David Fonta nar*tria a fost membru al Aso-e, iar cirlile sale, dintre carefuk, TeachYourself to DreamE rs, au fost traduse in pestepedat la Universitatea John: indelungati a studiat prac-gispirituale. Cum sE devii

MAESTRU inarta meditatiei

SchimbS-[i modut de a g6ndiSchimbS-ti viata

wBucure$ti

20'18

Cupntxs

lntroducere ...Cum si folosili aceasti carte .

PARTEA I

CAPITOLUL 1: POARTA

Un drum firi sfirqit

Exercitiul doi. PnTcAtIREA coRPULUI . .

Beneficii mentale

Exerciliul patru. CI N E suNr?

1_1

15

2L

23Ce este meditaqia?

Tradiliameditagiei "" 27

Primiipagi.. "' 30

Exerciliulunu.LtNtqtIREAcoRPULUI .. " "" 33

Beneficii fizice. . . . . . 34

36

37

40

43

44Stare de atenlie suslinutiAnalizareaemoliilor " 46

Capcanealemeditagiei..' "" 50

Exercifiulcinci.EIIuINAREADIscoNFoRTuLUI . " " ' 53

CAPITOLUL 2: INTRARILocuri pentru meditagie

Exerciliul sase. M r orrATrE rMpRovr zarATimp gi duratiExercitiul sapte. CowsrrENTrzAREA TrMpuLUr

Ritualuri gi obiecte

Hainegisimboluri ....Pozif iiExerciliul opt. iNvAlaM sA senril{

CAPITOLUL 3:NOTIUNI DE BAZA

Concentrare si respiratie . . .

Exercigiul noud.iNtAruRAREA DTsTRAGERTLoR . . . . . .

Prana, chi gi energie vitaliPerspectivinedeformate . . .

Exercitiul ze6e. CE FAcEM cu rLUzrrLE ? . . . .

Eliminarea durerilorExerciliul unsprezece. iN anilaoNrs cu sTNELE

Linigte si tS.cere

Exerciliul doisprezece. ix cAuranrA srNELUr

Dezvoltarea emoliilor pozitiveMeditagie in grup

Congtiin!i spiritualiExerciliul treisprezece. Arrnuag r I p ozrrrvEProfesori gi tabere

Exercifiul p aisprezece. TasAna pe Rs oNaLA

8

PARTEA I

CAPITOLULDINCOLO DE P(

Mari tradiqii

Budism

Taoism

Sufism

Hinduism

Meditaqia in tradilia hinduistiTradiqii occidentale

CAPIT OLULvtzru NE $r s[

Puterea imagina[iei

VizAnd cu ochii mintiiPalatul zeilor

Exerciliul cincisprezece. Cuu FoI.os

Arte martiale

Exercifiul saisprezece. KTNHTN . - - .

Cabala

Exer ciliul f apte spre z ece. A n r o R E LE

Cele cinci stiluri de yoga

Exerci;iul opt spre z e ce. D r ras a nsrCele patru elemente

Exercigiul nou d.spre ze ce. Du scops RrrI

Mantre

Exerciliul douazeci. Cuu roroslrr ICreativitate si rezolvare a problelr

57

61

62

64

65

69

71,

73

76

BO

81

83

87

90

91

94

95

9B

99

103

106

108

109

172

2: INTRARI

ItovrzarA

I.IEATIMPULUI .......

)CI ..

LUL 3:DE BAZA

DISTRAGERILOR ......

AZITLE?

rIE CU SINELE

II.EASINELUI........

E....

luPOZrTrvE........

ItnsoNalA

57

61

62

64

65

69

7t73

PARTEA IICAPITOLUL 4:

DINCOLO DE POARTA

Maritradifii... .....116Budism . 117

Taoism 119

Sufism . 121,

Hinduism ..... L23

Meditagiaintradigiahinduisti .....125Tradiliioccidentale ... L2B

CAPITOLUL 5:YIZIU NE SI SUNET

Putereaimaginaliei .. L32

Yizdndcuochiiminlii ...-.. L34

Pa1atul zeilor .. 737

Exercifiulcincisprezece. Cuu FoI,osIMYANTRA . . . . . 139

Arte marfiale . L40

Exerciliul gaisprezece. KtNnIu . 143

Cabala . 144

Exerciliul raptesprezece. Ansonsl-r VIe 1tr L47

Celecincistilurideyoga .....748Exercifiuloptsprezece. DeraganrA . . . . . . ... 1-51

