Curs
Curs
Curs
Curs
introductiv
introductiv
introductiv
introductiv
Conf.dr.VIO
REL
Conf.dr.VIO
REL
Conf.dr.VIO
REL
Conf.dr.VIO
REL
LUPU
LUPU
LUPU
LUPU
Disciplina
Disciplina
Disciplina
Disciplina
de
de
de
de
Psihiatrie&
Psihiatrie&
Psihiatrie&
Psihiatrie&Psihiatrie
Psihiatrie
Psihiatrie
Psihiatrie
pediatrica
pediatrica
pediatrica
pediatrica
UMF
UMF
UMF
UMF “ “““Iu
liu
Iuliu
Iuliu
Iuliu
Hatieganu
Hatieganu
Hatieganu
Hatieganu” ”””Cluj
Cluj
Cluj
Cluj- ---
Napoca
Napoca
Napoca
Napoca
De
fin
iţia
Psi
hia
trie
i�
Psi
hia
tria
est
e o
dis
cip
lin
ă a
med
icin
ii c
are
are
ca
dom
eniu
stu
die
rea
tulb
urã
rilo
rp
sih
ice
şi a
dev
ieri
lor
de
la n
orm
al, p
reci
zân
d c
auze
le, c
ond
iţii
le d
e ap
ariţ
ie
a ac
esto
ra, p
recu
m ş
i mec
anis
mel
e lo
r p
atog
enet
ice
şi
inte
rven
ţia
tera
peu
ticã
.
�D
e la
înce
pu
t tr
ebu
ie p
reci
zat
ce s
e în
ţele
ge, î
n
med
icin
ã în
gen
eral
şi î
n p
sih
iatr
ie în
sp
ecia
l, p
rin
n
orm
alit
ate,
an
orm
alit
ate,
sãn
ãtat
e, b
oalã
şi d
efec
t.
No
rma
l şi
pa
tolo
gic
în
via
ţa
psi
hic
ă
�E
xist
ã 3
tip
uri
de
nor
me
care
sta
u la
baz
a n
orm
alit
ăţii
:
�1.
Nor
ma
med
iei s
tati
stic
e
�2.
Nor
ma
idea
lã s
au v
alor
icã
�3.
Nor
ma
fun
cţio
nal
ã
1.
No
rma
me
die
i st
ati
stic
esa
u a
fre
cve
nţe
i m
axim
e
�U
n f
enom
en c
u c
ât e
ste
mai
fre
cven
t în
tâln
it c
u a
tât
poa
te f
i con
sid
erat
mai
n
orm
al, i
ar c
u c
ât e
ste
mai
rar
, cu
atâ
t ap
are
mai
an
orm
al. A
ceas
tãn
orm
ã n
u e
ste
însã
vala
bil
ã în
ori
ce s
itu
aţie
, un
con
trae
xem
plu
fiin
d c
onst
itu
it d
e fa
ptu
l cã,
de
exem
plu
, ca
ria
den
tarã
est
e p
reze
ntã
la 9
6%d
in
pop
ula
ţia
Rom
ânie
i, fă
ră c
a ac
est
lucr
u s
ã p
oatã
fi c
onsi
der
at n
orm
al.
2.
No
rma
id
ea
lã s
au
va
lori
cã
�se
rap
orte
azã
la t
ipu
ri id
eale
, în
sen
sul
cã f
ieca
re c
ult
urã
sau
su
bcu
ltu
rãîş
i p
roie
ctea
zãan
um
ite
valo
ri în
car
e se
st
ipu
leaz
ãm
odal
itat
ea în
car
e p
erso
ana
ar t
reb
ui s
ã se
com
por
te.
3.
No
rma
fu
ncţ
ion
alã
�se
ref
erã
la m
ãsu
raîn
car
e p
erso
ana
îşi
înd
epli
neş
te r
olu
l fu
ncţ
ion
al p
entr
u c
are
exis
tã. E
ste
con
sid
erat
nor
mal
om
ul c
are
în
acel
aşi t
imp
cor
esp
un
de
nor
mel
or s
tati
stic
e şi
idea
le a
le u
nei
cu
ltu
ri s
au s
ub
cult
uri
, şi
reu
şeşt
e to
tod
atã
sã-ş
i în
dep
lin
easc
ãro
lul
fun
cţio
nal
.
