Fashion

book

by Businesstexin

Nr.1 - 2013

Romanian

Designers

Collections

90confecţii textile - producţie catalogul companiilor din industria uşoară

ROMANIA FASHION TRENDS & BRANDS 2

013

2

25-28 SEPTEMBRIEun SALON PROFESIONIST al industriei modei

Pentru prima dată în România, va avea loc în această toamnă UN SALON PRO-FESIONIST al industriei modei, un sa-lon dedicat tuturor celor care activează în fashion şi în toate domeniile conexe acesteia. Evenimentul, organizat de Businesstexin, Exporom şi fashionand-beauty.ro, va avea loc în perioada 18 – 20 septembrie 2013, în cadrul Exporom - cel mai modern complex expoziţional din ţară.Un eveniment complex, România Fashion Trends & Brands – RFTB, asigură pentru prima dată în industria fashion din România un cadru spe-cializat propice întâlnirilor între toţi profesioniştii modei – producători, im-portatori, buyeri, presă de specialitate, dar şi reprezentanţi ai învăţământului superior în domeniul modei. RFTB îşi propune să aducă în acelaşi eveni-ment nume din rândul designerilor tineri absolvenţi ai institutelor de învăţământ superior, alături de nume consacrate deja pe piaţă, dar şi investi-

tori interesaţi să investească în viitorul modei româneşti.Conceput ca eveniment specializat “Business-to-Business”, salonul RFTB este deschis în exclusivitate vizitato-rilor profesionişti – oamenilor de afac-eri din domeniu, asigurând un mediu specializat în vederea realizării unor contacte intensive şi întâlniri între producători, importatori şi comercianţi interni şi internaţionali. În cadrul RFTB vor fi organizate eveni-mente conexe - prezentări de modă, sa-lon de tendinţe, conferinţe, simpozio-ane, prezentări de produse noi, târg de job-uri, toate realizate conform stand-ardelor occidentale şi cu rolul de a în-tregi sfera activităţilor specifice unei asemenea manifestări.RFTB va cuprinde saloane conform do-meniilor de activitate repartizate astfel :- Design–tineri designeri, unităţi de învăţământ superior- Confecţii copii- Confecţii femei

- Confecţii bărbaţi- Lenjerie intimă- Ţesături şi tricoturi - Textile de casă- Accesorii confecţii- Lohn- Utilaje confecţii- Servicii specifice industriei (pasma-terie, broderie , imprimerie, spălare etc)- Încălţăminte(femei,bărbaţi, copii)- Marochinărie- Materii prime şi utilaje pentru pielărie- Echipamente de protecţie- FrancizeColecţiile pregătite a fi expuse în cadrul RFTB vor fi pentru sezonulprimăvara/vara 2014 (confecţii)toamna/iarna 2014-2015 (ţesături)Colectiile pregatite a fi expuse in cadrul RFTB vor fi pentru sezonulprimavara/vara 2014 (confectii)toamna/iarna 2014-2015 (tesaturi)Pentru detalii suplimentare contac-tati redactia Businesstexin, tel. 021 411.81.84, e-mail: office@rftb.ro

www.rftb.ro

6 catalogul companiilor din industria uşoară

Suplimentul Fashion Book a aparut ca ur-mare a faptului ca publicatia Businesstexin nu acoperea consistent si segmentul de design, ci doar zona de productie. Pe ma-sura ce realizam noi editii ale catalogului

Businesstexin, am ajuns la concluzia ca multor branduri romanesti de fshion le lipseste ce este mai important, designul. De aceea consider ca prin acest supliment sa aducem in atentia producatorilor si colectii ale designerilor nostri. Caci intre aceste doua categorii, producatori si designeri, lipsesc colabo-rarile, iar daca un producator nu are un designer bun, inspirat, atunci vom mai vedea destule iesiri pe usa pe care nu vrea nimeni sa iasa...Sunt prea multe probleme de abordat şi de discutat, nu reuşesc să mă hotărăsc pe care să o dezvolt. Vă propun să punc-tez câteva teme, pe care le vom dezvolta în perioada urmatoare pe www.businesstexin.ro şi pe blog.Iată câteva dintre problemele identificate: Sistemul modei în România nu funcţionează încă, sunt prea puţine companii care îl aplică şi pentru acestea am o stimă deosebită. În România nu există deocamdată, un eveni-ment care să pună în mişcare acest sistem al modei, dar aici am o propunere: RFTB (România Fashion Trends& Brands se va organiza în 18-20 septembrie 2013, la EXPOROM Bucureşti, Pantelimon) Deţinătorii de mărci, nu de branduri (brandul este desemnat de cumpărători - dacă eşti cumpărat devii brand), nu au încă o relaţie de parteneriat cu designerii, de unde să cumpere o colecţie şi să o poată multiplica, cu toate că avem designeri în România apreciaţi şi talentaţi. Nu există prea multă informaţie în sistemul modei. Consider că nu există informaţie de valoare, pentru ca buyerul să fie ajutat şi îndreptat spre o înţelegere corectă a sistemului de lucru. O parte din comercianţi nu îşi asumă riscul vânzării, încă încearcă să pună eşecul lor în sarcina producătorului. Retailul este în scădere în occident din toamnă, la noi din ianuarie a început să se simtă déjà scăderea vânzărilor.

Comenzile în Lohn încep să scadă… partea pozitivă a textilelor româneşti este că au know-how-ul necesar, ştim să lucrăm produse de calitate. Însă marea problemă este că avem doar subcontractori, adică aşteptam să vină clientul la uşă. Iar dacă vine este bine, dar dacă nu, ce facem? Oricum trebuie ştiut faptul ca de multe ori clienţii... nu sunt loiali, ei merg unde preţul este mai mic şi este normal să fie aşa. S-au schimbat guvernanţii, mulţi romani au aşteptări mari…dar, nu e suficient să ai miniştri noi, dacă siste-mul de sub ei este acelaşi (prietenii, cumetrii, lipsă de profesionalism). Cel mai sigur este că fiecare în propria companie trebuie să se ajute singur. Încă mai sunt “oameni de afaceri” în domeniu care încearcă să se “fo-fileze” de la plata unor comenzi sau datorii. Aceştia trebuie să dispară, trebuie promovaţi ca atare, nu au ce să caute în sistem. Mulţi antreprenori încă nu realizează că „Marketingul” este esenţial în această afacere. person-al cunosc oameni de afaceri care au crezut în ideea lor şi prin pârghiile de marketing potrivite, în nici doi ani, de la zero au ajuns la afaceri de 2 milioane euro, şi profit peste 500.000 de euro an. Da cifrele sunt aproape exacte iar perioada este 2010-2012. Investiţi în marketing , caci acesta vinde... Probleme sunt multe, rezolvi unele dar apar altele. Sperăm prin conceptul nostru Businesstexin- cata-log tipărit, catalog digital, catalogul în forma lui tipărită este disponibil şi online şi poate fi descărcat chiar în calculatorul dumneavoastră, website-ul www. Businesstexin.ro, la care încă mai lucrăm să îl transformăm în cea mai complexă şi modernă platformă de business din domeniu, sistemul de newsletter care a depăşit 20.000 de abonaţi, şi mai nou RFTB ( singurul salon profesionist de Modă din România) să aducem un plus de valoare industriei textile-pielarie din România.

Probleme şi soluţii?!

