APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995 SˆPTˆM´NAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC “I ECONOMIC ˛N LIMBA ROM´Nˆ Anul 21. Nr. 19 (1.051). Vineri, 13 mai 2016. Difuzare prin abonament. Caleidoscop informativ DE LA LUME ADUNATE NU DUPˆ SUMAN TREBUIE JUDECAT OMUL. AL CUI ESTE MONUMENTUL? Tradiþional, în ziua de 9 mai oficialitªþile din ora”ul ”i regiunea Cernªuþi au depus coroane de flori la monumentul din Piaþa Integritªþii. ˛n presª el este numit Monumentul Victoriei, de”i pe frontispiciul lui scrie clar cª a fost ridicat în cinstea Armatei Ro”ii eliberatoare, care ”i-a îndeplinit cu demnitate datoria sa patrioticª. Grea misiune stª în faþa noilor ideologi, care sunt nevoiþi sª manevreze între eliberatori ”i ocupanþi. ORI TE BUCURˆ, ORI PL´NGI... Potrivit statisticii, în anul 2015 veniturile populaþiei regiunii Cernªuþi, comparativ cu anul precedent, au crescut în medie cu 22,1% (media pe Ucraina 15,0%). ˛n acela”i timp, puterea de cumpªrare s-a redus cu 14,4%. Cu alte cuvinte, preþurile au crescut mai repede decât veniturile, ”i aceastª tendinþª se pªstreazª. Acum ce ne facem: ne bucurªm de bani mai mulþi ori ne întristªm de preþuri mai mari? CINE ARE SUTE DE HECTARE Declaraþiile de venituri, pe care le depune ”efimea din administraþiile raionale ale regiunii Cernªuþi, aratª cª mulþi conducªtori de raioane sunt proprietari de pªmânt în toatª legea. Unii dintre ei împreunª cu familiile lor stªpânesc sute de hectare, de”i în declaraþiile de avere indicª sume care abia întrec salariile primite de la stat. Cel mai bogat (sau mai cinstit?) este pre”edintele Consiliului raional Zastavna, cu 5 milioane declarate. “INE CARE SUNT PˆZITE BINE Pe poligonul militar de lângª Storojineþ a fost reþinut un ropcean care încerca sª taie cu ferªstrªul o ”inª de la linia de cale feratª. Rªufªcªtorul, descoperit de cªtre paza militarª cu ajutorul unui termovizor cu unde infraro”ii, a fost dat pe mâna poliþiei, de”i nu-i lucru deloc u”or sª tai o ”inª groasª cu un ferªstrªu de mânª. Odinioarª poligonul fusese închis în urma protestelor locuitorilor. Azi pe el iarª”i se fac trageri. NICI RˆPOSAÞII NU-S CRUÞAÞI Cimitirul din Hotin, care este ”i monument istoric, a devenit victima unui adevªrat dezastru. Cât ai clipi din ochi au fost tªiaþi fªrª milª toþi arborii seculari care umbreau odihna strªmo”ilor rªposaþi. Mai mult, tractoarele ”i ma”inile au dat peste morminte, rªsturnând cruci ”i tulburând odihna ve”nicª a celor dispªruþi. Activi”tii au numªrat 698 de arbori doborâþi. Credeþi cª va rªspunde cineva pentru aceastª crimª? LA PUTIN, CU BOBOCI DE RAÞˆ La graniþa cu Federaþia Rusª au fost opriþi doi cetªþeni ucraineni care încercau sª treacª prin vamª peste 3,5 mii de boboci de raþª. Bobocii erau transportaþi în 85 de cutii de carton, valoarea lor fiind estimatª la circa 160 de mii de grivne. Contrabandi”tii au fost daþi pe mâna oamenilor legii, iar bobocii autoritªþilor fiscale. De data aceasta nu mai papª Putin raþª la cuptor. A”a îi trebuie, dacª nu-i cuminte! NE ˛MPRESOARˆ “OBOLANII Anul acesta în regiunea Cernªuþi au fost înregistrate 6 cazuri de leptospirozª, dintre care 4 cu sfâr”it letal. ˛n aceea”i perioadª a anului trecut în regiune s-a înregistrat doar un singur caz de acest fel, fªrª deces. Dupª pªrerea medicilor, de vinª sunt rozªtoarele, în primul rând ”obolanii, numªrul cªrora e în cre”tere. La rândul lor, ”obolanii sunt produsul antisanitariei care domne”te prin localitªþile noastre. “ tim cª ar trebui sª-i adresªm mai des aceste cuvinte, nu numai acum, în preajma acestui semnificativ jubileu. Doar Grigore CRIGAN, care zilele acestea î”i înscrie în palmaresul anilor al 75-lea Florar, este o figurª de referinþª în presa de limba românª din þinutul nostru. Dumnealui îi aparþine ”i rolul de prima vioarª printre scriitori români de azi din Cernªuþi, care au depª”it apanajul poeziei, lªsându-se provocat de unul dintre cele mai dificile genuri epice proza scurtª. Pentru tinerii porniþi pe calea slujirii cuvântului matern Grigore Crigan a fost ”i este un model de consacrare fªrª rezerve scrisului, un om care preferª mai mult secunda sublimª de zbor temerar decât un secol de existenþª monotonª. Cu talent ”i hªrnicie de albinª, scriitorul î”i dª frâu liber