Curs Bazele Activitatii Investitionale.

8/20/2019 Curs Bazele Activitatii Investitionale.

1/69

Tema 1. CONCEPŢII DE BAZĂ PRIVIND INVESTIŢIILEI.

1.1 Concepţii privin inve!"iţii#e

1.$ Cri"erii e c#a!i%icare a inve!"iţii#or1.& Ro#'# inve!"iţii#or (n economie

1.1. Sin"e)a "emei

Indiferent de orânduirea socială, de regimul politic, investiţiile au constituit şi

constituie un factor hotărâtor în dezvoltarea economico-socială, prin volumul,

structura şi prin calitatea lor.

Investiţiile constituie un mijloc important în creşterea şi perfecţionarea

capitalului care împreună cu alte resurse naturale conturează şi prefigurează

specificul structural al unei economii.

În literatura de specialitate se întâlneşte o diversitate de opinii privind conceptul

de investiţii.

onform opiniei lui !ierre "asse investiţia reprezintă # schimbarea unei satisfacţii imediate şi sigure, la care se renunţă, în schimbul unei speranţe viitoare

ce s-ar obţine şi al cărei suport sunt tocmai bunurile investite$.

onform dicţionarului de economie politică, investiţia este definită ca

$totalitatea cheltuielilor prin care se creează, se achiziţionează noi fonduri fixe

productive sau neproductive, se perfecţionează sau se reconstruiesc fondurile fixe

existente$.Inve!"iţii#e sunt reprezentate de totalitatea mijloacelor %materiale, naturale,

financiare, tehnice, umane etc.& alocate pe o perioadă determinată de timp, însoţite

de o transformare şi acumulare a capitalului, în vederea asigurării o'ţinerii în viitor

a efectelor scontate.

Indiferent cum a'ordăm conceptul de investiţii sunt anumite trăsături comune

ce prezintă interes(


2/69

investiţia presupune o plasare de fonduri 'ăneşti, cu scopul de a crea un spor

de avuţie, atât la nivelul individului, cât şi al firmelor şi al societăţilor în general) investiţiile sunt o cheltuială efectuată în prezent, cu caracter cert, în scopul

o'ţinerii unor efecte viitoare, adesea incerte, ceea ce creează şi un risc)

investiţiile sunt strâns legate de funcţionarea normală a întregului sistemeconomic pentru a putea produce, în timp, o acumulare viitoare de capital fi*.

În teoria economică sunt folosite diverse criterii de clasificare a investiţiilor,

precum( din punct de vedere al naturii, obiectului, scopului, formei de proprietate,

structurii tehnologice, destinaţiei, sursei de finanţare, gradului de risc etc.

Investiţiile, prin cele două forme pe care le pot avea, respectiv investiţii

financiare care reprezintă orice plasament de capital cu scopul de a o'ţine un anumit profit şi investiţii de capital care se referă la modernizări, achiziţii de active fi*e, la

dezvoltarea şi la retehnologizarea celor e*istente, reprezintă suportul material al

creşterii economice.

În circuitul economic investiţiile acţionează concomitent şi asupra cererii, în

raport cu sectoarele furnizoare de resurse şi asupra ofertei de 'unuri şi servicii

pentru sectoarele consumatoare.+egătura între investiţie şi creşterea economică are du'lu sens( în primul rând,

investiţiile duc la creşterea economică prin volumul lor, iar în al doilea rând,

calitatea investiţiilor realizate influenţează creşterea economică. În cadrul

economiei naţionale, investiţiile constituie elementul fundamental care dezvoltă

orice activitate umană su' două aspecte(

• unt generatoare de 'unuri şi servicii prin sporirea ofertei şi capacităţii

productive ceea ce conduce la o'ţinerea de venituri suplimentare)

• ontri'uie la creşterea de 'unuri şi servicii care determină o dezvoltare a

veniturilor la toţi agenţilor economici.

pre deose'ire de alte tipuri de eforturi depuse într-o activitate economică,

investiţiile reprezintă unele caracteristici importante(


3/69

au un caracter novator, deoarece prin ele se asigură promovarea progresului

tehnic şi introducerea celor mai perfecţionate soluţii tehnice, constructive şi

manageriale.

reprezintă cheltuieli certe, în timp ce viitorul are mai multe elemente de

incertitudine datorită eşalonării în timp a efectelor pozitive aşteptate care nu

întotdeauna au un caracter de certitudine din cauza produselor realizate, a

achiziţionării materiilor prime, a preţului de vânzare, a preferinţei consumatorilor,

etc.

reprezintă economii la fondul de consum, cheltuielile făcute de către agentul

economic tre'uie să genereze în viitor un efect care să compenseze o economie la

fondul de consum cât şi un profit. ceasta presupune că fiecare proiect de investiţii

tre'uie 'ine fundamentat pe 'aza unor calcule complete de eficienţă economică.

se realizează într-o perioadă de timp relativ scurtă, iar efectele se o'ţin pe o

perioadă mai mare de timp.

/n rol deose'it de important îl au investiţiile în promovarea procesului

tehnologic şi de inovare. !roiectele de investiţii reprezintă canalul şi mijlocul

principal de valorificare a soluţiilor noi tehnice, tehnologice, de construcţii şi

instalaţii ela'orate de cercetarea ştiinţifică, de introducere a progresului tehnologic

în domeniul organizării şi managementului, informaticii în sfera producţiei şi

serviciilor, învăţământului, sănătăţii.În plan social, investiţiile joacă rolul de compensator în ocuparea forţei de

muncă, realizarea de proiecte şi programe de investiţii finalizându-se cu creşterea de

noi locuri de muncă şi creşterea numărului de personal ocupat în economie. +ocul şirolul investiţiilor în circuitul economic se e*plică prin procesele de antrenare şi

multiplicare pe care le determină orice proiect realizat într-un sector sau altul de

activitate. 0ealizarea unui anumit proiect de investiţii în sfera producţiei de 'unuri şi

servicii conduce la crearea 'azei de sporire a capacităţii de producţie la

diversificarea produselor, lansarea pe piaţă de noi produse şi servicii, etc.!rin investiţii se asigură legătura între generaţiile societăţii, atât prin capacităţile

şi capitalul fi*, cât şi prin locurile de muncă create pentru tineret. 1le constituie

2


4/69

pârghia de înfăptuire a programelor de dezvoltare economico-socială, a politicii de

reforme şi restructurare a economiei de construcţie de locuinţe sociale, de şcoli şi

instituţii de învăţământ, de ocrotire a sănătăţii.În plan microeconomic, investiţiile stau la 'aza dezvoltării activităţilor agenţilor

economici, al adaptării firmelor la piaţă, consolidării poziţiilor pe pieţe, sporirii

capacităţii lor de competitivitate în raport cu alţi agenţi economici. Investiţiile, deci

se utilizează de către firme pentru a face faţă provocării mediului, evoluţiei

tehnologice, pentru a integra progresul în funcţionarea lor, valorificarea diferitor

oportunităţi de afaceri renta'ile în condiţiile unui risc mai mic. 3iitoarele prevederi în domeniul investiţiilor vor asigura un echili'ru economic,

vor impulsiona trecerea la economia de piaţă, urmând să contri'uie la dezvoltarea şirestructurarea economiei naţionale.

1.$. Li"era"'ra recomana"*+

4. +egea 0epu'licii "oldova cu privire la investiţiile în activitatea de

întreprinzător 55 "onitorul 6ficial al 0epu'licii "oldova nr. 78-77 din 2.98.998.

. trategia 0epu'licii "oldova de atragere a investiţiilor şi promovare a

e*porturilor pentru anii 997-94:, apro'ată prin ;otărârea ezvoltare pentru anii 99?-944 55 doptată prin ;otărârea

=r.@:-A3I a !arlamentului 0epu'licii "oldova la 4 decem'rie 99B.

8. araganciu ., >omenti 6., io'u ., Cazele activităţii investiţionale. D

hişinău( 1", 998, p. ?-2.:. EFGH J., KLMNOP Q., RHOSG T., UVGMNF OGNWVXOYOMGGMZ [WSXW\]GMVXO. D

^O_OG`, 99?, c.?-4?.

Tema $. CLI,AT-L INVESTIŢIONAL

8


5/69

$.1. Concepţii c' privire #a c#ima"'# inve!"iţiona#

$.$. ac"ori e"erminanţi ai c#ima"'#'i inve!"iţiona#

$.&. C#ima"'# inve!"iţiona# (n Rep'/#ica ,o#ova

C#ima"'# inve!"iţiona# al unei ţări este determinat de valorile unui şir de

parametri economici, politici, de drept, sociali, dar şi geografici, demografici etc. ce

determină condiţiile în care se desfăşoară procesul investiţional şi ce pot interveni

în modificarea comportamentului investiţional al agenţilor economici . limatul

investiţional reflectă atractivitatea investiţională unei ţări %ramuri, zone, regiuni&,

precum şi imaginea ţării pe plan internaţional. Imaginea investiţională a ţării se

formează în rezultatul influenţei unor procese şi fenomene reale ce se desfăşoară în

domeniul investiţional al ţării.

limatul investiţional este tratat ca un comple* de parametri care

caracterizează potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor, precum şi riscul

investiţional aferent regiunii sau domeniului în care urmează a fi realizată investiţia.

ceste componente ale climatului investiţional se recomandă a fi analizate simultan.

!entru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional sunt

prezentate câteva tratări ale criteriilor pentru clasificarea acestora, întâlnite în

literatura de specialitate.

1. Con%orm nive#'#'i e mani%e!"are se deose'esc(

%ac"ori #a nive#'# macroeconomic:

• factorii stabilităţii economice %situaţia 'ugetară, starea 'alanţei de plăţi, datoriei

pu'lice, inclusiv celei e*terne&)

• factorii de evaluare redaţi prin preţuri %inflaţia, do'ânda, cursul valutar&)

• factorii politici şi sociali %sta'ilitatea politică, nivelul corupţiei şi a criminalităţii,

nivelul de previziune a situaţiei politice, şomajul, nivelul calităţii vieţii&)

• factorii de natură fiscală %calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica

fiscală&,

• factorii determinanţi de calitatea infrastructurii de piaţă %nivelul de dezvoltare a

:


6/69

sistemului 'ancar şi, altor instituţii financiare, funcţionarea instituţiilor pieţei

valorilor mo'iliare&)

• factorii ce caracterizează cadrul legislativ %calitatea cadrului legislativ, nivelul

de previziune a modificărilor cadrului juridic, sta'ilitatea legislaţiei&.

