31
DOCTRINELE PENTICOSTALISMULUIROMANESCA§ACUM REZULTA DIN
DIFERITELE SALE MARTURISIRI DE CREDINfA
Lector dr. Valeriu Andreiescu
Un document oficial de stat, Deciziunea nr. 5734/29 ian.
1925 a Ministerului Cultelor si Artelor, menfiona ca doctrina
,,Sectei Penticostalistilor" fusese tiparita intr-o brosur5 de 14 pagini
intitulata Dedararea fundamentului adevarat, fara s& se dea detalii
despre aceasta doctrina.1 Respectiva brosura, de 14 pagini, nu s-a
pastrat. Se poate observa ca titlul citat corespundea titlului
Statement of Fundamental Truths sau Dedarajia adevarurilor
fundamentale sub care a fost publicata in 1916 declarafia de
credin^a a organizatiei U.S. Assemblies of God. Aceasta declaratfe
cuprindea 16 principii de credinta: (1.) Scripturile inspirate; (2.)
Unicul Dumnezeu adevSrat; (3.) Omul, caderea si
rascumpSrarea lui; (4.) MSntuirea omului; (5.) Botezul in apg;
(6.) Cina Domnului; (7.) Fagaduinfa Tataiui; (8.) Dovada
botezului in Duhul Sfant; (9.) Sfmtirea completS; (10.) Biserica;
(11.) Slujirea si evanghelizarea; (12.) Vindecarea divina; (13.)
Nadejdea binecuvantata (invierea si rapirea); (14.) Domnia
' T. Sandru, Biserica lui Dumnezeu Apostolic^ PenticostalS din RomaniaBucure§ti, 1982, p. 29.
Valeriu Andreiescu
milenara a lui Isus; (15.) Lacul de foe; (16.) Ceruri noi si pamant
nou.2
O marturisire de credinfa in opt puncte a cre§tinilor
penticostali din Romania a fost publicata de I. Ceufa care face
trimitere la revista CuvantuI Adevarului, nr. 4 din 1925, p. 5.3
Autorul scria insa mai departe ca la sfarsitul anului 1928 a aparut
primul numar al revistei Vocea Adevarului, al carui titlu s-a
schimbat mai tarziu in CuvantuI Adevarului §i ca, in 1928,
Declarafia de Credinta tiparita pentru prima data in 1925 a vazut
lumina tiparului pentru a doua oara.4 Nu reiese clar in ce revista a
aparut amintita Declare de credin|a §i nici in ce an a aparut revista
CuvantuI Adevarului. In orice caz, nu poate fi vorba de textul
intitulat Declararea fundamentului adevarat, ci de un text mult
mai scurt ale carui principii sunt: (1.) credinta in Dumnezeu (Tatal,
Fiul si Duhul Sfant) si in Isus (rastignit, ingropat, inviat); (2.)
Dumnezeu si-a trimis fiul ca jertfa de rascumparare care ne invata sa
lasam tot ce este lumesc; (3.) nasterea din nou - transformare
spirituala; (4.) botezul in apa, viafa potrivit Scripturii, roada Duhului
Sfant, vorbirea in limbi ca semn al botezului cu Duhul Sfant; (5.)
darurile spirituale in biserica, invierea mor^ilor; (6.) Rapirea; (7.) a
doua venire a lui Hristos, domnia lui de o mie de ani pe Pamant, a
^ W. J. Hollenweger, The Pentecostal*, Peabody, Mass. 1988, p. 514-516.I. Ceufa, Mi§carea penticostala in evenimente $i relat&ri ale sec. XX, Bucuresti
2002, p. 145, n. 13. '
4 Ibid., p. 149-150.
Doctrinele penticostalismului romanesc 107
doua inviere; (8.) Marea Judecata, viafa pentru cei drepti si pedeapsa
eterna pentru cei nedrepji, cer nou si pamant nou.5
Cei mai vechi document cunoscut al miscarii penticostale din
Romania, care reglementeaza actele de cult, este procesul-verbal de
constituire a filialei Suceava, la 26 apr. 1930, document in care este
vorba de binecuvantarea copiilor, botezul in apa, Cina Domnului,
actul spalarii picioarelor, ordinarea lucrStorilor.6
Prima declarable completa de credinja a penticostalilor romani
a fost publicata la Arad de Editura Vestitorul Evangheliei in 1947.7
Aceasta marturisire de credinfa confine 51 de principii care ar putea
fi grupate astfel: (1.) Biblia, art. 1; (2.) Dumnezeu in trei persoane, 2-
5; (3.) Creafia, 6-9; (4.) Omul si pacatul, 10-11; (5.) Mantuirea, 12-
21; (6.) Biserica, 22-41; (7.) Eshatologia, 42-48; (8.) Relafia cu statul§i cu alte culte, 49-51.
Doctrina despre Dumnezeu si revelafia lui scripturala si
generala este aici general evanghelica, dar cu accente penticostale:
apostolii - primii intemeietori ai comunitatilor crestinilor botezafi cu
Duhul Sfant - au vestit Evanghelia deplina. Afara de termenul
Sfanta Treime, folosit in art 5, singurul termen important nepreluat
direct din Biblie este eel de ,,persoana" (Dumnezeu in trei persoane
- art. 2); Duhul Sfant, a treia persoana - art. 5). Se §tie ca U.S.
AssembUes of God, confruntate cu Oneness Pentecostalism au
*Ibid.t p. 144-145.
,,Cuvantul AdevSrului" nr. 6 (1 iun. 1930) n 1
Senna expunere a principiilor de credinfd a Bisericii lui DumnezeuApostohce (Penttcostale) din Romania, Arad, 1947; T. Sandru, DogmaticaBisencnlui Dumnezeu Apostolice Penticostale, Bucure?ti 1993 p 256-281
108 _ Valeriu Andreiescu
adoptat inca" din 1916 o marturisire de credinja clar trinitara.8 Art. 4
definite pe Isus Hristos ca fiind ,,Unicul Fiu n3scut din Tatal"
(monogenetos, unigenitus, one-begotten) corectand traducerea
confuza a lui D. Comilescu din loan, 3:16 - ,,singurul Sau Fiu".
Citarea din 1 loan 1:7 - ,,sangele lui Isus Hristos ne cur^e§te de
once pacat" are un accent antilegalist si exprima tendinfa
penticostalS de a considera sangele lui Hristos ca arma cea mai
puternica impotriva diavolului. Menfionarea nasterii lui Isus Hristos
din Fecioara Maria nu se intalne§te in crezul U.S. Assemblies of
God, fiind un punct comun intre crezul penticostal romanesc si eel
declarat de Church of God (Cleveland).
Nu este intamplator ca Duhul Sf&nt este definit in mod
apasat, in acest document, ca ,,a treia persoana din Sfanta Treime"
(art. 5), deoarece in anumite cercuri penticostale se resimte influenta
falsei invajaturi dupa care Sfantul Duh nu ar fi o persoana, ci numai
o putere. Caracteristicile Duhului Sfant sunt prezentate in art. 5 intr-
un mod acceptabil pentru to|i evanghelicii.
Principiile de credin^ asupra Creajiei sunt cele referitoare la
ceruri (art. 6), ingeri (art. 7), ingerii cazufi (art 8), pamant (art.