viselor ”i simþirilor în pagini de carte, deschizând u”ile la Casa cea nouª, dªruindu-ne ca hranª pentru suflet Cea mai curatª lacrimª a noastrª (volum de interviuri, tablete ”i articole consacrate lui Mihai Eminescu). Ne bucurªm nespus când ne deschide u”a, cªci ne vine cu sfaturi înþelepte ”i cuvinte de încurajare. Asigurându-l de stima ”i aprecierile noastre, îi dorim jubiliarului ani frumo”i ”i rodnici pe tªrâmul unde se simte fericit cel al scrisului. ˛i mai dorim multª sªnªtate, prosperitate în familie, sª se simtª bine oriunde s-ar afla ”i sª-i aducª bucurii anii ce-l a”teaptª înainte. Ploi de soare sª-i stropeascª ogorul pe care î”i cultivª cu atâta dragoste visele, iar ele sª rodeascª în noi pagini de carte. La mulþi ani ”i la mult bine! CONCORDIA. A utorul memorabilei nuvele Casa cea nouª ”i-a dezvªluit în prozele ”i articolele sale atât o structurª sufleteascª, cât ”i o con”tiinþª artisticª, cªreia îi repugnª preþiozitatea subliniatª, zorzoanele stilistice expuse sfidªtor cât mai la vedere în galantar, sclifoselile fals intelectualiste, simandico”enia elitistª ”i încrederea, nezdruncinatª nici mªcar de anunþatul sfâr”it al lumii, în propriul exclusivism ”i importanþª nepieritoare în veacuri a celor în”irate pe hârtie. Grigore Crigan este un om modest, ru”inos, pudic, ceea ce nu înseamnª deloc cª ar fi vorba de cine ”tie ce complexe de inferioritate. El este astfel, fiindcª a”a îi sunt firea omeneascª, cumsecªdenia înnªscutª, vrednicia ”i demnitatea cu care omul î”i face cinstit datoria, calitªþi ce pot fi întru totul teleportate ”i asupra creaþiei sale. Este un optimist incurabil, marcat de o ingenuitate juvenilª care multor confraþi de condei li s-ar pªrea inexplicabilª, însª aceastª viziune, destul de rar întâlnitª dealtfel, de a percepe lumea cu seninªtate, dar nu cu resemnare, nu apare peste noapte ”i de la sine, ci reprezintª rezultatul unei munci interioare îndelungate ”i intense. Ca scriitor, Grigore Crigan este un truditor al cuvântului, un ostenitor nepripit, temeinic, a”ezat, care nu s-a lªsat atras de iluziile ”i fantasmele vieþii reale, vieþii de aproape sau celei deocomdatª, cum zicea un poet. Bilanþul sªu literar putea fi la aceastª orª mult mai consistent, însª corvoada zilnicª de ziarist nu i-a oferit un rªgaz prea mare pe care sª-l petreacª în intimitate la masa de scris ”i sª cugete pe marginea altor subiecte decât cele impuse de tematica redacþionalª a unei publicaþii oficiale, cum a fost în perioada sovieticª gazeta Zorile Bucovinei. “i cª asemenea subiecte au existat cu prisosinþª ne-o vªdesc destul de evident prozele ”i schiþele pe care le-a publicat domnia sa de-a lungul acestor ani. Grigore Crigan a trudit întreaga sa viaþª în calitate de redactor-”ef adjunct la redacþia ziarului Zorile Bucovinei, încadrându-se în colectivul acestei publicaþii, care timp de peste jumªtate de secol a fost unica publicaþie româneascª unde au muncit mulþi împªtimiþi ai scrisului în limba maternª, imediat dupª absolvirea studiilor la universitatea din Cernªuþi ”i pânª acum câþiva ani. ˛ntr-un fel anume Zorile Bucovinei i-a pecetluit destinul, destinul de ziarist în dauna celui de scriitor, care îi era hªrªzit în mod neîndoielnic, dovadª fiind memorabila nuvelª istoricª Vornicul Miron publicatª în revista Nistru, nuvelª menþionatª, printre altele, ”i în monumentala Istorie a literaturii române de la origini pânª în prezent aparþinând ilustrului cercetªtor ”i istoric literar Ion Rotaru. Din pªcate, acestui destin nu i-a fost dat sª se împlineascª în toatª deplinªtatea lui, el fiind sacrificat în favoarea muncii gazetªre”ti ”i a unor articole, de cele mai multe ori, de moment pe care atât de nesªþios ”i de implacabil le ingurgita în paginile sale un ziar oficial. ˛n alte condiþii, bineînþeles, bibliografia lui Grigore Crigan ar fi arªtat altfel ”i nu s-ar fi limitat nicidecum la cele câteva titluri cunoscute de cititori volumele de proze Casa cea nouª (2002) ”i De ce ne iubesc femeile? (2014), ˛n prag de jubileu Vˆ STIMˆM, Vˆ PREÞUIM! GRIGORE CRIGAN SAU SINGURˆTATEA PROZATORULUI ˜p. 2 “tefan BROASCˆ
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMICÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 21. Nr. 19 (1.051). Vineri, 13 mai 2016. Difuzare prin abonament.