Cele patru elemente . . L52

Exer cifiul noud spre z e ce. Ds s copeRIREA ELEMENTE LoR . . 15 4

Mantre 1-55

Exercifiuldoudzeci.Cuu por,oslM MANTRELE . . . . . . 158

Creativitateqirezolvareaproblemelor... .. 159

9

76

BO

81

83

87

90

91

94

95

9B

99

103

1-06

108

109

L1,2

CAPITOLUL 6: PARADOXURI

Zengikoan . .. L64Exercifiuldouazecigiunu. Cuu rolosrM uN KoAN? .. 166

Zenqiartauniversali.. ..... 1-67

Zen qi sensul sinelui L7L

CAPITOLUL 7:LIMITE EXTERIOARE

Vindecare

Stiri modificate .

Exercifiul douazeci si doi. EcrtttrBRAREA srNELUr

Meditaqie gi vise

Exercitiuldoudzecisitrei. Ps tAnN{unrLE soMNULUT . .

iniuntru gi in afara trupului

Concluzii

Bibliografie

INrnooucERE

Cartea de fali este destinati atttnele meditafiei, cit gi practicrrcare au hotirAt si-gi imbogileasclaceasti artd. Ea igi propune si pranicile meditative, s5 infitisezefisd-i ajute pe cititori si faci progrctria lor spre iluminare.

Daci sunteti incepitori, este r

curgeli Partea I (Poarta) inainterltalie: aceasti sectiune vi oferi idde care aveti nevoie pentru a porui

De-a lungul timpului, o serie dlie au fost elaborate de diverse cuilPe majoritatea am incercat si le pcarte, pentru a vi oferi o imagira!ii. Totuqi, nu recomandim si le iunici diferite se potrivesc unor per$gi va trebui si decideti care dinfnvegte voui: alegefi-le pe acelea cerrcel mai in largul vostru, mai irrrrstingherifi. Nu existi metode burbune: in esenfi, aceleagi principii r

L74

777

180

181

L84

1-85

189

1_91

ADOXURI

. -. !64EIr{ UN KOAN? . . 166

... 167

... 77]-

7:IOARE

IIEASINELUI ...

ITLE SOMNULUI

174

177

180

181

L84

185

189

L91_

IxrnonucERE

Cartea de fa!5 este destinata atat neinilialilor in tai-nele meditafiei, cit gi practicanlilor experimentaficare au hotirAt si-Ei imbogifeasci cunogtinlele despre

aceastd arti. Ea igi propune sd prezinte teoriile gi teh-nicile meditative, si infiligeze poten!ialele beneficii gi

sd-i ajute pe cititori si faci progrese notabile in cilito-ria lor spre iluminare.

Dacd sunteli incepitori, este recomandat si par-curgeli Partea I (Poarta) inainte si vi apucali de meditafie: aceasti secfiune vi oferi informafiile esenlialede care dveti nevoie pentru a porni pe acest drum.

De-a lungul timpului, o serie de tehnici de medita-

lie au fost elaborate de diverse culturi de pe tot globul.Pe majoritatea am incercat si le prezentim in aceasticarte, pentru a vi oferi o imagine asupra marilor tradi-!ii. Totugi, nu recomandim si le incercafi pe toate. Teh-nici diferite se potrivesc unor persoane la fel de diferite,qi va trebui si decideli care dintre acestea vi se potri-veste voui: alegelile pe acelea care vi fac sd vi simlilicel mai in largul vostru, mai increzitori gi mai pulinstingheriti. Nu existd metode bune gi metode mai pulinbune: in esenfi, aceleagi principii se regisesc in spatele

11

{

I

Devro FourRue

oricirei metode importante - doar detaliile qi credin-

lele care stau la bazalor diferi.De relinut ci aceasti carte nu propune meditalia

drept tratament pentru anumite afecliuni psihice sauf.izice. Daci vreli si aflali cum poate ajuta meditafia inasemenea cazuti,vi recomandim si apelali la un specia-list care vi poate oferi cele mai bune remedii. La urmaurmei, meditagia reprezinti o experiengi profund per-sonali, iar oamenii reaclioneazi in moduri diferite Ia ea.

Daci suferili de afecliuni psihice sau fizice gi vieste teamd ci meditagia Ie va agrava, recomandimsi consultali un specialist inainte de a incepe. Rar se

intimpla ca meditalia si aibi efecte negative asupracuiva, dar s-au inregistrat caz:uti, astfel ci, daci sim-

!i!i o nelinigte inainte sau imediat dupi ce ali ince-put sd meditali, ar fi bine sd agteptali sau si vi opriligi si consultaqi un specialist.