An
orm
ali
tate
a
�es
te o
înd
epãr
tare
de
nor
mã,
car
e se
p
oate
fac
e în
sen
s p
ozit
iv(g
enia
lita
te)
sau
neg
ativ
(în
dep
ãrta
re)
pri
n m
inu
s,
def
icit
de
per
form
anţã
, dez
orga
niz
are,
d
estr
uct
ura
re. L
a an
orm
alit
ate
se
pro
du
ce o
mod
ific
are
a tu
turo
r ce
lor
3 ac
cep
ţiu
ni a
le n
oţiu
nii
de
nor
mal
itat
e.
SA
NA
TA
TE
A�
Înai
nte
de
a d
efin
i noţ
iun
ea d
e b
oală
tre
bu
ie d
efin
it
noţ
iun
ea d
e să
năt
ate,
car
e se
su
pra
pu
ne
într
-o a
nu
mit
m
ăsu
ră p
este
noţ
iun
ea d
e n
orm
alit
ate,
incl
usi
v d
in
pu
nct
de
ved
ere
al n
orm
alit
ăţii
psi
hic
e. C
onfo
rm
def
iniţ
iei O
rgan
izaţ
iei M
ond
iale
a S
ănăt
ăţii
, sãn
ãtat
eaes
te o
sta
re d
e b
ine
din
pu
nct
de
ved
ere
bio
-psi
ho-
soci
al.
�P
erso
ana
san
toas
ãd
in p
un
ct d
e ve
der
e p
sih
ic t
reb
uie
sã
aib
ão
evol
uţi
e as
cen
den
tã ş
i sã
se r
eali
zeze
atâ
t ca
p
erso
anã,
cât
şi l
a n
ivel
soc
ial.
Bo
ala
�se
car
acte
rize
azã
pri
n p
ertu
rbar
ea l
a d
ifer
ite
niv
ele
a st
ruct
uri
lor
fun
cţio
nal
e al
e in
div
idu
lui
în t
oat
e ce
le t
rei
acce
pţi
un
i b
io-p
sih
o-s
oci
ale.
�B
oal
a p
sih
icã
con
stã
într
-un
pro
ces
care
rea
lize
azã:
un
d
efic
it p
sih
ic i
mp
ort
ant
şi p
relu
ngi
t al
per
soan
ei
con
ştie
nte
; o d
eniv
elar
e a
vieţ
ii p
sih
ice;
o d
ezo
rgan
izar
e-d
estr
uct
ura
rea
vieţ
ii p
sih
ice
sau
o d
izar
mo
nie
a vi
eţii
in
trap
sih
ice.
�In
dif
eren
t d
e p
roce
sul
care
are
lo
c, b
oal
a p
sih
icã
per
turb
ã ac
tivi
tate
a su
bie
ctu
lui
şi î
i în
grãd
eşte
cap
acit
atea
de
a se
au
toad
min
istr
a şi
lib
erta
tea
lui
inte
rio
arã.
De
asem
enea
, es
te p
ertu
rbat
ã co
mu
nic
area
in
teru
man
ãşi
est
e îm
pie
dic
atã
dez
volt
area
co
resp
un
zãto
are
a p
erso
nal
itãţ
ii.
