Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9 185 Section: Social Sciences EFFECTS OF FREE MOVEMENT OF WORK FORCE IN ROMANIA Brîndușa Marian Lecturer, PhD, ”Petru Maior” University of Tîrgu Mureș Abstract:Migrations represents a dynamic and ongoing phenomenon that will continue to exist as long as there will be differences in the development and welfare of different parts of the world. Free movement of persons, handled properly, can play an important role in fighting poverty and in the development of both the individual and the community. Migration is a subject for public debate and economic analysis and it represents one of the key-words for decision-making elements. The consequences of migration can be economic, social, psychological and cultural. The analyses that have been done point-out that migration represents both an opportunity and a permanent challenge for the origin state and for the host state. Romania finds itself as an origin state and less as a host state and the effects are both positive and negative. Keywords: migration, effects, host-state, origin-state, work force. Migrația forţei de muncă nu se poate realiza în afara reglementărilor legale fiind puternic influenţată de acestea. Legislaţia în materia liberei circulaţii a forţei de muncă la nivelul Uniunii Europene produce efecte asupra statelor gazdă dar și asup ra statelor de origine. Nivelul fluxurilor migratorii poate fi afectat de legislația europeană prin stabilirea unor restricţii sau prin măsuri permisive. Prin legislaţia europeană se stabilesc drepturile şi obligaţiile lucrătorilor şi modalităţile de apărare ale acestora în faţa obstacolelor aflate în calea integrării. Totodată migraţia persoanelor şi în special, a forţei de muncă este cea care produce efecte și asupra legislaţiei europene. Cazurile de emigrare dinspre statele africane (de ex. situaţia Italiei care se confruntă cu un număr masiv de decese ale imigranţilor ilegali) pun Uniunea Europeană în situaţia de a lua măsuri pentru combaterea imigraţiei ilegale care are efecte semnificative asupra securităţii cetăţenilor europeni şi asupra sistemelor de securitate socială care riscă să fie supraîncărcate. La rândul său, statele membre ale Uniunii Europene adoptă politici şi legi care reglementează posibilităţile de angajare şi domeniile în care imigranţii se pot angaja, precum şi necesarul de imigranţi pe piaţa muncii. Privită din perspectiva statelor gazdă legislaţia se pliază pe necesităţile statelor, de exemplu, pe atragerea forţei de muncă înalt calificate. Legislaţia din România a suferit modificări în privinţa liberei circulaţii a forţei de muncă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. În calitate de stat membru al acesteia, România aplică direct sau transpune legislaţia în materie, în dreptul intern. În România, lipsa adoptării unor acte normative coerente şi clare, precum şi lipsa de aplicare sau aplicarea defectuoasă a reglementărilor produc efecte negative asupra liberei circulaţii a forţei de muncă. Limitarea numărului de autorizaţii de muncă pentru resortisanţii statelor terţe Uniunii Europene, procedurile greoaie în materia recunoaşterii diplomelor şi calificărilor profesionale, lipsa prevederilor privind accesarea de credite bancare pentru dobândirea de proprietăţi produc efecte negative asupra nivelului de trai al imigranţilor. Pe de altă parte, putem evidenţia lipsa unor politici coerente concretizate în acte normative menite să determine o creştere a nivelului de trai a populației native. Lipsa măsurilor pentru eliminarea şomajului şi crearea de locuri de muncă prin atragerea de investitori are efecte negative asupra nativilor care decid să emigreze. Efectele migrației sunt pozitive și negative; sunt demografice, sociale și economice.
Transcript
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
185 Section: Social Sciences
EFFECTS OF FREE MOVEMENT OF WORK FORCE IN ROMANIA
Brîndușa Marian Lecturer, PhD, ”Petru Maior” University of Tîrgu Mureș
Abstract:Migrations represents a dynamic and ongoing phenomenon that will continue to exist as long
as there will be differences in the development and welfare of different parts of the world. Free
movement of persons, handled properly, can play an important role in fighting poverty and in the development of both the individual and the community.
