67
1 ILIA KOÇI BOMBAI ESCU RĂMÃN Selenitsā - 2017
1
ILIA KOÇI BOMBAI
ESCU RĂMÃN
Selenitsā - 2017
2
ILIA BOMBAJ
ESCU RȂMȂN
Autorlu: Ilia Bombaj
Redactoru: Dina Cuvata
Cāpachi: Ilia Bombaj
Nintidzātseari: Tacu Piceava
Hristu Steriu
Sponsor: Ledi Çollaku, Pano Bakali.
3
Armānlu nu Cheari
VOSCOPOJA
4
Ilia Bombaj
CIUCIURAREA-A POETSLOR A NOSHTSÂ
Prit poeziili-a doilor poets a noshtsâ, cari-nğrãpsirã pi Gruplu makedon tu
dzâlili dit soni, Ilia Bombai shi Dini Trandu, lu-avdu canda murmurlu-a njitslor
parei di poets Armãnji cum lucreadzâ niacumtinat pi miludiea sh-pi
mushuteatsa-a limbãljei a noastã di malãmã, limba armâneascã.
Cara li dghivâseshtsã aesti-ndauùã puizii - cara va u-alashi nanâparti turliea-a
lor di-nğrâpseari, cari shcljoapicã la doilji poets -, pots s-vedz tu eali niscânti
gioani idei prit cari nã si spuni cà suflitlu-a omlui bâneadzâ, chiola shi tu-aesti
greali catandisi ti-Arãnamea, cu nãdia sh-cu spiritlu-a vreariljei anamisa di
oaminji, a pârintilii andicra di ficiorlu-a lui, ashi cum s-veadi la Ilia Bombai:
“Nina –nina Costandin,
Sãrmãnitsa plinã,
Grea-lji a somnului ta s-yinã
S-acatsã ficiorlu, lunjinã” …
Iara ma-nghos s-veadi suflitlu-a Armãnlui cum bãneadzã cu nãdiea sh-cu
spiritlu-a vreariljei andicra di cãnticlu-armãnescu shi limba-armãneascã:
“Avdzã cãntic di Rãmãn,
Limba- a nostã sã-nvitsàm,
Limba- a nostã bunã sh-mushatã,
U- avem tsãnutã di mulltsã anji.”
Idghili lucri s-ved shi tu stihurli-al Dini Trandu, ama di-aestã oarã marea
vreari andicra di limba-armãneascã, andicra di adetsli-armãneshtsã, di locurli-
armãneshtsã iu s-apreasirã Armãnjlji ca popul s-ved fãrã di nãdii, ashi cum easti
omlu-nvirinat cari chiru tut tsi-avea ma bun, has cum pãtsã bibliclu Iov:
“Nã loat crutsea di pi frãmti
Di noi muntsãlji dispuljiat
Nã loat sãndzili dit vini
Limba-ali dadi u tãljeat”
(Alãsatsi-ni rãhati! (...dupã ‘nã sutã di-anji...).
5
Escu Rāmān
Tutnãoarã, s-ma veadi shi marea vreari cum shi criparea-a lui andicra di
locurli-armãneshtsã shi tserlu-a lor, tsi furâ loati sh-disicati di xenji:
“Mutrea tseru, frate Armãne
Tseru-a tàu fu dinjicat
Sh-cum ira ãmplin di steali
Armasi mash un mur surpat”.
Sh-ma plândzi poetlu hlambura-armâneascâ cu soari, tsi nu mata ai iu s-u
badz, iu s-u scots tru migdani:
“Avem flamburâ cu soari
Ma nu-avem loc iu s-u ashtiràm”
Tu soni poetlu Dini Trandu imnã pi calea-a mintiminiljiljei shi shi-u spuni
vrearea cà elji, atselji tsi lã li-adusirâ sh-lã li-aducù tuti cripàrli-a Armãnjlor, s-
bãneadzã arihati, ama shi-aoatsi yini cu pãrãcãlsearea-a omlui tãpinusit sh-cu
caplu-aplicat, cà sh-noi s-him alãsats ta s-bãnàm:
Noi vã vrem s-bãnats rãhati
Ma-alãsats cà sh-noi s-bãnàm!
Poetlu Ilia Bombai, cari nu-l cunuscui pãnã tora, easti, dupã cum
ãnğrãpseashti, dit Arbinushii. Stihurli-a lui suntu stihuri aplo, ama di unã
vãrtusheami fãrã màrdzinji. El, taha, nu s-mindueashti la cripàrli tsi li trag
Armãnjlji sh-cap dureari nu ari di eali, ama s-mindueashti cu mari, mari nãdii
cum sã si-alumtã contra-a lushtor cripàri. Shi calea-a lui easti atsea
dumnidzeasca: Armãnlu s-facã cãt ma multsã ficiori shi s-lji-nveatsã limba-
armãneascã shi cãntitsli-a ljei, s-lji-nveatsã sã-shi bãneadzã bana-armãneascâ,
ashi cum easti ea.
El nu s-alasã apitrusit di tirinserli-a vitsinjlor xenji shi cu mari vreari ti
tsãnearea tru banã isãshi-a farãljei dit cari s-tradzi, caftã s-imnã pi calea
dumnidzeascã: Armãnamea s-adarã “Costandinji” cãt ma multsã shi s-lã si
cãntã cãntits armãneshtsã di leagãn, ashi cum li spusi tu njica-a lui puizii.
La poetlu Dini Trandu, ama, tu stihurli-a lui s-veadi apilipsirea icà deaspirlu
shi pãrcãlsearea cu caplu-aplicat a tsilui tsi lji-adarã aràù ta s-lu-alasã arihati ta
s-ma bãneadzã niheamã, chiola shi cu caplu-aplicat shi tirãnsit, tsicara cà
ducheashti cà nu va s-hibã alãsat ashi cum va el, tirãnsitlu, mea cum va
6
tirãnsitorlu. Tu-aesti stihuri dit soni-a lui canda li vedz minduierli-a
Ecclesiastului: “Avinãtatea-a vãnàtàtslor, tuti suntu vãnàtàts, tut easti unã-
avinari di vimtu”.
Ilia Bombaj
Iavea doi poets Armãnji tsi vinirã cu dauùã poezii ca dauâ mintiminilji
biblitsi: Una di poeziili nã spuni s-nã dishtiptàm shi sã-lji dishcljidem ocljilji ta
s-videm tu tsi halã easti Armãnamea, shi-alantã puizii nã u spuni una di
càljurli pi cari lipseashti s-imnã Armãnamea, ta s-armãnã tru banã!
Tacu Picieva
Alãsats-nã rãhati!
(...dupâ ‘nã sutã di-anji...)
Alãsats-nã voi rãhati
Alãsats-nã ta s-him
Ta s-avem un loc pi carti
Sh-numa-a noastã s-u-nğrãpsim.
Nã loat crutsea di pi frãmti
Di noi muntsãlji lj-dispuljat;
Nã loat sãndzili dit vini
Limba-ali dadi u tãljat
Boatsea-a noastã ninga s-avdi
Ma cathi dzuùã ma putsãn;
Limba-a noastã tu foc ardi
Nu-avem apã s-u udàm.