Caleidoscop informativ
DE LA LUMEADUNATE
NUDUPÃ
SUMANTREBUIEJUDECAT
OMUL.
AL CUI ESTE MONUMENTUL?Tradiþional, în ziua de 9 mai oficialitãþile din oraºul ºi
regiunea Cernãuþi au depus coroane de flori la monumentuldin Piaþa Integritãþii. În presã el este numit MonumentulVictoriei, deºi pe frontispiciul lui scrie clar cã a fost ridicatîn cinstea �Armatei Roºii eliberatoare, care ºi-a îndeplinitcu demnitate datoria sa patrioticã�.
Grea misiune stã în faþa noilor ideologi, care sunt nevoiþisã manevreze între �eliberatori� ºi �ocupanþi�.
ORI TE BUCURÃ, ORI PLÂNGI...Potrivit statisticii, în anul 2015 veniturile populaþiei
regiunii Cernãuþi, comparativ cu anul precedent, au crescutîn medie cu 22,1% (media pe Ucraina � 15,0%). În acelaºitimp, puterea de cumpãrare s-a redus cu 14,4%. Cu altecuvinte, preþurile au crescut mai repede decât veniturile,ºi aceastã tendinþã se pãstreazã.
Acum ce ne facem: ne bucurãm de bani mai mulþi orine întristãm de preþuri mai mari?
CINE ARE SUTE DE HECTAREDeclaraþiile de venituri, pe care le depune ºefimea din
administraþiile raionale ale regiunii Cernãuþi, aratã cã mulþiconducãtori de raioane sunt proprietari de pãmânt în toatãlegea. Unii dintre ei împreunã cu familiile lor stãpânescsute de hectare, deºi în declaraþiile de avere indicã sumecare abia întrec salariile primite de la stat.
Cel mai bogat (sau mai cinstit?) este preºedinteleConsiliului raional Zastavna, cu 5 milioane declarate.
ªINE CARE SUNT PÃZITE BINEPe poligonul militar de lângã Storojineþ a fost reþinut un
ropcean care încerca sã taie cu ferãstrãul o ºinã de lalinia de cale feratã. Rãufãcãtorul, descoperit de cãtre pazamilitarã cu ajutorul unui termovizor cu unde infraroºii, afost dat pe mâna poliþiei, deºi nu-i lucru deloc uºor sã taio ºinã groasã cu un ferãstrãu de mânã.
Odinioarã poligonul fusese închis în urma protestelorlocuitorilor. Azi pe el iarãºi se fac trageri.
NICI RÃPOSAÞII NU-S CRUÞAÞICimitirul din Hotin, care este ºi monument istoric, a
devenit victima unui adevãrat dezastru. Cât ai clipi din ochiau fost tãiaþi fãrã milã toþi arborii seculari care umbreauodihna strãmoºilor rãposaþi. Mai mult, tractoarele ºimaºinile au dat peste morminte, rãsturnând cruci ºitulburând odihna veºnicã a celor dispãruþi.
Activiºtii au numãrat 698 de arbori doborâþi. Credeþi cãva rãspunde cineva pentru aceastã crimã?
LA PUTIN, CU BOBOCI DE RAÞÃLa graniþa cu Federaþia Rusã au fost opriþi doi cetãþeni
ucraineni care încercau sã treacã prin vamã peste 3,5 miide boboci de raþã. Bobocii erau transportaþi în 85 de cutiide carton, valoarea lor fiind estimatã la circa 160 de miide grivne. Contrabandiºtii au fost daþi pe mâna oamenilorlegii, iar bobocii � autoritãþilor fiscale.
De data aceasta nu mai papã Putin raþã la cuptor. Aºaîi trebuie, dacã nu-i cuminte!
NE ÎMPRESOARÃ ªOBOLANIIAnul acesta în regiunea Cernãuþi au fost înregistrate
6 cazuri de leptospirozã, dintre care 4 cu sfârºit letal. Înaceeaºi perioadã a anului trecut în regiune s-a înregistratdoar un singur caz de acest fel, fãrã deces. Dupã pãrereamedicilor, de vinã sunt rozãtoarele, în primul rând ºobolanii,numãrul cãrora e în creºtere.
La rândul lor, ºobolanii sunt produsul antisanitariei caredomneºte prin localitãþile noastre.
ªtim cã ar trebui sã-iadresãm mai des aceste
cuvinte, nu numai acum, înpreajma acestui semnificativjubileu. Doar Grigore CRIGAN,care zilele acestea îºi înscrie înpalmaresul anilor al 75-lea Florar,este o figurã de referinþã în presade limba românã din þinutulnostru. Dumnealui îi aparþine ºirolul de prima vioarã printrescriitori români de azi dinCernãuþi, care au depãºitapanajul poeziei, lãsându-seprovocat de unul dintre cele maidificile genuri epice � prozascurtã. Pentru tinerii porniþi pecalea slujirii cuvântului maternGrigore Crigan a fost ºi este unmodel de consacrare fãrã rezervescrisului, un om care preferã maimult �secunda sublimã de zbortemerar� decât un secol deexistenþã monotonã. Cu talent ºihãrnicie de albinã, scriitorul îºi dã
frâu liber viselor ºi simþirilor înpagini de carte, deschizând uºilela �Casa cea nouã�, dãruindu-neca hranã pentru suflet �Cea maicuratã lacrimã a noastrã� (volumde interviuri, tablete ºi articoleconsacrate lui Mihai Eminescu).