Migration is a subject for public debate and economic analysis and it represents one of the key-words
for decision-making elements. The consequences of migration can be economic, social, psychological
and cultural. The analyses that have been done point-out that migration represents both an opportunity and a permanent challenge for the origin state and for the host state. Romania finds itself
as an origin state and less as a host state and the effects are both positive and negative.
Keywords: migration, effects, host-state, origin-state, work force.
Migrația forţei de muncă nu se poate realiza în afara reglementărilor legale fiind
puternic influenţată de acestea. Legislaţia în materia liberei circulaţii a forţei de muncă la
nivelul Uniunii Europene produce efecte asupra statelor gazdă dar și asupra statelor de
origine. Nivelul fluxurilor migratorii poate fi afectat de legislația europeană prin stabilirea
unor restricţii sau prin măsuri permisive. Prin legislaţia europeană se stabilesc drepturile şi
obligaţiile lucrătorilor şi modalităţile de apărare ale acestora în faţa obstacolelor aflate în calea
integrării. Totodată migraţia persoanelor şi în special, a forţei de muncă este cea care produce
efecte și asupra legislaţiei europene. Cazurile de emigrare dinspre statele africane (de ex.
situaţia Italiei care se confruntă cu un număr masiv de decese ale imigranţilor ilegali) pun
Uniunea Europeană în situaţia de a lua măsuri pentru combaterea imigraţiei ilegale care are
efecte semnificative asupra securităţii cetăţenilor europeni şi asupra sistemelor de securitate
socială care riscă să fie supraîncărcate.
La rândul său, statele membre ale Uniunii Europene adoptă politici şi legi care
reglementează posibilităţile de angajare şi domeniile în care imigranţii se pot angaja, precum
şi necesarul de imigranţi pe piaţa muncii. Privită din perspectiva statelor gazdă legislaţia se
pliază pe necesităţile statelor, de exemplu, pe atragerea forţei de muncă înalt calificate.
Legislaţia din România a suferit modificări în privinţa liberei circulaţii a forţei de
muncă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. În calitate de stat membru al acesteia,
România aplică direct sau transpune legislaţia în materie, în dreptul intern. În România, lipsa
adoptării unor acte normative coerente şi clare, precum şi lipsa de aplicare sau aplicarea
defectuoasă a reglementărilor produc efecte negative asupra liberei circulaţii a forţei de
muncă. Limitarea numărului de autorizaţii de muncă pentru resortisanţii statelor terţe Uniunii
Europene, procedurile greoaie în materia recunoaşterii diplomelor şi calificărilor profesionale,
lipsa prevederilor privind accesarea de credite bancare pentru dobândirea de proprietăţi
produc efecte negative asupra nivelului de trai al imigranţilor.
Pe de altă parte, putem evidenţia lipsa unor politici coerente concretizate în acte
normative menite să determine o creştere a nivelului de trai a populației native. Lipsa
măsurilor pentru eliminarea şomajului şi crearea de locuri de muncă prin atragerea de
investitori are efecte negative asupra nativilor care decid să emigreze.
Efectele migrației sunt pozitive și negative; sunt demografice, sociale și economice.
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
186 Section: Social Sciences
Libera circulaţie a forţei de muncă produce efecte negative asupra mărimii, structurii
şi densităţii populaţiei.
