I l I V Ë I ^ l L

D. G H I A Ţ A : BALCIC

In acest n u m ă r : EMIL ISAC, H. P A P A D A T BENGESCU, MIRCEA Ş T E F A N E S C U , DINICU GOLESCU, ION LUPU, M \ R C B b ROMANESCU, P. I G I R O Ş A N U , N. I. HERESCU, T. P Ä U N E S C U ULMU, EUGEN VICTOR, VIRGINIA GHEORGHIU,

RUD. A. K N A P P , N. N. TONITZA ş i PERPESSICITJS. B u l e t in bibliografic s ă p t ă m â n a l de AL.-SADI IONESCU.

An. XLII, Nr. 36. 5 Septembrie 1926. b e i 5 .

•г UNIVERSUL LITERAR

C â n t e c

îngeri să ie desmiardă, soare să te bată, Mătasea să te şteargă, Să fie a ta lumea largă, Şi sfântul să-ţi fie tată.

Noaptea să-ţi fie ochü, şi piatra să-o şti să-o deocliii, Mielul mâna să ţi-o sărute. Să-ţi vorbească florile mute.

Să înflorească tot ce ţii în mână, Când te-or vedea copiii în genunchi să cadă, Şi orbii să te vadă.

Să fii a tuturora şi a nimănuia să fii, Să fii blestem şi să fii rugăciune şi să trăeşti în veci, Şi trandafir sălbatec să fii, ce pe sufletul meu trist te pleci...

L VI ÎL l S A i

Tomnatică Ape ruginesc printre păpuriş.... Sterp pădurea-acum arde 'n luminiş C u bronzate vârfuri şi frunziş de-aramă, In amurgul — sânge revărsat pe-o coamă... Butiile 'n beciuri se înţepenesc ; Rod de vie-atârnă 'n podul bătrânesc, Şi sub bârne groase, stropi de aur vii, Viespi încercuesc boabe durdulii.... Jinduind sumanul cald de promoroacă Iarăşi cu pustiu crama se imbracă, Doar la vre-un cazan prune'ntârziate Fierb, momind ţăranii până pe'noplate.. .

Gâşte-au fost azi noapte jalnic gâgâind ? Peste-acoperişuri , vântu-a plâns mugind... Lângă iaz copiii l iş iţe-au găsit Moarte peste maluri — şi pe cer coclit Au scâncit a iarnă pasări pământii... Prietene, de-acuma toamnă grea va î i ! Tu cuminte 'n noapte şi'n însingurare, Trage pe obloane drugii cu zăvoare, Şi ascultă 'n ploaia şi 'n vârteju-afund, Golul cum în tine, macină profund...

T. I ' A L N F S C U - U I . M U

UNIVERSUL LITERAR

F r ă m â n t ă r i }

(F ragmen t )

T re i ac te , d e MJRCEA STEFÄNESCU

A C T U L II. Scena I

ANCA (d-iia Lil l i Popovici) A N D R E I (d. N. Bă l ţ ă ţ eanu)

(NOTA — Anca , soţia Iui Ionică, e de o Jună a m a n t a lui Andre i , p r i e t en b u n al lui Ionică. In scena ca r e u r m e a z ă , şi ca re se pe t r ece î n t r ' u n fumoar d in casa lui Ionică, se vede ca r e e s i tua ţ i a d i n t r e cei doi а т а п ( і , d u p ă aceas t ă l u n ă p a r c u r s ă între ac tu l I şi II).

(S'a înse ra t . La r id ica rea cor t ine i , An­drei e jje sofa ; Anca lung i t ă pe p e r n e l e de pe jos, fine capul r e z e m a t de sofa, a-proape de genunchi i lui Andre i . L u m i n ă discreată, v e n i n d d i n vase le î m p r ă ş t i a t e prin fumoar . O p a u z ă s imţ i tă : Anca e pe g â n d u r i ; A n d r e i lasă impres i a că n u ştie ce să-i spună . Apoi :)

ANDREI — ( înce rcând să se ridice) Să-ti a d u c o t ' g a r ă ?

ANCA — (Cu c o m p ă t i m i r e i ronică) 0 , Andre i , Andre i , b ie tu l m e u a m a n t !

ANDREI . — (Nedumer i t ) D e c e ? ANCA — (AdăogA.nd tonu lu i d e sus

mai m u l t ă tr i tdeţe) O ţ i g a r ă ? Toate d u p ă amiez i le n o a s t r e a u ca e-

pilog o ţ i ga ră . Şi r o m a n e l e a u un sfârşit , dar sun t ma i lung i .

ANDREI — (Cu m u s t r a r e uşor emfa­tică) O, o, Anca !

ANCA — Şi jocu l de b u r s ă a r e u u sfârşit, d a r e m a i p a l p i t a n t . N u m a i d r a ­gostea se vede , a r e şi ea u n sfârşit , d a r e mono tonă .

ANDREI — D e ce îmi vorbeş t i as tăz i— abea o l u n ă d e când eş t i a m e a — d e sfârşitul d r agos t e i n o a s t r e ? (Cu că ldură ) De ce, Anca ?

ANCA — Ţi -am vorb i t şi ieri . . . ba şi nlal tăer i ! Nu şt iu, n u ştiu de ce...

ANDREI — (Cur ten i to r ) D o a m n ă , eşti o enigmă.

ANCA — Nu. Andre i . Sun t femee . ANDREI — (Acelaş) O femefe foar te ,

foarte capr ic ioasă . ANCA — Capr i c ioasă ? (Râde uşor) O,

Andrei... . „Anca, v re i o ţ i g a r ă ? P o a t e vrei să fumezi, Anca ?" Ş i -a tâ t ! S 'a r zice că e nevoe să n e r e c r e ă m . (Râde scu r t şi îiervos) F ie : adu -mi o ţ i g a r ă .

