FOCUS National Minorities from Romania: Present and Forecasting • MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA: PREZENT 51 ESTIMATIE · PROSPECTIVA VLADIMIR TREBICI k this lftudy tb11 author ex:unine.rt the situation of t&e elbni c minorit.iefl in &mania, act;() rrJi»g to the lstDst censna of popul atiOIJ (1992). A 8J1f)Cisl em]>huU lms been giPWJ to t1te Hrmgarbw o tbi c minarifiy. The main , clutt•r:tuiatics u a.gf1 and NeE stJGr:twe, the spatial distribuf;i,o;o of tble H U ZJC"Fim:Js and also sOUJJJ lire e.w• uioeq . It be UJ:Jderlined tbe iroporl.allce ur l.lte di8 t.rib ulion or UJe Hrmf!B.riltDs by religio1t. file !11iu dy jJLVW des the tilementa for a scieJ>Iiiic forecasting. Argument L a recen.tlimllntul al din 7 ianuarie 199:1.. populatia Romlniei a fost' de 22.810.035 locuitori, din care romllnii. to numAr de 20.408.542. repre-u:nlau 89 .5%. iar pen;oanele ap31"1ihand minoni:Af ilor na(ionale se ci frau la 2. 4Ql .493, adicol 1.0,5% din populalia Romilniei {l). Swdiul demografic al mino:ritatilor naliomlle, · obiedN priliGipal al Centrului de Ccrcera.ri Demografice al Academiei Rum fine, este ahl;olul oecesar, el adau- gii.ndu-se demenului istoric, ca celui geopolitic. lntereseaza, in primul rand, evolul]a numllrulni si struclurii tlemtlgm.!ice u minoriLat(br na1ionu.le, !' repartitiei lcriiOiiale a acestora. a caracteristicilor sociale, economice, educafiollllle. !ntrucat romAnii reprezint!t si ei minoritll1i natiooa.le m unele state invecinate- lJcrn.ina. U ngaria, Federap1. Ru&A, uncle state din Peninsula Balcanica-, problema trebuie stndiatil to aces! c<lntext. Mai mult, un aseJliCIII:a studiu trebuie s il includll $i dcmognfia vecine, devenind un swdio regional. l ruerescazll tosa, to eel . mai ina! t grad, pen;pectivele evohltiei minorillltil or ontionale din R om1nia, $i ele in context regional si european. Pana in prezent ( 1 iarularie 1996) nu au fest in eli inclleiate 106 REV LSTA QE CE AC:£T ARI 1 119 t' V.TREBICI
Transcript
FOCUS
National Minorities from Romania:
Present and Forecasting
•
MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA: PREZENT 51 ESTIMATIE· PROSPECTIVA
VLADIMIR TREBICI
k this lftudy tb11 author ex:unine.rt the situation of
t&e elbnic minorit.iefl in &mania, act;()rrJi»g to the lstDst censna of populatiOIJ (1992). A 8J1f)Cisl em]>huU
lms been giPWJ to t1te Hrmgarbw otbic
minarifiy. The main , clutt•r:tuiatics u a.gf1 and
NeE stJGr:twe, the spatial distribuf;i,o;o of tble
H UZJC"Fim:Js and also sOUJJJ sod~utnic
clut.ra~ lire
e.w•uioeq. It ~ust be UJ:Jderlined tbe iroporl.allce
ur l.lte di8 t.rib u lion or UJe Hrmf!B.riltDs by religio1t. file !11iudy jJLVWdes the ~ tilementa for a
scieJ>Iiiic forecasting.
Argument
L a recen.tlimllntul popula~ei ~j al locuin~olor din 7 ianuarie 199:1.. populatia Romlniei a fost ' de 22.810.035 locuitori , din care
romllnii. to numAr de 20.408.542. repre-u:nlau 89 .5%. iar pen;oanele ap31"1ihand minoni:Afilor na(ionale se ci frau la 2.4Ql .493, adicol 1.0,5% din populalia Romilniei {l).
Swdiul demografic al mino:ritatilor naliomlle, · obiedN priliGipal al Centrului de Ccrcera.ri Demografice
al Academiei Rum fine, este ahl;olul oecesar, el adaugii.ndu-se demenului istoric, ca ~i celui geopolitic. lntereseaza, in primul rand, evolul]a numllrulni si struclurii tlemtlgm.!ice u minoriLat(br na1ionu.le, !' repartitiei lcriiOiiale a acestora. a caracteristicilor sociale, economice, educafiollllle. !ntrucat romAnii reprezint!t si ei minoritll1i natiooa.le m unele state invecinate- lJcrn.ina. Ungaria, Federap1. Ru&A, uncle state din Peninsula Balcanica-, problema trebuie stndiatil ~ to aces! c<lntext. Mai mult, un aseJliCIII:a studiu trebuie sil includll $i dcmognfia ~or vecine, devenind un swdio regional.
lruerescazll tosa, to eel . mai ina! t grad, pen;pectivele evohltiei minorillltilor ontionale din Rom1nia, $i ele in context regional si european. Pana in prezent ( 1 iarularie 1996) nu au fest in eli inclleiate
106 REV LSTA QE CE AC:£T ARI SOCI~lE 1 119 t' V.TREBICI
MfNORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA •
rr.uatele de bazll cu Ucraina. U ngaria s i Fc:der-a1ia Ru.~:l . Aspectul demografic al problemei trebuie deci bine cunoscut.
Se impunc si studierea romiinilor de peste hotare. aJ c:1tof num:lr nu cste cunoscut cleclU cu apmx imatie.
Accstea suru obicctJvelc, desigur ambitioase, pe c:1re ~i le-a pmpus Cenlrul de CercetAri Demografice. Sa mai adiugam c3. acest studiu trebuie fntreprins cu obiectivitate •i responsabilitate,1n spiritul acelui "sine ira et studio". cu valorificarca CO(CCIA a surselor statistice si documentare, a opinlilor oamcnilor de stiintA - istorici, . geografi. politologt. etnografi.
Tablou general
Situalia cooscmn.au Ia receost• mdntuJ din - 1992 ne IU'OIA urmAloarea sll\lc:turi etaic±
Tabelul nr.l Populapa Romdniei pe nnlionalitAti in 1992
Din tabclul nr.l sc reline ell cvrcil, bulg-.mi, cehii, ~li. polooezil $1 armeoii totalizeazA 34.732 penoane sau 0,15% din populatin Romll.niei.
Datele pe nationalitati oblinute Ia recens3.mintele din anii 1930, 1948.(numni limba mate~M), 1956. 1966 ~i 19n pennit n:iterarea evolutiei numcricc. ScbimbArilc sunt, penll\l unele mlnoritlti natlonale, a .msidcrabile. eKplicatia treboic c:iutatA in istorie, anuine, perioada 1930. I 991. Un studio complet va n:(ine p;inll'C faccoci emigrtrile, schimbul de popula~ie, deportArile, genocidul. Acc:asta insa va trebu i sa. punl'iu evidCII(a efectul unor proccse cum ar fi asimilarca $i regimul dcmograf~ propriu fiedlm minoritAJi 113Jionale, mai ales fertilltatea difercntiala.
lnformapa statistid $i calitatea ei
DaleJe recensaminleJor populapei, indiferc:nt de tara sau de perioada, au fost obiectul unor critic:i ~ c:ontcstAci. Estc dcci oeceur s1 aducem one1e prcciz.lri pentro rece113lmintele din RomAnia.
