Descrierca CIP a Bibliotecii Nalionale a Romeniei ALBES, ANDREAS Comoara / Andreas Albes; trad.: Adriana Ionescu. - Bucuresti: RAO Intemational Publishing Company, 2007 tsBN 978-973-103.2t 2-2 I. lonescu, Adriana (Ead.) 821.1l2-31=135.1 RAO Intemational Publishing Company Grupul Edirorial RAO Str. Turda nr. I l7-l19, Bucures[i, Romania www-mobooks.com www.rao.to ANDREAS ALBES . Der Schatz @ 2005 Deutscher Taschenbuchverlag Gmblt & Co.KG Miinchen, Gedania . Toare drepturile rczeflate Traducere din limba gemana ADRIANA IONESCU O RAO Intemational Publishing Company, 2006 penEu versiunea in limba rcmana octombde 2007 ISBN 978-973-103-212-2 1 Tonrl mi-era indiferent. SEleam cu ochii inchigi pe scaunul de la fereastra, locul 2lF. rprijineam obosit capul de peretele gri, de plastic, al avio- Emm neras Si nu ficusem dug de zile intregi. Bitea vintul, se zgaltaia cu putere 9i, la fiecare zgdlliiala! ma loYeam de perete. Daca in aaest moment cipitrnul ar fi sPus: pasageri, avem o problema! Urmati instrucliunile de zbor $i luali pozifia pentru situalii de u€enta!", irnpasibil. $i daca avionul s-ax prabu$i chiar acum? naibii! se vedea deiertul. Avionul era vechi $i turbinele Mi durcau uechile. Dupd decolarea de la Bagdad, am altitudine ca sa nu flm lovili de vreo racheta de apa- &tiaeriana- Uneori, rebelii Eageau in avioanele de pasa- Am observal ca barbatul de langtr mine mi privea de o de weme. Pirea cA de-abia a$tepia ocazia sA intre Trebuia sa-mi fi linut in continuare ochii inchigi. germanA. AIi fost mult timp in lrak?
Transcript
Descrierca CIP a Bibliotecii Nalionale a Romeniei
ALBES, ANDREASComoara / Andreas Albes; trad.: Adriana Ionescu. -
Str. Turda nr. I l7-l19, Bucures[i, Romaniawww-mobooks.com
www.rao.to
ANDREAS ALBES. Der Schatz
@ 2005 Deutscher Taschenbuchverlag Gmblt & Co.KGMiinchen, Gedania
. Toare drepturile rczeflate
Traducere din limba gemanaADRIANA IONESCU
O RAO Intemational Publishing Company, 2006penEu versiunea in limba rcmana
octombde 2007
ISBN 978-973-103-212-2
1
Tonrl mi-era indiferent.SEleam cu ochii inchigi pe scaunul de la fereastra, locul 2lF.rprijineam obosit capul de peretele gri, de plastic, al avio-
Emm neras Si nu ficusem dug de zile intregi. Bitea vintul,se zgaltaia cu putere 9i, la fiecare zgdlliiala! ma loYeam
de perete. Daca in aaest moment cipitrnul ar fi sPus:
pasageri, avem o problema! Urmati instrucliunilede zbor $i luali pozifia pentru situalii de u€enta!",irnpasibil. $i daca avionul s-ax prabu$i chiar acum?
naibii!se vedea deiertul. Avionul era vechi $i turbinele
Mi durcau uechile. Dupd decolarea de la Bagdad, am
altitudine ca sa nu flm lovili de vreo racheta de apa-
&tiaeriana- Uneori, rebelii Eageau in avioanele de pasa-
Am observal ca barbatul de langtr mine mi privea de o
de weme. Pirea cA de-abia a$tepia ocazia sA intre
Trebuia sa-mi fi linut in continuare ochii inchigi.
germanA.
AIi fost mult timp in lrak?
ANDREAS ALBEs C"'.""."
- Trei luni.
- E mult._ Da.
- Ce ati facul acolo?
- Jumalist.
- Aia...Ma temusem ca vecinul meu de calatorie avea de g6nd si
ma araga intr-o conversagie. Dar a scos un ziar arab din buzu-narul scaunului din fala lui !i a fuceput sa citeasca.