Mutrea tseru, frate-Armãne,
Tseru-a tàù fu dinjicat
Sh-cum ira ãmplin di steali
Armasi mash un mur surpat.
Iu eshti tini armãname?
Iu u-ai tini casa-a ta?
Bat cãmbànjili tu hoarã -
Ma nu bat pi limba-a ta!
Avem flamburã cu soari
Ma nu-avem loc iu s-u-ashtiràm;
7
Noi vã vrem s-bãnats rãhati
Ma-alãsats-nã sh-noi s-bãnàm! - Agustu, 2013, USA Dini Trandu
Escu Rāmān
NINA - NINA COSTANDIN
Nina-nina Costandin,
Sãrmãnitsa plinã,
Grea-lji a somnului ta s-yinã
S-acatsã ficiorlu, lunjinã.
Di lunjinã di mãdzeù,
Aist easti ficiorlu-a njeù,
Ni shãdzutã unorã mpadi,
Ari fricâ s-nu cadi.
Avdzã cãntic di Rãmàn,
Limba-a nostã s-u-nvitsàm,
Limba-a nostã bunã sh-mushatã,
U-avem tsãnutà di multsã-anji.
8
Ilia Bombaj
***
Cu Oda, ali Bucurilje (ali Haraua), s-neardzim cãtã la poeziili-al Ilia
Bombai, njits, ama trã "ata-a lui", ca un "oclju-al Dumnidzà". Puizii
mushati, simpli, cu supstantsã, shi cari nu s-alasã aspãreati di niscantili
cãlcàri di gramatica shi ortografiea. Ilia Bombai easti interesat ti-atseali
tsi li spuni, shi nu tsi-atseali cum lipseashti s-hibã-nğrãpsiti. Ilia Bombaj,
dzãtsi: "limba-armãneasca (di ciobanji!) nu sã scrii", mash sã spuni; sum
forma di puizii. Unã limbã ca unã mari poemã! Ilia Bombai nu-shi bati
caplu cu termenlu tehnic a lingvishtsãlor, desi el ca un monsieur Jordain,
tsi, la Moliere-Poquelin videa cu ciudii cà 40 di-anji zbura "en prose", tu
prozã, adicà tu unã tirtipi di-a literaturãljei, shi nu mash ca un njic (ica
mari?) Anonim, el actsiona 40 di-anjii tu unã sferã-a literaturãljei,... desi
el, Ilia Bombai scrii! Canda nu fãtsea ashi shi Ovidiù, anda eara
surghunipsit la Tomis, iu dit làcãrnjili-a lui inshirã "Tristia" shi
"Pontica"?
Ilia Bombai yiini cãtã la literatura-armãneascã fãrã di s-lji-u mindueascã desi-i
limbã icà dialectu. Ilia Bombai scrii ashi cum "zbura(shti) ãn casã", mash
armãneashti. Ama, niscãnti ori regulili u-aspargu limba, u falsificã shi nu u-
alasã ashi cum easti/eara zburãtã-ncasã, tu casa-a tsilui cari scrii. Nu tu tuti
casili sã zburashti una turlii. Tu literaturã, particularitàtsli suntu importanti! Nu
tuts putem s-him Edgar Alan Po, shi nitsi nu lipseashti s-fatsim ca el, scriea unã
"corbã" di puizii, aproapea fãrã di sã shtibã tsi easti atsel "corbu" shi fãrã s-li-
aibã etimi bãnatã tu-altã ucazi duchimãserli tsi li bãgã la adrarea-a puiziiljei
“Corbul" ashi azbuirà, ta s-dzatsim metaforic, mash dit imaghinatsiea-a lui, el
nu-avea azbuiratã canãoarã tu realitati. Eara un experimentu poetichescu.
Zboarãli-a noasti, barim atumtsea anda vrem sa scriim un textu literar, nu
lipseashti sã-shi ljea peanile shi forma mash dit imaghinatsiea shi fanteziea-a
noastã.
Mi-ariseashti aestu "ocju-al Dumnidzà", prit cari s-veadi mirachea ti puizii-a
domnului Bombai, mirachi tsi nu sã-ncheadica di litir;i. A lui ãlji greashti
amarea-a literaturãljei!
Hristu Steriu
Haristo multā di aitsi zbori tsi scārats fratā Tacu sh Hristu/
Cu vreri Ilia Bombaj
9
Escu Rāmān
S-cāntā foto di hoara Selenitsa.
Guçe Dhamaj Mitra Bombaj
10
Ilia Bombaj
Llambi Kusho Bombaj Fani Dhima Bombaj
11
Escu rāmān
Jani Toli Bombaj Koçi Fani Bombaj
Ficiorjā di Selenitsa tsi fetsār polumu cu natsizmu tu 1943.
12
Ilia Bombaj
Ata a mea Sotira Seferi (Bombaj) tsi surā cu Koci Bombaj sh stogā
adusār tu aista banā 8 fāmejii. Duruta a mea, vruta a mea, inima a mea.
Ata-a mea
Ca oclju-al Dumnidzà,
Iutsido mi vedz,
Inima-a ta cu mini sh-cãndã dormã.
Mi duchesc totna-apropea,
Di tini.
Ma mari tinjii,
Afilista-a ta a mea.
13
Escu rāmān
Fã ghini
Fà-ù bunetsa shi-aruc-u tu-amari
Nji dzãsi unã dzuã ata-a mia,
Mini ashã feci,
Shi-ashtãptai, ashtãptai,
Ma atsa di tu-amari
Mã nu inshã.
Anesti sh nicuchira Leni
Anesti sh Eleni sāntā fratlu sh cumnata tsi vudzir di aisti banā multsā
noi .dumnidza sli vedā sh aclo ju sāntā.
Cu acli cu lācri scāraj dau zbori di nāsh.
14
Ilia Bombaj
Anesti sh-Eleni
Chindisit cu bunets
Di doi muljeri sh-bãrbats,
Cum fudzirâ dip aproapi,
Canda u fetsãrâ cu zboarã.
Ari dichi atsel tsi dzãsi:
-Lji-alepsi Dumnidzã cu mãna,
Bunjljà nu lji-alasâ uspitsãlji,
Lji ljea-apropi lji tsãni sãmtsãlji.
Scoal-ti, frate, s-nu dornj
Scoal-ti, frate, s-nu dornj
Cum ti-acãtsã aist som?!
Vini vahta, vini oara
S-nã sculom tutã hoara.
Noi him Armãnji
Di un chiro Armãnji
Va s-armãnem
Di aoa shi-nclo.
Scoal-ti, frate, scoal-ti unorã
S-nu stàm cu capu-mpus,
Armãnlu easti tu banã
Nãulu om European
15
Escu rāmān
Thimo Seferi sh Nicukira Sena Seferi di doji cāncātor sh giocā
Muljerli di Seltsã
Moi, lai muljeri di Seltsã
Cãt buni s-alāxestã:
Cu shigunji cu stãmbeli,
Chindãsiti cu mãrdzeli.
Cu shãgunji viji viji
Cu mãrdzeli di flurii.
Sãnt lundzi, sãnt suptsàri
Cu cusitsi pisti pultàri;
Cãnd nesàrà la biserãcà
Unã-alantã ma s-mutrescà.