La ~tul din 1930 noti· unea fulosit.a a fost •neamuJ•, Ia cclc: din 1956, 1966, 1977 oi 1992 c:aracteristica a f06t "nationalirarea•. en o clefinilie sumart. Important escc faptul c:a insaierea ·~onaJita\ii" in fonnulorul de recenslmAnt s-a tlcut pe baza decl~or fiec:a.rei persoane recenzate. A~i proc:edcu este valabll li
R EVISTA D E CEACETARI SOCIALE 1 / 1116 107 V.TREBICI
FOCUS penlnl caracteo511Cile 'hmha matemtl" ~~ "religia", (acea.~lil fiinu inrcgistratl numat In 1930 ~~ 1992). 1ntrebarea pc care 4i-o pune analisrul estc dacll dcclararea 'nap~ aalitdtii" a fost corectA, daca nu au fost cumva presiual din panea autontJtilor (receazorilor), evt:niUal o presulnt: jlliihol~ gJcl . Ca7..ul eel mai gr!itor este eel al rumilor (ligamlor): cifrcle obtinutc Ia recenslmintc suot considc111tc subcvaluate alit de lidcrii acestei ml!lOntAti natlonale cAt si de dtre organi73lllrii recensa mintelor. Vom relua problema atunc1 cand vom analiza minoritatea rom1lo.r.
tn general, cci ce contcstl euctitatca unui recc:nsl!mftnt trebuie sil aduetl probe, 0011fonn princ•pi11lui •cujus artirmatio CJUS probatio". Ble pot fi evt· dentelc parohiale, tnre,gistrari partiale, investigatil etnogralice 'l Ungvistlcc: etc.
CU nscmcnca dlflcultntl se con· frontl'l cei ce 'YOT s~ stabilenscll numllrul romnnHor dil) Peninsuln Buloanicn II&U tim Ucraloa, de pildl!.
0 aprccicre spedalA se cuvinc fM:utl pcntru reeensd!l!Antul dln 1992. Marea maJoritnre n caroeteri sricilor a fOSI prclucrn!ll pt. nutmnalltlltt rcpartitia pc urban ~i rural, pe se~e si pe vft.rste, dupa re!ig:ie si natlonalitate, dupl'i alvelul de instruire, $liin!ll de carte, ac:tivitatCA ccoooauct. gospodArii sl familli. suprafall
'tocuibill. Cclc mai multc sunt publicate l o ~ur.;a b•bhogmficll (6). E.~te un avamaJ con£iderabil care permite intocmirea uoor vcritablle monografit pe minoniAJtle nationale, Unele nationalitl!i sunt mai 'UJbanc:*, • altele rna• •ruraJe•, uncle ma.i lmbdlrllnil.c: !lemografic, altele sunt mai tincrc, 11nelc mnt mai •instruite*, altele au un "stoc de tnvilimlnt" mai redus; analfabetismul este $1 el . dlfen:nliat pe minorit!tile nationale. De altfel sl actlvitatea ec:onomicll ca $i repurli!ill pe sectoarelc primar, secundar $1 tertiar varia:zl pe mlnoritAtile nationale. 0 pretucrare suplimentnrd a mlgralici interne pc mtl]on•lilllli nr fi tie un folo.~ imcos $l ar
m . . . contrtbcll Ia eluctd.area !)COblemet "colo niz.trit" 1n uncle regiuni ale tarii $i deci a ~-numitei •deznaponalizari.i" a uoor emil.
Minoritatea etnica maghia.rc1 ~i problema Transil vaniei
. Proiectarea dcmograficl a conf .dr. Vasile Ghcj;\u pentru orizontul 2025 inceatcA pcntru prima oar!\ $3 facA ace.~•
!uct11 separu pcntru minori!A(ilc etnice a maghiarilor $i a romilor. Yom ino:rca deci sa ex arninam mal dctaliat dcmografia maghiurilor dlo Romlln.ia si, in acest cadtu, demograf111 TT31l&ilvantel . 0 prulectara demografica pcntru viitorii 30 de ani are nevoie de o anali7..li pe o perloadA de eel putin 30 de ani, indispensabill pentru cvidentierea tendintelor demogruflcc, fie si numai pentr:u d proiectm:e e~plorntivtendentJal~ . Ea estc insa obligni.A 8ll coboare in istarie, 'to asa fe.J iocllt perioada supu$4 analizei sa acopcre aproilmativ un sccol. V or fi ded folositc sursc dcmografic~ maghiare. eel putin reccilsAriiD.ntul dm 1910, ullimul dm timpul monarbtel ausllo·ungare.
Ol priveste pozitii lc i:;toriografiei romine ~ ale celci mapiare, divergcOic:!e sunt bine CUilOSCIIte Uncle surse bibliogta!~ee dwe sunt o mlrturie lo aceasiA pnvintl Nu JIC vom refc:ri la ele decllt 'in unel~ C32llD.
lsklticul magbiarilor m Romlbua, al pcrioadei ~Uri.lor in spatill! 1Dtncarpatic, poate fi cunoscut din aursa 1~. rntr-o forml! simplif1C8tl; repartitia pe sc:JU: ~i grope de virsta, fertilit.atea ~i alte inlorm.af.ii, se glsesc in sur.s.a statistica oficials. (6) si sunt preluatc in studiul lui V.Ghetllu.
Cum 1 cvoluat numeric minorit.atea natiooa.IJ magbiata in RomAnia?
108 REV ISTA DE CE R CETARI S O C IAl £ ,,, ... V.TREBICI
MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA ·
Tabclul nr.2 NumArul m!lghiarilor 'in Romfmia Ia recensA.mintcle din 1930, 1948, 1\156, 1966, 1977 ~i 1992
Anul NumMIII pOpulatiei
Ponderea In oopulatia
Romlnicl (%)
Num~l
maj!hiariloc din Trnnsllvania
Pond ere a mal!hiarilor din Transilvania in numltrul total al magbiarjlorf%l
1930 I .4'23.459 10.0 1.316.292 1.481.903 1.5SS.254 1.597.438 1.691.048 L603.923
0 preclznce neccsara.. AtiU in materialele romlinti$ti cit ~i cele maghiare, prin termenul generic "Tnmsilvania" 5e
intekge: Transilve.nia , Banatul si Cri$an~~>Manlmu~. sau provintiile intracarpatice sau provinclife de peste Carpati. Or. SlJp~a·fata nu Ci:lte in lntregime comparabj]a. La recens:l.mintele din 1930 :;i 1992 situa\ia se p.rez:Una. astfel:
Ta~lul nr.3 Suprafata provinciilor de peste munti in 1930~i 1992
Provincia Suorafata (lcrnp.) Oirerente 1930 1992 1930-1992
0 parte din Banat a fosr arondata. Ia Oltenia (jude\111 Mehedinti}; cclelalte difcrente se explica prin efecwl revizuirii i'mplirtlrii administrative a l~ii . Datele din sursele statistiee actuale runt recalculate la tcrit<>Pul actual de 100.293 kmp.; cele din 1930 (dr:S.Manuila) l$i din sursele maghiare (1910) se refer!! la suprafata de 102.2821cmp.
Cu exceppa. pcrioadei 1977-1992, ciind se inrcgistreaza o scadere a numarnlw maghiariiOl', in celelalte perionde se constata. o c:restere, in ritmwi diferite insi. Dup~ surs.a (6) nurnMIII emigl'antilor de natlono.litatc magbiarll. in pedoada 1977 • 1m s-a ridicat Ia peste 68 mil persoane din· care :q~roape jumM.ate tn anli 19&!\-1990. Emigralia maghlarilor s-a continuat, molt mai ateouat, :tn anii 1993-1995. Cum din 1992 Ia nive1ur populapei Romllniei se inregistreaza on spot natural negativ este interi!Sllnt de a ~ti dacll un asemenea sold negativ a{ecteatA sl popu1a~ia de nationa.litate maghiarli.
ln perioada 1918-1944 au avuc loc mi$Cllrl de populatie a cliror exprcsie cantitativ~ este aproximativlL Elup!l SUT$8
mngb.iatO. (15), dupa. t 918 un nurnAr de 200.000 unguri au plecat din Transilvania ~~ s-au 5labilil in Ungaria; dupQ 1944 - dopa aceea~i sursa • s-a tnrer;istrat un nou val de emigra1ie, dup• ce Transilvania d.e Nord a revenit Ia Romania (2).
