Computationalism
(“Classical view” sau “Symbolic approach”)
• Computationalismul (C) (Teoria Computationala a Mintii, TCM)
• Putnam (‘61), Pylyshyn (’73), Fodor (‘75), Fodor si Pylyshyn (‘88)
• Newell, Simon, Jerry Fodor, Pinker, Harman, Carruthers, Gary Marcus, Gleitman, Brian McLaughlin, Rey
• RTM is restricted to explicit beliefs. (Lower) or “Reprezentari amodale” (Barsalou)
(Reprezentari = Rs)
• Rs = Structuri complexe simbolice cu semantica si sintaxa combinatoriala
• Computarile = Reguli → Manipularea de simboluri proprii. (Fodor, Pylyshyn 1988)
• Gandirea= Rs semantic legate! (Fodor)
• Gandirea, Mintea = Rs + Computari
• Simboluri + Reguli = LOT (Language Of Thought – Fodor 1974)
• C → Atitudini propozitionale = Stari intentionale = Reprezinta ceva + Inteles (credinte, intentii, dorinte, cunoastere)
vs.
Qualia + experienta fenomenala
“The LOT hypothesis”
• Structura cauzala a intentionalitatii = computationala
• Computarile opereaza cu Rs (complexe = propozitii) = Proprietati semantice + Structura recursiva sintactica
• Intelesul “propozitiilor” (proprozitii “mentalese”) = Continutul starilor intentionale
Formalizarea-computareaSintaxa-semantica
• Respingerea intuitilor Kantiene (Bolzano, Gauss, Peano, Frege si Hilbert) → Formalizarea geometriei
• Reguli → Adevarul enunturilor• Logica formala: “Un anumit tip de
proprietate semantica … fara a se baza pe cineva care sa aprecieze intelesul sirului de simboluri implicate.” (Clark 2001)
• “Intr-un anumit sens, in aria unde au loc operatiile, intelesul nu exista deloc!” (Clark)
• Simbolurile (“tokens”) - manipulate prin reguli asupra propriet. fizice sau sintactice
• Newell & Simon (physical symbol system)
• Haugeland “Daca ai grija de sintaxa, semantica are grija de ea insasi.”
• Nu partea fizica, ci computarea (reguli si simboluri pt sistem)
Masina Turing
- Banda infinita - Stocheaza informatie prin simboluri
- Instrument – Citeste, scrie simbolurile miscandu-se un patratel inainte/inapoi
- Procesor central – memorie + intoarcere la simbolul/starea citit precendent
→ Actiunea urmatoare a unei masini finite (Clark 2001)
• Masina Turing rezolva probleme “bine-formate”
Computerul digital (von Neumann, ’40s) = “Sisteme automate formale” (Haugeland) sau “motoare sintactice” (Dennett)
→ Mintea = Sistem computational formal implementat in creier
“Cognitia este doar un nivel-de-program.” (Clark)
• Rolul causal al R → Corespondenta sistematica a sistemului cu situatia reprezentata de sistem
• O stare/proprietate este cea care individualizeaza in termeni de rol cauzal
• Stari – Rolul cauzal implica conexiuni cauzale cu alte stari, stimuli, comportament (Lower)
• Rs- Adecvate causal/sistematic cu continut
Problema: Relatia sintaxa-semantica-cauzalitate
• Nu cauzalitate-sintaxa, ci semantica
• Judecatile implica relatiile sintactice intre constituienti + intelesul lor
Formalizarea→Legatura semantic-sintaxa
Computarea→Legatura sintaxa-cauzalitate
• Formalizarea: Cum proprietatile semantice ale simbolurilor (incodate in reguli de derivare bazate sintactic) → Inferente care au semantica (simbolurile sunt sensitive doar la sintaxa!)
• Masina Turing a computarii leaga sintaxa de cauzare = Mecanism capabil sa evalueze functii formalizabile (Horst 2005)
• Computerul manipuleaza simboluri fara inteles → Instrument = “motor semantic” (Haugeland)
• Omul: Sintaxa, semantica, cauzalitate - in creier
• Analogia
Creier-minte si hardware-software
• Procesele cognitive mentale: constiente si computationale
• Mintea umana manipuleaza simboluri + acces la intelesul lor
• E valabila analogia?
• Newell si Simon: “Sistemului fizic de simbol” (SFS)
“Un SFS are mijloace necesare si suficiente pentru actiuni inteligente.”