S GA

Director general: Lucian DiaconuDirector financiar: Maria Diaconu

contact@businesstexin.rodistribuŢie: Răzvan Toderaşcu

Sediu: Strada Ionel Perlea nr. 9A, sector 1, Bucureşti

Redacţie: Dr Joseph Lister 39, sector 5, Bucureşti;

Tel./Fax: + 40 21 411 81 84, +40 755 07 67 40 E-mail: office@businesstexin.ro

Web: www.businesstexin.ro© Copyright Business Texin Media SRL

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în acest catalog. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate redacţiei Businesstexin. Responsabilitatea asupra advertorialelor si a reclamelor aparţine în totalitate companiilor respective.

Project Manager: Lucian Diaconu

lucian.diaconu@businesstexin.ro

reDactori:Liana Martin,

Irina Pană

art-Director: Dani Iancu

Senior DeSigner: Răzvan Anisoiu

DePartaMent Publicitate:

Mihuţ Aviana Bogdan Georgescu

Iulian Năastase

Vlad Cujba Zsolt Vekony

colaborator:Avocat Marian Popescu

CATAloG EdITAT dE

Membră a grupuluiISSN 2286 - 2374

anuL VII, EdIţIa 14 (fEbruarIE - IuLIE 2013)businesstexinBuSinESS TExin MEDia SRL

Lucian Diaconu, Project Managerlucian.diaconu@businesstexin.ro

Fashion & Design

Clamat continuu de către o prea firavă presă de specialitate, invocat ca scuză (lipsa lui, mai exact) în cazul oricărui eşec fashion naţional, SISTEMUL MODEI a devenit o zonă crepusculară în care s-a pierdut şi bruma de ştiinţă pe care au avut-o cei care au funcţionat până acum în moda românească. De două decenii bătute pe muchie, aud mereu aceeaşi sintagmă nefericită rostită într-un fel de abandonare sentenţioasă, de resemnare fără drept de apel: la noi nu există sistemul modei!

Text: Liana Martin

Sistemulmodei

Fashion & Design

Aparte de semiotica lui Barthes, într-o realitate cât se poate de funcţională şi sub un imperiu

legislativ extrem de coerent, în lume funcţionează totuşi un sistem al modei pe care, după mai bine de douăzeci de ani, noi românii nu am reuşit încă să îl descifrăm. La noi rămâne încă actuală întrebarea întrebărilor: de fapt, ce este sistemul modei?În ţara în care s-a născut Paul Poiret, Coco Chanel şi Christian Dior, moda este a doua limbă naţională. Aici s-a născut Sistemul Modei, aici s-a format şi şlefuit un sistem legislativ care permite funcţionarea unui domeniu atât de original precum este moda, aici se dezvoltă cea mai renumită industrie cu cele mai cunoscute nume. Pentru cei interesaţi de povestea concretă a acestei naşteri, în date, nume şi cifre, le recomand o primă lectură: Didier Grumbach – Istorii ale modei. Pe larg însă, am să încerc să explic, fără pretenţii exhaustive, cam ce înseamnă această sintagmă pe care cei implicaţi ar trebui să o aibă în sânge. Am început cu Birourile de Stil, continuăm cu Sistemul Modei

spunând, încă o dată, că prima lege a modei este lucrul în avans. Cu un sezon, un an, un an şi jumătate, cu doi ani, cu cinci, totul în funcţie de partea modei în care se aplică. Tendinţele emanate de către birourile de stil devin căi de urmat de către designeri în munca lor de concepere a unei colecţii. Ele nu sunt legi scrise, sunt doar cu titlu de indicaţii, sunt orientative şi niciodată fixe. Designerul are libertatea interpretării lor, după cum îi dictează propria piaţă şi propriul client. Niciodată ceea ce se vinde în Franţa nu e valabil exact în aceeaşi măsură şi în Italia, Anglia sau America. Criteriile de selecţie a informaţiei conţinute în caietele de stil emise de către aceste birouri trebuie aplicate cu discernământ, după un studiu aprofundat al particularităţi lor brandului şi pieţei sale de desfacere.

E bine de ştiut că realizarea unei colecţii presupune câteva etape de urmat.

Mai întâi este, cum am spus, studiul tendinţelor şi faza de documentare, cea în care se naşte ideea, conceptul. De cele mai multe ori, designerii călătoresc mult, citesc mult, sunt conectaţi la actualitatea înconjurătoare, sunt la curent cu ultimele descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, ale artei. Ei văd tot, înţeleg tot, simt tot. (Mă refer la designerii adevăraţi care depun eforturi în acest sens şi nu cei care iau în joacă actul creaţiei transformând totul într-o distracţie personală). Sunt bine cunoscute călătoriile de documentare ale designerului John Galliano (ex-designer Dior) care, împreună cu echipa sa, pornea în adevărate expediţii de studiu, fie că ele se desfăşurau concret în diferite puncte ale globului, fie doar în arhivele Casei şi biblioteci, fie combinat. Ideile nu vin de nicăieri, nu năvălesc peste designer în mica-marea lui ignoranţă. Ele trebuie căutate, descoperite, trebuie săpat după ele, muncit. Ideile nu dau buzna peste artişti, cum am citit de curând şi cum lasă mulţi să se creadă. Înainte de fiecare colecţie, la fel ca înainte de fiecare pas de extindere, de orice nouă decizie şi cale de urmat, în modă (ca peste tot) se realizează această fază de documentare. Atunci când un brand se extinde către o nouă

piaţă, se trimit echipe de experţi care fac un studiu asupra acesteia,

de la tradiţii şi obiceiuri la stil de viaţă, de la tipologii sociale la măsurători a n t r o p o m e t r i c e . Nu se intră pur şi simplu cu testări şi tatonări puerile. La fel pentru orice colecţie nouă,

designerul şi echipa sa fac o documentare completă asupra temei din care urmează să

Didier Grumbach

şi Liana Martin

Fashion & Design

extragă esenţa, să o prelucreze, să o interpreteze. Metoda de lucru se învaţă în şcolile de specialitate, de la studiu la analiză, interpretare şi transpunere. Nimic nu este empiric şi nimic nu se poate face după ureche.

Odată hotărâtă tema, designerul îşi fixează direcţia de urmat, îşi stabileşte paleta cromatică şi materialele din care urmează să execute colecţia, precum şi linia, forma pe care doreşte să o dezvolte. Numeroasele târguri de ţesături pun la dispoziţia designerilor noile propuneri ale producătorilor de materie primă. Aprovizionarea cu ţesături şi furnituri este una din problemele majore ale industriei din România. Designerii noştri îşi improvizează colecţiile pe baza unor stocuri de materiale existente în magaziile firmelor pentru care lucrează sau în minuscula debara proprie, în cazul designerilor cu mici ateliere. Firmele mari, cele care au mai rămas, neavând o metodă sistematică de lucru în modă, au ajuns să fie blocate sub povara stocurilor de toate felurile. Moda este dictată de piaţă, iar stocurile nu fac decât să o sufoce şi, în final, să o falimenteze. Pentru stocuri există alte soluţii. Nu poţi să rezişti pe o piaţă concurenţială, într-un domeniu cum este moda, lucrând din ceea ce deja aparţine trecutului. Contrazici însăşi esenţa sistemului, acel teribil şi absolut «a fi la modă». Moda actuală nu mai înseamnă simplu a reinventa o linie sau a o reinterpreta, nu mai înseamnă a te inspira din trecut şi a-l aduce în prezent. Moda acum înseamnă cercetare, iar cercetarea oferă noi şi noi perspective, noi şi noi metode, noi şi noi tehnologii. Avem texturi noi, avem utilaje noi pentru a le prelucra, avem metode noi pentru a le trata, combina şi utiliza. Designul nostru este

prins în capcana trecutului, nu reuşeşte să evolueze pentru că, la ora actuală, noul în modă este şi costisitor şi greu accesibil şi extrem de rapid depăşit de următorul. Fără investiţii serioase, în acest domeniu nu se mai poate porni o afacere adevărată. Designerii cu pretenţii acum îşi creează propriile materiale. Există metoda digital printului pentru colecţiile de lux, la fel ca şi varianta unor materiale prelucrate manual. Există ateliere şi şcoli speciale în care se învaţă metode de lucru tradiţionale ori moderne pentru a prelucra manual tipul de textură dorit de designer. Există prelucrări mecanice, laser, intervenţii chimice; există posibilitatea de a-ţi comanda direct la producător un material după design propriu; există o multitudine de modalităţi de a-ţi personaliza produsul, de a-ti pune amprenta creativă, de a-l singulariza.