%ac"ori #a nive# microeconomic+

• factorii psihologici %cultura investiţională) preferinţe individuale ale investitorilor

în materie de plasament, 'azate pe cunoaşterea anumitor domenii de activitate, pe

e*istenţa oportunităţilor de investiţii) aversiunea faţă de risc a investitorilor)

instincte&)

• factorii economici şi financiari %situaţia financiară a întreprinderii, renta'ilitateaunităţii economice, mo'ilitatea întreprinderii, renta'ilităţile scontate a investiţiilor

reale, e*istenţa surselor de finanţare a investiţiilor, accesi'ilitatea la surse e*terne de

finanţare, posi'ilitatea de dezinvestiţii&)

• factorii ce determină conjunctura pieţei %consumatorii, furnizorii, concurenţii,

amplasarea afacerii etc.&)

• factorii administrativi %calitatea managementului şi a echipei de gestiune(capacitatea de a organiza afaceri, de a evalua perspectivele investiţionale, e*istenţa

e*perienţei&.

$. D'p* na"'ra ace!"ora0 pot fi identificaţi+

factori de natură economică: politica macroeconomică) strategia comercială)

nivelul şi modul de implicare a statului) modul de formare a preţurilor) priorităţile în

investiţii) structura financiară. factori de natură politică: factorii situaţiei politice interne %structura socială,

cadrul instituţional, personalităţile, mecanismele de control&) factorii situaţiei politice

e*terne %insta'ilitatea politicii regionale, importanţa geopolitică, apartenenţa la o

grupare politică, insta'ilitatea economică regională&.

factori de natură socială.

&. Con%orm re#aţiei ri!cren"a/i#i"a"e+ factorii care determină potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor: resursele

7


7/69

materiale, potenţialul productiv al ţării, infrastructura, calitatea forţei de munca,

calitatea instituţiilor etc.)

factorii care caracterizează riscul investiţional: politici, economici, sociali,

criminali, ecologici, financiari, legislativi etc.)

2. D'p* po!i/i#i"a"ea in%#'enţ*rii e c*"re !ocie"a"e0 sunt(

factori obiectivi, se referă la condiţiile naturale şi climaterice, asigurarea cu

resurse naturale energetice, poziţionarea geografică, situaţia demografică, statele

vecine etc.)

factori subiectivi, care pot fi supuşi gestiunii de către factorul uman.

alitatea mediului investiţional se e*primă, din punct de vedere calitativ, su'

formă de indice care arată corelaţia dintre performanţele economice şi riscul

investiţional. precierea climatului investiţional al unei ţări, pe plan mondial, este

efectuată de companiile şi firmele de consultanţă specializate, principalele sunt(

• Instituţii 'ancare americane( ecurit! "an#, $redit %!onnais, $itiban#, "an# of

&merica.

• genţii de evaluare( 'uromone!, tandard()oor*s +atings roup, ood!*s

nvestors ervice, /itch-"$&, $oface etc.

• Întreprinderi de evaluare( "usiness 'nvitonmental, +is# nformation, 0he

'conomist ntelligence 1nit 2'13, ).+.. roup, /orbes.

În scopul aprecierii atractivităţii investiţionale %a climatului investiţional& a

unei ţări investitorii apelează, cel mai frecvent, la rating-urile investiţionale

prezentate de către aceste instituţii specializate.

1valuările privind climatul investiţional prezintă o clasificare a acestuia,

cuprinsă între un nivel favora'il până la unul riscant. !oziţia superioară ocupată în

acest clasament conferă încredere investitorilor şi îi încurajează să investească în

ţară respectivă. 6 poziţie ce indică un climat investiţional riscant are o acţiune

inversă, ce ar diminua interesul investitorilor autohtoni şi străini de a iniţia activităţi

investiţionale.

!entru 0epu'lica "oldova evaluarea şi ameliorarea continuă a climatului

investiţional are valenţe deose'ite asupra volumului de investiţii atras în dezvoltarea

B


8/69

economiei naţionale. /n instrument eficient în analiza climatului investiţional în

0epu'lica "oldova este analiza 6b, prezentată în ta'elul ce urmează.

Ana#i)a S3OT (n omeni'# a"ra4erii inve!"iţii#or (n Rep'/#ica ,o#ova

P*rţi "ari+ Opor"'ni"*ţi+ mplasarea geografică avantajoasă a

ţării. tatut de ţară vecină cu /1 ondiţiile climaterice favora'ile

pentru dezvoltarea mai multor tipuri de produse şi servicii ta'ilitate macroeconomică actorii de producere relativ ieftini în

comparaţie cu alte ţări din regiune 1*istenţa potenţialului de cercetare-dezvoltare istem 'ancar dezvoltat 1*istenţa acordurilor de li'er schim'cu statele I şi statele 1uropei de ud-1st 1*istenţa acordurilor 'ilaterale privind

promovarea şi protejarea reciprocă a

investiţiilor

!olitica statului orientată spreintegrarea europeană >eetatizarea patrimoniului pu'lic

prin diverse forme, inclusiv în 'aza parteneriatului pu'lic-privat !iaţa de capital în dezvoltare 1*istenţa stimulentelor pentruinvestitori 1*istenţa unui regim stimulator

pentru dezvoltarea sferei decercetare-dezvoltare 1*istenţa activelor decapitalizatecu potenţial de dezvoltare, inclusiv îninfrastructură !remisele pentru apariţia noilor instituţii şi instrumente financiare

P*rţi v'#nera/i#e+ Con!"r5n4eri+ Insuficienţa resurselor materiale,inclusiv a celor naturale Influenţa considera'ilă a factorilor e*terni asupra economiei naţionale >ependenţa mare de importul deresurse energetice reşterea deficitului de forţă de muncă

calificată cces limitat la surse de finanţareinternă a investiţiilor =ivelul insuficient de dezvoltare a

pieţei financiare %asigurările, piaţavalorilor mo'iliare& !rezenţa disproporţiilor regionalemajore

>imensiunile mici ale economiei%capacităţi productive mici, resurseumane şi naturale limitate&, care nu

permit desfăşurarea unor proiecteinvestiţionale de amploare) ările vecine care economic suntmai puternice şi mai atractive pentru

investitorii internaţionali !rezenţa impedimentelor de ordinadministrativ în atragerea investiţiilor ompetiţia regională sporită îndomeniul atragerii investiţiilor !osi'ilităţile reduse ale statului îndomeniul finanţării investiţiilor îninfrastructură

ursa: elaborată de autor în baza 4trategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a

exporturilor pentru anii 5667-5689

?


9/69

Tema &. POLITICA INVESTIŢIONALĂ

&.1. Concep"'# po#i"icii inve!"iţiona#e

&.$. S"ra"e4ii inve!"iţiona#e

&.&. Car'# in!"i"'ţiona# privin mei'# inve!"iţiona# (n Rep'/#ica ,o#ova

!olitica de investiţii constituie ansam'lul de reguli, măsuri, metode, mijloace

şi e*perimente utilizate în vederea realizării scopurilor şi o'iectivelor investiţionale.

Po#i"ica e inve!"iţii are valenţe macro şi microeconomice şi se integrează ca

o componentă majoră în politica generală economico-socială.

!olitica de investiţii la nivel microeconomic integrează alocarea optimă a

resurselor cu generarea optimă a resurselor într-o anumită perspectivă, în ideea

amplificării potenţialului şi performanţelor întreprinderii.

În cadrul politicii investiţionale a firmei, strategia investiţională deţine un loc

primordial. trategia investiţională reprezintă totalitatea informaţiilor cu caracter

tehnic, economic, tehnico-economic etc. prin care se sta'ilesc - pe 'ază de studii şianalize - acţiunile ce urmează a fi întreprinse, pentru atingerea o'iectivelor

investiţionale. trategia investiţională sta'ileşte modalităţile de definire, alocare şi de

valorificare a resurselor administrate de întreprindere, care au influenţă asupra

profita'ilităţii întreprinderii.

>iversitatea de forme ale strategiei investiţionale, su' aspect tipologic,

include(- trategia de redresare, care survine atunci când cererea de produse sau servicii

este în scădere şi presupune restructurarea şi modernizarea utilajelor.

- trategia de consolidare, care se impune în cazul intensificări concurenţei pe

piaţa produselor firmei şi presupune, după caz, acţiuni pentru menţinerea pe

segmentul de piaţă, adaptarea dinamică la cerinţele pieţei şi desigur investiţii

adecvate.

@


10/69

- trategia de dezvoltare, care se impune atunci când se optează pentru

schim'area structurii de producţie, e*tinderea sau do'ândirea unor noi

segmente de piaţă.

+a nivel macroeconomic politica de investiţii se corelează cu orientările

economice şi sociale sta'ilite de factorii de decizie cum sunt( guvernul, parlamentul,

ministere ş.a.

Po#i"ica inve!"iţiona#* a !"a"'#'i este definită ca un sistem de repere şi

măsuri economico-organizatorice, ela'orate şi realizate de organele administrării

pu'lice în cola'orare cu structurile comerciale şi necomerciale orientate spre

creşterea investiţiilor %fără a cauza diminuarea nivelului de trai al populaţiei& şi

utilizarea lor renta'ilă în scopul asigurării dezvoltării social-economice sta'ile a

societăţii, încadrării eficiente a populaţiei în câmpul muncii, asigurării

competitivităţii economiei naţionale şi sporirii atractivităţii investiţionale a acesteia.

!olitica investiţională promovată de stat are o influenţă semnificativă asupra

performanţelor economice ale economiei naţionale. ctualmente, majoritatea ţărilor

dezvoltate, precum şi ţările emergente promovează o politică investiţională orientată

spre cunoaştere şi inovare, care are ca o'iectiv asigurarea creşterii economice pe

calea social - inovaţională, adică acumulând capital uman.