ANDREI — (Servind-o cu r t en i t o r :) Vezi ce r e a eş t i ? Din zi în zi ma i r ea .

ANCA — (Anrinzâi id) Tu nu fumezi ? ANDREI — Nu. ANCA — Nu. Şi, pe u r m ă ? (Andre i

tace) Şi-a tâ t ! A NDR ET —(Cu tonul cu ca r e ur zi t-j- ca

Anca p r e t i n d e p r e a mul t ) Ei, a c u m a ! ANCA — Des igur , Andre i . Eu, dacă aş

Ii bă rba t , aş şti să m ă por t , cu femei le . Crezi tu că e o s implă l e g e n d ă că ne -am născut d in coas ta lu i A d a m ? Noi t r ă im dm via ţa pe c a r e o t r ă i ţ i voi în j u r u l nostru. Nu n e lăsa ţ i deci să lâncez im. Vorbiţ i-ne. Mângâ i a ţ i - ne . Altfel , v ia ţa ne e s ea rbădă . (II pr iveş te) Ai p r i c e p u t ? Nu. Dacă a m a n t u l , în loc să ne vo rbească şi să n e m â n g â e . t a ce şi-şi ţ i ne mâ in i l e a-casă, a tunc i ( î n to rcându- se sp re el. g ra ­ţioasă şi pu ţ i n e n e r v a t ă , d a r d răgă laşe ) bine, d o m n u l e a m a n t , d- ta n ' a i c r é e r ? atunci d r agos t ea e mono tonă . Tot n ' a i priceput ? Mai dă -mi o ţ i ga ră , că as ta s'a stins. (Andre i o se rveş te ; pe când Anca , \enipdu-i să r â d ă :) T u nu fumezi ?

ANDREI — (Zâiubind) Nu.

') (Această p iesă se r e p e t ă a c t u a l ­mente Ia T e a t r u l Na ţ iona l sub d i rec ţ ia de scenă a d-lui P a u l Guş t i şi va fi p r i m a premieră o r ig ina l ă a aces te i s tag iun i ) .

A N C A — Şi-a tâ t ! A N D R E I . — D a r , ce vrei. . . A N C A — (Int rcrupându-1) A n d r e i , An­

drei . . . i n v e n t e a z ă ! D e pi ldă , s p u n e : „Nu fumez, Anca , f i indcă m ă t e m să n u a-d o r m cu ţ i g a r a în g u r ă " . (Zâmbetu l lui A n d r e i e for ţa t . S p u n â n d fraza de m a i sus, Anca a r â s uşor , d a r îşi s fâ rşeş te râ­sul î n t r ' u n z â m b e t aga san t ) Obos i tu l e ! cât s ânge a l b a s t r u c u r g e p r i n v ine le ta le?

A N D R E I — D e ce-mi vorbeş t i aşa ? Ştii b ine că n u fac caz de as ta .

ANCA — Modes t ia ta e inu t i l ă . Nob le -fa e cel m a i c o n s e r v a t o r d i n t r e c red i to r i . P e r g a m e n t e l e t a l e sun t pol i ţe le ca r i poa r ­tă g i ru l t u t u l o r s t r ă b u n i c i l o r t ă i . S 'au l e ­ga t p t n t r n t i ne să r ă m â i P r â s l e a cel obo­sit al unu i n e a m în ca r e s'a che l tu i t p â n ă la u l t ima sevă d e pas iune . (Şi, cum A n ­dre i sch i ţează n e p l ă c e r e a ) . Ştii că-mi p lace să fac teor i i . M'a n ă r ă v i t B a r b u . Asta se c h i a m ă a degene rescen ţ i i . ( Ime­diat împăc iu i t oa re ) . G lumesc . l a r t ă - m ă .

A N D R E I — Sunt s igur că faci n u m a i o g lumă .

ANCA. — (Cu un accen t c a r e t r ă d e a z ă un gând nemăr tu r i s i t ) Eşt i a t â t de si­gu r ?

A N D R E I —• D a . D a r g luma ta... A N C A — (In t rerupându-1) T ' - am spus :

i a r t ă -mu . (Şi, pen f rucă A n d r e i r ă m â n e imobil) \ e z i , vezi că nu ştii să te p o r ţ i ? Aduci e t i che ta ta e r e d i t a r ă p â n ă şi în !

dragos t e . O femee î ţ i c e r e i e r t a r e şi t u nici m ă c a r n u t e gândeş t i s'o s ă ru ţ i .

ANDREI — (Acum încăpă ţ âna t ) D e ce s'o sărut»?

ANCA — D e ce ? D a r b ine , b r u t ă cu

sânge a l b a s t r u , ca să-i a r ă ţ i că a i i e r t a ­t-o ! (Andre i o s ă r u t ă . Ea, a r u n c â n d u - ş i b r a ţ e l e d u p ă gâ tu l lui :) Andre i , Andre i , când ai s ă p r icep i câ t dor de d ragos t e m'a a r u n c a t in b r a ţ e l e t a l e ?

ANDREI — (Tre să r ind şi p ă r ă s i n d - o brusc) Paşi !

A N C A — (Asoiţjltă o cl ipă, a p o i r â d e nervos) P a r c a a i fi şoa r ece ! Cea m a i u-şoa ră t r o z n i t u r ă de p a r c h e t te a d u c e la r ea l i t a t e .

A N D R E I (Cald) D a r p e n t r u t ine, , dra­ga m e a !

A N C A — (Cu revo l t ă d răgăs toasă ) Nu­mai când t r o z n e ş t e p a r c h e t u l , ţ i -aduci a-mii i te că eşt i a m a n t u l meu.. . şi a tunc i , ca să ie ascunzi .