Datele statistice ale INS arată că populaţia României a scăzut în ultimii 25 de ani cu
aproximativ 3 milioane de persoane. Scăderea populaţiei este determinată de scăderea ratei
natalităţii, creşterea ratei mortalităţii care depăşeşte nivelul ratei natalităţii şi migraţia externă
negativă care este mai mare decât sporul natural1. Reducerea mărimii populaţiei României a
fost determinată nu numai de plecarea unui număr mare de persoane spre alte state ci şi de
vârsta şi structura pe sexe a celor care au plecat, cei mai mulţi au vârsta între 20-40 de ani. În
ultima perioadă s-a constatat o creştere a numărului femeilor care părăsesc ţara2. Emigrarea
femeilor, mai ales din domeniile cu înaltă calificare, care necesită perfecţionare profesională
continuă, sunt de asemenea, un factor cu influenţă negativă asupra natalităţii3. Astfel,
constatăm că emigrarea afectează grupele de vârstă cu rate mari de fertilitate, reducându-se
astfel potenţialul de nou-născuţi în România. Efectele nefaste asupra ratei natalităţii şi a
fertilităţii încep să fie din ce în ce mai prezente, dovadă fiind faptul că un număr tot mai mare
de copii sunt născuţi în afara ţării4. Migraţia persoanelor tinere are ca și consecință și
diminuarea ritmului de creştere economică şi chiar declinul activităţii economice.
Libera circulație a forței de muncă are și efecteeconomice. Remitenţele constituie
transferuri băneşti spre ţara de origine și sunt considerate ca fiind unul dintre efectele pozitive
ale liberei circulații a forței de muncă. Cele asociate forţei de muncă migrante ca fluxuri
transmise de migranţi spre familii, prieteni, sunt văzute ca o compensaţie pentru ieşirile de
capital uman5.
Remitenţele au un rol important în creşterea veniturilor statului din surse externe
producând efecte pozitive asupra creşterii nivelului de traial celor care beneficiază de ele.
Totodată produc efecte pozitive asupra dezvoltării economice locale determinând creşterea
consumului şi a investiţiilor şi reducând presiunea asupra autorităţilor naţionale pentru
implementarea unor reforme economice şi sociale. Remitenţele produc însă efecte pe termen
scurt asupra dezvoltării economice a unui stat.
Studiile realizate în România arată că mai mult de 2/3 din valoarea remitenţelor este
utilizată pentru satisfacerea nevoilor imediate ale familiei și doar o parte, nesemnificativă e
îndreptată spre investiţii în capitalul uman, cum ar fi educaţia, sănătatea etc. Principalii
beneficiari ai remitenţelor la nivel microeconomic sunt membrii familiilor rămaşi acasă.
Studiile realizate au evidenţiat că remitenţele constituie un suport financiar pentru situaţii de
criză, asigurarea educaţiei copiilor.
În România, efectul pozitiv al remitenţelor sub aspectul creşterii economice pe termen
lung este redus atâta timp cât banii sunt utilizaţi în proporţie covârşitoare pentru satisfacerea
nevoilor imediate6. La nivel macroeconomic remitenţele influenţează creşterea consumului
intern, susţinerea balanţei de plăţi dar s-au constatat efecte şi asupra inflaţiei, exporturilor,
importurilor şi asupra ratei de schimb.7.
1Emilia Ţiţan, Adrian Otoiu, Does Aging Influence Migration in Romania? A Comprehensive Analysis, Procedia
Economics and Finance no. 10/2014, p.88. 2INS, 2013. 3Valeriu Dornescu, Teodora Manea, Migraţia medicilor români: dimensiuni socio-demografice şi economice,
Revista de Economie socială nr. 1/2013, pp.129-130.
4 Monica Roman, Cristina Voicu, Câteva efecte socioeconomice ale migraţiei forţei de muncă asupra ţărilor de
emigraţie, Revista de Economie nr. 7/2010, pp50-65. 5Gabriela Prelipcean,Migraţia şi euforia remitenţelor, Implicaţii ale crizei economice actuale, Sfera politicii, nr.
137/2009, p.1 http://www.sferapoliticii.ro/sfera/137/art02-prelipcean.html, accesat în data de 1.12.2017. 6Bogdan Alexandru Suditu, Gabriela Prelipcean, Daniel Celu Vîrdol, Oana Ancuţa Stângaciu au realizat Studii
de strategie şi politici, Studiul nr.1, Perspectivele politicii de migraţie în contextul demografic
actualhttp://beta.ier.ro/documente/spos_2012/spos_1_2012.pdf accesat în data 25.11.2017, p. 175-176. 7Monica Roman, Cristina Voicu, art.cit., pp.50-65.
