+ All Categories
Home > Documents > g_M_201602.pdf

g_M_201602.pdf

Date post: 07-Jul-2018
Category:
Upload: cynthia-jones
View: 213 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 16

Transcript
  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    1/16

    N r . 1 , 2 0 1 6

    Atitudineaconteaz

     ˘ a!

    ,tTreziti- va!  ˘    ¯  

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    2/16

    Dori ¸ ti mai multe informa ¸ tii sauun studiu biblic gratuit la domiciliu?

    Accesa ¸ ti  www.jw.org sau scrie ¸ ti-nela una dintre adresele de mai jos.

    MARTORII LUI IEHOVA:  ROM ˆ ANIA: CP 132, OP 39, RO-02433

    Bucure ¸ sti. REPUBLICA MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chi ¸ sin ˘ a

    Pentru o list ˘ a cu toate adresele po ¸ stale, vezi www.jw.org/ro/con

    wake! (ISSN 0005-237X) Issue 1 February 2016 is published bimonthly by Watchtower Bible and Tract SocietyNew York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 1000 Red Mills Road, Wallkill,

    Y 12589-3299, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4.2016 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,

    i. S. d. P. Ramon Templeton, Selters/Ts.

    ceast ˘ a publica ¸ tie nu se comercializeaz

     ˘ a. Ea este distribuit

     ˘ a

      ˆ ın cadrul unei lucr

     ˘ ari mondiale

    e instruire biblic ˘ a, sus ¸ tinute prin dona ¸ tii. Dac

     ˘ a nu exist

     ˘ a alt

     ˘ a indica ¸ tie, citatele biblice sunt din

    fintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

    3   SUBIECTUL DE COPERT ˘ 

    A

    Atitudinea conteaz ˘ a!

    Conteaz  ˘ a atitudinea atunci c 

     ˆ and ne confrunt 

     ˘ am cu probleme?

    Ce a  ti r  ˘ aspunde?

    ˙   Da.˙   Nu.˙  Probabil.

    Biblia spune: „Te-ai descurajat  ˆ ın ziua necazului? Mic 

     ˘ a

      ˆ ı  ti va fi 

    puterea”  (Proverbele 24 : 10).

    TOT  ˆ IN ACEST NUM

     ˘ AR

    7 Ce  sti  ti despre Martorii lui Iehova?

    10  AJUTOR PENTRU FAMILII

    Cum s ˘ a-  ti faci prieteni adev ˘ ara  ti

    12    T ˘ ARI  SI POPOARE

    O vizit ˘ a

      ˆ ın Liechtenstein

    14   POTRIVIT BIBLIEI

    Cer

    16   OPERA UNUI PROIECTANT?

    Sepia  si capacitatea eide a-  si schimba culoarea

    s M A I M U L T E ONL I NEARTICOLE

    VIA  T ˘ A  SI MOARTE

    Ce se  ˆ ınt

     ˆ ampl

     ˘ a cu noi

    c ˆ and murim?

    R ˘ aspunsul Bibliei s-ar putea s ˘ a v  ˘ a surprind ˘ a.

    (C ˘ auta  ti la

      ˆ INV

     ˘ A  T

     ˘ ATURI BIBLICE ˛ R

     ˘ ASPUNSURI

    LA  ˆ INTREB

     ˘ ARI BIBLICE)

    MATERIALE VIDEOADOLESCEN  TI

    Ce spun al  ti tineriUrm

     ˘ ari  ti materiale video

      ˆ ın care tinerii

    vorbesc despre provoc ˘ arile vie  tii.

    (C ˘ auta  ti la

      ˆ INV

     ˘ A  T

     ˘ ATURI BIBLICE ˛ ADOLESCEN  TI)

    ol. 97, No. 1 / Bimonthly / ROMANIAN

    irajul fiec ˘ arei edi  tii: 57 761 000. Disponibil

     ˘ a

      ˆ ın 103 limbi

    ,tTreziti- va!  ˘   

      ¯  

    r

    r

    w

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011206&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013274&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    3/16

    UNII, probabil, ar r

     ˘ 

    aspunde „circumstan-  tele”, g ˆ andindu-se: „A  s fi fericit( ˘ a). . .

    dac ˘ a a  s avea mai mul  ti bani”.

    dac ˘ a a  s avea o c

     ˘ asnicie mai frumoas

     ˘ a”.

    dac ˘ a a  s avea o s

     ˘ an

     ˘ atate mai bun

     ˘ a”.

     ˆ In realitate

      ˆ ıns

     ˘ a, fericirea unei persoane

    depinde mai mult de atitudine dec ˆ at de cir-

    cumstan  te  si de factorii genetici. Iar asta ar

    trebui s ˘ a ne bucure. De ce? Deoarece, spre

    deosebire de circumstan  te  si de factorii ge-

    netici, asupra c ˘ arora avem prea pu  tin con-trol sau chiar deloc, atitudinea ne-o putem

    schimba.

    „UN BUN MEDICAMENT”

    Un proverb biblic spune: „O inim ˘ a vese-

    l ˘ a este un bun medicament, dar un spirit

    ab ˘ atut usuc

     ˘ a oasele” (Proverbele 17:22).

    Cu alte cuvinte, atitudinea conteaz

     ˘ 

    a! Eapoate determina dac ˘ a vei atinge un obiectiv

    sau dac ˘ a vei renun  ta la el ori dac

     ˘ a un eveni-

    ment tragic va scoate din tine ce e mai bun

    sau ce e mai r ˘ au.

    Unii, mai sceptici, se g ˆ andesc:

    ˙  „De ce s ˘ a-mi ascund necazurile sub

    masca optimismului?”.

    ˙   „Oric ˆ at de pozitiv a   s g

     ˆ andi, situa  tia

    tot nu se va schimba”.

    ˙  „Prefer s ˘ a fiu realist dec ˆ at vis ˘ ator”.

    Aceste puncte de vedere ar putea p ˘ area

     justificate. Totu  si, o optic ˘ a pozitiv

     ˘ a aduce

    foloase.  ˆ In acest sens, g

     ˆ ande  ste-te la urm

     ˘ a-

    toarele situa  tii ipotetice.

    SUBIECTUL DE COPERT ˘ A

    Atitudineaconteaz

     ˘ a!

    Care dintre factorii de mai jos crezi c

     ˘ a

      ˆ ı  ti influen  teaz

     ˘ a

    cel mai mult fericirea?

      circumstan  tele

     factorii genetici

      atitudinea

    Trezi  ti-v ˘ a! Nr. 1, 2016   3

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    4/16

    La locul de munc ˘ a, Alex    si Eric lucreaz

     ˘ a la proiecte separate.

    Dup ˘ a ce le analizeaz

     ˘ a munca,  seful lor scoate

      ˆ ın eviden  t

     ˘ a c

     ˆ ateva

    gre  seli majore  ˆ ın cazul fiec

     ˘ arui proiect.

    Alex: „Am investit at ˆ at de mult timp  si efort  ˆ ın acestproiect  si tot nu mi-a ie  sit cum trebuie! N-o s

     ˘ a fiu

    niciodat ˘ a bun la jobul

      ˘ asta. Oric

     ˆ at de mult muncesc,

    tot nu-i bine! De ce s ˘ a m

     ˘ a mai chinui?”.