Presupunând că prezenţa la târgurile de specialitate, de ţesături adică (al căror calendar este pus la dispoziţie de către revistele domeniului ori pe internet), este o fază bifată, iar aprovizionarea cu materie primă

este o problemă rezolvată, urmează producerea colecţiei,

după schiţele designerului. Cu un tehnolog bun şi o linie de producţie a seriei zero (producătorii de lohn ar trebui să ştie ce este această serie zero) se realizează prototipurile colecţiei. În funcţie de brandul pentru care se lucrează, colecţia poate fi una de contractări, una de podium, de imagine, ori una de haute couture. (Nu este cazul în România, cu toate insistenţele doritorilor, naivilor şi visătorilor naţionali! Pentru cei care încă au nelămuriri asupra termenului le indic lectura câtorva materiale pe care le-am scris de-a lungul

Fashion & Design

timpului şi publicat fie în presa de specialitate tipărită, fie în presa de specialitate online). Ce scop au aceste colecţii? Fiecare, după politica firmei, serveşte scopului dat de către designer. Colecţiile pregătite pentru contractări de serie iau calea târgurilor (din nou, calendarul acestora poate fi consultat în presa de specialitate). Colecţiile de podium sunt pregătite pentru a fi prezentate în cadrul evenimentelor specifice domeniului, săptămânile modei. Şi aici există un calendar şi un tipic după care se desfăşoară totul. O colecţie de brand de lux nu are ce căuta într-un târg de contractări, la fel cum una de serie nu prea are ce face într-o săptămâna a modei. Noţiunea noastră de lux se limitează la a percepe Zara ca brand de lux, când este ultracunoscut faptul ca brandurile de sub umbrela Inditex sunt branduri de mass market. Din această confuzie şi din alte câteva majore se naşte o legislaţie prost concepută care în loc să sprijine industria de profil o încurcă în prea fragila-i existenţă. Astfel, deplasările în străinătate la manifestările de profil ale designerilor

români cu branduri de lux sunt condiţionate de participări aberante la târguri de contractări total inutile produsului lor. Însăşi acţiunile din cadrul acestor deplasări nu sunt înţelese şi nici susţinute corespunzător, totul plutind într-o ceaţă densă care nu lasă loc de nicio perspectivă. În acelaşi timp, acasă, fostele târguri de profil organizate tot după tipicuri învechite şi-au pierdut acum orice sens pentru producătorii români şi au

devenit nişte bazaruri menite să asigure loc de vânzare pentru produsele de tarabă importate din ţările asiatice. Practic, totul funcţionează într-un sistem fictiv, într-o buclă paralelă în care nimic nu are legătură cu funcţionalitatea efectivă a modei. Nimic nu se schimbă la noi, nici la nivel legislativ, nici la nivel de cunoaştere a domeniului modei, totul este rămas sub imperiul vechiului, în condiţiile în care în modă este vorba în

principal despre nou. Ce e cel mai trist este faptul că nici cei noi sosiţi în acest domeniu, cei care aparţin tinerei generaţii, deşi iniţial primesc o formare relativ coerentă în domeniu, nu sunt capabili să aplice nimic din ceea ce au aflat. În plus, noţiunile de management, marketing, comunicare, imagine, PR, branding sunt total străine tocmai celor care activează într-o zonă ce se bazează de fapt pe ele, iar şcolile de specialitate nu au cuprinse în curriculă cursuri pe aceste direcţii de studiu.

Colecţiile realizate de către designerii români ajung, cu foarte puţine excepţii, să fie

Fashion & Designprezentate în cadrul unor manifestări naţionale care nu le asigură nimic din ceea ce înseamnă veriga de promovare a sistemului modei. Nici târgurile, nici prezentările, nici showroom-urile, nici chiar magazinele existente nu funcţionează într-o normalitate firească domeniului. Modelele propuse nu au practic nicio desfacere asigurată. Nu ajung la o presă eficientă, nu ajung pe foile de contractări în vederea unor comenzi ferme, nu se regăsesc pe rafturile magazinelor. Singurele lor prezenţe sunt în revistele glossy, într-un delir fashion mediatic neînţeles de către cititori care, în marea lor majoritate, habar nu au despre minima funcţionalitate a sistemului. Avem festivaluri de toate tipurile şi soiurile, avem săptămâni înşelătoare şi compromiţatoare, avem modă de entertainment, avem emisiuni făcute fără logică, avem o presă care nu poate influenţa nimic din ceea ce există pe piaţă. Din toată pleiada de evenimente dedicate modei, nimic nu poate asigura un parcurs firesc pentru un brand de modă.

Am mai văzut o întrebare pusă pentru această verigă a sistemului, dacă sunt pregătiţi designerii români să discute cu retailerii domeniului? Nici nu ştiu cât de oportună este această întrebare pentru un sistem care nu are nici măcar coloană vertebrală, darămite structură. Designerul român este un artist prin definiţie şi cam atât. El nu este capabil de cele mai multe ori să aibă nicio viziune coerentă asupra traiectului produsului său. La ora actuală, el practică o croitorie de cartier care nu reuşeşte să se înscrie nici măcar din punct de vedere al designului pe direcţiile modei internaţionale. Problema calităţii execuţiei, a calităţii şi cantităţi i

materialului, a posibilităţii de reproducere în serie îl depăşeşte cu desăvârşire. El nu este capabil nici măcar să

se branduiască la nivel primar, să iasă în faţa cu propriul nume,

ori în aceste condiţii nu mai poate fi vorba despre o discuţie purtată în termeni tehnici cu un retailer dispus să investească în creaţia lui cât timp el nici măcar nu ştie cum se poate vinde pe el

ca simplă existenţă fashion.

În moda noastră pri-mitivă, puţinele magazine care asigură desfacerea produsului de design românesc stau sub

semnul veşnicului sistem consignaţie. Nimeni din comerţul actual de modă nu riscă o afacere corectă asumându -şi comenzi de produse din colecţiile unui designer autohton. Toată lumea funcţionează pe sistem chirie pentru

spaţiu de expunere ori adaos comercial şi plata la vânzare

a produsului. Niciun magazin nu comandă niciunui designer român nimic din ceea ce acesta creează. Tot riscul producţiei fashion cade pe umerii

minusculului creator (un titlu greşit atribuit din aceeaşi mare

necunoaştere a modei, creator fiind doar cel care a fost capabil să genereze în existenţa sa artistică un curent, o modă, o cale de urmat de către ceilalţi, restul sunt doar designeri).