De
fect
ul
�D
efec
tuls
e re
ferã
la o
an
orm
alit
ate
în
min
us
lip
sitã
de
din
amis
m ş
i car
e rã
mân
eco
nst
antã
. Ace
sta
poa
te r
ezu
lta
din
n
each
iziţ
ion
area
un
or c
apac
itţi
fun
cţio
nal
e sa
u a
un
or a
bil
itãţ
i de
acţi
un
e, s
au p
oate
sã
apar
ãla
o p
erso
anã
care
dob
ând
ise
o se
rie
de
cap
acit
ţişi
ab
ilit
ãţi p
e ca
re le
pie
rde.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�P
sih
iatr
ia c
opil
ulu
i şi a
dol
esce
ntu
lui s
-a d
ezvo
ltat
ca
dis
cip
lin
ã in
dep
end
ent
înce
pân
d c
u s
ecol
ul a
l XX
-lea
, d
eşi r
elat
ãrid
esp
re u
nel
e tu
lbu
rãri
care
ap
ar la
vâr
sta
de
dez
volt
are
au f
ost
con
sem
nat
e in
clu
siv
din
an
tich
itat
e.�
Un
mar
e m
erit
în f
ocal
izar
ea a
ten
ţiei
asu
pra
ace
stei
vâ
rste
ap
arţi
ne
şcol
ii p
sih
anal
itic
e fr
eud
ien
e, c
are
exp
lic
apar
iţia
nev
roze
lor
pri
n c
onfl
icte
le în
sp
ecia
l de
nat
urã
sex
ual
ã ca
re a
par
în p
rim
ii a
ni d
e vi
aţã.
În
afa
ra
lui S
. Fre
ud
, au
juca
t u
n r
ol im
por
tan
t în
ace
st s
ens
An
na
Freu
d, M
elan
ieK
lein
şi M
ich
aelF
ord
ham
.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�P
rin
tre
pri
mel
e tr
atat
e d
e p
sih
iatr
ie a
cop
ilu
lui ş
i ad
oles
cen
tulu
i au
fos
t ce
le s
cris
e d
e au
tori
ca
De
San
ctis
, Sa
chs
şi H
ausm
anîn
juru
l an
ulu
i 192
5.
�U
nu
l din
tre
„pãr
inţi
i” p
edop
sih
iatr
ieim
ond
iale
est
e co
nsi
der
at a
fi p
sih
iatr
ul a
mer
ican
Leo
Kan
ner
care
, în
19
35 a
înfi
inţa
t p
rim
a ca
ted
rã d
e p
edop
sih
iatr
ied
in lu
me.
A
cest
a a
fost
şi c
el c
are
a d
escr
is p
rim
ele
cazu
ri d
e au
tism
in
fan
til î
n a
nu
l 194
3.
�U
n a
n m
ai t
ârzi
u, p
edop
sih
iatr
ulv
ien
ezH
ans
Asp
erge
ra
des
cris
mai
mu
lte
cazu
ri d
e „p
sih
opat
ie a
uti
stã
cu d
ebu
t în
co
pil
rie”
, car
e u
lter
ior
au p
urt
at n
um
ele
de
„sin
dro
m
Asp
erge
r”.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�M
erit
e d
eose
bit
e în
dez
volt
area
ped
opsi
hia
trie
iau
avu
t şi
p
erso
nal
itãţ
ica
Suh
arev
aîn
UR
SS, G
öln
itz
în G
erm
ania
, Fi
sch
erîn
Ceh
ia. D
up
ã19
48, s
ub
egi
da
O.M
.S. s
-au
or
gan
izat
mai
mu
lte
wor
ksh
op-u
riin
tern
aţio
nal
e cu
sc
opu
l de
a se
un
ific
a n
omen
clat
ura
pe
pla
n in
tern
aţio
nal
în
cee
a ce
pri
veşt
e p
rob
lem
atic
a tu
lbu
rãri
lor
şi d
evie
rilo
r p
sih
ice
ale
cop
iilo
r şi
ad
oles
cen
ţilo
r.
�D
e ex
emp
lu, d
epre
sia
a fo
st r
ecu
nos
cutã
pe
pla
n
inte
rnaţ
ion
al c
a fi
ind
o t
ulb
ura
re c
are
poa
te a
par
e şi
la
cop
ii, a
bia
du
pã
anu
l 197
1, în
tim
p c
e m
ania
a f
ost
recu
nos
cut
în a
cela
şi s
ens
doa
r d
up
ãan
ul 1
990.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�În
Rom
ânia
, un
mar
e m
erit
în d
elim
itar
ea
dom
eniu
lui p
edop
sih
iatr
ieil
-a a
vut
pro
f.d
r.
