.,,Evaluarea conservarea si gestionarea resurselor genetice si biodiversitatiiagroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea si promovarea practicilor

si metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului ,,

Partener 1 ICDVV Valea Calugareasca

Partener 2SCDVV Bujoru

SCDVV BLAJDirector de proiect:Dr.ing. Tomoiagă Liliana LuciaDate de contact (Tel.,e-mail): 0258-711623; scvblaj@cristalsoft.ro

Partener 3SCDVV Murfatlar

Partener 4SCDVV Iasi

Partener 5INCDBH Stefanesti

Rezultate preconizate:

•Dezvoltarea si implementarea unor solutii tehnologice noi inovative eco-eficiente adaptate dimensiunii fermelor de semi-subzistenta, bazate pe valorificarea fortelor de autoreglare din cadrul plantatiilor viticole si pomicole cu ajutorul spatiilor vitale legate de natura, favorabile cresterii durabile a resurselor genetice si biodiversitatii;•Stoparea pierderii biodiversităţii şi a degradării serviciilor ecosistemice; •Refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii ecosistemelor viti-pomicole;•Menţinerea diversităţii genetice prin susţinerea varietăţilor locale •Conservarea solului şi a stocului său de carbon prin practici de gestionare a terenurilor•Obţinerea unor producţii durabile si profitabile prin diminuarea inputurilor externe: reducerea cu 30 % a cheltuielilor cu pesticide si fertilizanti chimici, reducerea cu 40% a consumului de motorina;•Cresterea durabila a veniturilor si a valorii adaugate cu impact direct in cresterea ofertei locurilor de munca in special al tinerilor receptivi la introducerea inovarii ;

Obiectivul general: Dezvoltarea durabilă a fermelor de semi-subzistenţă viticole şi pomicole prin promovarea noilor soluţii eco-eficiente de gestionare inteligenţă şi durabilă a resurselor genetice şi biodiversităţii

OBIECTIVELE PROIECTULUI ADER 3.1.1

Proiect ADER 3.1.1./ Faza I (30.11.2015)

Obiectivul fazei: Dezvoltarea durabilă a fermelor de semi-subzistenţăviticole şi pomicole prin promovarea noilor soluţii eco-eficiente de gestionareinteligenţă şi durabilă a resurselor genetice şi biodiversităţii:

Activităţi preconizate:

Informare şi documentare, privind normele UE

referitoare la perfecţionarea managementului

resurselor ecosistemelor viticole şi pomicole,

în vederea conservării biodiversităţii;

Caracterizarea ecosistemelor luate în studiu;

Diagnoza situaţiei actuale;

Stabilirea strategiei de abordare a tematicii de

cercetare;

Masă rotundă cu toţi partenerii.

Obiectivul prioritar al UE pentru anul 2020: Stoparea pierderii biodiversității și a degradării serviciilor

ecosistemice din UE până în 2020

Cele trei obiective ale CBD sunt următoarele: conservarea diversității biologice utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice imparțirea corectă şi echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice Obiective specifice: Cresterea contributiei agriculturii la mentinerea si sporirea biodiversitatii  Actiuni: Adoptarea măsurilor eco‐agricole pentru a susține diversitatea agricolă și pentru a 

analiza perspectivele unei strategii dedicate conservării diversității genetice.

A1.1 Informare şi documentare, privind normele UE referitoare la perfecționareamanagementului resurselor ecosistemelor viticole şi pomicole, 

Localizarea loturilor experimentale demonstrativeEchipament folosit peteren:GPS-uri performante demânăLaptopuriAutoturismeAparate fotoEchipament folosit labirou:CalculatoareperformanteImprimante A3,A4

6 loturi experimentale demonstrative/ partenerSuprafata optima a loturilor demonstrative este apropiata de parcelele din productieminim 0,5 ha si maxim in functie de zona si dotarea exploatatiei

Principalii agenti patogeni si daunatori semnalati in loturile experimentale demonstrative in anul 2015

SCDVV IasiPlasmopara viticola Ga=5,7%Uncimula necator Ga= 4,8%Botritis cinerea Ga= 15,6%Lobesia botrana Ga= 2,3%Eupoecilia ambiguella Ga=1,7%Acarieni eriofizi Ga=5,1%