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
187 Section: Social Sciences
Efectele negative ale remitenţelor pot fi legate de creşterea discrepanţelor la nivelul
comunităţilor, deoarece familiile sărace nu emigrează. Există riscul de apariţie a presiunii
inflaţioniste. Poate să scadă intenţia de angajare în activităţi productive şi creşterea
dependenţei de un anumit nivel al remitenţelor cu impact asupra iniţiativei individuale.
Creşterea cererii de bunuri imobile poate determina creşterea artificială a preţurilor acestora.
Totodată pot determina o creştere a fenomenului brain-drain şi migraţia lucrătorilor înalt
calificaţi, datorită găsirii unui loc de muncă mai bine plătit în afara graniţelor ţării8.
Plecarea tinerilor înalt calificaţi constituie un efect negativ al liberei circulaţii a forţei
de muncă. Din nefericire, cel mai afectat sector, cu impact direct asupra populaţiei României,
este sănătatea. Numărul medicilor care părăsesc România a fost în creștere în ultimii 10 ani.
Cele mai căutate specializări au fost medicina generală, medicina de familie, chirurgia,
anestezia şi terapia intensivă. Aspectul cel mai îngrijorător îl constituie plecarea în fiecare an
a unui număr de specialişti mai mare decât numărul de medici specialişti format de şcoala
românească în fiecare an. În aceste condiţii efectele demografice ale liberei circulaţii a
medicilor nu sunt directe, ci se pot răsfrânge asupra populaţiei României. Scăderea calităţii
serviciilor medicale sau chiar absenţa lor în anumite zone pot influenţa rata natalităţii dar şi a
mortalităţii9. Efectele pierderii forţei de muncă calificate sunt negative şi prin scăderea
gradului de inovare şi al nivelului cercetării aflate în corelaţie cu creşterea economică.
Reîntoarcerea migranţilor în ţară are efecte economice pozitive. Tinerii plecaţi la
muncă în străinătate dobândesc o serie de aptitudini, calităţi antreprenoriale şi cunoştinţe care
le-ar permite dezvoltarea unor afaceri inexistente în România, sau găsirea unor locuri de
muncă mai bune şi mai bine plătite în ţară. Ca o consecință efectele sunt pozitive și prin
prezența în familie, aspect ce are impact social pozitiv. Din nefericire, în lipsa unor măsuri de
încurajare sau chiar lipsa unui cadru legislativ favorabil, birocraţia şi corupţia din sistem,
numărul românilor care se întorc în ţara este mic sau veniturile obţinute nu sunt investite în
crearea de noi locuri de muncă.
Pierderile legate de costul formării capitalului uman constituie efect negativ al liberei
circulaţii a forţei de muncă. Această pierdere este sub forma costurilor formării şi a costurilor
specializării. Costurile formării sunt legate de cheltuielile cu educaţia şi sănătatea realizate de
către stat cu formarea unui adult pregătit pentru piaţa muncii. Costurile specializării reflectă
resursele publice investite în formarea profesională superioară. Luând în calcul cele două
tipuri de costuri la care se adaugă investiţiile private (ale familiei) în pregătirea unei persoane
care emigrează pierderile sunt foarte mari. Cu toate acestea posibilitatea găsirii unui loc de
muncă în străinătate a avut şi are efecte pozitive prin stimularea individului de a investi în
propria educaţie, devenind astfel mai competitiv pe piaţa muncii10
.
Efectele fiscale ale liberei circulaţii a forţei de muncă sunt negative. Plecarea
românilor la muncă în străinătate are ca efect pierderi la bugetul de stat prin absenţa taxelor şi
impozitelor care pot fi colectate. Acest aspect se răsfrânge şi asupra populaţiei non-migrante.
Reducerea plajei de impozitare atrage creşterea taxelor, impozitelor şi preţurilor produselor şi
serviciilor11
.