>ocumentele principale, care în mod e*pres sta'ilesc politica


11/69

În 0epu'lica "oldova, una din cele mai importante pârghii de influenţă

asupra creşterii volumului de investiţii în ţară este cadrul legal orientat spre

încurajarea activităţii de antreprenoriat şi de investiţii, atât pentru agenţii economici

străini, cât şi pentru cei autohtoni. !rincipii generale foarte importante de realizare a

activităţii de antreprenoriat sunt stipulate în onstituţie, odul iscal şi odul ivil,

odul 3amal etc. +egea 0epu'licii "oldova nr.?4-A3 din 4? martie 998 u

privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător$ este legea de 'ază care

reglementează activitatea de investiţii în 0epu'lica "oldova. >acă la momentul

luării deciziei de investiţii, investitorul se 'azează pe această lege, atunci

desfăşurarea activităţii de investiţii a acestuia va cădea su' incidenţa şi a altor legi,

ca( +egea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, +egea cu privire la zonele

economice li'ere, +ege privind societăţile cu răspundere limitată, +egea privind

societăţile pe acţiuni, +egea cu privire la leasing, etc. >e asemenea, în prezent

0epu'lica "oldova este parte la 27 de acorduri 'ilaterale privind promovarea si

protejarea reciproca a investiţiilor.

$adrul instituţional privind activitatea de investiţii în 0epu'lica "oldova,

acesta este reprezentat de "inisterul 1conomiei al 0epu'licii "oldova, 6rganizaţia

de promovare a investiţiilor şi a e*porturilor din "oldova %"I1!6&, ca instituţie

su'ordonată a "1, sociaţia investitorilor străini şi alte instituţii guvernamentale şi

nonguvernamentale.

&.$.Li"era"'ra recomana"*

4. onstituţia 0epu'licii "oldova, apro'ată la @.9B.4@@8 55 "onitorul 6ficial al

0epu'licii "oldova. - 4@@8.- =r.4.

. +egea 0epu'licii "oldova. odul iscal =r. 4472DAIII din 8.98.@B 55

"onitorul 6ficial al 0epu'licii "oldova. - 4@@B. - =r. 7.

2. +egea 0epu'licii "oldova. odul vamal al 0epu'licii "oldova =r. 448@DAI3

din 9.9B. 999 55 "onitor 6ficial al 0epu'licii "oldova. D 999. D =r. 479D

47.

44


12/69


13/69

Tema 2. PROCES-L INVESTIŢIONAL

2.1. Concepţii privin proce!'# inve!"iţiona#

2.$. E"ape#e proce!'#'i inve!"iţiona#

2.&. S"'i'# e %e)a/i#i"a"e

2.1.Sin"e)a "emei

Proce!'# inve!"iţiona# reprezintă o consecutivitate de etape, acţiuni şi operaţiuni

de desfăşurare a activităţii investiţionale.

6rice proces investiţional se desfăşoară, mai ales, pe fiecare o'iectiv, în

mod distinct, deoarece fiecare asemenea o'iectiv necesită decurgerea procesului

investiţional, e*ecutarea unor operaţii 'ine determinate, cu parametrii ce nu

pot fi modificaţi şi depinde de o'iectul investirii.

!entru ca procesul investiţional să deruleze într-un mod adecvat este necesar de a

crea anumite condiţii economice, politice, sociale, financiare şi de altă natură

prielnice activităţii investiţionale atât la nivel microeconomic, cât şi la nivelmacroeconomic. !rocesul investiţional este definit prin elementele sale( su'iect,

o'iect, mecanism de realizare şi mediul investiţional.

u'iecţii procesului investiţional pot fi clasificaţi după următoarele criterii( forma

organizatorico-juridică) destinaţia activităţii de 'ază) forma de proprietate a

capitalului investit) mentalitatea comportamentului investiţional) apartenenţa

rezidenţială, scopul investirii.>rept subiecţi ai procesului investiţional pot fi( investitori şi intermediari, 'ănci,

instituţii de proiectare, organele supravegherii de stat, e*perţi, companii de asigurare

decidenţi, furnizorii, etc.

6rice proiect de investiţii este alcătuit din anumite mărimi constante,

care sunt sta'ilite prin diferite metode de calcul utilizate de către specialişti

şi care sunt strict necesare ela'orării unui proiect, indiferent de mărimea sa.boţi aceşti parametri %volumul capitalului investit, durata de e*ecuţie a

42


14/69

investiţiei şi eşalonarea cheltuielilor în timp, durata de viaţă a o'iectivului de

investiţie, flu*urile de numerar aferente proiectului investiţional, valoarea riziduală

şi valoarea de recuperare& sunt strâns legaţi între ei, alcătuind un sistem întreg,

care e*primă o valoare, un capital necesar transformării diverselor resurse de

produse finite sau servicii.

!rocesului investiţional îi sunt caracteristice anumite etape de realizare, după cum

urmează(

4. Etapa preinvestiţională, care presupune că pentru ca un proiect investiţional

să fie acceptat şi pus în funcţiune, este necesar de a parcurge anumiţi paşi ce

ar permite luarea deciziei referitoare la un proiect. +a această etapă, se

efectuează următoarele activităţi(

• analiza potenţialului de resurse naturale) analiza cererii şi ofertei)

• legătura cu alte ramuri) analiza posi'ilităţilor de diversificare)

• climatul investiţional)

• politica investiţională)

• costul factorilor de producţie)• studiul pieţelor e*terne.

naliza posi'ilităţilor are un caracter general şi se 'azează mai mult pe

date evazive, dar nu pe cele reale şi e*acte. În funcţie de condiţiile analizate

poate fi înfăptuită analiza posi'ilităţilor generale, ce presupune efectuarea unor

cercetări în direcţia regională, sectorială sau a resurselor. >e asemenea, poate fi

efectuată şi analiza posi'ilităţilor proiectelor concrete, care se înfăptuieşte încorespundere cu descoperirile iniţiale a posi'ilităţilor de investire în ţară.

2. Etapa investiţională, pentru un proiect diferă în funcţie de mărimea lui.

Înfăptuirea unei investiţii poate fi divizată în următoarele su'etape(

• negocierile şi înscrierea contractelor, care necesită ţinerea contului de

o'ligaţiunile juridice şi financiare)

48


15/69

• ela'orarea documentaţiei tehnice şi de proiect prin întocmirea graficului de

lucru, alegerea locului de amplasare, ela'orarea unui plan amănunţit de

e*ploatare şi alegerea tehnologiilor şi utilajelor)

• etapa construcţiei care include pregătire spaţiului şi construcţia nemijlocită a

o'iectului) pregătirea cadrelor care coincide cu etapa construcţiei şi are ca

o'iectiv creşterea renta'ilităţii şi profita'ilităţii)

• darea în e*ploatare, etapa constând în asumarea o'ligaţiunilor, sta'ilirea

graficelor stricte şi îndeplinirea la timp a misiunilor.

aza investiţională depinde foarte mult de perioada de timp în care se

realizează.

3. Etapa de exploatare sau etapa postinvestiţională, ţine de două elemente

şi anume de perspectiva de lungă durată şi perspectiva de scurtă durată.

!erspectiva de scurtă durată, presupune începutul unui ciclu de producţie, care

va permite de a depista pro'lemele şi erorile apărute în faza precedentă.

ceste pro'leme tre'uie soluţionate în perioade foarte scurte de timp.

!erspectiva de lungă durată evidenţiază doi factori( costul de producţie iș

venitul din vânzări.

bre'uie de menţionat faptul că, acestor etape de realizare a procesului

investiţional le revin şi anumite grupe de riscuri. !e parcursul realizării

proiectului, apar unele cauze sau factori de risc inerenţi proiectelor de

investiţii ce pot influenţa rezultatele economice, cum ar fi(

• creşterea preţurilor la materii prime, materiale şi energie, creşterea preţurilor la

resursele de muncă şi financiare peste nivelurile aşteptate, modificarea preţurilor

echipamentelor care se desfac pe piaţa e*ternă sau pe cea internă)

• schim'area condiţiilor în ceea ce priveşte factorii ce s-au avut în vedere

în proiectarea o'iectivelor, în analiza economică şi financiară inclusiv

prelungirea duratei de realizare a o'iectivului sau de atingere a parametrilor

proiectaţi)

4:


16/69

• erorile de estimare a 'eneficiilor, costurilor şi veniturilor, depăşirea

volumului de investiţii prevăzut iniţial) evoluţia tehnologiilor, progresul tehnic

şi economic.

0ealizarea procesului investiţional se 'azează pe documentaţiile ela'orate în

cadrul studiului de fezabilitate. !regătirea studiului de feza'ilitate, care constituie

un element esenţial al etapei preventive de investire, tre'uie să ai'ă în vedere

anumite aspecte de 'ază ce ţin de realizarea proiectului, efectuând o analiză detaliată

a tuturor alternativelor de investire.

!entru ca studiul de feza'ilitate să ai'ă un aspect calitativ este necesar de a

analiza următoarele acţiuni de 'ază(

• motivaţia şi istoria proiectului)

• analiza generală a pieţei şi a concepţiei de mareting)

• materia primă şi livrările)

• amplasarea în spaţiu şi mediul înconjurător)

• proiectarea şi tehnologia)

• organizarea activităţii) resursele umane)

• schema implementării proiectului)

• analiza financiară şi evaluarea investiţiilor.

În practica internaţională, studiul de feza'ilitate, se admite să nu constituie un

scop în sine, fiind numai un instrument de fundamentare a deciziei de a îm'unătăţi

situaţia tehnică şi economică a unui agent economic, luând în considerare

implicaţiile generate de această acţiune, precum şi cadrul general în care ea se va

desfăşura.

!entru derularea eficientă a procesului investiţional este necesar de a asigura

un cadru legislativ şi normativ adecvat. În acest conte*t, fiecare stat, îşi ela'orează

un şir de legi şi acte normative care reglementează activitatea investiţională. ât

priveşte 0epu'lica "oldova, printre acţiunile principale, întreprinse de


17/69

• ela'orarea unui şir de strategii şi programe, îndreptate spre stimularea creşterii

economiei naţionale)

• ela'orarea unui şir de acte legislative privind favorizarea şi încurajarea

activităţii antreprenoriale şi celei de investiţii, atât pentru agenţii economici străini,cât şi pentru cei autohtoni)

• asigurarea unui cadru normativ 'ilateral) crearea unui cadru juridic special

pentru reglementarea şi promovarea a comerţului e*terior, etc.

2.$.Li"era"'ra recomana"*

4. araganciu ., >omenti 6., io'u ., Cazele activităţii investiţionale. D hişinău(

ed. 1", 998. !.?-:B

. Cîrlădeanu >. !olitica investiţională şi rolul ei în realizarea creşterii economice

a 0epu'licii "oldova. hişinău( ed. 1vrica, 998

2. ;uru >. Investiţiile( capital dezvoltare. Cucureşti 1ditura 1conomică, 99B.

-4@@ p.