Au avut loe $i emigriri de populatie romincascl ca urmare a aplicArii Dilctat-uJui de In Viena, prin Cllte
Transilvania de Nord a fost tncorporal! 1n Ungaria (1940- l944). lata ce allilm dirur-o sursll romAncaseA. (12).
rcfilgiatilor din Trnnsifvania de Nnnl a tntocmit. Ia sf"4iull annlui 1943. o stalisiJcll genernlll a refugHitilor inregtstrati de organele tenloriale in perioa<la 1940-1 decembrie 1943, potnvit carcia au rezultat 21S.919 rcfugiali, In cnte se ru.lnugl cei
·5.166 rom&ni refugiap in anol 1944, c:1 :p cei 250.000 de mrnam sucprin$i de scnllnla cb: Ia Vtena in alle p~i ale tllrii,dar c.ut aveau bunuri ~~ famil.il in terltoriul eedat. totalizand u~ num!lr de aproape 500.000 de rom~nl originari din Transilvania de Nord obligati sll sc refug1eze san sa limllnA pc teriwriul Romamei• (p.224). CJfrn pare exageralll. Dup~ sursa (19) nunWUI populatiei Transilvaniei de Nord, cednlA Ungariei, a fosl de 2.388.774, din care oumtrul romOnilor s-a ridical Ja 1.173.47!>. Ar rezulta dl 43% au devenil refilgiati. CunOSClind situatm Nordului Bucovmei -victim~! a ~lulu• Ribbentrop-Molotov - rna iotreb: c&~J din· cei 500.000 erau orlginad din V cchlul Rept. cl{l s-an in tOn dopa 1944. clli au r9mas definitiv tn RomAnia? Un rAspuns J-ar pulea da prelui:r~~ro~
datelor rocensilmintelor din 1966, 1977 ~~ 1992, und.e figllreazfl caracleristica "domicillul actual' $i 'loca!Jcacea de na$1erc•. Dact! lul!m numai Municipio! Buc~m:sti (flri Sectcrul Agricol fifov), Ia n:censa.rn!lnlul din l992 din numi!rultotal al J'lO(lll
laticl srabile, de 2.053.557, un numtu de 95 .221 lndicau ca Joe de nastere, Transilvania (4.6%). Daca loam reccnsamlintul din 1977, numatul per.;oanelor nascute in Trans1fvama ~~ .~tcbihtc In Munic1piul Bucuresti afosl de 130.241, adica 6,7% dm populatia tota'Ui.(3).
La problema migratiei interne vorn fi obligali s! revenim, fie nlllllJ.i pcntru a rtspunde Ia teza "co~ rom5n~ti· a TransilvPniei in perioada 1948-1989.
m . Ceang!li.i din Moldova, originea lor si siruatia lor actualii.
~
.
Dupa unele surse maghiare numlrul lor ar 11 cuprins intrc 50 si 100 000 Or. Ia rcccnsftmanml dm 1992 s-ou tnreg.strat un numQr de 2,1 mu de c.:angai car.:, Ia prelucra~. ~u fosl lreo.:uti Ia 'alte nationaiJIAti' {4).
lmpotttnta esle repartitia maghlarilor in teritoriu: pe mahile url>an ~ rural. pc judc!c' $i pc provinciile isloricc.
0 primll constalllre (rabeJul nr.2) esle acwu ell mag)llnri• ~unt concelltrnti in Trunsilvania (Banat, Tnnsilvania, Cri~anaMara~). in afaca acesttt provmcu istorice se aflt aproximativ 22-2J .000 magblari. adica 1.3% din'non\!irullor total. Exceptio face nnul 1930, dlnd to Vcchiul Regal se atla 11u num~ mai mare de maghiari. De altfel, nu nurnai maghl3ri1,
dar ~i rom~ din Transilvania runl mull mai "sedcntari", mai legal! de proviiiCJa lor. Numal o analiztl mal aprofundatll a migratiei interne din perioada 1948-1992 poal~ exphca acea~IA lendinl3. 1-'luxurile migratori1 au avut direo.:tii bine slabilite, ca ~~ motivalii economicc clar definite : ,de ta sate sprc orase, d1nsprc judctelc ma1 pu1in industrializatc c!hrc' celc mai industrializate ~~ urbunu.are. Pc pnmLLI Joe sc situcaza Moldova a dre1 natalitate ridi<:<~Ul a cootribu•l substan~al Ia acesl proces. C~ndva, ma mtrcbam dat:~ Moldova se "catolicizena" jude<:And dupii proportia marc a romll.nilor din Moldova care, Ia recens!lmAntul din 1992., s-au declarac rumanu catolicl.
Ar fi iodreptl4ita tnln:ban:a dllca Transilvania· a f011t "moldoveriizata• s.u. dupA afinna~a unui analist Ufl8U1, daca Tran&ilvania a CUIIOSCUL 0 'colonizlue romaneasd" i'n penoada 1948-I 987. a cllrei 'unealtA" a fO&t 'industriali7.area sociali3LA'.
11 o· REVISTA DE Cfllt:ETAIII SOCIALE 1/1t I I V.TREBICI
MINORITATILE NATJONALE DIN ROMANIA
Vom.incerca, ceva mal tarziu, sa ne spunem pikcrea 1n aceastli. pmblema importantll. Nu va putea fi ocolitll tematica mal gcncrala a migratiei interne, a teoriilor ~i modeleiO£ m tyatiei, ca $i a nlotivatici pcrsoaneloc care se angajeaza in acest proces. Este verba de un fenomen econe> mic general, cu mecanisme relativ binecunoscute. Nu ignoram faprul ca poate exista $i o polilicli. 11 migratiei, inclusiv a coluni-7;\rilor, bine cunoscutll In istor1a ·tarii ooastre, penlrU a .fi nevoie s-o amlntim aici.
Tabelul ur .4 Numl1rul si proportill maghlarilor (%) pc jurlet~!> ~i provincii i$toricc ( !992)
Judctul $i prov}ncia
ROMANTA I. Car:!$-Severin 2.Timjs BAN AT LAlba 2. Bis1rita-Na.s!ud 3. B rli$1W
TabeluJ ar .5
Numatul maghinrilor
1.62.4.959 7.876
62.866 70.742 24.765 21.098 63.558
7.1 2,1 9.0 6.6 6.0 6,5 9,9
4. Cluj 5. Covasna 6 Har~Qtita 7. Hu.nedoara 8. More$ 9. Snlai 10. Sibiu TRANSfL V ANlA l . Arad 2 . .Bibor 3. Millamll~ 4. Sam-Mare CRISANAMARAMlJRES Provinciile de peste
munti
146.186 19,9 175.502 75,2 295_104 84.7 33.849 6.2
2.52.651 41 ,4 63_151 23,7 19.3Q9 4.3
1.095 .!73 23.9 61.011 12.5
181.703 28,4 54.902 10.2
140.392 35.0 438.008 21,2
1..603.923 20,8
RepeUun: numai 21.036 maghiori se aflau, Ia data .receosli.mantului dill l 992; in afara Transilvaniei (Oiteaia, Muntenia, Moldova, DobrogCll ~ Municipiul Bucure~ti).
· tn ordinea desclcScaroare a proporpci maghiarilor pe judere, situat:ia dia 1992 era Wl!ltltoatea:
Proportia romfi.nilor, maghiari1oT ~i nltornational.{tllti tn 1992 in clltcvajudcte
Judetul si provincia Total ln procente M a g,tlil!Jj RO!D!'IOj AJte ontionaljt@i!
