Cluri,s Worln;e|I,zt7'70,
a
I111
ii.a
74a
t':z1a
1*
rl,/
/z!
i2:7,. .^,t
:<
.t ill/t,
?:v27--- ?a
z'a
.t.?1t''?
z;.: F,iil{
-F
z,z
t?
l;
i2
It/
,i
{ltlrr 1r z
6
tt4,
*a
***
r******
**
** ;*<t**Traducere din englezi
de Maria Rizoiu
,",
I
I r\\.l\\i\ 1i
ril':::=-.rF-^_
-t--'4-:2
-:==:::=:- - - --"'---
Capitolul 1
Piper
f n mijlocul Marelui Oras Negru acoperit de fum,
Ide cenusi si de funingine triia odati o fata pe
nume Clementine.
Iati o imagine cu Marele Oraq Negru, iar acolo,
sub pod, in capitul indepirtat al aleii intunecate
gi inguste, e casa in care locuiegte Clementine. O
vedeqi ?
Clementine era orfani gi locuia in casa aceea
inalti 9i ingusti cu unchiul ;i mitu;a Grimble ;i
cu un motan mare gi alb pe nume Gilbert. Mota-
nul era cu totul aparte - de fapt, era un motan
extraordinar, aga cum vom descoperi - gi, daci viuitali din nou la prima imagine, il ziriqi jos, sub
pod, inaintind pe drumul citre
casa din cap5rul aleii. HaideEi
sil urmirim !
S-a oprit lAngi casi gi se
uiti furig pe o fereastri mici
gi murdari din josul perete-
lui, aproape de caldarim. Ce
vede acolo?
O vede pe Clementine
stand pe marginea patului
(fiindci pivniga intunecati
9i prd.fuiti de dincolo de
geam este de fapt camera ei).
Are pirul scurt si neingrijit,
poarti o rochie ponositi gi incilliri care s-au tocit
aproape de tot.
Dar iati ci sare in picioare ! Aude pagii grei ai
matugii cobordnd pe scara pivnigei, apoi zorniitul
legiturii mari de chei, ca gi cum
un paznic de inchisoare le-ar fi
scos de la briu. O cheie e vd-
rAti in broasci. Clanqa ugii se
miqci...
Clementine igi mugci
buzele. ii e frici de
moarte de mituqa ei
cea ingrozitoare. . .
Mituga Vermilia era mereu
imbricati in negru. Din ca-
uza vederii slabe, purta
ochelari cu lentile atdt
de groase, incit ochii ei
pireau imengi 9i gata
si-i sari din orbite.
Clementine se gdndea
ci arati ca un gAndac
mare gi gras. Unchiul
Rufus avea o guri foarte
mare cu mulgi dingi, iar fetei
i se pirea ci el arati mai degrabi a crocodil.
Agi wea si aveli o mitugi gi un unchi ca ei doi?
Nu? Nici eu.
Degi aparengele ingali uneori, nu era gi cazul 1or.
Ei doi erau infioritori - doi oameni cdt se poate de
rii gi de haini. Unchiul Rufus o bitea citeodati pe
Clementine cu bastonul lui cel greu, in timp ce
mituga Vermilia o trigea adesea de urechi 9i ii scu-
tura capul atAt de tare, incit era o minune ci nu-i
cizuseri urechile ! Cu sigurangi i se lungiseri. Ori-
cum, pdreaufungite. $i, indiferent daci
i le lungise sau nu, era un gest nemilos.
Mituga Vermilia nu se putea gAndi la
ceva mai urAcios gi mai crud decdt
si traga pe cineva de urechi - ca
si vedegi ce fel de 6ingi e! Iar
Clementine nu merita nicide-
cum aga ceva; nu era un copil
neascultitor. Nu chiar. Nu era
mai neascultito are decit ar trebui
si fie orice copil.
Cu toate astea, odati a presi-
rat,,din gregeali" pugin piper in
terciul 1or de ovLz.
10 1,1
Chiar destul de mult piper.
Dar, Dumnezeule, o meritau din plinl
Firegte, au pedepsit-o. Dar Clementine era /ne-
reu pedepsiti, fie ci fbcea, fie ci nu ceva riu. Cea
mai mici gregeali declanga o ribufnire infiori-toare. Ca atunci cAnd a scipat pe jos un bob de
mazire. $i, din moment ce ea {Icea toati treaba -gitea, ficea curiqenie 9i spila rufe -, era firesc simai gi gregeasci.