8. EFGH J., KLMNOP Q., RHOSG T., UVGMNF OGNWVXOYOMGGMZ [WSXW\]GMVXO. D ^O_OG`, 99?. c.:4-78

4B


18/69

Tema 6. S-RSE 7I ,ETODE DE INANŢARE AINVESTIŢIILOR

:.4. urse interne de finanţare a investiţiilor

:.. urse e*terne de finanţare a investiţiilor

:.2. "etode de finanţare a investiţiilor

6.1. Sin"e)a "emei c' ap#icaţii prac"ice

inanţarea investiţiilor reprezintă una din cele mai importante etape ale

procesului investiţional materializată prin sta'ilirea surselor de finanţare, a

proporţiei dintre finanţarea internă şi cea e*ternă, a com'inaţiei de surse care

minimizează costul finanţării şi asigură o renta'ilitate cât mai mare a investiţiilor.

doptarea deciziei de investiţii are la 'ază fundamentarea deciziilor de

procurare a resurselor financiare necesare, care pot proveni din mai multe surse, ce

pot fi identificate din perspectiva diferitor categorii, conform mai multor criterii de

clasificare(

4. din punct de vedere al surselor financiare de formare sau după modul de

procurare a acestora, investiţiile pot fi realizate(

• prin surse din fonduri proprii %surse din interiorul şi din e*teriorul

economiei agentului economic&)

• din surse o'ţinute prin angajamente la termen %împrumutate&.

. după apartenenţa resurselor de finanţare, se disting finanţări a investiţiilor

din(

• surse interne proprii, ce includ profitul reinvestit, rezervele, veniturile din

dezinvestire sau reevaluare de active etc.)

4?


19/69

• surse e*terne proprii, atrase prin creare şi creştere de capital, su'venţii

etc.)

• surse e*terne împrumutate, ce includ creditele 'ancare, împrumuturile

prin emisiuni de o'ligaţiuni etc.2. din punct de vedere al provenienţei, pot fi identificate(

• surse private de finanţare a investiţiilor, provenite din(

surse proprii disponi'ile( profitul net destinat reinvestirii, uzura şi amortizarea

acumulată, surplusul de active imo'ilizate etc.)

surse proprii atrase, o'ţinute în urma emisiunii şi vânzării acţiunilor proprii,

precum şi finanţările cu destinaţie specială etc.) sursele împrumutate su' formă de credite 'ancare, împrumuturi comerciale)

surse alternative de finanţare %factoring, leasing&)

sursele companiilor de asigurări, ale fondurilor de investiţii, ale asociaţiilor

o'şteşti)

economiile persoanelor fizice.

• surse pu'lice %de la stat&, care includ( mijloacele din fondurilor 'ugetare şi e*tra'ugetare)

mijloacele atrase prin sistemul de creditare şi de asigurare a statului)

mijloacele împrumutate su' formă de datorii interne şi e*terne ale statului.

8. după termenul finanţării, sunt(

• surse de finanţare pe termen scurt)

• surse de finanţare pe termen mediu şi lung.

!rincipalele surse de finanţare a investiţiilor sunt analizate din perspectiva

divizării acestora în surse interne şi surse e*terne.

S'r!e#e in"erne e %inanţare a inve!"iţii#or pot fi divizate în două mari

categorii(

• la nivel macroeconomic şi

• la nivel microeconomic.

4@


20/69

+a nivel macroeconomic investiţiile pot proveni din surse interne %autohtone&

de finanţare şi anume( finanţări 'ugetare, mijloacele temporar li'ere ale cetăţenilor

mo'ilizate în scopuri investiţionale, mijloacele o'ţinute în urma privatizării

patrimoniului de stat, su'venţiile îndreptate spre diverse sectoare ale economiei,

acumulările întreprinderilor, 'ăncilor comerciale, fondurilor de pensii şi de investiţii

etc.

+a nivel microeconomic, finanţarea investiţiilor din surse interne ale

întreprinderii cuprinde finanţarea din fonduri proprii interne formate din profitul

reinvestit, rezerve şi alte resurse.

S'r!e#e e8"erne e %inanţare a inve!"iţii#or, de asemenea, pot fi identificate

pe două nivele(

• la nivel macroeconomic,

• la nivel microeconomic.

+a nivel macroeconomic, se identifică drept surse de finanţare e*ternă creditul

e*tern pu'lic, creditul e*tern privat, fonduri e*terne neram'ursa'ile, investiţii

străine directe etc.

urse e*terne de finanţare a investiţiilor la nivel microeconomic sunt( capitalul

social, capitalul suplimentar, împrumutul o'ligatar şi 'ancar, forfeting-ul, leasing-ul

etc.

istemul surselor de finanţare in e8"erior este mai larg şi include(

• resurse proprii externe, care se constituie din(

- aportul în numerar al acţionarilor ca urmare a emisiunii de acţiuni ordinare

şi5sau privilegiate pentru crearea sau creşterea capitalului social)

- aportul în natură al acţionarilor %autohtoni sau străini& la creşterea

capitalului social)

- încorporarea rezervelor în capitalul social)

- conversia o'ligaţiunilor în acţiuni)

- alocaţii neram'ursa'ile de la 'uget etc.

• resurse împrumutate(

9


21/69


22/69

În practică, doar o parte din resursele care reprezintă capacitatea de

autofinanţare va rămâne la dispoziţia întreprinderii pentru reinvestire, deoarece din

se plătesc dividende acţionarilor. stfel, nivelul autofinanţării %& depinde de

doi factori(

capacitatea de autofinanţare %&)

dividendele distri'uite acţionarilor %>iv&.

0elaţia de calcul este(

A 9 CA : Div ;1<

$apacitatea de autofinanţare reprezintă un surplus monetar care se o'ţine ca

rezultat al tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de investitori într-o perioadă de timp, ţinându-se cont şi de incidenţele fiscalităţii. 1stimarea capacităţii

de autofinanţare este necesară în scopul determinării disponi'ilul de resurse proprii

pe 'aza căruia întreprinderea îşi poate crea planul de investiţii viitoare.

apacitatea de autofinanţare %& poate fi determinată prin două metode(

metoda deductivă %a scăderii&)

metoda aditivă %cumulativă&.!rin metoda deductivă, capacitatea de autofinanţare se determină conform relaţiei(

CA 9 RAO = -)'ra = Veni"'ri %inanciare >i e8cepţiona#e

: C?e#"'ie#i %inanciare >i e8cepţiona#e : Impo)i" pe veni" @ ;$<

06 - rezultatul din activitatea operaţională.

!rinmetoda aditivă

, capacitatea de autofinanţare se determină pornind de la profitulnet realizat, apoi se reduc toate elementele de venituri calculate %venituri din

vânzarea activelor, venituri din su'venţii pentru investiţii& şi, ulterior, se adaugă

cheltuielile calculate %uzura, rezerve constituite etc.& şi formula de calcul devine(

CA 9 Pro%i" Ne" : Veni"'ri ca#c'#a"e = C?e#"'ie#i ca#c'#a"e@ ;&<

Calculul capacităţii de autofinanţare (CAF) i al autofinanţării (AF) se

prezintă !n aplicaţia practică nr. ".


23/69

Aplicaţia practică nr.".

ocietatea cu răspundere limitată 4%ina la sf;rşitul anului de gestiune a încheiat

activitatea economico - financiară cu următoarele rezultate, prezentate în tabel:

0abel

enituri din v;nzarea mărfurilor ?@ 97A5. ubvenţii 6A. &lte venituri operaţionale B96B. $ostul v;nzărilor 8 BA59. $heltuieli materiale şi consumabile 98 9567. $heltuieli cu lucrări şi servicii efectuate de terţi 7 AB6C. $heltuieli cu impozite şi taxe 88B?. $heltuieli cu personalul 5 BA5@. 1zura 8C 66686.

&lte cheltuieli operaţionale B?9

88. >enituri financiare ?@@85.

$heltuieli financiare 8 @C7

8A.

>enituri excepţionale 6

8B.

$heltuieli excepţionale 7A

89.

mpozit pe venit 289D3 8 BA5,9

87 .

=ividende plătite 8B 666

ă se determine capacitatea de autofinanţare 2prin metoda deductivă şi aditivă3 şi

nivelul autofinanţării investiţiilor a +% 4%ina.

Creteri de capital prin e#isiuni de acţiuni. reşterea de capital se poate realiza

prin două metode( prin majorarea valorii nominale a acţiunilor e*istente sau prin

emisiunea de acţiuni noi. În am'ele situaţii capitalul suplimentar se determină ca(

C! 9 n P1 ;2


24/69

!4 D valoarea de piaţă a unei acţiuni după creşterea capitalului.

În cazul ofertei suplimentare de acţiuni, valoarea de piaţă %teoretică& a unei

acţiuni după creşterea capitalului %!4& se determină conform relaţiei(

P1 9 n =!n! = e9

+×+× ;6aloarea bursieră a unei acţiuni este de 766 u.m.

&dunarea generală a acţionarilor aprobă o creştere de capital social prin oemisiune suplimentară de B 666 noi acţiuni. )reţul de emisiune la noile acţiuni este

de 996 u.m. per acţiune 2conform regulii, acest preţ se află între cel nominal şi

valoarea de piaţă a acţiunilor existente3.

ă se determine capitalul suplimentar atras din emisiunea de noi acţiuni şi valoarea

de piaţă a noilor acţiuni.

Finanţarea prin #ecanis#ele pieţei creditului ca operaţiune cu caracter

financiar se integrează în procesul de finanţare pe termen mediu şi lung, fiind o

modalitate complementară de acoperire financiară a unor proiecte de investiţii.

reditele tre'uie să fie acordate numai pentru proiecte cu eficienţă ridicată,

spre a crea condiţii optime de ram'ursare şi dezvoltare.

reditele 'ancare finanţează în limita a 79 din necesarul de total al

proiectelor de investiţii şi de aceea întreprinderea contri'uie şi cu alte surse proprii

8


25/69

sau împrumutate %împrumuturi o'ligatare, împrumuturi de la instituţii financiare

internaţionale etc.& la acoperirea financiară a acestora.

inanţarea prin împrumuturi implică ram'ursări(

a& la sfârşitul perioadei de creditare)

'& pe parcursul perioadei, prin rate constante)

c& pe parcursul perioadei, prin anuităţi constante.

iecare din aceste situaţii fiind caracterizată prin anumite economii fiscale

generate de cheltuielile cu do'ânzile.

uantumul împrumutului 'ancar %do'ânda a'solută& depinde de trei elemente(

- mărimea împrumutului %t&)

- rata anuală a do'ânzii %e*primată în procente - r &)

- numărul de ani %perioade&, pentru care se calculează do'ânda %t&.