V. G
hir
an, c
are
a co
nd
us
Cat
edra
de
Psi
hia
trie
a C
opil
ulu
i şi A
dol
esce
ntu
lui d
in
cad
rul U
.M.F
. „Iu
liu
Haţ
iega
nu
” C
luj-
Nap
oca
într
e an
ii 1
968-
1997
şi c
are
a fo
st ş
i p
rim
ul p
reşe
din
te a
l Soc
ieta
ţiiN
aţio
nal
e d
e P
sih
iatr
ie ş
i Neu
rolo
gie
a C
opil
ulu
i şi
Ad
oles
cen
tulu
i din
Rom
ânia
.
Pe
do
psi
hia
tria
�P
edop
sih
iatr
iase
inte
rsec
teaz
ãcu
mai
mu
lte
dom
enii
, cu
m a
r fi
: psi
hia
tria
ad
ult
ulu
i, p
edia
tria
, p
sih
olog
ia d
evel
opm
enta
lã, n
euro
logi
a in
fan
tilã
, so
ciol
ogia
, psi
hop
edag
ogia
, fiz
iolo
gia
nor
mal
ã şi
p
atol
ogic
ã.
�Sc
opu
l psi
hia
trie
i cop
ilu
lui ş
i ad
oles
cen
tulu
i est
e d
e a
asig
ura
, ap
ãra,
red
a şi
am
elio
ra s
ãnta
tea
psi
hic
ã a
cop
iilo
r şi
ad
oles
cen
ţilo
r şi
, im
pli
cit
a vi
itor
ilor
ad
ulţ
i.
Pri
nci
pii
(Gh
ira
n,1
97
7)
�1
–p
rin
cip
iul u
nit
ãţii
orga
nis
mu
luic
u m
ediu
l ext
ern
, ca
re p
oate
val
ida
sau
, din
con
trã,
inh
iba
ech
ipot
enţi
alit
ãţil
epr
ezen
te în
str
uct
ura
co
nst
itu
ţion
alã
a co
pil
ulu
i şi a
dol
esce
ntu
lui.
�2
–p
rin
cip
iul h
omeo
staz
iei o
rgan
ism
ulu
icar
e ac
ţion
eazã
şi în
dom
eniu
l vie
ţii p
sih
ice
a co
pil
ulu
i şi
adol
esce
ntu
lui î
n c
are
se d
eru
leaz
ão
seri
e d
e ci
rcu
ite
de
tip
fee
d-b
ack
care
det
erm
inã
în f
inal
con
du
ita
ind
ivid
ulu
i.
Pri
nci
pii
(Gh
ira
n,1
97
7)
�3
–p
rin
cip
iul d
ezvo
ltãr
iilo
ngi
tud
inal
e, d
inam
ice
a ac
tivi
tãţi
ipsi
hic
e la
cop
ilca
re s
e re
ferã
la e
xist
enţa
u
nu
i dem
ers
con
tin
uu
, în
tre
pte,
a d
ezvo
ltãr
iip
sih
ice
a co
pil
ulu
i şi a
dol
esce
ntu
lui î
n f
un
cţie
de
etap
a d
e vâ
rstã
şi c
are
pre
supu
ne
şi u
n g
rad
de
pla
stic
itat
e în
d
ezvo
ltar
ea f
un
cţii
lor
insu
fici
ent
mat
ura
te.
�4
–p
rin
cip
iul i
nd
ivid
ual
izri
isti
pu
leaz
ãfa
ptu
l cã
fiec
are
cop
il r
epre
zin
tão
enti
tate
un
icã
în c
ele
trei
d
imen
siu
ni b
io-p
sih
o-so
cial
e, m
otiv
pen
tru
car
e fi
ecar
e tr
ebu
ie t
rata
t in
div
idu
aliz
at.
