcbuintarc' Calitatea resurselorumane de a fi principalele producatoare dc noi valori le confcri o pozilie centraleir cadrul inlreprindcrii, a cirei luarc in considerare cste eseDliala pentruefi cacitatca activitililor desft $urate.i) un sistem lutorcglabil' ca urmare acapaciiatea, oleriti de autononia sa funoliona]4,scopul realiz:1di obiectivelor propuse;

faplului ci, intreprinderea aredc a li modifica actjvitalea ]'nk) un sistem probabilistic, sub permaDenta

le gcnereazi, ctc.m) un sistcn cu finditate, careCa subiect ul managene l lui.cumulativ urmatoare1e condi ii:. are un paidmorlirl propriu, pc care il valoritlch $i il dezvold:. are autonomic dccizionali cu scop lucratir', clc prcduclie $iexeculie de lucriri;. alispune de o relativi indcpendenF in gestionarca lbndurilor deoricc fel ti de autonomie deplind in luarca deciziilor dermpl.ca-e'n circ rri -l eeorromic:. i9i organizeaz: sistemul infbrmational,astfcl lncit sA poalddsura venilurile. cheltuielile Ei rezultatelc oblirrlte dingcstionarea Patrimoniului;. i$i achitar datoriile fiscale.Privind r'ntreprinderca prin prisma finalitntii ei economice $iavind in vederc clcnenlclc ei slructuralc, se disting cateva conceptii, 9i

. coDceptia itlslta enlalistd in care intreprindrea esle unsimpLu i strumenl in slujba realizirii scopului econo1rlic, abor_dand unjlateral numai rentrbilitatea inlreprinderii;. conceplia shrcntal ftLalistd in care irtreprinderca este consi_dcmLd o struclura orientaia spre atingerea unui scop, aoceptandu-seidcca ci scopurile structuralc ale 'intreprindcdi nu coi[cid in toalc

innuenta r lrnor lactoripcrturbatod;l) un sistcm organic aalaptiv,care se schlmbe pcnnanent, sub influentafaclorilor cndogeni $i exogeni, a.taptandu_se, amt la evolulja piolei, cai $i lacednlelc generate cle dinamica suslinuld a resurselor incorporate De retinut ci,iltreprintlerea nu este n sistem pasiv ci, la rand$l seu' influenteazd prin ie$irilcsale Lnele clinlre caracteristicile sislemelor cu care intd in contact Pondercaacostcj influcnle depindo de natura, mirimea absolut;i $i rclaiivi a ie$irilor pe care

i$i realizeaza obiectivele stabiliteinlreprinderea sau finna indeplinc$te

12


7/39

$i dctivd, in sensul ci, laserviciile sale, potentialulsocio-economic in care

este esential5 penhrui cd, intreprinderea arei modifica activitatea ininfluenta a unor factopemanent, sub influentaevolutia pietei, cat $i la

cazurile cu scopurile individuale. in funclie de scopul filral,fiecare nivel sau sector al structurii trebuie .i "d;;;;;;i;biccliv de realizal. o finalirale proprie. care f" ".il"i"i" .isubordoneazA obiecrivutui gtobat.. conceptia structurdl fu ctionalisld in care intrcp nderea esteprivird ca un sistem social, a cerui existentd alevi"";" ;";;;.;;.Rezulti deci, ca intrcprinderea are anumite "".roi ; ";;biective care dace nu sunt satisfacute conduc 1r;;;.;;-i.;nlavor"bile, periclitand insA$i existenta ei.Sdri.lacerea accstor cerinre se rsigllrj prin propriile mecanismesrrucrumt-tuncrionate. prinrr-un,isrcm a. *i".lgri*.i"' "iu,)r;".ffi;;coretice, in practicd intreprinderca sau firma este perceputa ca:-t uniht dc produ, t,ie. cand productia esi; co;jderirb principata raliunede creare a inrreprinderji;-^ unilot? dc raponilic. dace sc are in rederc laprul ca. intreDrinderea "atrma creeaz; un suplimmt de bogalie tvaloarc adaugata), carelrcbu,e _repanizata muncilorilor. sub lorm6 de salrrii. ;_; .;"credrlonlot, sub lbrma de djvidendc. sr"tului. sub lorma de inpozire etct- c"luld sociald, intrucat intreprinalerea .n" n._u ",t" un in.-urrrt't,i,a"persoane,si grupul. ale c6ror aspirali sunl aclesea air"rg.nl., drl. .*.pamtcrpa ta realtzarea Lnor obiec'ive comune:- tenrru lc dc.l-lc. ca ujrnarc a compelentei de a lua decizii, decr o:rganizrlic in care persomtut dispune ie clirviu iune ;i ;.;r; ;;";scutur- Indiferent de domeniul in carc func,tioneazd, obiectiwl principal al uneiintreprinderi sau firme cons6 in a obtine profit prin satisfa""rd;;;i;;;;;li'": 9r:. i" special. pnn sali\facerea il cdt mai mare ,8"*;; "ti;;;tor.(r(.rcrrri at produsctor sau .cfticiilor. Managementul inreprinderii sau lirmeilrchuic sa rina seama de rariabilele care constrr,rie irrran in inneprindere rlona d.mLnca. urilajete. mareriite pnme. banir. intormariir"f p""r*, .",1 f"". "ii.iri.i1e1c porenliale. .*.. p9l fi reprezenrcre d. ";";;;;; l;;;;;;i: ii:lll'l:1,,i"T" sau orgatuTa{ . guvcm sau pjali exlemii. Din punchrt de vederc alrezulA cA. nolenlialul gi calitarea rezultaGlor unei economii::p,:: rr Cca rnat marc me,ufd,de capaciralea dc a derermjnr creare, \i,urcrronarca unur num;r cAl mai mare de firmc sau ;nlreprinderi, care sa furmzezeprodlse $i .en.icii de bune cJira{e, ta cosluri si preturi reduse ,i , ;;;i ;;uLr'ru (oncoroanra cu cenn eic pierei inreme $i exteme. adice statur Drin lesire neLi,Ic re or rreDure \a tncuraiezc consutnul Dac; organizatia sau inrrepr;naerla esreaboidala ca sistem. aceasla prezinla anLrmile caru.rerisi,ci d"firl,,;i;; ;;'i;oncluzionam in rabelul L l

influenteazA pin ie$iile. De rclinur cd,itl contact. Pondcrea

inderea este un

relative a ie$irilor pe careobiectivele stabilitesau firma indepline$te

itic5 ti il dezvottd;

oblinure dinei economice ficateva conceplii, $i

tiv, de productie Sigestionarea fondurilor dein luarea deciziilor de

I incat sA poate

ui economic, abor-unu scop. acceptfuidu-sc

ii nu coincid in roatcl3


8/39

Tabew 1.1 Caractertsticile fnAi sau intrepfinderii ca sistemTrisituri specifrceConcrtiziriompo-netrtelesistemultri,

risticiaUn" perlno anumite PedoadeDinamicBrogesive,mobilizatoare

o-btir'ro"* ''ui anumit Pro{it $ide Droductie (buceti. tone. lei)cifre de afaceriDiversifica.ea Producliei cu Nmta a profituluiRealizarea unui anumit

duse Acoperireasegl ent de Piald cu o Ponderc

Obiective

Diversitale mareNatura elementelor materiale qipro{ilul profesional al oamenilosunt determinate de Profilul firmei

Materiale: rDljloace de munca,obiecte ale munciiUrnane:persoane,colective(compartimente)Financiare: numerar 9i dispo_nibilitdli la bancaInfomlalii: juridice, economice,

Elmente(resurse)

Diversitate foarte mare.Definesc firnctiona[dtircclamate de Profilul firmei $icondi[iile mdiului ambiant.

Pentru elernentele maieriale:

valoar, v'1tezd de otalie etc.Pentru infoma.tii: cantitate,

capacitdti, parametri de funclio-nare, potenlial, conlinut caloric,randameirt etc.Penhu elementele umane:specialitate, nivel de plegltire,motivare etc.Penhu elementele fmanciare:

Variabile(aleelemente-Ior)

F *lr"t" p"t instmcliunile decalitatea sistemului om-mafineFormalizate (in cea mai mareparte) sau neformalizate Calilor coldilioneaza dinamicasistemului

Relatii om-maqindRelalii interpersoialeRelatii


9/39

Structuri Structura de productie Determinate ae turrcg imrel 1deprocluct,e. de excdic, deprcstani). de profilul $i mArimeaacesteia. de tipul productiej idemasA, de serie, de unicaie) ercFormerza,,anatomia,,intrepdndri i-Translor-mari PrwalizareaProlilarea $i spccializarea.RetehnologizareaIntegrarca producticiC.e$terea capacitAllor.Modificarcr structlxjr de productic. Restructurarite oreaniza-todceModcrnizirile infonnatic etc.

l.recventa transibnnirilor inconlinua cre$tere, detrminatd detrecerea la economir dc piata $i deaccclerarea progresului tehnico_stLrnhtLcForme de adaptare Ia modificirilenediuluiConditii $i elocte ale dezvolteriiintrepdnderii

lntrSri M.rterii prirne. uuteriaLe,uhlaJe, enerAic, fona de muncnInfomlatiiMijloace delrod@fii fo4i drNivelul detenninat de volumuactivitdlii ifirep nderii corelat cLce.intelepieteiReglementeazA ti orienieazi acti-vitatea intrcprinderii_ Calitata 1orconditioneazd fundamentarcadeciziilor fimei. Iau forma rcsur_selor financiarc asisurend lichi_dirir,l. --^-"--- a.-^.i--. r ,Paramelri Preveded le legislaliei prirind-socretatea comerciah $i regjaaulonomiNonne de cirnsunl de materiiprine, muncdNorme de calitale er.

Kcglemenleaza functionareasislemuluiConstante de reguld in perioadfldeterminata de tinnProgresive dc ta o perioad.a la alrrIc$iri

ServiciiLucririBani.Inlonnafii

Volumul planificat-in. funitie Gcerintele pretei $j de posibjjititjlcxe sattslacere in perioadarcsPectiv;.\4atenaljzeazA prdiciDarea firme_or la formcrea venitulur narronatii a produsului national brut. 'iuantificarea volumului realizi_ilor intrepnndcrii si contriburiaLcesteia in cadnrl microsistemuftii I)crmit comprmtii intersocicteril'omerciale i regjiautonome. I'ennit cenrralizarea realizirilor taJLivelul ramurii qi economici. I

specifice

I penhr anurxtepe,progresive,btoar

perioade

late rnarcI ele entclor maleriale $i profesional al oamenilorFerminate de profilul firmei

foarte mare-pc fiuctiona tntibte de profilul fimei $ipe mediului ambiant.I

prin instructiurile delor condilionctzda sislemului om-mafini

lizate (in cea mai maresau neformrlizare Cautaiearconditioneazi r{inarnicaoluiinderii aptat dupi Comeliu Ru."u,,U@