0elaţia pentru determinarea do'ânzii plătite pentru creditului 'ancar este(

prin o/5na !imp#* %la creditele pe termen scurt&(

I 9 C" r " 1 ;<

I - do'ânda e*primată în sumă a'solută.

prin o/5na comp'!* %pentru creditele pe termen mediu şi lung&, deoarece

la sfârşitul fiecărei perioade de plasament do'ânzile se adaugă la capitalul

împrumutat generând noi costuri(

I 9 C" ;1=r


26/69

ba'loul ram'ursării împrumutului şi a do'ânzilor aferente acestora au o

influenţă importantă asupra eficienţei proiectului investiţional.

%entru a surprinde aspecte ale ra#bursării creditelor, să consideră#

ur#ătoarea aplicaţie practică.

Aplicaţia practică nr. &.

1n credit bancar în valoare de 8B6 mii u.m., contractat pentru o perioadă de patru

ani, la o dob;ndă anuală fixă de 89 D . +ambursarea creditului urmează să se

realizeze: a. pe parcursul perioadei, prin rate constante plătibile anual,

b. la sf;rşitul perioadei.

ă se determine dob;nda ce urmează a fi plătită pentru creditul contractat în

ambele situaţii.

Co#pararea #etodelor de finanţare a investiţiilor, din punct de vedere a

influenţei asupra rezultatului financiar al !ntreprinderii se prezintă !n aplicaţia

practică nr. '.

Aplicaţia practică nr.'.

ocietatea pe acţiuni 4ezon a hotăr;t să investească într-o nouă linie

tehnologică 9? 666 u.m., iar profitul brut se preconizează a fi în mărime de 5A 666

u.m. nvestitorul are două alternative de finanţare investiţiei:

a3 apelarea la un credit cu o rată a dob;nzii de 59 D anualF

b3 emisiune de acţiuni privilegiate, cu dividend în mărime de 59D anual.$ota impozitului pe venit este de 89D.

ă se decidă care metodă de finanţare a investiţiei este mai avantajoasă.

6.$. Li"era"'r* recomana"*

4. istelecan +. ". 1conomia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Cucureşti. 1d.

1conomică, 99. p. 2?@ D 84@.

7


27/69

. boma "., Crezeanu !. inanţe şi gestiune financiară. plicaţii practice. beste

grilă. Cucureşti( 1d. 1conomică, 4@@7. p. 2:-7B.

2. EFGH J., KLMNOP Q., RHOSG T. UVGMNF OGNWVXOYOMGGMZ [WSXW\]GMVXO.

^O_OG`, 99?. c.B8-497.

8. JOW k. T. HMGMOPWVHS MYWGH OGNWVXOYOZ. K., OXW, 99:. p. 24D

88.

Tema . COST-L CAPITAL-L-I INVESTIT

7.4. ostul capitalului propriu

7.. ostul capitalului împrumutat

7.2. ostul mediu ponderat al capitalului %&

7.8. ostul marginal al capitalului %"&

.1. Sin"e)a "emei c' ap#icaţii prac"ice

Indiferent de forma de finanţare, capitalul este important de analizat din punct

de vedere al costului său, cost care influenţează accesul firmei la finanţare.

Costul capitalului se evidenţiază ca fiind rata de profitabilitate minimă pe

care o firmă trebuie să o obţină din investiţiile sale astfel înc;t investitorii

2furnizorii de capital3 să obţină ratele de profitabilitate cerute.

În această ordine de idei, costul capitalului este dat de rata renta'ilităţii

investiţiei, cerută de investitori( fie că sunt acţionari, fie creditori. >ar de pe poziţia

agentului economic care iniţiază proiectul investiţional, costul capitalului este dat de

efortul financiar pe care acesta tre'uie să-l facă pentru procurarea capitalurilor

necesare atingerii o'iectivelor sale de investire.

B


28/69


29/69

F c! 9 f&-%4!>

t

4t

×

+ ;G<

> tq4 - dividendul ce se estimează că va fi plătit la momentul tG8)

!t - preţul acţiunilor ordinare pe piaţă la momentul t .

Acest procedeu de calcul a costului acţiunilor se ilustrează !n aplicaţia nr. ".

Aplicaţia practică nr. ".

E firmă, în scopul creşterii capitalului propriu, a plasat acţiuni ordinare la preţ de

v;nzare de B6 u.m. per acţiune. &ceasta estimează costurile de emisiune la 86D din

preţul de emisiune al acestora. /irma va plăti un dividend de 9,7 u.m. per acţiuneordinară. 'ste necesar de evaluat costul acţiunilor nou emise.

vând în vedere caracterul pro'a'ilistic al veniturilor viitoare o'ţinute din

deţinerea de acţiuni, pentru evaluarea costului acţiunilor ordinare, în literatura de

specialitate, se propun câteva modele.

odelul creşterii dividendelor sau modelul ordon-hapiro este modelultradiţional de estimare a costului capitalului propriu, care se 'azează pe actualizarea

dividendelor, fără a ţine seama de risc într-o manieră e*plicită.

ormula de calcul a costului capitalului prin emisiunea de acţiuni ordinare este(

cs 9

4

!

>q g, ;H4 D dividendele viitoare aşteptate în perioada următoare)!9 D preţ de piaţă actual al unei acţiuni ordinare)

g D este rata de creştere constantă a dividendelor.

>acă dividendul curent este >9 şi rata de creştere anuală a acestuia este g,

atunci >4 >9 %4qg& sau >n >9 %4qg&n.

onform modelului, preţul sau cursul actual al unei acţiuni %! 9& este egal cu

valoarea actualizata a flu*ului de lichidităţi viitoare pe care le generează( dividendeşi preţ %curs& de vânzare.

@


30/69

Calculul costului specific al acţiunilor ordinare !n baza #odelului creterii

dividendelor este prezentat !n aplicaţia nr. 2.

Aplicaţia practică nr. 2.

$ompania H&lfa anticipează pentru exerciţiul financiar următor un dividend pe

acţiune ordinară de 8,C9 u.m. storic, dividendele au înregistrat creşteri de 89D în

fiecare an. $ursul actual al acţiunilor ordinare ale corporaţiei înregistrat pe piaţa

financiară este de A9 u.m. per acţiune. ă se determine costul acţiunilor ordinare.

odelul de evaluare a activelor financiare %engl. apital sset !ricing

"odel& estimează costul capitalului acţionar pe 'aza renta'ilităţii aşteptate din

deţinerea unui activ, majorată cu o primă de risc sistematic corespunzătoare

investiţiei respective.

cest model permite estimarea ratei de renta'ilitate cerută de acţionari, adică

costul capitalului propriu, pornind de la numai trei varia'ile, şi anume prin

următoarea relaţie de calcul(

F c! 9 R % = ;R m : R % < 0 ;1


31/69

constatat pe piaţa bursieră este egal cu 8,A9. ă se determine costul acţiunilor

ordinare.

&bordarea Hrandamentul datoriilor plus prima de risc este o modalitate de

calcul al costului acţiunilor ordinare, mai su'iectivă, dar şi mai convena'ilă. !rin

această a'ordare costul specific al componentelor capitalului propriu se estimează

prin adăugarea unei prime de risc %de la : până la B& la rata do'ânzii %r i& plăti'ilă

pentru datoriile sale pe termen lung. stfel,

F c! 9 ri = prima e ri!c ;11<

Calculul costului capitalului prin e#isiunea de acţiuni ordinare confor#

abordării prezentate este dat !n aplicaţia nr. &.

Aplicaţia practică nr. &.

e presupune că corporaţia H&lfa deţine capital împrumutat pe termen lung la o

rată a dob;nzii de 86,BD. )rima de risc pentru acţiunile ordinare este estimată la

7D. 'ste necesar să se stabilească costul capitalului prin emisiunea de acţiuniordinare în abordarea Hrandamentul datoriilor plus prima de risc.

Co!"'# acţi'ni#or pre%erenţia#e ;F p! ps& raportat la preţul net de achiziţie al acţiunii respective

%! ps f -%4 &&. ostul acţiunilor preferenţiale deja emise este egal cu rata dividendului

fi* plăti'il de către firmă. 1misiunea de noi acţiuni preferenţiale comportă costuri deemisiune care vor diminua veniturile o'ţinute de firmă prin vânzarea acestora.

ostul capitalului prin emisiunea de acţiuni preferenţiale poate fi redat prin

următoarea relaţie(

ps &-%4!>

ps

ps

f ;1$ ps D dividendului plăti'il la acţiunile preferenţiale)

24


32/69

! ps D valoarea de piaţă a acţiunilor preferenţiale)

f : costul de emisiune %costuri suplimentare&, considerate ca proporţie din preţul de

vânzare, astfel ! ps %4- f & reprezintă preţul net de achiziţie a acţiunilor preferenţiale.

Calculul costului capitalului prin e#isiunea de acţiuni preferenţiale este

prezentat !n aplicaţia nr. '.

Aplicaţia practică nr. '.

In scopul atragerii finanţării pentru un nou proiect investiţional o companie a decis

să emită acţiuni preferenţiale cu valoarea de piaţă de 896 unităţi monetare, iar

dividendele plătite constituie 86 unităţi monetare. $osturile suplimentare ce ţin de

plasarea acţiunilor constituie 9D. ă se determine care va fi costul specific al

acţiunilor preferenţialeJ

Îndatorarea pe termen mediu şi lung în scopul finanţării investiţiilor se

realizează din următoarele surse( credit 'ancar pe termen mediu şi lung, împrumut

o'ligatar, leasing etc.

Co!"'# capi"a#'#'i (mpr'm'"a" ;F


33/69

Calculul costul capitalului obţinut prin credit bancar este prezentat !n

aplicaţia nr. .

Aplicaţia practică nr. .

In scopul finanţării proiectului investiţional o companie a atras un credit bancar la

o rată anuală a dob;nzii de 59D. $ota la impozitul pe venit constituie 89 la sută.

$osturile suplimentare ce ţin de contractarea creditul bancar constituie AD din

suma creditului. ă se determine costul specific al creditului bancar.

Co!"'# capi"a#'#'i a"ra! prin emi!i'nea e o/#i4aţi'ni este de o'icei

estimat cu ajutorul dob;nzii pe care societăţile sau statul o acordă posesorilor acestor titluri %pe 'ază de cupoane de do'ândă& calculată la valoarea nominală a titlurilor.