Ne bucurãm nespus când nedeschide uºa, cãci ne vine cusfaturi înþelepte ºi cuvinte deîncurajare. Asigurându-l de stimaºi aprecierile noastre, îi dorimjubiliarului ani frumoºi ºi rodnicipe tãrâmul unde se simte fericit� cel al scrisului. Îi mai dorimmultã sãnãtate, prosperitate înfamilie, sã se simtã bine oriundes-ar afla ºi sã-i aducã bucurii aniice-l aºteaptã înainte. Ploi desoare sã-i stropeascã ogorul pecare îºi cultivã cu atâta dragostevisele, iar ele sã rodeascã în noipagini de carte.
La mulþi ani ºi la mult bine!CONCORDIA.
Autorul memorabilei nuvele �Casa cea nouã�ºi-a dezvãluit în prozele ºi articolele sale atât
o structurã sufleteascã, cât ºi o conºtiinþã artisticã,cãreia îi repugnã preþiozitatea subliniatã, zorzoanelestilistice expuse sfidãtor cât mai la vedere în galantar,sclifoselile fals intelectualiste, simandicoºenia elitistãºi încrederea, nezdruncinatã nici mãcar de anunþatulsfârºit al lumii, în propriul exclusivism ºi importanþãnepieritoare în veacuri a celor înºirate pe hârtie.Grigore Crigan este un om modest, ruºinos, pudic,ceea ce nu înseamnã deloc cã ar fi vorba de cineºtie ce complexe de inferioritate. El este astfel,fiindcã aºa îi sunt firea omeneascã, cumsecãdeniaînnãscutã, vrednicia ºi demnitatea cu care omul îºiface cinstit datoria, calitãþi ce pot fi întru totulteleportate ºi asupra creaþiei sale. Este un optimistincurabil, marcat de o ingenuitate juvenilã care multorconfraþi de condei li s-ar pãrea inexplicabilã, însãaceastã viziune, destul de rar întâlnitã dealtfel, de apercepe lumea cu seninãtate, dar nu cu resemnare,nu apare peste noapte ºi de la sine, ci reprezintãrezultatul unei munci interioare îndelungate ºiintense.
Ca scriitor, Grigore Crigan este un truditor alcuvântului, un ostenitor nepripit, temeinic, aºezat,care nu s-a lãsat atras de iluziile ºi fantasmele vieþiireale, vieþii �de aproape� sau celei �deocomdatã�,cum zicea un poet. Bilanþul sãu literar putea fi laaceastã orã mult mai consistent, însã corvoadazilnicã de ziarist nu i-a oferit un rãgaz prea mare pecare sã-l petreacã în intimitate la masa de scris ºisã cugete pe marginea altor subiecte decât cele
impuse de tematica redacþionalã a unei publicaþiioficiale, cum a fost în perioada sovieticã gazeta�Zorile Bucovinei�. ªi cã asemenea subiecte auexistat cu prisosinþã ne-o vãdesc destul de evidentprozele ºi schiþele pe care le-a publicat domnia sade-a lungul acestor ani. Grigore Crigan a truditîntreaga sa viaþã în calitate de redactor-ºef adjunctla redacþia ziarului �Zorile Bucovinei�, încadrându-seîn colectivul acestei publicaþii, care timp de pestejumãtate de secol a fost unica publicaþieromâneascã unde au muncit mulþi împãtimiþi aiscrisului în limba maternã, imediat dupã absolvireastudiilor la universitatea din Cernãuþi ºi pânã acumcâþiva ani. Într-un fel anume �Zorile Bucovinei� i-apecetluit destinul, destinul de ziarist în dauna celuide scriitor, care îi era hãrãzit în mod neîndoielnic,dovadã fiind memorabila nuvelã istoricã �VorniculMiron� publicatã în revista �Nistru�, nuvelãmenþionatã, printre altele, ºi în monumentala �Istoriea literaturii române de la origini pânã în prezent�aparþinând ilustrului cercetãtor ºi istoric literar IonRotaru. Din pãcate, acestui destin nu i-a fost datsã se împlineascã în toatã deplinãtatea lui, el fiindsacrificat în favoarea muncii gazetãreºti ºi a unorarticole, de cele mai multe ori, de moment pe careatât de nesãþios ºi de implacabil le ingurgita înpaginile sale un ziar oficial. În alte condiþii, bineînþeles,bibliografia lui Grigore Crigan ar fi arãtat altfel ºi nus-ar fi limitat nicidecum la cele câteva titluricunoscute de cititori � volumele de proze �Casa ceanouã� (2002) ºi �De ce ne iubesc femeile?� (2014),
În prag de jubileu
VÃ STIMÃM, VÃ PREÞUIM!
GRIGORE CRIGANSAU SINGURÃTATEA PROZATORULUI
Äp. 2
ªtefan BROASCÃ
LA IZVOARE
� 13 mai 2016
cel de tablete, articole ºi interviuri �Cea mai curatãlacrimã a noastrã� consacrat Luceafãrului poezieiromâneºti (2009), precum ºi cartea-dialog �Cu sufletulpe buze� (2015), la care va trebui sã adãugãm ºi cãrþilede traduceri, în special din literatura ucraineanã, darºi din alte limbi ale popoarelor din fostul spaþiu sovietic.