În România, efectele pozitive ale liberei circulaţii a forţei de muncă sunt evidenţiate
prin reducerea presiunii asupra bugetului de asigurări sociale prin reducerea ratei
şomajului. Totodată putem vorbi şi despre o scădere a presiunii pe piaţa muncii prin plecarea
8Gabriela Prelipcean, art.cit., 2009 p. 4.
9Valeriu Dornescu, Teodora Manea, art.cit. p. 127 10Bogdan Alexandru Suditu, Gabriela Prelipcean, Daniel Celu Vîrdol, Oana Ancuţa Stângaciu au realizat Studii
de strategie şi politici, Studiul nr.1, Perspectivele politicii de migraţie în contextul demografic
actualhttp://beta.ier.ro/documente/spos_2012/spos_1_2012.pdf accesat în data 25.11.2017, p. 175-176. 11Ibidem.
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
188 Section: Social Sciences
persoanelor care, în lipsa oportunităţilor de angajare sau în lipsa creşterii capacităţii
autorităţilor de a crea locuri muncă aleg să îşi caute un loc de muncă în străinătate12
.
Efectele sociale ale liberei circulaţii a forţei de muncă asupra copiilor şi vârstnicilor
pot şi prezentate din perspectiva drepturilor copiilor şi a problemelor cu care se confruntă
vârstnicii.
Literatura de specialitate este relativ săracă în analizarea efectelor liberei circulaţii a
forţei de muncă asupra categoriilor de vârstă vizate. Cu toate acestea concluziile la care au
ajuns studiile pot fi extrapolate la toţi copiii afectaţi de plecarea părinţilor din ţară13
.
Problemele cu care se confruntă familia şi în special copiii sunt multiple. Efectele
liberei circulaţii a forţei de muncă asupra familiei şi copiilor erau negative. S-a constat o
creştere a ratei divorţurilor, mai ales în cazul familiilor în care pleacă la muncă în străinătate
doar unul dintre părinţi, în special mama. Copiii suferă nu numai din cauza divorţului ci şi din
cauza disputelor legate de custodia ce îi vizează14
. Efectele sunt și psihologice și educaționale.
Studiile evidențiază că absența părinților din gospodărie are efecte asupra performanțelor
școlare. S-a constatat o creștere a ratei abandonului școlar. Transferul copiilor din sistemul
educațional național în sistemul educațional al statului gazdă, deși are efecte pozitive asupra
stării emoționale a copiilor (prin eliminare distanței dintre aceștia și părinți) poate avea efecte
negative datorită incapacității copiilor de a se adapta la un alt tip de sistem15
. Plecarea
părinţilor din gospodărie poate avea şi efecte pozitive concretizate în responsabilizarea
copiilor. În multe situaţii însă. copiii preiau responsabilităţile adulţilor în cadrul gospodăriei.
Acesta aspect poate fi benefic pentru copilului determinându-l să socializezeşi să fie mai
responsabil, accesul este mai uşor la îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, telefoane mobile etc.
Condițiile de locuit se îmbunătățesc. Există însă cazuri în care copiii mai mari pot prelua
sarcina de a îngriji copiii mai mici din gospodărie și îşi asumă motivaţiile economice ale
părinţilor, ceea ce duce la supraîncărcare fizică și psihică. În absența părinților copiii devin
vulnerabili în fața exploatării de către adulți și crește gradul de expunere la boli și accidente16
.
Efectele liberei circulaţii asupra vârstnicilor sunt legate de modul de a percepe
problemele care i-ar putea afecta. Efectele pozitive ale liberei circulaţii a forţei de muncă
asupra vârstnicilor sunt legate de creşterea nivelului de trai prin intermediul sumelor de bani
trimise de cei plecaţi din ţară. Vârstnicii sunt afectați de dificultăţi, crize specifice care le pot
schimba stilul de viaţă. Există în mai multe situaţii o corelaţie între declinul fiziologic, sau
chiar mental și reasumarea rolului de părinte pentru copiii rămaşi acasă, cu sentimentul de
singurătate, marginalizare, izolare sau instituţionalizare sau cu o stare de bine. Efectele
negative ale liberei circulaţii a forţei de muncă sunt în legătură cu starea de sănătate, teama de
apariţia sau agravarea unei boli, diminuarea sau lipsa capacităţii de îndeplinire a sarcinilor
zilnice, moartea proprie sau a celor apropiaţi, evenimente legate de sănătatea copiilor lăsaţi în
grija lor, probleme de securitate personală, lipsa legăturii cu copii plecaţi din ţară, dificultăţi
de relaţionare cu familia. Vârstnicii devin mai uşor victime ale activităţilor infracţionale17
.