15


10/39

Irirmele sau intreprinderile se organizeaza ln toate donleniile deactivitate: industrie, agricultura, co11slruciii. transportud, come4, telecomunicalii,cercetare $liinlifici, proiectare, invitimant, culluri, ocrotirca sdllatAtii ctc - avanddrcpl obiecti\. oblinerea dc profit de c,rtrc cei ce 1e-au infiinlat Dcci, finna sauintreprinderea arc o sferd dc cupnndere mull mai larg; Ea nu se rczuma numai la-ecr;ru,.coIomrc. obiccrul ,.lu dc "c..vilate pur;rro sd fic.lin o_cc domerr,r. c-c, rLlirid se se -ib: ,n \edcrc ohrinerea. dc.alre inlrcprilva orr. (lc Drofi ln c.dru'flec:-rrci tdri. pe hngn finne. care numericeglc predonini absolut. exisld $i inslituliioldturale, de i11vil5mant, sanitare ctc. desti ate sA satisfadl nccesitdli sociale alcpopulaliei, finanlate de stat, sindicalc, diverse organizalii publice $i fundatii, etoResponsabilitatea sociali a intreprinderii, ests o noliune r.llilizat'r ininlrepinderile nlodeme. lcnlru a putea face o evaluarc corecti a managcmentuluiirtreprinclerij,tinand cont de respoosabilitatea social:i, olgaoizatia tlebuie si aibi invccleie cinci problme social-economice impo(ante: inflatia manallefientul cu|,n ai u,n ri"','t t ttt' httu'. r'"te'r"t "'ttnntuitot v rE,l de Pt' tS;cL in accsrrn pcrioadi,de criTA economico_finarrcilrA. ionalis calenomen de crestere a prclurilor sau de deprcciere a putedi de cumpilarc amoncdci nalionalc cste incontrolabili;ea cste de doultipl)ti i llalie prin ccrcre 11in|LLtie prin co-nuri .Inrq.qid pnn cc)?/e csic caracterizad prin dczechilibrul djntro masalnonetare in circulalie $i cantitalca de produsc disponibile, deci cand cerereapentru ulr produs cste mull 11lai mare deoat oferta, prctul acesluia lfe tendinla dc

hl1olia prin cor/lr-i apare cand creflerea comporlenlclor costului Galadi,dobanzi, materii prime,etc.) determini cresteri ale prelului- Compollamentulcollsumalodlor se modifici datorita cre$erii prelului la diverse produse, pinamanarea cumpStarii accslora sau chiar renunlarca cu totul la e1e, obligand astfeliDtreprindcrilc se renunle la adaosul lor sau chiar sa lc vandi in piordere2. Managementul cu fafi umari presupune rcalizarea unui echilibruinJJx factotii tle pro(hrclie li factolul uman Treb ie licu6 o reconsiderarc aintregij aclivitdli, in scnsul luirii in considerare nu numai a cifielor,organigranclor, melo.lelor administrativc, ci $i a onului. InscDsibilitalea lancvoile unei persoane este o problema gravi, rcgisltd in nujoritatea orgadzaliilor'Managemerltul cu lati unana presupunc realizarea Lulli echilibru intre obicctiveleprivi d productivitatea si rentabilitatea, pc de o pa c, 9i evoilc $i do ntelesalarialilor, pe clc ahe larle. Salarialii sunt mult mai productjvi, dacd suntconsiclcrali participanti nu nu]rai la rcalizarea obieclivelor, ci $i la slabjlirea 1or.3. Mediul este m factor important in tot ccca ce 'inseamni planeti, deaceea toalc organizaljile trebuie si iini cont de protcctil mediului, atat prinpdsma repercusiunilor de naluri juddicd, cat si sociala Toata lunea este de acordcd, trebuie sa menlinem Llr] lned ecologic sanitos, dar nu ioate intrcprinderilcsunt dispusc la unele concesii in acest sens. Pollrdrcd, pe cerc o Produo l11ajoritateafimleLor de produotic, adid dcgladaica sau dislrugerea mediului natural, csle oprobleni ecologicd actuali. care irebuie tinuti sub un control cat mai strictFiecare diDlre noi admitc existenta poluirii, dar nu ioli suntem dispuii se ne

16


11/39

etc. - avandfirma saudomeniu, cuin cadrul

$i institufiisociale ale

asumim cosiurile impuse de mesurile corective pentru acest fenomen. Solutialoerc1 ::ci.cl rea, remane putin urilizati a" "atr"'irrr"f.ira".i.^Ci;# ia"?J:acceptata $i de catre public $i de cdrre intreprind".i, .e.'a"" i"Gi" #r"i*" fetispurs, cine vapleti coslurile poluirii mcdir ui ?,,^- . -.0. I.o,".q" consumatorilor reprelinla o allA problerne la care rcbuie sarrca rara lntrcp ndenle. itrtrucar deciziile care se iau in cadrul acestori lrcbuie ;;lina seaoa de nevoile si dorintele beneficiarilo. p.odu."lo. l;;. i;ho F.;;;"";dal in 1 962 o excelcnte descriere a drcpturilor con.r.;;;. ;;;:,,;,:t--"', ". consumatorul re drepiul lasecu are;. consumatoml are drcptul la informatie;. consumatorul arc dreptul la alegere;.. . consumarorul arc drepnrl de a se lace a\cultal.-- .--_ - ,rln, p.*t:, putine inlrprinderi rondnesti fac elorturi penrru a reducenunrar t reclainattllor coDSumatorilor_, 5..Afropiara criz:i de cDrrgic provine din capaciralile reduse. in cencrat nepran rnondral. de a acoperi nevoile dc energic acrurle 9r de viiror ale oicnirii. in*::^1:1"'ll :.ll,untor energerice mutr mai ;jdicarc i. i",,"p._a".;i.rorrancjll. decrl ccJe irrregrstratc pc plan mondial. acestca sc coni,runta cuDroorernc senoase in asigurarea necesarului de energie $i implicit in ceea cepnve$te competitivitatea produselor romane$li pe piata ;xteme.I.2. CLASIFICAREA INTREPRINDERILOR$I IMPLICATIILD ACESTORA AST]PRAMANAGEMENTULUI

Modul de clasificare a difcrjlclor intrcprinderi se realizeaza.din Dunctut .le\cdcre at ma'agernenrutui. in tuncrie dc panii;;;;; t"*;t;;;;.H ";;bordrri dilerellliate Dc anumlte planuri.dupi cum urmeazri:a in functic de forma de proprictare por exisra mai murre ripuri de inrrmtrnderi\du rr rrc cu caraclenstclle lor tipologice sDecificel_ l. Intreprinderilc sau firmelc private se caracrerizcaza nrin lantut c,I,drlnlonrut tor apajlrnc utei Dersoane sau unuj grup de persoanc. eo" pria,rf ,ipde inrrepLrndere sau firma care a anifl,rr..,'a-i ai*o;'",.u o' ;il;; ff#ill:l :: ff,Ilffi,r':l';::iT*::sociera.ji. tn prezcnl. in Iunre ex jsr. \ule cte mrti"r". d" t"";pril;;;;;";";..nlar diversilate $i profiluri. pentru toateputcn ider rifi cr .i,,.,,-,,r,*i" .""i"::::'".'#ni]';i' ;;lJfi"illfl;onstituirii $i tuncliontuii tor apa4ine integral a"r."preIroril;.iil;il, ,;:'ff#:? E nurauq, chc. Ciprnrescu, F n.t.mdtet.t'"ia,Ed. k;n.mici, ;;'cu;;t.\0;;::^---'

ndnaseme tului orya izatiei' ediria aI7

utilizad inluisd aiba ir

aa cifrelor,

inflatia, caq]mp5rare adintre nusacnd cerereatendinta de

(salarii,

echilibru

pnnastfel

ibilitatea I'obiectivele

Si dorinteledacd slmtirea 1or.planete, deatat prin

majoritatea

dispu$i se ne


12/39

unui capilal propriu minin este obligatoric, indcpendenla depliM ft1 ceea ccpdve$te diroolionarea, dimensiotarea $i desli$urarea activitaflor, asumareainrcgrali a iscruilor cconomice $i sociale i plicate de opcraiiutile firmci, elc.,\cestc tipuri de intreprinderi sau finne le putcn impa(i ilr finctic dc numirulposesorlLor dc capital in finne pdvate individuale $i dc gruP.inlrcprinderea soL.t'it lt ixlividudlti, ^pt\rlitie, din punclul devcdere al patrimonlul i, unei singllre persoane. Estc lon1la cea mai larg utiLizatl,rnai ales pentru lmnele de dinensiuni mici ti mijlocii.- inhepritkletea sau finna de gn? are drcpt caracterisdcAproprie droptul de poscsiunc asupm patrimoniuLui sau a dou?1 sau mai mullepersoanc. Ironnele pe care lc imbraca firmo1c privale de Srlrp sunt deosebil dedivcrse;dintrc acestea, menlion:im lima larniliali al cirej patrimoliu se afla incoproprielatea tl1clnbriior unei lanilii. Ca reguli, firma farniliali cstc de micidimensiuni, univoc nioroinlrepriDdere cu pana ia zccc pcrsoa e - membrlifilniliei. in scns mai restrins sau mai larg posccland integral conpetentele pdvjndn llagemenlul lulurcr activjtAlilor implicate, excrcilalc in modalilili dintre celem.ri divcrsc, convenile dc rcgula inlr-o manierA infonnali de cAre ace$tia. Cel maiadcsea, mcmbrli tamiliei sunl nu rumai Proprietarji sii, ci $i lucrAtori efcctivi ircadrul acestora. Ijinna la iliald se bazeaze pc o pro untali solidatitate 9icolabomre a persoanclor inrudito. cc sunt proprietadi sii qi are originca in tradiliafaniliei rLin flvul Mcdiu. I2. intreprinderca coopcratisti este o alli formi de firm:I privata, tol majputln intalniui, irlfiinlati ca urmare a dorintei colaboririi libere, pe baza participiiditu condltii egale a mai muhor persoane, carc desfi$uau inainlc aclivitdti similareirr calitato do mici producdtori(dc obicei in agricultura). Caracterislic accstui tip deinrrcpdnclcre eslc droptul de proprictate asupla patrimoniului dc calre mai nultepersoanc ioli sau o pal1c dirrtre cei ce lucreazd efectiv - carc, prin actul deconslituirc, devjn, sub anunite fbnr,e, Ei coparticipanli la oryarizarea $inmrragemcnlul firmei. Iiecare dinlro participanti are drcplul, pe langi salariulalere t. li la o pal1e din prolitul fina1 corcspunzitor cotei salc do pifli de oapilal $imunoii depuse, potrivit unor proceduri precis stabilite la iniintarea sa li carcdifbr:r dc La o intreprindere cooperatistA la alta.

3. Societatea pe actiuni este o folmA de intreprindcrc privati de g pfoarle ulilizati in epoca conlcrnporand. Specific aceslui liP de intreprindcre esteexiston(a unor acliuni cu vaLoare nominali, iar patrimoniul ci esle impi(it inconfbrmilatc cu accslc actiunl. Delinerea unoia sall nlai r tor aotiuni rcprezintibaza luridici a drcplului dc proprietate asupra unci colc-pdr1i corespunzitoare dinpatrirnoniul intrepdndcrii sau fillnel respectivc. Aulodlatea in Adunareaactionarilor, deci ii in managementul socielilii esle corespunzatoarc cu nu irul dcactiuri, dcci cu pairimoniul detinul. Corlolm nuraruiui de actiuni pe carc fiecarcproprictar/aclioDar le dcline se calculeaza cota padc din profiiul firmei ce sercpa(izcaz:i aclionadlor. 1a anumite perioade. ce1 mai frccvcnt anual. Dreptul dcs O. NrcotescrL, I.Verboncu- .r /drascrrdh oryanizaliei, Ed. Ecoror ca, Ilucure$ti

18


13/39

activitalilor, asurnarcaopemliunile fimei, tc.deplind in ceea ce

i in firnctie de numnrtllapa4ine, din punctul de

ca mai larg utilizatl,are drept caracteristicda dolla sau mai multegrup sunt deosebit de

proprictarc. in cazul socielbtiior pe ac iuni. este foane \or transmisibil Driooperatrr cle vaivare-cumpirare direcre sau la bursa de vatoriRolul deoscbit de imporlant pe car inrreprinderile sau lumele Drivate lca nr dezvotlarca 5i prngrcsul econotnic al socielalii esle explical prin exercitarea, , ::,. " prcrog.rrivelor csenlialc alc proprietalri privare _ dc posesiune,clrspozrlrune. tolosintd $i uzulrucl _ care se allli la onginea trtinrcici economrce a4. intreprindcrile sa$ firmelc de stat constituie o alta categorieimpoftantd de organizatii cconorlice care au inregi.t.ut o --" u-ptou." in ""ioiJrccul. ce au drcpr tr:$rure definitorie poscdarea illlregului lorparrirnoniu de cirresrcrur pc tentor rul druia se atla. bfiinrarea si frrncrionrrea firmilor de sral depindeir . exclusivitate de vointa lactorilor dcizionali etatici, pot,-ivit .eg;;;nt;i;;cxisreme in fiecare lara. pracric. s-au in_registrar trei tip",i d. i"".p;J;;;.,,;,.rn tuncrre de narum lactorilor politici Si ideologici preriominanri in starelerspective. - iDtreprilderil sau firmcle dc stat ile tip socislis sunt acelei reprinderi exjstente in tdrile condus de partide comuniste, Si'"aI" "rriaracterizate printr-o masivi centmlizarc a deciziilor de cdt-re oatidul aflat lapulcrr. intrcagr zctivirate t nd fundamentata pe o planificare macro qimicroeconomicd, transformald adcsea in scop in iine, folosirea insuficient5 a

