CATI GIURGIU

ClavecinuldomnuluiDaumier

ffiu**ot

CupnrNs

Carolina

OcafeacuMaestrul .....16Rondod'amore. ...29Glasuriacapella ........59DomniqoaraMihaela ....80Intermezzo ......100Maria-SophiaGramma. .......119Treistrigiri. ....' 132

ClavecinuldomnuluiDaumier .......l43

CenorrNe

intrebarea era unde si puni dulapul. Se concentra de doud

siptimAni pe chestiunea asta fiindci, degi se apropia terme-

nul si se mute, el inci nu gisise solufia la dulap. Emy, care se

implicase foarte serios, i-a propus si renunfe la el. Emy, desi-

gur, nu Etia ce spune. Orice era posibil, numai asta nu. Si re-

nunfe la dulap insemna si renunle la mam6, la tat6, la pirinfi,la tot. Dulapul era dulap, fbrd el nu putea si se mute, dar nicisi nu se mute nu putea, fiindci, dupi ce toati lumea aflase cd

primegte locuinfi, vecinul i-azis ci'nu i-l mai poate fine, ci are

nevoie de magazie. Aga fusese invoiala, il las aici pann-i fac loc

altundeva, qi trecuseri zece ani, acum mergea pe-al unspreze-

celea, qi credea ci n-o si se mai intAmple nimic, cAnd ii veni

pe neagteptate aprobarea pentru apartament. Unul destul de

incipitor, cu doui camere, una pentru el qi cealalti pentru

bitrAn. Or si stea boieregte, nici n-au visat ei vreodati si aibio asemenea locuin|6, cu baie, api caldi zi gi noapte, dupi ce o

viafi intreagi s-au folosit de ciqmea gi au avut wc in curte,

pAni s-au aranjat, contra unei taxe amicale, si-l foloseasci pe

cel de la benzinirie.Aici patul, aici raftul de biblioteci, fotoliul cu mdsufa pen-

tru cafea. Peretele ista e cu uqa, celilalt cu fereastra. Mai bine

le puneau pe amAndoui pe acelagi perete, si nu mai incurce Ei

astea dispunerea mobilei. Oricum, pentru dulap camera e

prea mici qi pe 161ime gi pe lungime, noroc ci tavanul e destul

de sus. Pe hol nu incape, ci-i cu patru ugi. Esti nebuni, cumsi-i taie o ugi, line la integritatea dulapului cum iine la el in-sugi. Nu, e imposibil si i-l plaseze bitrAnului, camera mare, de

zi, sufrageria sau livingul, cum i se mai spune acum, va fi ca-

mera lui si numai a lui, apucase si-i promiti solemn. Bitrdnul,in mintea lui, se qi mutase de ani buni in camera mare, care

avea mobili de sufragerie. Asta-gi dorise maici-sa toatl viafa,si aibi sufragerie, qi gi-a cumpirat una in rate, a plitit vreodoi ani, si era o incdntare: neagri-neagri de tot, cu masi de

doudsprezece persoane, scaune cu mitase roz gi spitar inalt,bufet de vase, vitrini pentru sticlirie. Numai masa ocupa

,aproape o cameri intreagS, unde si mai pui gi dulapul?Fiindci trebuia si doarmd gi ei undeva, fbcuseri cu chiu, cuvai loc unui divan, care nu se potrivea cu somptuozitatea su-

frageriei. Avuseserd mare noroc cl fusese refuzatl la export.

$i, oricit s-au striduit, n-au depistat motivul pentru care fu-sese refuzati. Iar divanul era ca un post de pazit, de unde sipoati privi, ocroti gi admira tot timpul sufrageria. El avea unpat pliant pe care-l intindea in chicinetd noaptea, dupi ce

mAncau, deci indatd ce se putea pune pe raftul special, de sus,

regoul la care se gitea. Patul inclpea doui treimi in chicinetiqi o treime in holul de la intrare, care era atdt de mic incAt iar-na, c6,nd se agifau trei paltoane in cuier, abia mai rdmAnea locsi se deschidi uga, iar cind dormea, un palton ii cidea mereupeste picioare dacd-gi schimba pozilia in somn. Oricum, da-toriti holului se putea intinde in voie pe patul pliant si, maiales, nu intrau din stradi direct in casi, aveau unde-qi l6sa

pantofii, ci maic6-sa ar fi lnnebunit si aducl praf in sufrage-rie, nu mai vorbim de noroi sau zipadi.