În ceea ce priveşte costul creditului o'ligatar, formula %42& sta'ilită anterior

pentru determinarea costului creditului 'ancar pe termen mediu şi lung este vala'ilă

şi aici, şi se aplică fără dificultăţi.

În cazul în care firma emite o'ligaţiuni şi le plasează pu'lic, aceasta ar

suporta costuri de emisiune. În acest caz, se va utiliza următoarea formulă pentru adetermina costul creditului o'ligatar după impozitare % do&(

do ( )( ) f −

−×4

b4r c, ;12<

unde(

r c D rata cuponului la maturitate)

b D rata marginală a impozitului)

f - costuri suplimentare de emisiune a datoriei %e*primat în procente&.

Calculul costului capitalului obţinut prin credit obli*atar este prezentat !naplicaţia nr. +.

Aplicaţia practică nr. +.

E firmă estimează că va plăti o rată anuală a dob;nzii de 89D pentru obligaţiunile

emise. $ota impozitului pe venit este de 89 D. $osturile suplimentare de emisiune

constituie 86D din valoarea de emisiune a obligaţiunii. ă se determine costul

specific al împrumutului obligatar.

22


34/69

Co!"'# #ea!in4'#'i este analizat ca şi costul altui împrumut, şi poate fi

determinat prin formula %42& menţionată anterior, însă cu luarea în seamă a

particularităţilor ce ţin de formarea chiriei plătite care derivă din metoda de calcul a

uzurii, mărimea ratei do'ânzii la credite, termenul contractului de leasing etc.

dl ( )

( ) f −−×

4

b4+, ;16<

unde(+ D chiria anuală, sta'ilită ca cotă parte din costul o'iectului dat în leasing, cu

condiţia că termenul contractului de leasing să fie egal cu durata de funcţionare a

o'iectului contractului de leasing.

Calculul costul capitalului obţinut prin leasin* este prezentat !n aplicaţia nr..


In scop investiţional o companie a încheiat un contract de leasing şi estimează că va

plăti o chirie anuală de A6D din valoarea utilajului. $ota la impozitul pe venit

constituie 89 D. $ostul de emisiune este de BD din valoarea contractului. ă se

determine costul net al leasingului suportat de întreprindere.

1valuarea proiectelor de investiţii tre'uie să se realizeze la costul glo'al al

surselor de finanţare, estimat ca o medie ponderată a costurilor specifice fiecărei

surse de capital.

Co!"'# mei' ponera" a# capi"a#'#'i %eighted verage ost of apital& :

: este redat prin suma costurilor specifice a surselor de capital înmulţite cu

ponderea ce o deţine fiecare sursă în total capital investit. ceastă relaţie se prezintă(

3ACC 9 ∑=

n

4i

s a ii ;1<

unde(

i D ponderea sursei i în total capital investit)

i D costul specific al sursei i.

28


35/69

Calculul costului #ediu ponderat al capitalului (-ACC) este prezentat !n

aplicaţiile ce ur#ează.


$ompania +eal .&. a decis să finanţeze un proiect de investiţii în baza următorului

plan de finanţare:

/tructura financiară a capitalului investit

ursa )onderea $ostul specific al surseicapital acţionar 76D 8CDrezerve A6D 89Dcredit bancar 86D 58,@8D

ă se determine costul mediu ponderat al capitalului 2K&$$3.

Aplicaţia practică nr. "0.

E întreprindere atrage în scopul realizării unui proiect investiţional B surse de

finanţare: obligaţiuni, acţiuni simple, acţiuni privilegiate, credit bancar. >aloarea

de bilanţ a componentelor capitalului întreprinderii, c;t şi costul acestora sunt

prezentate în tabel. /tructura financiară a capitalului investit

ursa>aloarea de bilanţ

2mil. u.m.3$ostul specific al sursei

2D3obligaţiuni 56,6 5?,@?acţiuni ordinare 9 86,B8acţiuni privilegiate 56,6 8C,88credit bancar 9 58,@8

ă se determine costul mediu ponderat al capitalului 2K&$$3.

Co!"'#'i mar4ina# a# capi"a#'#'i ;,CC< reflectă modificarea costurilor de

atragere a capitalului, atunci când acesta creşte cu o unitate valorică %milion,

miliard&, în condiţiile foarte schim'ătoare ale pieţei de capital şi se determină prin

raportul(

,CC 9

a.

∆∆

;1


36/69

unde(

a.∆ - majorarea costului mediu ponderat al capitalului)

∆ - majorarea valorii capitalului în perioada viitoare analizată.

stfel, costul marginal al capitalului măsoară variaţia costului mediu

ponderat pentru fiecare modificare în structura capitalului.

1nfluenţarea deciziei de apelare la surse de finanţare externe de costul

#ar*inal al capitalului poate fi ur#ărită pe baza aplicaţiei nr. "".

Aplicaţia practică nr. "".

/irma 4L prezintă următoarea structură a capitalului:

ursa >aloarea,mil. u.m.

)onderea,D

$ostul specific,D

$ostul mediu ponderat, D

6 8 5 A BM5NAO866capital propriu 866 77 85 C,@6credit bancar 96 AB B6 8A,760otal 896 866 - 58,96

arianta 1

e ia hotăr;rea de a majora capitalul cu 96 mil. lei prin împrumut bancar,cresc;nd totodată şi rata dividendelor de la 85D la 89D.

arianta 11

e ia decizia de a majora capitalul investit cu 96 mil. lei prin metoda creşterii

capitalului propriu, păstr;nd sporirea ratei dividendelor la nivelul de 89D.

.$. Li"era"'r* recomana"*

4. araganciu ., >omenti 6., io'u . Cazele activităţii investiţionale. hişinău,

1d. 1", 998. p. 4:? D 4BB.

. istelecan +. ". 1conomia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Cucureşti, 1d.

1conomică, 99. p. 89: D 844.

2. EFGH J., KLMNOP Q., RHOSG T., UVGMNF OGNWVXOYOMGGMZ [WSXW\]GMVXO.

^O_OG`, 99?. c.49B-47.

27


37/69

8. JOW k. T. HMGMOPWVHS MYWGH OGNWVXOYOZ. K., OXW, 99:. p. 89D

:B.

Tema . L--RILE DE N-,ERAR AERENTE

PROCES-L-I INVESTIŢIONAL

• >eterminarea flu*urilor de numerar relevante

• Influenţa factorului timp asupra flu*urilor de numerar

• ctualizarea pe perioade diferite de un an

• 0ata efectivă a do'ânzii

• ctualizarea anuităţilor

• ctualizarea flu*urilor de numerar cu valori varia'ile

.1. Sin"e)a "emei c' ap#icaţii prac"ice

iecare fel de investiţie din cadrul firmei generează flu*uri de numerar, iar

pentru evaluarea financiară corectă a proiectelor de investiţii critică devine estimarea

flu*urilor de intrări 5 ieşiri de numerar determinate de acestea.

De"erminarea %#'8'ri#or e n'merar re#evan"e

#'8'# e n'merar ;ca!? %#oJ'#


38/69

ash flo-urile generate de proiectele de investiţii se determină prin

următoarele relaţii de calcul(

CN 9 CIn : COn ;1G<

unde( = D cash flo-urile nete a proiectului de investiţii)

In - intrările de numerar din e*ploatarea investiţiei în anul n)

6n - ieşirile de numerar pentru realizarea investiţiei în anul n..

În aprecierea performanţelor privind investiţia realizată se analizează

fluxurile #ar*inale %suplimentare& generate de investiţie.

În fiecare an, pe durata de viaţă a investiţiei, cash flo - urile totale constituietotal cash flo net de e*ploatare, iar în ultimul an acestuia i se adaugă fondul de

rulment de recuperat şi, în plus, valoarea reziduala a investiţiei.

In%#'enţa %ac"or'#'i "imp a!'pra %#'8'ri#or e n'merar

!rocedeele prin care sunt puse în evidenţă influenţele factorului timp asupra

flu*urilor de numerar aferente procesului investiţional derivă din "e?nica

ac"'a#i)*rii. !arametrul economic care reflectă creşterea valorii în timp a 'anilor

prin capitalizare se numeşte rată de actualizare.

Va#oarea vii"oare %uture 3alue& reprezintă valoarea unei sume sau a unui

flu* de numerar, aflate astăzi la dispoziţie, peste o anumită perioadă de n ani şi este

dată de relaţia(

V 9 PV ;1 = r


39/69

actorul de compunere %single pament compound factor& pentru o rată a

do'ânzii r şi n perioade se poate determina prin calcule alge'rice, dar şi prin

utilizarea ta'elelor cu valori de factori %vezi ane*a 4&.

Exe#plificarea procedeului de actualizare prin co#punere se realizează !n

aplicaţia practică nr. " i nr. 2.

Aplicaţia practică nr. ".

>aloarea viitoare a unei investiţii, efectuată pentru 5 ani, în sumă de 866666 u.m. şi

la o rată anuală a dobînzii 2r3 egală cu 86 D se va calcula conform formulei 28@3:

Aplicaţia practică nr. 2.

1n investitor a efectuat o investiţie în valoare de 866 mii u.m. pe o perioadă de 5

ani. &cesta doreşte să cunoască suma care va fi obţinută la sf;rşitul perioadei în

cazul în care rata de actualizare variază şi constituie în anul întîi 2r 8 3 86D, în al

doilea an 2r 5 3 85D.

Va#oarea pre)en"* %!resent 3alue& este valoarea actuală a unei sume sau a

unui flu* de numerar care urmează a fi încasată în n ani şi este redată de relaţia, ce

derivă din formula %4@&(

PV9V r&%4

4n

+ sau PV9

r&%4

3n

+ ;$<

1*presia 1;1=r


40/69

Ap#icaţia prac"ic* nr. &. /n investitor intenţionează să sta'ilească valoarea

investiţiei pe care ar tre'ui să o realizeze la momentul actual ca peste : ani să

dispună de 4 milion u.m. în condiţiile cînd rata medie de renta'ilitate constituie 4

anual.

Ac"'a#i)area pe perioae i%eri"e e 'n an

În situaţia când perioadele de compunere sunt mai dese decât o singură dată în

an, atunci, pentru actualizarea valorilor pe respectivele perioade se vor aplica

următoarele relaţii(

la actualizarea prin compunere a investiţiei %3& se aplică formula(

V 9 PV ;1=m

r nom


41/69

unde(

r e - rata efectivă a do'ânzii anuale)

r nom D rata nominală a do'ânzii)

m D numărul perioadelor de compunere din an.