Lin
ii d
ire
cto
are
in c
azu
l tu
lbu
rãri
lor
psi
hic
e a
le c
op
ilu
lui
şi a
do
lesc
en
tulu
i(G
old
be
rg,
20
01
):
�1
–A
fecţ
iun
ile
psi
hic
e în
cop
ilãr
ieşi
ad
oles
cen
ţã în
regi
stre
azã
o m
orb
idit
ate
imp
orta
ntã
şi p
ot f
i cro
nic
e şi
rec
ure
nte
;
�2
–T
ulb
urã
rile
asoc
iate
su
nt
frec
ven
te la
cop
ii ş
i ad
oles
cen
ţi;
�3
–E
valu
area
con
text
ulu
i fam
ilia
l, so
cial
, cu
ltu
ral ş
i a m
ediu
lui
de
dez
volt
are
este
ese
nţi
al;
�4
–D
atel
e cu
pri
vire
la in
terv
enţi
a te
rap
euti
cã
psi
hof
arm
acol
ogic
ãsu
nt
în c
onti
nu
ã ex
pan
siu
ne,
dar
ac
tual
men
te r
elat
iv li
mit
ate;
�5
–În
gen
eral
, est
e n
eces
arã
o e
valu
are
şi o
sta
bil
ire
a p
lan
ulu
i te
rap
euti
c pe
baz
a u
nu
i con
sult
mu
ltid
isci
pli
nar
şi a
un
ei
acti
vitã
ţiîn
ech
ipã.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
Are
an
um
ite
par
ticu
lari
tãţi
faţã
de
eval
uar
ea a
du
ltu
lui
cu p
robl
eme
psi
hic
e. E
ste
uti
lã r
esp
ecta
rea
urm
ãtoa
relo
rîn
dru
mãr
iem
ise
de
cãtr
eP
enn
şi
Hag
ino
(200
1) le
gate
de
aces
t as
pec
t:�
Se in
terv
ieve
azã
cop
ilu
l şi p
ãrin
ţii,
atât
sep
arat
cât
şi
împ
reu
nã;
pot
fi in
clu
şi a
lţi a
du
lţi i
mp
orta
nţi
(p
rofe
sori
, ed
uca
tori
, bu
nic
i) s
au f
raţi
, col
egi e
tc.;
�Se
pre
cize
azã
deb
utu
l dez
volt
area
şi c
onte
xtu
l si
mpt
omel
orp
reze
nte
;�
Se o
bţin
info
rmaţ
ii s
up
lim
enta
re d
e la
şoa
lã, c
onsi
lier
i sa
u d
e la
per
son
alu
l med
ical
car
e l-
a în
griji
t an
teri
or;
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�Se
rea
lize
azã
isto
ricu
l dez
volt
ãrii
pe
etap
e d
e vâ
rstã
, m
edic
al, ş
cola
r şi
soc
ial,
pre
cum
şi i
stor
icu
l n
eru
rop
sih
iatr
ical
fam
ilie
i;�
Se e
valu
eazã
fam
ilia
pen
tru
a d
etec
ta e
ven
tual
ele
pro
ble
me
de
tipu
l con
flic
telo
r, d
ific
ult
ãţil
orm
arit
ale,
rol
uri
lor
sau
inte
rdic
ţiil
or in
adec
vate
şi
abu
zulu
i em
oţio
nal
, sex
ual
sau
fizi
c.�
Se e
lim
inã
tulb
urã
rile
med
ical
e sa
u n
euro
logi
ce
det
erm
inat
e d
e m
edic
amen
te s
au s
ub
stan
ţe
psi
hoa
ctic
ve: a
lcoo
l, d
rogu
ri, e
fect
uân
d u
n a
ten
t ex
amen
fiz
ic ş
i de
lab
orat
or.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�O
rice
exa
min
are
psi
hia
tric
ã în
cep
e cu
ob
serv
aţia
, urm
atã
de
anam
nez
ã (i
nte
rviu
), e
xam
en p
sih
ic, e
xam
en c
lin
ic
gen
eral
, exa
men
neu
rolo
gic,
tes
tare
a p
sih
olog
icã,
EE
G ş
i al
te e
xam
inar
ipar
acli
nic
eca
re v
or f
acil
ita
pu
ner
ea a
tât
a d
iagn
osti
culu
i poz
itiv
, cât
şi a
cel
ui d
ifer
enţi
al (
Ifte
ne,
19
99).
