Freemqn'sCELE MAI BUNE TEXTE NOI DESPRE FAMILIE

Editat de John Freeman

Traducere de Radu gorop

a

BLACK BUTTON BOOKS

Coperti, concept grafic gi orn: Raymond Bobar

Redactori: Anca Dumitrescu gi Elena MarcuCorector: Silvia Marinescu

Titlul original: Frceman's. The Best Neiu Writing onFtmilyCopyright @ zor6 fohn Freeman

The story by Claire Vaye Watkins is published by arrangemenrwith Faber &Faber, publisher ofthe anthology Sex & Death, edited by peter Hobbs andSarah Hall-

Emo @ rg8r Cesar AiraTunelul @ zo16 Mo Yan

Copiibogayi @ zo16 Alexander Cheegapte scurte #6 @ zo16 Edouard Louis

Freeman's. Cele mai bune texte noi despre fomilieCopyright @ zor6 Black Button Books, pentru edilia in limba romini

Descriereo CIP o Bibllotecii Nolionole o Rom6nieiFroemons : Cele moi bune texte noi despre fomilie /

ed.: John Freeman ; trad.: Radu $orop. - Bucuregti :

Black Button Books, zo16

tsrN 97&6oG942372-rI. Freeman, fohn (ed.)

rr. $orop, Radu (trad.)

8z-8zz=r35.r

Ne puteli gisi aici:Black Button Books

Str. Zamfir Olaru, nr. roSector 5, Bucuregti

o52o77

hello@blackbutton.ro

www.blqekbutton,ro

Tipirit la Radin Print, prin reprezentantul siuexclusiv pentru Rominia 4 Colours;www.4colours.ro

Cuprins

Introducere

JahnFrceman

$apte proze scurte

Sunjeeu Sahota

AngeloFlownoy

AdaniaShibli

Colin Robinson

Heather O'Neill

EdouadLouis

NodiJaMohamed

RispintiiAminattaForna

Scrisoarea pierduti#r Ei #z

HonorteFtnonne

lefferc

Un nume de familie

Gornelle Cadogan

NolaAmandaReo

Odi surorii mele

OdI amarilisuluiOdI visurilorgastronomice

Sharon Olds

Cripti pentru

Unchiul JuliusAleksandsr Hemon

TunelulMo Ycn

intr-o zi o se scriu

despre mama

Marlonlomes

Spune-mi cum se

terminiVale'ioLuiselli

Operele alese ale luiAbdullah (Cazacul)

H. ivl Naqui

99

r7

ro5

r25

r3749

75

r9379

9r

r49

Scrisoare citre o

rizboiniclAthenaFarokhzad

Cind viaga e unprotest

Ruddg Roge

Ema

Ctsar Nra

Scala Edinburgh inro puncte

a depresieipostPartum

Cla*eYogeWatkins

SilbaticaTrccg K. Smith

Daci n-ar fi luna

JoannaKouenno

Ai face binesi nu mI bagi

intr-un poem

Sandra Cisneros

ViaEi de ciineClaire Messud

Copii bogagiAlexander Chee

Voci interioareDauidKitbrl

Bitrina de mineIlelenGmner

261

3r5

z6s

$opte proze scurte

Familia mea nu gtie o grimadi de lucruri pe care, sI fiu sincer,

er trebui si le 9tie. Aproape nimeni nu-9i cunogte data exacte a

nagterii. Pe pagaportul mamei scrie aprilie 196o, dar, dupi ci-teva sipituri, e absolut convinsi ci, mult mai probabil, e iulie

t961. Oficial, tata s-a niscut in 1954.

-Asta e sigur, spune unchiul meu, inclindndu-se ugor citre

refturile mele de cirqi ca gi cum acestea ar fi exercitat propriul

magnetism. La noul ani dupi mine' Exact zece dupl necazuri.

-Dar asta ar insemna 1957 rlspund. $i ar insemna cI ani-

versarea ta de 7o de ani de luna trecuti a fost puqin prematurl.

MI intorc cltre bunica.

-Tu, Biji?

- 1928.

- Sigur?

-Cu cinci ani mai mult sau mai puqin.

-Trebuie si fie iulie, zice mama. Sunt mai degrabi Rac.

-Cu cinci ani mai mult sau mai pulin? Adici ai putea avea

83 sau, la fel de bine, 9z?

-M-am cisitorit la 13, Aveam altele pe cap.

- Sigur aveai 13?

-Nu face pe degteptul, spune Biji, fluturindu-gi bastonul

tn direcgia mea.