ANDREI — (Cald) D a r nu ui ta că sun t p r i e t e n cu Ionică şi că a r fi t r i s t să vadă cum îl înşel ,

A N C A — (Cu voce c a r e t r ă d e a z ă —-discre tă însă—un a d â n c foc sufletesc) D e ce nu m ă iubeş t i ?

ANDREI - - T e iubesc, d a r n u ştiu cum să te î m p a c .

ANCA — F ă - m ă să s imt că m ă iubeşt i , (Cu a r d o a r e a penu l t ime i mă să te iubesc aşa cum tata-ti ce r !

A N D R E I — D a r cum ? ANCA — Să m ă r e înnoesc p r in t ine ,

să-ţi s imt suf le tul , să m ă bizui pe for ţa c a r e domină şi î n l r u n t ă or ice , (cu i m nie) c h i a r şi d r e p t u r i l e u n u i b ă r b a t ca nl meu , ca re , dacă a r s imţi că m ă p i e r d e , n u s a r î n t r e c e cu sufe r in ţa .

A N D R E I — (A că ru i fa ţă se l uminea ­ză ; după un m o m e n t de cumpnnea lă ) Ser ios c rez i că Ionică n ' a r sufer i , dacă...

A N C A — ( In t r e rupâudu- I : a;mar :) D a r d i m p o t r i v ă ; a r găs i un p r i l e j m i n u n a t să-şi p r ac t i ce m e n t a l i t a t e a , să t acă p e cava le ru l , (cu dispreţ ) pe c ivi l iza tul .

A N D R E I — (Radiant) A d e v ă r a t c rez i a s ta ? O, a tunci . . .

A N C A — D a r b ine , Andre i , e şi f i resc. Tu stii ce sun t p e n t r u Ionică .

A N D R E I — ( u r m ă r i n d o idee) Şi dacă

încercăr i ) F ă -ani c rezut , a-

D, G H I A T A : STUDII

UNIVERSUL LITERAR

Cântecul scripcarului bătrân Foae verde-a spinului,— Frunzuliţa chinului, — Se alungă cl ipele, Inie ca aripele, Cât ai bate pleoapele, Zile fug, ca apele, Anii 'n goană lunecă Viaţa ţi-o întunecă. AHe fete 'nvaţâ jocul. Al fi flăcăi le strâng mijlocul, Alte babe dau cu ghiocul Sa descopere norocul. Alfi cumetri beau pahare, Alţi unchiaşi urzesc să'nsoare l in flăcău cu-o fată mare. Alt chip ai şi tu, crâşmare !.. Singur eu şi singur eu, Hăt, de-amar de timp, mereu, Stau aci cu cântul meu.

Foae verde-a spinului, " Frunzuliţa chinului,

Viaţa e-a suspinului. Hei, aveam şi eu odată Ochii vii şi chica lată Şi-aveam scripca înstrnnată.

Dragă îmi era o fata !...

Şi din cincisprezece sate, In căruţe ferecate. Veneau oameni să mă cate Şi porneam la drum, fârtate, Nopţi şi zile încheiate.

Fata — vezi, parcă fu ieri — Am iubit-o două veri.

Şi când iarna-era inai grea, Zaiafetul se 'ncingea, Două luni nu contenea. Chef cu chef se înoda, Şi ce nunţi, ce cumetrii, . Ce botezuri, ce beţii...

Toate trec, şi 'mbătrânim... Fata doarme 'n ţintirim.

Foae verde-a spinului, Frunzuliţa chinului. Mâine voi porni şi eu S'o 'ntâlnesc sub lutul greu, Mâna slabă să i-o prind, Trupul supt să i-I cuprind Gura vânătă s'o sorb, S'o sărut pe chipul orb... Trupul meu cu trupul ei Putrezească pe sub tei.

Dar vreau astăzi să vă cânt, Cântec vechi, cu vechi descânt, Taină'n suflet să vă 'mplânt. Strângă-şi cârdul fetele. Şi flăcăii, cetele . Moşul ştie să vă spue Viaţa ce e şi ce nu e.

Foae verde-a spinului, Frunzuliţa chinului, Biata minte nu 'nţelege : Moartea, moartea vezi, n'alege... Dorm cu mâinile pe piept, Şi-omul rău şi omul drept Şi nătâng şi înţelept... Cu-ochii 'ncremeniţi la stele, Cu urechea la vâlcele , Şi nepoţi şi strănepoţi Dorm sub ţărna grea cu toţi.

Ce lucrează 'n ieinn strungarul. Ce doineşte 'n struni scripcarul, Tot ce ştie cărturarul, Ce durează 'n piatră meşteri — Mănăstiri cu bolţi ca'n peşteri — Ce'ntrupează cu 'nţeles Toţi zugravii , şi ce ţes Mâini de fete harnice, Toate sunt zadarnice.

Toate — frunze'n vânt — se duc Se surupă, se usue, Toate fug ca 'ntr'o poveste Vremea roade tot ce este. , Numai trei şi numai trei , Trei trăesc cât viaţa ei, -Şi o clipă doar de-au fost, Dacă-odată au fost, —au lost, Şi în clipa lor au prins Vremea toată 'n trup de ins : Floarea care-o înflorit, Steaua cafe-a licărit, Inima care-a iubit.

Foae verde-a spinului, Frunzuliţa chinului. Asta ştiu şi asta ştiu, Vremea tontă 'n piept o ţiu : Floare-am fost ş i -am licărit. Inima că mi-a iubit.

Vremea 'n pieptul meu o ţiu... Asta ştiu, atâta ştiu.