9), om (art 10). Se afirma ca in al treilea cer este raiul lui Dumnezeu
§i ca in cer vor fi cu Hristos tofi credinciosii Lui. Noul Ierusalim nu
este menjionat in cele 51 de principii. Se afirma despre ceruri si ca
sunt trecatoare, de§i in ele se afla scaunul de domnie al lui Dumnezeu
si ingeni. In afara de Mihail, mai este considerat arhanghel si
Burgess & McGee (eds.), Dictionary of Pentecostal and CharismaticMovements, Grand Rapids, 1998, s.v. ,,Oneness Pentecostalism".
Doctrinele penticostalismului romanesc 109
Gabriel, fara o baza scripturala clara. Un articol de credinfa despre
ingerii rSi (art. 8) le da prea multa cinste tocmai prin faptul ca sunt
trataji intr-un articol separat.
Al 9-lea principiu de credinfa se refera la crearea si
blestemarea Pamantului. Prin Creajiunea sa din cele sase zile,
Dumnezeu a imbunatafit o lucrare anterioara, ceea ce poate conduce
la teoria hiatusului, adoptata de T. Sandru.9
Articolul 10, despre om, incheie descrierea creafiei §i
schijeaza antropologia penticostaia. Omul a fost creat bun, drept si
fara pacat, dar a fost ispitit de sarpe (diavol) prin femeie, a cazut
astfel in robia pacatului si nu se poate mantui decat prin Harul lui
Dumnezeu aratat prin Isus Hristos. Se citeaza in mod oarecum
surprinzator Rom. 8:28-30, versete ce pun problema voinfei libere si
a predestinarii, fara sa se incline in mod clar spre una din cele doua
pozifii opuse. Hamartiologia este tratata in art. 11 cu o lista foarte
lunga de pacate, ilustrand un mod de gandire destul de legalist, fara
sa neglijeze nici aspectul ecologic - condamnarea maltratarii
animalelor, cu o foarte slaba baza biblica (Prov. 12:10). Supersti^iile
sunt considerate pacat, iar hula impotriva Duhului Sfant - pacatul de
neiertat.
Urmeaza articolele referitoare la soteriologie, incepand cu
harul lui Dumnezeu (art. 12), definit corect, fara sa se insiste asupra
opozijiei dintre har si Lege. Art 13 deflneste credinta conform cu
Evrei 11:1 cu tautologia lui D. Cornilescu: (o incredere neclintita in
lucrurile nadajduite, o puternica tncredinfare despre lucrurile care
T. Sandru, Doctrinele biblice ale Bisericii, Bucure§ti, 1994, p. 61-64.
— Valeriu Andreiescu
nu se vad), desi corect ar fi fost: substanta lucrurilor sperate, dovada
lucrurilor nevazute. Se pune un accent penticostal pe puterea lui
Dumnezeu ca baza a credinjei adevarate (1 Cor. 2:5). Astfel, cei ce
cred vor fi inso#i de semnele puterii (Mar. 16:17), fara sa fie vorba
aici de credinta ca una din cele noua harisme ale Duhului Sfant. Un
concept interesant este credinta deplina (menfionata de doua ori), pe
baza unei traduceri discutabile a expresiei evn plerofori,a| pi,stewj
(Evr. 10:22). Aceasta expresie este tradusa de alfii: ,,in plinatatea
credinfei" sau ,,cu deplina siguranta a credintei". Traducerea
Cornilescu, ,,cu credinta deplina", corespunde traducerilor rasa si
germana, nu si celor engleze, franceze si italiene, nici traducerii
B.O.R.. Evident, conceptul de credinfa deplina nu este intemeiat
suficient pe versetul in discujie, ilustrand o exegeza care porneste de
la o traducere devofionala.
Pocainja sau intoarcerea la Dumnezeu (art. 14) este tratata
dupa credinta, ceea ce nu reflecta o influenta calvinista, intrucat
secven|ele pocainfei sunt stabilite astfel: pocain|a, credinfa in
Evanghelia deplina (Mar. 1:15), intoarcerea la Dumnezeu (Fap.
3:19), marturisirea pacatelor (Mat. 3:6), fapte vrednice de pocain^a,
botezurile biblice, In apa" si cu Duhul Sfant. Fara a omite cain|a
(regretul de a fi pacatuit), acest articol pune accentul pe
transformarea totals a viefii, a simturilor, gandurilor si min^ii.
Articolul 15 trateazS despre nasterea din nou, plecand de la o
antropologie trihotomica: omul consista din duh, suflet, trup; cand
traieste in pacat, sufletul este condus de poftele trupesti, iar duhul
este mort. Cuvantul da credinta sufletului, iar Duhul lui Hristos da
Doctrinele penticostalismului romanesc HI
viafa duhului omului. Na§terea din nou survine prin har, in credinja si
pocainfa. Cel nascut din nou nu mai face ce voieste, fiind sub
autoritatea Duhului Sfant si a duhului sau. O diferenja marcanta in
raport cu gandirea crestina apuseana consta in faptul ca in cele 51 de
articole nu se foloseste niciodata termenul de libertate sau
slobozenie si o singurS data expresia ,,liberi de toate acestea" (adica
de pacate). Nu se ia in seama concepfia sacramentala a nasterii din
nou (din botezul in apa si din botezul cu Duh Sfant) care a influenjat
penticostalismul popular romanesc.
Al 16-lea principiu de credinfa se refera la iertare, care nu
este prezentata ca un efect al jertfei inlocuitoare, ispSsitoare si
rascumparatoare a lui Isus Hristos, ci ca efect al intoarcerii la
Dumnezeu si a marturisirii pScatelor, in spirit vechi-testamental (Ps.
32:5). In schimb, indreptatirea este socotita un efect al jertfei de pe
cruce (art. 17). Faptul ca iertarea nu a fost tratata impreuna cu
indreptatirea se datore§te probabil dorinfei de a evita concep|ia
Tradijiei biserice§ti, in care iertarea este acordata de preot.
Principiul mantuirii omului prin Isus Hristos (art. 18)
concentreaza principle soteriologice anterioare, formuland conditii
ale mantuirii (harul, credin|a venita in urma auzirii Evangheliei
depline, intoarcerea la Dumnezeu, schimbarea vietii, mantui^i fiind
cei liberi cu totul fata de pacat) si semne ale mantuirii: dovada
launtrica (marturia Duhului) §i dovada exterioara (marturia vie|ii
personale). Declarajia de credinfa Church of God (Cleveland)
coreleaza altfel aspectele mantuirii: iertarea - cu pocainja; iar
Valeriu Andreiescu
10justificarea, regenerarea si nasterea din nou - cu credinfa.
(Distincjia dintre regenerare si nasterea din nou este straina
doctrinelor penticostale romanesti.)
Sfinjenia (art. 18) caracterizeaza pe orice om intors la
Dumnezeu, tndreptajit, iertat si nascut din nou, dar ea trebuie
dezvoltata prin sfinjirea duhului (prin Duhul Sfant), a sufletului (prin
Cuvant) si a trupului (prin infranare). Punerea deoparte pentru
Dumnezeu se combina cu oglindirea chipului lui Hristos. Fiind vorba
de un aspect penticostal fundamental, putem face o comparajie cu
cele doua man crezuri penticostale americane. Articolele 6-7 din
Declaratia de credinta Church of God (Cleveland) afirma:
,,Credem in sfin^irea (sanctification) ce urmeaza na§terii din nou
prin sangele lui Isus, prin Cuvant §i prin Duhul Sfant. Sfinfenia este
standardul lui Dumnezeu pentru viaja poporului Sau"11
Al 9-lea principiu de credinfa al U.S. Assemblies of God
declara:
,,Scripturile ne inva$a [sa traim] o viata de sfin^enie fara de
care nici un om nu-L va vedea pe Dumnezeu (Evr. 12:14). Prin
puterea Duhului Sfant putem implini porunca: «Fii sfant fiindca Eu
sunt sfant» (1 Pet. 1:15-16). Sfinjirea completa este voia lui
Dumnezeu pentru toti credinciosii si trebuie urmarita zelos, umbland
In ascultare de Cuvantul lui Dumnezeu."12
Forme de devojiune personala prin care se due pana la capat
mantuirea si sfmtirea sunt rugaciunea, care este legatura directs a
" Charles W. Conn, Like a Mighty Army, Cleveland, Tenn. 1977, p. 400.idem.