M-am gdndit cA omul parea trist, dar oarecum mullumit.Avea o expresie pe chip de parca ar fi luat o decizie vitah.Parea sa aiba in jur de patruzeci de ani. Parul negru, tenulmasliniu si ochii negri. Ca tofi arabii. Nu era nirnic neobignuitla el. Nimic, cu exceplia urechilor, din care doax un4 cea $anga,era vizibil mai depirtati de cap.
Mai cunoscusem cu cateva saptunani inainte pe cinevac.Lre avea urechea stanga mai depafiata de cap dec6t ceadreapta. in acel moment insa, nici nu mi-ar fi trecut prin minteca a.r putea exista o legatura inhe cele douar persoane.
Stewardesele au adus bauturi]e. Eu am cerut ap4 vecinulmeu, ceai. Pilotul a anuntat ca avsam sa aterizalrn la Franklurtpeste trei ore Si ne-a rugat sa dnem centurile de siguranFcuplate. Ne a$teptam in continuare la tubulenle.
Mi-am rezemat din nou capul de perele 9i am inchis ochii.imi irnaginam cum ar fi sa ma pun in pielea vecindlui meu decalatorie. Cum ar fi sa stau in avionul asta cu un sentimentde depLina mdtum e.
N-ar mai fi lipsit mult fi calatoria, care era pe terminate,s-ar fi putut tlansforma intr-un triumf. De fapt, nu voiamgampanie, dar poate ca a$ fi comandat un pahar pentru asaLlbatori, M-as fi bucurat sa flu primit acasa ca un erou. proba-
bil ca mi-a5 fr facut chiar 9i planuri de viitor iir acel moment deeuforie. $i acum? Nici nu yoiam sa mA gandesc ce avea saumeze in dimineala aceea.
Er m6nca incet. hintre irnbucaturi, auzeam cum risfoia ziarul'
C4itanul anunta ca turbulentele au lncetat $i ca ne alteptarn la
rbua ore ii jumatab de zbor cu vrerne buna.
- Insh'ALlah, spuse el. ,.A.;a vrea Dumnezeu'"
Nu avea rost sa lupt irnpofiiYa oboselii' M-am cufundat-fr-un somn u$or, nelini$tit si arn revazut cu ochii mintii ziua
fo care a incePut avenfllra mea ..
)
Am auzit de comoara intr-o miercuri seara. Miercurea era
ziua cand Phitppe $i cu mine mergearn la baia turceasca dinstrada Nidhal. Acolo te puteai relaxa de minune printre arabigmsi $i tanspiali.
inca de dimineala devreme insoliseram prin Bagdad unmic grup de membri ai Parlamentului European. Philippenumea asta tudsmul catastrofelor, finantat de la bugetul de
stat. Era la putine saptamani de la incheierca oficiala a razboiu-lui, Degi mai mureau inca soldafi americani irnpugcati, lara numai era sfagiata de teroare. Se putea simti inca euforia de dupacaderea lui Saddam, iar aceasta alimenta speranta de pace.
Civilii straini se puteau migca relativ in siguranF pe strazi.le
Bagdadului. Cel pulin pe timpul zilei.Parlamentarii fusesera transpofiafi prin irnprejurimi cu un
microbuz climatizat. Vazusera palatele bombardate, podudlearuncate in aer si ministercle a$e. Printre altele, luaserarn pran-zul la un restaurant din cartierul de ambasade. Au urmat apoivizitarea a doua spitale gi un rnic tur prin cafiierul stuac dinnordul orasului.