De cAnd se pripidise maic6-sa, sufrageria iEi mai pierduse

din strilucire, parcd se aburise lacul, era senzafia aceea pe

care fi-o dau gi fotografiile defuncfilor care, Ei ele, se $terg sau

igi schimbi culoarea. Nu era firesc? Ea o cumpirase in rate, o

iubise, o ingrijise, o certase ci nu era pufin mai deschisi la

culoare, c[ aga pirea de doui ori mai masivl, dar n-avuseseri

incotro, fusese singura refuzatd 9i era din lemn bun, mobili

adeviratl, esenfi de nuc, daci nu chiar abanos.

Cdnd gi-a dat seama de abureala aceea' a simfit o mare

strAngere de inimi, doar promisese ci va avea grij6, de sufrage-

rie ca de ochii din cap: si nu se plteze, si nu fie piesele despir-

fite in caz c|se mut6, si fie pistrati la temperaturi cit de cdt

constanti, si nu stea in mare inghesuiali. Bine ci observase la

timp, putea lua misuri. A chemat un specialist in mobile care,

om cinstit, i-a spus insi ci e picat si se intervini cu vreo solu-

1ie de licuit sau printr-o acliune mecanici, era ceva care lucra

din interiorul lemnului qi cind este vorba de interior n-ai ce

face, sau trece de la sine, sau stagneazi, sau'.' asta-i situalia!

Acum, cu mutatul, se temea in plus gi pentru sufragerie,

degi era de'agteptat de la bun inceput ci va avea soarta asta'

doar fusese programati pentru o camerl vasti 9i luminoasi,

care si-i puni in valoare forma gi strilucirea, iar cimiruta in

care o inghesuiseri fusese doar un depozit temporar, ca 9i

magaziapentru dulap.

Primise apartamentul la etajul qapte, numir bun, impar,

unde mai pui ci qi prim, daciL ar fi fost pus si aleagi tot la qap-

te s-ar fi oprit. A fost si-l vadi aqa, in lucru, 9i i-a plicut cum

se agterneau blocurile mai mici la picioarele lui, cum se ris-pindeau pAni departe casele unui cartier nedemolat qi cum

Eerpuia un drum preorigenesc cu autobuze, tituri 9i cirute'

tot peisajul oferind imaginea activitifii in flux continuu, diur-

ni gi nocturni, pe de o parte, 9i a tihnei familiale, pe de alta'

Aga trebuie sIfie o perspectivi, nici invazivl, nici monotoni,

dar pentru asta se impune si iei distanfi, si privegti de la etaj'

Trebuia si fie foarte atent la oamenii care aveau si trans-

porte mobila gi s-o urce la 9apte, chiar daci' erau specialigti 9i

li angajase printr-o firmiL, dar tot trebuia sl fie atent. Pentru

sufragerie, ca s-o ambaleze, a fbcut rost de carton ondulat, cdferegte mai bine. Siracul dulap nu avusese parte de asa ceva,ar zice mersi ci mai este intreg, dar, chiar daci s-a mai hodo-rogit, il pune el pe picioare, numai loc si-i gdseascd.