Ca prozator, Grigore Crigan este aproape singularîn literatura românã din Nordul Bucovinei, dacã ar fi sãne referim la momentul apariþiei editoriale a volumuluide povestiri ºi nuvele �Casa cea nouã�, apariþie ce s-alãsat prea mult aºteptatã, din care cauzã nu i s-areliefat la timpul oportun valoarea ºi semnificaþiaartisticã pentru literatura românã din Bucovina. Pelângã nuvela omonimã de proporþie, care cu destulãîndreptãþire poate fi ºi un mic roman, volumul respectivînmãnuncheazã ºi alte proze create pe parcursulmultor ani de muncã asiduã ºi foarte discretã la masade scris, majoritatea din care a ºi fost publicatã, însãmai mult disparat ºi fragmentar în diferite ziare ºireviste. Mai desãvârºitã artistic este nuvela istoricãdeja menþionatã �Vornicul Miron�. Grigore Crigan seprezintã aici drept un ºlefuitor inspirat al expresieiartistice, cãutând ºi reuºind cu tenacitate sã fie unexcelent creator de atmosferã. Autorul nu mizeazã peun subiect antrenant, pe fabulos, ci pe o naraþiune detip sadovenian, sub aspect poetic, evitând premeditatelementul subliniat spectaculos pe care i l-ar fi oferit,justificat, epoca istoricã. Anume în aceastã prozã dedebut se face evidentã ºi se legitimeazã factura liricãa scriiturii lui Grigore Crigan. �Vornicul Miron� relateazãca atare un episod din cronica lui Neculce, cunoscutde toatã lumea, ºi anume întâlnirea din cetateaHotinului dintre vornicul moldovean Miron Costin ºivizirul turc Ahmed Kiupriuliu, comandantul armatelorturceºti de la Cameniþa, în timpul cãreia marele cãrturarpronunþã celebrele vorbe: �Vestite vizir, suntem noi,moldovenii, bucuroºi sã se lãþeascã Împãrãþiaturceascã în toate pãrþile cât de mult, iar peste þaranoastrã nu ne pare bine sã se lãþeascã...�. Asemeneaproze ce ne inspirã o legitimã mândrie faþã de trecutulnostru istoric putea sã nu fi fost atunci, dar nici acumpe placul tuturor, deoarece denotã anumite conotaþiiistorice pânã în prezent neagreate.
Piesele centrale, ca proporþie ºi ca intenþie, ��Baºtina� ºi �Casa cea nouã� � abordeazã oproblematicã etico-moralã majorã din viaþa satuluibucovinean de la sfârºitul secolului trecut sau mai binespus din perioada de stagnare a imperiului sovietic.Privitã acum de la distanþa mai multor decenii,
realitatea de atunci este perceputãcu nostalgie ºi regretatã sincerprin prisma situaþiei actualedramatice ºi neîndurãtoare acolhoznicilor de odinioarã, caresunt nevoiþi sã plece pe meleagurifoarte îndepãrtate ca sã-ºi câºtigepâinea de toate zielele ºi sã-ºiîntreþinã familiile, capãtãdimensiunile edulcorate ale uneiidile, deºi viaþa ruralã de altãdatãnumai idilã nu pãrea a fi, iar nevoilece împresurau oamenii nu eraumai puþin copleºitoare ºi fãrãsoluþii ca acum. Þãranul romândintr-un spaþiu mioritic trunchiat îºiducea existenþa într-o atmosferãspiritualã nefireascã ºi neadecvatãstructurii proprii neamului din careface parte. Prozele lui GrigoreCrigan au meritul de a ne readuceîn memorie un trecut pe cât deaproape, pe atât ºi de îndepãrtat,dar care deloc nu este strãin ºiprezentului. În anii 80 �casa� devenise un simbol altendinþei spre înnoire prin întoarcerea la rãdãcini, lavalorile dintotdeauna ale oamenilor pãmântului, larosturile eterne, ale cãror deþinãtori au fost, sunt ºi vorrãmâne cei despre care pãrinþii noºtri spuneau cã sunt�talpa þãrii�. �Casa cea nouã� afirmã temeiurile spiritualeale poporului în opoziþie cu derogãrile absurde de labunul simþ ale unei ideologii ce se vãdea pentru eiintuitiv falimentarã.
Schimbãrile tranºante, survenite în societate pe lasfârºitul secolului, au determinat ºi o deturnaresurprinzãtoare de sens chiar în ceea ce priveºte acestsimbol al �casei�. Casa, de la o semnificaþie atemeiniciei vieþii, a devenit (de fapt, nu acea casã cavatrã a unei spiritualitãþi, pe care ºi-a ridicat-o DumitruHrincã, eroul principal al nuvelei în discuþie, ciadevãrate palate pe care le construiesc acum potentaþiizilei) un atu al noii clase stãpânitoare ajunse într-opoziþie socialã avantajoasã nu datoritã muncii, cihazardului, hoþiei ºi înºelãciunii, un semn de �nobleþe�,un fel de paºaport ce le atestã apartenenþa la aceastãpãturã de scãpãtaþi.