Să presupunem însă că până în acest punct, colecţia a fost executată şi lansată, sub o formă sau alta, trecând peste toate neajunsurile şi piedicile cauzate de disfuncţionalitatea sau mai exact inexistenţa sistemului modei. Ajungem la faza la care ea trebuie reprodusă în urma comenzilor primite. De cele mai multe ori designul românesc se loveşte, în această etapă, de

Fashion & Design

faptul că materia primă din care a lucrat colecţia nu mai poate fi achiziţionată în condiţiile promise la momentul comenzilor. Dar să admitem că şi această fază este bifată corespunzător. Rămâne de văzut ce, cum şi cât se multiplică din colecţie pentru vânzare. În cazul produselor cotractate prin intermediul târgurilor situaţia este relativ clară, fiecare client ştiind exact ce a comandat, deci ce urmează a fi reprodus. Complicaţiile apar în cazul celor care îşi lansează colecţiile în cadrul săptămânilor modei şi urmează să reproducă piese din colecţie pentru vânzările în punctele de desfacere proprii sau sub diferite comenzi. Cât la sută din colecţia de podium se regăseşte în producţie? În funcţie de politica fiecărei case în parte, prototipul de la creaţie suferă anumite transformări, după care este introdus la bandă. Există branduri pentru care colecţia de podium e şi colecţia de magazin. Există altele care preiau în proporţie de 30-40 până la 80 % din podium pentru serie. Rareori colecţia de podium

este însă preluată mot-à-mot şi multiplicată. De cele mai multe ori ea este preluată de către un birou tehnic, epurată de toate volutele sale artistice şi

abia apoi reprodusă în serie. Evident, numărul de reproduceri diferă de la brand la brand, din nou în funcţie de capacitatea de desfacere şi de politică.

Într-un final, colecţia ajunge la timp pe rafturile magazinelor. În termenii modei, asta înseamnă că începe noul sezon. Deci tot ce este până în această etapă, se lucrează din timp, într-un avans calculat, după previziunile sistemului. Preţurile sub care se vinde marfa de sezon sunt stabilite ca preţuri de vârf de sezon, evident în concordanţă cu nivelul produsului, într-un raport corect calitate/preţ. Politica de promoţii, oferte, reduceri nu cred că mai e cazul să o explic, deşi mulţi dintre producătorii români nu o înteleg pe deplin. Marii retaileri din industria luxului au preţuri cu adaosuri speciale, uneori sur-prinzătoare pentru pro du cătorul român, însă acesta nu e obişnuit cu un aspect al problemei: imaginea. Industria luxului, într-o proporţie net superioară celei de

mass market, investeşte sume considerabile în campaniile de promovare ale produselor. De la prezentarea colecţiei pe podium în calendarul săptămânilor modei, până la campanii de imagine bine structurate cu cataloage, videoclipuri, pagini de advertising în reviste şi tot arsenalul specific, brandurile de lux îşi gândesc promovarea produsului cu la fel de multă atenţie ca şi producerea colecţiei în sine. De foarte multe ori, investiţia în imagine este uriaşă în cadrul liniei de lux a brandului, iar beneficiile sunt calculate să se reîntoarcă din partea liniei de masă şi, de cele mai multe ori, din liniile de accesorii şi produse de beauty.

Partea de marketing cu branduire, rebranduire, imagine şi PR este un aspect care trebuie tratat separat, în special pentru că este

Richard Vedon

Fashion & Designîncă o mare necunoscută pentru pro du cătorul român. Ceea ce se prezintă în cadrul unor emisiuni aşa-zise de modă nu este nici pe departe componentă a sistemului ori a vreunei practici corecte de modă. Criteriile aplicate în moda de entertainment din România nu au nimic de-a face cu moda reală. Ele sunt strict un PR local cu unic scop de a umple buzunarele de vedetă, fără a avea vreo tangenţă cu sistemul real.

În final, sărind peste aspectul comunicării în modă şi revenind la ciclul produsului ei, ar mai fi de menţionat momentul în care sezonul îşi consumă existenţa, iar produsul rămas nevândut pe raft ajunge să îşi urmeze ultima parte a traseului: outletul. Dacă toate reducerile aplicat pe final de sezon (ajung până la 80% şi reprezintă de cele mai multe ori valoarea reală a prudusului descărcat de atracţia modei) lasă în urmă marfă nevândută, aceasta este direcţionată către outleturi, magazinele specializate în comerţul produselor ieşite din sezon. La noi prea puţini cunosc acest sistem de comerţ şi rostul lui. Noi cunoaştem doar magazinele second, fără însă a avea şi cultura vintage-

ului. Cele două noţiuni, outlet şi second, nu se suprapun decât în comerţul haotic românesc în care cei doi termeni se confundă din necunoaştere.

Cam asta ar fi, pe scurt, descrierea funcţionalităţii sistemului modei. Aspectele de discutat sunt nenumărate, iar din cei direct implicaţi prea puţini sunt cei care le cunosc la adevărata dimensiune. De prea multă vreme este acuzată lipsa de sprijin din partea legislatorului român, dar întrebarea este însă alta. Cum să aştepţi susţinere din partea cuiva care nu cunoaşte subiectul  ? În condiţiile în care onoraţi membri ai ministerului de resort sunt

capabili să întrebe dacă o colecţie de designer se plimbă pe la mai multe săptămâni ale modei, a aştepta o legislaţie coerentă, încurajatoare şi susţinătoare din partea acestora mi se pare cel mai naiv lucru cu putinţă. La fel, atâta vreme cât la noi moda de entertainment este ridicată la rang de artă şi vândută pe post de adevăr, nu avem nicio şansă de redresare. Apariţia unei şcoli private stăine în peisajul învăţământului de specialitate este, teoretic, o variantă de supravieţuire. Rămâne de văzut însă cât, ce şi cum îşi va însuşi românul din experienţa adusă de străini sub formă de cursuri suplimentare. Până la prima generaţie de abolvenţi ai acestei instituţii de învăţământ rămânem cu speranţa ca moda românească îşi va afla şi ea odată rostul şi locul, cel pe care în două decenii de independenţă nu a reuşit să şi-l desluşească.

19www.businesstexin.ro

Co

nd

ur

By A

lex

an

dru

Fa

ll 2

01

4

www.condurbyalexandru.ro

Fashion & Design

fotografia în modă

Am vorbit continuu

de un sistem al modei,

funcţional în occident

şi disfuncţional la

noi. Am încercat

într-un material

explicativ să trasez

câteva coordonate

ale funcţionalităţii

acestui sistem. Ceea

ce vă propun acum

este să facem o

scurtă incursiune

în teoretizarea unui

fragment-verigă

din acest lanţ care

alcătuieşte structura

sistemului.

Text: Liana Martin

Foto grafia

modă

Fashion & Design

fotografia în modă

Foto grafia

modă

de

Fashion & Design

fotografia în modă

Am vorbit continuu de un sistem al modei, funcţional în occident şi disfuncţional la noi.

Am încercat într-un material expli-cativ să trasez câteva coordonate ale funcţionalităţii acestui sistem. Ceea ce vă propun acum este să facem o scurtă incursiune în teo-retizarea unui fragment-verigă din acest lanţ care alcătuieşte structura sistemului.

Odată realizată colecţia unui brand de modă prima problemă care apa-re pentru managerul acelui brand este: cum vând această colecţie ? (Am spus manager, deşi în fragila noastră modă, întâlnim numeroa-se cazuri în care însuşi designerul este managerul proprii afaceri, cu toate că problemele economice şi soluţionarea lor sunt ultimele des-pre care are el cunoştinţă. Doar mergând pe ideea «nevoia te învaţă» nu se va reuşi niciodată o rezolva-re temeinică şi de durată a tutu-ror dificultaţilor şi deci, mai mult ca sigur, designerul nu va înlocui niciodată un manager de calitate, aşa cum şi reciproca este valabilă.) Pentru a face primul pas spre vân-zarea colecţiei respective trebuie cunoscute câteva puncte care se bifează în acest demers. Mai întâi, colecţia este alcătuită din produse de sine stătătoare care sunt propu-se spre vânzare fie unui intermedi-ar, fie direct clientului prin reţeaua proprie de magazine. În ambele cazuri însă aceste produse trebuie aduse la cunoştinţă cumpărătoru-lui, iar acest lucru nu se face prin simpla lor expunere la raft sau pe biroul intermediarului, ci prin mij-locul unor imagini. Aceste imagini stau la baza unei campanii care are rolul de a propulsa pe piaţă produ-sul. Comunicarea în modă are un întreg capitol care e dedicat acestor campanii de promovare şi care ofe-ră informaţiile privitoare la gestio-narea lor.