Mãnã di mãnã s-adunarã
Fatsã di fatsã si bisharã.
Cãnd isharã tu ubor
Multu ghini giuca-n cor.
16
Ilia Bombaj
SOARI
O! Soari!
Unã banã tutā
Aproapi cu tini iram,
Ma ashtāptai di iu s-vãneai tini?
Proili mi vini,
Di-atsa steps am, featã,
Tsi ti am ashtãptatã.
Nindriptatea
Tu seculu unãspãryiintsã,
Tu tutã dunjeaua di-avãrliga,
‘Mpadi shàdi nindriptatea,
Nifãnãtit cilãmeanu.
Màrlji sãntu domnji,
Shi njitslji shàd mpadi,
Easti vrutã libertatea,
Ma nu putem s-u-amintàm.
17
Escu rāmān
Doji aushi di Selenitsa. (Papaj)
Tsi-lji dzãsi dada-al pap
- Tora nu mi bashi cum mi bãshai ma ninti:
Tu nau mi bãshai sera sh dãmnetsa,
-Darina,
Ma tora tu-aushatã bãshara sà-tsi sincherita:
Tu nou, s-fãtsi cu interes.
18
Ilia Bombaj
Toli Cita unā bārbat gionā tsi ari lucrat bunā di
hoara ali Selenitsi.
Loclu-a meù
Aproapea di inãmã,
Ca lilicea bãti tu loc,
Eshtsã dultsi,
Ca un yis mushat,
Tsi corpu afãrigheashti,
Vrerea tsi semtã,
Rou tsi singur tretsi,
Umplutã di iarna atsa lunga,
S-vearsã pi anarga,
Tu amara-a mintitlui spirit.
Cãntitsli-a meali,
Melodii tsi mi treatsi,
Respectu-a meù e hãnda,
Respectu
Ti tini - loclu-a meù!
19
Escu rāmān
Armãn
Iutsido tsi ti-aflji tu Balcanlu
Tini ciucutorea nu u-alashi;
Deadun shi cu alanti stati
Atsia iu sãnt protsia-a nostã
Armãn tini esht avdzãt
Gione tu tuti pàrtsãli;
Vãrnã tini nu ti tsãni
Ti-atsa scoal-ti sh-esh tu padi …
Armãn tu Machidunii,
Armãn tu-Arbinishii
Armãn tu Gretsii,
Armãn tu Romãnii …
Alãsats ãncãcearà, alãsats pasionli
Tuts diadun sã ni-adunàm
Dimãndaria-a noastã
‘Nsus sh-ma-nsus s-u sculàm!
20
Ilia Bombaj
Mājerli di Dhamaj cāt mushati sāntā
vāscut.
Chirum
Ni pãrtsãm!
Ma, iu vi fetsãt voi?
Ma, iu mi feci mini?
Actãt anji
Nu nã vãdzum!
Nu mi vãdzut!
Locu shi doru,
Az imãna u frãndzi.
21
Escu rāmān
Unā rāmān gionā tsi-i prāndzi inma di arāmānamja. Amā scārat dau zbori
di nās.
Capidanlu Dini Trandu.
Tini-aduts dadun tu-Armãnji
Mushati puizii shi cantits.
Ai dichi … Tuts Armãnjlji,
Tuts s-adunã tu unã ideià.
Cãtse shãdem ampãrtsats?
Scãnts dzãc him Grets!
Scãnts Machidonji!
Scãnts Romãnji!
Ma-ndrepta esti:
Ashã cum dzãts tini:
Di un tata, di unã mumã!
Ashã s-bãnàm!
Ma cai va-l facã aist lucru?
22
Ilia Bombaj
Si nu chãrdem Costa Belemace
Frats, iutsido iu hits,
Pindu shi-Afstraliea,
Cãnd limba nu pots s-u-aflats
Zboarili mushati-al Belemace li-avets.
Belemacilu ni-agãrshat
Eshti tu cãnts tu horili
Ala-bratsã cu-Armãnili
Tu cathi munti tu cathi funtãnã.
Cãftarea pãrinteascã
Dimãndarea alasatã di la tini
Tu iutsido ilichiià ma treatsi
Atsiaù easti bibliea-a noastã.
Cathi Dumãnicã lu-ascultàm
Di tuti pàrtsãli cãtrã un program
Belemace ti-avemu tu inimã
Vãrnuoarã nu va ti-agãrshàm.
23
Escu rāmān
Costa Belemace
DIMÃNDAREA PÃRINTEASCÃ
Pãrinteasca dimãndari
Nã sprigiurã cu foc mari
Frats di dadã shi di tatã
Noi, Armãnji di eta toatã.
Di sum plocile di murmintsã
Grescu a noshci bunji pãrintsã:
Blãstem mari s-aibã-n casã
Cai di limba-a lui s-alasã
Cai shi-alasã limba-a lui
S-lu-ardã pira-a focului
Si s-dirinã yiù pri loc
Sã-lji si frigã limba-n foc.
Nãs ãn vatra-lji pãrinteascã
Pi fumealjã s-nu s-hãrseascã
Di fumelãi curunji s-nu bashi
Njic ãn leagãn si nu-nfashi.
Cai fudzi di-a lui mumã
Shi di pãrinteasca-lji numã
Fugã-li doara-a Domnului
Shi dultseamea-a somnului!
24
Ilia Bombaj
Suflã liva
Suflã liva, suflã liva,
Perlji-a tàlji sus lji scoalã,
Tini fudzishi noptea pi lunã,
Atsol altu tini ti lo.
Ma nji yini multu-aràù,
Mini nu pot s-mi mãrit,
Vini ora tsi s-u dzãc,
Alt ficior voi ma mult.
Inshài sus pi unã dzenã,
Perlji-a tàlji sã-lji vãdem,
Perlji-a tàlji lji lo liva,
Boatsa-a tau nu s-avdzã.
25
Escu rāmān
Escu-Armãn
Frate, scoalã-l capu analt,
Cu boatsi analtã cãtã-n tser grea:
Escu-Armãn.
Armãn adzã sh-toatã bana,
Di cand lumea tu loc vini.
Frate, ca ornjea tu bana escu,
Cu pãdurea sh-tu paduri mi-agioc,
Valea cu ursa u-mpartu,
Tutiputa cãnd u pascu.
Frate, escu-Armãn, Armãn cu anamã,
Turcu nu putu s-mi-apunã pi dzãnucljà,
Tu munti chindurii, cà escu gioni cu-anamã,
Brats di brats cu fratsii din Balcan.
Frate, Armãn escu sh-va s-escu,
Ti-atsa cu unã boatsi vra s-auràm:
Tuts deadun tu unã isticami,
S-apãràm limba sh-traditili.
26
Ilia Bombaj
Limba- a poplui a meù
S-mi-nchin la tini, la limba-a poplui a meù
Tini limba-a poplui stoic Arnmãn
Cãt pidimo, sãdoari shi trãdzeri trãcushi
Tini iara armãnji prima limbã!
Ti arsãrã sh-ti irnjirã urdiili
Ni-apunatã limbã-a poplui a meù
Tu munts bãnashi, pit munts chindurishi
Tu trastu di pâni sh-tu trastu-a cânticlui
Tu crutsea dit frãmti-a dadilor chindurishi
Bãnashi cu banã shi vãrnoarâ nu chirushi
Di bãrnu-n bãrnu, tini chindurishi prima
O! limba-a poplui a meù, arãmãseshi MALÄMÄ!