Aºa mã fãcea sã cred acum un deceniu. Între timp,însã, case frumoase, dar nu chiar pe mãsura ºefilorde toate calibrele din diferite administraþii la cheremulcãrora se aflã banul public, nu pe mãsura celor ale
procurorilor, judecãtorilor ºimiliþienilor sau ale ºmecherilorde prin bazaruri, dar case multmai modeste, însã totuºimoderne, arãtoase au început sãaparã prin satele noastre.Fenomenul poate fi observat deatunci de când bucovinenii auprins sã plece la muncã înstrãinãtate. Banii agonisiþi prinmunci grele ºi adeseoriumilitoare pe ºantierele deconstrucþie din Portugalia sauîngrijind de bãtrâni ºi fãcândmenaj în Italia, nu îi investescacolo, pe meleaguri strãine, înafaceri ºi imobile, ci îi aduc înlocalitãþile lor de baºtinã de prinluncile Prutului ºi ale Siretuluisau de la poalele Carpaþilor, cucare îºi dureazã aici lãcaºurilepe care le-au visat, la fel caDumitru Hrincã ºi soþia lui dinproza lui Grigore Crigan. Cu o
singurã deosebire, aceste case frumoase, dotate ºimobilate cu toate cele necesare pentru un trai fericitºi confortabil, rãmân, din pãcate, pustii, în ele nu seaud vocile zglobii ale copiilor ºi nu se vãd gospodineletrebãluind prin curte, deoarece stãpânii lor, neavând înþara lor o cât de micã posibilitate de a-ºi câºtiga pâineacea de toate zilele în mod cinstit ºi omenos, continuãsã-ºi ducã existenþa printre strãini, o existenþã de celemai multe ori amarã. Anume aceste case noi, dardeocamdatã nelocuite de prin mai toate satele noastre,mai mari sau mai mici, din mirifica Þarã a Fagilor, ledau un rost în viaþã, le încãlzesc speranþa cã se vorputea cândva întoarce la cuiburile lor. Anumeasemenea case reprezintã vatra lor, rãdãcinile de undese trag, obârºia veche a poporului din care fac parte,iar pozele acestora pe care le aratã celor printre caremuncesc, fie italieni sau portughezi, constituie dovadacã ei nu sunt pe aceastã lume niºte ciulini rostogoliþide vânt, ci oameni vrednici ºi aºezaþi. Casasimbolizeazã cordonul ombilical care îi leagã de patrie,este garanþia revenirii lor la vatra strãmoºeascã, laprispa pãrinteascã, adicã la valorile fundamentale aleneamului. Iatã ce sensuri noi se desprind din acestsimbol al casei clãdite de Grigore Crigan în prozelesale. Iar pentru autorul însuºi propria casã rezidã încãrþile pe care le-a scris.
GRIGORE CRIGANSAU SINGURÃTATEA PROZATORULUI
CARAVANA CULTURII ÎNTR-O NOUÃ FAZÃÎn cea de a treia zi a Învierii
Domnului ºi Sfintelor Paºti aînceput o nouã fazã a caravaneiromânismului în regiunea Cernãuþi, ºianume prin raionul Noua Suliþã.Centrul Cultural Român �EudoxiuHurmuzachi� din Cernãuþi, înpersoana dlui Vasile Tãrâþeanu, cusprijinul ºi participarea CentruluiBucovinean de Artã pentruConservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale Româneºti din Cernãuþi,preºedinte dl Iurie Levcic, ºi aorchestrei de instrumente popularesub bagheta fermecatã a maestruluiNicolae Hacman, au susþinut un concertde neuitat la Cãminul cultural din satulStroieºti. Gazdele au fost foarteprimitoare, iar stroieºtenii au rãmasîncântaþi de tinerele talente cernãuþene:soliºtii Ana-Maria Calancea, AnaApetrachioaie ºi Mihai Jar.
Caravana a fãcut un popas culturalºi în satul Boian, unde iarãºi au rãsunat
Evenimentul sãptãmânii
Êp.1
strunele fermecãtoare de vioarã alemaestrului Nicolae Hacman. Artiºtii aufost întâmpinaþi cu aplauze furtunoase.A durat o searã plinã de românism, voiebunã, cu un buchet de cântece popularedin mai multe zone ale frumoaseiRomânii ºi þinutul Herþa.
Urmãtorul popas al cânteculuipopular a fost la Vancicãuþi, unde ardeun mare dor de folclor ºi tradiþi istrãmoºeºti. Spectatorii au trãit clipe
de emoþii pozitive, ºi-au exprimatbucuria pentru aceastã manifestareculturalã în satul lor. ªi la Costiceni,timp de douã ore, tinerii artiºti dinCernãuþi s-au contopit cu minunaþiispectatori din Costiceni. Atâta dra-goste, atâtea tradiþii, ºi o atmosferã demare fericire a demonstrat cã fiinþaneamului românesc va dãinui mereu pepãmântul nouã-suleþean, acestspectacol extra-ordinar desfã-ºurându-se aicisub genericul�Limba noastrã-io comoarã�. Or-ganizatorii Cara-vanei Culturii ºiCivilizaþiei Ro-mâneºti au mul-þumit gazdelorpentru ospita-litatea ºi mãri-
nimia lor ºi, cu o dozã de energiepozitivã, adusã din aceste localitãþi, îºicontinuã drumul prin regiunea Cernãuþi,ca sã aducã aceste clipe de fericire îninima fiecãrui român, cu melodii laclarinet, fluier ºi caval, cu cântecetradiþionale �Cântã cucu-n Bucovina� ºi�Trandafir de la Moldova�.