Ceea ce şţie dar nu aplică producă-

torul român din acest domeniu al modei este rolul şi valoarea promo-vării produselor sale. În occident, firmele alocă publicitării produ-sului de cele mai multe ori buge-te care reprezintă peste jumătate din profit. La noi, promovarea este privită ca un moft, ca o pretenţie nejustificată, ca o investiţie inutilă. În cel mai fericit caz, se alocă bu-gete minime care servesc la o pro-movare improvizată, de cele mai multe ori făcută de nespecialişti, de oameni de publicitate care nu au mai nimic în comun cu moda, care intră orbecăind pe un teritoriu total străin lor. Evident, rezultatele sunt pe măsură, iar imaginile cam-paniilor arată precum reclamele de detergent cu gospodine harnice care în viaţa lor nu au văzut o revis-tă glossy, dar visează să fie reginele balului îmbrăcate cu şorţuleţ în carouri. Tot la noi găsim şi varian-ta opusă, în cazul designerilor cu studii de specialitate care îşi con-duc singuri afacerea. Aceştia alocă bugete mult peste posibilităţile lor, peste profitul obţinut, investind în imagine de multe ori fără a avea su-portul unori capacităţi productive corespunzătoare, doar conştienţi de modul în care se poate ridica brandul pe baza unei promovări consistente. Lipsa lor principală constă în necunoaşterea modului de gestionare eficientă a afacerilor, iar compensarea printr-o imagine foarte bună nu este deloc suficientă pentru a creşte un brand în adevă-ratul sens al cuvântului. Ideal este, bineînţeles, o soluţie care să presu-pună un calcul economic în care in-vestiţia în imagine să se regăsească sub forma unui profit, nu neapărat imediat, ci în viitor, dar cu efect si-gur şi în limita unui risc calculat.

În funcţie de încadrarea produsu-lui (grosso modo - de masă, de lux) se stabileşte şi alcătuirea campani-ei de promovare. Indiferent însă de direcţie, la baza fiecărei campanii stau nişte imagini cu produsul în cauză. Dacă acestea servesc promo-

vării în cadrul târgurilor de con-tractări, imaginile vor sta la baza unui catalog de produs pe baza că-ruia se vor obţine comenzi. Dacă se doreşte o promovare pe podium, pe media, catalogul va fi unul de ima-gine. Nu este exclusă nici combina-rea lor sau o îmbinare de imagini care să se susţină reciproc. Varianta combinată este cea mai des folosi-tă pentru că imaginile cu caracter artistic comunică într-o manieră mai eficientă mesajul către publi-cul consumator. În acest fel, ma-rea majoritate a imaginilor dintr-o campanie de sezon vor încerca să surpindă cât mai mult din calităţi-le produsului, într-o formă cât mai plăcută, pentru un efect maxim.

Pentru a şti ce sunt aceste ima-gini, cum se realizează ele, câte categorii sunt şi ce fel de cerinţe trebuie să îndeplinească vă supun atenţiei un capitol de teorie despre FOTOGRAFIA DE MODA.

Fotografia de modă

Fashion & Design

fotografia în modă

Legată organic de modă, fotogra-fia a devenit unul dintre cele mai accesate mijloace de comunicare a mesajului dorit de către toţi cei care activează în acest domeniu, fie ei designeri, stilişti, oameni din beauty (denumire generică a dome-niului produselor de înfrumuseţa-re) oameni de marketing, jurnalişti etc. .Fotografia de modă este un gen de fotografie care pune în eviden-ţă în primul rând hainele şi toate item-urile (temă cu o notă specifi-că în cadrul unei probleme cf. engl., fr. item) specifice modei. Ea relie-fează frumuseţea veşmântului, pu-nând accentul pe detalii. Imaginea surprinsă trebuie să spună o poves-te care sa fie înţeleasă cu uşurinţă, indiferent de privitor. Realizată cu scop publicitar sau pentru a ilustra temele unei publicaţii de modă, acest gen de fotografie presupune mai mult decât stăpânirea unor cu-noştinţe tehnice sau teoretice din arta fotografiei. Ea înseamnă un anumit grad de familiarizare, de cunoaştere şi experienţa acumu-lată în domeniul modei, înseamnă comunicare dincolo de înţelesul clasic al termenului. « Doar cei care pot intra în industria reală a modei vor putea deveni într-o bună zi parte a acesteia », declară fotogra-ful Gabriel Hennessey, unul din cei mai cunoscuţi fotografi din moda românească, explicând apartenen-ţa la un sistem din prisma unui profesionist.

Primele ilustraţii de modă provin de la desenatorii aflaţi în anturajul unui principe şi însărcinaţi să de-seneze costume de curte. Cu toate că are loc o diversificare a creaţii-lor de costume începând cu secolul al XIV-lea, formarea ilustratorilor specializaţi în textile, arte aplicate va fi organizată abia în secolul al XVIII-lea. Recunoaşterea desenatorilor crea-tori de modă drept creatori de sine stătători are loc abia în secolul al XX-lea, când grija de a transcrie crochiurile în vederea execuţiei era transferată asistenţilor de studio.

Existenţa fotografiei de modă a fost semnalată încă din primele mărtu-rii ale fotografiei. În 1856, Adolph Braun publică o carte conţinând 288 de fotografii cu Virgina Oldoini, Contesă de Castiglione.Încă din anii de început, fotografii de modă şi-au dorit să surprindă în imagine, deopotrivă, modelul, hai-na şi stilul evoluând pas cu pas, oda-tă cu moda. Începuturile de secol XX au adus astfel progrese în viziu-ne şi tehnologie, fotografia de modă fiind de acum inclusă în revistele de modă precum revista franceză La Mode Pratique sau publicaţiile Conde Nast – Vogue şi Vanity Fair – în care Edward Steichen era privit drept cel mai influent fotograf al anilor `20 – `30.

Virginia Oldoini, Contessa Verasis di Castiglione

Edward Steichen pentru Vogue

Fashion & Design

fotografia în modă

Revistele Vogue şi Haper’s Bazaar devin lideri pe piaţă, iar cei care semnau fotografiile din paginile lor – Cecil Beaton, Louise Dalh Wolfe, David Bailey sau Helmut Newton ajung cei mai influenţi influenţi fotografi ai timpului. Printr-o evoluţie spectaculoasă, fo-tografia de modă se constituie într-un limbaj comun al unei lumi care uneşte modele de top, stilişti, re-viste glossy, celebrităţi, marketing, lumini, locaţii, producţie etc.. Fotografia de modă la randul ei su-portă o clasificare şi o specializare a fotografilor, în funcţie de necesi-tăţile care le acoperă şi momentul realizării ei. Fotografia de podium este realiza-

tă în timpul prezentărilor de modă şi este executată de către fotografi specializaţi pe această direcţie. Ea necesită o dotare tehnică corespun-zătoare (aparate foto performante) şi calităţi speciale ale fotografului – rapiditate, ochi, dexteritate dobân-dită în timp. Fotografia de podium are o încadrare standard centrală, modelul trebuie imortalizat întreg,

într-o poziţie cât mai naturală, de obicei în mers. Fotografia de podi-um poate surprinde şi detalii ale ţinutei, accesorii, coafură, machiaj, aceste imagini sunt însă prezenta-te ca însoţind fotografia întreagă. Calitatea ei este influenţată inclu-siv şi îndeosebi de condiţiile pre-zentării – baie de lumină albă şi în niciun caz lumini colorate sau alte derivări din alt gen de spectacol.