12 Hollenvveger, The Pentecostals, 1988, p. 515.
Doctrinele penticostalismului romanesc 113
omului cu Dumnezeu (art 20), precum si postul, care este sprijinirea
rugaciunii prin infranarea trupului (art. 21). Se reglementa o forma
tipica de rugaciune a penticostalilor romani - rugaciunea in comun,
despre care istoricul baptist Alexa Popovici susfinea ca era practicata
in Bihor de baptistii romani (sub influenza baptistilor unguri) inainte
de aparijia miscarii penticostale, si ulterior abandonata de baptisti.13
In privin{a postului se preciza ca nu implica infranare sexuaia
decat prin buna infelegere Intre sofi.
Rugaciunea si postul apaitin atat sfinfirii individual, cat si
cultului bisericii. Ele nu sunt menfionate in Declarable de credinja
ale marilor organizafii penticostale cum ar fi - pe langa cele deja
amintite - The Apostolic Faith Movement, Apostolic Church
(Great Britain), Elim Pentecostal Churches, British Assemblies
of God, Assemblee di Dio (Italia).14 Totusi, rugaciunea si postul se
coreleaza cu actele de cult oficiate de slujitorii bisericesti, implicate
si ele in mantuirea individuate. Biserica - Trupul lui Hristos zidit de
Duhul Sfant - formeaza subiectul urmatoarelor principii de credinfa
(22-40).
Botezul in apa (art 22) este socotit simbolul inmormantarii
in moartea lui Isus pentru a fi una cu El si la inviere. Pornind de la
Evr. 10:22, se consider^ discutabil, ca prin botez corpul este spaiat
cu apa curata ca un simbol al curafirii exterioare, pe cand inima a
fost stropita cu sangele lui Hristos spre curate launtrica. Se citeaza
13 Alexa Popovici, Istoria baptistilor din Romania, vol. 2 (1919-1944), Chicago,1989, p. 394.
14 Hollenweger, op. cit., p. 513-521.
114 Valeriu Andreiescu
1 Pet 3:21, farS a se preciza c& botezul reprezinta marturia unui
cuget curat. Cina Domnului (art. 21) se oficiazS spre comemorarea
morfii Domnului si nu spre iertarea p&catelor. Se afirma cS este un
simbol al pSrtas.iei cu firea dumnezeiasca a lui Isus Hristos, prin
trupul si sangele Lui, care sunt insS elementele firii lui omene§ti; este
greu de crezut ca ar fi o aluzie la communicatio idiomatum. Desi
este vorba de un simbol, imparta§irea nevrednica aduce osanda.
Frangerea painii simbolizeaza suferinjele Domnului §i cercetarea de
sine din partea credincio§ilor. DacS botezul in apa reprezinta
primirea.in randurile credincio§ilor, Cina Domnului este semnul
Noului LegSmant.
Al 24-lea principiu de credin|S este intitulat St^ruinta dupa
Botezul Duhului Sfant ?i traduce in romaneste al 7-lea adevar
fundamental adoptat in 1916 de U.S. Assemblies of God.
24. Staruinfa dupa botezul Duhului Sfant
To|i credincio§ii sunt indrepta^i §i trebuie sa caute serios sa
staruie cu o dorinfa infocata a§teptand promisiunea Parintelui,
botezul cu Duhul Sf. §i foe, dupa porunca Domnului Isus Hristos.
Aceasta a fost dezvoltarea normala §i experien|a biblica a tuturor
comunitajilor cre§tine in primele secole. Prin botezul in Dun Sf. vine
§i umplerea cu putere pentru o via^S sfanta §i slujba divina §i totodata
si imparjirea darurilor duhovnicesti pentru slujba Evangheliei depline
in lucrarea Domnului. Luc. 24:49. Fap. 1:4-8.1 Cor. 12:1-31.
7. The Promise of the Father
All believers are entitled to, and should ardently expect,
and earnestly seek, the promise of the Father, the Baptism in the
Doctrinele penticostalismului romanesc 115
Holy Ghost and fire, according to the command of our Lord
Jesus Christ. This was the normal experience of all in the early
Christian Church. With it comes the enduement of power for life
and service, the bestowment of the gifts and their uses in the
work of the ministry (Luke 24.49; Acts 1 1.4,8; 1 Cor. 12.1-31)
This wonderful experience is distinct from and subsequent to the
experience of the new birth (Acts 10.44-46; 11.14-16; 15.7-9).15
Al 25-lea principiu de credinja, Botezul Duhului Sfant si
umplerea cu putere de sus, afirma ca botezul cu Duh Sfant se
deosebeste de na§terea din nou si se primeste ,,in urma na§terii din
nou si nu poate avea loc in nici un caz inaintea acesteia".
Marturisirea de credinfa a bisericii lui Dumnezeu Apostolice
Penticostale din Romania (1994) a inlocuit termenul de botez al
Duhului SfSnt prin botez cu Duhul Sfant, fara sa coreleze primul
termen cu regenerarea sau nasterea din nou, cum fac teologii
penticostali actuali din alte Jan.16 De altfel, nici unul din crezurile
penticostale citate mai sus nu deosebeste botezul Duhului Sfant
(na§terea din nou, regenerarea) de botezul in/cu Duhul Sfant, desi se
pare c& §coala de la Danzig susjinuse doctrina celor doua boteze
spirituale, cum ar reie§i din controversa dintre loan Bododea si G.
Bradin de la 1931. Daca facem abstracfie de pomenijta controversa,
doctrina respective a fost pusa in circula|ie in limba romana abia in
]5Ibid.,p. 515.
16 W. W. Menzies, S. M. Horton, Doctrine biblice. O perspective penticostalft, p.139-140, n. 9. Burgess and McGee, Dictionary ofPentecostals and Charismatic
Movements, 1988, s.v. ,3aptism in the Holy Spirit", p. 41.
116 Valeriu Andreiescu
1993 prin traducerea Noului Testament comentat de D.C. Stamps.
In orice caz, principiul 25 considers botezul cu Duhul Sfant ,,o
pecete pentru ziua rascumpararii", ,,o arvuna a mostenirii" §i ,,putere
de sus pentru slujba marturisirii Evangheliei depline". El este insojit
de semnul vorbirii in alte limbi §i se primeste pe baza credinjei, prin
staruinJS.
Botezul cu foe este viaja de incercari a celor sigilaji. Se
accepta punctul de vedere rasaritean ca Duhul Sfant purcede de la
Tat&l prin Fiul (loan 15:26) pe care T. Sandru tl va revizui in 1994 in1 A
sens apusean: Duhul Sfant purcede de la Fiul si de la Tatal Totu§i,
Marturisirea de credinja penticostalS din 1994 menfine punctul de
vedere rSsaritean.19
In ceea ce prive§te doctrina sigilarii, daca botezul cu Duhul
Sfant este pecetea pentru ziua rascumpararii (Ef. 4:30), s-ar putea
interpreta aceasta in sensul cS nu vor fi mantuiti cei nSscuJi din nou
care nu au botezul cu Duhul Sfant. Menzies §i Horton considera cS
dreptul de proprietate al lui Dumnezeu nu este dependent de
pecetluire; pecetea este o recunoastere a apartenenfei, aceasta nu
produce apartenenj&.20 La randul sau, D.C. Stamps considera ca
17 D. C. Stamps (ed.), Biblia de studiu pentru o viafa deplind - Noul Testament,
Bucure§ti, 1993, p. 373 (nota de subsol la 1 Cor. 12:13).