27
Escu rāmān
Muscopuli
Aoatsi easti mari mushãteatsâ,
Yislu di-arihina aoa s-aflã,
Aoatsi cãntitsli scãlãsescu tu livadi,
Doamne mari, aoatsi alasã-mi s-bãnedz.
28
Ilia Bombaj
Nina –nina Costandin
Nina, nina Costandin,
Sãrmãnitsa plinã,
Gre-lji a somu ta s-yinã
S-acatsã ficioru lunjinã.
Di lunjinã di mãdzeù,
Aist esti ficioru-a njeù,
Ni shãdzutã unoarã mpadi,
Ari fricã s-nu cadi.
Avdi cãntãcu di Rãmãn,
Limba-a noastã sã-nvitsàm,
Limba-a noastã bunã sh-mushatã,
U-avem tsãnutã di mults anjã.
29
Escu rāmān
Nu-a s-aibã-agãrshari
Tu nurata ali seari,
Budzli-a tali mini-aflai,
li bãshai,
li-ngãldzãi,
nj-tuchii doru,
tuchii iutsido vrearea, bana,
namsa di elji nu-a s-aibã-agãrshari.
Tsi s-fetsi tu-Armãnjlji?
Ciudiià sotsã, ciudiia,
Tsi s-fetsi tu-Armãnjlji:
Fug Armanjlji ca cupiia.
Fug Armãnjlji ca cupiia
O lele! cavai di noi
Pãrtsãts ca njeljlji di oi.
Pãrtsãts ca njeljlji di oi
O lele! là noi mãratsãlji:
Partsãts muljeri di bãrbatsãlji.
30
Ilia Bombaj
Lena cu crutsea pi frãmti
Lena cu stama tu mãnã
La fãntãnã iu umpli apã;
Ia-la yini un pãshà
Alinat ncalar pi calu.
Vãtãmà sh-tãljà pit hoarã
Fetsi nclo ti fudzeari;
La fãntãnã tsi vidzu:
Lena-a noastã ti sivdai.
S-silghirã ashchirladzlji
Lena-a noastã s-u acâtsã
Azbuirà pisti nãsh
Ca rufei un jatagan.
S-nu si cãrteascã, dzãsi pãshàlu
U vroi nveastã ti acasâ;
Ahtari mushuteatsã nu am vidzutã
Iu tsi vrei est dus pit lumi.
Shi pãshàlu cu taborlu
Lena-nveastâ ta s-u ljea
‘Mpostu murmurisi sh-nu si zbâtu
Cãnd vidzu crutsea pi frãmti.
Nu easti Lena di la fãntãnã
Tsea ira ira ca unã lunã
Sh-pi frãmti nu-avea crutsi.
Dzãsi pãshàlu sh-fudzi-nclo.
31
Escu rāmān
Vasil Colicii
Cu tãmbari-ncãlar pi calu
Tsi ti dusira naparti
Ligat di mãnji sh-cicioari
Tsi ti vãtãmarã cu jatagan.
Ti trãhisarã nãndoi drats
Cà irai gioni cu anamã
Ti pridedirã la parrtizanji
Cã irai "trãhisãtor".
Mini nu mi vãtãmà partia
Ma mi vãtãmà "oaspitsãljea"
Ti-atsa escu cu caplu-ndzeanã
U dau bana ti Patrida.
32
Ilia Bombaj
Piatsa-a casabalui Selenitsā
Selenitsa
Esht faptã di cãnd s-preasi lumea
Adunashi lumi di tuti pàrtsli
Ti tresorlu a tàù laiu
Ti shcretãtirã di tuti pàrtsli
Tsi ti cunuscushi tu lumi
Filuzofi shi isturianji
Ti-atsa noi him pirifanji
Ti sculàm pi piedestal.
La padi sta David
Pi dzeanã sãmtu Thanas
La vali tretsi Vjosa
Sum loc easti tresorlu.
33
Escu rāmān
Hora Tsercovin
Giagiau di Tsercovina
Truplu njic tut scãnteali
Azboairâ pi un cal;
Giagiua di Tsercovina
Lji-ari oclji ca sturnari
Myzecheia cu multi hàljuri
Turcul dot nu lji-u putea;
La Tsercovina ira tu frontu
Giagiua gioni pisti calu.
Tsi-lji pitricurã nândau zboarâ
Nevoljea al Giagiau iu avea;
Azboairâ pisti calu
Tu mãnã tsâni iatagan.
Mardzina di-amari, tish la sari
Ampuluseashti-ncalar
Giagiua cu iatagan
Turcul ari tu front.
Muzechei sh-Labãrii
Ocljilji cãtã Giagiua lj-tsãnu;
Turcul pri loc lu-arãstoarnã
Giagiua gioni oclji ca vultur.
34
Ilia Bombaj
Tati a njeu Kocii Bombaj tsi fudzi di asti banā 85 anji. Va sa rāmān tu
inma a me ca unā dumnidzā.
Tati
Nj-lundzeshti multi or
Tu vãrtenitsa la urdzãtura-ali bani
Anda astãrsar soi di soi di chedits,
Tsi nitsi un nu li vrea
Aproapea ti-aduchescu,
Ti ved, ti ascult
Sh-tu itsi jgljoatã aproapea ti-am
Scumpul a meù tati.
35
Escu rāmān
Sufia shi dãscàlitsa
Sufia unã dzuùã u-ntrãbà dãscãlitsa:
-Tsi mãcã peshtlji, dãscãlitsà?
-Ãlji mãcã peshtlji atselji ma njitslji….
-Ma atselji ma njitslji, tsi mãcã?.....
-Ãlji mãcã atselji ninga ma njitslji.
-Ghini ma, aishti tsi sãntu ma njitslji tsi mãcã?...
-Aishti ma njitslji nu mãcã ici tsiva - va psuseascâ.
36
Ilia Bombaj
Joti sh Maria Komanaku Sotira Papa cu sorma.
Aushlu shi-nvesta-a ficiorlui
Tu unã hoarã njicã aproapi di poli bãna unã fãmealjã ñicã, tatlu, doi
ficiori shi-nveasta-a ficiorlui atsel marlu. Ficiorlji s̒-dusirã tu cseanã.
Ãnveasta-a ficiorlui cathi dzuã s̒-alãxea altã-soi.
Socãrlu li videa aisti ma shi hoara li videa cu altsã oclji.
Ma cum s-alãxea, va dzãtsets voi?
Sinãli ali-nveasti ma multu irea nafoarã shi ma putsãn irea amvãliti.
Shi zmeanili cãti vroarã s-videa.
Tsi s-adãra aushlu? Irea tu mari hauã.
Sh-ti aisti u-ntãrbã unã dzuã-nveasta:
-Cãtse eshtsã alãxitã ashã?
-Easti moda, tate. Ma voi nu loatsã di hãbari shi s-tornà cãtrã alantã
parti.
Aushlu avea marã hauã shi s̒-mindui multu.