SCDVV MurfatlarPlasmopara viticola Ga=1%Uncinula necator Ga=1,2%Botrytis cinerea Ga=0,5%Lobesia botrana Ga=0,5%Eriofizi Ga= 0,6%

ICDVV Valea CalugareascaPlasmopara viticola Ga=3%Uncinula necator Ga= 4%Botrytis cinerea Ga=5%Agrobacteriun vitis Ga=3%Eriofizi Ga=3%Lobesia botrana Ga=0,5%

INCDBH StefanestiPlasmpara viticola Ga= 3,8%Uncinula necator Ga=4,0Botrytis cinerea Ga=10 %Acarieni Ga= 0,5%Lygus spinolai Ga= 1%

SCDVV BLAJPlasmopara viticola Ga=0,1%Botrytis Cinerea Ga= 0,2%Guignardia bidwelli Ga=0,8%Agrobacterium vitis Ga=1,2%Esca Ga= 0,9%Acarieni eriofizi Ga= 0,2%

PodosphaeraleucotrichaGa= 2,4%VenturiainaequalisGa= 1,4%AnthonomusPomorumGa = 0,7%

Practici eco‐eficiente, traditionale, prietenoase mediului  identificate in structura loturilor experimentale in conditiile anului 2015  

Conditiile climatice specifice zonelor luate in studiu Fenomene climatice extreme frecvente‐înghețul de iarnă ‐Ingheturi tarzii de primavara‐Seceta‐Polei‐Grindina

Tipurile de sol din zona studiata

Tipuri de sol SCDVV Blaj Tipuri de sol ICDVV Valea Calugareasca

Tipuri de sol SCDVV Murfatlar

Soiuri/ clone cultivate in loturile experimentale in zona studiata

Columna Feteasca Regala Burgund

Negru Aromat

Victoria

Novac

Soiuri de vita de vie cultivate in loturile experimentale  

Zona/partener Lot 1 Lot 2 Lot 3 Lot 4 Lot 5 Lot 6 SCDVV Blaj Traminer Roz Sauvignon

blanc Radames Brumariu

Muscat ottonel

Feteasca Regala

Selena Blasius Amurg

ICDVV Valea Calugareasca

Cabernet Sauvignon, Blauerzwaigelt

Feteasca regala, Columna, Burgund mare, Merlot, Rezistente

Negru aromat

Victoria Riesling Italian

Novac

SCDVV Bujoru

Rkatiteli Rkatiteli Fetească albă

Fetească albă

Babeasca gri

Babeasca gri

SCDVV Murfatlar

Columna Feteasca neagra 9 Mf

Cabernet Sauvignon 33 Vl

Sauvignon gros 9 Bl

Feteasca regala 21 Bl

Mamaia

SCDVV Iasi Feteasca alba Feteasca Regala

Aromat de Iasi Aligote

Aligote Feteasca Regala

Golia Gelu Paula

INCDBH Stefanesti

Chardonnay, F. neagră 6 Șt.

Chasselas dore, Sarbă 2 Șt.

Cabernet sauvignon, Merlot

Victoria Ezerfurtu Feteasca Regala

 

Feteasca Alba

Florina

Prima Idared Golden deliciosGeneros

Situația soiurilor de mar cultivate in loturile experimentale Zona/partener Lot 1 Lot 2 Lot 3 SCDVV Blaj Ferma pomicola Livada Mar

Florina Golden Delicios

Prima Generos

Idared Florina

Ferma pomicola Blaj 2,4 ha

Ferma pomicola Aiud 3,4 ha

Ferma pomicola Aiud 2,6 ha

 

Soiuri de mar cultivate in parcelele experimentale demonstrative

Practici eco‐eficiente, traditionale, prietenoase mediului  identificate in structura loturilor experimentale in conditiile anului 2015  

Prezenta faunei utile / loturi experimentale demonstrative in anul 2015

principalele specii utile semnalate in loturile experimentale in anul 2015

CONCLUZII

Reformele recente din cadrul politicii comune pun accent pe ,,Stoparea pierderii agrobiodiversitatii pana in 2020prin adoptarea de masuri de imbunatatire a furnizarii de servicii ecosistemice;