Decizia de a practica meditatia nu trebuie luati cuugurinfi. Meditalia este o activitate serioasi care nece-siti diruire, hotirAre gi ribdare daci vregi si oblinegicele mai bune rezultate. $i-atunci, de ce sd vi apucali de

medita;ie? Pini gi cele mai comune motive, precum rela-xarea minfii, claritate in viafa de zi cu zi sau grija spo-riti fafi de cei din jur, sunt moduri de ,a fi" la care ceimai mulli dintre noi aspiri. Degi pare o activitate foartesolicitanti, nu uitali ci puteli beneficia de toate acesteavantaje precum gi de altele, chiar gi intr-o mdsuri maimici, printr-un simplu exerciliu de calmare a minfii.Majoritatea suntem atAt de obignuili cu freamitul min-!ii, incAt ne este dificil si-l reducem la ticere chiar Ei pen-tru o scurti perioadi de timp. Din acest motiv, mai mullimaegtrii zer:r av denumit acest freamdt ,,poarta", La pri-mele tentative de meditalie, poarta pare ferecati. Minteaparci are o voinfi proprie, incdpi[Anati, cu toate ci ne

a2

Cuvt sA DEVII MAEsrRu iN ARTA MEDITATIEI

inchipuim stipAnii ei. insi, cu ajutorul tehnicilor pe care

le vom descoperi impreuni - gi inarmali cu pulini rib-dare -, poarta ne va pirea o barieri tot mai imateriali,vom trece ca prin miracol de cealalti parte gi vom porniin aceasti cilitorie a meditaliei.

Meditalia este un proces continuu de invifare. Nutrebuie si cilitorim prea departe pentru a ne bucura de

beneficiile ei, insi numai cu diruire vom putea atingetreptele superioare ale forgei mentale. Cu toate acestea,

pentru mulgi dintre noi, un exercifiu simplu de golire aminlii este echivalentul unei invioriri mentale si fizice.

L3

{

Devro Foxrerqa

oricirei metode importante - doar detaliile gi credin-lele care stau la bazalor diferi.

De retinut ci aceasti carte nu propune meditagiadrept tratament pentru anumite afecliuni psihice saufizice. Daci vreti sd aflafi cum poate ajuta meditafia inasemenea cazuti, vi recomandim sd apelafi la un specia-list care vi poate oferi cele mai bune remedii. La urmaurmei, meditagia reprezintd o experienli profund per-sonale, iar oamenii reaclioneazi in moduri diferite la ea.

Daci suferili de afecliuni psihice sau fizice gi vieste teami cd meditalia le va agrava, recomandimsi consultati un specialist inainte de a incepe. Rar seintimpli ca meditagia si aibi efecte negative asupracuiva, dar s-au inregistrat caz:uti, astfel ci, daci sim-!i!i o neliniste inainte sau imediat dupi ce ati ince-put si meditati, ar fi bine sa agteptali sau si vi opriligi si consultagi un specialist.

Decizia de a practica meditagia nu trebuie luati cuugurinfi. Meditaqia este o activitate serioasi care nece-siti diruire, hotirAre si ribdare daci vreli si obginegicele mai bune rezultate. $i-atunci, de ce si vi apucali demeditatie? Pini 9i cele mai comune motive, precum rela-xarea minfii, claritate in viafa de zi cu zi sau grija spo-ritd fagi de cei din jur, sunt moduri de ,,a fi" la care ceimai multi dintre noi aspiri. Degi pare o activitate foartesolicitanti, nu uitali ci putefi beneficia de toate acesteavantaje precum gi de altele, chiar gi intr-o mdsuri maimici, printr-un simplu exercitiu de calmare a minfii.Majoritatea suntem atit de obignuiti cu freamitul min-tii, incAt ne este dificil si-l reducem la ticere chiar si pen-tru o scurti perioadi de timp. Din acest moti% mai multimaegtrii zert av denumit acest freamit ,,poarta". La pri-mele tentative de meditagie, poarta pare ferecati. Minteaparci are o vointi proprie, lncipifAnat5, cu toate ci ne

L2

Currr sA DEvrr MAEsrnu iN ARTA MEDTTATTET

inchipuim stipAnii ei. insi, cu ajutorul tehnicilor pe carele vom descoperi impreuni - si inarmati cu pulini rdb-dare -, poarta ne va pirea o barieri tot mai imateriali,vom trece ca prin miracol de cealalte parte gi vom porniin aceasti cilitorie a meditaliei.