    Eric: „  Seful meu a scos  ˆ ın eviden  t

     ˘ a unele aspecte ale

    muncii mele care i-au pl ˘ acut. E adev

     ˘ arat, am f

     ˘ acut  si

    unele gre  seli fundamentale. Dar am  ˆ ınv

     ˘ a  tat lec  tii im-

    portante, care m ˘ a vor ajuta s

     ˘ a m

     ˘ a descurc mai bine

    data viitoare”.

    CE CREZI?

    ˙   Peste  sase luni, care dintre

    cei doi va fi un angajat mai

    competent?

    ˙   Dac ˘ a ai fi un angajator,

    pe care dintre ei l-ai angaja

    sau l-ai p ˘ astra ca salariat?

    ˙   C ˆ and tu ai parte de o deza-

    m ˘ agire, cum reac  tionezi?

    Ca Alex sau ca Eric?

    Andreea    si Roxana se lupt ˘ a cu sentimente de singur

     ˘ atate.

    Ele fac fa  t ˘ a situa  tiei

      ˆ ın mod diferit.

    Andreea  ˆ ı  si concentreaz

     ˘ a cea mai mare parte a

    aten  tiei asupra ei  ˆ ınse  si. Nu e dispus

     ˘ a s

     ˘ a fac

     ˘ a lucruri

    pentru al  tii dec ˆ at dac

     ˘ a mai

      ˆ ınt

     ˆ ai ace  stia fac ceva

    pentru ea. „De ce s

     ˘ 

    a-mi pierd timpul cu oameni carenu-mi ofer

     ˘ a nimic

      ˆ ın schimb?”, se g

     ˆ ande  ste ea.

    Roxana depune eforturi pentru a fi dr ˘ agu  t

     ˘ a cu cei

    din jur  si pentru a face ceva  ˆ ın folosul altora, indi-

    ferent dac ˘ a ace  stia

      ˆ ı  si exprim

     ˘ a sau nu aprecierea.

    Ea aplic ˘ a Regula de aur, trat

     ˆ andu-i pe al  tii a  sa cum

      si-ar dori ea s ˘ a fie tratat

     ˘ a (Luca 6:31). Pentru Roxa-

    na, faptul de a face bine este  ˆ ın sine o r

     ˘ asplat

     ˘ a.

    CE CREZI?

    ˙   Pe care dintre cele dou ˘ a

    ai alege-o ca prieten ˘ a?

    ˙  Care dintre ele va fi mai

    mul  tumit ˘ a de rela  tiile pe

    care le are cu al  tii?

    ˙   Dac ˘ a  si tu te lup  ti cu senti-

    mente de singur ˘ atate, cum

    reac  tionezi? Ca Andreea

    sau ca Roxana?

    Probabil cuno  sti persoane care seam ˘ an

     ˘ a cu Eric  si Roxana. Sau poate con-

    sideri c ˘ a tu te asemeni cu ei. Dac ˘ a da, po  ti confirma personal c ˘ a atitudineaconteaz

     ˘ a

      ˆ ın via  t

     ˘ a. Dar dac

     ˘ a te asemeni cu Alex sau Andreea? Analizeaz

     ˘ a trei

    sfaturi biblice care te pot ajuta s ˘ a dob ˆ ande  sti o atitudine mai pozitiv ˘ a c ˆ andte confrun  ti cu probleme inerente vie  tii.

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    5/16

    1   EVIT ˘ A PESIMISMUL

    BIBLIASPUNE: „Te-ai descurajat ˆ ın ziua necazu-

    lui? Mic ˘ a ˆ ı  ti va fi puterea” (Proverbele 24:10).

    CE  ˆ INSEAMN

     ˘ A: Pesimismul te va slei de puteri

      si nu vei mai avea for  ta necesar ˘ a pentru a-  ti

     ˆ ımbun

     ˘ at

     ˘ a  ti situa  tia sau pentru a-i face fa  t

     ˘ a.

    EXEMPLU:  Juliza a avut o copil ˘ arie foarte

    grea. Tat ˘ al ei era alcoolic, iar familia ei

    tr ˘ aia

      ˆ ın s

     ˘ ar

     ˘ acie, mut

     ˆ andu-se dintr-un loc

     ˆ ın altul. Ini  tial, Juliza a fost pesimist

     ˘ a cu

    privire la via  ta ei,  ˆ ıns

     ˘ a ulterior  si-a schimbat

    punctul de vedere. Ce anume a ajutat-o? Easpune: „Biblia m-a ajutat s ˘ a am o perspec-

    tiv ˘ a mai bun

     ˘ a asupra vie  tii

      ˆ ınainte ca p

     ˘ arin-

      tii s ˘ a dep

     ˘ a  seasc

     ˘ a dificult

     ˘ a  tile cu care se

    confrunta familia noastr ˘ a.  Si

      ˆ ın prezent,

    unele idei din Biblie m ˘ a ajut ˘ a s ˘ a nu m ˘ a las prad ˘ a g ˆ andu-

    rilor negre. Acum, c ˆ and v

     ˘ ad la unii oameni tr

     ˘ as

     ˘ aturi care

    nu-mi plac,  ˆ ıncerc s

     ˘ a

      ˆ ın  teleg de ce se comport

     ˘ a astfel”.

    A  sa cum a  ˆ ın  teles  si Juliza, Biblia este o carte care

    con  tine principii s ˘ an

     ˘ atoase. Sfaturile ei te pot ajuta s

     ˘ a

    faci fa  t ˘ a circumstan  telor potrivnice. De exemplu,

      ˆ ın Efe-

    seni 4:23 se spune: „Atitudinile  si g ˆ andurile voastre tre-

    buie s ˘ a fie

      ˆ ıntr-o permanent

     ˘ a schimbare spre bine”

    (Noul Testament pe  ˆ ın  telesul tuturor ).

    A  sa cum reiese din acest verset,

      ˆ 

    ı  ti po  ti ‘schimba’ ati-tudinea  si modul de g ˆ andire. Totu  si, o asemenea schim-

    bare implic ˘ a un proces continuu. De aceea se  si spune

     ˆ ın verset c

     ˘ a acestea trebuie s

     ˘ a fie „

     ˆ ıntr-o permanent

     ˘ a

    schimbare”.

    2   CONCENTREAZ  ˘ A-TE ASUPRA ASPECTELOR POZITIVE

    BIBLIA SPUNE: „Toate zilele celui asuprit sunt

    rele, dar cel cu inima vesel ˘ a are un osp

     ˘ a  t

    continuu” (Proverbele 15:15).

    CE  ˆ INSEAMN

     ˘ A:  Dac

     ˘ a prive  sti totul

      ˆ ın mod

    negativ, te vei sim  ti „asuprit”, iar fiecare zi

    va fi ‘rea’, sau  ˆ ıntunecat

     ˘ a. Dar, dac

     ˘ a te con-

    centrezi asupra aspectelor pozitive, vei avea

    „inima vesel ˘ a”  si chiar te vei sim  ti bucuros.

    Totul depinde de tine.