(Coresp. nostru).
Împreunã cu criticul ºi istoricul literarAdrian Dinu Rachieru.
TELESÃPTÃMÂNA
13 mai 2016 �CONCORDIA
Consulatul României de la Solotvino a fostinaugurat, vineri, în prezenþa ministrului AfacerilorExterne, Lazãr Comãnescu, ºi a guvernatoruluiprovinciei Transcarpatia, Ghenadie Muskal.
�Asta este menirea lui principalã, sã contribuie ladezvoltarea în continuare a relaþiilor româno-ucraineneºi a contactelor dintre cetãþenii de pe cele douã maluriale Tisei�, a declarat ministrul Lazãr Comãnescu, dupãtãierea panglicii inaugurale.
Ministrul român de externe a subliniat faptul cãacest consulat va fi operaþional în aceastã varã. �Amsolicitat colaboratorilor mei (...) ºi mi-au garantat cãtoate condiþiile vor fi îndeplinite astfel încât consulatulsã înceapã sã funcþioneze efectiv cel mai târziu laînceputul lunii august, încã înainte de a se terminavara. E o perioadã care permite sã se facã toatelucrãrile, ºi în acelaºi timp vom încerca sã identificãm,sã selectãm un personal consular cât mai binecalificat�, a adãugat Lazãr Comãnescu.
Dupã inaugurarea consulatului, programul viziteiministrului Afacerilor Externe, Lazãr Comãnescu, ainclus o rundã de consultãri cu oficialitãþile ucrainene,inclusiv ministrul de externe Pavlo Klimkin, precumºi o întrevedere cu reprezentanþi ai comunitãþiiromâneºti din regiunea Transcarpatia.
În cadrul consultãrilor, cei doi miniºtri au abordattematici de interes comun privind cooperareatransfrontalierã româno-ucraineanã, dezvoltareainfrastructurii în zona de frontierã comunã ºi acontactelor inter-umane, alãturi de valorificareaminoritãþilor naþionale pentru consolidarea relaþiilorbilaterale dintre România ºi Ucraina.
În contextul vizitei s-a semnat Acordul întreGuvernul României ºi Cabinetul de Miniºtri al Ucraineiprivind exonerarea de la plata taxei de vizã pentrueliberarea vizelor de lungã ºedere.
Sursa: AGERPRESS.
A FOST INAUGURATUN NOU CONSULAT
TVU-1LUNI, 16 MAI
14.00. Basme. 14.15. Uni-versitatea publicã. 15.05. F.a.�Din viaþa lui Ostap Viºinea�.17.00. Fereastrã spreAmerica. 17.30. Ghidul pele-rinului. 18.05., 1.45. Ora X.18.15., 1.20. Noutãþi depretutindeni. 18.30., 21.00.,1.30., 5.10. Noutãþi. 18.55.Problema principalã. 19.30.Re:forma. 20.00. Prima pa-gina. 20.30. Divertisment.21.00., 5.35. Noutãþi. Sport.21.50. Impresii de cãlãtorii.22.45. De la sursã. 23.00.Bilanþuri. 23.25. �Gâscanulde Aur�. 23.50. Ce se maiaude. 0.20. Magazin TV.1.55. Documentar. 3.20. T/s�Crimã cu mai multe necu-noscute�. 4.20. Documentar.
[email protected] redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi�58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34.
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282.Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000.
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37.
Colegiul de redacþie aduce lacunoºtinþa tuturor cã rãspun-derea pentru veridicitatea fap-telor ºi datelor publicate în ziaro poartã autorul materialului.Punctul nostru de vedere nuîntotdeauna poate sã coincidãcu punctul de vedere al semna-tarului, deoarece vom respectaprincipiul democratic al plura-lismului de opinii.
TVR-1LUNI, 16 MAI
7.00., 8.00. Telejurnal ma-tinal. 7.50., 8.45. Sport. 8.50.,16.55. Vorbeºte corect!9.00., 23.05. Starea naþiei.10.00. Tot ce conteazã. 11.00.Serial animaþie. 12.00.,15.00. Teleshopping. 12.30.,21.00. Alegeri locale 2016.13.00. Germana... la 1.14.00., 20.00., 1.50. Tele-jurnal. 15.30. Maghiara depe unu. 17.00. Garantat100%. 18.00., 2.40. Întrebãriºi rãspunsuri. 19.00., 3.30.Emisiunea de luni. 19.45.,1.45. Sport. 23.00. Stareazilei. 0.00. Nocturne. 1.00. Lataifas cu Europa. 4.10. Undoctor pentru dum-neavoastrã. 5.35. Profesio-niºtii.