�
Inte
rviu
l psi
hia
tric
est
e b
ine
sã în
ceap
ãcu
o a
nam
nez
ã at
entã
a p
rin
ţilo
r, s
epar
at, u
rmat
ã d
e an
amn
eza
cop
ilu
lui
sau
ad
oles
cen
tulu
i. D
iscu
ţiil
e tr
ebu
ie c
ond
use
pe
un
dru
m
cu r
elev
anţã
pen
tru
sim
pto
mat
olog
ia p
reze
nta
tã d
e co
pil
. Se
poa
te u
tili
za in
terv
iul l
iber
sau
inte
rviu
l sis
tem
atic
pri
n
apli
care
a u
nor
ch
esti
onar
e st
and
ard
izat
e.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�În
tim
pu
l in
terv
iulu
i cop
ilu
lui s
au
adol
esce
ntu
lui s
e p
roce
dea
zãşi
la e
fect
uar
ea
exam
enu
lui p
sih
ic. T
rebu
ie s
ã se
ţin
ãse
ama
de
mai
mu
lte
asp
ecte
sem
nif
icat
ive
lega
te d
e p
arti
cula
ritã
ţile
vârs
tei.
Ast
fel,
în g
ener
al (
cu
mic
i exc
epţi
i), n
u c
opil
ul s
au a
dol
esce
ntu
l est
e ce
l car
e so
lici
tã c
onsu
ltu
l, ci
mai
deg
rabã
este
ad
us
de
cãtr
ep
ãrin
ţila
med
ic, p
sih
olog
sau
p
sih
oped
agog
.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�P
e d
e al
tã p
arte
, am
bia
nţa
cab
inet
ulu
i de
con
sult
aţie
tre
bu
ie s
ã fi
e p
otri
vitã
atâ
t p
entr
u p
acie
nţi
i de
vârs
tã m
icã,
cât
şi
pen
tru
ad
oles
cen
ţi, e
lim
inân
du
-se
din
câ
mp
ul v
izu
al a
l pac
ien
ţilo
r ob
iect
ele
care
le
-ar
pu
tea
acce
ntu
a an
xiet
atea
. De
asem
enea
, lim
baj
ul t
reb
uie
ad
apta
t n
ivel
ulu
i de
vârs
tã ş
i de
dez
volt
are
cogn
itiv
ã a
pac
ien
tulu
i.
Co
pii
mic
i�
În c
azu
l cop
iilo
r m
ici (
ante
pre
şcol
ariş
i pre
şcol
ari)
se
rec
oman
dã
med
iere
a co
nta
ctu
lui v
erb
al c
u
aju
toru
l ju
cãri
ilor
sau
pri
n e
xam
inar
ea u
nor
fo
togr
afii
. La
cop
iii ş
cola
ri m
ici,
inte
rviu
l tre
bu
ie
înce
pu
t p
rin
ab
ord
area
un
or t
eme
ind
ifer
ente
, cu
sc
opu
l de
a le
dim
inu
a an
xiet
atea
, du
pã
care
se
abor
dea
zãp
rob
lem
a ca
rdin
alã.
Ad
ole
sce
nti
�În
caz
ul a
dol
esce
nţi
lor
se r
ecom
and
ã o
atit
ud
ine
cât
mai
tra
nşa
ntã
şi d
irec
tã, e
vitâ
nd
u-s
e to
nu
l m
oral
izat
or. D
e m
ult
e or
i sp
ecia
lişt
ii s
e p
ot lo
vi d
e n
egat
ivis
mu
l, os
tili
tate
a şi
rez
iste
nţa
ad
oles
cen
ţilo
r, c
are-
l asi
mil
eaz
pe
med
ic c
u
pãr
inţi
ilu
i, cu
car
e d
e ce
le m
ai m
ult
e or
i est
e în
co
nfl
ict
des
chis
.