Meditatia este un proces continuu de lnvifare. Nutrebuie si cilitorim prea departe pentru a ne bucura debeneficiile ei, insi numai cu diruire vom putea atingetreptele superioare ale forgei mentale. Cu toate acestea,pentru mulgi dintre noi, un exercitiu simplu de golire aminfii este echivalentul unei invioriri mentale si fizice.

PARTEA I

Ceptrolul 1

POARTA

Dintr-o scriere budisti striveche aflim ci, pentru a

invila meditalia, trebuie mai inainte si trecem prin,,poarta firi poarte". La fel ca multe dintre zicalele

paradoxale asociate cu zenul, aceasti pseudo-ghici-toare transmite un adevir profund gi inevitabil. Ceci,

cu toate ci poarta e reale, este deopotrivi inchipuiti,constind doar in freamitul interior care ne impiedicisi accedem Ia treptele mai profunde ale minlii.

Ux onuu nenA srAnsrr

O gregeali des intAlniti atunci cind ne apucim de medi-tafie este si ne fixim un anume tel in minte gi si-l ur-mim cu incipifAnare. Unii mediteazi pentru a scdpa destres, allii pentru a incerca o fericire iesiti din comun sauchiar pentiu a se ilumina, insi toate aceste leluri ridici,,porti firi poarti" care ne fin pe loc. Daci avem impresiaci gtim incotro ne poarti meditalia, credm concepte fixecare ascund experienla triiti. Cea mai buni abordareeste cea a ,,necunoasterii" relaxate gi a lipsei de preju-decSli. Astfel, ne putem increde in beneficiile medita-fiei firi a avea, insi, prejudecili despre cum apar acestea9i ce anume vom simti. Din acest punct de vedere, medi-tatia este un drum fira sfargit. Inilial avem anumiteagteptiri care ne imping spre meditatie, insi acestea tre-buie abandonate odati ce incepem s-o practicim. Medi-talia trebuie inleleasi ca o experienfi completi in sine.

Unii au descris meditalia ca o cilitorie in imensi-tate sau, potrivit maestrului zen Dogenl, ca o ,,simpligedere". Ceea ce presupune o transpunere totali in pric-tica meditafiei, firi intenlii si asteptiri gi, totodatd,fara nerdbdare gi dezamigiri.

1 Dogen Kigen (1200-1253) este considerat intemeietorul budis-mului zen in Japonia si, de asemenea, unanim acceptat ca unuldintre cei mai valorosi filosofi pe care i-a avut Japonia. (n.red.)

22

Ce rsrE MEDITATIA?

Pe scurt, meditagia inseamna si ernemirginiti a minlii cind aceastaobignuitului freamit mental. inclclipi cerul. Daci ar fi mereu innorzadevirata naturi. Daci norii disp.ltre a cerului ni se dezviluie in tsDaci mintea este mereu innouratiizbuti niciodati si experimentirn :

De ce am vrea sd ne golim rnirrci aceasta este firea noastri adevirneumbriti de angoase gi dorinfe,care ne relin adesea atenfia. Sa curfel limpede inseamni si simti ci eviali gi, totodati, in deplini arm(n

Meditagia aduce ;i alte beneficinsi totul depinde de capacitateaaceasti stare esenfiali de a fi, deicalmi. Pentru a inlelege mai birreci mintea e un iaz pe care ani la ritcu milul freamitului nostru medtul se domolegte, mAlul se lasi lepezegte. Pe lAngi faptul ci vedem

iARSIT

ri cind ne apucim de medi-nrme tel in minte 9i si-l ur-mditeazi pentru a scipa defericire iegiti din comun saurci toate aceste leluri ridiciape loc. Daci avem impresiarlitatia, crei.m concepte fixeiti. Cea mai buni abordareclaxate gi a lipsei de preju-rede in beneficiile medita-ci$ despre cum apar acesteatsest punct de vedere, medi-irgit. Inilial avem anumiter meditatie, insi acestea tre-cepem s-o practicim. Medirperienti completi in sine.ia ca o cilitorie in imensi-ri zen Dogenl, ca o ,,simpli,Eanspunere totali in prac-ii gi asteptiri gi, totodati,i

r con"siderat intemeietorul budis-!!rnea. unanim acceptat ca unul: care i-a avut Japonia. (n.red.)

Ce rsrE MEDITATIA?