pargliilor cconomice, putemice fenomene de birocratism ctc.- intrcpriDderile au firmele de stat dc tip capitalist apar. aralrn r:rile dez.voltare cconomic. cir $i rn celelalte liri ""s".i"fi.r.. i, " ""rnio"*U$jori )i specifrca lor esrc o prcnunlala autonomie. cu ."" c; iirirl .r"propnelarul lor. l-ol si. rn acest rip de inlrcprindcre. gndul de cetrlralizare aprin lr(tnt activjtitilor. imponanta anumjlor critcrij cu caracrer socjal, ni\elulbrrocralrzaIlr aclivit;tilor apar nlull mai Frec\eur comparaliv cu cele iru_cgisrrare rnintrcprinderile privarc. Rolul lor este de a permite siatului sd "orrt.ot"rJ unu_ii".ecroare maiore ale ccooomier nationale ri s, influcn,eze *u_i,. "r.t,iiconotnrco soctdlc pe rennen lung. I ocul :i vittorul lor in dez\ollarca economicaa:l1l:,9'.y' negire d anrrnili snecinlisri sau grupuri economice influenre, carcsuDrnraza taptut c,. de rcgula. profitul acesloril estc mull mai mic comparaiir cucet a ttrmelor prjvate si cir slarul estc nevo sa.si asllme climjnarea afiumitorconsecinte economice sj sociale, atunci canal nu ." aou"a"." ,urr"i*i a, uiuiif,.'"'- intrcprinderile sau lirmele publice sunt acef"u "n* uu i" Uurapropdetatea publici, a unei colectivititi mai mari sau rrlai mici ; a" ,p".-i"regula, ,in acele domenii care prezintd un mare i-pu"t orup.u ui"tll t ,tu# .ou uunei pArti aprciabile a persoanelor dil cadrul comurritatii';"";;;" ilrgcrcrrl.aceslc finne sunl subordonate organismelor adminislrnii"i orUIi"" fo*f"-.conunr(e asupm activitalilor si perlomranrelor acesrora au hecvenr rrn i-,,.rsuDslanlirl lacor,i polirici 51 56.;u1; influenti din rona,eso.criva n. ".'".r'"nagernentLl acesrom csre mai comptex Sr dificil datoiila,"nr;ri";-;;;l':l::1,:,: ", u"f:l dd:rrtor crremi irnnlicari. Acesr tucru influenreaz6 cet maiaocsca dctavombtl perlbrman,ete sa'e economicc i socidle.

i patrimoniu se afld in

in modaliteti dintre celed catre ace$tia. Cel maici $i lucritori efectivi insolidaritate sig are originea in tradi(iad finni privata, tot mailiberc, pe baza participtuiiinainle activititi similare

Caracteristic acestui tip deiului de cdtl mai multe

persoane - membriicompetentele privind

rv - care. prin aclul depanti la organizarca $ila infiinlarea sa $i carc

familiale e$e de mici

re privat5 de gup

drcptul, pe lange salaiiuli sale de parli de capital $i

tip de inheprinderc estemiul ei este impirtit inADlorilatea in Adunarea

mulior actiuni reprezin6corespunzitoare din

i de actiuni pe care fiecaredin profitul firmei ce seftecvent anual. Drcptul deEd. EconomicA, Bucuresli

19


14/39

5. intrcprinderile sau firmele mixte, au apirut ca Ei .,madaje" intreintrepirderilc .1e stat Si privalc, sub fonna de filmc mixtc. De obicei, accstea suntdc tipul societililor pe acliuni slatui devcnind unut dintre ac,tionarii principali; inr: n.:r;. Jc DrocenrLl ,lc acliunr derrrr.rl ce slrr. llrnrclc se ap ooic dr cele pri\ale'ru ,lc ccc puhric' ln gcne-i d'tcri i f_nlu'ur c' Jrrr\illlr' inlcnrrc innanagcmeniul acestor iipuri dc illtreprincleri, firnele mixte se apropie lnai Nult decclc iriv:rtc, finrd ccntiate in exclusivitaie pe profit. Modalitilile concrcte deiirnctionare dilcri firtre linitc loane iargi de la o tali la alta $i' in cadrul 1or, perrmuri cconomicc.b) nr Rominia, polrivit prcvcdcrilor legislative, lilmcle se divid in palruc.lcgorii pdncipalc:-' pcrioanc fizicc, asociatii familialc sau intlcprinderi individuale;- socictiticomercirle;- comp^nii rationale;- comPanii multinalionalc.A. Persoane lizicc, asoci.tii familialc sau intrcprirdcri irdividualePersoancle fizice, cctileni romani sa$ cetilcni str:iini, care provir dinslatclc mcn]bre alc L}liunii hulopcne si din stalcle apartinand Spaliului Ecolromicr.'ruir"arl. po, dcsligura activii:iti cconomice pe terilodlrl Romanici, in lnodindcponclcni, sau pot constitui asociatii tamiliale ir conditiile prev:izute de lege' per.nuncL fizisc $i asocialiilc familiale pol ll autorizate sd dcsfiloarcaorivitili ccononice in toaie domenlile, eseriile $i oclrPaliile, cu exceplia celorreglcDrcntatc pdn lcgi speciale. Asociatir familirli se poatc infiinta la iniliativaurii p"rsoon. hzic"li se corstituie din membri de lamilie ai acestcia Asocialialalniliali cslc reprozcotati, in relatiile c tcrtii, de pcrsoana din iniliatjva careia s airfiirlat sau d" pcrsouna impuledicitd de accasta, in baza unei procuriaulcrlilicato.Persoala fizioi carc dcsliioari activit:ili econornice ir lnod indepcndent'precum gi persoanele lizice carc sunt nrenbrj ai asocialiilor lamiliale au caLtalcade angajaL propriu. Calitatca de angajal propriu se refog ]a drcplul de a tl asiSwati,' "i"Li'"i puttic cte pcnsii, aL asiguririLor sociale

de s:inilate si al asiguririlorpentm gomaj, in conditiilc previzulc de legile carc rcglemenlcazd aocste domenii1.,. :,,^1. irz..e c.,rr deslJ)o"rr .'l \rlili ero.1orr'r(r rn nnd rrnlepcnder' 'i:,.r.r,i:,e farr,l,.le , ururi alc nu for rngJ a pers.r.,nc ru ton.racr inditrJui:r der,ru-,c:, Drol-u dcjb5Lr' reir . cri\ " rl, i pe'l r' cdr \-:1 ' L'l Lrr 'rulon'?lrx'lrrlrcprirrdcrc indi\ itlu:rle eq .. 'n rerrrnde-ea cJ c alrdrrnc cer:1rea u'uiou drept de propriclate privata. sau mcrnbrilor fanilioi acestuia, cu drept depropneiatc comrni. Palrimoniul lntreprirlderii irdividualc sc lorlncaza pc bazaLLrnLuiloL cctitcanului (familici) 5i altor sursc care nu sunt interzisc de lcgislalic ln.:r', L,rL a e\r.rj L1 .,,,grlir dJ .nr-et .ndcre 'rrir\ drral . bu5DoJl-:ir'.1r...."c.'rJ' tcr"n crr inr.cori"Jc-c rr'lir J-ri nu e''e pcr'o' jurdti si 'eprczinti in cadrul nPo(urilor de drcpt ca pcrsoani izici. Patrimoniulimrcprhderii individuale este iuscparabil dc bunurile persoanclc a1c antre'prcnorului. ,\ntrcpronorul-posesor a1 inlreprirdcrii individuale poarli rdspundere

20


15/39

principali; incele pdvateintervine ina mai mult decadrul ior, pe

in patru

aje" intr

iduale

tegislatie. in

provin dini Economiciei, in modde lege.sd desfA$oareerceptia celorla inibativa

nclimilati pentlu obligaliile acesteia cu iltreg patrimoniul SALL exceptindu_se acelel-,]l:l:r,** conrorm tesi"tn,,ei i.r \isuare. ,,1 fac ohiccrul ,,ri,r,t,.-v..l,ilra'nrrler p^:esun ir n]trcnrinderii ildi\idualc podn;i ri,pLrndere ncJinritrr;i.olidaral::1ru ibl.i, ii : scesrcia cu :irrcc par,rrnoniut tor ""..pii.a,... "..i.""rr*ljar.. tn coirtom rate cu legislalia in \ rEoare. nu hc obieclLr. um,riri.., n. \_cJ tnrr nrarc pane i itlreTrindenlor sunr socierdti comercirte'Ji[i':.,'i":::;,

o',iil;.1#:i"i:;,'Jil:,'J;i"i:ra('e cconomice n'no p'rsoane:":Tl:l1ll - T"l" cotccriv, rtc cirei obtis,rii sociale \urr si,mnrarc cu,Jr Ironru s^cr-, sr cu ri.punderer rclimirc,; ti ,olioa.a a tururor aso;iaritor.111"t,1",,, comindirn \impti. aic carei obtisarii "".t;i;;,;;;;;:";. ."pJrrrnonrr rocjdJ $r cu r:i,pund(rea lleli-n;lit; >r solidari a- asoerarilorcomirnditar: cornanJilrrji r,.sDUlLl Ium"i pinj lu."*ur.n," up*ufuit";;"- ,\ocretnlc l comandit:i pe rctioni. al carc. caprraJ social e.r'c imo;n.l itr actiunirar or)I8:rrllle socta c )unt gararta,c cu pltnmoniul social 5i CU rasnundcreael',ri.ra )i .o :J,rri a asncirritLrr cornandi,lipir, l; ;;;ir.i;ri;;;il;,","rocictatc pe actiuni, rle citrei obljgatri'a,d,. aj.,o,u.j su,,r oo ,p",, ,,",n"i r, o,",ulTii',i,,]i 'i|f",, ",,'" cu p.r,imoniLrr- sociclatc cu ri\pundcre limitate. le carci obrig.rtii \unr Aaranrate cur"rrinrunirt socral: a,oc,arrr surr obligari n rn,ai f" p,u,u pinifor.n.iofil - - ' '"

_ .,._ lil"u pr:'.d" pcnrru ti.care lrp de socicl e conlcrciatb nrcJotit,itile J.,/, rrrr,.: nLlllit p cnnltact dc .ocic,ite. fe tnt pr mc,e


16/39

drsles-rarcr a(rr\ir;rii lor' qsllel. irr rrrrrr?temerlul s"cie'blir cL nurl'c colec r\'rolJl dc.r.i' tt ale nJ4tt'ti.ttttlo/t't 5au rd -lrrri\'r:rl'ri: Lle'ernlr'rl 0e asocla'r';;;;;J" l. comanditn simpli i credlrleaza conduccrea uruia sau mai lulior-; 'i;:;; ; ';'' l;;,.'ir.te 1. -c, 'u''. in .c e dou:r rrrarrre - irr conrar'li'"