18 T. Sandru, Doctrinele biblice, 1994, p. 55.19 Cultul Penticostal. Biserica lui Dumnezeu ApostolicS Penticostald din
Romania. Mdrturisire de credinfd (reeditata 2002), p. 15: ,,Duhul Sfant purcede de
la Tatal prin Fiul (loan 15:26)".
20 Menzies §i Horton, Doctrine biblice, 1999, p. 139.
Doctrinele penticostalismului romanesc 117
sigilarea are patru aspecte, incepand cu regenerarea si terminand cu
umplerea cu putere.21
Darurile Duhului Sfant (art 26) sunt: infelepciunea,
cunoftinta, credinfa, darul tamaduirilor, puterea de a face minimi,
deosebirea duhurilor, prorocia, vorbirea infelurile limbi, t&lmacirea
limbilor. Ele sunt supranaturale, deosebindu-se de infelepciunea,
cunostinja §i credinja formate prin Cuvantul lui Dumnezeu si
innoirea minfii. Nu tofi primesc toate darurile sau acela§i dar, de§i in
penticostalismul romanesc exists convingerea ca tofi trebuie s£
vorbeasca in limbi dupa primirea botezului cu Duhul Sfant.
VindecSrile divine (art. 27) se considers a fi cele obfinute
fie prin credinfa cS Domnul Isus a purtat pe cruce bolile noastre
(Mat 8:16-17), fie prin darul tamSduirii de la Duhul Sfant, fie prin
rug&ciunea credinfei cu punerea mainilor, in urma ungerii cu
untdelemn (lac. 5:14-16), oranduit numai pentru credinciosi, act de
cult descris in art. 28, unde se afirma ca bolile sunt consecinfa
intrarii pacatului in lume, iar tratamentul medical si vaccinarea sunt
permise credinciosilor.
Un principiu de credin# important se refera la roadele
Duhului Sfant (art 29), definite ca recolta unei viefi sfinte, sub
carmuirea Duhului. Ele sunt socotite obligatorii pentru cei nSscu^i
din nou sau boteza|i cu Duhul Sfant, dar nu sunt nici mScar
enumerate.
21 D. C. Stamps (ed.), Biblia de studiu..., Bucure§ti, 2000, p. 1710 (nota de subsolla Ef. 1:13)
118 Valeriu Andreiescu
Biserica lui Dumnezeu - un organism viu (art 30) este vie,
ca trup al lui Hristos si se afirma ca ,,in injelesul Sf. Scripturi ea este
universala", f&ra. sa se precizeze ca exista si biserica locala. Se
reafirma conceptul de credinfa deplina (o condifie pentru a fi
membru al Bisericii), in legatura cu implinirea inva{aturilor
Evangheliei depline (inclusiv cele despre lucrarea Duhului Sfant ca
pe timpul apostolilor).
Slujbele duhovnicesti sj evanghelizarea in comunitate (art
31) sunt expuse folosindu-se termenul de ,,comunitate" pentru
biserica locals. Marturisirea de credinfa penticostala din 1994 va
tnlocui termenul de ,,comunitate" cu eel de ,,biserica'\ introducand
explicit termenul de ,,biserica locala" in enunful: ,,Toate Bisericile
locale formeaza o unitate indestructibila a Bisericii lui Dumnezeu
Apostolice Penticostale din Romania."22
Slujbele expuse la art. 31 includ pe predicatori, prooroci,
presbiteri, diaconi si pe diaconese. Despre acestea din urma se afirmji
cS pot fi evangheliste (mai ales pentru femei, tineri §i copii). ,,Ele nu
au c&derea de a ocupa slujba de invajator sau pastor al comunit&Jii...
Cuvantul da aceste insarcinari si autoritate numai barba^ilor (1. Tim.
2:11-12)". MSrturisirea de credinta penticostala din 1994 se
refera la apostoli, prooroci, evangheli§ti, pastori (Efes. 4:11),
precizand ca, administrativ, se poate deosebi slujba de pastor de cea
de presbiter, iar in privinja diaconatului nu se mai referS la femei, dar
citeaza 1 Tim. 3:8-12, text in care vers. 11 priveste pe femeile
candidate la diaconie.
22 Cultul Penticostal, Marturisire de credinta (reeditata 2002), p. 18, {art. 20, 21).
Doctrinele penticostalismului romanesc 119
Ordinarea lucr&torilor (art 32) este considerate o
oranduire divinS. Numai cei botezaji cu Duhul Sfant pot fi ale§i
pentru ordinare. Nu reiese clar cine ordina sau judeca pe lucr&tori.
Randuiala in comunitate (art. 33) era stabilita dupS 1 Cor.
14:25, 33:40, interzicandu-se mi§carile de la un loc la altul, §oaptele,
zgomotele, semnele §i gesticulafiile. Aceasta nu inseamn5 c& vechii
penticostali nu erau expansivi. Al 34-lea principiu de credinfS
(Membrii §i indatoririle lor) se refer* la primirea membrilor in
,,bisericile lui Dumnezeu de" rit apostolic" (prin care se injeleg,
evident, bisericile locale). Primirea are loc in mod nesilit, dupa o
declarafie personals §i dupa un stagiu ca ,,membru de probS".
Membrii stSruiesc in sfinfenie, in legatura fr^eascS, in unitatea
credin^ei, in dragoste. Cu privire la excludere, reprimire sj
discipline, art. 35 prevedea indemnuri personale, mustrari publice,
punerea sub disciplina §i excluderea. Reprimirea avea loc pe baza
poc&infei dovedite.
Art. 36 (Casatoria) formuleazS exigence severe cu privire la
c&s&torie, divorf §i recSsatorire, aceasta din urma fiind permisS oficial
vaduvilor, fSrS a se preciza daca este tolerata pentru persoanele
divorfate cu temei biblic. Art 37 (Binecuvantarea copiilor)
prevedea cS prezentarea copiilor in comunitate ca s8 se facS
rugSciune pentru ei are loc dup* posibilitate §i imprejurari, farS
forme de cult precise, spre deosebire de Marturisirea de credint&
penticostaia din 1994 care este mai riguroasa atat in cazul
recSsStoririi, cat §i al actului de cult al binecuvantarii copiilor.
120 Valeriu Andreiescu
Ultimele principii de credinja privind randuielile biserices.ti se
refereau la darnicie (art. 38), ziua obsteasc& de odihna (art. 39) si
la simplitatea in imbracaminte (art 40). Desi se stabileste
,,obligativitatea dararilor benevole", lipsa unei reglementari precise
privind ,,partea Domnului" (care pe baza nou-testamentaia ar trebui
de regul& sa intreaca zeciuiaia) afost si rdmane si azipartea slabd a
penticostalismului romdnesc, silit in general sa subziste prin
sponsorizari exteme. Pe langa serviciile duminicale, se prevedeau
adun&ri bisericesti In orice alta sarbatoare nationals, oficiala §i
religioasa.