N-ar fi crez:ut ci ii va provoca atAta durere de cap primireaapartamentului, in fond toati viafa se pregitiseri pentru mu-tat, intre timp murise si maic6-sa, muriseri gi cele citeva rudecare ar fi putut s|-iviziteze la inaugurare, si ia masa in sufra-gerie, si stea la o cafea gi la o partidi de rummy, intre timp se

petrecuserd multe, cum se intimpli in viafi.Acum e la modd si dirdmi perefii, si zidegti balcoanele, sa

reamenajezi spaliul dupl propriile fantezii, nevoi sau pl[ceri.Asta ar necesita o noui cheltuiali, in condiliile in care el nu arede gAnd si faci imbunitifiri, fiindci nu-i ajung banii. $i-apoiimpresia asta... ci tofi fac aga ca si nege, pur gi simplu, ce a fostdeja fbcut. Nu gi el, el ar face unele transformiri doar pentrudulap, dintr-o necesitate presanti qi mai mult decit evidenti. Sizicem cd muti bucitiria in balconul pe care l-ar zidi gi l-artransforma in chicineti. Era ideea lui Emy, lui nu-i pldcea, citiar se ajungea la chicineti, sperase si elimine termenul dinexistenfa sa, dar... si zicem! Mai avea insd nevoie de zece centi-metri, pentru zece centimetri dulapul nu incipea in bucitirie,construitd cu mare economie de spafiu. Uite-aga te trezegti pri-zonierul unor perefi prost plasali, care-{i partajeaziviafa, ifistabilesc relafiile, care se bagi in sufletul tiu.

Mai mare beleaua cu apartamentul ista, acum nu-i maipoate spune vecinului despre dulap mai fine-mi-l o luni,doul, ci vecinul n-o si i-l |ini, clar, abia agteapti si-gi duci-nmama m6-sii dulapul de aici, zilele astea. Totusi, nu se poate,omul gisegte totdeauna solufii, i-a spus gi Emy, uite, ai s6vezici se rezolv6. Ea recurgea mereu la vorbe de-astea, incuraja-toare, dar fbri suport real, cum sI se rezolve dacd nu-i de re-zolvat? Dar, mi rog, n-a contrazis-o, fiindcd pe moment i-a

10

flcut bine, cAnd i1i zice cineva ci se rezolvi, chiar ctezi cd aqa

va fi, se creeaz|in zbuciumul sufletesc o pauzd' care te ajutir

si-l duci apoi mai departe' Deci vorbele lui Emy i-au insuflat

un soi de optimism gi a avut impresia ci i s-a oferit o mici

perspectivd de la balcon, deqi a douazi, cdnd s-a lrezit, avdntt

iar realitatea in adevirata ei lumini.Oricum, ziua mutirii a sosit 9i vecinul gi-a ficut de lucru pe

acasi, ba intra, ba iegea, nu-l vizuse niciodati atAt de agitat' qi

deschisese larg uga mag aziei, de parcd ar fi avut cine gtie ce trea-

bi pe acolo. specialiqtii incircau in camion sufrageria. Patul pli-

ant i-l lisa vecinului, si stea pe el in gridini, la soare' Nici

privirile ciritorilor, nici funiile lor nu puteau rini lemnul valo-

ros al sufrageriei bine ambalate in carton ondulat qi, suprave-

ghind incircarea, descircarea qi urcatul pe sciri' a fost mutumit

d. -orr.u oamenilor 9i a simlit nevoia slIe ofere un ban in plus'

Pentru dulap trebuia un transport special' CAnd il scoaseri

din magazie sd,-l urce, singur, in camion, i se strAnse inima'

Nu-l mai vizuse de cind il dusese la vecin, fiindci nu se inwed-

nicise, in aproape unsprezece ani, s[-l viziteze nici micar o sin-

guri dati, gi acum il gisea intr-o stare de degradare care-l fbcu

pe megterul specialist si-l intrebe daci vrea, cu adevdLrat, sl i-l

transporte, mdcar ci interesul lui era si faca drumuri cAt mai

multe, orice ar fi avut de cd'rat. Se gdndi atunci sd nu-i mai dea

nici un ban in plus, dar ii trecu, fiindci meqterul, dupi ce ldsi o

vreme dulapul in ploaie, trimif6ndu-gi lucritorii la chioqc dupi

fignri qi cafea, 9i ploaia il spnln de praf, cAnd il urcari in cami-

on, sub prelatl, Ie strigi oamenilor, care nu se mai sinchiseau

de asemenea vechituri, fi1i atenli, fili atenfi, e trandafir natur' a

plesnit de usciLciune, avefi griji si nu-l avariafi mai riu'Nu gtiuse ci lemnul e trandafir. Se apropie si vadi, si arun-