N. I. HERESCU

astăzi, astă-seară, n'ai mai vrea să fii soţia lui ?

A N C A — Ionică nu e nici prost, nici necinstit şi nici nu mă iubeşte.

A N D R E I — Şi atunci ? A N C A — N'am îost c l ar ă? ANDREI — Ai fi l iberă ? A N C A — N u sunt „liberă" ? A N D R E I — Nu. N u încă. A N C A — N u încă ? (Amar) Da... te în­

ţeleg, ( în f lăcăra tă ) Dar unde scrie că o • femee trebue să fie neapărat l iberă, ca să poată fi cucerită ?

A N D R E I — Sunt uzanţe peste cari nu se poate trece. (Cu e lan) Dar lasă, Anca, am să te fac fericită. (Se scoală şi se p l i m b ă concen t r a t în g â n d u r i l e lu i ) .

A N C A — Mă orbeşti. Elanurile astea ar putea să-ţi sdruncine nervii .

A N D R E I — Ai să vezi ! Aşteaptă ! A N C A — (Dezamăgi tă ) Ce aştept eu...

n'are să se întâmple. Ar trebui să trăim altă dată...

A N D R E I — ( I n t r e r u p â n d - o Ai să v e z i ! Deocamdată, nu mă întreba nimic. (Şi, c u m Anca nu m a i s p u n e irimiio, î n t r e r u -pândiu-şi u m b l e t u l .) Mă rog, ai încredere în mine ?

A N C A — Şi p e urmă (Andre i în p r a ­da gândur i lo r , tace şi r e i a paşii) Atât ? (După o clipă) Ce aştept eu... (Se î n t r e r u ­p e . A n d r e i a r e p e fa ţă z â m b e t e h o t ă r â t e . Anca, v i s ă t o a r e :) O, amanţii le altă dată!

A N D R E I — (Surpr ins) Cine ? A N C A — Ei ştiau să supue viaţa, s'o

creeze prin iubirea lor. A N D R E I — N e d u m e r i t , oprindu-se, din

mers) Ce ? A N C A — Da. Ştiau să iubească amanţii

de altă dată ! Cunoşteau secretul iubirei, ca vrăjitoarele tainele ierburilor şi l-au dus cu ei în pământ. ,

A N D R E I — Da cine sunt amanţii tăi de altă dată ?

A N C A — Singurii adevăraţi. Cei cari şi-au pus de atâtea ori viaţa în primej­die pentru mine. Cei cari şi-o dăruiau pentru o sărutare, căci, cu o sărutare, robiau un suflet. Voinicii cari treceau pă­durile, veniau cale multă, deseori să-mi zăriască doar zâmbetul luminat de lună în pragul ferestrei mici şi zăbrelite.

A N D R E I — (Pr iv ind-o curios) Ce te-a găsit Anca ?

A N C A — Ce m'a găsit ? Dorul să mă întorc în braţele îndrăzneţilor frumoşi, cari ştiau să răpească femei le sub ochii bărbaţilor, fără frică, fără remuşcări laşe. Cu ăştia am trăit din prima clipă când mi-a căzut o carte în mână ; cu ei am colindat noaptea parcuri imense, cu tufişuri tăcute, cu flori de lună prinse în trenele cascadelor. (Andre i îşi r e i a locul pe sofa, t ăcu t . Anca con t i nuă cu voceal Hscăzuiă) Până acum, cu ei mi-am înşelat bărbatul în fiecare noapte. Acum, un amant modern a venit să le ia locul. (Cu revol tă) Amanţii moderni ! Cât vă e de uşor să cuceriţi o femee ; cât nu ris­caţi nimic în întreprinderea voastră !

A N D R E I — Eşti nedreaptă. D a r tu su­feri, Anca.

A N C A — (Dure ros de i ron i că ) Ai ob­servat. Andrei ?

A N D R E I — (Din inimă) Iţi jur că te voiu vindeca. (Pendula b a t e opt) . Opt !

A N C A — Iată-ne la al nú ştiu câtelea termen al... iubirii noastre. Amanţi i de altă dată nu-şi măsurau cl ipele de dra­goste cu bătăi de pendulă. Aveau în faţa lor viaţa şi o împărţiau în două ; cât sta soarele pe cer, . îşi făceau jurăminte ; când apunea şi l e împlineau (Andre i p r u ­d e n t , se m u t ă p e u n fotoliu) Bravo, A n ­drei, (Andre i r ev ine , d ă m â n a Ancă i şi o ridică. Ea se Iasă obosi tă , n e p ă s ă t o a r e ) .

A N D R E I — Ar trebui să aprindem lampa.

A N C A — N'ai decât. (Andre i a p r i n d e

lus t ru l . D a r Anca se r e p e d e l a b u t o n , s t inge, apo i se a r u n c ă d e gâ tu l l u i An­dre i şi, cu a r d o a r e a u l t ime i încercuiri :) O, nu, nu î n c ă ! Andrei, iubeşte-mă cum mă iubeau amanţii mei de altă dată ! Fă-m ă să te iubesc cum îi iubeam pe ei !

ANDREI — (Cald) Ne vom iubi mult Anca !

A N C A — (Cu n e î n c r e d e r e t r is tă , du­ioasă) Nu te cred, Andrei.

ANDREI — Ba da, ba d a ! Acum sunt sigur că am să te fac fericită. (Se a u d e s lab soner ia )Stai ! (Ascultă, a p r i n d e in acelaş t imp l u s t r u l şi apoi , e m o ţ i o n a t :) Sst ! S'a deschis în faţă. (Anca a r e u n râs •scurt şi ba t jocor i to r ) D a r bine, dragă, ai vrea să ne prindă ? Frurtios ar fi ?