Era pedepsiti gi pentru lucruri care nu se in-
tAmplau din vina ei. Daci dispirea ceva din casi
- sau se rupea sau se spirgea sau se virsa sau se
strica - mereu d dear vina pe Clementine (degi
rareori era cazul), iar ea era mereu pedepsiti.
Atunci, e de mirare ci igi mugca buzele de
frici la auzul pagilor mitugii sale coborAnd scara
pivnifei?
$i e de mirare ci uneori ii venea si le faci farse
mitugii gi unchiului ei cei atit de infricogitori?
Dacl. tot aveasefie pedepsiti, se gAndea ea, micar
si faci ceva care si merite pedeapsa! Eu ii urez
mult succes.
Mi intreb de ce unchiul 9i
mituga ei erau atit de rii. Avu-
seseri poate o copilirie foarte
nefericiti?
,,Monstru micl" ii striga
mitu;a Vermilia. Sau
,,Cipciunule !" sau
,,Bestie ce egti !". Iar
lz 13
unchiul Rufus mArdia: ,,Drac impieligat!", ,,Dia-
vole!" gi ,,Haimana!".
Toate acestea li se potriveau mult mai bine lor
decit fetei. Aproape niciodati nu-i spuneau pe
nume. Iar cdnd o ficeau, nu-i spuneau niciodati
Clementine. $ti1i cum ii spuneau? O strigau ,,Hei",
care nici micar nu e un nume adevirat, ci vine de
la felul in care o chemau cdnd voiau ceva de la ea.
Binuiesc ci nici micar nu ;tiau ci numele ei este
Clementine, ceea ce e ciudat.
Dar nici Clementine nu Stia, ceea ce e gi mai
ciudat.
Capitolul 2
Pisica gi gileata cu cirbuni
ilbert era motanul mitugii Vermilia, in mi-
sura in care pisicile pot avea un stipdn. Ea
insi nu-i spunea niciodati Gilbert; ii spunea Ghil-
bag, nume care ei gi unchiului Rufus li se parea din
cale-afari de amuzant gi rddeau in gura mare de
fiecare dati cind il strigau.
Nu gtiu de ce mitu;a Vermilia avea pisici. Pi-
rea ci nu-i plac animalele de casi, iar Clementine
n-o vizuse niciodati mdngAinduJ pe Gilbert. De
15
fapt, pirea sdJ urascd de-a binelea gi incerca me-
reu si-i tragi cAte-un iut. Din fericire, rata de fi-
ecare dati. Gilbert nu era nicidecum prostinac gi
se ferea din calea ei. Odati insi a fost cAt pe ce si-l
prindi, iar de atunci incepe cu adevirat povestea
noastri. . .
Era o dupi-am razL tArzie de duminici, iar Cle-
mentine termina de spilat vasele de la prinz, in
timp ce unchiul Rufus stitea la masa din bucitirie
gi-gi numira banii. RAnjea cu gura pdni la urechi.
il pli."" la nebunie si-gi numere banii. in fiecare
duminici dupi-amiazi, ca aproape in fiecare seari,
turnulele 9i chicotind pe infundate pe misuri ce
turnulelele se indlpu. Clementine se intreba de ce
buzunarele unchiului Rufus erau mereu atAt de
pline de monede, dar nu indriznea niciodati si
intrebe cu voce tare.
Ultimul turnulel era aproape gata, cAnd un-
chiul Rufus 9i Clementine tresiriri din pricina
unui zgomot puternic. Pirea si fie un rinocer ve-
nind in goani pe hol, spre bucitirie. Casa incepu
si tremure.
Nu era un rinocer; era mituga Vermilia in bo-
canci cu ginte in talpi (rnereu purta bocanci cu
linte). il vizuse pe Gilbert stdnd cu spatele la ea,
lAngi uga bucitiriei, 9i, sumegindu-gi fustele, por-
nise la atac, galopAnd pe
hol cu o vitezi teribili.
Apoi, luAndu-9i avint, iipregitise motanului un
$ut straqnic !
igi golea buzunarele de
mirungig gi numira 6e-
care binug facdnd
17