    EXEMPLU:  ˆ In urma unor interven  tii chirurgi-cale pentru

      ˆ ındep

     ˘ artarea unei tumori cere-

    brale, lui Yanko i-au fost afectate mi  scarea

      si vorbirea.  ˆ Intruc

     ˆ at sim  tea c

     ˘ a limitele fizice

    erau o piedic ˘ a

      ˆ ın atingerea obiectivelor sale,

    Yanko a fost ani la r ˆ and foarte descurajat.

    Apoi  ˆ ıns

     ˘ a  si-a schimbat atitudinea. Cum

    anume?„ ˆ In loc s

     ˘ a m

     ˘ a concentrez la limitele

    mele, m ˘ arturise  ste el, am

      ˆ ınv

     ˘ a  tat s

     ˘ a-mi ocup mintea cu

    idei pozitive.”

    O modalitate prin careYanko reu  se  ste s ˘ a fac

     ˘ a aceas-

    ta este citirea unor pasaje biblice. „M ˘ a ajut

     ˘ a s

     ˘ a am g

     ˆ an-

    duri pozitive”, spune el. „Nu am renun  tat la obiectivele

    mele pe termen lung, dar m ˘ a concentrez la obiective mai

    mici, pe care le pot atinge acum. C ˆ and

      ˆ ın mintea mea

     ˆ ıncol  tesc g

     ˆ anduri descurajatoare, meditez la nenum

     ˘ ara-

    tele motive pe care le am ca s ˘ a fiu fericit.”

    Asemenea lui Yanko, po  ti lupta  ˆ ımpotriva g

     ˆ andurilor

    negative  ˆ ınlocuindu-le cu unele pozitive. Dac

     ˘ a te con-

    frun  ti cu o situa  tie grea – de exemplu o problem ˘ a de s

     ˘ a-

    n ˘ atate, cum e cazul lui Yanko –,

      ˆ ıntreab

     ˘ a-te: „Chiar este

    situa  tia mea f ˘ ar

     ˘ a speran  t

     ˘ a? Este ea f

     ˘ ar

     ˘ a ie  sire sau doar

    o piedic ˘ a?”.

      ˆ Inva  t

     ˘ a s

     ˘ a alungi g

     ˆ andurile negative concen-

    tr ˆ andu-te asupra aspectelor constructive.

    Trezi  ti-v ˘ a! Nr. 1, 2016   5

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    6/16

    3   F ˘ A CEVA

      ˆ IN FOLOSUL ALTORA

    BIBLIA SPUNE: „Este mai mult ˘ a fericire

      ˆ ın a da

    dec ˆ at

      ˆ ın a primi” (Faptele 20:35).

    CE  ˆ INSEAMN

     ˘ A:  C

     ˆ and o persoan

     ˘ a d

     ˘ aruie  ste

     ˆ ın mod altruist, simte o mare satisfac  tie. De

    ce? Deoarece nu am fost crea  ti doar ca s ˘ a

    ne satisfacem propriile necesit ˘ a  ti (Filipeni

    2:3, 4; 1 Ioan 4:11). Bucuria pe care o aduce

    cu sine faptul de a d ˘ arui ne poate fi de mare

    ajutor c ˆ and trecem prin situa  tii grele.

    EXEMPLU: Josu ´ e sufer

     ˘ a de spina bifida,

    o malforma  tie congenital ˘ a a coloanei ver-

    tebrale. Deseori are dureri cumplite. Dar

    Josu ´ e simte bucurie  si satisfac  tie ajut

     ˆ andu-i

    pe al  tii. „ ˆ In loc s

     ˘ a-mi spun «Nu pot face

    asta», m ˘ a g

     ˆ andesc la modalit

     ˘ a  ti practice de

    a-i ajuta pe al  tii  ˆ ın via  ta de zi cu zi. Iar c

     ˆ and

    reu  sesc s ˘ a fac ceva pentru al  tii, sunt foarte

    fericit”, spune Josu ´ e.

    CE PO  TI FACE

    Caut ˘ a ocazii de a face sacrificii pentrual  tii. Ai putea, de exemplu, s

     ˘ a preg

     ˘ ate  sti

    m ˆ ancare pentru un vecin bolnav. Sau ai pu-tea ajuta o persoan

     ˘ a

      ˆ ın v

     ˆ arst

     ˘ a la treburile

    gospod

     ˘ 

    are  sti.Ai grij ˘ a de atitudinea ta la fel cum ai aveagrij

     ˘ a de o gr

     ˘ adin

     ˘ a. Smulge din r

     ˘ ad

     ˘ acini

    „buruienile” otr ˘ avitoare ale pesimismului  sinegativismului. „Seam

     ˘ an

     ˘ a” optimism rea-

    list  si adaug ˘ a „fertilizatori”, ˆ ımbog ˘ a  tindu-  tivia  ta cu ac  tiuni care st

     ˆ arnesc emo  tii pozi-

    tive. Astfel, vei culege o „recolt ˘ a” bogat

     ˘ a pe

    plan afectiv, ceea ce  ˆ ı  ti va aduce mai mult ˘ asatisfac  tie

     ˆ ın via  t

     ˘ a. Te vei convinge personal

    c ˘ a atitudinea conteaz

     ˘ a! ˛

    Unii oameni  ˆ ınva  t

     ˘ a s

     ˘ a evite

    anumite alimente pentrua-  si proteja s ˘ an ˘ atatea;  si tu po  ti ac  tiona la fel ˆ ın cazul atitudinii negative

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    7/16

    CE  STI  TIDESPREMARTORIILUI IEHOVA?

    Ne vede  ti des  ˆ ın lucrarea de predicare

    pe care o desf ˘ a  sur

     ˘ am. Poate c

     ˘ a a  ti

    auzit despre noi din mass-media sau

    de la al  tii. Dar c ˆ at de multe lucruri

    cunoa  ste  ti cu adev ˘ arat despre

    Martorii lui Iehova?

    TESTA  TI-V ˘ A CUNO  STIN  TELE

     

    Bifa  ti Adev  ˘ arat (A) sau Fals (F)

      ˆ ın dreptul fiec

     ˘ arei afirma  tii.

    A   F

      1  Martorii lui Iehova suntcre  stini.

      2  Martorii lui Iehova suntcrea  tioni  sti.

      3  Martorii lui Iehovanu merg la medic.

      4  Martorii lui Iehovaaccept

     ˘ a

      ˆ ıntreaga Biblie.

    A   F

      5  Martorii lui Iehova folosesc doartraducerea Bibliei f

     ˘ acut

     ˘ a de ei.

      6   Martorii lui Iehova au schimbat Bibliapentru a se potrivi convingerilor lor.

      7  Martorii lui Iehova nu fac nimic ˆ ın folosul comunit

     ˘ a  tii.

      8  Martorii lui Iehova  ˆ ıi desconsider

     ˘ a

    pe cei de alte religii.

    Verifica  ti dac ˘ a a  ti r

     ˘ aspuns corect citind urm

     ˘ atoarele

    pagini.