Mi gindesc ci aceasti relaqie flexibili cu timpul nu e sur-

prinzltoare, dati fiind cultura noastrl care folosegte acelagi cu-

vlnt (,,kal") atat pentru ieri, cdt 9i pentru mAine, 9i alt cuvint

{,,bharson") pentru a desemna toate urmltoarele trei: poimii-

ne, alaltiieri gi, preferata mea, cu mult timp in urmI.Conversalia aluneci spre alte lucruri pe care familia mea nu

lc-a gtiut niciodati. [in si subliniez cI pini la gase ani aln triit

FREEMAN'S

cu impresia ci am cinci fragi. Toati ,,familia lirgitl', locuiamintr-un singuri casi., tipic pentru satele din punjab (mai pu_

fin pentru mogiile din Derby), cu tofi bunicii, unchii, mltugilegi verii sub acelagi acoperis. Nu existase niciodati o distincgieintre cine era frate cu cine, gi de-abia cind mi pregiteam deprima mea cllitorie in India, unde urma si mi insogeascl doarunul dintre frapi, am inceput si-mi dau seama ci familia mea9i imaginea pe care o aveam despre ea erau mult mai redusedecit imi imaginasem.

-Asta nu e nimic, spune Biji. Soacri-mea nici micar n_agtiut cine e soful ei pini nu i s-a nlscur primul copil.

Bunica povestea ci pe-atunci...(- Cind, adici?

-Nu face pe degteptul, am zis!)...pe-atunci, femeile ca preetam Kaur, stribunica mea, tre_

buiau si-gi ginl fegele acoperite in prezenfa blrbagilor, acasl giafari. Singura dari cnnd putea si-gi dea jos vllul de la chunniin prezenfa unui blrbat era in serile cind sogul ii solicita com_pania. Dar, chiar gi atunci, firi curent electric, la fermi eramult prea intuneric ca si poati deslugi mai mult decAt contu_rul feqei stribunicului. in alte familii, in timpul zilei, femeileobignuiau sI arunce cite o privire furigi, poate dupa cite unstrlnut, sI vadi cu cine se aleseseri. problema pentru preetam

Kaur era ci sogul ei avea trei fragi gi togi patru se clsltoriserila distangi de citeva zile unul de altul. Aga ci acum erau parrunoi mirese in casi, niciuna dintre ele nefiind siguri care din-tre fragi era sogul ei.

-Dar, Biji, cu siguranqi, in timpul nopfii... iridu.-Care ar fi fost diferenga daci ar fi gtiut? spune mama (cu

amiriciune? mi intreb). I.{p,se miritaseri cu un blrbat, se le-gaserl cu lanfuri de o familie.

-De ideea unei familii, spune unchiul, neluindu-si ochiide la bibliotecl.

r8

$APTE PROZE SCURTE

-Care ar fi fost diferenta pentru tine sI fi gtiut cI nu aveai

t irrci frali, ci doar unul? Ji-ar fi ficut copilaria mai fericiti sau

rurri tristl?-A spus deja ci atunci cind a aflat lucrurile s-au redus, ne

xrninte$te unchiul.

-ln orice caz; continui Biji...In fiecare seari, dupl ce alungau liliecii din verandi,

l)rcctam Kaur gi cele trei cumnate ale ei se adunau la cigiva

rrrctri de fereastra unei camere din fundul curfii, aqteptAnd silit'chemate si strAngi masa, privindu-i printre gipcile de lemn

pc cei patru blrbagi mincdnd, tofi bdrbogi, tofi cu turban.

Poate cel din stdnga? Lanlul de our imi porc cunoscut.

Crezi cd a; puteo apinde o lumdnffiein camerd dots uiitoffe?

Nu, pehnji, soorro noosttd n' at toleru osto.

Cel cu gulerul ridicot parc putemic.

Of , ce conteozd? Haideyi sd nu ofldm. Hoi sd fim doar noi cit se moi

poute.

- $i nu au aflat decit cind au avut copii? intreb.

-Aga se spune. Pini au vizut cine ce copil ginea.

Nu gtiu cAt adevlr este in aceasti poveste, dar binuiesc ci,

l)rccum toate povegtile, congine suficient adevir. Ferma a ri-rrras in familie, iarvechea incipere a femeilor adiposte9te acum

irnense lizi albastre de griu. Nu am de ce si intru acolo prea

tlcs, dar de fiecare dati c6nd o fac, mi gXndesc la cele patru ti-ncre mirese obligate si-gi ascundi chipul de lume, uitindu-sepc furig prin fereastra cu s,ipci la blrbagii care se bucurau de

('ilrte. Numai ci in zilele noastre gipcile de lemn nu mai sunt'

inlocuite fiind cu - ce altceva? - gratii de fier.

Sunjeev Sohoto

Am gasit ceva ce pirea o bucati de piele inveliti in plastic.

Aproape aceeagi culoare ca pielea mea, cam de dimensiunea

r9

FREEMAN'S

unui suport de pahar. pitrati. Era sub un morman de cravatela fundul sertarului din s,ifonierul bunicului.