Unã dzuùã dispuljat cum lu-avea faptã muma shãdea pi unã canapé shi
ashtãpta s-intra ãnveasta-a ficiorlui. Ãnveasta anda lu vidzu s-tromãdzi
shi dit mãnji lji cãdzu fligianlu di cafei.
.-Tsi adari ashã tate? Cãtse li-ai mutati stranjili?
-Easti moda-nveastã, lji dzãsi aushlu.
Ãnveasta apusi caplu shi dzãsi cà di dzuùa atseaua nu va s-easã tu
hoarã cu stranjili anapoda.
37
Ilia Bombaj
Tu frāmti u bāgàm cārutsa noi Rāmānji.
CÃNTITS TI HOARA SELENITSA
Mi pãrtãcu dada cu oili
Mi pãrtãcu dada cu oili,
Leli! esti fricã,
Mi ari dada njicã,
Fiatã ni susitã.
Umpu trastul cu pãni,
Leli! esti fricã,
Mi ari dada njicã,
Fiatã ni susitã,
Nj-dedi baligã cu mini
Leli! esti fricã,
Mi ari dada njicã
Fiatã ni susitã
Nj-mãcã Ljara di mãnã
Leli! esti fricã,
Mi ari dada njicã
Fiatã ni susitã
O! la Ljarã, iu arei scumtã ,
Leli! esti fricã,
Mi ari dada njicã,
Fiatã ni susitã.
38
Escu rāmān
Patru tsãtsi li-ari vaca
Va s-dzãtsemã unã
S-nã si facã dau,
Dau tsãtsi li-ari Ilja,
Ilja tu gãrdinã,
Adunã trãndelinã
Dzã-lji a stimtu s-yinã
S-tsãnã fiata-mbratsã,
S-crepã pãnã dimnetsa.
Va s-dãtsemã dau,
S-nã si facã trei,
Trei ciciori pirustiea,
Dau tsãsi li-ari Ilja,
Ilja tu gãrdinã,
Adunã trãndelinã,
Dzã-lji a stimtu s-yinã,
S-tsãnã fiata-mbratsã,
S-crepã pãnã dimnetsa.
Va s-dãtsemã trei,
S-nã si facã patru,
Patru tsãtsi li-ari vaca,
Trei ciciori pirustiea,
39
Ilia Bombaj
Dau tsãtsi li-ari Ilja,
Ilja tu gãrdinã,
Adunã trãndelinã,
Dzã-lji a stimtu s-yinã
S-tsãnã fiata-mbratsã
S-crepã pãnã dimnetsã.
Va s-dãtsemã patru,
S-nã si facã tsintsi,
Tsintsi dzeaiti ari mãna,
Patru tsãtsi li-ari vaca,
Trei ciciori pirustia,
Dau tsãtsi li-ari Ilja,
Ilja tu gãrdinã,
Adunã trãndelinã,
Dzã-lji a stimtu s-yinã
S-tsãnã fiata-mbratsã
S-crepã pãnã dimnetsã.
Lài ficiori tsi tãrtsets calea
Lài ficiori tsi tãrtsets calea,
A nji-u flat shamiea-a meaùà?
-Noi u-aflàm, ma nu u dàm,
Dà-nã-ù fatsa s-u bãshàm!
Mini fatsa nu u daù,
Shã shamiea va s-u ljaù!
O, lài ficiori, tsi tãrtsets calea,
A nj-li flat fluriili-a meli?
Noi li-aflàm, ma nu li dàm;
Dà-nã-ù gusha s-u bãshàm!
Mini gusha nu u daù
Shã fluriili va s-li ljeaù.
40
Escu rāmān
Doiãspãrdzatsi anji tu cseni
Doiãspãrdzatsi di-anji tu cseni,
Fãr unã carti, fãr un zbor,
Tsi nj-vini un yis tu som
Cà mãni s-mãritã-nveasta.
Cu trorã, ficiori, cu trorã,
Nji-adutsets cau atso bunu,
Nji-adutsets cau atso bunu,
S-mi duc pãn mãn dãmnetsa.
Loai tu cralã unã hãbari
Me dunai cu cuscãrlji-n cali:
Cuscrlji, nu-i nvesta veclji?
Di-iu shti tini cà esti veclji?
Zdãvãlits-u s-u vãdemã
Pi tsãtsa-ndrepta esti-un sem …
Mardzānia di-amari
Mardzānia di-amari, la dadā,
Tretsi ‘nā carvani, lele dadā geanà;
‘Ncārcatā cu sari, lele dadā geanà;
Domnu pi mulari, lele dadā geanà;
Shamia arucatā, lele dadā geanà;
Percea chiptinatā, lele dadā geanà;
Mustaca-asudatā, lele dadā geanà;
Mi-acātsà di polji, mi-arucà ca foli;
Mi-acātsà di brats, mi-arucà tu trap;
Mi-acãtsà di sini, mi-arucā tu dzinà.
41
Ilia Bombaj
Ha, tufeche, tsi lāesht
Ha, tufeche, tsi lāesht
Plumbu-ndreptu nj-lu-adusesh.
Lea tu iljà mi-arupsesh
Chefa-al tati lj-u fitsesh.
Ma zgher oili la trap
Grits-lji-al Iana ta s-li-adapā.
La tufechi lungā-lungā
Ma zgher oili la strungā.
Grits-lji-al Iana ta s-li mulgā.
Ma aurã cānjlji pi dzianā,
Grits-lji-al Iana ta s-li leagã.
O! lai sots, o! lai frats,
Dats-nji māna s-mi sculats,
Tu trap nu mi alāsats.
Pān acasā s-mi-adutsiats.
Iana shcretu pi pultàri,
Ma lu plāng laili suràri …
42
Escu rāmān
Aotsi shimā la fāntāna di a rrapā Selenitsā 1914
La funtāna dit aluni
La funtāna dit aluni
Tsãni-nj calu s-mi zdāpun.
Ta s-mi-adun cu lali Tuna
S-lã pitrec ãncljinãciunj
A tsiljei dadi shi-a tsãlui tati
Tsi mi mãrtarã-ahtãt dāparti.
Nu si-aflà un ficior atsia-n horà
Tsi s-viniam orã di orã …
43
Ilia Bombaj
Sãmbãta di cu dimniatsa
Lorã trastili nesār ti meri
Daùli cusurini veri;
Shi s-bãturã peri di peri …
Lorã unã cali sh-unã sucachi
S-adunarã cu geonjlji-n cali:
-Ghini vinãt, feti mushati,
Ma shidets nihamã-mpadi!
-Va s-fudzim, cà nu-avem adyi
Mãni siara pi-aistà vahti.
La shigunà vinãtã
La shigunà, moi vinãtã,
Tsi mi-arsesh tu inãmã!
Vinj acasã sh-nu ti-aflai:
Pit bahcei nji-alãgai,
Lālici albi tsã-adunai
Tufi tufi li lāgai
Pi la ficiori li-mpãrtsai.
44
Ilia Bombaj
Biserāca Aiu-Thanasi di Selenitsā
La biserãcã cãnd nidziam
La biserãcã cãnd nidziam
Un cu-alantu ni mãtream;
‘Ndau shcurti shi gãrosi
Iali mes cãt sãnt lãvosi
‘Ndau lundzi shi suptsàri
Cusitsili pisti pultàri.