A N C A — (Cu tărie) Da. Aş vrea să ne prindă.. Ar fi atât de frumos atât de cin­stit !

ANDREI — (St ingând l u m i n i l e d in o p a r t e d i n vase) Esti nebună !

A N C A — (Ducându- se s p r e sofa) Da. Sunt nebună. Dar nebunia mea e atât de adevărată, încât nu se mai poate vindeca, (îşi a p r i n d e o ţ i g a r ă şi se l u n g e ş t e p e sofa).

A N D R E I — (Care s 'a a ş e z a t î n t r ' u n fotoliu şi răs foeş te o revis tă , r ă s p u n d e încet) Vine. Am să te vindec eu... ş i nu prea târziu.

A N C A — (Are un zâmbeil descura ja t . Apoi , ca şi c u m şi-ar a d u c e a m i n t e d e ceva de demul t , с а гэ r e î n v i a z ă spon tan în e a :) Andrei tu l-ai mai văzut pe Barbu ? (Dar a p a r e Ionică) .

M I R C E A ŞTEFANESCU

UNIVERSUL LITERAR

M' am întâlnit cu u n tânăr... E r a n r b ine d ispus , u i t a m de m u l t e lu­

c r u r i ; îmi a p r i n s e i tac t icos ţ i g a r e a şi porni răm a m â n d o i p e b u l e v a r d u l A n -drăssy. F r u m o a s a şi i ub i t a m e a şo t ie îmi zâmbi a d e s u b văl , f rumoasa m e a iubi tă , care — i a t ă — m ă iubea şi îmi î ngădu i a să o iubesc . ,

Cu t â n ă r u l m ' a m în t â ln i t p c che iu l D u ­nării p e l a o ra şase . T r e c u p e l â n g ă noi , tocmai î n s e r a şi nu-1 obse rva i . Să fi tot făcut v re -o douăzec i de paş i c â n d m ă ui­tai în u r m ă . D e o d a t ă t ăcu i şi m ă c u p r i n ­se o ne l in i ş t e t u l b u r ă t o a r e . S i l u e t a lu i sveliă se d i s t inge vie din dosul u n u i ş l ep ; totuşi c r ed că l -am recunoscu t n u m a i după m e r s . H a i n e l e îi e r a u cam roase . In mână ţ inea un cae t m a r e .

Pă rea d e op t sp rezece—sau p o a t e a b i a de ş ap t e sp rezece ani. . . s t a m încă la în-doială, n u - m i v e n e a să cred... Vo iam să niă î n to rc da r d e o d a t ă îmi t r ecu o săgea­ta a s cu ţ i t ă p r i n i n i m ă şi ma i apo i începu să-mi b a t ă eu a t â t a p u t e r e , î n c â t a t r e ­buit să m ă opresc . I i pr insesem, u n gest, când r id ică m â n a şi o ţ i nu î n t i n să î n a i n t e ; 0, d o a m n e î n s p ă i m â n t ă t o r ; aceas t a e r a mâna — r e c u n o ş t e a m şi t ă e t u r a — p e care în sa la d e gimnast ică . . .

Soţia m ă p r i v i mixa tă şi eu îi spuse i ibalbâind :

— Te rog... a ş t eap iă -mă . . . t r e b u e să vorbesc cu t â n ă r u l acesta . . . _ Şi o p ă r ă s i i , p ă ş i n d g răb i t s p r e el . D a r îndată a m înce t in i t p a s u l . I n se r a se . T â n ă ­rul nu s e î n t o r c e a s p r e mine^ Ş t ia că sun t ta u r m a lui . M e r g e a l in iş t i t m a i d e p a r t e ; lângă o p i a t r ă d e o d g o n se o p r i ş i se în ­toarse cu fa ţa c ă t r e D u n ă r e a l in i ş t i t ă şi privi d e p a r t e , s p r e d e a l u r i l e d in z a r e . Mă aflam în t r ' o î n c u r c ă t u r ă g rozavă . î m i dregeam g lasu l ; s t a m l â n g ă e l , c a s ă m ă observe. P e fur iş îi e x a m i n a m gura , c a r e şi acum e r a m a i t â n ă r ă şi m a i f r a g e d ă decât a mea . Ochi i m a i m a r i şi m a i s t r ă ­lucitori. Da , e f e r a . Şi în m â n a a v e a cae -tul ace la vechiu. . . p e c a r e l -am fost p u s in fundul s e r t a r u l u i si— l -am uitat . . . Mă cuprinse o ne l i n i ş t e g rea , c h i n u i t o a r e .

— Bine, dar. . . n u m ă vezi ?..—îi spusei , în cele d in u r m ă , înce t i şor .

— Ba d a — r ă s p u n s e , dair f ă r ă să se întoarcă s p r e mine .

Tăcui î ncu rca t . Apoi m ă s imţ i i r u ş i n a t . 1. ridicol. D e u n t â n ă r d e op t sp rezece ani! Î n t â l n i r e a a s t a e c iuda tă , a d e v ă r a t , dar t r e b u e să -mi r e v i n . Voi vo rb i p e şleau. Să- i p a r ă b ine , c ă a a v u t ocaz ia să mă vadă.

— T e - a m r e c u n o s c u t î n d a t ă — zisei cn glas t a r e — c u m t r e c e a i p e l â n g ă mine .

— Ştiu — r ă s p u n s e . - - Atunc i p e n t r u c e n u r a i ven i t la

Kar in thy face p a r t e d i n f a l anga scr i i ­torilor g r u p a ţ i în j u r u l rev is te i N y u g a t , porniţi la l u p t ă ou gându l să s f a r m e că­tuşele s t r â m t e a le t r a d i ţ i o n a l i s m u l u i şi să purifice o a t m o a f e r ă î m b i b a t ă d e ve tu s -tate academică , i n t r o d u c â n d fo rme noi de expresiune gi suf le tu l u n u i l a r g u m a n i t a ­rism : c l e m e n t e ca r i a u făcut d in mişca­rea delà N y u g a t — a l că re i suflet e r a AH y — u n „ S t u r m u n d D r a n g " u n g u r e s c .