Fotografia de look book (de catalog sau de campanie) este cea care ilus-trează într-un mod cât mai precis haina şi modul în care este propusă spre purtare de către designer (sty-ling-ul outfit-ului). Aceasta poate fi folosită în catalogul colecţiei desti-nat comenzilor şi în campania de promovare – în cazul în care este aleasă o imagine reprezentativă pentru întreaga campanie, ea este promovată intens în presa de speci-alitate şi pe toate canalele de publi-citare ca fiind imaginea emblemă a colecţiei/sezonului. Fotografia de catalog poate fi realizată astfel în-cât să conţină cât mai multe detalii despre produs, dar poate fi executa-tă şi într-o manieră artistică, având o atmosferă şi o prezentare care să sugereze, fără a dezvălui detalii, conceptul aflat în spatele colecţiei. Modul de realizare este ales funcţie de genul catalogului, respectiv cam-paniei – de vânzare sau de imagine.

Fotografia de podium

Fotografia de catalog

(sau de campanie)

Fotografia de produs

Prezentare Alina Botea, Berlin Fashion Week iulie 2011

Colecţie Flying Sunny Day, Alina Botea

Fotografie produs Altaira

Fotografia de produs este fotografia care surprinde în detaliu produsul în sine şi este realizată fără a nece-sita în mod obligatoriu prezenţa unui model uman. Ea se realizează în studio, în condiţii tehnice cores-punzătoare. Fotografia de produs este o imagine de claritate maxima, fără profunzimi de câmp, punctul de interes fiind constituit de obiec-tul fotografiat cu accent pe forma şi culoarea lui– confecţii, accesorii – încălţăminte, bijuterii, ceasuri, genţi, eşarfe, mănuşi, pălării etc.

Fotografia de pictorial realizată cu destinaţia clară - publicaţia de specialitate. Ea redă vizunea stilis-tului publicaţiei, diferită de a desig-nerului, asupra sezonului, asupra unor teme alese conform politicii editoriale a publicaţiei. De cele mai multe ori, aceasta surprinde piese

vestimentare de la diferiţi desin-geri, aduse într-un styling unitar, cu scopul de a prezenta propuneri vestimentare care ilustrează ten-dinţele sezonului pentru cititorii publicaţiei.

Fotografia de book este fotografia necesară unui fotomodel pentru a-şi alcătui portofoliul de prezenta-re. Aceasta urmăreşte surprinderea calităţilor fizice ale fotomodelului, hainele trecând în plan secundar (fără însă a-şi pierde din importan-ţă atunci când e vorba de imagini selectate pentru a alcătui portofo-liul modelului). Fotografia de book trebuie să ilustreze întreaga capa-citate a fotomodelului de a juca diferite roluri necesare viziunilor designerilor şi stiliştilor, atât pen-tru podium cât şi pentru campa-niile de imagine sau pictoriale de revistă.

fotografia în modă

Fotografia de pictorial

Fotografia de book

Pictorial GQ – stilist

Ovidiu Buta SS 2007

Alina Botea FALL 2009-2010

Fica Bălăncan – One Models Agency

Fashion & Design

fotografia în modă

Fotografia de beauty este parte din fotografia de modă, la fel cum domeniul produselor de înfrumu-seţare este absorbit de către dome-niul modei. Ea necesită însă un alt mod de realizare şi alte condiţii. Modelele umane alese nu trebuie să îndeplinească criteriile de înălţi-me (peste 1,75) ca în cazul celorlalte tipuri de fotografii, ele fiind alese strict în funcţie de trăsăturile faci-ale. Spaţiul necesar realizării ei este mai restrâns, la fel şi luminile folo-site sunt stabilite după alte criterii. Din punct de vedere tehnic se asea-mănă mult cu fotografia de produs, cu deosebirea că punctul de interes maxim aici este machiajul şi/sau coafura modelului, iar claritatea şi luminile urmează aceste zone de interes.

Fotografia de street style este rea-lizată direct pe stradă, după cum indică şi numele, fiind o ilustrare a unui « schimb de idei » între lu-mea modei şi corespondentul ei în moda străzii. Fotografia de street style surprinde stilul vestimentar

al unor personaje reale (în eng. real people termen folosit pentru modelele care prezintă pe podium fără a avea dimensiunile fizice ale unui manechin consacrat) şi este folosită în scopul unei educaţii es-tetice în spiritul tendinţelor modei.

Fotografia de beauty

Fotografia de street style

Propunere coafură, machiaj pentru colecţia Alina Botea, Berlin Fashion Week

Street style – The Sartorialist

Fashion & Design

fotografia în modă

A devenit populară în special după lansarea blogului The Sartorialist al fotografului Scott Shuman. Realizată în locaţii diferite, interi-or sau exterior funcţie de ceea ce se stabileşte, conform ideilor colec-ţiei, pictorialului, campaniei, foto-grafia de modă presupune prezenţa unei echipe alcătuite, după necesi-tăţi, de persoane care să acopere realizarea materialului – designer, model, fotograf, cameraman, spe-cialist în lumini, hair-stilist, make-up artist, stilist, director de creaţie sau coordonator proiect. Numărul persoanelor care compun această echipă diferă în funcţie de comple-xitatea şedinţei foto, precum şi de scopul şi bugetul alocat acesteia. Şedinţele foto (photo shooting) re-alizate în studio necesită o dotare tehnică corespunzătoare – spaţiu (înălţime, adâncime, comparti-mentare), aparate foto cu rezoluţie mare absolut necesară tiparului şi

realizării materialelor promo, lu-mini, fundal, calculator, obiecte de decor necesare în cazul unui con-cept special.Dintre marile nume ale fotografiei internaţionale de modă amintim fotografii: Mario Testino, Patrick Demarchelier, Steven Meisel, Peter Lindbergh, Annie Leibovitz, Irving Penn, Richard Avedon, Dirk Franke, Miles Aldridge, Max Vadukul, Rinze Van Brug, Michael Creagh, David Leslie Anthony, Marc Lagrange, Marino Parisotto, Eugenio Recuenco, iar dintre nume-le din România: Cosmin Bumbuţ, Gabriel Hennessey, Alex Gâlmeanu, Tibi Clenci, Oltin Dogaru, Ciprian Strugariu, Marius Bărăgan, de la Şcoala de Cluj – Andrei Budescu şi Alina Bondrea. Fotografi de po-dium români – Cătălin Opriţescu, Dan şi Corina Lecca şi internaţio-nali – Mary Jensen – recunoscută ca fiind fotografa de podium fa-