ce, poate, o privire inluntru. Avea in buzunar o chei]i gisiti in

seriarul mesei de bucitirie. Emy se extaziase in fala acelei

vechituri Ei i-o pusese, ca si-i poarte noroc, in buzunarul ascuns

11

al sacoului, unde se afla gi acum, degi costumul fusese dat decd.teva ori la curifat. O simli prin stofl gi prin ciptugeali, inpunguta de plastic golitd atunci, curajos, de piunezele pistratepentru refolosire. A fost singura dati cand o adusese pe Emy,pe furiq, in casa lor, fiindci bitrdnul frcea un stagiu de recu-perare la sanatoriu, iar maici-sa igi vizita o rudi, gi au dorit sioma$eze evenimentul cu o sticid de trei sferturi, uitati de cdndse cumpdrase sufrageria. Cotrobiind dupi tirbuqon, Emy a datpeste cheia aceea micd, aa crezut ci,i de la vreun lacit pierdut,dar nu, acum gtie sigur ca e originali, de dulap, uite ci se potri-vegte de minune. O rdsuci u$or, dar, emofionat, se rizgAndi, nuvoia si deschidd dulapul pentru prima oari acum, in grab6, infoiala mutirii. in plus, ploaia se intefise gi megterul strigd dinnou la muncitori si aibi grijd,iar el se didu din calea lor.

Glasul megterului a ftcut minuni qi muncitorii s-au purtatcu gingSgie cu dulapul, care a fost urcat ugurel in camion, undepirea mai impozant gi mai nobil chiar decdt sufrageria. Mes-terul qi-a trecut palma peste lemnul lui cripat gi lipsit de luciu,dar care pdstra o culoare cu totul aparte, ocru-viorie, pe care elnu gtiuse pini atunci ci. o are dulapul lui, gi a spus buni marfb,chiar nu weti si vi scap de ea? A binuit ci megterul era ironicsi iar s-a gdndit si-i taie plusul, dat tot aga, putea fi qi admira-fia reali a unui inifiat. intr-adevit chipul masiv al megteruluicdr[tor dobandise un soi de blindefe tristl gi tandri, ca al unuimedic ciruia i se aduce un pacient in stare grav6 qi pacientulnu e un oarecare, ci un tinir sau o celebritate sau o femeie fru-moasi, intr-un cuvint, o fiinfd la fel de importantd ca un dulapde inestimabili valoare pentru un cunoscitor.

Vru si se urce in camion alituri de dulap, dar megterul iispuse cd e rnai bine si stea in cabini, dar si n-aibi grijd, citacolo, sus, este el.

Pe drum, solu{ia i se pdru deodati evidenti: avea si-l punicle-a curmezigul in bucitirie, micar ci dulap de-a curmeziqul

t2

nu s-a mai pomenit, dar in casa lui omul lgi aranieazd mobila

cum vrea. Aqa va rezolva ct cei zece centimetri lipsi, iar dula-

pul va putea fi privit din toate pirfile, adici din fa1i, din spate

gi din lateral, nu ca-n magazie, unde vecinul il inghesuise

printre lemne, mare minune ci n-a scipat un topor in el.

VrAnd-nevrAnd, bucitiria o s-o mute in balcon, el ar desfiin-

fa-o de tot, dar n-avea incotro, trebuia si giteasci in casd cAt

rnai tr5,ia bitrAnul care, aga pripddit cum plrea, promitea sidepdqeascl suta.

In felul acesta, fiecare va avea camera lui: el - dormitorul,sufrageria - sufrageria, iar dulapul - un cabinet special ame-

najat, unde va mai adiuga ceva in ton, de exemplu doui sca-

une frumoase, de consignafie, de o parte qi de alta, sau

amAndoui in fafi, ca la teatru, qi nu se va mai cunoagte ci aco-

1o a fost bucdtirie.Camionul mergea bine cu incdrcitura in spate, avea cau-

ciucuri noi qi suspensii ca lumea. O apucase pe drumul de

centurl, ca si evite blocajele gi aglomerafia. $oseaua era gi ea

buni, cu pietre ca pe vremea romanilor, alea da drumuri, teduceau Ia capitul lumii gi inapoi, la Roma sau, in cazul lui,dintr-un imobil cu ciqmea gi wc in curte,la etajul gapte al unuibloc cu perspectivi ampli.