    Trezi  ti-v ˘ a! Nr. 1, 2016   7

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    8/16

    1  ADEV

     ˘ ARAT. Ne str

     ˘ aduim s

     ˘ a urm

     ˘ am

      ˆ ındeaproape

      ˆ ınv

     ˘ a  t

     ˘ aturile  si conduita

    lui Isus Cristos (1 Petru 2:21). Totu  si, ne diferen  tiem  ˆ ın mai multe privin-

      te de alte grup ˘ ari religioase care se declar

     ˘ a cre  stine. De exemplu, am

    constatat c ˘ a Biblia

      ˆ ınva  t

     ˘ a c

     ˘ a Isus este Fiul lui Dumnezeu, nu parte a unei

    treimi (Marcu 12:29). Noi nu credem c

     ˘ 

    a sufletul este nemuritor  si nici c

     ˘ 

    aDumnezeu   ˆ ıi chinuie  ste pe oameni   ˆ ın focul iadului,   ˆ ıntruc ˆ at nu exist ˘ a

    vreo baz ˘ a scriptural

     ˘ a care s

     ˘ a sus  tin

     ˘ a aceast

     ˘ a idee. De asemenea, nu cre-

    dem c ˘ a cei ce sunt

      ˆ ın fruntea activit

     ˘ a  tilor religioase ar trebui s

     ˘ a primeas-

    c ˘ a titluri care s

     ˘ a

      ˆ ıi

      ˆ ınal  te deasupra altora (Eclesiastul 9:5; Ezechiel 18:4;

    Matei 23 :8-10).

    2  FALS. Noi credem c

     ˘ a Dumnezeu a creat totul. Dar nu suntem de acord

    cu cei ce cred  ˆ ın crea  tionism. De ce? Deoarece multe idei crea  tioniste

    intr ˘ a

      ˆ ın contradic  tie cu Biblia. De pild

     ˘ a, unii afirm

     ˘ a c

     ˘ a cele  sase zile de

    creare au fost zile literale a c ˆ ate 24 de ore.

      ˆ In Biblie

      ˆ ıns

     ˘ a, termenul „zi”

    poate face referire la o perioad ˘ a de timp considerabil ˘ a (Geneza 2:4; Psal-

    mul 90:4).  ˆ In plus, unii crea  tioni  sti predau teoria potrivit c

     ˘ areia p

     ˘ am

     ˆ antul

    are doar c ˆ ateva mii de ani vechime. Cu toate acestea, Biblia las

     ˘ a s

     ˘ a se

      ˆ ın-

      teleag ˘ a c

     ˘ a p

     ˘ am

     ˆ antul  si universul existau cu mult timp

      ˆ ınainte de

      ˆ ınceperea

    celor  sase zile de creare (Geneza 1:1).1

    3  FALS. Noi accept

     ˘ am tratamente medicale. Unii Martori ai lui Iehova

    chiar sunt medici, a  sa cum a fost  si Luca, un cre  stin din primul secol

    (Coloseni 4:14). Noi respingem  ˆ ıns

     ˘ a orice tratament care intr

     ˘ a

      ˆ ın contra-

    dic  tie cu principiile biblice. De exemplu, nu accept ˘ am transfuziile de s

     ˆ an-

    ge pentru c ˘ a Biblia interzice consumul de s ˆ ange (Faptele 15:20, 28, 29).

    Cu toate acestea, c ˘ aut

     ˘ am cea mai bun

     ˘ a

      ˆ ıngrijire medical

     ˘ a pentru noi  si

    pentru familia noastr ˘ a. De fapt, tratamentele care presupun conservarea

    s ˆ angelui, concepute pentru a-i ajuta pe pacien  tii Martori, sunt acum utili-

    zate pe scar ˘ a larg

     ˘ a.

      ˆ In multe  t

     ˘ ari, orice pacient poate alege s

     ˘ a evite riscu-

    rile pe care le comport ˘ a transfuziile de s

     ˆ ange, riscuri precum boli transmi-

    sibile prin s ˆ ange, reac  tii ale sistemului imunitar  si eroarea uman

     ˘ a.

    4

      ADEV ˘ ARAT. Credem c

     ˘ a

      ˆ ıntreaga Biblie este „inspirat

     ˘ a de Dumnezeu  si de

    folos” (2 Timotei 3:16). Respect ˘ am  si Vechiul Testament,  si Noul Testa-

    ment, cum sunt ele cunoscute.   ˆ In general   ˆ ıns ˘ a, le numim Scripturile ebrai-ce  si Scripturile grece  sti cre  stine, evit

     ˆ and astfel s

     ˘ a d

     ˘ am impresia c

     ˘ a unele

    p ˘ ar  ti ale Bibliei sunt dep

     ˘ a  site sau lipsite de importan  t

     ˘ a.

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    9/16

    5FALS. Folosim multe traduceri c

     ˆ and studiem Biblia. Totu  si,

      ˆ ın limbile

     ˆ ın care este disponibil

     ˘ a, apreciem

      ˆ ın mod deosebit Sfintele Scripturi – Tra-

    ducerea lumii noi pentru c ˘ a folose  ste numele lui Dumnezeu  si este exact

     ˘ a

      si clar ˘ a. S

     ˘ a lu

     ˘ am ca exemplu folosirea numelui lui Dumnezeu, Iehova.

     ˆ 

    In introducerea unei traduceri a Bibliei apare o list

     ˘ 

    a cu numele a 79 depersoane care au contribuit,   ˆ ıntr-un fel sau altul, la realizarea traducerii

    respective.  ˆ Ins

     ˘ a

      ˆ ın ea este omis tocmai numele Autorului ei, Iehova Dum-

    nezeu!  ˆ In schimb, Traducerea lumii noi

      ˆ ıi red

     ˘ a numelui divin locul cuvenit,

    restabilindu-l  ˆ ın miile de ocuren  te din textul original.2

    6FALS. C

     ˆ and ne-am dat seama c

     ˘ a unele dintre convingerile noastre nu

    erau  ˆ ın deplin

     ˘ a armonie cu Biblia, am fost dispu  si s

     ˘ a facem ajust

     ˘ ari.

    Noi am folosit traducerile existente ale Bibliei  si ne-am format convin-

    gerile  ˆ ın armonie cu acestea cu mult timp

      ˆ ınainte de a

      ˆ ıncepe,

      ˆ ın 1950,

    s ˘ a producem Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

    7FALS. Activitatea noastr

     ˘ a le aduce foloase multor persoane din comu-

    nitatea  ˆ ın care tr

     ˘ aim. Am ajutat mul  ti oameni s

     ˘ a

      ˆ ınving

     ˘ a vicii, precum

    abuzul de alcool  si de droguri.  ˆ In plus, gra  tie cursurilor noastre de alfa-

    betizare, mii de persoane din  ˆ ıntreaga lume

      ˆ ınva  t

     ˘ a s

     ˘ a scrie  si s

     ˘ a citeasc

     ˘ a.