In complexele biocenotice viticole si pomicole studiate principalii agenţi de daunare produc pagube economicesunt:mana (Plasmopara viticola), făinarea (Uncinula necator), putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botryotiniafuckeliana), Putregaiul Negru ( Guignardia Bidwelli) Cancerul bacterian Agrobacterium vitis, si acarienii Eriophyzispeciile Calepitrimerus vitis si Colomerus vitis; Venturia inequalis, Fainarea marului produsa de ciuperca -Podosphaera leuchotricha, Monilioza produsa de ciuperca -Monilinia fructigena, Focul bacterian sau arsura merilorsi perilor - Erwinia amylovora si Pseudomonas syringae, boala plumbului- Chondrostereum purpureum; Viermelemerelor-Cydia pomonella; Gargarita florilor de mar - Anthonomus pomorum; Viespea merelor- Hoplocampatestudinea; Sortimenului viticol si pomicol de pe întreaga suprafaţă cultivată la momentul actual este alcătuit dinsoiuri şi clone autohtone, creaţii proprii şi soiuri străine, din care doar 5 % din suprafata este cultivata cu soiuriautohtone si 0,05 % cu soiuri tolerante sau rezistente la boli si daunatori si temperaturi extreme;

Din monitorizarea şi prelucrarea datelor eco-climatice s-a constatat ca temperaturile medii in perioada 2010-2015au înregistrat, în fiecare an, o încălzire in lunile aprilie și august, de asemenea s-au semnalat fenomene extremecu influenţă decisivă asupra potenţialului vegetativ şi productiv: secetă prelungită, temperaturi minime absolutesub pragul de rezistenţă al viţei de vie la îngheţ, precipitaţii abundente într-un interval scurt.

Principalele tipuri de sol ce se întâlnesc in zonele studiate sunt: eutricambosolul, preluvosolul, aluviosolul,regosolul, faeoziom, entiantrosol;

În cadrul loturile experimentale, sistemul de întreţinere a solului utilizat este in proportie de 75% alternativ –ogor negu/ înierbare naturală de durată, iar sistemul de tăiere este mixt (verigi de rod formate din cepi deînlocuire de doi ochi şi cordiţă de 5-6 ochi)

Din analiza datelor privind privind flora, respectiv structura si morfologia habitatului s-a constatat ca, cultura debaza reprezinta 65%-92% din peisaj, in timp ce zonele de protectie multifunctionala si oazele de biodiversitate seregasesc pe suprafete foarte reduse;

Cele mai numeroase specii din fauna utila semnalata in anul 2015 au fost: Thyphlodromus pyri, Phytoseiuluspersimilis, Crysopa carnea, Coccinella 7 punctata;

Stadiul realizarii proiectului

Faza I din 2015 s-a finalizat cu: 6 Studii privind caracterizarea ecosistemelor luate in studiu in urmatoarele zone reprezentative: Zona Blaj-Aiud –Conducator proiect SCDVV Blaj, zona Dealul MarePartener 1 ICDVV Valea Calugareasca, Zona Dealul Bujoru, Zona Murfatlar, Zona Iasi-Copou, Zona Stefanesti Arges. Studiile cuprind:

Baza de date privind principalii agenti de adunare (boli si daunatori) identificati in parcelele experimentale demonstrative in anul 2015;

Baza de date privind caracterizarea eco-climatica si pedologica a ecosistemelor luate in studiu;

Baza de date privind sistemul de cultura si intretinere a solului in ecosistemelor luate in studiu;

Baza de date privind sortimenului viticol si pomicol pe întreaga suprafaţă cultivată lamomentul actual in ecosistemele luate in studiu;

Baza de date privind flora si fauna utila semnalata in pe întreaga suprafaţă cultivată la momentul actual in ecosistemele luate in studiu;

Propuneri pentru continuarea proiectului

- Valorificarea eco-eficientă a forțelor de autoreglare favorabile creșterii durabile abiodiversitătii concomitent cu reducerea riscurilor patologice (boli, daunatori şi buruieni) şi conditiilediminuarii inputurilor externe.

- Studii privind conservarea şi consolidarea biodiversității functionale şi planificate prin implementarea tuturor bio-resurselor a sistemului de inverzire şi a zonelor multifunctionale de protectie, favorabile reducerii riscurilor patologice şi diminuarii inputurilor externe (pesticide, motorina