Aplicarea ratei efective a dob$nzii anuale ur#ează !n aplicaţia practică nr. '.

Aplicaţia practică nr. '.

e admite că o investiţie într-un depozit bancar în valoare de 8666 u.m. cu orentabilitate de 86 D anual, are 5 posibilităţi de plată:

a3 la sf;rşitul anului,

b3 lunar cu capitalizare.

ă se determine valoarea viitoare a investiţiei pentru ambele cazuri.

Ac"'a#i)area an'i"*ţi#orAn'i"a"ea este o serie de flu*uri de numerar %& anuale cu valori egale şi

care se efectuează la perioade de timp regulate.

&nuitatea obişnuită sau ordinară este o serie finită de flu*uri de numerar %&

secvenţiale, toate având aceeaşi valoare %&, unde primul apare în perioada

imediat următoare.

&nuitatea scadentă este un set finit de flu*uri de numerar %& secvenţiale,toate având aceeaşi valoare , unde primul este plătit5primit imediat.

)erpetuitatea este o serie de plăţi constante, , în fiecare perioadă, pe un

termen nedefinit.

Va#oarea vii"oare a 'nei an'i"*ţi orinare %36& este egală cu suma

valorilor capitalizate pentru fiecare cash flo în parte şi se determină după relaţia(

VOA 9 A r 4-r&%4n

+ ;$2


42/69

unde(

36 - valoarea viitoare a anuităţii ordinare)

D factorul de anuitate %valoarea cash floului anual constant&)

r D rata de actualizare pentru perioada respectivă)

n D numărul perioadelor de timp ale anuităţii.

1*presiar

4-r&%4 n+ poartă denumirea de factor de compunere multiplă şi se

utilizează pentru calcularea valorii viitoare a anuităţii pentru diferite com'inaţii ale i

şi n conform ta'elelor cu valori de factori %vezi ne*a 2&.

Calculul F 6A este ilustrat cu aplicaţia practică nr..


1n investitor va încasa din o investiţie financiară dividende anuale în valoare de

59666 u.m. timp de 86 ani. $are ar fi valoarea totală a dividendelor încasate la

sf;rşitul perioadei, dacă r M 89D.

Va#oarea pre)en"* a 'nei an'i"*ţi orinare %!36& este suma valorilor prezente a

fiecărui cash flo anual constant şi se determină conform relaţiei(

PVOA 9 A r

r&%4

4 - 4

n+ ;$6<

1*presiar

r&%4

4 - 4

n+ poartă en'mirea e %ac"or e i!con"are m'#"ip#*.

0egăsită în ta'elul cu valori de factori %vezi ne*a 8&, valoarea acestei e*presii

serveşte la determinarea sumei totale actualizate a unei valori constante pe un număr

de n ani viitori la o rată de actualizare r.

Calculul % 6A este ilustrat !n aplicaţia practică nr. +.

Aplicaţia practică nr. +.

8


43/69

1n obiectiv de investiţii va înregistra un flux de numerar anual de 566 666 u.m.

timp de 9 ani. $are este valoarea prezentă totală a fluxurilor de numerar aferente

investiţiei, dacă rata de actualizare este de 86D J

3alorile actualizate ale anuităţilor scadente se sta'ilesc conform următoarelor relaţii de calcul(

V a an'i"*ţii !caen"e 9 A ;1=r< r

4-r&%4n

+ ;$<

VP a an'i"*ţii !caen"e 9 A ;1=r


44/69

e presupune că cash floP-ul anual de la exploatarea investiţiei va constitui în

următorii A ani, după cum urmează:

în anul 8 R 89 666 u.m.F

în anul 5 R 8A 666 u.m.F

în anul A R @ 666 u.m.

ă se determine valoarea prezentă a fluxului de numerar total generat de

proiectul investiţional.

Tema G. EVAL-AREA EICIENŢEI ECONO,ICEA INVESTIŢIILOR

• Indicatori statici de evaluare a eficienţei economice a investiţiilor

• Indicatori dinamici de evaluare a eficienţei economice a investiţiilor

G.1. Sin"e)a "emei c' ap#icaţii prac"ice

6 definire generală a eficienţei presupune analiza raportului dintre efectele

utile şi eforturile depuse în procesul de utilizare a resurselor. 1ficienţa economică a

investiţiilor este redată de relaţia dintre rezultatele o'ţinute într-o activitate

economică şi cheltuielile efectuate pentru activitatea economică respectivă.

"atematic eficienţa economică se poate măsura ca raport între efect şi efort şi

e*primă volumul efectelor o'ţinute la o unitate de efort. În această situaţie se

urmăreşte ma*imizarea acestui raport. Iar, în unele cazuri, eficienţa economică se

determină ca raport între efortul făcut către efectele o'ţinute. În aşa situaţie, se

urmăreşte ca acest raport să o'ţină valori cât mai mici.

Inica"ori !"a"ici e eva#'are a e%icienţei economice a inve!"iţii#or

!entru evaluarea eficienţei economice a investiţiilor pot fi utilizaţi indicatori

statici, care nu ţin cont de influenţa factorului timp asupra flu*urilor de numerar

degajate din activitatea de investiţii. >in această categorie de indicatori, cei mai

frecvent calculaţi pot fi(

1nvestiţia specifică - care asigură compara'ilitatea între efortul financiar

făcut pentru realizarea unui o'iectiv economic, şi capacitatea de producţie a

88


45/69

o'iectivului respectivw. 0elaţiile de calcul, folosite, diferă după cum investiţia

vizează realizarea de o'iective noi sau modernizarea, dezvoltarea ori

retehnologizarea celor e*istentew.

a& !entru obiectivele noi relaţia de calcul a investiţiei specifice, %I!& este (

I! 9 I K ;$G<

I - reprezintă investiţia totală

x- capacitatea de producţie

'& !entru investiţiile în modernizări, dezvoltări sau retehnologizări ale o'iectivelor

e*istente, indicatorul investiţiei specifice se calculează astfel(

I! 9 I K1 : Ko ;$H<x1 capacitatea de producţie după modernizare

xo- capacitatea de producţie înainte de modernizare

c& apacitatea de producţie a unui o'iectiv economic, poate fi e*primată în mod

diferit în funcţie de specificul activităţii, cu e*primare frecventă, în unităţi naturale

%g, tone, litri&, dar la o producţie eterogenă se poate folosi şi e*primarea natural-

convenţională %tractoare convenţionale, hectare arătură, unităţi nutritive& sauchiar e*primarea valorică. a o concluzie, capacitatea de producţie e*primă

producţia ma*imă w ce poate fi o'ţinută, la o'iectivul respectiv, într-o anumită

perioadă de timp, de o'icei un %4& an, indicatorul investiţiei specifice, tre'uind să

ţină seama şi de numărul anilor de funcţionare, după următoarea formulă(

I! 9 I ;K 8 %< ;&<

% : durata de funcţionare

Calculul investiţiei specifice este redat !n aplicaţia practică ce ur#ează.

Aplicaţia practică nr. "

ă se decidă care variantă de investire este mai optimă, cu ajutorul determinării

investiţiei specifice, cunosc;nd următoarea informaţie:

:r. 1ndicatori ;nitatea de#ăsură

%roiectul A %roiectul <

8. >aloarea investiţiei milioane u.m. 856 866

8:


46/69

5. $apacitatea de producţie 0one 8666 8666A. =urata de funcţionare &ni 86 ?

%erioada de recuperare (%a=bac> %eriod %%), numită şi ter#en de recuperare, este

un indicator static de evaluare a eficienţei, precum şi un indicator de risc. bermenulde recuperare a investiţiei e*primă numărul de ani necesar, pentru recuperarea

capitalului investit iniţial, sau altfel spus - o investiţie va fi cu atât mai atractivă

pentru un investitor, cu cât veniturile care se vor o'ţine vor permite recuperarea

rapidă a capitalului investit.

In principiu, durata de recuperare se calculează prin, raportarea investiţiei totale

%I& la avantajul %efectul- economic mediu anual&, din care se reconstituie capitalul

investit %1& după formula(

PP 9 I E ;&1<

>acă flu*urile financiare pozitive generate de e*ploatarea o'ictivului de investiţii

au aceeaşi valoare în fiecare an, atunci durata de recuperare s-ar calcula astfel(

PP 9 Va#oarea proiec"'#'i #'8'# an'a# ;&$<

>acă însă flu*urile sunt inegale, atunci este necesar să se determine, flu*urilecumulate la finele fiecărui an, până se atinge valoarea investiţiei iniţiale.

Calculul perioadei de recuperare a investiţiei este redat !n aplicaţia

practică ce ur#ează.

Aplicaţia practică nr.2

1n proiect de investiţii pentru realizarea unui obiectiv în valoare de 8 666 mii u.m.,

are o durată de execuţie a obiectivului de 5 ani. $heltuielile de investiţii se

repartizează în mod egal pe fiecare an, c;te 966 u.m. 28 666 : 5 M 9663. =urata de

funcţionare este de 9 ani, iar uzura se determină conform metodei liniare, 2cheltuieli

cu uzura - 566 mii u.m.3. mpozitul pe venit este de 89D. $ifra de afaceri anuală

este de ?66 mii u.m. $heltuielile de exploatare anuale sunt de 966 mii u.m. /luxul de

numerar aferent este reprezentat în tabelul de mai jos.

87


47/69


48/69

9 ))

$/t n

t

∑=4

;&6<

!roiectul de investiţii se poate alege numai dacă rata renta'ilităţii conta'ile

este mai mare decât rata fi*ată dinainte de către întreprindere. !entru a se alege un

proiect de investiţii, 00 se corelează şi cu alţi indicatori % alte criterii&.

Calculul ratei rentabilităţii contabile este reflectată !n aplicaţia practică ce

ur#ează.

Aplicaţia practică nr.3.1n proiect de investiţii care se analizează, are o valoare iniţială de 5 666 666

u.m. )roiectul trebuie să genereze în următorii B ani, un profit înainte de deducerea

uzurii de: 956 666 u.m., 976 666 u.m., 9B6 666 u.m. şi 966 666 u.m.

1zura se calculează conform metodei liniare, valoarea rămasă a investiţiei

este nulă, iar cota de impozitare este de 89D. ă se determine rata rentabilităţii

contabile.