    De asemenea, oferim ajutor practic  ˆ ın caz de dezastru at

     ˆ at Martorilor, c

     ˆ at

      si altora. Ne str ˘ aduim s

     ˘ a le oferim victimelor sprijinul emo  tional  si spiritual

    de care au at ˆ at de mult

     ˘ a nevoie

      ˆ ın acele momente.3

    8FALS. Noi urm ˘ am sfatul Bibliei de ‘a ar ˘ ata respect fa  t ˘ a de to  ti oamenii’,indiferent de convingerile lor religioase (1 Petru 2:17,  Noul Testament

    – Traducere  ˆ ın limba rom

     ˆ an

     ˘ a modern

     ˘ a). De exemplu, chiar dac

     ˘ a

      ˆ ın unele

      t ˘ ari exist

     ˘ a sute de mii de Martori, noi nu exercit

     ˘ am presiuni asupra politi-

    cienilor sau asupra organelor legislative pentru a restric  tiona sau a inter-

    zice activitatea altor grup ˘ ari religioase. Nici nu facem campanii pentru a

    se adopta legi care s ˘ a impun

     ˘ a comunit

     ˘ a  tii convingerile noastre religioase

      si morale. Dimpotriv ˘ a, ar

     ˘ at

     ˘ am fa  t

     ˘ a de al  tii aceea  si toleran  t

     ˘ a pe care am

    vrea s-o arate  si ei fa  t ˘ a de noi (Matei 7:12).

    Acest articol con  tine informa  tii selectate de pe site-ul nostru oficial,

     jw.org. Pentru mai multe informa  tii, c ˘ auta  ti la  DESPRE NOI  ˛

     ˆ INTREB

     ˘ ARI

    FRECVENTE. ˛

    1. Din acest motiv, noi nu respingem, precum unii crea  tioni  sti, dovezile  stiin  tifice credibilepotrivit c

     ˘ arora p

     ˘ am

     ˆ antul are miliarde de ani vechime.

    2. Traducerea lumii noi  se mai distinge  ˆ ıntr-o privin  t

     ˘ a: este distribuit

     ˘ a

      ˆ ın mod gratuit.

    Prin urmare, milioane de oameni pot citi Biblia ˆ ın limba lor matern

     ˘ a. Traducerea lumii noi

    este disponibil ˘ a acum

     ˆ ın aproximativ 130 de limbi. O pute  ti citi  si online pe jw.org.

    3. O parte din dona  tii le folosim pentru a veni ˆ ın sprijinul victimelor dezastrelor (Faptele

    11:27-30).  ˆ Intruc

     ˆ at munca de ajutorare este efectuat

     ˘ a de voluntari, care sunt nepl

     ˘ ati  ti,

    fondurile sunt folosite exclusiv pentru opera  tiunile de ajutorare, nu pentru a pl ˘ ati salarii.

    Trezi  ti-v ˘ a! Nr. 1, 2016   9

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qrhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011233&srcid=qr

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    10/16

    DIFICULTATEA

    Gra  tie tehnologiei,  ˆ ın prezent

    putem lua leg ˘ atura cu mai

    mul  ti oameni –  si mult mai

    u  sor – dec ˆ at

      ˆ ın orice alt

     ˘ a pe-

    rioad ˘ a din istorie. Totu  si, aceste

    rela  tii sunt destul de superficia-

    le. Un t ˆ an

     ˘ ar a recunoscut: „Simt

    c ˘ a prieteniile mele ar putea s

     ˘ a

    se destrame de la o zi la alta.Tata,   ˆ ın schimb, are prieteni

    apropia  ti de zeci de ani!”.

    De ce e a  sa de greu  ˆ ın zilele

    noastre s ˘ a ai prietenii str

     ˆ anse

      si durabile?

    CE AR TREBUI S ˘ A  STII

    O cauz ˘ a este chiar tehnologia. Mesajele scrise, re  telele

    sociale  si alte mijloace de comunicare transmit ideea c ˘ a

    o prietenie poate fi  ˆ ıntre  tinut

     ˘ a  si f

     ˘ ar

     ˘ a a sta efectiv

      ˆ ın com-

    pania unei persoane. Conversa  tiile profunde au fost  ˆ ınlo-

    cuite cu mesaje scurte  si rapide pe re  tele de socializare

      si pe chaturi. „Oamenii interac  tioneaz ˘ a mai pu  tin fa  t

     ˘ a

      ˆ ın

    fa  t ˘ a”, se spune

      ˆ ın cartea Artificial Maturity. „Elevii petrec

    tot mai mult timp  ˆ ın fa  ta ecranului  si tot mai pu  tin timp

    unul cu cel

     ˘ 

    alalt.”Uneori, din cauza tehnologiei, rela  tiile de prietenie par mai

    str ˆ anse dec

     ˆ at sunt

      ˆ ın realitate. Brian1, care are 22 de ani,

    spune: „Am realizat c ˘ a eu le trimiteam mereu mesaje prie-

    tenilor pentru a afla ce mai fac. Apoi nu am mai f ˘ acut asta

    ca s ˘ a v

     ˘ ad c

     ˆ a  ti dintre ei vor lua ini  tiativa  si m

     ˘ a vor contacta.

    Sincer s ˘ a fiu, foarte pu  tini au luat leg

     ˘ atura cu mine. Se

    pare c ˘ a unii prieteni nu-mi erau at

     ˆ at de apropia  ti pe c

     ˆ at

    credeam”.

    Dar nu te ajut ˘ a mesajele  si re  telele sociale s

     ˘ a  tii leg

     ˘ atura cu

    prietenii  si, prin urmare, s ˘ a-  ti   ˆ ınt ˘ are   sti rela  tiile cu ei? Ba da,mai ales dac

     ˘ a e  sti prieten cu ei  si

      ˆ ın via  ta real

     ˘ a, offline. De-

    seori  ˆ ıns

     ˘ a, re  telele sociale doar construiesc ni  ste pun  ti de

    leg ˘ atur

     ˘ a spre al  tii, nu te  si apropie de ei.

    1 Unele nume din acest articol au fost schimbate.

    A J U T O R P E N T R U F A M I L I I     T I N E R I

    Cum s ˘ a-  tifaci prieteniadev

     ˘ ara  ti

    r  Mai multe informa  tii de interes pentru familie pe www.jw.org

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdf

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    11/16

    CE PO  TI FACE

    Define  ste prietenia adev ˘ arat

     ˘ a. Biblia descrie un prieten ca

    fiind o persoan ˘ a ‘mai apropiat

     ˘ a dec

     ˆ at un frate’ (Proverbele

    18:24). Este acesta genul de prieten pe care  ti-l dore  sti?

    E  sti tu  un astfel de prieten? Pentru a r ˘ aspunde la aceste ˆ ıntreb

     ˘ ari, noteaz

     ˘ a trei calit

     ˘ a  ti pe care  ti le-ai dori la un

    prieten. Apoi scrie trei calit ˘ a  ti pe care le manife  sti tu ca

    prieten.  ˆ Intreab

     ˘ a-te: „Care dintre prietenii mei online au

    calit ˘ a  tile pe care le apreciez la un prieten? Ce calit

     ˘ a  ti ar

    spune prietenii c ˘ a am  eu?”. (Principiu biblic: Filipeni 2:4)

    Stabile  ste-  ti priorit ˘ a  ti. Prieteniile online se bazeaz

     ˘ a ade-

    sea pe interese comune, precum un hobby. Totu  si, e mai

    important s ˘ a ai valori comune dec

     ˆ at  interese comune.