si;," ;:;i,"' -;.'";; u'' "'..un'.. d( marrJce ncn'| '.n'iDrl m rr conrp e\ \sre ini.^f "."'"i" * "*n:/(a'i Acltrnan gcncr:'lc ' 'd 'arc 1i ttrr'ordirar' "e::,; ";'-;,; ";;.' p''nc;p'''lc dr'izrr onrird cx:qcnr'r' der\olrirrea sr'ncheicr.., ,cr:vilr.'r 'o. aprobsrc'r hrlrrrrLrui. :rlcbercjr irdl'rrnrsrrrro_lor .srccr/o"ilor, sl:rbi'irJd hu e'JlLr' "c \enilun qi I'cllurclr' prelungrreJ ourar(r-u'r.r'donarca.ocicliLii.m.rirearrpil"'ulJ lu lJnea cu rl'c rnclerA ' elnlsluner- .r'ii*,i;. r,caerc, mcrrbrilof l rrrlrrlui de rdm'ristratic erc ln \ondu(crra.-;;; :i.:'"',,,"; ; 'i'i'ror. ''t.,' decr"ion'rl rr :ru "nmi'ijrr-rorri sr co'.siriul de:; ',, , :,;;:l;;; '.'' ; sc preriucazi oe'al'ar cornnJrerr'|(le ?r re'porrs:rbilirjrile-ce,c '.'..,. iJ. iil, (lcn'cr' .L r'rr rol rnalur irr 'rrrralcnre.1rul t' l":l'"iii::l.,',,"'i.fn' o" rrl:unr ,l cpr(z:n r ' 1'_rrrr r'e)r 't rdunn'cr c 'rrs'r1u1 \x.n caror.,.."" ,-'L:, in "rrnr:Nc ,l cr.a g' riLrrr '\icl:l i \c':'icrre:r lrrl:rr'ulLr sl n:1n'1,.i, ;";-;'',-; '; oi"?.r"' i"'."'r urri.r" Li rrp 'ocierrre I cu risr nderc, rn.L.,:r - nr: .Jin.rlt,' urfi n de( ,'r'nal i' cpreT'1 ; Adrrn rre r tcnerJ d ,r.-,c.aLIor'. ManaAcmrn.ul cLrcnr sc rsipu_:r de ndmirirrd'orr dcsemrrl'Ir oe. rlurr.'r.. iar'upr',regl .readiIp r'cr dc\edcre(co'om:ccs'er al /1ra ue cclrTon-(. ComPt;iile narionxle i rcAiilc nulonomc c urearrl/c_/a slr nctiorrc-.,: .orir'crpal ir' r nlunlr slr:llcgicc o c (co ror irr '1'1l or 3lc rndustnaoc dnnar'rcr,l, ;r,crF;lr. d e\l lu'lrr(a rrncl'r )r a e:r/e 'r ralrral( posra sr;;;;;;i-;".;;i;' iniii*ar"n ,egi;ror cste dccis:i de Guve'nul Rorniniei'"J" 'i' i,-"r.a.-ni"", ""' '-r :i o" o-g-nele uocre c) rrulicrpllefenrrrcrlei"ur,.r,"16.' t,'r,',,nunle i d"n n rle crl c' sr' Lra ( l-'rr lerc l)e rclrrltrr ,Ju.Pr.u,,rr. o'".'r.r. u in leyc ri egrr (Ji prof rc'r1r burrJ- l'r d r falrrnro r'''' 'rLr', .nu'"i .n prin .,.L:vrrariJ Jesi,ura c Dd? c r gc'rrJ -t .t-t"lf" ilr.rcIu11.e inanc..rra. "r-': rcope-e _ egr"l c\cl ur('ilc o"l n:rr'1 'r pl.ll :ca.LrrlLc tlen:,>rrea vcrrrlu.rur de (itre chrl'ur(l: rr'rrnai in ' /un lqnrer'r c JUsrrrrc; rc,;.;'.;.';;;,; ;:.;. r;cr"'r sr se\ L;i de irrrer'c r\LLric r- DrJpun('er ni' i 'errL;oerc,on.prrcrz..rdu^c.Jal unlrl il\ur'clcd


17/39

d$il,inale

$i9ide

ac^rririi .alc sc alli prevcdenle |1ropdului rcgularnent de orcanizaje siruncronlrc. tro,drirni rn toare ptnblcmelc ori\ind act.vrratjle reqrei. iu crceoriaccror c re. put-t\rt tegri. inrra in competentd allor "rgone. Acriu_toi.u curenii uIegrer esrc c^ndus, de_ur mrnager gerejal sau djrector numil de con\ili,rl deilornrnlsralre. cLr avt,rul mini\terului sru adntini\tratici Iocale. carc a aoroberrrfi rrcrea resoccriv(.i sLrcreriri. Deoscbirca p,1".;|u; l;;;;;;d;;; "i;JiI.ournnome Sr ioDrpaniile tu1,ionale consri in tapnrl ca. ulrimete .";:;;..,:;;drept privat.-,- . D.t9m^laniite mutlixationatc. sunr romp:rnrilc carc produc bunuri sau:l:l:^:::ilil tl T,i ,1,1,. r,rn. o arri derrni,ie spune ca o companierrurnna onatir e5te d,r obr(ei o colrprnic mac cu proprieran inlenralionali carepro0uc DLrun si scrvicji jn alle .talc. DatoriU disLribLtici :netsale de resurserr urale sr cc lort; oe rnunci. o compdnie ar nutea r.a decid, s;i rnliinreze ntrle de:'::r:t,: ," \lrirn;ri e.sau \a pre. o cnrnpanie dinrr_o atra rrld. Ci;rig"ndconrrotL/ nsuprr ntalerilor prime. Llintr.o.rra. o fir-na poatc dep:iyi b"rierel_e oeintrare pe acea_ piatd, in rrcme c organizatiiie 'u, ,b.;""" ;,;-;;;pr" ;" ;";avanlaj competiliv.kntm piirunderca pe o anuniti piati de desfacerc. un alt avantai alcomf"nir.lor nut :n"tionate il reprezinrd cosiut proar..f., oi **.", fo,. io^*"i,f^jrc r Llc prrcre ci. esre rnli efici(nt drn punc, a. ".a"r. "f .o,riri, .r-n _i;;;;fe,opila ocirla produsele rcarizate pe pi"n roca.. chiar dach a(esl lr..; i;;;sun l]rrrc:l rt.1 lara matni. O compan.e mullinnrtonalj, nu Dirjasestc naLiune2lrla i_nenlru u alt, na une. La se e\linde rlncolo dc baricrelc nationrter;n,i16nd 1 ,a11 unde i>i are .ediut ccnrril. dar aiunee in ;;;;.r";;;",;,,:::-:rl:l'. .n-.* dcparcsre sanircte fotirice esre ,";"";"',,.",,.1. e;;;;r;.aprcrt;rt(r organjzrrionila d pacherulur oterit dc firma.. I a sl-rsi.ul .,ecotului trecur exrstau 5J.000 dc companir mLlrn"tiorale. cu45 n00 de I,rtrah. carc ave..u \;n,,in stobrte d. p.". ". OO lni irJ. a"i*i, ,aJl":':i:ll l'-,,.t,, rransnxrro.r"t, aepiscjre c\ponuri.c ca jnod predominanr de aocservr ptetcte stElnc.

_ . Un numfu redus de oompanii multinationale domini pietele in domenii ca:l:ril,rll, nti,creurite atirnelr.rria: tesrc tu0 d( asttel d'; :;;;;;; ;;;;;I oduclr:l urLlJslnei prelLcrbLoarc si a servicirlor. impreuri, cele,nl, ,.,i o,uU:: :"-Ttii mullr,arronale derin 20"o din acrnetc mondiate. au peste o rnitioancu( rngajilr rr rea rzc"zi aproxinrarrv J0oo din loldlul vanTarilor mondirle dle^.^-^_,^.^:T::,,',... mL r r]lronr,e {( M\) conrliruic o prezclra n,asivi inccoiomrn gtoDdta. Maiori,atca amenc"nilor . economilrj, oliciatirat putrtice .ice ;rcri ob rrr,ri - far s; lprobc ro r imporr-nr al acesor frrmc ; ;l;"i.;.,J.,J ,r .americanr cu drteri,e convr'lgeri DoliliJe cred ci acesrc illne-giganrlillll ^'1, " "dc\.imrb an-eI nrarc ta adre,a bun;s,drir ro.,ut. s, ..ono.',.-J ,a trucilot nlaceri $i a comuniLalljor locale. Lnii,usLin c;.. rusrnl repn den tor ir lc; pc america i Dra locuide muncd. scad salanile sia sllxg comunttatr rare laru allrnci crau sanatocse. pe dc alta pane.comoanirle,rutrirLn.rior, lc i,rcedca si_, .on"ingo p" o..,i"n.i i, ,;-.;i;Hi;l;;;'ii:l:i;:

de

a ceror$ta

leLcele

dupdsdu,lca $l.Seificate

de

vitate,\zafc a

d.,pa

dede

ihrri si

S.a. Prin

llnatristrLa

23


18/39

ir realilate, ele sporcsc exportuile, locudle de lnuncl $i salariilc; boneliciariiiDvestiri;toi cxteme clirccte ar.r o alitudine anbigud lhfi de activilatea acestor" ,o1u,n,'1. rnuhilrrr.'r?le irrrcn 'rL:o uli"cr/J 'crticr'c l producti'r;urrr-rl.orLr"ir.nr.,q,'risJr...s..l"rn,por'.r"er:'ce''ci ev'u ilrrtLn blaccrile':i' ..i;.;:'.' .;;;,"J'"i"-,ii" "r''' 'lnrcrrri u'irobsea:rtori c'rr'rrerata'"li;;;,:.;;" L nrrc e irgr'rc "le cionumi't"r'nrti^na e oc'"t'r arrlcreniL cu"::;;;,; .;";"'.,' globi si re ' cz'rrj roqc pc/rr'\e r' ru dc/vo"arca

cc.,no nrci. ) Lrrosl\Jnlllc:' ,u u o 'ociF d lor' All spccri l:)li :r'gu'nc.l ea/i clrritr'; ;i"' .,. . .o"p" " '"r In,rl innr or'-lc e.'pri.r'' ic "ri" cconorniei 't'uprrrro,ir,cii ..r c" c,tc un n .emnrfrc. v 5plc nnlrJ:en_qr'u' lll nnrl i' ccolor lcl'.,,'"i. - ii'r. ''.n..Llc'' cJ r'.c'rc i'rrr"sgr" npttrrr'' cr l-rn"rrtelci,,.,*.L'.-.f" "l .bolr,..r,,: crl'r 'lr. '. slub r 'rr rnr 'e rc Jl r:ri --J r',1...,",''.""f" mulri.la onrr( 'ui,' n'i "''u' d( o1'i' ''gc c\pl^ar-r d;r'rerg"'';;, ;;l;,; . .; :;;: r,ro'irur c^?or 'rr '' o rr'" \ '/itr'| c ecri "e(r 'i o '^ rr"n'c'n.rr ,.'-.tru al:' r'L (',e dclo o co?o'_l e glob'il' ci 'J_ t'cir'f'_ o finF: dc o,r, .', ' u,ioll'lir.,r..: e sr'a o pr iz ' p oJLclr'r' or'rril u a ):celellL c-ctVlrlri.. '1..r.l r:. c'J iicpiSe{ granIclcr' 1r'AJe'ri e'rr:Lr renrca'/; c- 'np rmurriLLd. cJrrD.rll nc1,u "iei :r"L'el d' co l"rii c'rP 'le'enrxrr:rl de nolrlrcrL''o..,r,o,n.c dc 5ltu.Lrrr'lc cc r',rncc' Je 'nl'rc"el( D'li i'' Jrrr l r'd d( ongll'Fi."i" f,, """"'4"."r" "" grup,contpanijle multinalionale nu sunt lrrci bune' nici rcle'.. ..'. ''"r"." a. r.||,c i..,|l 1'o, u. '2rc \1 o vc n '/e rcl (ia 'lirrlrc "erlca rr' .crrr:te n..L,cr'alc D..:, in fie : r dirr're:'cc e po/:lii c\r\'i o Jo/ r Llc adcvnr'"..-, ..r.:'";',a--"''''ir'caul',,n'rizurt"c:'or^r't" m"'trt to' rca'tlee(l o rlti cltsificIrre. .lir ce in ce mai mult lurla in considerarc' aro la bazi ca li.ir'i'i" -l.l*"" n.*"i Deii, s.3 pot utiliza nunero$i parametri pentru a o{pri aair*,"i.""^.""1 organizalii,mai mull sau lnai pr'rlin sofisticate' cel lnai lrccvenlfol^,rr .,. ''r.," ^. Ll. ',.-ir' \\d' J'( ''c "'zd" i" urlrilr: obrir'r:i--,fo, .'.' ,, . ,recr.. rc ri ."rrp. rr ri ..rca ro nrl ' r a ecr'rra dr c'r'\crn' )lJir*"i"^-.lrrl,l,if ". t"*"rare implicate - indiferenl de lrra sau ramlrra din care face"".i" iu f'"n",i" a" """st

crilei;' in Rornania ca 9i in celelalie t'ri din UniuneaI-ri,orrn,.Jc fu -l nelesccl""i l'; rn ' lr'''?lr: 'rri :- microinlrcpriodcric It|ru D/rrir" '^ui ' na- intrcprinderi mici cu l0 pini la 49 salaiati;inlrprindcri mijlocii cu 50 pAn' la 249 de saladali si- iltreprindcri mari crL pesle 250 de salarialiir ul1cle t:iri se uLilizeazd li citegoni de fifl1e fo'utc nlnri inccpand d.j la1.000 sau 2.000.lc sahiall. A$a. curr losre sc poaie prcsupurrc' ccle lnai-;:,".. -'r'ic. 'r-ep nrile'i 'rcpr "ir'le rnci ;rr c\:c:'' ''i r'I j- r. I ... (., '' r ,i ea, n o r. '.l'lB-ul.rr 'r - er:rr11 " I L\-e' J -l rrlilii*ip,J"i" *"t*:" Le reprezjnti flrxibiliratca dinal]rjsnul 'si Lrrovall\'itaLca ljle"r"ipii".ip"t "".i1 ^ .Lasei cle mijloc care conl.eri srabililale cconor ci' socialiii p"i"l"a

''nci iri. ,tia so s; explica 'te cc n1 toarc tirilc cu oconomirprosperc $i

l4


19/39

dinamice se acorda o ate4ie deosebite creerii ,i dezvoldrii intrepdnderilor mici Simlt locn.d) Un.al patrulea critcriu de clasificarc urili,,at pe scara din ce in ce mai tzroi in:li::i:_ ..."""i *1. apari_enenra narionard a i.-;il c;"f;;;';J; #,:.,1;lavcm urmaroarcte tLpun de inrreprinden:- nationale, care au ca $i caracteristice esentiald faptul cA, toate bunurilef-,e care le poseda se all; integral iD proprietarea *.i p.""r"" n^"i""r"

Junorce dtn statul rcspectiv;- multinrtionale, cancteizale pdn lapfii ce, bunurile $i sefficiiteproduse. precum si celclnlte acrivjiati *;* * a*Ai"ara i, ".f'"r,i,oub t.ri. fiind proprierarea unuj grup economic ;;;, ;; -#;;;inlemalionrl;-,mirte, denumite $i joinFventure sau fi.me conjuncte intema(ionale, laacdrcr corlstituirc paAicipi firme sau penoane fizice din doud sau mJrnulle lari. \enilurile impinindu_se in firncrie de p""d;;;";;il;;;I lecareta ta constit uirea capiralului soctal.