Philippe era un jumalist independent din Paris $i avea misi-unea de a relata despre ajutoarcle pentru reconsfuctie, penFu o
t$licatie economica franceza. in ziua respectiva nu avuse-
Lan ni-i" d" fu"u,, asa ca metseserarrn cu ei' Cand am cobo-
rl din microbuz in stlada Nidhal, Pe la ora sase duPi-amiaza'
ttitipp" ".u
prost dispus. Padamentarii nu-i dadusera nici
gar o informatie care sa Poata fi valorificatar
Aerul era incins 9i mirosea a gilze de esapament' Pe strada
I'fdhal, inainta lent o coloana de masini vechi $i lovite' Te-ai fi
Fnut urca pe una fara Probleme, ca apoi sa sari de pe o capota
L alta Dar noi am naversal srada nomal'- D. ufarz, nu nada existen6 unei bai turce5ti Numai cei ai
cas€i stiau ce se ascundea in spatele uSii de fieq-grele si rugi-
uit lo* * up-"ar si o casa de schimb valutar' in usir' cam la
dvelul ochilor, edsta o fanta" Cand bateai la u$a' acolo apareau
doi ochi negri, scdnteietod. Ni s-a dat drumul fuauntru' fara sa
tm saluta6. Simptul fapt ca eram tolemli acolo era un semn de
respecl Regula numarul unu pentru baia turceasca din strada
Ndhal era:]ara femei. Regula numa'rul doi: fara straini'
Privilegiul de a fi prirnili se datora cunostinFlor modeste
de araba a[ lui Philippe. Cu ele il scapase recenl de inchisoare
pe proprietarul baii. Moharnned avea aproaPe doi metri
ilA'filn", un lucru neobisnuit pentru un irakian' De aceea'
soldatii arnericani it confundasera cu un general cautat de mult
timp. Unul de pe celebra lista a celor cincizeci cei mai cautali'
C6nd Mohammed fusese somat sa iasa din masina sub
ameninlarea armelor, Philippe se alla intimplator intr-un taxi in
spatele lui si putuse sa lamueasca neintelegerea''
il indlnisem pe Mohammed doar o data- Un tiP simPatic'
Preluase baia turieasca de la tatal lui' care tinea cu tot dina-
dinsul ca afacerea sa continue conform tradiliei' De la
sfir;itul razboiului, Mohammed facuse mai ales afaceri cu
masini $i scosese o gramada de bani' Cand a cerut personalu-
lui sa-i primeasca pe Philippe si pe prietenii sai' s-a produs
ceva asemamator cu o revolutie. ,,Daca o sa continuam a$a' o
sa deschidem, in culand, Si o saunar pentru femei"' bombanise
seful baii.
10 A'\DREAS ALBFS
Ne-a dat fiecaruia cate o pereche de chiloti de baie albi, dinbumbac, mult prea mari pentru noi. Trebuia sa-i finem cu m6naca sii nu alunece, $i papuci de baie. Ace$tia din urma ma fasci_nau aproape de fiecare data: pe marginea tAlpilor se puteavedea din ce marca de anvelope fusesera facuqi. Baia in sine erao hala mare cu multe ni9e. Am ales-o pe prima din dreapta. lnmomentul in care Philippe s-a prabu$it pe banca de granit, dis_pozitia i s-a inbunatadt cbnsiderabil.
- Sa-i ia naiba pe politicieni! spuse el rarjind.Philippe rAnjea des. Era un ranjet $iret, u$or arogant, caxe i
se potrivea.
in aceasti zi, ceva era altfel la baia turceasca. Irakienii dis-cutau agitati. La inceput, am crezut ca discutau despre mine giPhilippe. Dar pe noi ne cunosteau deja de saptamani intregi.Nu, privirile li se indrcptau catre nila de l6nga noi, a$a ca arnvrut sa fag cu ochiul de dupa colt. Am supdns cateva cuviniecare mi se pareau familiare,
. - You know... incepu Philippe.I-am facut semn sa taca.Am ascultat... Era greu sa inFlegi ceva. prin perelii placali
cu Taianfa rasuna orice cuvant. Fara indoiala. Am continuat saascult. Era germana. in niqa de alaturi se vorbea in germana.Doua voci de barbati. in traditionala baie turceasca, din stradaNidhal, se aflau alli doi tipi cu pielea alba care amenintautraditia enclavei interzise femeilor 9i strainilor.
- Da' ce tezi, Grttber?! Pui mAna pi dup-aia wei si teretragi? A$a ti-ai imaginat? se auzi vocea mai groas4 furioasa!
,,Aha, mi-am zis eu, pare sa deyind interesant.,.
- Cincizeci de mi.i, continua barbatul. Cincizeci! Cum senumegte micula pe care ti-ai gasit-o, Grtiber? Svetlana?
- O sa dau banii inapoi. Cu... cu... si... siguanta platesc,raspunse celalalt. Vreau d.., doar sd ies din afacere.
- Nu vorbi prosrij, Grdber! De unde o sa sbangi banii?Micula 1i-a golit buzunarele.
11
- V,.. v... viata mea personala nu te prive$te.
De cind eram in scoala nu mai auzisem un om care sa se
bdlbdie in halul asta. Mi-am imaginat un barbat mic de^nirllime, cu umeri ingugti. Pe celalalt mi-l inchipuiam cu o
chelie unsuroasa.
- A1l, Grdber, mar doare undeva de viala ta personalaL.