Ponderea maghiatilo£ to provinctile de peste munti a scAzut de Ia 28,4% (1930) 1a 20,8% (Im). intrucat pondcri le pe nn1ionalhft li uu fost innu. COJalll de dihlinuareH OUffi11ruJuj gennanilor si evrellor. ruurgem Ia un alt ind ice: ln 1930 ~venenu dlli romBni Ia un maghia~; in 1992.3.5 romlni revJn Ia un magbiar.
OupA 311~o nr.tghi lll'll (9 ~i 15), 1a recensAm!ntul din 1910, ullimul din monarhia austto-ungara. numarul popu. latieJ Trnnsilvamei ~ fosL de 'i .259.721, <.lin care: comtnii 2.829.377 (53,8%). maghiarii l.660.48B (31,8%), gennanii 533.902 (10,2%). Scaderea de Ia 31,8% (1910) Ia 28.4% (1930) este explicabila prin ceea ce s 3 tntllmplal fntre 1919-1930. Ctfra de 24%, cit rcprczinti pondcrca maghiarilor in populalia Transilvan.ici 'in 1992, arc nevoie de un examen amplu tn care sa intcrvinl rcgimul dcmografic (nl$tcri $i decese), d.'lr $i em•grut••·
tncre 1900 li 1910 ponderea I'OOIAoilor scade, a m.aghiarilor Cfe$le. Se mai rcmarcA pooderea tedusl a romiru1ortn modiul urban de care se va ocupa. mai t!niu, dr S.Manotlll (1929).
Sll cbm sltualia de Ia rccenslmA.ntul maghlar din 1900, preluntA dlotr-c Sur&!l flll'!lAile8SCI (20, pag.l59):
NatJonal i!lltca Num~ '*' oooolatiej Tramih'llllia 4.872.02L 100.0 Romlloi 2.682.435 55.1 Ma~ 1.436.8% 29.5 Germani 582.027 11,9 IJ r ba o Romini 103.948 17.7 Ma!VI!ari 294.229 50.2 Germani 100.647 17 ,I R u r a I Romani 2.578.487 60.2 M llll:biari 893.083 22.9 Germani 481.380 11.2
Revenind Ia labelul nr 5, rem arcNil ea numai i'o doua jude~e
(Harghitn 9i Covnsna) proporlia romfinilor este mai micA decilt cca a ml\l;biari ior. Zona locuiiA compact de maghiari cuprinde regi unea dm estul Traosilvaniei. se oonlinua cu judelcle din nordul Transilvaniei, ;qmj o parte imponanrA din Cri$ana, afecteazll partial MantmUfC$UI ~i Ranatnl. TnrupusA 1ntr-o c.vtogramA. eonfigura1ia ami:nlqte de Transilvania de ~urd (43.243 krnp. 2.388.774 locuitori din care romlni 49 .2%). ancx.atll de Uogl!ria honhysul ca ucmare a Diktat.Woi de Ia V'lCI1a.
Srrins legatJ de nationalit.ate cste limba maternA. Definitorie pentrU iden!ltatea national a prio cultura $i apartenen!A l:t modelcle spirituale, limba poate sluji $i Ia tnstrainarca unei roinoritA!• naponale.
La recens!mlntul din 1992, numarul pe:rsoanelor care 111 declarat ca limbf. matema. magbiara a fost de 1.639.13,5; din aCC$1ia 1590.290 ap~inc-ilu naticmalitlilii maghiare (97%).
De oonsemnat ell un numlr de 15375 T'Qillilni , 18.860 rami ~~ \1.642 german! ao dedarat maghiara ca limbli
112 "E VIIT A DE CEII C!! TAIII S O CIALE '1 } 1 tH V.TREBICI
MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA
mJlem3. in sch1mh, un numl r lie 3'2949 rnaghiaai au declarat Iimbn mn1iln1! ca lirnba rn3terna (2%). S·at pU!Cl VOfbi de 0 dc7t~:nionulizare a maghiarilor prin adopta· rell "hml111 romane"?
Ia•~ aile llliiiOritall n.rtiot~o~lc in c;~dml .:arora llmha romuna ur~ o proportic ndicat~ ca hmbA mntcm~· cvreii (72'il:). r(lmii (5~.3~}. armcnii (49,7%), grec1i ('n ,o%}. ~i-au ptenlul e'•n:1i sau armenu td.::ntitatca )1)1 nationnla avanll o propor\ic at.h de ridicat6 a c:cJOf care tlcdara limba romllnl'l ca limb~ matcrnll?1
lln cnz scmndicntlV esrc s11uatin 11\tullnlMii na\tonale romllnc din rcgiunea Ccrooiuti (Ucraina). De Ia un rcccnsam3nt l.t altul ponderca romllnilor care dcclar:l romano drept limM materna scade, fiind, in 19!19, de 54'if.. IJtscutia trcbUie UC[llasatil spre ln-..·:ltarninl ~i alii factol'i care explic:\ ascmcnca tendintc.
0 a treia caractenstica dcfinitoric r~entru fiecare mmuntalc nattnnala e~te relig ta sau confesiunea . RomaaiJ. in pro ponic co~hoare, apat\ln religiei ono; dnxe. turcii si Uilarii sunt musulmant ("sunoiti"), polonczii ~unl rumanocatnbcl ~e.omanii sc imp3rt inrrc ce. cc aparton rclisici cvanshchcc sau lutheranc ("confcsiunc augustana") si cci cc apartm rcl.igici romnno-cntolicc 1\ceastn e-stc dtlercnta lltnrre .<>a51 ~ 5vab1 (l'!an:ll}
Situatra magluarilor estc mull Oldl
difcrita de cca a cclorlaltc minoritati sub raponul confesiunilor. Ei aplltiin unui numnr de trei rcligii principalc: mm~no-coto· lidl, Nfurmal~ {calvinis1:1) ;il umtananli
0 lncercare 1stonca am prczcnlut in sw-sa bibliografica (18).
Celor trcl religit princJpale le npawn 92% din numilrlrl tntal al ll'.:rghinu iOI . Numnrul ma&IJiarilor ortodoc~i $1 grcco-catolici seridica Ia 51.221, adica J% din total. Numai o analizA a famillilor miAu: ar putta llJUln Ia c:!lpltcaltB aGe.\tti situatii. Sa mai rernarca.m ca pondc1ca confcslunilor ncoprotcsl8nte in rlndul mnghiurilur este de 1,7%, in limp cc Ia
romln1 ea c;.te de 2,6'ii..
Tabclulnr.8 Rcpanitia maghiarilnr dupA rchg,tc (19'J2)
Rcligia :-.Jnm~r 4
T <)1111 I 624.959 100.0
Rcfurm:na (<:alvn11"t~) 765.170 47 1
Romano-catolica 669.420 41.2
Unitariana 14.021 4.6
Onodoxa 27.828 1.7
Grec<l-cntohcA 23193 14
BJIII!Slll l2Jl45 O.l\
Evan)!hcl ica sirn.x.J(l-0.8 prcsbitcrinn~ 12.842
Adv~nfistA 8.280 O~'i
Evrm~hehc:'i de cgn(csti!D~ au~ustan;~ 1,201 0,4
Pcntru ~tudiul aspectelor etnicorellgioasc si nl rclntiilor inter-ctnlcc cstc de scmnnlat ct1 rornAnii care npanin n:hgiei n:fumlatc ~i ct:lc1 umtariene .o.e n i.l1dl Ia circa 17.600. Din nou, problema [amiliilor mixte.
lntcrcs prczintn rcpnrtiti.a maghiacilur tlupa religie tim pum.l de vcdere 1euto1 in I. Masl•iorii din jucJetul Har&iJita sunt in prop<K~Je de 7~ ,li~ romano-catolici. cci din JUde lui Ttmo$. circn 68% romnno-catolici, in timp cc in JUdetu> Covasn:l pnndenle sunt aproxrmativ egal~: 46,3% ~unt mmano-cutuhci ~~ liS%
reformali. ln Ungruia rcligia roml!no-catolic~
dcltneu ln I ~9. c1rca 6!!~. iar cc~ reformat~ (calvonis~) <.irca 22%. Sc ~tie din istorie ce rol important a jucat oelogia romano-catolicll 'rn regatnl apostolic aJ Coronnei Sf. Stefan.