Penticostalismul romanesc a insistat si insista cu privire la
,,doctrina simplitatii". Spre comparable, InvatSturile Bisericile lui
Dumnezeu (Cleveland) stipuleaza referitor la Practical
Commitements (angajamente practice): (26) ca to^i membrii nostri
sS se imbrace potrivit invafSturii N.T. (1 loan 2:15, 16; 1 Tim. 2:9; 1
Pet. 3:1-6); (27) ca membrii nostri sa" se conformeze Scripturii relativ
la podoabele exterioare §i la uzul cosmeticelor etc. care creeaza o
infa|isare nenaturala (1 Pet. 3:3-5; 1 Tim. 2:9, 10; Rom. 12:1,2); (28)
ca membrii nostri s£ primeasca povaja Scripturii ca femeile sa poarte
parul lung, iar barbafii - parul scurt (.1 Cor. 11:14, 15); (29)
impotriva membrilor ce poarta bijuterii ca podoaba, precum inele
(aceasta nu se aplica la verighete), bra^ari, cercei, coliere etc. (1 Tim.
2:9; 1 Pet. 3:3).23 Totusi, in fotograflile publicate in Church of God
Theological Seminary. The Seminary Story, Spring 1988, p. 6, se
23 Ch. W. Conn, Like a Mighty Army, 1977, p. 402.
Doctrinele penticostalismului romanesc 121
poate vedea cS regulile de mai sus nu se mai respecta, ca de altfel
nici in Romania.
Urmatoarele principii de erecting (art. 41-48) se centreaza
asupra eshatologiei. Art 41, intitulat R&pirea Bisericii menfine
doctrina venirii secrete (,,f£r& veste") a lui Isus Hristos din cer (Mat
24:44; Apoc. 16:15) inainte de Imparajia de o mie de ani, pentru a-§i
lua la Sine pe poporul Sau, ca sa-1 scuteasca de Marea Str&mtorare
(Is. 26:20-21; Lc 21:36) Aceasta este intaia inviere, cu care prilej cei
aflafi in via^a §i rapifi la Domnul vor primi trupuri duhovnicesti,
eveniment a carui asteptare constituie ,,nadejdea fericita" (Tit 2:13) -
expresie ce formeaza titlul celui de-al 13-lea adev3r fundamental al
U.S. Assemblies of God. La fel, al 13-lea principiu de credinja al
Church of God (Cleveland) afirma ,,a doua venire preliminara a lui
Isus".24 Este vorba de o doctrina pretribulafionista clasica, a§a cum
rezulta §i din art. 43, Martea stramtorare §i aratarea lui Antihrist.
Se afirma ca Antihristul este mesia eel fals, adica Satan intrupat in
om. Doctrina despre Antihrist este foarte simplificata, cum era §i
normal intr-o declara^ie sintetica de principii: Fiara §i Profetul
mincinos nu sunt men^iona|i. Poate ca Antihrist este prea mult
conceput aici ca o copie negativa a lui Hristos; teologii actuali cred
ca Antihrist nu va fi o intrupare, ci o personificare a lui Satan.25 De
altfel, Declaratia de credinfS §i Inv^faturile Church of God
(Cleveland), precum §i AdevdrurUe fundamental ale U.S.
24 Hollenweger, The Pentecostals, 1988, p. 515-516.25 cf. Ren6 Pache, A doua venire a lui Hristos, Bra§ov, 1994, p. 137-139.
122 Valeriu Andreiescu
Assemblies of God nici nu menfioneaza Marea Tribulajie sau pe
Antihrist.
Urmeaza inv^atura despre A doua venire a Domnului Isus
tn slava (art. 43). Mai intai se citeaza literal Mat. 24:29-30, pentru a
se descrie venirea Domnului, apoi 2 Tes. 2:8, Apoc. 19:20-21; 20:1
pentru infrangerea forfelor satanice. Domnul va fi insojit de zecile de
mii de sfinji ai Sai.
Ce credeau penticostalii romani la 1947 despre Imparajia lui
Dumnezeu aflam din art. 44, fmparatia lui Dumnezeu pe pamant
sau Mileniul. Partea cea mai semnificativa nu se refera la Mileniu, ci
la ,,ImparaJia lui Dumnezeu din zilele noastre" - o doctrina
penticostala tipica. Este surprinzator ca lipseste definirea Impara^iei
lui Dumnezeu actuale ca putere arStata prin lucrarea darurilor
Duhului Sfant (1 Cor. 4:20; Mat. 12:28),26 accentul fiind pus pe
na§terea din nou, sfintenie, pace §i bucurie, a§adar pe trasaturi ale
Bisericii in doctrina milenista evanghelica". Invafatura despre mileniu
concorda cu doctrina milenista evanghelica.2
Moartea, Invierea §i Judecata (art. 45) reprezinta doctrine
esenjiale. j^Moartea este trecerea omului din via|a aceasta in viata
ve§nica" - o definite care ar presupune mantuirea universala, ceea ce
nu rezulta din defini|;iile date in continuare, pe baza de versete
biblice. Judecata intai va fi pentru raspiatirea credinciosilor, fara sa
se precizeze timpul ei, iar judecata finala dupa invierea celor ce nu au
avut parte de RSpirea Bisericii, fara sa se precizeze daca vor mai fi
26 D. C. Stamps, Jmparafia lui Dumnezeu" in Biblia de studiu..., 2000, p. 1314-
1315.
27 cf. Charles C. Ryrie, Teologie elementara, Fagara§, 1998, p. 472-475.
Doctrinele penticostalismului rornanesc 123
oameni mantuifi la acea judecata. Iazul de foe (art 46) este moartea
a doua, contrazicandu-se afirmatia citata mai sus, de la mceputul art.
45. Doctrinele eshatologice se incheie cu cele referitoare la Cerul
nou si pamantul nou (art 47) si Viata vesnic£ (art 48). Nu se
aminte§te de Ierusalimul ceresc, fara sa reiasa daca via^a vesnicS va fi
in cer sau pe pSrnant
Ultimele trei articole se refers la relafiile exterioare ale
miscarii penticostale, fie cu statul, fie cu alte culte. Ar fi de precizat
ca textul publicat in 1947 fiisese elaborat in 1946, iar edijia lui din
1948 era asumata de cele trei asociafii religioase penticostale
existente atunci. Chiar daca am suspecta documentul de concesii
facute regimului comunist, comparafia cu invataturile Church of
God (Cleveland) dovedeste ca ,,indatorirea national^ si
cetajeneasca" afirma la art. 49 este formulata aproape identic la
Practical Commitments, 35, desi textul american recunostea
obiec^iunea de constiinfa. Marturisirea de credin{& penticostala
din 1994 nu se mai refera la serviciul militar §i nici la caracterul
obligatoriu al juramintelor cerate de stat, faja de care Church of
God nu f&cea nici o concesie.28 Criticarea altor culte religioase era
interzisa si in 1947 (art. 51) si in 1994 (art. 30).
Avand in vedere ca Asocia^ia Cre§tinilor Botezati cu Duhul
Sfant (ACBDS) a fost prima recunoscuta oficial de stat in 1946, pe
baza unei expuneri a principiilor sale de credinta, credem ca textul
comentat de noi (mai pu{in referirea la actul de cult al spalarii
picioarelor) a fost elaborat de ACBDS si adoptat de Biserica lui
28 Conn, he. cit.
124 Valeiiu Andreiescu
Dumnezeu Apostolica PenticostalS (Centrul de la Arad), cand a
fost §i ea recunoscuta oficial in dec. 1946, textul fiind preluat §i de
Ucenicii Domnului Isus Hristos, cand aceasta asociatie s-a
inregistrat si ea oficial in 1948, iar Expunerea de principii a fost
publicata" sub egida acestor trei asociafii, care s-au unificat in feb.-
mar. 1950, fiind recunoscute de stat in noiembrie 1950 sub numele
de Cultul Penticostal. Biserica lui Dumnezeu Apostolica din
Romania (CP). Probabil ca Eugen Bodor a avut un rol important in
redactarea acestei Expuneri de principii, fiind eel mai de seama
teolog penticostal roman aflat atunci in via|a.