    „Poate c ˘ a nu am mul  ti prieteni, dar cei pe care

      ˆ ıi am m

     ˘ a

    fac s ˘ a-mi doresc s ˘ a devin o persoan ˘ a mai bun ˘ a”, spuneLeanne, care are 21 de ani.  (Principiu biblic: Proverbele

    13:20)

    Ie  si din cas ˘ a  si socializeaz

     ˘ a. Nimic nu se compar

     ˘ a cu o

    conversa  tie fa  t ˘ a-n fa  t

     ˘ a,

      ˆ ın care pot fi sesizate nuan  tele

    subtile ale tonului vocii, expresia fe  tei  si limbajul trupului.

    (Principiu biblic: 1 Tesaloniceni 2:17)

    Scrie o scrisoare. Oric ˆ at de demodat ar p

     ˘ area, o scri-

    soare arat ˘ a c

     ˘ a

      ˆ ı  ti pas

     ˘ a de cineva suficient de mult

      ˆ ınc

     ˆ at s

     ˘ a-i

    acorzi toat ˘ a aten  tia ta. O astfel de aten  tie este rar

     ˘ a

      ˆ ın zile-

    le noastre, av ˆ and  ˆ ın vedere c ˘ a oamenii sunt obi  snui  ti s ˘ a

    fac ˘ a o mul  time de lucruri

      ˆ ın acela  si timp. De exemplu,

      ˆ ın

    cartea AloneTogether , Sherry Turkle vorbe  ste despre un t ˆ a-

    n ˘ ar care spune c

     ˘ a nu-  si aduce aminte s

     ˘ a fi primit vreodat

     ˘ a

    o scrisoare personal ˘ a. Referindu-se la perioada

      ˆ ın care oa-

    menii scriau scrisori, el spune: „Mi-e dor de acele zile, chiar

    dac ˘ a nu le-am tr

     ˘ ait”.

      ˆ Incearc

     ˘ a s

     ˘ a folose  sti aceast

     ˘ a „tehno-

    logie” clasic ˘ a pentru a-  ti face prieteni!

    Concluzie: Adev ˘ arata prietenie presupune mai mult dec

     ˆ at

    s ˘ a  tii leg

     ˘ atura cu cineva. E nevoie ca at

     ˆ at tu, c

     ˆ at   si prietenul

    t ˘ au s ˘ a manifesta  ti iubire, empatie  si r ˘ abdare  si s ˘ a ierta  ti.

    Aceste calit ˘ a  ti te ajut

     ˘ a s

     ˘ a te bucuri de prietenii frumoase.

    Dar, c ˆ and interac  tionezi doar online cu cineva, e greu s

     ˘ a

    manife  sti astfel de calit ˘ a  ti. ˛

    V E R S E T E - C H E I E

    ‘Arat ˘ a interes nu doar fa  t

     ˘ a de

    lucrurile personale, ci  si fa  t ˘ a de

    ale celorlal  ti.’ (Filipeni 2:4)

    „Cine umbl ˘ a cu   ˆ ın  telep  tii devine ˆ ın  telept.” (Proverbele 13:20)

    „Dorim nespus de mult s ˘ a

    v ˘ a vedem.” (1 Tesaloniceni 2:17,

    Noul Testament – Traducere  ˆ ın

    limba rom ˆ an

     ˘ a modern

     ˘ a)

    ALISABEL

    „Fiecare dintre noi simte nevoia s ˘ a

    vorbeasc ˘ a cu cineva c

     ˆ and este cu

    moralul la p ˘ am

     ˆ ant. Prietenii sunt

    cei care ne  ˆ ın  teleg cu adev

     ˘ arat  si

      stiu cum s ˘ a ne fac

     ˘ a s

     ˘ a ne sim  tim

    mai bine. Ei ne  ˆ ımp ˘ art ˘ a  sesc bucu-riile, dar ne  si ofer

     ˘ a o m

     ˆ an

     ˘ a de

    ajutor c ˆ and c

     ˘ adem.”

    JORDAN

    „C ˆ and eram mai mic, eram foarterezervat  si nu m

     ˘ a str

     ˘ aduiam s

     ˘ a-mi

    fac prieteni. A fost cea mai trist ˘ a

    perioad ˘ a din via  ta mea. Ulterior,

    am reu  sit s ˘ a ies din carapace.

    E important s ˘ a ai prieteni care

    s ˘ a-  ti fie al

     ˘ aturi la greu  si care s

     ˘ a

    se bucure cu tine de momentele

    frumoase din via  t ˘ a.”

    Trezi  ti-v ˘ a! Nr. 1, 2016   11

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    12/16

     

    AFLAT

     ˘ A

      ˆ ın inima Alpilor, aceast

     ˘ a  tar

     ˘ a este una

    dintre cele mai mici din lume, fiind m ˘ arginit ˘ a de

    Elve  tia  si de Austria. De-a lungul secolelor, regiunea afost populat

     ˘ a de cel  ti, de locuitori ai provinciei roma-

    ne Raetia, de romani  si de alamani.  ˆ In prezent, aproxi-

    mativ dou ˘ a treimi dintre locuitorii Liechtensteinului

    sunt descenden  ti ai alamanilor, care s-au stabilit ˆ ın aceast

     ˘ a regiune

      ˆ ın urm

     ˘ a cu aproximativ 1500 de

    ani.

    Limba oficial ˘ a a  t

     ˘ arii este germana, de  si dialectele

    locale difer ˘ a de la un sat la altul. Dou

     ˘ a specialit

     ˘ a  ti cu-

    linare ale Liechtensteinului sunt T  ¨ uarka-Rebel, un pre-

    parat din porumb,  si  K  ¨ askn

     ¨ opfle,  un fel de paste cu

    br ˆ anz

     ˘ a.

    Cei ce viziteaz ˘ a  tara sunt

      ˆ ınc

     ˆ anta  ti de peisajele-i

    deosebite: mun  ti acoperi  ti cu z ˘ apad

     ˘ a, v

     ˘ ai verzi,

    podgorii  ˆ ıntinse  si vegeta  tie diversificat

     ˘ a.

      ˆ In acest

    microclimat alpin pot fi  ˆ ınt

     ˆ alnite aproximativ 50 de

    soiuri de orhidee s ˘ albatice. Alte puncte de interes

      ˆ ın

      T  ˘ A R I  S I P O P O A R E     L I E C H T E N S T E I N

    O vizit ˘ a   ˆ ın Liechtenstein

    ELVE  TIA

    AUSTRIA

    VADUZAlte Rheinbr ¨ ucke

    L I E C H T E N S T E I N

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    13/16Trezi  ti-v ˘ a! Nr. 1, 2016   13

    Liechtenstein sunt muzeele, teatrele  si cramele, careatrag turi  sti at ˆ at vara, c ˆ at  si iarna.