Unā dhoro faptā tu bisearca Ajo
Thanasi di fratsā sh sārorli al Petro Beko di Selenitsa.
45
Escu rāmān
Dada Gucia nicuchira-al Tejo Cika
Lele dadà, tsi nu-nji pot
Lele dadà, tsi nu-nji pot
Voi cãmiasha cu cãcot;
Cu cãcot sh-cu chindãne
Ti, moi fats, alimbãte.
46
Ilia Bombaj
Unā cātic tsi si scānti di Vasil Bombaj sh Pandi shollaj
Suflã vintu dit amari
Suflã vintu dit amari
Ma ni-adutsi ‘nã hãbari:
Costa esti tu spitali
Ur gudità furlji-n cali;
Or guditã tu pultari
O! lai Costa, o! lai frate,
Scolà capu dà-nji giuvapi,
Va si vatāmà sora ti frati.
Bilbilu ali cāngli arānamja Uan Shollaj,Thimo Seferi sh Paskal Papa
47
Ilia Bombaj
Tretsi seara, ma mi-adun
Tretsi seara, ma mi-adun
Nu ma avd un zbor bun.
Intãr nuntru, es nafoarã,
Nu ma ved vãr dit hoarã.
O! moi lunà, moi mushatã,
Ai lotã cali mult diparti,
Mi-ashtiaptã si-ts daù ‘nã carti:
Cãnd s-trets nuntru-n hoarã
Chindurea sh-dzã dau zboarã:
Dzã-lji al tati s-yinã cuntroarã
S-yinã s-mi viadã ninga unoarã.
Nu si shti pãn divãroarā …
Lailu di Cocea-al Tuna
Lailu di Cocea-al Tuna
Tsi-lji lorã-nveasta atsa buna!
Lji-u lorã noaptia pi lunã!
Cocea-al Tuna tu fustani
Tu ilechi, tu geamadani;
Shedi-mpadi, bea duani,
Ma turuseshti jatagani;
Lji-ishà a furlui ãn cali
Lu-acãtsà, ãl tãljà
Tu ripã lu-arucà …
‘Nviasta-a lui u-acãtsà
Pi calu-a lui u arucà.
48
Escu rāmān
Ma laili di-nveasti-al Ndina
Ma laili di-nveastili-al Ndina
Caftã fustànj di Atina;
Nvestili-al Ndina multu-s buni
Alãcsiti cu shãguni;
Cu shãguni viyi viyi
Cu mãrdzeli di flurii;
Ndina Iana domnu mari
Ancãlicat pi mulari;
Ndina Iana-analt pi cal
Alagã muntili di Curceaù …
Loai cãldara di-nji neshu-n vali
Loai cãldara di-nji neshu-n vali.
Ma lamu-n vali sh-mi minduiam:
Tsi nj-dzãsi laia di mumã.
Noi fiata nu u-avem bunã.
O! la mumà, moi lãità.
Nji-alãsashi fiata ni susitã!
O! la mumà. moi mushatà.
Nji-alãsashi fiata ni mãrtatà.
O! la mumà, s-crechi pàn màni:
Ma nu ti-alãsai fãrã pãni.
O! la mumà, moi mãratà.
Ma nu ti-alãsai fàrà apà.
49
Ilia Bombaj
Unã vera tutã vera
O! unã verã tutã vera,
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
O! nu vãnish unorã la casã,
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
O, oili sãpsirã di sari.
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
O! feata s-fetsi ti mãrtari,
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
O! mini doru ma mi ardi,
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
O! aide la sã stindzã numa,
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
O! cãti dzãsh tuti s-li avdzã,
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
O! cãti tsã`dzãsh tuti s-li avdzã,
Bãrbate, mãrate, o, corbu di tini!
50
Ilia Bombaj
Ti surà ata tu Aprilã
Ti surà ata tu Aprilã,
O! harau s-njã tretsã vera,
Vinā cuscrilji, o, la ushã,
S-adunarã cu ata sh-cu tati,
Dau-trei làcãri pi fatsa
U-asparsirã-arushatsa.
51
Eacu rāmān
Margã ma sã greshti ata
Margã ma sã greshti ata,
Mini, mãrata, arem njicã,
Sã sgeresã cãtã s-va,
Mini, mãrata, escu njicã.
Ma s-mi vrea, nu mi sura,
Mini, mãrata, arem njicã,
Nji dedi bãrbatu mari,
Mini, mãrata, arem njicã
Cu mini nu s-agiuca,
Mini, mãrata, arem njicã,
Sh-la casã nu mi-adutsea,
Mini, mãrata, arem njicã …
Mãrata di mini
Mi pãtretsi tati cu oili,
mãrata di mini!
Esc njicã, ni crãscutã,
mãrata di mini!
Veglju vaca, veglju boilji,
mãrata di mini!
Stranjili li-am loatã-mpãrmut,
mãrata di mini!
Va s-cumpràm, s-vãndem lãna,
mãrata di mini!
Dzãtsi tati la fãntãnã,
mãrata di mini!
52
Ilia Bombaj
Ilia sh Fratlu Anesti tsi fudzi di ai banā 49-di anjji.
Scoalã-ti, frate!
Scoalã-ti, frate, nu dornji
Cum ti-acãtsã aist som
Scoalã-ti s-ti vedã sora
Ar vãnitã tutã hora.
Mult mi lo doru
Ma ti-ashteptã ficioru;
Iata ma plãndzi la cap
Vra s-lji dai unoarã apã
Scoalã-ti niheam, frate, mpus
Ma sta feta capu pus
Scoalã-ti, frate, scoalã-ti unoarã
Ti caftã sotslji nafoarã.
Scolã-ti frate, scoalã-ti unoarã,
Tsã vini-nvesta cu dunoarã,
Nu stà dot fār di tini,
Ti-atsea vini-apropi di tini.
53
Escu rāmān
Suflã vintul
Suflã vintul dit amari
adutsi ‘na carti cu hãbari,
adutsi ‘na carti cu hãbari
scrii Costa dit spitalji.
Ah! moi carti, moi scriatà,
ma tãroara tu mãnjli-al tati,
dzã-lji al tati s-yinã tãroarã,
nu sã shtii pãn di vroarã.
Va s-yin sera s-mi-agioc
Lea cãciuà pisti ocji
Va s-yin sera s-mi-agioc;
Va s-yin tu para-orà
S-nu mi-alashi tini naforà.
Ghini dzãts gurã cutiia
Cu cai va u-alashi cupia
S-yinã lupu tsi li mãcã
S-yinã lupu tsi s-li mãcã
Va s-yin sera s-mi-agioc.
Cāngātoru Nasho DHamaj sh Pascal Kote
54
Ilia Bombaj
Cocia Tuna
Mãratu di Cocia Tuna,
Tsi lji-u lorã nveasta tsa buna,
Lji-u lorã nopta pi hunã,
O scumsãr shã nu u spunã.
Cocia Tuna tu fustani,
Shãdi mpadi, be duani,
Iu hits, o, lai ficiori?
Vi lorã nveasta di sum ciãcior.
Sota beb memets, memets
Dedi s-grea, nu gri dot,
Scãpãrã tufechea cot,
Giucã hoara di hocã.