Cultul Penticostal (CP) va fi insa inregistrat oficial cu alta
Declarafie de credinfa, adoptata in 1950, caracterizata prin concesii
doctrinare mari, facute regimului comunist §i redactata probabil dupa
indicate lui Gh. Bradin, primul presedinte al asociatiei penticostale
unificate §i apoi al CP. Aceasta M&rturisirea de credinfa
penticostaia din 1950 va fi publicata abia in 1976 de Trandafir
Sandru, sub titlul Marturisirea de credinta a Cultului Penticostal
- Biserica lui Dumnezeu Apostolica din R.S. Romania.29 Noul
document doctrinar cuprindea numai 30 de articole. Orice schimbari
ulterioare in conjinutul celor 30 de articole nu au fost inregistrate
oficial, astfel incat articolele respective roman valabile legal pana la
schimbarea Legii Cultelor, ca baza juridica a recunoa§terii CP. de
catre statul roman. Chiar numele de Cultul Penticostal nu poate fi
schimbat legal in eel de Uniunea PenticostalS pana la votarea unei
noi Legi a Cultelor, de aceea s-a §i revenit la numele de Cultul
29T. Sandru (redactor), tndrumatorulpastorului, Bucure§ti, 1976, p. 11-18.
Doctrinele penticostalismului romanesc 125
Penticostal. In fapt, C.P. nu a fost impiedicat nici de regimul
comunist, nici de eel postrevolufionar sa opereze in mod oficios
schimbari in formularea principiilor de credin|a in 1982, 1989, 1992,
ba chiar in 1994 a fost adoptata Expunerea de principii din 1947
intr-o forma revizuita.
Marturisirea de credits a C.P. (1950) a simplificat mult
Principiile de credinfS precedente, iar omisiunile sunt
semnificative. Primul subtitlu a ramas Biblia sau Sfanta Scriptura,
declarata ,,singura norma de credinja §i de conduita a credincio§ilor
penticostali". Al doilea subtitlu, Sfanta Treime, concentra
principiile 2-5 (AdevaratuI Dumnezeu; Dumnezeu-Tatal; Isus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu; Duhul Sfant). Al 6-lea principiu
(Cerurile) este omis. Urmeaza doua subtitluri neschimbate (Ingerii;
Diavolul sau Satana). Lipseste al 9-lea principiu (Pamantul); de
fapt, nu se specifka nicaieri crearea cerurilor §i a pamantului. Totu§i,
al 5-lea subtitlu este luat de la al 10-lea principiu (Crearea omului §i
cSderea tn pacat). Este omis principiul 11 (Pacatul). Subtitlurile 6-
10 sunt luate de la principiile 12-16 (Harul lui Dumnezeu;
Credinfa; PocSinfa; Na§terea din nou; Iertarea). Cele 30 de
articole nu fac nici o aluzie la al 17-lea principiu (Indreptatirea), o
omisiune semnificativa, fiindca termenul acesta nu este familiar
penticostalilor romani, din cauza deficien^elor de traducere ale
Bibliei Cornliescu. Lipse§te §i al 18-lea principiu (Mantuirea
omului prin Isus Hristos). De altfel, problema mantuirii nu este
tratata unitar; la subtitlul 2 se afirma ca ,,Dumnezeu Fiul a venit pe
pdmdnt... sa ne mdntuiasca"; la subtitlurile 4-5 este amintita „ Jertfa
126 Valeriu Andreiescu
Domnului Isus Hristos"; la subtitlul 6 se afirma ca harul lui
Dumnezeu s-a aratat ,,prin Domnul nostru Isus Hristos "; la subtitlul
14: ,,Isus este Mdntuitorul".
Subtitlurile 11-15 sunt luate de la principiile 19-23
(Sfintenia; Rugaciunea; Postul; Botezul in apa; Cina Domnului).
Principiul 24 (Staruinta dupS botezul Duhului Sfant) este omis,
fiind de prisos. De altminteri, acest principiu tradus dupa al 7-lea
adevar fundamental al Assemblies of God constituie indiciul ca
Eugen Bodor a adus o contribute marcanta la redactarea Expunerii
de principii din 1946-1947.
Subtitlurile 16-18 sunt luate de la principiile 25-27 (Botezul
Duhului Sfant; Darurile Duhului Sfant; Vindecarile divine). T.
Sandru scria ca ,,atunci cand s-a pus problema Principiilor de
credinfd si cdnd s-a vdzut ca regimul nu aprobd doctrina vorbirii in
alte limbi, [Gh. Bradin] a ascuns aceastd doctrina in dosul unor
versete biblice cum arfi Fapte 2,1-4 si 1 Cor. 12.1-31. "30
fntr-adevar, vorbirea in limbi nu este men{ionat&, dar se face
trimitere pentru botezul cu Duhul Sfant la Mat. 3:11; Fap. 1:4, 5, 8;
Luca 24:49; Fap. 2:4; 10:44-46; 19:1-6. Darurile Duhului Sfant nu
sunt enumerate, dar se face trimitere la 1 Cor. 12:8-10; Evr. 2:4; 1
Cor. 12:28-31; 13:1-3; 14:12,33, 39,40. Principiul 28 (Ungerea cu
ulei a bolnavilor) este inclus la subtitlul Vindecarile divine.
Subtitlurile 19-21 sunt luate de la principiile 29-31 (Roada
Duhului Sfant; Biserica lui Dumnezeu - un organism viu;
30 T. Sandru, Trezirea spirituals penticostald din Romania, Bucure§ti, 1997, p.
104.
Doctrinele penticostalismului romanesc 127
Slujbele duhovnicesti in biserica). Nu se face nici o diferentiere
intre Biserica universala §i biserica locala. Se accentueazS ca
slujitorii din biserica ,,macar ca se deosebesc prin serviciulpe care il
fac, aparfin alaturi de ceilalfi credinciosi aceluiasi corp spiritual
(subtitlul 21, p. 15) - o usoara nuanja anticlericala. Sunt pomenifi ca
slujitori numai pastorii (sau presbiterii) si diaconii. La subtilul 21
este inclus si principiul 32 (Ordinarea lucratorilor). Principiile 33-
35 (Randuiala in comunitate; MenibHi si indatoririle lor;
Excluderea si reprimirea. Disciplina in comunitate) sunt incluse la
subtitlul 22 (Disciplina in biserica).
Subtitlurile 23-25 sunt luate de la principiile 38-40
(Darnicia; Ziua de odihna; Simplitatea). Sprijinul banesc dat
bisericii de credinciosi este lasat cu totul la latitudinea lor. Nu se
prevad decat servicii divine duminicale. Simplitatea este definita in
mod general. Subtitlul 26 este luat de la principiul 36: Casatoria
(Divortul, Recasatorirea). Divorjul este permis doar pentru adulter
dovedit, iar recasatorirea doar in caz de vSduvie. Principiul 37
(Binecuvantarea copiilor) este inclus la subtitlul 14 (Botezul in
apa).