Ne interesea7.1 problema structurii confesionale a magluanlor ~~ dm punctul de vederc al cventualc:i mnuco1e asupra fcrt.illtatil $i a lrllnzitiei dcmograficc.
Ev1d~n l, o pmblemJI complcxrt.
R EV ISTA tiE C E RC E TAR I SOC I ALE 1/19 9 6 113 V.TREBICI
FO.CUS
Aspecte demografice difereotia~
Minoritaica mnghiara convictnie!)te de careva secole cu romil.nil, pana Ia 19 18,1n alta form3lic stataiJ!, din 1918, !n cadrul statuluirom3o. Ea l'm;A convie(uie~te si cu aile minorilfili nationale, pci nr~e care cea mai important! o reprezmut germnnii. ll se adauga $l evreii. tn Transilvania interbellcll. (102.282 kmp) c:xistau 3.207.870 romani. 1.353.276 maghiari, 543.852 gecmani, 17&.Q99 evrei, aD9.l5.6 tigani , 43.342 sarbi, croati ~i 46.786 cehi ~i sluvaci, 29.607 ucra:ineni (ruteni). Etrui diferi te, confesiuni specifi~ pcntrn fiecare din acostea, modeJe cultura.tc decscbitc.
Figura 1.
0-4
s . ., 10-14
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
41)-4.4
45-49
S0-54
55·59
60-64
6S-61J
70-74 .. (il 7S+
0 10 20
Nu puu:m lntrtprinde un studiu atilt de comple:t, dar uncle elernenoo pot l'i puse In evidentA · In 'lumina datelor t eceusAmilntului populnliei d in 1992 ei a
Uncle din acestea erau a$e:r.ate mai compact, allele erau r.l.~p§ndite pe tlltitoriu.
Deoeniile 1930-1990 au cunoscut sctmnbl!.ri cunside:rabile cure au afectut numiirul ~ ponderea diferilelor etnii. Dar 1ntrcbarca pc care ~i-o puru: demografia -alaturi de istorie, lllltropologia culturalA, etnografia - este aceea a modelelor culturale &i a compartamentelor demografice. 0 convie(nire n ma.i lllllhor etnii -cu · cJcccptia enclave lor - prcsupune comunicare, schimb de valori spiriroalc, influen1e reciproce. Are loc si un anumit j>rOCes de. apropiere. de omogenizare -termenul • este compromis! - ale <:arui rezultate ar trehui identificatc ~i in plan de.mografi.c: rertilita.te, rnortruitale, fannlie ~i cl1iar tipolugia b'anziliei demogr.illce.
araU! o imbiUrftnire demografic! ccva mai avansatll declt a rom!nilor: v!rsta medianll
114 REVI& TA DE CERCET ARI &OCIALE 1 / 1816
V.TREBICI
MINORITATILE NAf iONALE DIN ROMANIA
cscc de 37.1 de ani (fat.~ de .U.2 de ani Ia rom6ni). proportia populntiet tincre (0-14 ani) cstc de 19. 1%. a populatici varstnicc. 19,7%, fath de 22,7%, respccciv 16,3% Ia rom~ni (ligura nr. J).
f"t-rtilitalt:a, c;~k.-ul.n la J>C b.1Lfi longitudinnln cctrospc-."tiva cu dcsccmlentA Ia difcritc vllrstc ~~ ca desccntlcnt~ finula.. cste ccva mai scazulli en Ia rom~ni.
Morlalitatea estc m ai grcu de estimat . Informaiii se pot ob(ine indirect prin analiza infurmatiei pe j udete, evuJentiind judctclc cu o proportie mai ridicatll a magbiarilor.
Ex.istll numeroase altc iliformatii privind caracteristicile socialc, cconomice, educationale care pol servi unor anali1.e cauzalc.
Migra~in inlema - at.11 de important! pentru analiza rcpanitici tcritorinlc -nu poate fi cunoscuta decal pc jude(e, municipii $i on~. pc comune, jude!e $i,
Tabelul nr.9
prin agrcgacc. pc provincis istorice.
Un e~antion: judctcle Covasna ~i Harghita
Cclc douQ judctc ofcra analizei demograiice un avantaj mare: maghiarli rept·ezint~ aici circa 80% din p<>pulalia total a (75,2'!1: t n judejul Cova.~nn $i 84,7% \'n jodi!tul Harghitn), U$ezarea tcntudul~
cste <~Ompnctll Este vorba de fostelc scaunc sccuicsLi. Difcrentc sc lnre!JlSitCazll Ia rcpartipa magbiarllor dupa ronfcsiune. Ca suprafataclc repruint! apro~imativ I 0.000 kmp (ex~ct suprnfata l3ucovtne• istoricc) . far populntia maghiarn dln accstc jodctc 7nscamnd apronpc o trcimc (29%) din numllrul total al magbiarilor din Romania.
Rcpartitia mngiliarilor din jut.ll!\t:le Covasna ~i Harghita pe prinr:ipalcjecrelil!·ii ( 1992)
Rcligia Jude!UI Covnsllll Juderu L H srghi to Numllr
Total ma~!;hi ari 175.502 I . Romano-cntoiici 81.345 2. Reformata 78.92.9 3. Unitariana 10.628 4. Cclclaltc 4.600
Extstn dnle s!fltslire pentru pcrioada 1966-1994 privi lld mi$carca natural~ pc j udcte (S). Dacil Ia natalits.tc ~i Ia mortalitatc nu se inregisu-cazA difcrentc notabile {figuni nr. Z), in scllimb Ia iodici
DupA tabe]a de mortAiilate pe anil 19.89-1991 durat:c medic n v•etii I.a. b:lrba!i pc tara 11 fust de 66,59 ani. in Jud.el\ll Covas:nn. de 67,84 in judc{UI Hargl\ita 67,87 ani. Diferen{a este decide I ,28 ani in favoarea judeJelor Harghilll $i Covasna. La fcmei, durata medic a vietii in Romania a fost cle 73,05 nni in judetul Covasna 73,7CJ ani, iur 1n judetul Hmghita 74,87 ani {t:cl
mai bun nivclin Ro111flnia), dcci o difcn:n)~ de 1,82 anl (~) .
La mortn1iiatea infantilll, dnc(l. nc rczumtlm lu pcrioada 19~1 - 1991, constall'lm ca. acest indicc in jude~ul Covasna c:s~.e cu 8% mai mic dedit in Romania, In limp ce In judejul Hnrghiia el CSI.e cu 25% ma1 sclizut (ligura nr.4).
Cat prive~te nivelul fertilitatii (1991) el este de 1,56 fete Ia o femeie In Romll.niu, de l ,53 in judetul Covasna ~i
I ,63 in jude lUI Harghita. A rosl vorha doar de o ilustmrc.
in general, alura curbelor naullitatii ~~ mortalitatll In periom.la !966-1994 cstc 11proximali v accca$i , cu cea a populatiei totale. Chiar $i ill anii can: au inrcgistrat o natalitate maximA, cu efect ol legtslapei ceausistc irnpotriva intrcrupcrilor de sarcind (1967- 1970, 1970-1974 $i 1984- 1986), difercnte1e nu sunL 1mp011ante.