Exa
me
nu
lp
sih
ic�
Exa
men
ul p
sih
ic p
rop
riu
-zis
se
des
fãşo
arã
pe
du
rata
a c
el
pu
ţin
40
de
min
ute
şi a
re c
a ob
iect
iv p
rin
cip
al e
valu
area
vi
eţii
psi
hic
e a
cop
ilu
lui s
au a
dol
esce
ntu
lui,
incl
uzâ
nd
n
ivel
ul d
ezvo
ltãr
iico
gnit
ive,
al p
erce
pţi
ilor
, ate
nţi
ei,
mem
orie
i, or
ien
trii
tem
por
o-sp
aţia
le, c
onşt
iin
ţei,
imag
inaţ
iei,
gân
dir
ii, a
fect
ivit
ãţii
, vie
ţii i
nst
inct
ive,
ac
tivi
tãţi
i, ri
tmu
lui v
egh
e-so
mn
, per
son
alit
ãţii
actu
ale.
�D
e as
emen
ea, s
e ex
amin
eazã
şi a
spec
tul g
ener
al (
ţin
uta
, ex
pre
sia
feţe
i, p
rivi
rea,
ati
tud
inea
, ges
tica
, mim
ica,
p
anto
mim
a) ş
i mod
alit
atea
în c
are
cop
ilu
l sau
ad
oles
cen
tul s
tab
ileş
te c
onta
ctu
l ver
bal
şi a
fect
iv.
Alt
ee
xa
min
ari
�D
up
ãex
amen
ul p
sih
ic s
e ef
ectu
eazã
cu m
are
aten
ţie
exam
enu
l som
atic
, neu
rolo
gic
şi E
EG
.
�E
xam
inar
ea p
sih
olog
icã
ocu
pã
un
loc
esen
ţial
în e
valu
area
co
pil
ulu
i sau
ad
oles
cen
tulu
i. Se
ap
licã
o s
erie
de
test
e ex
plo
rato
rii p
entr
u:
�in
teli
gen
ţa c
opil
ulu
i (sc
ala
Wec
hsl
erp
entr
u c
opii
-WIS
C-
R, s
cala
Sta
nfo
rd-B
inet
, tes
tul R
aven
sim
plu
şi c
olor
etc
.),
Te
ste
psi
ho
log
ice
pe
ntr
u:
�at
enţi
a co
pil
ulu
i (te
stu
l de
bar
aj T
oulo
use
-Pie
ron
, p
rob
a Z
azzo
, tes
tul P
raga
etc.
),
�m
emor
ia (
aud
itiv
-a
cifr
elor
şi c
uvi
nte
lor)
, d
epre
sie
(sca
la d
e d
epre
sie
Ham
ilto
n, s
cala
Bec
k),
�an
xiet
ate
(ST
AI
–I
şi I
I, H
AD
S et
c.),
�p
erso
nal
itat
ea (
test
ul R
orsc
hec
h, t
estu
l CA
T,
test
ulT
AT
, tes
tulP
atte
-Noi
re, t
estu
l om
ule
ţulu
i, te
stu
l cop
acu
lui –
Koc
h, d
esen
ul f
amil
ieie
tc.)
.
Dia
gn
ost
icu
lp
sih
iatr
ic�
În u
rma
exam
inãr
ilo
rco
mp
lexe
cit
ate
înai
nte
, se
stab
ileş
te d
iagn
ost
icu
l, i
ncl
uzâ
nd
ap
reci
eri
şi a
sup
ra
niv
elu
lui
de
adap
tab
ilit
ate
al c
op
ilu
lui
în p
lan
fa
mil
ial,
şco
lar
şi s
oci
al.
�P
entr
u a
pu
tea
face
o î
nca
dra
re d
iagn
ost
icã
vali
dã
spec
iali
stu
l p
edo
psi
hia
tru
şi e
chip
a sa
-fo
rmat
ã la
m
od
ul
idea
l şi
din
: psi
ho
log,
psi
ho
ped
ago
g, a
sist
ent
soci
al, a
sist
enţi
med
ical
i –
treb
uie
sã
com
par
e si
mp
tom
ato
logi
a p
entr
u c
are
cop
ilu
l sa
u
ado
lesc
entu
l es
te a
du
s la
co
nsu
ltaţ
ie c
u p
aram
etri
i n
orm
ali
de
dez
volt
are
pe
etap
e d
e vâ
rstã
.
Va
mu
ltu
me
scp
en
tru
ate
nti
e!