Pe scurt, meditagia inseamni si experimentezi naturanemirginiti a minlii cAnd aceasta nu mai este supusd

obignuitului freamit mental. inchipuigi-vd pentru o

ciipi cerul. Daci ar fi mereu innorat, nu i-am cunoafteadevirata naturd. Daci norii dispar, imensitatea albas-

tri a cerului ni se dezviluie in toati splendoarea sa.

Daci mintea este mereu innourati de gAnduri, nu vomizbuti niciodatl si experimentim mintea in sine.

De ce am vrea si ne golim mintea de toate? Pentru

ci aceasta este firea noastri adevirati, calmi 9i senini,neumbriti de angoase gi dorinfe, speranle sau temeri

care ne relin adesea atenfia. Si cunogti mintea in acest

fel limpede inseamni si simfi ci egti energic gi plin de

viali Ei, totodati, in deplini armonie cu tine insufi.Meditalia aduce gi alte beneficii trupului 9i minfii,

insi totul depinde de capacitatea noastri de a atingeaceasti stare esenfiali de a fi, deopotrivi vigilenti 9icalmi. Pentru a inqelege mai bine, ne putem inchipuici mintea e un iaz pe care ani la rindul l-am involburatcu mAlul freamitului nostru mental. Odati ce freami-tul se domolegte, mAlul se lasi la fund 9i iazul se 1im-

pezegte. Pe lingi faptul ci vedem apa limpede 9i puri,

23

Davro FonraNa

avem parte gi de alte pliceri, adicd ne potolim si seteasau ne putem scilda. Limpezimea gi puritatea apei nepermit si vedem fundul iazului gi si descoperim onoui lume plini de farmec gi de lucruri inedite. Cindmintea se linigtegte in timpul meditagiei, dobindim ointelegere mult mai profundd asupra noastri gi a ade-viratei noastre naturi.

CalmAnd si reducind la ticere gAndurile, meditagiane calmeazi gi ne reduce la ticere emoliile. Gindurile giemofiile sunt de neseparat in viafa noastri cotidiani.Mintea se concentreazd.pe amintiri dureroase, neliniqtiprezente sau griji legate de viitor care stArnesc regret,

Nrverunr DE GANDTRE

Unul dintre primele obiective ale meditaqiei este sdamuteasci si si calmeze gAndurile aleatorii. in acestsens, este util sI identificim cele patru niveluri alegAndirii. Primul gi ce1 mai de jos e reprezentat degdndirea negativi, care include furie, teami, tristete,regret gi nelinigte. GAndirea negativi ne determindsi fim lenesi gi egoisti. Al doilea nivel este reprezer.-tat de gAnduri inutile, atunci cAnd ne irosim timpulfecAndu-ne griji pentru lucruri care s-ar putea sinu se intAmple sau pe care nu le putem controla. Altreilea nivel este reprezentat de gAndirea necesard,de pildi,,nu cumva si uit si achit factura de curent,.sau ,,si nu uit sd-i trimit o felicitare cu ocazia zileide nastere". Nivelul cel mai inalt e reprezentat d.egAndirea pozitivi, care favorizeazl linistea, armo-nia, creativitatea, dragostea si fericirea. Meditandne putem elibera mintea de gindurile negative sauinutile gi putern si atingem cel mai inalt nivel.

Curt s-c DE'i:: -r,(AEs

::::€ sau teama. Cind mintea ioje relaxare pune stipinire De el

=e tulburitoare care se ltes( !:b:snuiti. Cel care mediterzi e

:eze obiectiv, fard si se icientifir::: sirul 1or. Ca urmare. posih

=eiitatie si se lase prad.a unor-: rriezul lucrurilor, mintea si el

GAndurile care ne tulburi I

:ea norilor prin fata soareluiialm care poate fi atins doar att:ari cu noi ingine.

lvteditalia nu trebuie intele;cara pe care ne-o insusim, in :

rnvilim o limbd striinA sau siLa urma urmei, este redescopefost mereu in interiorul nostnr.pagini vag familiare dintr-o ,

cindva, insi am pus-o deopartetra pe tumultul viefii cotidiene-prin meditatie regresim ia minnu ne for)eazd, si renuntam la ezi cu zi, nici si ne indoim de putnu ne cere si ne schimbim saupulin interesanti. Odati ce qe

incheiat, mintea revine la planrIa care se adaugi insi o limpeziprecum gi o capacitate sporiti dlor gi frustririlor cu care ne con

Meditalia nu ne indepirte:si fim mai eficienfi gi sa avem r

face totodati mai sensibili si uin raport cu ceilalli oameni si ovolta in noi sentimentul unitit