. 0 anulizA comparati vl\ cu mi$Carca na~uraHI din Ungaria ar putc:a sa oe ;lr<~te daca comportamentul demografic al mugbiarilor estc mni apropiat de Ungaria sau de Romania.
Din I 990 nurntlrul populatiei Romiiniei a lnceput sli sca(IA datoritli soldului Tlegativ al migraliei intcrnationalc: dio 1992, sc adauga si spontl naturnl negativ. Aceast~ tendinta cuprinde at5t pe romuni cfit ~i pe magbJari. On.ele minorita~ nationalc: nu sunt afcctate de accastA tendin\~: romii (tiganil), ucrainenii, ru~i ilipoveni, turcii si tlll;uii .
REVIST A OE CERCETA RI SOCIAL£ • 1 /1996 117 V.TREBICI
'
FOCUS
FigUTa 3.
60
55
50
~45 • !, ·-840 ~ -~ t ! .
::l H '
"' ~ §35 -ao "' -.., lii25 a:
Covasna
20
15
10 ~--~~~--~~------~------------------~ AID 1966 1970 1975 1980 1985 1990 1994
M.igratie intern~ si coloo.iza:re
Om punc:l d~: vetlcr..: teritonul, VUtn wslmge in KumfiniU - (;ll ~· in aile (!lri
- l.~>ne economicc mui de7.vnllule si allele mat putin tleYvollntt!. St: cr~eaza dcci cutuliln pentm mtg1"3!tc. Ea esre deter mtnatA de poltuca de mve.~lt(tt. Ca politicll de &tat ea poare ra\'()1113 schimb~i in Slnlctura etnicA a l'"tltd3(te.i din regwnilc de destinatie. Nu eMe load ~a e;mmin~m
aici ' politica de inctu~trial•zarc S<JCialist~· si nict "politi C3 de repattizare rational a a ror~lor de productie pe teritoriu". populatia activa, p!W in miscare dintt-o rcgiune In alta, avllnd motivatii economice in principal.
in Vechiul Regat. princlj)alcle zone cconomicc crau Bucute$tii $i Ploicslii; in Transilvania, ascmcnca zone erau Br~ov, Huncdoara, Timisoara, Rcsica. V11lea Jiulut. S-au creal nuxuri migratoril
tlmtre Muldnva (in spccinl) Sl anumite ~~ dm l'rans tlvania M;u tnten~e ln primil ani, ele s au :Henuat, pe m:lsurl'i ce si zonele flhnn~e in unn~ (Oitcni;l, Moldova. r>obw~ca) nu mtrnl ~~ elc Tn proces tle t nd uslri alu:are.
Un produs •sccundar• nl industnaliul.ril u l'ost $i urbanizaron, ol>icctiv al unci pollttci de ~Utt. 1n grncrnl proccselc de acc~t gen au Lm caracter preponderent economic: nn fntoldeauna finolitatea politica ~~~ etnicil este identificnbill
i\ceste constdenotn ne ~unt impuse de tl ncle afirmnJii i ntiilnite Ia unii auton maghiari . Astfel . in l11craren lui Antal L:1szln, intillnim forrnulnri dc~enul .
"Numarul mmfUlilor (in Transilvania n.n.) este in conunua c~tere de Ia 1948 illcoace datorill'i colonu1lnlnr (sic!) lot mat masive dm Muntcm:a 6• Moldova• (p.JS).
•intre 1941! ~i I 977 in Traosilvania au Cost colonizaJi (sic!) circa 500.000 de locui tori ou Vechiului Regal' (p .39),
Bi ncin1c1es. nu ne putcm pcrmite sa intram in polemica cu ltUlt)rul. Problema lrcbuie cxaminatll stiin(ific, pc baza informa{iilor stattsticc, 'orccte $i cu o intt!rpretarc ubteclivn.
ln Tnlnsilvania dinainte de 1918 pondcrcll cen ma1 mare u mmani lor se ana in mediul rural . Aceea$.i Slloa{te ern consemnata sl Ia rcccnsll.m5ntul romllncsc din 1930. intr-un Sludiu al lui S.Manuila, din 1929. se :uat.1 d! ponderca ridicalA a maghiariin'r $i nl1or minoritati nat:Jonale din Transilvan1a se va modifica in.' favoarea mmilnilor. Ia aceasta oOnlribuioo do1 factori: biruierlandul rnmflnesc din jurul Ofa$elor, cu o natalitate mat ridicata, si imigrarea romanilor in ocasc. ca fol'14 de munca obicctiv sollcitata de dezvoltare.~
induslrialA $i urban~. fn 1992. sit~atia era sensibil modi ficatJI.
Cu excep(ia Ora$Clor Sibm $i Timi~OIIJ'll , unde ponderea ri<.licatA a romlinilor se dntoreaz:\ $i emigrn[iei m:ui a
Tabelul or .1 I
sas1Jor ~~ $\'obilor. in celelal tc orase o conuibutic importi!Dtn au a\ttH I chiar populathl romanc~cll din Transilvanin, venit! clc Ia s~Ic.
Tabelul nr .I 0 Ponderc:a )JOJ!Uia\iei romao~li [%) in marile ora$e
La n:censllmintcle din 1966. 1917 si 1992 ¥au inregisnat doua caracu:ristici (domiciliul actual $i localitatea de !ll14lCTC) a cW>r prelucrare poate ajuta 1 a ideutificarea nux:urlloc mlgratorir dinspre Moldova $i Munrenia.
Jata unele exemplc.
Popula\iajudetclor Covasna si Harghlta dupa locul na~terii (1992)
Covasna % H.arghita %
Total 233.628 100,0 349.669 100.0 l'<llo;cuti in \Udetul de llomiciliu 195.979 83.9 311.480 89,1 Mold<]va 7 .R51i 1,4 10.792 3,1 Muntenia 2.B57 J2 !598 Q.S
Prnpor1ia rodusa a cclor care au venit din Moldova si Munreni~ aratA slnba motiva[ic economica. a eel or dou~ jude te.
Motiva1ia ctnica (colonizarea) este cxclusa (6). 0 situatit difetitt ne ofera municipiile si ora~ele di11 judelele F!ra~ov ~~Cluj
Total 417.402 100.0 471.283 100.0 Nllscuti in iudet 279.{>87 58.6 375.268 78.6 Moldova 73.605 15.4 7.174 1,5 Muntcnia 47.453 9.9 8.430 1.8
REV I S T A 'DE CERCETAR I SOC IALE 1 / 1816 119 V.TREBICI
FOCUS Tn mumcipiilc Sl ora$Cle din
JUdetul CluJ. populatia n4scuUI in cndrol judc11Jiui repn:zintll llpi'OUJle 79%; rei veniti din Moldova~~ MWlteru~ se riweA Ia 3.3'ifl. Trebuie presupus 6i aiel ca motivat.ia cconomicl pemru lmigrarc a fost slabA.
Alta c~tc Sltuntin tn murnc1ptile ~ ora~ele dm jude(ul Bt:ISO\': cei diD Moldova ~ Muntenia, in oumlr de l2l.05B, repreztntA W1 sfer1 din populatia totalll. Motiva(ia ~onorrucA e~ote e~plica(ia ocestei silua(u.
lnainte de a anallz;a migralia interprovineii!.lll. cstc util on ·cxameo at migmtiei intrnprovincsale.