→
Distinctia minte (high-level) - creier (low-level) = Niveluri descriere/analiza
• High-level (manipuleaza simboluri= computarea) trebuie sa fie “semantically transparent systems” (Clark)
LOT: Compozitionalitate, sistematicitate si productivitate (Fodor)
1) Compozitionalitatea
• Continutul Rs complexe= Constituienti + Relatii
• Semantica e compositionala
• “The meaning of a sentence … depend on the meaning of those words together with its structure.” (Sterlny)
• Conceptele = Mentalese + Computari → LOT (structura logica!)
(Limbajul – comunicare; LOT – gandire)
2) SistematicitateaO persoana care intelege “John loves Mary”, fara invatare → “Mary loves John.”
3) ProductivitateaReguli sintactictice recursive + lexical de Rs
finit → Numar indefinit de ganduri
• Procesele computationale – Definite de structurile sintactice a Rs
• Structura sintactica=Str. constituienta Rs
• Structura constit. - Relatia parte-intreg
→ Procesele computa-le = Locale
• “Cel putin anumite procese nu sunt computari.”
• “Cu cat un proces mental nu e local, cu atat il intelegem mai putin.”
• Fodor - his mistake - not apply the LOT to perception and action! (Fodor 2008)
Fodor - Modularitatea
• Module mentale, relativ isolate, realizeaza functii diferite (“domain-specific” + “inferentially encapsulated”)
• Informatia - Incapsulata in modul (Ex. Visual illusions vs. Churchland)
• “Systems as phonetic feature detectors, color perception, shape analyzers, 3D relation” = “Highly specialized computational mechanisms” (Fodor, 1983)
• “Informatia” - Procesata de procesor central
• Directia informatiei – “bottom-up” (automatizata) nu “top-down” (controlata)
→ Impenetrabilitatea perceptiei de catre cognitie (Pylyshyn) vs. Churchland - Kant cu “laden theory”
Critici
Searle - Camera Chinezeasca (1980, 97)
• O persoana - camera inchisa. Nu stie limba chineza; mesajele in limba chineza Instructiuni (engleza) – Manipulare caracterele chinezesti → Raspunsuri
• Concluzia: Persoana “intelege” chineza dar nu intelege cuvintele!
• Relatia sintaxa-semantica!
• Computerul - Manipuleaza simboluri, nu le intelege
Concluzia:1. Un computer are program formal
(sintactic).2. Sintaxa nu e suficienta pentru semantica.3. Mintea are continut mental semantic.→ 4. Programele NU explica mintea!
Sau “Semantica nu e intrinseca sintaxei.”
• “Strong AI”: Masinile inteleg, au stari mentale.
• “Weak AI”: Computer = Instrument.
Searle (1992) - Probleme pt. computationalism
1. Sintaxa nu e intrinseca fizicii
“The ascription of syntactical properties is relative to an agent/observer who treats certain phenomena as syntactical.” (Searle)
Folosirea de 0 si 1 reflecta intelegerea notiunii de computare, algoritm si program.
• Simbolurile “nu numesc trasaturi fizice intrinsici ale sistemului. Starile comp-ale nu sunt descoperite inauntru fizicului, ele sunt atribuite fizicului.” (Searle)
→ Sintaxa - Nu e intrinseca fizicii!
(Cam. Chinezeasca: “Semantica nu e intrinseca sintaxei.”)
2. The homunculus fallacy is endemic to cognitivism
• “Without a homunculus that stands outside the recursive decomposition, we do not even have a syntax to operate with.”
3. Sintaxa nu are puteri cauzale
• Simbolurile nu au putere cauzala
“Ele nu exista decat in ochii celui care lucreaza cu calculatorul.”
• Programul - Nu exista real/ontologic
• Dpdv fizic, nu exista separat un “nivel de program”
Alte critici
Fodor- atomistic (“content of a primitive concept is determined solely by it relationships to something in the world”) vs. Quine- holistic vs. molecular
• Retea conexionista: Simbolul - inteles in context
• Rs in cortextul prefrontal – slab inteles relativ la multe alte regiuni
• Daca e corect → Modele simbolice pt. “high-level cognition” dar nu pt “low-level”
• Dreyfus (1972, 1992), Winograd and Flores (1986) – Gandirea umana + comportamentul nu pot fi reduse la reguli explicite = Nu pot fi formalizate/simulate de program computer
• Neural networks (conectionism)• Dynamical systems approach + situated
cognition• Rs non-logice, non-discursive, non-
propositionale