In aces t g r u p el a a v u t no t a l u i p e r s o ­nală şi o r ig ina l ă . I ron i s t fin, uneo r i î n ţ e ­pător, vede în t r ag icu l v ie ţ i i s u b s t r a t u l :lo comic ş i r id icol c a r e îi s tă l a b a z ă şi îl scoate la ivea lă , i m p r i m â n d u - i m a i to t ­deauna u n c a r a c t e r f an tas t i c ş i grotesc . Har sa rcasmul şi g r i m a s a t r ă d e a z ă a d e ­seori s for ţarea de-a a s c u n d e o l ac r imă .

de FR. K A R I N T H Y

m i n e ? Nu eş t i cur ios s ă - m ă v e z i ? Nu r ă s p u n s e . Mă e n e r v a i . —- Bine ş t iu câ t eşt i d e r e z e r v a t şi de

m â n d r u . D a r vezi, asita n ' a r e nici un sens... C r e d e - m ă , a m a j u n s la conv inge ­rea, ca as ta n ' a r e n ic i u n seins... O să-ţi exp l i c ma i apoi.. . Vei în ţ e l ege şi tu , că n u p u t e a m r ă m â n e m e r e u r e z e r v a t şi mândru . . . D a r p e n t r u c e n u te ui ţ i l a mi­ne ?... Uite, an i musta ţă . . . Sunt d e două­zeci şi şase de ani.. . D a r c iuda t maii eşt i . Te s u p e r i p e m i n e ?

Nu-mi r ă s p u n d e a . G u r a i se con t r ac t a se a m a r .

— Fii !... — zisei. — T ă c e r e a a s t a im­p u n ă t o a r e ! Bine, b ine , mi-o amintesc . . . Şi-apoi !' O m u l n u poa t e face ace laş lu­c r u , o veşnic ie . P o a t e că v r e i s ă - m i faci şi r e p r o ş u r i . T e rog, t ă c e r e a as ta î nde ­l u n g a t ă n u e o i s p r a v ă p r e a mare . . . Nu văd să- ţ i fi a j u t a t t ocma i mult. . . H a i n e l e îţi s u n t î n t r ' u n h a l d e p l âns , d r a g ă bă i e ­t e . Şi eş t i s l ab . Acum, i a r t ă -mă , d a r n ' a ş m a i p u t e a p u r t a as t fe i de haine. . . Ei, oe-i a s t a ! P l â n g i pu ţ in , să - ţ i d a u u n b a n !

D e da t a a s t a m ă p r i v i p e n t r u întâia oară . Se u i ta la mine a s p r u , ţ in tă în >• chi . Apoi i a r se î n toa r se .

— - \ o rbeş t i p r e a m u l t — zise tă ios . Mă s imţ i am j icn i t . — O. d a r b ine , n u p r e a te c rez i de săvâ r ­

şit ! D a , vorbesc , căc i v r e a u să te povă-ţuesc.. . în ţe leg i? La u r m a u r m e i sun t m a i b ă t r â n decâ t t ine.. . şi de a tunc i a m văzut multe...- şi a m t r e c u t p r i n multe . . . tu eş t i copi l încă... ce şt i i tu...

D e x î a t ă g lasu l mi se înecă , p leca i ca­p u l în p ă m â n t , z îmbi i încet ş i t u l b u r a t şi r id icai m â n a încet şi t u l b u r a t , şi su­r â z â n d t u l b u r a t i-am şopti t :

— . . .Dar. . . ce e r a să fac?. . . ceea ce vi­sa i tu n u e r a cui pu t in ţ ă . C i e d e - m ă , te rog, nu e r a nu put in ţă . . . a m încercat . . . d a r , ho­t ă r â t luc ru , nu e r a cu put inţă . . .

A c u m se î n t o a r s e sp re mine . Se u i tă la m i n e cu g u r a c r i spa t ă dé u r ă .

— U n d e - i a e r o p l a n u l ? — mă î n t r e b ă răguş i t .

Bâlbâi i ' t u lbura t : — Dar. . . ce să fac... s 'a inventat . . . F a r -

maji... f ra ţ i i Wright . . . n u è r a m acolo.. . D a r c r ede -mă , l - am făcut des tu l d e bun.. . r e ­l a t iv des tu l d e bun. . . sie p o a t e s b u r a cu el . .

— Văd, — zise i ronic . Apo i se u i t ă din mou l a m ine . — Unde- i po lu l mordic ?

P leca i ochii î n p ă m â n t . — L-a a t i n s u n o a r e c a r e Peary . . . T e

rog, n ' a v e a m doar t i m p p e n t r u toate. . . tu a i greşit . . . n u se p u t e a u face toate . . . eu u m b l a m p e a t u n c i la un ivers i ta te . . .

— A d e v ă r a t ! — zisje. Apoi : . j — Unde- i p a t r i a m â n d r ă ş i l i b e r ă ? — Te rog... t a r e c iuda t m a i eşt i . . . m u n ­

cim pemtru ea... şi eu... d a r a s t a mu m e r ­ge aşa d e uşor... omul m a i t r e b u e să şi t r ă i a scă .