    Martorii lui Iehova sunt activi  ˆ ın Liechtenstein

      ˆ ınc

     ˘ a

    din anii ’20 ai secolului trecut.  ˆ In prezent,

      ˆ ın  tar

     ˘ a sunt

    aproximativ 90 de Martori, care le predic ˘ a mesajul

    Bibliei localnicilor  si turi  stilor deopotriv ˘ a. ˛

    Cartea Ce ne  ˆ ınva t

     ˘ a

      ˆ ın

    realitate Biblia? este publi-cat

     ˘ a de Martorii lui Iehova

     ˆ ın german

     ˘ a, limba oficial

     ˘ a

    a Liechtensteinului,  si estedisponibil

     ˘ a online pe

     jw.org.

    D AT E G E N E R A L EPopula  tie: 37000

    Capital ˘ a: Vaduz

    Limb ˘ a oficial

     ˘ a: german ˘ a

    Religie: preponderentromano-catolic

     ˘ a

    Orhidee s ˘ albatic

     ˘ a

     ˆ Imbr

     ˘ ac

     ˘ aminte tradi  tional

     ˘ a,

    viu-colorat ˘ a

    K  ¨ askn

     ¨ opfle

    %   Alte Rheinbr ¨ ucke, pod de lemn,

    vechi de peste 100 de ani

    TES TA  TI-V  ˘ A C U NO  STIN  TELE

    Care dintreafirma  tiile demai jos se potrivescLiechtensteinului?

    A.  Este unul dintre cele dou ˘ a state ale lumii m

     ˘ arginite de  t

     ˘ ari

    f ˘ ar

     ˘ a ie  sire la mare.

    B.   Are peste 50 de specii de mamifere.

    C.   Are circa 1 600 de specii de plante.

    D.  Nu are armat ˘ a.

        R ˘    a   s   p   u   n   s  :   T   o   a  t   e   s   e   p   o  t  r i   v   e   s   c  .

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    14/16

    CE  ˆ INVA  T

     ˘ A BIBLIA

     ˆ In Biblie, termenul „cer”

    are mai multe sensuri.

    ˙  Geneza 1:20 vorbe  ste despre creareap

     ˘ as

     ˘ arilor, care zboar

     ˘ a „deasupra p

     ˘ a-

    m ˆ antului, pe fa  ta

      ˆ ıntinderii cerurilor”.

     ˆ In acest caz, termenul „ceruri” se refer

     ˘ a

    la atmosfera terestr ˘ a, cerul vizibil.

    ˙   Isaia 13:10 men  tioneaz ˘ a „stelele ceru-

    rilor  si constela  tiile”, ceea ce noi numimspa  tiul cosmic.

    ˙  Biblia vorbe  ste despre ceruri ca fiind

    ‘locul  ˆ ın care locuie  ste Dumnezeu’  si

    spune c ˘ a   ˆ ıngerii se afl ˘ a  si ei „ ˆ ın cer”(1 Regi 8:30; Matei 18:10). Termenii

    „cer”  si „ceruri” nu sunt simple meta-

    fore, ci descriu o locuin  t ˘ a real

     ˘ a.1

    1 Desigur, Dumnezeu este spirit, nu are corp fizic (Ioan4:24). Prin urmare, el trebuie s

     ˘ a locuiasc

     ˘ a

     ˆ ıntr-un domeniu

    spiritual separat de universul nostru fizic, perceptibil.

    P O T R IV I T B I B L I E I     C E R

    C E RTermenul „cer” constituie subiectul unor specula  tii  si controverse aprinse. ˆ Ins

     ˘ a ceea ce spune Biblia cu privire la acest subiect este foarte diferit de

    ceea ce au fost  ˆ ınv

     ˘ a  ta  ti mul  ti oameni.

    Ce reprezint ˘ a cerul?

    CE SPUN UNII OAMENI Exist ˘ a diferite convin-

    geri cu privire la cer  si la rolul acestuia.

    ˙  Mul  ti cre  stini probabil c ˘ a sunt de acordcu ceea ce se spune

      ˆ ın  New Catholic

    Encyclopedia, care descrie cerul drept

    „locuin  ta suprem ˘ a  si definitiv

     ˘ a a celor

    binecuv ˆ anta  ti care mor

      ˆ ın Domnul”.

    ˙   Iudaismul se concentreaz ˘ a mai mult

    asupra vie  tii prezente dec ˆ at asupra vie  tii

    de apoi, afirm ˘ a rabinul Bentzion Kravitz.

    Totu  si, el este de p ˘ arere c

     ˘ a „

     ˆ ın cer su-

    fletul se bucur ˘ a de cea mai mare pl

     ˘ ace-

    re posibil ˘ a – o percepere a divinit ˘ a  tii  siun sentiment de apropiere de Dumnezeumai intense dec

     ˆ at

      ˆ ınainte”. Kravitz re-

    cunoa  ste  ˆ ıns

     ˘ a c

     ˘ a, „de  si conceptul de

    cer face parte din doctrina iudaic ˘ a,

    Tora vorbe  ste foarte pu  tin despre el”.

    ˙  Budi  stii  si hindu  sii cred c ˘ a exist

     ˘ a mai

    multe domenii spirituale cere  sti. Cerulconstituie o oprire temporar

     ˘ a, dup

     ˘ a

    care o persoan ˘ a fie rena  ste pe p

     ˘ am

     ˆ ant,

    fie accede spre nirvana sau spre stareade Buddha, care reprezint

     ˘ a cel mai

      ˆ ınalt

    nivel spiritual, superior cerului.

    ˙  Unii resping orice no  tiune religioas ˘ a de-

    spre cer  si consider ˘ a c

     ˘ a acest concept

    este pueril  si f ˘ ar

     ˘ a sens.

    „Prive  ste din cer  si uit  ˘ a-te din loca  sul

    t

     ˘ 

    au grandios de sfin  tenie  si frumu-se  te!”  (Isaia 63:15)

    r  Mai multe r ˘ aspunsuri la   ˆ ıntreb ˘ ari biblice pe www.jw.org

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdf

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    15/16Trezi  ti-v ˘ a! Nr. 1, 2016   15

    Merg to  ti oamenii buni la cer dup ˘ a ce mor?

    Biblia nu  ˆ ınva  t

     ˘ a c

     ˘ a p

     ˘ am

     ˆ antul este pur  si

    simplu o locuin  t ˘ a temporar

     ˘ a, unde a  step-

    t ˘ am s

     ˘ a murim  si apoi s

     ˘ a mergem la cer. Bi-

    blia arat

     ˘ 

    a clar c

     ˘ 

    a moartea nu a f

     ˘ 

    acut partedin scopul ini  tial al lui Dumnezeu cu privire

    la oameni. Prezent ˘ am

      ˆ ın continuare c

     ˆ ateva

    argumente  ˆ ın acest sens.

    ˙  Dumnezeu i-a spus primului cuplu de

    oameni: „Fi  ti roditori,  ˆ ınmul  ti  ti-v

     ˘ a  si

    umple  ti p ˘ am

     ˆ antul” (Geneza 1:28). P

     ˘ a-

    m ˆ antul avea s

     ˘ a fie locuin  ta permanent

     ˘ a

    a omului, unde el putea s ˘ a tr

     ˘ aiasc

     ˘ a ve  s-

    nic. Primul b ˘ arbat  si prima femeie aveau

    s

     ˘ 

    a moar

     ˘ 

    a numai dac

     ˘ 

    a nu ascultau deDumnezeu. Din nefericire, ei au ales s ˘ anu asculte (Geneza 2:17; 3:6).