24

ne potolim si seteagi puritatea apei ne9i si descoperim o

lucruri inedite. CAndiei, dobAndim o

noastri 9i a ade-

gindurile, meditaqiaemofiile. Gindurile qi

noastri cotidiani.dureroase, nelinigti

care stirnesc regret,

Cutvt sA DEvII MAEstnu ttt ARTA MEDTTATIEI

frrrie sau teami. Cind mintea intri in rneditaqie, o starede relaxare pune stipinire pe emoliile noastre. GAndu-rile tulburitoare care se ivesc sunt lipsite de forfa lorobignuiti. Cel care mediteazi este capabil si le anali-zcze obiectiv, fara sI se identifice cu ele sau si se piardiin girul 1or. Ca urmare, posibilitatea ca persoana inmedita;ie si se lase pradi unor emolii nedorite scade.

in miezul lucrurilor, mintea gi emoliile rimin senine.Gindurile care ne tulburi trec prin minte aseme-

nea norilor prin fala soarelui, fiind inlocuite de uncalm care poate fi atins doar atunci cAnd suntem impi-cati cu noi ingine.

Meditalia nu trebuie infeleasi ca o tehnici exteri-oari pe care ne-o insugim, in aceeagi manierd in careinvilim o limbi streina sau si utilizim un computer.La urma urmei, este redescoperirea unui lucru care afost mereu in interiorul nostru, precum risfoirea unorpagini vag familiare dintr-o carte care ne-a plicutcindva, insi am pus-o deoparte ca si ne putem concen-tra pe tumultul viefii cotidiene. Aceasta nu inseamni cd

prin meditalie regresim Ia mintea copilului. Meditagianu ne forleazisi renunlim Ia experienlele din viala de

zicuzi, nici sd ne indoim de puterea gindirii. Mai mult,nu ne cere si ne schimbim sau si devenim oameni maipufin interesanli. Odati ce gedinla de meditagie s-a

incheiat, mintea revine la planurile gi grijile obignuite,la care se adaugi insi o limpezime gi o forli a gAndirii,precum gi o capacitate sporiti de a line piept provociri-lor gi frustrdrilor cu care ne confruntim zilnic.

Meditagia nu ne indepirteazl, de lume, ci ne ajutisi fim mai eficienfi gi sd avem mintea mai limpede. Neface totodati mai sensibili gi mai plini de compasiunein raport cu ceilalli oameni gi cu natura, pentru cd.dez-

volta in noi sentimentul unitilii gi al interdependentei

25

meditagiei este sialeatorii. in acestpatru niveluri ale

ir e reprezentat deteami, tristefe,

ne determininivd este reprezen-

ne irosim timpulcare s-ar putea se

Frtem controla. Algindirea necesari,factura de curent"

cu ocazia zileie reprezentat de

linigfgx, armo-ftricirea. Meditand

rile negative sauinalt aivel.

fl ,n

Davro Forqrena

tuturor lucrurilor, precum gi o infelegere asupra a ceeace inseamni si fii om. O sensibilitate gi o congtienti-zare sporite conduc la o congtiinfi de sine gi la o impd-care cu sinele mai profunde. Vom simfi pentru primaoari misterul profund 9i caracterul fragil al vietii: vompretui prezentul in loc si ne concentri.m pe viitor sausi ne gAndim la trecut.

TnaorrrA MEDTTATTET

CreEtinismul, budismul, hinduismul, idismul, taoismul, gintoismul, jainismul, 1giile garyaniste si pigAne si-au invifa! tadeplii si-gi fixeze atentia in interiexplora misterele si pentru a dezvolta o;din care izvor5sc toate gindurile. Prrltiei - precum gi a contemplaliei sau a rlabazamarilor tradilii spirituale.

Degi ne raportim, de regule, la spiritor tradigii, ele sunt si psihologii practforlrea gi antrenarea minfii, dar gi, in muhefilosofice sau legate de cultura fizicL

rii s-au separat unaSufletul care istoria recenti a Omediteazdasupra detrimentulfiecirtiSinelui e bucuros sa

slujeascd sinete si se ?::'9:::f:tt:todihregte mul;umit con oe umDra oo:rr 6

inlduntrul Sinelui; astfel ci ne-am iffoa implinit tot ce pentru a redescopcera de tmplinit. care odinioari erlBsacavan Grra atAt in Est, cit gi B(cca zooo i.Hn.) nevoie de a ne inl

z6