În urma analizelor realizate putem concluziona că efectele liberei circulații asupra
statelor de origine, așa cum este România sunt pozitive și negative. Cunoașterea efectelor
negative determină o abordare nuanțată a problemelor, având în vedere atât o posibilă
12Bogdan Alexandru Suditu, Gabriela Prelipcean, Daniel Celu Vîrdol, Oana Ancuţa studiu cit. p. 175-176. 13Cruceru Alina Andreea, Analiza statistică a fenomenului migraţiei, Revista Română de Statistică nr.11/2010
http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A2ro_11_2010.pdf, p.5 14 Alexandru Toth, Daniela Munteanu, Ana Bleahu, Alternative sociale, Analiză la nivel naţional
asupra fenomenului copiilor rămaşi acasă prin plecarea părinţilor la muncă în străinătate, UNICEF
2008https://www.unicef.org/romania/ro/Raport_final_HAC.pdf, pp. 26-38 15 Alexandru Toth, Daniela Munteanu, Ana Bleahu, Raport UNICEF, 2008, pp. 26-38 16 Alexandru Toth, Daniela Munteanu, Ana Bleahu, Raport UNICEF, 2008. pp. 26-38 17 Alexandru Toth, Daniela Munteanu, Ana Bleahu, Raport UNICEF, 2008. pp. 26-38
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
189 Section: Social Sciences
contracarare a acestora cât și luarea unor măsuri cu scopul reducerii emigrării. Astfel putem
vorbi despre crearea unui cadru legislativ în corelaţie cu prevederile europene, astfel încât să
fie redus riscul de discriminare şi creşterea oportunităţilor de angajare în diferitele domenii ale
vieţii economice şi sociale; crearea unor politici coerente economice, fiscale în scopul
atragerii de investitori care să creeze locuri de muncă; asigurarea transparenţei în domeniul
legislativ şi decizional pentru eliminarea corupţiei, ca şi cauză a imposibilităţii accederii la
locuri de muncă de către persoanele cu înaltă calificare, competente; realizarea unui sistem
educaţional eficient prin realizarea unei corelări între piaţa muncii şi calificările oferite în
instituţiile de învăţământ profesional şi superior; finanţarea instituţiilor de învăţământ superior
în scopul atragerii de tineri din străinătate; încurajarea formării continue şi a reconversiei
profesionale pentru reducerea şomajului; recuperarea costurilor formale şi informale de la
persoanele care pleacă la muncă în străinătate (aici trebuie avute în vedere doar persoanele a
căror educaţie a fost suportată din bugetul de stat).
BIBLIOGRAPHY
Cruceru Alina Andreea, Aspecte metodologice privind studiul influenţelor migraţiei părinţilor
asupra copiilor rămaşi în ţară, Revista română de statistică, Trim 1/2012, Supliment
http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/1/srrs1_2012a32.pdf accesat în data de
2.12.2017.
Cruceru Alina Andreea, Analiza statistică a fenomenului migraţiei, Revista Română de
![q-[$: j E...gimnazial cultura civica 11 din care 5 ore de educație socială vacant 1 Nu angajare perioadă determinată inspectie la clasa nu necesită 1155 Corocăieşti [rural]](https://static.documents.pub/doc/80x56/5e2cd5d071576e7c714c10e9/q-j-e-gimnazial-cultura-civica-11-din-care-5-ore-de-educaie-socialf-vacant.jpg)