vorită a lui Alexandre McQueen. Fotografi de street style : Scott Schuman, Garance Doré, iar din România – Andreea Macri.Din 17 ianuarie 2013 până în 7 aprilie 2013, trustul Condé Nast împreună cu fundaţia Forma orga-nizează în capitala modei italiene, Milano, o expoziţie dedicată foto-grafiei de modă. Sunt expuse cele mai spectaculoase fotografii din arhivele trustului (Paris, Londra, Milano, New York) semnate de o lis-tă impresionantă de fotografi care au fost cuprinşi de-a lungul unui secol de modă în paginile reviste-lor glossy aflate în portofoliu aces-tuia : James Abbé, Miles Aldridge, Diane Arbus, Antony Armstrong-Jones (Lord Snowdon), Art Kane, David Bailey, Serge Balkin, André Barré, Michael Baumgarten, Cecil Beaton, Erwin Blumenfeld, Guy Bourdin, Henry Clarke, Clifford Coffin, Corinne Day, Baron Adolf De Meyer, Patrick Demarchelier, André Durst, Arthur Elgort, Hans Feurer, Toni Frissell, Arnold Genthe, Milton Greene, René Habermacher, Ben Hassett, Horst P. Horst, George Hoyningen-Huené, Mikael Jansson, Constantin Joffé, Bill King, William Klein, Barry Lategan, Peter Lindbergh, George Platt Lynes, Man Ray, Herbert Matter, Craig McDean, Frances McLaughlin-Gill, Raymond Meier, Gjon Mili, Lee Miller, Sarah Moon, Ugo Mulas, Nickolas Muray, Helmut Newton, Norman Parkinson, Irving Penn, Denis Piel, John Rawlings, Terry Richardson, Herb Ritts, Paolo Roversi, Franco Rubartelli, Richard Rutledge, Satoshi Saïkusa, Daniel Sannwald, Jerry Schatzberg, David Seidner, Charles Sheeler, Edward Steichen, Bert Stern, Sølve Sundsbø, Mario Testino, Michael Thompson, Eric Traoré, Deborah Turbeville, Inez Van Lamsweerde/Vinoodh Matadin, Willy Vanderperre, Tony Viramontes, Chris von Wangenheim, Tim Walker, Albert Watson, Ben Watts, Bruce Weber.

Expoziţia “Fashion - A century of extraordinary fashion photography from the Condé Nast archives”

Fashion & Design

fotografia în modă

Campanii Alina Botea

SS 2009

SS 2008

Fall 2010-2011

SS 2008

Fashion & Design

fotografia în modă

Imaginile cover portofoliu

Fotografie de

produs – încălţăminte -

Catalog Dana Iuga

Capsula de Sărbători FALL 2009

SS 2006

2008

Fashion & Design

fotografia în modă

Fotografie de produs

– campanii branduri

internaţionale

SS 2006

Fotografii pentru campanii de

imagine – lenjerie Be Unic

by Uniconf

Fashion & Design

fotografia în modă

Fotografie de studio pentru Campanie

de imagine – lenjerie Lucas şi Piera

Fotografie pentru Campanie

de imagine – bm Jeans

SS 2004

SS 2003

Fashion & Design

fotografia în modă

Fotografie în locaţie – Catalog

de imagine – Falla collection

Fall 2006

Fashion & Design

fotografia în modă

Fotografii de studio pentru Catalog

de produs – Unikid

Fotografia de beauty

Fotografia de podium

SS 2007

Alina Botea, SS 2012

Lucian Broscățean, SS 2012

Dior, SS 2013 Haute

Couture

Jolidon

Recenta participare a Companiei Jolidon la Salonul de Lenjerie de la Paris s-a derulat sub egida unei duble aniversări: 50 de ani de la prima ediţie a salonului par-izian şi 20 de ani de la înfiinţarea companiei clujene.Colecţiile lansate cu acest prilej sunt aferente sezonului toamnă/iarnă 2013 - 2014. Pentru brandurile consac-rate din portofoliul Jolidon: Jolidon Fashion, Jolidon Clandestine, Jolidon Men, Prelude şi Lilly. SIL Paris 2013 a prilejuit însă şi lansarea unor colecţii speciale, în premieră absolută, menite să completeze universul Jolidon: Bridal Moments (Pearls, Diamond şi Bridalnights) – adresată viitoarelor mirese şi Jolidon Natural – plecând de la ideea materialelor naturale.

Toamn~ 2013 - iarn~ 2014

“Jolidon, 20 years”

Jolidon SIL Paris 2013

ww

w.jolid

on.ro

Clandestine

Bridal Moments

Natural

Prelude

Jolidon SIL Paris 2013

Andra

Clițan

Colecţia "Sola Scriptura" toamna-iarna 2013 - 2014 îm-bina detalii ale costumului tradiţional românesc cu el-emente surprinzător de moderne, într-o interpretare nouă a riturilor de înmormântare din Maramureşul natal. Colecţia îşi propune să menţină un echilibru între tradiţie, funcţionalitate şi spectacolul de modă. Reinterpretează ia tradiţionala aplicându-i umeri bine definiţi, sau disecându-i mânecile pentru a dezvălui mişcarea senzuală a mâinilor. Tăietura este asimetrica iar broderiile adaugă un rafinament subtil. Broderiile nu acoperă doar suprafaţa cămăşilor ci şi cea a fustelor con-ice, a jachetelor. Alăturarea materialelor din piele celor din voal, blană, lana este echilibrată făcând, prin interme-diul croiului, aluzii la portul naţional.

Toamn~ 2013 - iarn~ 2014

ww

w.an

draclitzan

.com

Stephan

Pelger

Stephan Pelger şi-a prezentat pentru a cincea oară colecţia pe podiumul berlinez în cadrul Mercedes Benz Berlin Fashion Week, săptămâna modei cu care se deschide calendarul oficial al prezentărilor de modă internaţionale. În cortul instalat lângă Poarta Brandenburg, simbolul absolut al Berlinului, Stephan Pelger a fost cel care a închis show-ul “Romanian Designers” în faţa unei săli pline în exclusivitate de profesionişti ai modei. Designerul s-a inspirat pentru colecţia lui din garderoba Ameliei Earhart, gândind ţinute în care practicul se combină firesc cu elegantul.

Toamn~ 2013 - iarn~ 2014

Fot

o: C

ătăl

in O

pri

tesc

u

ww

w.step

han

pelger.com

Ivan

“Trust Yourself”, o abordare minimalistă a modei, într-o paletă cromatică destul de restrânsă. Colecţia Adelinei Ivan încearcă să construiască, prin intermediul pieselor vestimentare, spaţii cu funcţie de protecţie: protecţie împotriva energiilor nepriel-nice, împotriva lipsei de încredere în sine, împotriva abuzului vizual cauzat de abundentă unor artificii stil-istice. Imprimeuriile prezente pe suprafaţa unora din-tre piese vorbesc despre nevoia de protecţie. Piesele şi combinaţiile în care acestea sunt prezentate (salopete, rochie purtată peste pantaloni, jachete şi mantouri ample), rezonează cu prezentul iar combinaţiile dintre materiale naturale şi cele high-tech evidenţiază o vizi-une receptivă la nou a designerului.

Toamn~ 2013 - iarn~ 2014

Adelina

ww

w.ad

elinaiv

an.com

by

Irina

Schrotter

Inspirată din persona-jele Elisabeth Vogler şi Alma din filmul "Perso-na" al lui Ingmar Berg-man, colecţia pare să analizeze, la nivel con-ceptual, repercusiunile unei dedublări generate de interacţiunea dintre individ şi veşmânt.Garderoba construită în această colecţie este complexă şi adaptabilă, rezonând cu realitatea cotidiană a femeii con-temporane. O astfel de femeie, alegând să poarte piese-le propuse, optează pentru o imersiune în sine, o explorare a limitelor propriei identităţi. Colecţia este întregită de accesoriile statement realizate de Carla Szabo, de încălţămintea semnată de Mihaela Glavan şi de styling-ul de efect re-alizat în colaborare cu Marian Palie şi Maurice Munteanu.

Toamn~ 2013 - iarn~ 2014

Brosc`]ean

Lucian

ww

w.irin

aschrotter.ro

ww

w.lu

cianb

roscatean.ro

Corl`țean

Ludmila

În aceeaşi direcţie sti-listică impusă de The Swan Lady, Ludmila Cor lăţeanu a ales să îm brăţişeze silueta vii-toarei mirese, punând accente discrete pe bust, talie şi spate. Re-alizate din sifon crep-onat şi şaten de mătase, inserţii din catifea şi detalii din cristale Swarovski, rochiile colecţiei de mirese Lud-mila Corlăţeanu sunt dedicate mireselor care caută ceva mai special, delicat şi deosebit.