___-. ,1"1.,3..'n.ue-.a unei inDetrinderi in unr djjre categorijl de mai suspar$cutanlat e managemenlului apar pe multiple planuri giinume: moduJ deconsrnrlre a lrrmelor ti conducerii acestom. rntelesele pe care Ie reorezinh curirio r"rc managemenrut. amptoarea sterer decirj"""b .n;i;;;;; "ii;;;il, .ipor rclor ror 0c dezvoltarc. scgmentlrl de piata a\, l in vedere cu priorirare derrrma, modatltalrte organizaroricc ulilizate cu precAdere. concepria $i carleprincipale de motivare a personaluluj penrru realizarea obiecriu.t.. .l,tiri,.pnncrpalele rrpuri de conlrol uzirare in procesele a. .u*e.n]"n,. niu.l,rl 'rivaricLarea sislejnelor si metodelor de managemcnl folosire;;--'"- '"'* ''c) in functi de caracterul obiectului mnucii, firmele se impart in xtractive ,irclucritoare. lntreprindefilc care au caractel exhactiv se ocupd cu scoaterea::'-:.1_1.,:Ii*ii.dii,*r ura {ca$onifere. perrolil..r".,"). i*..;p;.r,;;;;;; ;;:':lt-l:*"*: malcnrtor.prime ir produ1e finile. Firmete indusrriale exrractive se(aacren/eaza- pnntr_o dcpendenla pronuntalA de J,rtoii naurali, indeosebi iax^clut actrvrt, ilo-r dc produclie. ccea ce se refle.ri in "rir.a; ."ono_j.. .o..in"iu( qvaruare a tor. rn vanabrje $i resuicrii \uplrmcnlarc de consrderat in Drocesul .Jerranagcmenr. r,rrmelc prciucj6loare lrcbujc sa lin.i conr jn principal de cererea depe piall a produselor $i subansarnblelor.-_, , ,f,l "l* cal:g:rie jac parle. mrreprinderile in rolaliralea lor constiruie(tn (r nc.Da2a a so.icrtilii.tlc asigura cea mai mare pane din renirul narronolprecum ri celc mar mulre 'ocuri de munca penrru ,",";1",;;;;;;,;.i ';;;fi.imponanra deosehir. a managementutui ii rirn",t"",.ii-n.iij'#r...il.r1,Hpentru cei care isi desleroara activitatea in cadmf i._"f"r,'a", si;;--i"t.;ilnopularle a fiec.irer rari. penrru viirorut sau economic ,i p;i;,; ;i;;,;"1'*:,tctinut in comunitatea intemanonalii

chiar

finanlelerlau$1intrcagaallleactivitapdmulpoliticileong'ne.nici rele,

deo

$1

tea. Ele$1

expnnxri lrecventobtineriitl

ca tl

carc faceUniunea

adevAr,itate.

de laalitateastatului.

cele mai

25


20/39

I.3. ORG,\NIZATIA BAZATA PE CUNO$TINTEUn nou tip dc intrepdndere care sc dezvolli rapid ti care reprezini?icomponc ta princi;a1i a economiei estc firma bazatl pe c[no$tintc Trccetea lacconomia bazatl pe cuno$tinlc, reprezinli o mutalie delcminanti ln mediul cxtem

al organizatici.Analizcle cfectuate de specia1i$li, ca $i realititile din fimrele cc oporeaze inllrrur,le dc \;rl ale c.onorrLici. rc'e\; l,p'Jl (".firrna ba"ata pc cun'Jilinlcnrcrirte caraclcri\lici rli[crilc fati nrrna crrc prcdomini in pcriorda acluali 't..h:z- ct,,.ncnrelor cuDr,Isc r lutra ea lui Buno|l loncs rr iI ceJ a luilirancis Coincloss putqr prezellta principalcle caracteristici ale finnei bazatc pecuno$tinle:ro' i. oi-ittuo."n dimensiunilor finiej in ceea cc pdve$te activele fizice'activitartile rcalizate si salarialii utilizalj, conconilcnl cu dczvoltarea bazei internede cunolli e $i cxlinderca lcgiturilor cu ciicn{ii, fumizorii 9j resursele umane

2. ExlcnaliTarca aclivititilor care nu sunt csenlialc penhu firmi' in paralelcu intemalizarea celor carc fac parte sau surl pulcmic coolplemenlarecunoltintolor eserliale ale organizaliei'i. s"t,i-tur"u relaliilor cu lesurscle umane cxteme finnei' in se sulapclirii la aceslea penlru aclivitilile funciiontue$li mai putii importanle $i pedru

"iL" a" intr"litt"r" u organizalici; pentru realizarea lor se va Apela pc scat'ilarg; lalirmc lllici $i persoane carc lucreazi independenta. nczvolfarea stralegici a filmei sc va baza pe ore$ierea in proflrnzimeqi/sau lirgime a cunoqtinletr finnei, ccea cc presupune ci ea dispune de"up""ltut"i a" a-5i clczvolra propriilc cunoqtinle $i de a rccunoaqte oportunilaljlepentru coopcrare de tip sincrgetic in doneniul cuno$linlelor'' S. Modclul de organizare intend a firmei bazalc pe cuno$tinlc estc analognodelului cogniliv uman, cancierizAndlt se pin relcle mai pulin slruclurate'echipc seniaionornc lbrmate din pcNoane posesoare de cuno$tintc' disponibilitiliorganizationalc $i irdividual(] pentrlr invalare, etc.-

6. Mn*imizur"a eficacildlii si eficienti se bazcazd pc struclud de echipe'intrc care.,cuplarea" trebuie minimizati $i coeziunea maximizati7. Scirlerea nunirului 9i rolului manageilor de nivel mediu 9i ilferior qioxtcmalizarea trcplati a persoanolor ce realizeazi activitilli perifcrice, simullan cuinlegrarca in finni a .,nanagerilor de culoltinte" care, fiecvent, i$i inccpacti;itatea ca age ti sau consullanli ai sclimbirii in cadrirl organizatiei8. Rcllrodelarea capabililalilor nm ageriale $i cconomicc a]e fumei' pentrua punc in valoare cunoqtintele, Prin optiuniie, dcciziilc ai actiurjle pe carc lepraclici.

" r. Coi',.'oss. 1Ie De(tth olDistolca: Ho\t the Conmunicati Rewlutioll \lill ChakEeorr rllcs 2"d EdiiioDj Haraard I'ress. Bostot. 1991.r0 A.B. Jones, K,orrl"./g C(pi 1lisn B$iness It.,t* dn.l Leahlins in the Ne\r Econohr,Oxford Uriversitj Press, 1999. 26


21/39

a luipe

fizice,

deitatileanalog

9. Direclionarea investitiilor in training, in forta ale munc, extemeuliLizala. pentru a injocui propriul personal ce nu piog."r"nr "uf,c;.oi.'-- "^""'",u, Atocarea unor resurse mai reduse penlru raining Si oferirea deposibilrLari mai limirare 6s p16rn6y6.., personalului ai" e"pr;i. J".if"ri..,""*ioada principala-rcsponsabitilate penru propria p"e6,jr. $t .;;i;l,J;;;;;;;t;'r r, Keconceperea sistemuluj de molivarc. corespunzaior urrnatoarelor- amplificarca recompensftii in funcfic de performanle qi merite pentru totpersonalul fimei;- cretterea ulili,,arii recompensjni persona,uluj din gupurile Deriterice inruncle de pertormanlele individuale;- inlcnsificarea lolosirii concomilente a sLimLrlcnlelor qlobale. de srun sipersonale. penlnr personalulde ba,,b al firmei:i, apelarea pe scara large la promovarea personalului in cadrul $r din alara

.. _ 12. Dezvoltarea unei culturi deschise, compania invitend in cadrul s6uclientii Si Iirnizorii - ce pot se urmireascd curn se operalionalizeaz5 deciziilecare-r pnvesc, precum ti celelalte categorii de stakeloldiri.13. Practicarea de form de colaborarc multiple cu alte firme, in conditiide u$urinF, timp $i costuri mai bune... 14. Diminuarea barierelor dinhe diferitele categorii de resurce unune_drnEc munca de ta tume $i nrunca de acasa, O"rr. i"ai"ij'"i "r*" i;;; * -'-'"15. Acordarea unei arenrii mrjore obLinerii,,,,iirani-,p."jati 9;va lori I rcd rii caprL"lului inllcclual.. -La baza acestor caracteistici se afla tenalintelc care se madfesti inlratr/itia de la economia actunlii la ecoDomia frur"fa p" "uoopfiot". "ilnu.l,'principalele tunclruni alc fLrmer devin '." "..p"r.", -'p.,."i," ,;integrarca cuno$tintelol- tranzacfiile $i actjvititile care implici niveluri ridicate de specializare gicuno$tinle implicite se intemalizeaza;- hanzacliile $i aclivitelile care implicd cuno$tinle ex?licite, pronmlatspecializate se extemalizeaz A;

- proprietatea $i managementul firmei devin convergente::-|1cjyll" dinr.g. iluafqary, activitatea econ'omiJa $i presetireapropne a personalului se rcdelinesc.linand conl de acesle elemcnre vom obline o organizarie bazara Decunosrinlc. care va fi simpte. cu rnai puline,*i* "*ifr?.rnar n._iiir llnteugcnte._1..3.1. Definirea firmei bazate pe cuno$tinte..^,.,,. "ii, rip de inlrct,rindere _ bazali pe cunostrnte _ nebuie sa fie o ftrmalll,"'.ll:..-.: \a corclpututa drn roate pu,rcrete de vedere nori societiili. DeSi "_auraDorcr -rnar nrutle abordiri. irctusiv unele foaflc reccnl, ele

", "f.il "llf*".guroasi a fimrei viabile, bazard De cuno$rinre. ft.a p;"t"rt; ;; ,-""$,;';asemenea performanta, propunm i[cortinuare urrnitoarea alefititie:

27

ror $ran curncep

pentrucare le


22/39

Organizrtin viabili cstc rcca firml sru iitrepri[dere cnre' pc bazl.l""t ,.;;;i;;r" p'",intn un Ycat cchilibru intrc tri trotiuni tuudamcntAlc i"..""-f.,_"""f"g1" i social, va evidcnlia la rrn niYcl supcrior cunoitintclc Aicclclaltc resurse dc urrc alispunc ti pc care lc 'tetcrmini' prodrtcind pentruDerio dc irrdeluu ,alc, (lc,,eci de aoi. cficicnli' cficrciltrlc )i ncrlormanlcmr lr irlimcn\ionalc. confirrn:llc i eridcnlialc pc pi:llii i in tocielaic'Altfcl spus, organizalia viabil:i csle o f1n'na sau intreprinderc bazaLa pecuno$tinle, car; stabile$te obiective econonice, sociale $i ecologice pe termen1ulg,'pc care esle capabild sA le indeplineasci prin valorihcarea de cxno$inlc"i."i"gl*, g"t.ra.a -"ilipte consecintc pozitivc pentm inlreprinderc, stakcholdori5i ncdiul siu.llconornia bazati pc cuno$linlc poatc fi prozentati ca o varianti -atriunghi iul slLslenabilitilii prin care oricc astfel de orgaDizatio, i cearca sA ia in.nn"i'i1".n." "..nro acestei treceri intr-o noui viziunc in acelaqi tirrrp: economici'ocologici, dar ti umana._ ln raport cu obicctivelc de naluri economici' ulrra a $i ecologica a\'ule invcdelc, elemorrtelo cle tehnici Si tohnologice au rolul dc mljloace dc realizare cu unimpaot xLesea detcminanl asupra obiecLivelol slabitilc la nivelul organizaliei $iilnplicil a cconon]ieiI((rt:/Jrca Lr'cr firn,e \ iabil(. b1/:rr:: pe currus,rnh c c ur, pro. (q corrrtle\

.,n non-L ilrcccsiuncdc h7c,-\' c.n'"rrll'oec:lirru gLniarr \4icl :rclKu'urJrdc lrslrlutul wLrnp(Llal I1.3.2. ldentificarca rolurilor cunoEtintelor 9idefinirca lor ale ccononiei bazatc pe cunoitinlc srnt cuno$eslc necesar ca abordarca lor s: fic in dcpLinii-a Lcmen. d( b,,, '. cu cal. se ilrtrrtecreozr 'r c'rCunoscutul spccjalisl american,^lan lluton Joncs- data, inlomalia ii cunostintole ' slau 1. hazaDatr aperc ca un senrnal c Poete ti trimis dc la un cnititor la un receplo

rr M KuhDdt. ..susktitldhta Busrlest Datatapnenl", in D Seilcr'Ilansnan Crisllc

tiinti ul1lani sau alt dcstinatar.lntormalir rcprc/ rrl.' o d: i .'P rdiL;l Nn rL r('ctr' ' r r " 'luceur L'l-. '1. c, nu's crc f' cCDLI dc *e' ,. fiirtd ^ rroirrn( 'errl dL r 1(or'(L""riu",""ti"i qi cibcmeilcii, clcsemndnd elonentclc noi ir rapon c ounoliiinlelcprealabile, cuprirse in slruciura unui mesaj sau in senxilicalia unui sinbol' Astfel, potrivil lui Thomes Srewa('r, inlonnaliilc se deosebesc decunoitinlc ca dimerrsiurle, narur:i, derularc Si intcligenl''

llienlentelc constitulivetiulelc. Dh acest considercntcorclalie cu dala ;i inlonnatia,caro se aflii in dcplini corclalieconsidcri dr cele trci conccpteoricdrei orgallizalii modeme.

Licdlke. llll ron Wcizsack.l"T.,1. st"*an. Intele.lual CdpLtal:tublishng tlouse, London, 1998 lhe NeN Iltcdhh of Oryanisalians Nicholas Brealv28


23/39

petemen

. Infomatiile, in opinia sa, sunt mai mici decat crmostintele, ele reprezentand::]T:::]: "5 acesrora.similar reperetor sau pieselor care alca*i;;;;l;;sau uucarttor dc ccramic; ce formeaza un mo/aic.^^li::irl.s conrin .inrordeauna ..expefljza,.. elemmte care sunr apticabite,generrtoare de sotutii si de subsranla economice. Manifestareir ..expenizej" proprii cuno$iinrelor implicA o derulare in timp,confennd-acestora un caracrer procesual, De regula. curo:tinlele ^" " ;,;;:;runga oecar tnlorrnaliile. uneori chiar nelimilara' Cuno$linlele confera obieclelor in care sunl .rtrcomorale mai mullA -.inrelisentn,.sr de mulle ori le reduce dimensiunile sau le face maj "s"*.. -g-.nlpf.l,i" "i.riiarivinta. ,cLr..reccntele generalii de releloane mobile int.f;g"nr", io_ ;;i-..iJproduse de Nokia, este edifrcator .Cu loale aRsrc delirnteri de pnncipru. Slewan subliniaza ca. in practica,separarca rntonnatjilor de cuno$linte nu este inlotdeauna uror de realizal, mai alesarunc'cano sunl rmpltcale mai multe persoane care interaclioneazi. Sunl situatii incar ceea ce pentru o persoane reprezi A o informatie, pentru alta, cu o alticapacitate $i/sau un alt rol, constituie o cuno$tlnte., _ Tinetrd co0l de aceste elemente. cercelelorij afirme ca, penlru a I corech..deltnularea injonnaliilor dc cunoflinte estc adesca necesar 5a se laca conrexlual..,Ir \ rclre de cadrul exislenlei Si folosirii lor. de faclorii implicati ,i de finalitatearc,,ulrarzi. Ind;lcrmr de aspectele concrele ale ace"rora, cunoitintel. nn"".liintordeauna capacitalea de a crea valoare adaugula. .I.rrt"", d" .r.;;;l ;;;;;deosebesc $i sunt supe.ioare infomatiilor.rl

ama la

lden

$rlexKuhdt

cuno9-deplindtr cuJones

Cunostinielor le sunt asociate douA concepte lrlajore _ stdctetea $inatura lorapacitatea absorbdvedcosebiti. - care exprima intr-o n1esuri apreciabile

ii aducea teodei

1^ bar.arcceplor

CistieBrealy

. S-tricte{ea se refed la posibilitarea $i la capacilarea de a tratrrlorma ocunosrnla rntr.o rntorrMrie explicila. ransfembila. Sr.rnr persoane si orsanizatiicare au,aceasri capaciiale la Lrn nivel ridicar i allele care, de5i po..aa .,i"o"rir,"ascrnanaroare, reu$esc inlr o masura sensibil maj mice sa le tormuleze in mesaierransfcrabitera. Din puncl de veder" manageriat ,;;;;;;: ;"",il.:::':cardcrerislrc6 eseotialii care i amplifica utilitalea $i iup".i*,"u a", g"";;oariaoaugata.Capacitatea absorbtivd descmneaza ururinra cu care receDtorul decunotlinlc percepc. in(elege 5i retine cunogrinrcl. pd-il. ,. p"Jar";;ll ;;;;curostrnte In domeniul Ia care se leler, o noua clrnostinte sporesLe capacilaleaabsorbiliva a Ennei sau persoanei respecrive.rrO.lrjcotescu, I.Vetbo cu, Manapenen t I2OO1 1ryaai-ntiei. I;d. Economica. Bucureiti'. : .ngdr. 7hc Etcphant and thc Fted oIa Retu,raht Capralar Hanard BusinessSchool. Bosion, Massaclusens, jq99.w.M.cohen.D..Le\inb,al.."4b,orptir.tapa.4..ANapct\pe,tivconLcani,Eand/ararolror'. in Admrnisrrdtive scrence euanerry. tr t, toaO29


24/39

Ccrcelirile efectuale de nunlero$i spccjali$ti au evidenliat ct itr economiaacluali cunoiti lelc indeplinosc patru roluri sau frnrctii ccoDonioe esenliale de:- malerie PilnA;tactor de produclie;produs firlit;- capitaLCa m^terie primi, cunosiirrtcLc panicip:i intr-o are mlsure la obllnerea

produscLor mocleme. Estc cvident penlru oicine ci labricarca unui calculator sau aullui telcvizor incoryoreazii nu nr]lnai mctal, plaslic si alte malcdale. ci sinuneroasc c 1r1o$lin ;. Mai mult chjar, in valoarea acestor produse' cuno$linlelercprczinti ponderca cca mai mare De exemplu, in p.clul unui calculator sofislicatde rrii rle dolari, costurile efective alc metaluhri 9i plaslicului ctc incorporatc Si acnergii ulilizate pentru oblincrea lor' sunt de ordinul a zeci de dolari'reprczcntand Dumai oaleva procentc di coslul siu tolal't r r'n,.t.r'tcrc ep.zrnri 1r .rr ese r' dl taclor dc produclie' irrrx'a ..lctlf ifi. ":iJr' de ccrl''l' '"c^- ilr'ici Jc p"^J clie -Idna Lle nJrc .il-1toacei" a" rnunci - 1a derularea tuturor fhzclor proceselor de Prodxclie'in;epind cu oblnrerca materiilor pdne, conlinuend cu proccsarea Lor $i sfar$ind cucomercializarea produsului obtinut- Lvident, cu cat o linnd esle mai modemi' cuatat ponderea si rolul cunostintelor in calitate dc factor dc produclie sunl mai nari

Concomitent, cuno$tintelc reprczinli \i un produs fitrit, de sirc stit5lor'Fo|mcle celc mai cunoscule alc acestora srmt softuriLc' proicctele telmicc'brevclcle de invenlii, sla dardole dc calitate, ilralizele 9i stucliile de nanagement'nurketing, etc. De relinut ci, se produce o diversificare a ganei acestor produse'|concomi;nl cu crcqlerea ponderii lor i cilrele de afaceri ale tinnclor $i in PIB'urile eoonomiilor nltionaleDe asenenea, trcbuie rnenlionat cd, toatc produscle elecldce elcclrcnice'clectrocasnice. cic., tind si incorporczc intr_o lbarte mate misurA curo$tlnlc'confcrindu-lc aceslora valoarc Si ulilitale'ill valoarea de ansanblu a finnelor modeme capitalul de crno$linte tinde sidelini o po|derc.]in cc in ce Lnai nurc. De$i inlangibil. cuno$tirtele personaluluidni cadruL lirueior, tehnologiile, know-how-ul contrcial, nmnagedal, financiar etc'prczinti valoare. care, cu o lrecvcrli spoid, este crprimaLi monetar; cocirile iatursi r finncLor de infomaticd sau apamturi cleclronici renunite - Microsoft,Alcatel. Nokia - o demonslrcaTi din plin. Vaiorile 1or la bursi sunt dc caie\'a ori - launclc de zcci clc od - mai nud decat valoarea clidirilor, echipamentolor'p,rn nlurilor olc. pe care acestca le poscdi Pulerl1 a ticipa cA intr-un viitor nu foa eindcpi:1at, la o proponie aprcciabili dinffe firlnc, inclusiv din ccLe clasice, incvaluarc.r capitallilui lor lor inlrr cuno$tinlc1e ca o oomporlenli distiDcti 5i ades&rsllbstantial;. Dc ahfel, in lurea rlacerilor o asemenca telldi ' este cvidenti siputenici:o expresie a sN csle accea ci irlLrepnnzitorii sau investitorii afirni 'rdeseacd vor si crurpcre ..alirccrca x ' $i nu fibdu sau lragazinlrl ,.x" Este e--ide t cii ei auin veclcrc pc lingi capitalul tangibil al acestora ii capitalul rntangibil '6Lr'O. Nicolescu, Lverbonc\l'I ntLse utrl orcd i.,ll.a l]d Econonici' Bucur':ili ]00Et0


25/39

iale del

la obtircreaiale, ci qi

tehnrce.

cuno$lintele

sine siilif.rr.