    ˙  Neascultarea primilor oameni le-a adusmoartea at

     ˆ at lor, c

     ˆ at  si urma  silor lor

    (Romani 5:12). A r ˘ amas astfel omenirea

    f ˘ ar

     ˘ a niciun fel de speran  t

     ˘ a?

    ˙  Biblia spune c ˘ a „potrivit promisiunii

    [lui Dumnezeu], noi a  stept ˘ am ceruri noi

       si un p ˘ am

     ˆ ant nou”1 (2 Petru 3:13). Prin

    intermediul Regatului s ˘ au, Dumnezeu va

    readuce p ˘ am

     ˆ antul la starea pe care a

    1 Expresia „p ˘ am

     ˆ ant nou” nu

      ˆ ınseamn

     ˘ a o nou

     ˘ a planet

     ˘ a,

    ci are sens simbolic, f ˘ ac

     ˆ and referire la o societate de oameni

    care tr ˘ aiesc pe p

     ˘ am

     ˆ ant  si au aprobarea lui Dumnezeu (Psal-

    mul 66:4).

    avut-o  ˆ ın vedere, „  si moartea nu va mai

    fi” (Revela  tia 21:3, 4). Se refer ˘ a aceste

    cuvinte la via  ta  ˆ ın cer sau la via  ta pe p

     ˘ a-

    m

     ˆ 

    ant? Pentru ca un lucru s

     ˘ 

    a nu maiexiste, el trebuie s ˘ a fi existat   ˆ ınainte.

    Dar moartea nu a existat niciodat ˘ a

      ˆ ın

    cer. Este logic, a  sadar, s ˘ a tragem con-

    cluzia c ˘ a acest verset se refer

     ˘ a la ce se

    va  ˆ ınt

     ˆ ampla pe p

     ˘ am

     ˆ ant, locul unde am

    fost crea  ti s ˘ a tr

     ˘ aim  si unde t

     ˆ anjim s

     ˘ a fim

    al ˘ aturi de cei dragi. Biblia mai dezv

     ˘ aluie

    c ˘ a mor  tii vor fi readu  si la via  t

     ˘ a  si se vor

     ˆ ınt

     ˆ alni din nou cu cei dragi (Ioan

    5:28, 29).

    Mul  ti oameni au fost  ˆ ınc

     ˆ anta  ti s

     ˘ a afle ce

     ˆ ınva  t

     ˘ a

      ˆ ın realitate Biblia cu privire la cer.

    De pild ˘ a, George, un fost catolic, spune:

    „ ˆ Inv

     ˘ a  t

     ˘ atura biblic

     ˘ a despre via  ta ve  snic

     ˘ a pe

    p ˘ am

     ˆ ant aduce m

     ˆ ang

     ˆ aiere. E mult mai logi-

    c ˘ a dec

     ˆ at ideea de a merge la cer”.1  ˛

    1 Biblia ˆ ınva  t

     ˘ a c

     ˘ a, sub domnia Regatului lui Dumnezeu, doar

    un num ˘ ar limitat de oameni,  si anume 144 000, sunt ale  si

    s ˘ a domneasc

     ˘ a

     ˆ ın cer al

     ˘ aturi de Isus (1 Petru 1:3, 4; Revela  tia

    14:1).

    „Cerurile sunt cerurile lui Iehova,

    dar p ˘ am

     ˆ antul l-a dat fiilor oamenilor .”

    (Psalmul 115:16)

    Termenul „cer”constituie subiectulmultor specula  tii

  • 8/19/2019 g_M_201602.pdf

    16/16

    SEPIA  ˆ ı  si poate schimba culoarea  si se poate

    camufla,devenind aproape invizibil ˘ a ochiului

    uman. Potrivit unei  stiri, sepiile „sunt cunoscute

    pentru modelele variate de pe corp  si pentru ca-

    pacitatea de a  si le schimba aproape instantaneu”.

    Cum reu  sesceles ˘ a realizeze aceast

     ˘ a performan  t

     ˘ a?

    G

     ˆ 

    andi  ti-v

     ˘ 

    a: Sepia

      ˆ ı  si schimb

     ˘ a culoarea gra  tie

    cromatoforilor, un tip special de celule aflate

    sub piele. Cromatoforii con  tin s ˘ acule  ti plini cu

    pigment,  ˆ ınconjura  ti de mu  schi micu  ti. C

     ˆ and se-

    pia trebuie s ˘ a se camufleze, creierul le trimite

    mu  schilor din jurul s ˘ acule  tilor semnale pentru a

    se contracta. Ca urmare, s ˘ acule  tii ce con  tin pig-

    ment se dilat ˘ a, iar cefalopodul

      ˆ ı  si schimb

     ˘ a rapid

    culoarea  si modelul de pe piele. Aceast ˘ a tehnic

     ˘ a

    este folosit ˘ a nu numai pentru camuflare, ci  si

    pentru impresionarea poten  tialilor parteneri  si,

    probabil, pentru comunicare.

    Ingineri de la Universitatea Bristol, din Anglia,

    au creat o piele artificial ˘ a de sepie. Ei au pozi  tio-

    nat ni  ste discuri de cauciuc negru  ˆ ıntre doi elec-

    trozi, care func  tioneaz ˘ a asemenea mu  schilor se-

    piei. C ˆ and cercet

     ˘ atorii au conectat electrozii la

    curent electric, ace  stia au aplatizat  si au m ˘ arit

    suprafa  ta discurilor de cauciuc, schimb ˆ and ast-

    fel culoarea pielii artificiale  ˆ ıntr-o nuan  t

     ˘ a mai

     ˆ ınchis

     ˘ a.

    Cercet ˘ arile f ˘ acute asupra mu  schilor sepiei

    – acele „structuri moi pe care natura le produce

    cu at ˆ at de mult

     ˘ a iscusin  t

     ˘ a”, cum s-a exprimat

    inginerul Jonathan Rossiter – ar putea duce la

    crearea unor haine care s ˘ a-  si schimbe culoarea

     ˆ ıntr-o frac  tiune de secund

     ˘ a. Rossiter afirm

     ˘ a c

     ˘ a

    oamenii ar putea ajunge s ˘ a poarte haine inspi-

    rate din structura cefalopodelor pentru a se ca-

    mufla. . . sau pur  si simplu pentru a fi la mod ˘ a!

    Ce crede  ti? Au ap ˘ arut sepia  si capacitatea ei

    de a-  si schimba culoarea prin evolu  tie? Sau sunt

    opera unui Proiectant? ˛

    O P E R A U N U I P R O I E C TA N T ?

    Sepia    si capacitatea ei

    de a-  si schimba culoarea

    s  Pute  ti desc

     ˘ arca

    gratuit aceast ˘ a

    revist ˘ a, precum  si

    edi  tii anterioare

    Biblia disponibil ˘ a

    online  ˆ ın aproximativ

    130 de limbi

    Accesa  tiwww.jw.org

    sau scana  tiacest cod

    no

    p

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

Recommended