TrecAnd pe lAng6 o pidure, vizu in coroanele copacilor co-

lonii de pisiri cu cuiburi mari qi cenugii ca nigte ligheane ca-

muflate. Nu ci-i plicea asocierea, dar la etajul gapte gi el va fi la

fel de sus ca ele, deqi, la drept vorbind, copacii rnai aveau loc de

crescut, cu cuiburi cu tot. Diversele zgomote specifice goselei,

printre care al ploii intefite gi al camionului cu dulap, se amal-

gamau intr-o muzici de fond care, in acest moment optimist al

viefii lui * unde era Emy si-l vadi? - devenea un marq trium-fal, o solemni trecere in revisti a gilrzii de onoare, in drumuldulapului spre apartament. Apoi risunari nigte arpegii de in-cdlzire, cum auzise cindva dintr-o casi de lAngi benzinirie,

13

RoNpo D'AMoRE

Pentru prima dati nu se fineau de capul ei. $i asta fiindcise intAmpla ca afacerea lui Dad sd-l vizeze pe tipul de laArnbasadi. Dad gi Lara au discutat mult cum si procedeze. Sd

rcnunle la recepfie nu se putea. Si meargi doar Dad, iar Larasir asiste la recital era o solulie pe care Lara o suslinea cu mairnulti implicare decdt s-ar fi agteptat chiar Dad. Asta i-a dat debdnuit cd ele doud pun la cale ceva ce-i scapi gi lui nu trebuiasi-i scape nimic. De fapt, ii scipa esenfialul, Ei anume cdLaraar fi dat zece recitaluri pe o Ambasadi 9i era congtienti ci ugu-rinta cu care prefera un spectacol de qcoald, doar o banalitreaptl in cariera Amadei, avea si-l intrige pe Dad, si-i com-plice gAndurile qi chiar sdJ faci si se simti frustrat. Aqa cd el apropus ca de data aceasta Amada si meargl singuri Ia recital,ca un exerciliu pentru c6nd va trebui sI-gi ia zborul la cursurigi concursuri unde ei n-o vor putea insofi. Lara a rezistat cuviclenie, nu, ci nu se poate ca nimeni din familie, intr-un mo-ment atit de important, gi c[ si o ia naiba de Ambasadi, cd

tocmai acum Ei-a gisit. Dad a cdzut in plasi, aproape ci s-ascuzat suslindnd ci qi pentru el momentul Ambasadei este im-portant, ci to{i invitafii aveau si fie in cuplu, ci o femeie ca

Lara avea si stirneasci admiralie gi si faciliteze noi rela{ii decare sl profite din plin gi ea, nu doar Amada, pentru careDad se striduia atat. Dar Dad se striduia qi pentru el, ci-i pli-cea prea mult noua afacere cu panourile solare ca sd, rateze

29

oportunitatea de a le amplasa intr-o insuli bogati, o zoni fani-on, o Atlantidd miniaturald. $i, din informafiile lui, grecul ace-

la cu chip de pirat, pe care urma si-l intdineasci la Ambasadi,era faimos gi prin interesul pentru femei, cirora le putea dirui,platonic, credea Dad, in nici un caz sufletul, dar cea mai rAvni-ti stea de pe cer, metamorfozati in lucruri atractive, foartecostisitoare qi mult mai pirnAntegti.