Începu i să t r ă n c ă n e s c : — E)ar vezi... e u tot m ' a m strădui t . . .

să fac câ te ceva d in ce le ce ţ i -am făgă­duit.. . Am scris.. . Am scr is l u c r u r i des tu l de bine... . U i t ă - t e n u m a i , irogu-te, p r i n vi ir ine. . . n u m e l e m e u e cunoscut . . . a m r e n u m e frumos.. . a şa cum a i dor i t tu... şi o a m e n i i m ă c ins tesc îndea juns . . . Şi vezi , am scr is şa' cărţ i . . . a ş a c u m p l ă n u i a i tu... u i t e numai . . . i a t ă una.. . des tu l de b u n ă . .

E n e r v a t , scosei d in buzunatr u n a d in c ă r ţ i l e me le , c u sch i ţ e şi n u v e l e u m o r i s ­tice, şi i -am a r ă t a t - o .

— U i t ă - t e p r i n ea... e des tu l d e b u n ă . . A r u n c ă o s i n g u r ă p r i v i r e sp re c a r t e , nu

se a t i n s e î n să de ea .

5

— Da, a m mai văzut -o , — r ă s p u n s e scur t . —• E des tu l de b u n ă .

îş i în t inse m â i n i l e spire z a r e a cenuş ie a înse ră r i i , sp r e d e a l u r i l e ondu la t e .

— U n d e es te m a r e a s imfonie, sgudu i -t oa rea t r a g e d i e d e s p r e z a r e a cenuş ie şi d e s p r e zeii t rufaş i , c a r i se f r ă m â n t ă şi a g o n i z e a z ă dincolo d e za r e ?'

R o ş i i / - D a r , rogu-te. . . n u se putea. . . Aşa ceva

mi se p u t e a scr ie în t r e i acte.. . Tu a i greşit . . . Nici u n a c t o r nu p o a t e juca| z a r ea cenuşie. . . şi apo i m ' a m gândi t , că n u aces­ta a r fi genu l potr ivi t . . . şi nici n ' a r fi p u t u t - o rea l i za . In sch imb a m scris des­p r e a s t a u n sonet drăguţ . . . l-a pub l i ca t o r ev i s t ă de seamă. . . şi a plăcut. . . şi de a tunc i mi se p l ă t e ş t e m a i bine. . .

N u - m i r ă s p u n s e . Se a d â n c i î n t r ' o t ă c e r e p o s o m o r â t ă , p r i v i r e a i-se p i e r d e a î n de ­p ă r t a r e . Voiam să-i m a i spun ceva, să-i a r ă t cât e de t â n ă r încă... d a r îmij a m i n t i i n e l ă m u r i t , că în astfel de m o m e n t e , când p r i v e ş t e a şa , n d e p ă r t a r e , n u t r e b u e să-1 t u l b u r e n imen i .

D a r d e o d a t ă îmi ven i în m i n t e soţia, şi î n c e p u i i să m ă nel in iş tesc .

— T e rog... — i -am spus — vino cu mine să t e p r e z i n t neves t i -mi . O, a s t a t r e b u e să te b u c u r e . E o femeie foa r te frumoasă. . . n e p r e ţ u i t ă , o femeie m i n u n a ­tă... şi vezi... eu a m cuceri t-o. . . m ă i/u-beij'te... vezi... s u n t cineva.. . a ş a cum a i do r i i tu...

A c u m se u i t ă la m i n e şi în p r i v i r e a lui e r a nes fâ r ş i t ă i ron ie . .

—- Ai cueeœit-o ! — zise. — Zău ! C â t eşti de m â n d r u de i s p r a v a a s t a ! Te-ai dus la ea şi ai cuceri t -o! . . . C e t a t e a s'a coborâ t de p e s t âncă şi a l u a t va l ea cu asa l t !... G o r u n u l a subjugait i e d e r a şi, î nd răgos t i t , şi-a încolăc i t -o d e m i j l o c . P e n t r u ce n u v ine soţ ia t a aici ?

Cl ip i i d in ochi . — Eşt i n e b u n , — i-am r ă s p u n s . — Eşti

copil.' As t ea sun t f ana t a smagor i i . N ' a i d r e p t ä t e . Eu am d r e p t a t e . Sunt m a t u r , şi cu­nosc v ia ţa . C e ştii tu de sp re v i a ţ ă ! P e t ine to ţ i t e - a r lua în r â s !

Se a p r o p i e la u n p a s de mine , şi mă p r i v i ţ i n t ă în ch i . Ab ia a c u m îi văzu i p ă r u l d e s şii n e g r u .

— - N ' a m voit s ă cunosc viaţa.. . a m voit, ca v i a ţ a să m ă cunoască p e mine. . . A d e -

GRADINA LUI TEOCRIT

La fântâna Blanduziei Trecu pe cer o barză ca un crainic. Iar mâna sclavei tremurată'n cânt pe liră îngheţă fiorul tainic ; şi cântul se topi ca frunza'n vânt.

S e 'ncovoiă spre ea bătrînul lainic ; şi roaba neşoptind nici un cuvânt, el se lipi de umărul ei trainic cum se l ipeşte cerul de pământ.

Curgea, cu apa caldă din fântână, amurgul viu pe Roma cea bătrână : simţeai ogorul lacom cum se-adapă.

Şi cum priveau Ia circu'ngenunchiat spre tiberinul şarpe argintat, — zâmbea în cercuri stinse ca o apă.

MARCEL ROMANESCU

UNIVERSUL LITERAR b

\ ă r a t , p e mine toţi m a r r âde , şi tu nu vre i , ca dim p r i c i n a mea , să fii ridicol... J tar tu ştii... uiită-te în ochii mei , î n d r ă i -ncş te de te u i tă în ochii mei !... t u ştii, că tu eşti cel r idicol şi mic l a suflet... şi ma i şt i i că e u am drepta te . . . că nu e r idicol ceea ce s p u n eu... tu ştia, că eu a."i d rep ta te . . . şi, că tu eş t i um b ie t ne ­noroci t , un s ă r m a n nemern i c , v r e d n i c de uiilii,... uu nimic... Î n d r ă z n e ş t e d e te u i tă iu ochii mei...