Aisti cāntits sātā cāntatā di Uan Sholla, Thimo Seferi, Kozma Papa,
Pascal Papa Vasil Bombaj,Pandi Shollaj,Spiro Shollaj,Minella Ziu,
Nasho Dhamaj,Kozma Mitraj,Kristo Goci,Sh profesoru ali muzici Paskal
Kote.
55
Escu rāmān
Zboarã mintimeni
1-Cu unã lilicii nu yini primuvera.
2-Gortsu sum gortsu cadi.
3-Njelu bun sudzi di la dauùã dadi.
4-Cum fats ashi va s-aflji.
5-Gãina bea apã sh-mutreahti la Dumnidzà.
6-Dzuùa bunã s-vedi di tu dimneatsa.
7-Bãrbatu esti capu, mljearea esti zvercu.
8-Sorli esti vãlendza-a oarfãnlui.
9-Marã ti vatsã cu minti, nu cã eshtsã veclju.
10-Nu esti rushàni cã nu shtii, ma esti rushàni cà nu vrei sã-nvets.
56
Ilia Bombaj
Pilo Takush Dhamaj Llambi Kusho Bombaj
Armãnjlji
Minduea shi scriirã:
1-Iu easti ma cãldurã pisti locu?
2-Iu easti ma-aratsi pisti locu?
3-Cãt lung easti anul martsial?
4-Iu easti vulcanlu ma mari pisti locu?
5-Iu easti rãu ma lung?
6-Cãtã protsenti-a loclui acatsã apa?
57
Escu rāmān
Bojagitã-a DaDa Terezi ------
Ma hima ma u scriirã:
Boiagi area unã fisã avdzãtã tu-Armãnji ampãrtsatã tu tut Balcanu. Si stsãni
tu Boiageadzlji omu ma cu boatsã Mihail G. Boiagi. Cu nãs acãtsà istoria
modernã a Armãnjlor, deadun cu filologu Ghorghe Constantin Roza tsi lucrarã
tu secolu XIX. Elji doilji ãl bãgarã fimelju-a teoriea-a latinitatiljei la Armãnjlji
tu Balcan. Atselji doi lucrarã tu Amirãriljea Afstro-Mãgireascã, ma furã di
Moscopoli. Ari dauùã mindueri di iu esti Boiagi:
Max Demeter Peyfuss dzãtse cà s-featsi Buda tu-anlu 1780 (Die Druckerei
von Moscopolis, 26).
Candroveanu dzãtse tu Moscopoli tu-anlu 1770 (Antologia de proza
aromână, 1975).
Dupã tradita ali sculia ali filologhii tu Moscopoli s-ari disfaptã Academia, tu
secolu XVIII. Mihail G Boiagi u-nğrãpsi Gramatica armãneascã shi u publicà
Viena, tu-anlu 1813, cu ğrami gãrtseshtsã shi latineshtsã. Boiagi ãngrãpsi shi
unã gramaticã pi sãrbeashti. Scopia Armãnjlji bãna tu un mãhãlà armãnescu iu
s-featsi, pi 27 di-Agustu/1910 shi feata Gonge Boiagi (dada Tereza).
Tatãl ali Gongi ãl cljima Nicola. Nicola eara Armãn. Stoian Trencevski
ãnğrãpsea: Mutter Teresa, Gondje Boiagi, ist von ihren Vater Nikola Boiagi her
wlachischer Abstammung, wir berufen uns auf das von dem Autor Stoian
Trencevski entdeckie e document, das belegt, dass Nikola Boiagi in den
Fuhrungsorganen der wiachischan Gemeinschaft in Skopje tatig ge wese n war.
(Niko nikada u Makedoniji nije tvrdio da je Majka Tereza bila Makedonka, ali
u Skoplju se zna njoj otac Nikola Bojadži bio ne Albanac, več Cincar).
Dada Tereza eara Armãnã.
58
Ilia Bombaj
Fan Dhimo Xoxi Seferi
Zboarã mintimeni
1-Oili cu bãrbets, fug ãndrept!
2-Tutã dzuùa la fãntãnã, apã acasã nu tsãnã!
3-Rãmãnu cu Rãmãnu, ca dzesti ali mãnã!
4-Cai fatsi unã fãntãnã, va s-be apã mãni!
5-Cai mutreshi dininti, esti cu minti!
6-Ush pit ush, numa u chirushi!
7-Nu ai banã cu pãna cseanã!
8-Cai oai va s-mãcã multã, u mãcã lupu!
59
9- Oili cu picurar, nu li fur!
Escu rāmān
PROTOPIRIA-AL CAVALIOTI
Protopiria easti unã cartã cu 96 di frãndzã ãnğrpãsitâ pi trei limbi:
arbiniseashti-armãneashti-gãrtseashti shi easti ca modeli venedicas.
Cartea easti scriatâ la anul 1770. Pi fr. 3 easti unâ scriari shcurtã al
Cavalioti. Pi aistâ fr. easti unã gravurã di lemnu tsi spuni trinia ali sãmtâ,
fr. 5-11 easti scrisâ pi limba gãrtseascâ. Pi fr. 12 easti unã gravurã ali Stã-
Mãria cu Hristolu ciliman. Di la fr. 13 esti ãngrãpsitã pi limba gãrtseascã-
armãneascã-arbãnescã. Tu trei coloni santu ãngrãpsiti pi gãrtseashti,
armãneashti shi-arbisheashti. Ari 1070 di zboarâ. Pi fr. 61 esti scrisâ unã
pãlãcãrii ti Stã-Mãria. Niscãntli frãndzã sãnt texti dit Bibliea. Pi fr. 68-79
suntu bãgati zboarâ mintimeni. Pi fr. 80 scrii ti Hristolu. Pãn tu fr. 92
scriirâ ti ãnyearea. Pi fr. 96 sriirâ ti matematicâ. Scãparâ dau exemplari
un al Costã Hagi dascalu la Academiea di Muscopuli sh-vrutu al
Cavalioti. Aisti exemplari cãdzurâ tu mãna-a lingvisticlui Johann
Thunmann, dascal la universitatea di Hale tsi u scriirâ tu cartea-a lui, tu-
anlu 1882 cai exemplar chiru. Exemlaru-al 2-lea scãpã di unã comertsinat
muscopular tsi stãtea tu Afstri. Meyer tu-anlu 1897 u scriirâ cartea shi
avea 96 di frãndzã. Atsa al Thunmann ave 104 di frãndzã. Tu-anlu 1909
academiceanlu Pericle Papahagi u scriirâ tu antologhia-a lui. Tu-anjlji
1936-1939 intelectualul Arbines Ilo Mitcã-Qafãzezi u scriirâ tu limba
arbiniseascã. PROTOPIRIA-al Cavaliotieati ma mushata hari-a popului
di Balcan di cultura-ali lumi.
60
Dupu niscânts anji Daniel Voscopojari scriirâ cartea pi patru limbi:
Grâtseashti-Armãneashti-Arbisheashti-Machiduneashti. Protopiriea-al
Cavalioti easti unã carti cu videari ivrupeascâ cu teorili-al Descartes,
Ilia Bombaj
Leibnitz, Gassendi, Malebranche… lucrulu-atsel bunlu-al Cavalioti
sh-Muscopoli tu Ballcanlu s-fetsi un obiect di lumi. Ma s-u sdruminâ cu
foc. Armãneamea nu cheari, noi va s-bãnàm.