sofisticatorate $i ade dolari,intrucat ele

r$i sJer$ind cui modemi, cu

(h munca $id productie,

irr concluzLe, n tem afinna c,urrd,mcnra e ;; il" il ;, ilff# J:ill Hf "::, :: IJ JH:l'l:,.:unclr,nra i sutrcvretui fird accsrei,1.3.J. Revolutia cunostinlelor. PcntrL ntaJojiratca cr.rr,re .roi. drnuh.ca ..rcvoluria cLuortinlelor., esle^rrr:,r-ra ri ncobjtruil:i. ( nii pot ,j considcre chiar. .i *r*i,,ia," .inr,i,lnl-olli: i re\,,ru:,ei intorna.ionat( ri.au ,"r",.",i*. .," pr."l".r. il..*i:srr.rrsi concvlne inrre revolr.lia r.lonrrationrl,.. la cr.e specialr.rrr *;.r*;;;t,csrc uci d c.-nii si_revoturia cuno)rjjrletor. L,Irma cs.c sen,iiil clitcrl . li" "r"" ,iu( vcocr-e at stere. dc cLprjndere, Ialt-rii si tiruliratirln e5erra. pr:n revolutia cunotrinrclor se real,/ea,,a qchimbarealuldJrrcrtal; de la ceononia loza,: p,.ao'";nrnip. r-c.,,;;;;; l;:::;:1:;,,d/Jra p'eoornrn:nl pc cunosrin eLr lenteria ace.lei rc\olutii J cuno)rintelor. "p:l-e ca delenninanl rolul Derire z.crlea rl au ,n economir modem;. in u.rima p".i.rar'"_" a".."*1, t+::l::1".,.?, ''"i nrutr cre)rerca rmponarrei eronnrrrice " .ro;,"j"i;;-;;;.-."r rrr)ilrg rror. canablttlallloj $i conpclenlL' or. irlorm"tir or. procesclor economtcec. racton rn,epdrxbrt I(Bar; de crnosr,nrc. I iec,rc d n.re ace5rr ;;1. ;;;;;;;;;pa u(urar. clngutan. e\.denlia,,; clernen.c cr, o v:lloare deoscbiU. de un nuru,aErrusnr: ceeir \c au tn romun sLnt cun.s(ir,lele. tlccarc dinrre ci av.lnilr.,dalitali Ll,.enre de indiviJualizrre )i oDerarionalrzare alc accsror.r.Drn anrichilalc purcrea cra echrvalcn,a cu bogaria cu fo...in r..ur..to,, lllli ,- fl1 .., Facronr rradirona)i de p,oa*.... _ oa'",-"[r. "ir;;;; Jili;...c'au |rcpoldcren, de ni, ? firica De nic:. nc\oia tmperuoasa de a area..no>ti'tc c;t mdr vc\je s: apro.undate em jcdusi. Apoi. a "Or;, R.;.;;;;,,j:li:: i I I ::::ll ,'l', ,lu'n r:" crre ve bauaL .; ;;,;:;; ';'";; i', 'u'urUr. dar jr Dr crp.tdtur biinesc \i pc lona tj,,icd a omulu-.ln 5ccolul XXl. .e prefgureaza o srJatic .ensib:l ditcnta. Cei care detin((ic nrar multc rcsunc intelectualc. in./ngibilc de.ir.fel. dar $r rn caprral de(u ojrinre. vor delire pllercd ri BoAatia ;n lumc. O. a.eea. tt.u.i,,l"L ro5 retor. cdre collsr, in :lcersr; lreccre ]r econonra tlomtnatd de .r-no.r,.r.csli o..ucccsi,le rdpi,la. Jeoscbrt Je cuDrinT;toarc tt d. p;;i;;,;;;;;;8e.r(m _ n odificaJr c.enlrale in '."re co,.,.po, :m.nr"le ',,' l;l;;;;.il;i.i:i:'ll] ::J,li;il1* ,1ur. ,ndi L,,ren,icc ca ,nrcnsrare cr ccre produ.e dc

...\sa,,i.nc"jluinInprimelcIa,,ealcI{c\olutie.cuno:linreloj.produselesi;:r\i.itcsu.r.dir, nL-ncr .tercdere..*",,,"i".,.-""ili"-"li;l;.;:;;::';:llLapL $ oe,tn area drnlre or^dLse Si scwicrr derine d.n cc in ce mai


26/39

r.lv,r'lil^ccunornicc:crrimnicsrructrrii\''l'ri:riprelJ'ilurprodu'Jlor'i'.,,,".ar"- o.d"*f"r-s: nbol r'c';gLranl r cuderc'o' "r a loc'uilor dc munc'ri.sinLite de oa,neni. etc.r\''""""'ir-.rii"r"t n"votuliei cuno$tintclor il constituic ccoronia bazati pe"'"..tt;.;;';p;; cn' i. prima lafle a secoiului xxl Rcvolutjail;ffi:L;,;;;t""nsihca ii, ca rczultat, economia curo$tin[ekx se va cxrmde., ",J;,, ionu a"r'o"u,: , orrrerrrr:i i rrclrrr 'n cllel:'l'e- ;:':;; " .unoo't. ,' '.'t' i"'""" de ra e'on^rrrir

crf'rdlrJa la""".",' l]'tlr";i.. .,-""i'i"'"; o'"*' deo5ebrr de cornplcx analizar in octalu;:i:i,;;;:,i;r;i. '""-,,r'''i' dera rrsr'rLrur Corecrn dc Dczrortate 'iji.,i" r .o'o',ll"' )r lilarrrelor'lin are'rsri rari'r'nLrorir ',cc'rei 'cor;r suL'litua? lapr'r1 c; r?\oltrrrorar:1 t;-ll:l::'.1,.1r.''t, '.;i; s:a comun'cnr:ilur rre ' r"l esenri"r rrr cpantrr r(evoLu-rerl,i;r'.","i.r.'tr'":r. l.r-""'"gi' ir' 'nnrrice :r de conrurica rr -c'Li nba r"drcal".,:,i,.iii'; *"-"t.. tr cociale cor'onr:rerrr cL r'rodrl;r'rile ce achrT'lronarc':;.,;:;..;'^";; ,o1..'re a.,n,',t,nr.lo' \orle rchnolodi' inronnarr e si Je:";l;",:,,,iJ;':;;, 'noi't'. '' "u'"'n.''r' in o-sa r7a-(o 'r rr) rr''dur irr c"r;:;;:;';; l. ;i";;; *,,o,i,r. "."'.'i''i eu'e-ierc r' rcr rrzcau" tunc rire Peffii;;;",1:;: t;;i,r.'-'* ""'r- rchnoi^gr' 'rrorrna'ondrc si de 'ornunrcilrr':-' l,;"; ; i,, :"r"' ,; t*r''r. 6x16,:1re ir c:,urea7n m^di':' ad fro u 'Je

in,r"Ar:':, i*. ".,""",i,runce,.. invr:.. se disrca. i si (omJ-iii''' __ ca o conctuz,c in plar econo'rr. - nr rmns'on r'ri'or l"lcnlio|ale'.,""t l;.:.lJ':"t; """'"i '1""'''r '" ohrirre r' Jlei producrr\irir; irralrc s:. a.".1.'i,,ti,",'i p.nLru fin rc. rdmJ-' c..rh mirc eJonum'r ralronrlc i economranondiald in ansamblul siuCcrccl;rrle clec ua e rrr 'co' rrl e\iden i I rorul c r' l(e\oluria c-r'o)L:nlc'or-r. o o.,.i_.lno'" rnri cornl'lc)i;r' lirnd ge.1er"ra in I ncipJl dc lrcr cirregorr uc

\) c uTclc dc naruri rehnic:i si tchnolgCl"t ': " d lll,':l T:11: j:. .,.',; n.n.ut.la niterrl rr-rr I o- ' 'egorir Je rri'lor'eJcmu'c:srJcnL'lecrerLc'"",r.,'.:t". ',0

f-.. oc l'a d re'h'pdmentel car ); de 'ol {rehnolugii)15o Nicolescu. l.Verboncu. Ma'asc'1"'trl organxaliei' Ed Econonic'' BucuretliiOT,...,"" ., dbo dedz; pe.pe'r,\ele e.nomre' Jr s''rerdrr' )*,'1,'1,.",f. a'"."a^f lor opred/a per I r v'r"n ' revolu ri 'otr "reur' d si rr'peclr'".1";,1"i:-,i, ":;,.'.,',": 'n; *."r" o,ec'ire r'Jrx( nurr di'clr"ti re Ln::i:ll:. ;:1i,; ^"lr; ;;.;:i ", :tj' "' iaeo ogei de 'rili- -r Fba rrrs rirnrrre,i.,"." ai c-; n",0,..;"*11 ve.,o. l00J tord"1. \ew Yo.l. lo{ p.t -.rrooune o drra',,...*,p"'^.r


27/39

Din lun.l de vedere rcorcl;1.. modifici;lc Lchnice $i lchnolotice maiorearc corrribuic ta serrcrare,, revoiurrej culorrinrer* "" proJuJ in.or;i.ioT'i"l""r",., a) procrsete informarioD:rtc. baTare pe lcfr";"" ., ,.f.,""l"e;' i-f"._r,i.^rc de,cnr,j, dnd o dmprificare 5i accete.are lir" p_".a"", , i"iiglii. ,#;i:i;;1.rinspofiJrii, prelucrinr Si depuzjtirii infu, p.""","rt ii ."ffi iliill :ff,i u'il:l:",:;i::::'.i:li:r;,,,, "Fprc rrt:ri de a trrrs,n:r. sr reccp a inlormarii 5i curro5rinre d."r.fr, A. "";"i"i.lnLlrierenl dc drsranta, adesca in timco'ru-rcariite Lli'cc,c ,,rmjitocirc. ,",," n,.-"1:*1"- f::* f""' ap'opi"ia dcpiri,ore; rm numcr drn ce irr ce mai mare dcc) proccscle la nivelul rtomntui, prin Dfl[otehnologii, concrctizate inirer.c n"rcriatc ce crcea7; nor marcrii prrrne. ,"",.dt ;;; i;;;lin.;r,:linec.nisrnc. e c. cu propjlerari si randamenre deosebir d. o.ri;;;,,;.,c,;*,;dre au c"pacjlalca dc d inmagazina in c6leva lracriuni de gram cunril,time;;;")roo,,jrlrr rcprezinr, o c\presic a .rcestui rip de .r,r.r"ei. ip". i"J,iiii ,";r:. ir)ii ii, nuJndi c;ri\" anr. ca urmare a nanoichnoloAilt" :;;;p;;;';"t 1;,:;;trme, mccanisme de dimensiuDi rnjr:n.".air. r ". p.,ii*Jn,. ;. ;;;:: :;.:l#il- #.::j"::l' ;:,"' n;il:l:::l :.1: ma,cnal( \a senera. n,n naloretmolog.c. materialJ ,","ii*.",." i"\ccprr(. (u paramc.ri rcvot',rona.i. Nrnoreniotogrite,or ;r;;;.;"il;J.nm- 5t ntccaxismele c"re l.magi,,ineaTa canti,;iri fo.rne,.ar* a._",r,"r1.. lu,or rncorpora o canlitate imensi de cun\drontrca crLjlorrinrele: o$linle )i dc capaci'ale dc " proce"a 5i.. . d) procescle lfl nivclul celulelor vii prin biotehnologie, olerindu_sosibililatea pmducerii de schirabnri generice, pr"",i" t;#-;;;;;i;i:egnului animal fi vegetal. Ca unr,are, iunlameniel" pl^.t"I". si J;;;;;;;;;u-e. tj r.nptrficar(.suhsranrrat. Cnncom.tcn. ,"'- Ori., ; ;*rl;;";";; ;ioiur dr n,anrc si lni mqc de ar nrre. d"r ,i ,i"i pr""," ii ".i"""_1.i.'i""rJ..eri\rci fr cdDacitiiri de prodJctie ,, ,.p-"a r., ,. ,jl"..Ui, ;;;;;#";.rodrr.c.e 'imalc 5i vcgcrate ob.i.uie p,i" tia.r.,r.,"r,ll"i ,;.";;: l;i".;frJpo( e Joan' mare crnos rnrc. carc vor repre/enra eremcnrur derenrin.rnL ,rr,er(rtrc-ea c..rralj\d sr catilari\a a ?ndancnlc";;;;;;j;;; ;;,;;;,;i #ap de animal B,orehnotogiite vor detenn na sch imbari ,rdl."l" ;" r,;;;i ;;rl i;griclrlturi. sjtvicultura, urm,rre de indust'ndu.rna prc,ucrdrii lenrnului er. ria ahmcnlara. indrslna rarmaceurica.B) Cauzete de naturi uDani_produsc ra,ireru ;;'"";;';",,;":;' ;T: Ti'frx"::'*xli.,i: ;::.:i"L':rciri.i )i ffodaljr;titoJ de a gcrcr.r valodrc adiugara. ^.;;.-;J ;:U;. ;rntehzate in maniera urmitorre.a) scbimb6ri i|l nivelul de prcg,itire $i in cuno$tintele resursclor:T1':::lI:ll **,,1iv ii carirariv. tr ot,.,n c"nrirarrr *;;;';;;; _.r";..:*il;cufnndcrer i'rlrcp.i Fonrlalir in pro.erelc educ"rionrte ;r rnll:lr::le dTc ii - in nroccsc'e dc in-r.irare corr,n:i sar ,t.., r,"r,, ,,',.g , , r..lln pLan caLrtallv se coDstata ci. ln Dar,rlroopL'a ie: .e .crr;mrj Ln ;;;;;:.ll:,'j ;:,;"r#$i:: ,i,ai",ff. i;;; "i33