Principiile eshatologice 41-48 (Rapirea Bisericii; Marea
stramtorare si aratarea lui Antihrist; A doua venire a Domnului
Isus in slava; Imparatia lui Dumnezeu pe pamant sau Mileniul;
Moartea, fnvierea si Judecata; Iazul eel cu foe; Cer nou si
pamant nou; Viata vesnica) sunt fie incluse la subtitlul 26 (A doua
venire a Domnului Isus Hristos), fie sunt omise (Marea stram
torare si aratarea lui Antihrist; Iazul eel cu foe).
128 Valeriu Andreiescu
Subtitlurile 28-30 sunt luate de la principiile 48-51
(AutoritSfile statului; Juramantul; Pozifia noastra fafa de alte
culte), fara referire la lealitatea faj& de Capul Statului (care inainte de
30 dec. 1947 era inca regele), dar cu adaosul echivoc: ,,Credin(a
noastra nu ne impiedicd de afi in slujba statului".
O declarable de credinja penticostala concentrate, din 27 de
articole rezumate in mai pujin de §ase pagini format mic, a fost
publicata in 1982 in romana si engleza, cu prilejul aniversarii a patru
decenii de la inceputul mi§carii penticostale romane§ti.31 Acest crez
concentrate intitulat Principiile de credinta ale Bisericii lui
Dumnezeu apostolice-penticostale (The Apostolic Pentecostal
Church of God Declaration of Faith) reu§e§te s& spuna mai mult
decat Marturisirea de credinta din 1950; versiunea engleza fiind
superioara celei romane§ti, cum atesta de pilda primul principiu:
(1) Biblia sau Sfanta Scriptura este singura autoritate,
infailibila, in rhaterie de credinfa (II Tim. 3.16).
(1) The Bible (or the Holy Scripture) is verbally inspired by
God and is the revelation ofGod torn an; the infallible, authoritative
rule offaith and conduct (II Tim. 3.15-17).
Celelalte principii se refera la:
(2) un singur Dumnezeu ve§nic in trei persoane;
(3) Isus Hristos, singurul (the only begotten) Fiu al Tatalui
ceresc, intrupat prin fecioara Maria sub umbrirea Duhului Sfant,
crucificat, ingropat, inviat, inalfat...;
31 T. Sandru (redactor), Biserica lui Dumnezeu Apostolica PenticostalS dinRomania, Bucure§ti, 1982, p. 9-15; Idem (editor), The Pentecostal Apostolic
Church ofGod ofRomania, Bucharest, 1982, p. 9-15.
Doctrinele pentdcostalismului rornanesc 129
(4) Dumnezeu a creat atat lumea materials, c& §i pe
ingeri...;
(5) caderea lui Lucifer;
(6) Omul este coroana crea|iunii...;
(7) Caderea omului;
(8) Harul lui Dumnezeu;
(9) Pocainfa;
(10) Na§terea din nou;
(11) Botezul tn apa... binecuvantarea copiilor;
(12) Sfmfirea... Roada Duhului Sfant... interzicerea
fumatului §i a bauturilor alcoolice;
(13) Rug&ciunea §i postul;
(14) Cina Domnului... capita valoarea corpului si a sangelui
Domnului Isus (1 Cor. 11.27-29) in urma consacrarii prin
rugaciune". A§adar printr-un fel de epiclesis. Este semnificativ ca
textul englez omite acest fel de rugaciune, precizand doar: The two
elements ofthe Supper have the value ofthe body ofthe Lord Jesus (I
Cor. 11.27-29);
(15) ,,Se recomanda... o randuiaia biblica in afara Cinei...
Spalarea picioarelor Sfinfilor;
(16) Botezul cu Duhul Sfant, vorbirea in alte limbi;
(17) Darurile Duhului SfSnt (sunt enumerate);
(18) Rug&ciunea pentru bolnavi §i ungerea cu untdelemn.
Ca §i la subtitlul 18 al textului din 1950, rugaciunea nu este cu
punerea mainilor, spre deosebire de principiul 28 din 1947; versiunea
engleza 1982: „ to pray over him " presupune punerea mainilor;
130 Valeriu Andreiescu
(19) biserica locala si biserica universala... trebuie sa
reprezinte Impar^ia lui Dumnezeu pe pamant...
(20) pastorii (numiji si presbiteri sau episcopi) si diaconii...;
(21) Disciplina Bisericii... excluderea sau retragerea unor
drepturi...
(22) Darnicia... ,,Dumnezeu are dreptul la o zecime din
veniturile noastre..." versiunea engleza: tithing (zeciuiala);
(23) Duminica... joia, Anul Nou, Botezul Domnului,
saptamana patimilor, Pasti, Inaljare, Craciun etc.;
(24) Casatoria religioasa...;
(25) Simplitatea... ,,sa evitam podoabele exterioare §i
intrebuintarea fardurilor care compromit Biserica lui Dumnezeu in
fa$a lumii";
(26) Eshatologia; nu sunt amintiti Antihrist, necazul eel
mare, iazul cu foe;
(27) Autoritatea statului.
Aceste principii au fost, evident, redactate de T. Sandru.
Marturisirea oficiaia de credinj:a in 30 de articole, publicata in
1976, va fi republicata de T. Sandru in 1989, dar articolul 2 (Sfanta
Treime) va fi impact in patru articole: (2) Sfanta Treime; (3)
Dumnezeu-Tat&l; (4) Dumnezeu-Fiul; (5) Dumnezeu-Duhul
Sfant, astfel incat se va ajunge la 33 de articole.32
32 T. Sandru, Doctrinele biblice ale Bpericii, edifia I, Bucure§ti, 1989, p. 360-367.if
Doctrinele penticostalismului romanesc 131
O noua varianta a Declarafiei de credinja a C.P. (in 32 de
articole), cu titlul Marturisirea de credinfa. (Prescurtata), avea sa
fie publicata de T. Sandru in condifii de libertate religioasa in 1992.33
Pentru prima data dupa 1950, s-a putut insista asupra unor
principii de credinfS cu caracter soteriologic ?i penticostal sau
bisericesc ce trebuise anterior sa fie estompate. Redactarea reprezinta
probabil viziunea personals a lui T. Sandru, fund omise orice aluzii
la create si la diavol. In schimb, exista trei articole despre pacat: (4)
intrarea pacatului in lume; (5) urmarile pacatului; (6) mantuirea din
pacat. Crezul are un caracter hristocentric, facandu-se referiri
importante la Isus Hristos la art. 3 (Persoana); 6 (Mantuitor); 9
(botezul in apa); 18 (Cina Domnului); 19 (,,SpSlarea picioarelor");'20(vindecarea divinS); 22 (slujbe spirituale); 24 (a doua venire);'25(domnia de o mie de ani). Pe langa articolele despre pocainfa (7),
nasterea din nou (8), sfinjenie (16) se introduce un articol despre
cresterea spiritual (11). Un loc important au articolele
pneumatologice: 12 (botezul cu Duhul Sfant); 13 (vorbirea in limbi);
14 (cele noua daruri); 15 (cele noua insusiri ale roadei Duhului).
Articolele bisericesti afirma ca ,,Toate Bisericile locale compun
impreuna Biserica lui Dumnezeu " art 21); „ tofi slujitorii consacrafi
in slujba... au dreptul safie susfinufi materialiceste de c&tre Biserica
(art 29); ,,Domnul are dreptul la o parte din veniturile noastre"
(art 28) etc. Actul. ,,spaiani picioarelor" nu este socotit o
33
i, Biserica penticostala in istoria crestinismului, Bucure§ti, 1992, p.
132 Valeriu Andreiescu
,,recomandare", ci o porunca. Nu se mai fac referiri la stat §i la alte
culte.