Bunicul aaflatciare emfizem pulmonar_ n_a fost o surpri-zi pentru nimeni ginAnd cont de obisnuitul pachet de tiglri pezi - gi a murit o luni mai tirziu.A murit ca sI-gi menfine intactidealul de demnitate, m-am gdndit. Nu voia sI ajungi un inva-Iid, ura Iipsa de imobilitate, nu suporta gindul de a fi o povaripentru familia lui, aga ci a ales si moari. Dar inainte, am avutde instalat un pat de spital, de distrus o camerl. Iar dupl ce amurit, de dezlegat un mic mister.

Bunicul o sunase pe mama cu gapte ani inainte si_i spunicI avea impresia cI iubita lui din Oakland il otrlvea incet, cipierduse mult in greutate, aga cr mama r-a invitat si locuiascrla noi. Prima noastrl casi. Cu un bunic triind cu noi, simgeamcI aveam mai multe in comun cu vecinii nogtri imigranfi: treigenerafii sub acelas,i acoperi,s. Bunicul obisnuia si stea in ga-raj s,i si salute pe oricine trecea pe stradi. Cine gtie cit le-a luatoamenilor din cartier si se convingi cI eram rude. Avea un nasmare, coroiat, obrajii cizlgi,pir negru ondulat gi ochi albagtri.Era mai deschis Ia piele decit domnul Reyes, vecinul nostru dinPuebla care ne aducea tamales de Criciun. Fenotipic vorbind,nu avea foarte multe in comun cu noi ceilalti, poate doar gro_piga din birbie a mamei. Stlrea agezat cu picioarele lui subgirilncrucigate in dreptul genunchilor delicali _ genunchi care seindoiau deliberat cind mergea, ca ai lui pinocchio _, cu o liga_rI flri filtru atirndndu-i dintre buze. imi tot spunea ci nimenidin neamul lui din Louisiana nu fusese sclav. Ci daci aveamsdnge de sclav, era din partea tatilui sau poate din neamul dinOklahoma al mamei mamei mele, nu de la el. Suna ca o min_ciuni, dar una importanti,pentru el, aga ci nu ziceam nimic.

il pusese pe virul Leon, care pirea si aibi mereu Ia dispo-zilie o camioneti, si-i aduci mobila de dormitor din Oakland.Iudecnnd dupi maldlrele de haine gi salteaua din cabini, Leon

20

$APTE PROZE SCURTE

1i iubita lui triiau in acea camioneti. Dar asta nu ne privea nicipc noi, nici pe bunicul.

in liceu, vindeam aspiratoare la Sears gi, pe furig, ii aduceam

lrurricului dulciuri pentru nigte bani in plus. Gogogile cu jeleu

cr:rrr preferatele lui. Citeodatl imi pasa cigiva dolari, alteori

rrui scria un cec de citeva sute. Nu-mi dldea niciodatl banii,'lriar cind mi ruga si-i aduc ceva. De obicei, apireau in buzu-

rr;rrul lui de la piept citevazile mai tirziu. Eu tot aveam impre-

si;r ci exista o leglturi intre cele doui gi eram congtienti ci a-i

rl:r rrnui diabetic o cutie de Krispy Kremes era ca gi cum i-ai da

rurui alcoolic r5o de coniac. Stringeam banii pentru facultate.

A cizut. Asta era cam la o slptlmini dupl ce aflasem de

t'rrrfizem. Eram sus, flcind ce face orice adolescent de 19 ani,

t':rrrd am auzit un vraf de clrgi pribugindu-se in timpul zileilapotlea. Singurele vrafuri de cirqi erau in camera mea. Sigur

crrr el. Am fugit. Trupul siu, cu toate cele 7o de kilograme, iit'r'rr chircit intr-un coll, intre baie gi pat. Am strigat-o pe sora

rrrca gi l-am dus pe canapea. Flcea glume in bralele noastre,

s a plins de respiraqia mea dupi somn, ne-a sfbtuit sI nu im-h:rtrinim niciodati.

Ceea ce am gisit plrea o batisti de buzunar de culoare ca-

rrcl, inveliti in folie gi presati de trecerea anilor. Mi l-am ima-

liinat cumplrlndu-gi batista ca s-o asorteze la costumul siu grej

preferat gi la bretelele in tonuri aurii, dar neavind niciodatl o

ocazie indeajuns de selecti ca si justifice scoaterea ei din gipli.