Inica"orii inamici e eva#'are a e%icienţei economice a inve!"iţii#or

În teoria investiţiilor şi cu deose'ire în practica economiei de piaţă între

indicatorii dinamici adecvaţi e*primării şi aprecierii eficienţei economice a

investiţiilor se reţin( 3aloarea actualizată netă % &) 0ata internă de renta'ilitate

% ++&) 0ata internă de renta'ilitate modificată %"I00&) >urata de recuperare

actualizată a investiţiei % ))a&) Indicele renta'ilităţii actualizate a investiţiei % Sra&)

0aportul venit5cost actualizat % +vOc&) 0andamentul economic al investiţiei

actualizate % +a&). ceşti indicatori se e*primă valoric, reflectă eficienţa proiectului

de investiţii şi se 'azează pe actualizarea valorilor ca elemente de calcul.

aloarea actualizată netă (:et %resent alue, :%)0 indicator regăsit în unele

lucrări ca venit net total actualizat reflectă masa efectelor financiare nete totale

actualizate, în raport cu un anumit moment de referinţă, aferente proiectului deinvestiţii. cest indicator surprinde efortul şi efectele procesului investiţional în

8?


49/69

funcţie de întreaga durată de e*ecutare şi e*ploatare a o'iectivului, impunând

actualizarea lor în raport cu un anumit moment de referinţă conform procedeului de

actualizare prin compunere sau discontare.

3aloarea actuală netă este, în fapt, diferenţa între valoarea actuală a

e*cedentelor nete ale e*ploatării aşteptate şi cea a capitalului investit. 3aloarea

actualizată netă poate fi pozitivă, poate fi negativă sau nulă.

onsiderând investiţia iniţială I9, durata de viaţă a o'iectivului n, flu*ul net

de trezorerie %cash-flo& anual din e*ploatare / 8 , $/ 5 ,...,$/ n şi rata de actualizare

r , egală cu costul capitalului, 3aloarea actualizată netă va putea fi e*primată prin

relaţia(

∑∑=

−

= ++

+−=

n

hh

hn

hh

h

r

$/

r

.

4

4

9 &4%&4% ;&<

sau

9

4 &4% .

r

$/

n

hh

h−

+=∑

=

;&<

>iferenţa între cele două modalităţi de calcul a 3alorii actualizate nete provine din

faptul că, în primul caz, calculul se raportează la momentul zero, care precedeangajamentul de capital investit iar, în al doilea caz, momentul de referinţă este cel

care succede angajarea capitalului. lu*ul %e*cedentul& net de trezorerie din

e*ploatare anual % / h 3 reprezintă diferenţa între venituri şi cheltuieli de e*ploatare

diminuate cu uzura, după impozitare.

Calculul valorii actualizate nete a investiţiei este redat !n exe#plul ce ur#eazăB

Aplicaţia practică nr.&. 1n investitor are în studiu un proiect de investiţie care necesită un capital

iniţial de 566 milioane u.m., cu o durată de funcţionare economică de B ani, iar

excedentele nete de exploatare anuale sunt previzionate a fi: ?6 milioane u.m. în

primul an, 856 milioane u.m. în anul al doilea, 896 milioane u.m. în anul al treilea

şi respectiv 866 milioane u.m. în anul al patrulea. $ostul capitalului, evaluat în

8@


50/69

raport cu structura financiară a firmei, este de 56D. e cere de a stabili valoarea

actualizată netă pentru acest proiect.

ata internă de rentabilitate (1nternal ate of eturn, 1) reflectă pragul

eficienţei proiectului de investiţii, gradul minim de fructificare posi'il, dat de

egalitatea dintre veniturile şi costurile actualizate în raport cu un anumit moment de

referinţă. Într-o altă formulare, rata internă de eficienţă economică este acea rată de

actualizare la care 0aportul dintre venituri şi costuri actualizate este egal cu 4, iar

3aloarea actuală netă este egală cu zero. >eci, constituie pragul de fructificare la

care efortul implicat în realizarea proiectului a fost egalat prin efecte, actualizate.

0ata internă de renta'ilitate % ++& este deci acea rată de actualizare %r & pentru

care valoarea actuală netă % & a unui proiect este egală cu valoarea capitalului

investit % &, respectiv valoarea investiţiei, conform relaţiei(

9&4%4

=−+

=∑=

. r

$/ .++

n

hh

h ;&G<

9&4%

(carela ,Isau4

=−+

= ∑=

. r

$/ r ++n

hh

h ;&H<

>acă investiţia se eşalonează pe mai mulţi ani, relaţia de mai sus devine(

∑∑=

−

= +=

+=

n

hh

hn

hh

h

r

$/

r

. r .++

4

4

9 &4%&4%(carela , ;2<


51/69

i4'ra 1. Ra"a in"ern* e ren"a/i#i"a"e (n !i!"em'# ra"e#or e ac"'a#i)are

0elaţia de calcul prin interpolare se prezintă astfel(

&%!3

!3&%

ma*min

min

minma*minr pt r pt


52/69

ă se determine rata internă de rentabilitate, dacă vom lua în considerare două

valori suficient de apropiate una pozitivă si alta negativă, respectiv: rM 89D si

rM8CD.

0ata internă de renta'ilitate permite clasarea proiectelor după gradul de

renta'ilitate sau eficienţă, dar nu asigură selectarea proiectelor accepta'ile.

În acelaşi timp, rata internă de renta'ilitate presupune că flu*urile anuale de

trezorerie generate de proiect sunt reinvestite la gradul de fructificare reflectat de

I00. >ar rata de reinvestire variază de la un proiect la altul, ceea ce indică un

neajuns al acestui indicator. riteriul I00 de selecţie a investiţiilor are dezavantajul

ipotezei puţin realiste a reinvestirii constante a cash flo-urilor viitoare în aceeaşi

firmă şi la acelaşi I00.

!entru a corecta acest neajuns se utilizează 0I0 modificată, în ipoteza

reinvestirii veniturilor viitoare la o rată de renta'ilitate specifică întreprinderii şi nu

proiectului de investiţii analizat.

ata internă de rentabilitate #odificată (odified ate of eturn, 1), care ia

în considerare e*act renta'ilitatea la care cash flo-urile vor fi fructificate %r f &.

"I00 se determina din relaţia(

( ) ( )∑=

−++=+

n

t

t n

f

n>+nr $/n -.++ .

4

9 44 0 ;2$<

de unde(

( )4

4

9

4 −

++

=∑=

−

n

n

t

t n

f

.

>+nr $/n

-.++

;2&<

unde( VRn R 3aloarea riziduală %3aloarea rămasă netă&r% - rata de renta'ilitate specifică întreprinderii la care pot fi reinvestire

veniturile viitoare.

Calculul ratei interne de rentabilitate #odificată este reflectat !n aplicaţia practică

ce ur#eazăB


:


53/69

1n proiect de investiţii de 8B 666 u.m. va genera cash floP-uri disponibile

după cum urmează:

- în primul an: B 666 u.m.F

- în al doilea an: 7 666 u.m.F

- în al treilea an: ? 666 u.m. şi o valoare reziduală de 7.666 u.m.

+ata dob;nzii este de 56D, iar rata rentabilităţii firmei este de 59D.

ezolvareB

)>+

r

/

4

944

F

( ) ( ) ( )

48999

,4

7999?999

,4

7999

,94

89992

−−

+++

=

M 9?:,479448999?:,4:79448999?:4?,?4947777,84772222,2222 >=−=−++

)entru M6, ++ va fi soluţia ecuaţiei:

( ) ( ) ( ) 222

-

-4

94444 +.+

>+

+.+

$/

+.+

$/

+.+

$/ . n

++

++

++

+=

Inlocuind obţinem:

( ) ( ) ( )22

4

7999

4

?999

4

7999

4

899948999

+.+ +.+ +.+ +.+ +

+

+

+

+

+

+

=

=e unde, ++M57D

+ata internă de rentabilitate modificată va fi soluţia ecuaţiei:

( ) ( )∑=

−++=+

n

t

n

t n

f

n>+r /n +.+ .

4

9 44

Inlocuind obţinem:

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 942 :,94y7999?999:,94y7999:,94y89994y48999 ++++++=+ +.+ , iar

++M ( ) ( ) ( )

=−

++4

48999

:,4y48999:,4y7999:,4y89992

9

M =−

++4

48999

48999:,4y7999:7:,4y89992 4

48999

BB:92 −

M ( 4@?48?,42 − M

h7,::7,947:,4 ==−

Co#entariuB )roiectul investiţional va fi acceptat, deoarece, rata internă de

rentabilitate modificată este superioară costului investiţiei 2cu 9,75D mai mult3 şi

constituie 59,75D.

:2


54/69

urata de recuperare actualizată a investiţiei (%%), este un indicator economic

dinamic ce reflectă recuperarea investiţiei iniţiale pe seama încasărilor nete de

trezorerie generate de proiect în perioada de e*ploatare. cest indicator este nelipsitîn analiza financiară statică şi dinamică a proiectelor de investiţii.

În conte*tul evaluării financiare dinamice durata de recuperare se poate

determina prin mai multe proceduri(

a) %rin calcularea a#$nării recuperării, pentru ilustrarea pri#ului procedeu

vo# analiza datele reflectate !n exe#plu ce ur#ează.

Aplicaţia practică nr.+.

E întreprindere are în studiu două proiecte respectiv:

&- care presupune un capital de 556 milioane u.m..

"- care presupune un capital de 886 milioane u.m.

)roblema este de a admite un singur proiect în măsura în care durata de recuperare

2am;narea recuperării3 va fi mai mică de 9 ani.

'xcedentele nete previzionate se prezintă în tabelul nr. 8

?abelul "

Excedente previzionate 2mii u.m.3

Anul aloarea excedentului previzionat

pe ani Cu#ulat

A < A <

85AB97

?5 666866666

?6 666B6 666

89 666A6 666B6 66659 666B6 66659 666

?5 6668?5 666575 666A65 666

89 666B9 666?9 666

886 666896 6668C9 666

b3 )rin metoda tabelării durata de recuperare a investiţiilor actualizate se mai poate

determina şi pe cale grafică sau prin aşa-zisa metodă a ta'elării. e actualizează

:8


55/69

investiţiile la un anumit moment de referinţă. >e asemenea, se actualizează

e*cedentul de venituri anuale şi se cumulează de la an la an. >eci

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	violeta-mihailova
View:	232 times
Download:	0 times

Curs Bazele Activitatii Investitionale.

Documents