Studiul nostru • care cste doar uo tnccput - a pomil de Ia intrebarca: care &unt pcrspectl vele demografioe ale minonUltii mnghinre Tn cadrul general at evolu(ie~
demografice din Rominl3? Pent.ro aoeasta C3tc necc.iarl
CU008Slt:n:R ~ituatiei uduale, ca rewltat al twulu(iei din ultlmele decenii. Reoensam!intul din 1992 ne da cifra de aproape l.62S.OOO maglliari. Ea este uncori oontestat3 avansllndu se cifm de doull mihoane nu cbs ar peste doua milioane. SWlt invocate uneon surscle biJCriccsti. ExistA insA $1 ulte posibiliUiti de comparatte. Acestea 6UDI reroltatcle ale gerilor parlamentare. Cele din 1990 au oonfmnat datele stabslicc oficialc pnn propor\la VOiuniCX" IIC(routc cundidalllor UD .. 'vt.R .• ceva mai mull de 7%.lotrc: urnp numlrUI maghiarilor a sc&zut. Un recent sondaJ de opinic GaUup aratli cJ proceotul peiSCall!Clor care inl~n(•ooeazj s~ votc:zc cu UD.M.R. este. de 6%. Vom vcdea ce rezult<Hc se vor ~nc din proiectatQ condttionalA n po]1Ulsli<:i RomltliCJ pe na(ionalita(i cu orizontul 2025.
Srudiul demografic trebute incadrat intr-o analizA mal ll.tl\,piA, oca lstoricll.. Se 3111eaptll rill.-punsuri Ia multc tntreb:lri .
0 analizA comparativa a Romlln1ei co Ungaria, a modclc!Ol; sl compotUmeotclor uemognlfwc es!c 4na din aceste probleme. {7). Pentru un cxcurs tstoric
m --(migrafje, coloniz.are. dezna~:~onalizare
etc.) ar fi util s! sc ia ca ··martor• Bucovina istorici (1775- 1995). Toatc aceste efonuri ou pot avea decit un smgur scop. cu nourcrea ..si analli:a obicctivll a proceselor dcmografice ale populatici RomAM:r si ale mmontatllor nationale care Vle(utc.u: pe t.eritonul ei.
Demog:rafie ~i istorie
Un 1slnric martunsea in unn~ cu peste patru decenil ca istoria 'fleA demogro:fle .rllmAne o enigmA. Acelalit lucro se poate afinna despre delllOgTliiie: rara istarie l$i fllril geografie, ea nu poate explica multe .din feo'omenele demopce contemporanc.lncrtia dcmograficll, dcscifmreR tJ.CUIDnlmlor care dau un ll.llumit profit siluatiei demografice actuate pot fi invocate in sprijinul afrrmatiilor de mal sus.
POn!lla Marea Unire, Romllni11 nu a avut o problema a minoritl!i'lor na(ionale: rom!nii reprezeotau circa 94% din populatia Vechiului Regat. La n:ccnslrnAntul din 1930 (Rom11nia Mare), pnnderea romarutor s-a rcdus Ia 7 J ,9'lb, minoritttile nal)onale. numarind peste cinci mdioane pe.soanc, detineau 28,1 'lb din populaliu total! . .Supra!$ ct'3 de 295.1)49 l:mp. Evcnimente istorice. binecunoscute, au avut ca rew!tat reducerea tcritoriulut national cu ~8 kmp. S-a modificat &t structw:a etnicl a populat.iet RomAn•e• . rominii delin 89.5%. iar lli.UIOrit.4tile oationale 10.5% din popu[apa tirli .
lfngaria 11 cunOSCilt o alii isoorie. ln Ctldcul monarhiet austro-ungare, dopA cum arau recensamlnml din 1910. numtrul populaliei dupl Limba materna a roo 'de 18.2M.533 din care. magbiaris n:prezentau 54,4%, romlnii 16,1 %, slovacii 10,7%, gcrmanii 10,4%. ln cifre absQlute romiimi ernu in numar de 2.948.186. S11b raport coufesional, 61%
120 RE YIST A DE CERCHA R I SOCIAL£ 1/1818 V.TREBICI
MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA
erau onodoc~i, 38.4% erau g:rc:co-catolici, 0.6% apar1incau altar confesiunl. De rcmarcat en de Ia un reccrL•amanl Ia altul pondcrca romUnilor scnde.: 16 ,!.1% (I~&>} $i 16,1% (l9LO), in limp ce ponderea magbiarilor crc~te· 44.8% (18aO) ~i 54,4% (1910} Pondereu romfinilor rJin Tranoil\'ania, tl~
59% ( I 8,50), scat.le Ia 53 ,R% ( 191 0). in urma evem mcntclor tsloru::e.
stt prafata ~cruala a Ungnriei estc de 93030 kmp, iar numruul populatlci ( I ianuaric: 1995) a fost de 10.246.000. Porldcrea maghia.dlo1 cstc de 97 ,8%. Miooritiitjle nationale. numar!nd 232.i51 pcrsoanc, dctin 2,2% din care tigani i. L"U 142.683. au pondcre~ ccu mai mure ( 1.4'i}). RQmanii,tn num!r de 10.740, repre·dma 0,1 %. Ca ~i
ci[rn magb.larilor din Romanfa. cifra
Note ~i bibliografie
I. Daca. sc mt:KfificA clfra romilor (liganilor) de 401.067, cunsidemtJl subestlmail!, alonci ponderea romamlor ~~a maghiarilor se rtlllr.Jre
2. Dupi'i tratatuJ de Ia Trianon, s-a reglementat problema persoanelol de nationalitat.e ungara care s-au hot.~.~~ sA ramW in Ungaria (problema "optantiler unguri").
3 in afara de eifra de 218.919 refugiati -cifd! vcrosimila si. respcctiv, 500.000, au fost pusc 1n circul(ljic. sl alte cifrc. Estimatia cea mai plauzibiln este cca fn.culi\ lle dr. D.C.Gedegescu, (suroa 2). Enunenlul statistician ~~ c.Jemogml', dr. D.C. Georges~u (1904-197,1), a lnlocmit un studiu to care sum reproduse ~i
rezultatele rccerusrunantului magl.tiar din ianuarir: l941, pentnr Transilvania de Nord (suprafata 42.243 kmp). deci Ia circa p:nru luni de Ia ane)Carea aoosteia de ca.tre Ungruia Numlirul popula\lci Transilvtmiei de Nonl, confonn reccns!!.mllnrulw maghiar, se rit.licli lu 25772f:IJ, din care
romiinilor din Uogaria a fost comcs1ata de unil.
DupQ cvcnimc:nclc din 1989, at§t llngaria dt :i.i Rom§nia au dcvenJt 1n limbajul O.N.U. - "tari1n tranzitie" . 0 scrie <lc lendintc ~lmnugrafice sunl comune. J.lriJ1b i: care rata fertilitAtii sub nivclul tle tnl<'lcuire, accenluarea 1mb~tri\nirii demo graftce, scaderea num~ru l uJ po.pulatrei. Pro:;nowle O.N.U. (1994) aratll <:~ aceste tcndinlc se vor continua in urmatoarelc dcccnii.