DupI ciziturl, mama a venit acasl gi a inceput cercetiri-k'. A incercat si-gi dea seama ce anume, in afarl evidentei vir-stc inaintate s,i slibiciuni, nu fusese in regull. Patul bunicului('ra prea inalt, a decis. Trebuia sI dispari. L-a dus la consult gi

nc-a insircinat pe mine gi pe sora mea si-l desfiingim inainte

r';r ei si se intoarci. Ne-am aruncat asupra cadrului cu cioca-

rre , o bitl de aluminiu 9i bicepgii nogtri pllpAnzi. Lemnul era

sl)irAmicios dupi zeci de ani in care fusese impregnat cu fum

FREEMAN'S

de gigari. Agchii maroniu-inchis imi zburau in fagI. Am lucratin tlcere, transpirdnd in cildura uscati de august. Am plins.Camera bunicului fusese o copie a camerei lui din Oakland, invarianta suburbani a Californiei de Sud, un memento al vieliisale independente. Cu to;ii ii flcusem vizite in camera lui peparcursul ultimilor gapte ani, ii cerusem voie sI stim Idngi pa_tul lui in timp ce se uita la televizor, plecasem flri sI cricnimcind ni se pirea ci vrea si rimini singur. FirI patul lui, inlo_cuit de cel de spital, camera se apropia mai mult de adeviratulei scop: un loc confortabil in care si moari.

A murit cind eram la noua mea slujbi de la Ikea. Montam omisufi de cafea cAnd managerul m-a tras deoparte. piruse celmai ugor gi mai rapid si rupem in bucigi patul bunicului, daracum ci mai aflasem cite ceva despre cum era flcuti mobila,imi dldeam seama cI l-am fi putut dezasambla.

Dupi. inmormintare gi parastas, sora mea gi cu mine i-amaranjat hainele pentru ca rudele si s,i le impartl. Am glsit obiec-tul acolo, sub cravate. De plastic, anorganic, indescifrabil, pi-trat. Era ceva dulce? Un articol de imbriciminte? Vreun pro-dus de pir antic ce se topise, iar apoi se intlrise? Mama l_aprivit indeaproape, gi-a trecut degetul mare pe suprafaga luinetedi. A ris.

-E brdnzi topitl, a spus. pentru sendviguri. Uitali-vi la cumse deschide folia.

Ar fi putut fi uitati de virul Leon, in timpul drumului degase ore in care a adus mobila bunicului. Ceea ce insemna ciacea felie debrinziavea virsta egala cu timpul pe care il petre_cuse bunicul allturi de noi, misura ultimilor sii ani. Sau poa_te ci bunicul ascunsese brinza cu ro ani inainte, poate chiarcu zo de ani inainte. Ne-a*fi trebuit o datare cu carbon-r4 casi aflim. imi place si cred ci era vorba de ultima varianti, cIpovestea despre o felie de brinzd,indestructibili care ajunsesein sertarul unui gifonier a inceput cind proprietarul era mult

22

$APTE PROZE SCURTE

rrr:ri tinir, iar lumea lui mult mai largl. Oricum ar fi, bunicul

.r lrllrt cu el in mormint acest secret' impreuni cu multe altele'

Angelo Flournoy

S:i fie clar, nu-mi plac telefoanele mobile deloc. Dar cind am

iliurls cu familia mea in Ramallah, un prieten mi-a dat unul in

t';rz de urgengl. Chiar gi aga, cAnd incepe brusc si sune, la 8:29

nr aceasti dimineagl din mijlocul lui iulie, il las si sune pinlr':ispunde partenerul meu. Amufegte 9i imi intinde telefonul,

lipindu-mi-l de urechea stdngi. E un mesaj inregistrat, redat cu

voce risunltoare intr-o arabi standard. Prind doar cdteva cu-

vi nte: ,,A!i fost oficial avertizafi. Forgele de Apirare Israeliene"'

Apoi, mesajul se incheie gi nu se mai aude nimic. inghel'

Acesta este genul de apel pe care armata israelianS il efec-

tneazb.cind se pregltegte si bombardeze o clidire rezidengi-

rrl:r. ln momentul in care cineva rispunde, renunfl la dreptul

rle a acuza armata de crime de rizboi, fiind ,,oficial aYertizai" '

llombardamentul poate si aibl loc in decurs de o jumitate de

ora de la apel.

Chiar ieri am auzit despre un tdnir care a primit un ase-

rnenea telefon de avertizare, care-l informa ci imobilul in care

f ocuia in nordul G'azeiurma si fie bombardat. Tinirul era la

rnuncl in sud in acel moment. A incercat si-gi sune familia,

chr n-a putut sI dea de ei. A plecat de la serviciu intr-un suflet

c;itre casI, dar a gisit clidirea distrusi. Ci;iva dintre membrii

fhmiliei erau rinigi; algii fuseseri uci9i.

Nu gtiu dac5. acest incident a avut loc cu adevlrat' Auzi mul-

te povegti zilele astea, unele prea gtoaznice si le dai crezare'

l)ar iatl, la 8:zg dimineaga, sunt luatl pe sus de propriul destin'

23