MARÞI, 17 MAI7.00., 8.00. Telejurnal ma-
TVR-2LUNI, 16 MAI
7.00., 14.15. Teleshopping.8.10., 23.20. 5 minute deºtiinþã. 8.20., 3.00. Mic dejuncu un campion. 9.10. Carteacea de toate zilele. 9.20.,16.50., �Interzis, arestat,cenzurat�. 9.30., 14.00.Locuri, oameni ºi comori.10.00. �Madagascar ºi febrasafirului�. 11.00., 3.00. La fix.12.00., 15.00., 22.00., 4.20.Telejurnal. 12.30. Actual pe2. 14.10. 5 minute de istorie.14.30. Cultura minoritãþilor.16.00., 5.00. Ieri�Azi�Mâine.17.00. Alegerile locale2016. 18.00. Ora de ºtiri.19.00. T/s �Legea lui Doyle�.19.50. Teleplay �Frumoºiinebuni ai marilor oraºe�.22.30. T/s �Dr. House�.23.30. Replay. 1.00. Dincolode viitor. 1.30. Drumul luiLeºe. 2.30. Cap Compas.4.00. Poveste dupã poveste.
JOI, 19 MAI7.00., 8.00. Telejurnal ma-tinal. 7.50., 8.45. Sport. 8.50.,16.55. Vorbeºte corect!9.00., 23.05. Starea naþiei.10.00. Tot ce conteazã.11.00. Serial animaþie.12.00., 15.00. Teleshopping.12.30., 21.00., 22.00. Alegeri
locale 2016. 13.00. De joipânã joi. 14.00., 20.00., 1.50.Telejurnal. 15.30. Akzente.17.00., 2.40. Interes general.18.00. Lozul cel mare.18.30. Dincolo de hartã.19.00., 3.30. Mediatorii.19.45., 1.45. Sport. 19.55.,23.00. Starea zilei. 0.10. F.a.�Casa de sub arbori�. 4.10.Un doctor pentru dumnea-voastrã. 5.35. Ora regelui.
VINERI, 20 MAI7.00., 8.00. Telejurnalmatinal. 7.50., 8.45. Sport.8.50., 16.55., 4.00. Vorbeºtecorect! 9.00. Starea naþiei.10.00., 3.10. Tot ce conteazã.11.00. Serial animaþie.12.00., 15.00. Teleshop-ping. 12.30., 21.00., 22.00.Alegeri locale 2016. 13.00.Dincolo de hartã. 13.30. M.A.I.aproape de tine. 14.00.,20.00., 2.00. Telejurnal. 15.30.
Oameni ca noi. 16.00., 1.20.�Rapa Nui�. 17.00., 4.45. Nevedem la TVR. 19.00., 4.05.Cooltura. 19.45., 2.10. Sport.23.10. F.a. �Anchetele detec-tivului Tom Thorne�.
aventurã. 20.10. F.a.�Bãrbatul de la Hotelul Ritz�.22.30. Dincolo de viitor.23.10. F.a. �Cred cã da�.1.00. Cap Compas. 1.30.Deportaþii. 2.30. Europa 360.4.00. Popasuri folclorice.
SÂMBÃTÃ, 21 MAI7.00., 15.50. Cartea cea detoate zilele. 7.15. Teleshop-ping. 8.00., 18.30. Locuri,oameni ºi comori. 8.30. CapCompas. 9.00. Naturã ºisãnãtate. 9.30. Mic dejun cuun campion. 10.30. T/s�Prietenie cu nãbãdãi�.11.30. Destine ca-n filme.12.30. �Pângãraþi, haruldintr-o paginã de letopiseþ�.13.00. Deportaþii. 14.10. F.a.�Yankeul ºi sultanul�. 15.40.�Interzis, arestat, cenzurat�.16.00., 4.10. MemorialulDurerii. 17.00. Alegerilelocale. 18.00. Telejurnal.19.00., 3.00. Arte, carte ºicapricii. 20.10. F.a. �Bãrbatulde la Hotelul Ritz�. 21.50.Poveºti citadine. 22.10.Filmul de artã. 0.10. Inter-viurile Festivalului Inter-naþional G. Enescu. 1.00.
21.00. Studioul A-3. 19.30.Punctul de vedere. 20.00.�Tainele oraºului meu�. 20.05.Istorii adevãrate. 20.30.Însemnãri pe glob. 20.45.Basmul de searã. 22.25.Timpul þãrii. 22.55. Tele-serviciul �Cãutarea�. 23.00.Guvernul în direct cu cetã-þenii. 0.10. Film artistic.
SÂMBÃTÃ, 21 MAI6.05., 0.30. Gânduri desprelucruri sacre. 6.30., 13.00.Expres muzical. 7.05., 9.00.,15.00. Rãsunã muzica. 7.30.,15.25. Desene animate.8.00. Cum adicã. 8.20. Far-macia verde. 8.30. La noi înBucovina (în limba românã).9.30. Lumea verde. 9.55. Lamijloc. 10.00. Paleta. 10.30.Þara talentelor. 11.00. Mini-mix. 12.00. Insula de cãlin.12.30. Coeziune. 13.30.Apãrãtorul Patriei. 14.05.,19.30. Program despre ªev-cenko. 16.00. Face control.16.30. Fabricat în Europa.17.00. Documentar. 17.30.,22.00. Rezonanþa. 18.30.,21.00. Realitãþi. 20.15.
�Momente cu Cobzarul�.20.30. Adresarea Preºe-dintelui RS a Ucrainei.20.45. Basmul de searã.23.00. Documentar.