Dac~ demersul istoric cste obli gato~u. nu mai pu1 io impoJ:tanta este analjza comparativA cu l~i le vccinc, analizu rcgionala si zonalll, insO{itll de constderari i gcopoli1icc.
romani 1.029.470 (39,9%) iar a1 maghiarilor de l.j80.506 (5t~%). Dupa slmistioa romaneascli (S.'VIanuila ~i A. Golopentia). (sursclc I sL 3) popul~nia Transilv;miei d~ Non:l a f.ost de 2388.774. CO•lfOrnl reu!ns<'lmilntului din 1930, ~~ oo 2.603.832 (estimatiu 19«<.1), din care rnmanu reprezentau 1.173.470 (49,2%) ~i n::spectiv J .IT.HYJO (estima~ia 1940). Fat[! de ci(ra 1~t1S<1ndntu lui maghiar uin 1941, diferen(a este de 35JXXJ, in schimb n:partl tilt pe oationalitati e.~te diferill'l. Romanii apar cu un deficit de 285.000. iar maghillrii, cu un surplus de 412.000. P.C.Gcorgcscu CO!lllidcra cA • ... Ia cifra romfutilor din Transilvania de Nord lrebuie sn se nd:auge cei peste 220.000 refugia(i de oc11patie lfl expr.ilzuli de autoriLA~lc mughiare" (p.l6) . Ctfrele estimate de D.C.~o;t;u pentru populatia Trans.ilvaniei de Nord la II lanuacie 1940 arata un lWtnar total de 2.612.102. din care 1314.654 romani (50.3%) si maghiari 969.175 (37,1%). Se poatc dcci aprCcia ca. nonWul. refugiatilor
R EV I ST ~. DE CE II CE TA R I SOCIAL £ 1 / 19 9 6 121 V.TREBICI
FOCUS
ar fi fust de 220.000- 290.000 per.;oaoe ..
4. Problema ccanglli lor cuooas1c .o bogatAliteraturli rolllaoe:JSCA ~ maghiam, Ia care nu ne vom rebi, aiel. T~ebuie 1ns4 sa artltAm ell le7.a unor istorici maghiari , potrivit eiireia, mare parte din ceaJlgaii din Moldova au fo.st .ron:lltnizati, dar ~-IJU plistra1 religia ~lea., nu :lre
temei. Se invoca tn sprijinul acesu:i reze situa~a dln jt.lcietul Bacliu. Dar, la recenslrnlnll.il din 1992, Ia o populatie IOISlil de 737 512, magbiarii roprezemau 4373, dil\ :welilia 3910 t:nm mmanocatolici. Din cei 125 .80S romano-<:atx>lici, un nurnllr de 120552 emu romini . Rllspilndin:a catolicismului tn Moldova are cu torul altA istoric dedt ac:eea a "romlinizArii • ceang:lilor I'(J013J'll}- catnlici , asacum.am amtati11.swu 18.
5. l>.llele din tabela de mortalilafe pe anii 1992-1994- aratA unnatoarele: · durata medic de viata pco1rn RnmQnia este de fiJ ,48 ani, to Covasna: 70 f.fl ani ill.r in Hargblta 70/1). to scbimb. dlfcrentclc la
aoest indicator pentru femci mnt Q<Jtabile; 73,32 ani (Rominia), 7SJY) ani (CovllSila) ~i 7 4,25 (Hargtuta) .
6. Nu este lipsit de interes sa arll.tim c! din 7856 •moldoveni • slnbil1ti in ji.Jde!ul Covama 3.691 aveau c:a Jocalitati de n~ jude(ul Bac:.Au (47%), ilu in~! Harghila din t.-ei 10.792 'mold<wenl' un nwnar de 4735 proveneau din .fudelul BacAu (44%). &te vorba, probabil, ere magl).iarii din Baclu imigrati in jude\ele Covasna ~ Hm:ghita. Faplul. estc plauzibil ~~ ar e~tplica scade:rea magbiarilor din judelUL BaeAu: tn anul 1930 numarol em de 13575,la 1!"'"'"-'milnlul din 1992 else redusese Ia 4373.
7, Sl.miCie statistice ON.O. (21) ~ Consililil Europei (22) ne ofert po&ibilitatea de a face comparatia eli demogmfia Unglllicl ( 19.50-1995) l)i pezspectivele pentru perioada '1995-2050. Scaderea rutmarului popola(ici RomAnici ~i a Ungarici In vii tor este deja acceptata in proicctlrile O.N.U.
Rouiini.a. Dace dc:mografioe, Com.i.Sa · NQ!iona!A pentru Sta.ristic4 , 1994. Seria
1930-1991. (5) •
Rcccnslmhtul popu latiei $i loculntelor din 7 ianuaric 1992. SIIuctu.ra eln.id $i coo!esionall a populalici, Coliusia NaticJnalA pentru Slallsticlt, Bucur~ti.
1995. (6)
Pmiectarea populatiei Rom!in\ei pe ju(!ete in perioada 1994-2010, Comisia Nationalll pen1ru Statislica., Oficlul de studii si pioiectmi ~ -noiembri.c 1995. (7)
Modifk:lri inW¥enitc tn ~rile migratiei lmemc a ~ Rominiei in perioada 1990-1994, Comisia Natjonall pe111n1 Statisticl, Oficlul de studii ~ proieclllri dcmogreficc,l995. (8)
122 REVISTA DE CERCETARI SOCIALE 1/119& ' V.TREBICI
Time Scrif'..s of Historical Statistics 1867-1992. Volume l Population-Vital Statistics. Hunganan Ce11tml Statistical
. Office, Budapest, 1992.(10)
David Prodan, Tmnsilvania ~i iar Transilvania. Consideratii istodce. Ed. Enclclopedicli,Bu~ti.l!l92. (11)
Tirus Podca. Transllvania, Editura A.lnd.atiei CulturaleRornanc,Bu~. f.n. ("Editia de fata reproduce cditia \]rinceps publicatll Ia Bucuresti tn 1936'). (12)
Milton Gl..chrer, Ardealul, pllmllnt romA. nesc. Edltura StiinPlicll ii Enciclopcdicll,
8UCUI'C$1i, 1989. (13)
Jean N'OOllele. Transilvania. Zooll de colllactc si conflicte (veiSiunea ariginan: La Transylvnnie. Tooe de contacts ct de conflits. Revue d'Europe Centrale, SlraSbourg.1993), Editura Enciclopcdici, Bucurc~i. 1995. (14)
Antal G.Laszlo. Situatia mino.rit!Oi etnice maghiare to Rornlnia. A.C.N.R. Odomciu Sccuicsc, 1990. (15)
Francisc Pal . " Romanians in the middle ag-.:s", in Bulletin of the Cenlcr for Transylvanian Studies, Number 2. april 1993. Romanian Cultural Fandation. OujNopoca. (16}
•
Ant011 Golopen(ia. "A fost Trons11vnl'lia tn vcacul al XVlll-lea tiniA san !"Jnl'l de plecare de migralii romii~ti ?" tn Geopoliticu ~i Gcoistoria, Revista Romanr- pentm ;,u<k>.stul european, vol.l, Societatea Rumllnll de Sl.1tisl.ica, Buc~, 1941 . (17)
Vladimir Trebici, DemogJUf!e contCIDportUlll, Academia Romani, Celllrul ue Ccrcetari Demog!1lfice, Centtul de InfQIIlllare si DoCUll'ICritare Ecooomlel, Bucurcsti. 1995. {H!)
Vladimir Trebici, Picrderile teritoriale ale Romllniei to vara enului 1940: Bilaut demografic, Academiafulmilna: Centro! de Ct:rOctmi Dcmogmlicc. Ccntrnl de [nfor:mare $i Docllmemare EconomicA, Bucuresti, 1995. (19)
loan .Bolovan $1 Sorina Bolovan. ''Cootribulia privind strUCtura etnict $l coofesionala a Tnlnsilvanjei in sec.XX'', in vol. S~bin Manuila. Istoric $i demografie. Coordooatori: Sorina BqJovan sl Ioan Bolovan, Fuodatia Culturllk Romil.nl!, Ccntrul de studii lrnmilvanc. QujNapoca.J995. (20)
World Population Prospects. The 1994 Revision, United Nations, Population Division, Ncl" Y ark. 1995. (21)
Recaft demogll!phic devclopmCIIts in Europe, 199$. Council-of Europe Press, St=bourg, 1995. (22)
, REV ISTA DE CE RC ET ARI SOCI Alf 1/19!15 123 V.TREBICI