In prefaja Marturisirii de credinja a C.P. din 1994 (M.C.
1994) se susjine ca este vorba de o reeditare a primei Marturisiri de
credinja a Bisericii lui Dumnezeu Apostolice Penticostale din
Romania ,,in care s-au introdus adaptarile necesare din punct de
vedere stilistic §i gramatical", iar aceasta versiune din 1994 ,,std la
baza Statutului de organizare §i funcfionare a Cultului
Penticostal".34 Evident, C.P. nu exista inca pe vremea cand fusese
valabila prima versiune (1946-1948). Modificarile nu sunt numai de
ordin stilistic §i gramatical, ci sunt §i doctrinare.
Desprinse de conjinut, titlurile celor 31 de articole pot forma
un crez separat. Comentariul fiecarui titlu este uneori imparjit in
subpuncte. Imparjirea in 31 de articole nu corespunde aproape deloc
cu subtitlurile §i continutul celor 30 de articole ale Marturisirii de
credinta a C.P. din 1950. Con^inutul celor 31 de articole ale M.C.
1994 reda aproape integral confinutul celor 51 de articole din 1946,
de aceea vom trece in revista doar unele diferen^e mai semnificative
din punct de vedere doctrinar. Art 1 (Biblia) nu mai are conota|ii
specific penticostale (aluzii la primele biserici botezate cu Duh Sfant
si la ,,Evanghelia deplina"). Art. 2 (Sfanta Treime) elimina principiul
2, rejinand principiile 3, 4, 5 (numerotate - a, b, c); art. 3 (Cerurile
§i pamantul) include principiile 6, 9 (numerotate - a, b); art 4
(Ingerii) include principiile 7, 8 (numerotate - a, b); art. 5 (Omul)
34 Cultul Penticostal. Biserica lui Dumnezeu ApostolicS PenticostalS din
Romania, Marturisire de credinfa, Bucure§ti, 1994, p. 1.
Doctrinele penticostalismului romanesc 133
include principiul 10 (far* caderea in pacat); art. 6 (Pacatul) include
caderea omului si principiul 11; art. 7 (Harul) include principiul 12;
art. 8 (Mantuirea) cuprinde principiile 13 (Credinja), 14 (Pocauifa),
15 (nasterea din nou), numerotate - a, b, c; art. 9 (lertarea) cuprinde
principiul 16 cu adaosul foarte important doctrinar: ,,Noi credent ca
avem iertarea lui Dumnezeu ca urmare a pnmini Domnului Isus
Hristos ca Mdntuitor."
Art. 10 (Indreptajirea) include principiul 17, cu mici
prescurtari si cu adaosul din titlu. Art. 11 (Sfinfirea) cuprinde
principiul 19; este omis integral principiul 18 (Mantuirea omului prin
Isus Hristos). Art. 12 (Rugaciunea si postul) cuprinde principiile 20
si 21, numerotate - a, b. Art 13 (Botezul in apa) include principiul
22. Art. 14 (Cina Domnului) include principiul 23. Art. 15 (Actul
spaiarii picioarelor) dezvolta pe vreo sapte randuri aluzia pe vreo
doua randuri la acest act de la principiul 23. Este complet omis
principiul 24 (al 7-lea adevar fundamental al U.S. Assemblies of
God). Art. 16 (botezul cu Duhul Sfant) cuprinde principiul 25, fara a
mai folosi expresia „botezul Duhului Sfant", ins* fara a adopta
doctrina celor doua botezuri spirituals Art 17 (cele noua damn ale
Duhului Sfant) cuprinde principiul 26. Art 18 (roada Duhului Sfant)
reda (inca si mai pe scurt) principiul 29. Art. 19 (vindecarile divine)
include principiile 27 (vindecari divine) si 28 (ungerea cu ulei a
bolnavilor). Art. 20 (Biserica) cuprinde principiul 30 despre Biserica
universala, adaugand doua randuri despre bisericile locale ce
formeaza Biserica Penticostala din Romania. Art 21 (slujbele) reda
cu modificari principiul 31, instituind un fel de preofie speciala nou-
134 Valeriu Andreiescu
testamentala: ,,preo^ia Vechiului A§ezamant a fost inlocuitd in Noul
A§ezdmdnt prin slujbele spirituale rdnduite in Bisericd." Art. 22
(ordinarea) include cu modificari principiul 32; se omite condijia
botezului cu Duhul Sfant pentru candidajii la ordinare; ordinarea este
pe viaja, dar durata slujirii efective depinde de hotararea bisericii
locale care a recomandat ordinarea; se prevede un stagiu oarecare
inainte de ordinarea pe o treapta superioara.
Art. 23 (membrii Bisericii) include principiile 33 (randuiala),
34 (indatoririle), 35 (disciplina). Art 24 (casatoria) reda cu
modificari principiul 36, introducand referirea la familie ca institute
divina §i las^ o posibilitate de recasatorire cand desparjirea s-a facut
din motiv biblic (deces sau adulter). Art 25 (binecuvantarea
copiilor) se deosebe§te de principiul 37, stabilind un ritual pentru
acest act de cult. Art. 26 (damicia) reda cu modificari principiul 38
in care nu figurase expresia ,,partea Domnului", folosita acum. Art.
27 nu se refera doar in general la simplitate, ci formuleaza o doctrina
specific^ a simplita^ii in imbracaminte, ca §i principiul 40. Art. 28
(Duminica) include principiul 39, cu un accent lirurgic mai
pronunfat, inlocuindu-se expresia de adunari ,,pentru educafia §i
zidirea sufleteascd §i stdruinfa in rugdciune" cu expresia ,,servicii
divine", evitata in practica de credinciosi, care folosesc in schimb
termenul de ,,programe". Art. 29 (autoritafile statului) reda principiul
49, fara referire la serviciul militar. Este omis con^inutul principiului
50 (Juramantul). Art 30 (iubirea de oameni) reda principiul 51
(Pozitia fa|a de alte culte).
Doctrinele penticostalismului romanesc 135
Art. 31 (eshatologia) include principle 41 (RSpirea
Bisericii), 42 (Necazul eel mare si Antihrist), 43 (Venirea Domnului
in slava), 44 (Mileniul), 45-46 (Invierea, judecata, iazul de foe), 47-
48 (Cer nou, pamant nou, viaja vesnica), renumerotate a (41), b (42),
c (43), d (44), e (45-45), g (47-48); litera f lipseste in mod
nejustificat.
Mai exista inca scapari stilistice, precum ,,sunt obligafi sa
ajute cu darurile lor benevole" sau Moartea este trecerea omului
din viafa aceasta in viafa vesnica". Documentul este insa bine
sistematizat si atat de complet pe cat poate fi o declaratie de credits;
chiar daca este foarte conservator in raport cu teologia penticostala
actuala, marile crezuri penticostale din alte fari sunt si mai
conservatoare. W. W. Menzies si S.M. Horton nu au fost impiedicaji
de caracterul conservator al celor 16 adevaruri fundamentale ale U.S.
Assemblies of God sa scrie un comentariu modern referitor la aceste
principii cu titlul Doctrinele biblice ale Bisericii. O perspective!
penticostala. Cele 31 de articole din 1994 vor ramane probabil
nerevizuite, asigurand unitatea Cultului Penticostal, o denominate
mare (evident, in comparajie cu cele similare din alte Jari) in care
noutatile teologice sunt asimilate mai incet. Aceasta nu impiedica
interpretarea acestor articole intr-un spirit corespunzator teologiei
penticostale actuale.