Despre firea nababului, Amada aflase din disculia lui Dadcu goferul, care era un tip foarte informat. Cei doi credeau cidialogul lor este cifrat, dar Amada se prinsese de mai muit decitil ducea mintea pe Dad. $oferul distila, in spiritul de afaceristvizionar pe care Dad gi-l credea infailibil, o idee de-a dreptulperversi,legati de cea de-a doua pasiune a lui Dad, frumoasaLara. Amada ayea convingerea ci pe ea n-ar viza-o aseme-

nea perversititi. Urmirea detagati, calmi, dar fird si-i sca-pe nimic, discufiile despre ce s-ar cuveni si faci Lara, ca soliede top a lui Dad sau ca mami dedicati fiicei lui Dad. Optdndpentru recital, Lara igi proba toaleta de recepfie, care avusese

un pre{ fabulos, gi declara cd va vinde rochia la jumitate depret prietenei sale Marta pentru o petrecere de vipuri. Dadera scandalizat de ideea cu jumitate de pre!, firi si puni inbalanfi pierderea totald a sumei daci rochia nu s-ar fi vindut,fiindc6, oricum, Lara nu repeta niciodati o {inuti gi, dupi untimp, rochiile ei foarte scumpe ajungeau si umple marele cu-fir din pod gi formau costumafia, inci de cind Amada era

mici, pentru jocurile ei solitare de-a Prinfesa Lumii.Lara s-a lisat convinsi cu greu, a incercat gi o cearti pe

tema responsabilitifii familiei si, in cele din urmi, a fost in-trebatd gi Amada ce preferi. Ea a spus clar cdvrea si incerceexperienfa unui recital firi ei. Firi nimeni din familie. ingeneral, se fbcea o convocare ampld, urmati de felicitlri, te-lefoane emofionante 9i uriri cu totul inutile, fiindcd ea qtiacare-i este drumul. Fdri nimeni, la cincisprezece ani este

30

lirrrpul si vi potolili. Amada gtia ci este foarte bun6, n-o maiirrtcrcsau nici sfaturile maestrului Russ, urmirea deja evoluli-ilt'concertistice de la marile concursuri pentru a-gi alege in-rllunrdtorul la un Conservator, cei mai probabil occidental,rlrrpir clorinla iui Dad, degi pe ea o atr[gea deocamdati bdtrA-

nrrl Pcter Holdt de la Praga.

[,ara iEi ascundea entuziasmul cu un aer concesiv gi, odatilrotirrirea luati, problema nu s-a mai discutat gi gi-a vizut fie-r irrc de treburile sale, ea de studiu, Dad de panouri, iar Laratlt'rtimic.

ln ziua evenimentelor aproape ci nu qi-au vorbit, se con-( ('ntrau pentru reus,iti" Pe Arnada a dus-o la Sala Radio goferul

Iui Dad, care a ticut tot timpul, experienla lui de cozeur expe-

lirnentat spundndu-i ci linigtea este cea mai utili conversafieirr ircel moment. A condus-o, purtdndu-i geanta gi umeragul cublr.rza creati de Citilin $andru, i-a cerut s[-l sune cdnd va tre-bui si revini pentru a o lua acas5, presupunind cd recepfia de

ll Ambasadi va dura mai mult decAt concertul, iar, daci nu, ea

cra, oricum, pe primul plan. La plecare, i-a strdns mAna cama-raderegte gi i-a zAmbit fermecitor, fiindci domnul acela de pa-

lruzeci de ani, misterios ca un sfinx in via{a particulari, era cel

mai distins individ pe care-l cunogtea.

Amada avea, prin grija lui Dad, cabina numdrul trei qi ioculnoui in concert. I se pirea ci se potrivegte cu firea unei micivedete si fie superstifioasi, deqi ea nu era. Tocmai luciditateagi siguranfa de sine erau calitilile pe care reugise si le dobdn-cleasc[, si gi le antreneze cu succes gi si le stlp1neasci, dar su-

perstifiile fac parte din mit 9i povestea trebuia si o insofeasci,

incd de la inceput, pe parcursul traseului ei muzical. O vizu pe

Tota, cam pieriti, fata asta nu avea $anse cu tracul acela peni-bil de care se molipsise Ei profa ei, devenind amAndoui la au-difii, din palide si insignifiante, de-a dreptul livide, pe punctulde a legina. Profa lucra pdni la extenuare cu Tota, vizAnd in ea

3l