Scriirà ILIA BOMBAI
Ma-nghos lji-am scriatã amiradzlji
di soi-armãneascã tu-Amirãriljea-a Bizantslui
1-Maurichios -582-602
2-Iraclios -610-641
3-Costandinos III -641
4-Iraclianos- 641
5-Costas II 641-668
6-Costandini IV -668-685
7-Iustiniani II -685-695 sh 705-711
8-Leondios 695-698
9-Tiverrios II - 698-705
10-Mihali I -811-813
11-Leon IV -813-829
12-Mihali II -842-867
13-Vasilios I -867-886
14-Leon II -886-912
15-Alexandros -912-913
16-Costandinos VI -913-919
17-Romanos II -959-963
18-Nichifori II -963-969
19-Ianis Tsimischis -969-976
61
Escu rāmān
20-Vasilios II -976-1025
21-Costandinos VII -1025-1028
22-Rumanos IV -1067-1071
23-Alexios I -1081-1118
24-Ioani II -118-1143
25-Manuil I -1143-1180
26-Alexios II -1180-1183
27-Andronicos I -1183-1185
28-Costandini XI -1449-1453
S-u hãrãsim ti multsã-anji Stã Mariea
Ti multsã anji ti tuti feati shi muljierili tsi poartã numa-ali Marii.
Sãnãtati shi harauã ti multsã-anji.
Cu tãnjii ILIA.
62
Ilia Bombaj
DINA CUVATA
Barba-albã ca neauùa dit munti;
Cu-arãslu-n gurã-l ved dininti;
Dimãndari nã da ta sã shtim:
Limba di dadã s-nu u-agãrshim:
Daima zboarã el nã greashti
Shi-armãnamea pi-atsea s-hãrseashti;
Tu-nğrãpserli-a lui noi cãntàm
Limba-a noastã ghini s-u-nvitsàm.
-Lài Dina, multi càrtsã tsã scriashi
Sh-tu frãndzãli tuti dimãndashi:
La-Armãnjlji di iutsido lã spunji
Cà pi-un ideal vrei s-lji-adunji!
63
Escu rāmān
Tinjisite Ilia Bombai s-tsã hibã cu-ammbãrilji candidatura ti
membru-a Parlamentlui di Tirana.
Cu vreari-armãneascã,
Dina Cuvata
Rāmānu nu esti singru picurar, ma esti sh perifan tsi ari datā minti sh ari
faptā lucru tu tut Balcanu ,Europ sh ma nclo.Rāmānu esti tu
parlament,ministār sh prim ministār,perandor,dhascalā,inginer,medic sh
altri.
64
Ilia Bombaj
Armânamea ti vinitor
Cad frândzili pri locul audat
Cu nâsi cad a-noasti nl’isuri
, Iu easti tiniramea armâñilor
Ancâ agârshits sum pluburi ?
Vimtu suflâ adutsi cântic di cuc
Cupii di oi cu clopiti asunâ valea
un tinur picurar s-primna
dupu nâsi shuirâ, cânili anganâ.
Easti toamnâ, cad frândzili
anda alasâ pâdura fârâ mushuteatsâ
aestâ ahtari pâduri ñi pari
Ca horili armânesht fârâ tiniratsâ.
Ama soarli iara angâldzâshti
Umutea nu ñ-easti dip arâtsitâ
Mutrescu tiniramea tu a noasti casi
La sâ zburâm armâneasca Tiñisitâ !
65
Escu rāmān
Tu cartā va s-aflats
1-Ciuciurera-a poetslor a noshtā.
2-Alāsatz-nā rāhati!
3-Nina-nina Costandin
4-Dau zboari di Hrista Steri
5-Dau zboari di Dimitra Pigheva
6-Ata –a mea
7-Fā ghini
8-Anesti sh nicuchira Leni
9-Scoalti frate,s-nu dornj
10-Muljerili di Seltsā
11-Soari
12-Nindriptate
13-Tsi –lji dzāsi dada –al papu
14-Loclu-a meu
15-Armān
16-Chirum
17-Capidanlu Dini Trandu
18-Ainu chārem Costa Belemace
19-Dimāndarea pārinteascā
20-Suflā liva
21-Escu –Armān
22-Limba-a populiu a meu
23-Moscopuli
24-Nina –nina Costandin
25-Nu –a s-iabā-agārshari
26-Tsi s-fetsi tu Armānjlji?
27-Lena cu crutsea pi frānti
28-Vasil Colicii
29-Selenitsa
30-Giagiau di Tsercivina
31-Tati
32-Sufia sh dāscālitsa
33-Aushlu sh –nvesta-a ficiorliu
34-Cāntits ti hoara Selenitsa
35-Patru tsātsi li-ari vaca
36-Lai ficiori tsi tārtsets calea
37-Doiaspārdzatsi anji tu cseni
66
Ilia Bombaj
38-Mardzānia di –amari
39-Ha,tufeche, tsi lā esht
40-La funtāna dit aluni
41-Sānbāta di cu dimniatsa
42-La shigunā vinātā
43-La biserācā cānd nidziam
44-Lele dadā,tsi nu-nji pot
45-Suflu vintu dit amari
46-Tretsi seara,ma mi –adun
47-Lailu di cicea-al Tuna
48-Ma laili di –nvesti-al Ndina
49-Loai cāldara ,di –nji neshu-n vali
50-Unā vera tutā vera
51-Ti surā ata tu Aprilā
52-Margā ma sā greshti ata
53-Mārata di mini
54-Scoalā-ti ,frate!
55-Suflā vintul
56-Va –s-yin sera s-mi-agioc
57-Cicia Tuna
58-Zboarā mintimeni
59-Armānjlji
60-Bojagitā-a dada Tereza
61-Zboarā mintimeni
62-Protopiri-al Cavalioti
63-Dina Cuvata
64-Armānemea ti vinitor
67
Ilia Bombaj
Escu rāmān
Ilia Bombaj s-featsi tu kasabajii ali Selenitsi, pi 26/11/1964 cu printsā
rāmānj.
Sculia primaru sh ghimnazu bitisi Selenitsa.
Tu iamea 1986-1988 bitisi studili di la academia militare.
Tu iamea 2003-2007 bitisi studili di la universitetu ti Histori –Gjeografi
Tu iamea 2006-2011 bitisi facutatea ndreptu.
Tu iamea 2011-2012 bitisi avocatia.
Azā lucredzi dhascal.
Mobil 0699182110 e-mail [email protected]
Cārtsi publicati:
1-Selenitsa un locuitor istoric aromān
2-Nora a valiei (spuneri)
3-Mama singurā (nuvelā)
4-Mina din Selenitsa si locuitorii a liei tu istorrii.
5-Nauā gāgoasi (istorii)
6-Ilia Doco.pārintele a pictatiei plastic aratsi (monografi)
7-Traghedia (nuvelā)
8-Istoria a familiei Bombaj(istorii)
9-Istoricul a scoli *Todi Cateli*