Vrcau doar sa-li spun ce ai de facut. Urma o pauza scurta.
- Nu pot. Eu...
- Nu ma inherupe! Totul ramane cum arrl stabilit. O sa ai
grija in continuare ca maginile noashe sa paraseasca taxa fara
pobleme. $i i1i vei incasa in continuare cei zece mii de dolari
la fiecare livrare. Asta ne va face pe mine, pe tine ii Pe Svet-
lma - fericili.Lni imaginam ce reaclie ar fi avut daca as fi tdsnit brusc de
dupa coltr $i i-a$ fi salutat. Amandoi erau ferm convinii ca nu-i-f,{elegea nimeni.
- Ma!,. mar bagi in belea. D... daca ma prind, m-am n€noro-
cil Am farnilie. i... innrnd pu5caria. BAlbiinrl se auzea de parca
€ra gata sa phnga. N-arn Stiut ce... ce d... ducegi voi in Europa.
- Da' ce-di crezut?
- N... nu stiu. in orice caz, nu asta.
- Atunci imagineazi-ti ca nu ai deschis niciodata weo cutie.
-'1.-. t.-. toate ziarele au urlat. $i chiar a fost vorba cd inspable devasElrilor s-ar putea ascunde shaini.
.- Da, 9i...?
- Daca rc suspecteaza... $i pana la urma nu pofi... inheaga
mostenire cultuala a unei naliuni..,
- Nu te agita! Alabii astia oricum nu au simtul culturii.Uite ce s-a intdmplat in Afghanistan cu statuile lui Buddha de
la Banian. Islarnistii a$tia tembeLi! Pur $i simplu le-au aruncat
fo aer Gr0beq noi avem grija ca bunurile cultuale irakiene sa
ajunga in mainile oamenilor care stiu sa le aprecieze, ince-
pand cu urmatorul hansport, iti dau douasprezece rnii. Doua-
sprezece mii.
conoara
ANDREAs ALBEs
Balbaitul tacu o vreme. Mie mi se buluceau gandurilein cap.
Dupi razboi, in prirnele zile de anarhie totali, in muzeeleBagdadului avusesera loc sute de jafuri. Se firrase tot ce seputea cara cu mdinile, cu cafucioarcle, cu caii $i cu mAgarii:tabloud, bijuterii, sculptud. Opere de arri din toate timpiude.Se spunea cA mufte dinne piese erau vechi de mii de ani. Valoa_rea lor era inestirnabili. A inceput repede s6 umble vorba catrafican[ii de arta din Pads Si New york aveau bande organi_zate de devastatori. Martorii oculaxi relatau ca soldalii aieri_cani stAteau $i priveau devastar e cu m6inile incruci$ate.Totu$i, dintr-odati, total pe nea$teptate, s_a scris in zi,fie camajoritatea operelor de afiA firate aparuseri din nou.
- C... c... cat o si mai continuam a$a?
- Nu mult. inc6 trei, pahu transporturi. paqa atunci scoa-tem lot din tara.
- Spune-mi, zise foprit balbaituL asa incat a ftebuit sa maaplec aproape cu totul dupA colt, se afla printre ele 9i comoarade la Nimrud?
- Te-ai informat bine, Grober. A$a ca o sa_ri dau cinci_sprezece mii la fiecare livrare, pastram legarura.
Se auzi un ras rasunator.
- Ah, Grdber, si ara esti bagat pana h gat in asta. $i acum,vreau si ies din bordelul asta. Cum ai gasit stabilimennrl? D4ma rog, a fost foarte relaxant,
- M-arn retras cat mai in spate in ni$a noastrA. philippe parea
sa fi adormit. Nu ?nlelegea germana, in afara ae Scniti, Wursti mein Friiuleini . Nlt-am sprijinit coatele pe genunchi gi mi_amlasat capul sa atame. Din unghiul in care ma aflam, am lncercatsd zaresc cele doua persoane caxe ayeau sa treaca dintr_unmoment in altul pe ldngi noi.
Ce usor e sA te irn$eli! Amandoi aveau par negru, gdzonat.Erau arnardoi destul de corpolenli gi de putemici. Ei-n_aveau
I ,,Rahat, salam" ti ,domni$oam mea-. (in germ. in orig,; n.tr.)
co,noaaa
si-si dna cu mana chiloliile-am putut vedea decdt profilul.