Prim~var~- var~ 2013

ww

w.l

ud

mil

acor

late

anu

.com

rina

Mar nescu

Pornind de la o fo-tografie, care o sur-prinde pe Maria Tănase încadrată de trei fete îmbrăcate în costume naţionale, designerul Irina Marinescu şi-a imaginat o poveste contemporană fiind mişcată de ţinută, privirea şi vanitatea ar-tistei din acea imagine.“Am trasat o linie paralelă între un mit şi o poveste adevărată, păstrând detalii din amândouă şi încer-când să surprind toate faţetele unui per-sonaj care a reuşit să trăiască dincolo de vre-muri şi mode” - Irina Marinescu.

Prim~var~- var~ 2013

ww

w.irin

amarin

escu.com

Andreea

Tincu

Este o colecţie în care foarte multe repere ale diferite-lor piese sunt recompuse în alte repere neaşteptate ca şi poziţionare pe produs . De exemplu, mânecile de cămaşă legate devin o platcă de tunică sau un guler dintr-o rochie iar fenta cu nasturi pe faţă este prelungită în refiletul unui buzunar lateral. Materi-alele folosite sunt 100% naturale, in, bumbac în ame-stec cu mătase, modal, chantung, crep sau satine.

Prim~var~- var~ 2013

ww

w.a

nd

reea

tin

cu.c

om

Prim~var~- var~ 2013

Vidrașcu

Valentina

Valentina Vidraşcu cre ează colecţii care va-lorifică portul naţional şi simbolurile acestuia cu reverenţă, dăruind o nouă identitate unor piese vestimenta re bi ne cunoscute că ia, catrinţa, bondiţa, brâul. “Valentina Vidraşcu şi-a legat definitiv viaţa creativă dar şi viaţa în general de cele mai au-tentice valori din cultu-ra tradiţional—folclorică românească.”Marian Pălie, The Art of Living Magazine.

ww

w.v

alentin

avid

rascu.ro

Rhea

Costa

Rhea Costa propune look-uri feminine, ju că uşe şi în acelaşi timp sofisti-cate. Broderiile art-deco, aplicaţiile de cristale şi forme delicate de or-ganza, înnobilează cele 44 de ţinute ale colecţiei. Întâlnim nuanţe delicate de rosé, corai, lila, galben, peach, alături de ivoire, nude negru şi alb, dar şi transparente perlate. Colecţia respectă stilul Rhea Costa, folosind con-traste de materiale fluide şi texturi rigide: mătase, vâscoză, crepe de chine, chiffon, tulle, organza.

Prim~var~- var~ 2013

ww

w.r

hea

cost

a.co

m

Lana

În noua colecţie MOJA, LANA se joacă textil cu gra-fica naivă a Cimitirului din Săpânţa şi cu filosofia optimist-absurdă a acestuia. MOJA by LANA îţi per-mite să combini între ele, rochiile, jachetele, colanţii şi genţile-plic. Hainele sunt imprimate digital. De-signerul a păstrat o linie simplă a hainelor, pentru a permite o transpunere clară a mesajului, fiind atent la detalii în procesul creativ. Croielile amintesc uşor de linia portului tradiţional şi oferă libertate de mişcare.

Prim~var~- var~ 2013

ww

w.lan

aa.ro

Patzaikin

Twenty(2)too

Colecţia lui Mihai Dan Zarug, designerul Twenty(2)too, intitulată “New Music for Old Boys” este inspirată dintr-o experienţă personală a designerului întâmplată la Berlin, când a asistat la o invazie de Navajo Robotic. Această întâlnire, dar şi imaginile de pe blogul lui Simon Foxton, i-au oferit ocazia designerului să gândească o colecţie despre un tărâm neprietenos, Africa, populat de oameni cu feţele şi corpurile vopsite, purtând măşti din mărgele ce seamănă izbitor cu accesoriile care încă se mai realizează în zona Maramureşului.

Prim~var~- var~ 2013

Colecţia propune o paletă cromatică restrânsă, linii de croi ex-perimentale, materiale şi accesorii realizate special în zona Deltei.Frumuseţea materi-alelor naturale (bum-bac, în, cânepă) folosite în colecţie, menite să devină şi mai impresion-ante cu fiecare purtare, privilegiează nuanţele liniştite de bej şi gri pal, denimul închis şi pune în valoare intenţia declarată a label-ului de a regăsi, prin intermediul design-ului contempo-ran, calea spre natură.

Prim~var~- var~ 2013

ww

w.tw

enty

2too.com

ww

w.tw

enty

2too.com

Corina

Vl`descu

Anii 90 sunt înapoi în vogă! Va mai amintiţi de era su-permodelelor, de privirea languroasă a lui Cindy Craw-ford din reclamele vremurilor? De aici a plecat sursa de inspiraţie pentru colecţia de primăvară - vara 2013. La această bază au fost adăugate elementele semnătură ale brandului: quilting executat manual, atenţie minuţioasă la detaliile care contează precum un guler reinterpretat, asimetrii studiate şi pictura manuală a materialelor.

Prim~var~- var~ 2013

ww

w.corin

avlad

escu.com

ww

w.len

acriveanu

.ro

Len A

Criveanu

Dacă păşiţi într-un mediu corporate nu veţi observa decât uniforme mişcătoare, lesne iden-tificabile în colecţiile ce-lor câteva branduri care se adresează în mod special acestui segment.Lena Criveanu a intuit perfect necesitatea unui astfel de demers şi a pus la punct o linie de prêt-a-porter care excelează înainte de toate prin versatilitate şi posibilităţile infinite de alăturare a pieselor.

Toamn~ 2012 - iarn~ 2013

Ioana

Ciolacu

AETHER - este o odă adusă meleagurilor nordice şi a izolării în peisaje ireale care deschid mintea spre fan-tezie. Trecerea timpului este marcată doar de semnele lăsate în straturile gheţii. În această atmosferă, colecţia se dezvoltă ca o stare de levitaţie a unor personaje pur spirituale – preotese ce venerează liniştea. Volumetria jachetelor, a topurilor sau a rochiilor este bine controlată, iar formele dau dovadă de acurateţe.

Toamn~ 2012 - iarn~ 2013

«Frames» e o colecţie pentru o femeie care se opreşte o clipă şi trăieşte frumos, un personaj pentru care iden-tificarea cu mediul său devine esenţială. Atmosfera retro învăluie totul într-un aer de linişte deplină, dar fiecare moment este trăit într-o actualitate armonioasă şi personală. Linia colecţiei este simplă, hainele sunt gândite să se muleze fără să domine personalitatea celei care le poartă.

Toamn~ 2012 - iarn~ 2013

ww

w.i

oan

acio

lacu

.com

Alina

Botea

ww

w.a

lin

abot

ea.r

o

the amann code.

intelligent threads.There is a secret to success. Intelligent products, individual solutions and innovative concepts: the amann code. AMANN produces

threads meeting the highest demands and develops ideas for seams that make your products even more efficient, more com

-fortable, more beautiful and safer. New ideas are a tradition at AMANN. www.amann.com

AMANN RomâniaStr. M. Viteazu, nr. 327 J, com. Harman, jud. BrasovTelefon: +40 268 301 333, Fax: +40 268 301 322E-Mail: o�ce.aro@amann.com, www.amann.ro

www.prym-fashion.roPRYM FASHION ROMANIA SRL