lulia

ladetaliulare $i

munceti pe

gi de

3$i

Pe

Empn,o alteinpactul

dcale

Bucwetri


28/39

Iti\:.-rLrr' rL rl (lc I rl' rr\clLn'c - Drc"colzf . : :ll rrc'rr si u'rr\'er':rr- - i)l; '."). ,ii, "" " .r rc.,. i,o-Jc..i"r''. ;l :; .ii tl;;;; ;';1il:;lfnetodolo.qico-aflicalivi Ca umlare' I esur. ilca-d rr 'll.rc r'''trrr rlc ntort 'r" " c '5linrr r:r deTv'll" r' ur' ni\(lr :.,r' -.'-l: "'1.':rrcrc.rLr'r'c V' lurn r' 'le 'n' r"r ri cln ''L: rc pe J r(,.''.*ri i '. . '' .,,1 ^'1 5i ;l uri'r"cz'/i i\re ' er 'ure ro cc'ur c): r\" r cJ*,.'.,:;., ''.Lrnij) 'cL:rs'r' '|r"'rr '| r'r'iri': r^"1'"ri::"' ; .;.,b," ;..,. :.n''"',."1,:J:i:::,:;l::jl::il$:r',i;:f1... .n,,,..... i,,d^o,rrair(_cr c:,rrr i,,rrc..i.. ;. ; ;," .,1,, .,,'u3i.1;1q.'1.,'" u.u :,f,.J:1,,irc.^","ll"",1: ll :11,.].,,11',; ..,". ,. .,na1..n-hrJcunostrrltclor' C ulrnalc. trpacrtrrer {'l0o:;; ;,.':",, n., ruc nc.,,r"" ili:lI:; ',",..i.ii"i ".:iilii.llf.,l(himbrrcr uonlinlLlultrr s'u, in serstLl tri*,' - :'": ;', i"- "'a' *.. oL c" :'ce r\'r' i" " J-' l'^rdr:1'^rre anro.r.rcrr .';..,r +i p.rlo. r?nr('^ ' rrrrr'r'o''' rn ' en Jrlr'\' cr"ri:r1 'o:'r' c rlisponihilitetcrl sl)rc irtovarc a*.'^"'., ,1,n1""'- "",i ".. '".- ri n' a"J''( ar' Nu'rl " de pfc:d'rre n' rlPilil:i:;;r ;;: ';:,.;., ,^, dc,r"h ge, *er/ar,::r il'i:lt:;;;;l.,ltl::.*,'i"t'inovarc ncn\aiilrtiLnllc ir isloritl ununailil:i.'"i.;;;;i;;' "duca1iona1, institulional' lcgislativ'

ccoiogic' social', erc -::il:1""il;;;;;;;#, ciov.ai.'ctu-se cu o {recvenli spoit:i' o condl{rc a'rn.a.i..rrr,' r' lcri'n inrero- 'rr'rrz r'rlor' In rilrr 'i "lanr" l" 'r:;ifi.. r ,, ';..i . ;.,'..,.1-cr"c ' :,'/ar - e''e "r dicr 'er\ c'sr;; ." , c'rr' :r/arrrarJl Io rrLri f rn .''" "' o'\(rc:J t rrabli ii,l:i . '. ., '"' ;";'. r :l'. :i;,;;'-;.."";;;l; ;;1"","i",::';:ir:r :' rr" i ":-r'Jr' 'Tf i"i."r:, ;; , na;u,':, nJ .(,, ,' s ',: .a,e,r. "r. r iL, ,, .r.-n r' e,. .rot. tt. .,-r 't t;:. i; ;l; ;: *" .u,. , r",,,",' , ,,. " i ''-" n'r'r ra ,r,n .e i' c( rn r ':rre|ltlllcaconslijlroblinlca.coDblnarca.genelalca$iutilizarcadecuno 1ln c,ii"**u',"*." substantial pc'nclcrea prn"qelor clr lrrlrnca lizici ce consialr rn::,-,.":' i-. i ''p"" "'"';'"' m er' 'rrr'\"'r'r' r'?rc '' 1tx6c: Irrd',: . ..;.r; ' ' .; ',"' i ... '' ,.' ''" ' Lr( '|r'f nr'": sr ' r" irr', ":.. r , "i '" r\l"r'c ' ' c''c 'r't' '''e' 'e rr' 'i' '"' Larrr' rlr ' "rr ''i :l"rccoromrcc prcdominanh si/sau cu confibotic 'lecisivi ]a oblircrea perlbr-''''t"l, . ou,"," dc nxlrrra tn,,n,,gcri:rli (e c\frr. i'll :l:]lt":'::l: :: .;L)Lo.... - ' .f "'. l.r"Errl \': rl ir rn ia-c 'cc''(d cJlt Dl ll uLriL/(J/o1".',".".;. ". ',u,,"' .i ,..,, cr. r'1r"e \l nr:ener'r'rl gcr'e-i'/: \a'oxi'"''l i ' ":;'li;;;"" J";:,i;::i::'lii; ni\c,u, ,ic(i.' i '|oc 'trc m.'ncii'.."*,"," ,l,"loi',."" n'"i"tii'iiuti' a ,'t' :5': 'rarri c: r'rm rc c': "1"' 1,:...';i;; ; ;. -' ne Lr i' r( r'lr ': 4r crr' er)'.'r'' r fe orr L i rr\r d'i-,

"..,'.'.."'l.';n nec^i'nu n' _rrc' Lrc cor_e( i ra'r' l"l: ',';: ...- ,jo,.u,o.t,..."'. d .:J, , .r\ 'c cDo'loJ.. .. :' -;.;. , .".-.", " " "; '''" ' 're ''' ',ri- d.. 'o .'e


29/39

instruite,ur nivelpe care

ansamblul

reflectd indiferite -

$i informatii nccesare ralionalizArii muDcii etc. Deci.o buoi conducerc aorgar ,/alicr rcu:estc si asigure conditiile lcJmice, lrmanc, ;"f.r_J"r.f.flnancrarc. orgrnt//irloncc 5i rnorivarronale trecesale cres(cni produciirir:rtiimurrcn;, . amplilicarcn fitnc(ionalitntii globAlc a firmei, pencrala de mtrona_rzarea ansrrnDlutut dc cone\iu i decizronalc. inlormnrioncle rr orsalizarionale::l,crlla h crcg,erca sradutui de rolosire , *p,.iir,,rl, -l?, ,?0,,.,i..urmensr^nar(a Judrctoasa r slocurilor dc malcrij p mc, matcrialc. semilabricareproduc'ic nercrninnli si produ.e finilc. accclcra." "i"* a" ,.,rli. " rniifi"*f..crrcl.railrc. elc. htrcienla te,.ulta. deci. din modul de rmbinare a re\ursclor s;t,roccselur de m nce din inrcprilderc. din m,ionot;r.rreu corntri*trii ;;,;;.1;;trrurcii indir iduntc ale cumponcntilor sii. dj" grad"l dc "rili;;;; ;,;;;;;;;cdllostrnle rnalerrate. ljnanciareSi rnfo narioncle la nivel dcorganizlrliel-.^_ _.: .intcgrarea ta un nivct supcrior a actirit6gitor orginizaliitor. piclci yicconomrci nrlionalc. pe bazd dc crirerii cconomicc, ccca cc are cll rumareeconornisirea absolutA $i telativa dc munci vie $i ." ,onr"Aufir"azi, uta, iu ni"f^_aJ:ll1:l::,1: :;'. ti l, ,ni\.etut suprrsisrcmeror :n carc """,.,; J; l;;;;,;.orhycl. clrcrenJa rc/.ult; djn irnbulritadrea specjali,,drii Sr cooDerarir in orodicLic0rn ralronatr,/rrea apro\izion:irii >j vinlarii Si drn nr:sLrra in care olerta lirmeicorespurdc dimcnsionat $i slrucrural cu merimea. ccrcrii de pc pi""lti;"r;;;ic\lemcpec:lre\lndc.elc. Cu clit prcfelnclc .o,"rr*,offor'.u", nrn, ii,,'"culloscute gi luatc in considerare dc cah managcmenlul organizatiei, ;uatat competitivitatea i contributia ta obtinera venituiui nalional lrcsc. ', Mdnagenrenlui prolesiorisL conru_rzt rn Lttinl(le dccenii conrribuie laocrurarca rcvotutrcj cunosliDtelor si Ia consrruiret \ociclri ii Si ecoromici balare pecuno$linte prin noile sale modaliliti de actiune:. prcvizionatii. rn senrul anricipirji schimbirilur si proicclarii \oluriilorinanau(rale care. pcmrir orgrni,,ariilor J faca lala acesror schimbarj. sa levaron rcc notcntjalul dc crelrcre econornica

^ . metodologico-aplicativi, deciziile $i actiurile managcrilor fulda-mentindu-se prcdominant pe sisteme, metode, tehnici ,etc, .-"_l; ;;.#;iLnporlant plus de rigurozitate $L eficacitute;,- . inovationalr. prin innoirca cva\ipermancnrA a con nutului $i folmelor:.:-::lill:1,,':., proccsctor si rctariiror de manasemen,. cu erec.e pozjrive sl\unsran alc. duc..c si ind;rccle. i lunclionaliralea Si rezull ele sistemel;rconduse (hrme. clustere, relcle,judete, regiuni, {Ari etc.);.,flexibili. ce \c cxprimi prin moditrcSri intense $i cvasicontinue alenarirmetnror constructi\i Si tunclionali ai mrnagernentului finnei, conlerindonranusrn tr eitc'ircrtareactivrlallJot $r rcTulldlelororganiTaliilor:,. nrodvitiotrfltii. deci/irle 9r acriuniJe managir ilor.]rdnd in considcrnre lau'nr\cl ndrcat si in mod pcnnancnt. nc baz.r afelanj Ia conceptc, rnodrlirari :i

ipalul

itfti de- tehnic,ial, etc. -a

bili qiservrcl $r

u int lde

iose$

i valoarcmunci,ziilor $italiv $i

nie,iviteflorperlor-

produse in.ulil\zeazA

reprezintd

posedecuno$tinle

alimentnriirr Ilxplicarea ir detaliu ahcrarca lui O Nicotescu,pp. ll3 393 .conlribulici

$i efectetor acestor ransfornd se prezinta inMonagenent conporat, Editura Economici, Bucuresti, 2003,

35


30/39

ichnici cvoluate. a intereselor con1ponenlilor, orga zaliilor iii a cclorlallistakcholdcri. cu reflectare directi in crc$terea poteniialuhi $i peformantclorsislemel0r condusei' irformatizat;i, in sensul utilizirii pe scarl largA Si ir lnod irltens atehnioii nrfbrmaljce 5i a softudlor pcrlm conceperca $i opcrationalizareasolutiilor nanageriale, cu clecte directe $i substanliale in vileza, ralioDalilalea $icficacitatca procesclor economice, dcrulate in cadrul organiTatiilof;. formarivi, marifestald prin llrarea ir corlsidorare de c'tre personalulmanagcrial, in cxercitara celor mai imporlante procese $i rclalil manageriale, acerint"olo,- de ordin fbrmaliv. consetizati tu adoptarea 5i apticarea de decizii ;icomporlanente ce vizeazd crestdea nivclului do prcgitirc $i a potentialuluipcrs;anelor, tratatc ca \clori pri cipali ai dezvoltirii organizaliiLor;' puticip,rtivi, prin implicarea pcrsonalului orgarizaliilor in moddirect qi/sau incliiect, prin reprezcntantii aLe$i sau desemnaii' apehnd 1a a umilcfome, mcrode qi rchnici managerialc, in analiza 9i sollLlionarca unora dintre ccle maiconpLexe $i impodarlc probieme alc organizaliilot $i a celor dc natudi umaDi, ceeace asigLrrd concomitent o utiljzarc supeioari a poteniialului unan

Date post:	15-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	sofy-sofya
View:	51 times
Download:	2 times

Capitolul I - Management General - Lile Ramona

Documents