T r e b u i a să m ă î n t o r c ; s i tua ţ ia devenea ca ragh ioasă ' şi ch inu i toa re . E t sei în­d e p ă r t ă încet , f ă ră să se m a i ui te la m i n e ; porn i încet , gânditor . . .

Pe s t e câ teva cl ipe p u t u i să s p u n doar a t â t :

— Unde te duci ? Rămâi . . . — i-am şop­ti:.. D a r ' nu se ma i în ioa r se . D o a r gla­sul i-1 a u z e a m încă, d in d e p ă r t a r e :

— -Adu- ţ i amin te , că te -a i ma i în t â ln i t încă o d a t ă cu mine , p e n t r u cea d in u r m ă t a r ă . . . Şi d a c ă în t ine a m a i r ă m a s ceva din mine , î nmoa ie - ţ i conde iu l în f lacăra soa r e lu i c a r e a p u n e şi scrie-le. . . scr ie- le aceas t ă în tâ ln i re . . . şi ser ie- le : cum te -am pă răs i t şi cum a m d i s p ă r u t t op indu -mă în ce ru l în se ră r i i , t â n ă r şi f rumos şi ne ­sfârşi t de l iber , ca să n u te m a i r e v ă d niciodată. . .

T o a t e aces tea le a u z e a m d e t a r e de­p u n e şi s i lue ta fină s'a subţ ia t , s 'a topi t şi s ă înă l ţ a t în văzduh . Mă m a i u i t am d u p ă ea, c r e d e a m c ă o щ а і văd, da r apoi băga i de seamă , că pe ce ru l î m p u r ­p u r a i piiutea doar u n mic mer i şo r sub ţ i r e .

Soţia m e a deven ise n e r ă b d ă t o a r e . — Cine a fost t â n ă r u l a ce l a ? — m ă în­

t r ebă . — Un vech iu cunoscu t , — i-ain răs ­

p u n s t u l b u r a t . — U n bă ia t t a r e drăguţ . . . — Da, —• zise soţia mea , p u ţ i n c a m în­

ţepa t . Păca t că a r e m a n i e r e p r o a s t e . P e n t r u ce n u s'a p r e z e n t a t ? D a r semă­na per fec t de b ine cu t ine .

Apoi a m veni t á ici , în cafenea . Şi p e înce tu l s t r â n g e r e a , c a r e îmi a p ă s a buna dispozi ţ ie , d i spă ru .

— T e m a e f rumoasă , —• îmi z iceam, în­v iora t . — P e n t r u o poez ie a r fi ceva cam p r e a l u n g . Dar se poa t e c o n s t r u i d in ea o nuve lă . Scur tă , sa t i r ică . As tăz i e Mar ţ i , t o c m a i t r e b u e să furnizez ceva.

C e r u i h â r t i e şi d u p ă o s cu r t ă e z i t a r e sc r i se i t i t lu l : „M'am î n t â l n i t çu u n tânăr". . .

Şi acum rana mă durea tot mai surd.

(Trad, din ungureşte de) IOÀN LU PL*

Acest o raş es te s c a u n u l î m p ă r ă ţ i i A u s ­tr i i , u n d e î m p ă r ă t e ş t e p r e a î n n ă l ţ a t u l Af-toc ra to r *) t r an ţ i scu t al doilea, de la a n u l U9£ Iu l ie îu 14. Aces tu i o r a ş d a r u r i l e sânt nepomen i t e , n u zic p o d o a n a z idi r i lor sau a l t e îndrumuiseţări căci este t o a r t e veche, ci zic o r â n u u i a l a o c â r m u i r i i cea m i n u n a t ă şi cele d u p ă împre ju ru l o r a ş u ­lui podoabe , cum grăd in i l e , oe s â n t imi le î n p r e j u r u l Vierni, şi a t t e l é cu d e p ă r t a r e •de u n ceas şi două, p e ca r e t r e b u e e inevaş să le u m b l e des tu lă vreme;, să le v a z ă de m u l t e or i şi cu b ă g a r e de seamă, ca p e u r m ă n e c o n t e n i t să p o a t ă poves t i l u c r u r i v r edn i ce de a l e s p u n e .

Nu es te ma i folositor luc ru , decâ t a p r iv i e inevaş cu m a r e b ă g a r e de s e a m ă mi j loace le cu ca r e s t ă p â n i r e a ş 'au a d u s p e tot no rodu l , m a r i şi mici , la o a ş a b u n ă o r â n d u i a i ă şi l in iş t i tă v i e ţu i r e încâ t toţ i p e t r e c ca n iş te I ra ţ i , şi m a i vâ r to s a ve­dea e inevaş b l â n d e ţ e a ce lor m a r i ce a-r a t ă că i r e cei mici . Şi a ace lor de tot p r o ş t i v ie ţu i re , ia r este v r edn i că de pi l ­d ă . Căc i j ies te p u t i n ţ ă es te î n t r ' u n a ş a m u l t norod să vază omul doi o r o ş a n i gâl-ceviimdu-se sau ocă rându - se , f i indcă p e a-eeşi ia îi r âd i că pou ţ i i a , p e ca r e în tâ i îi c ea r t ă p e n t r u a lor necuv i inc ioasă ur ­m a r e , cu oarei a d u c des t ă i i na re la tot o r a ­şul, apo i le ce rce tează p r i c ina c a r e po t a v e a .

Şi c u m î n t r ' u n aşa mic ora,ş p e l â n g ă mu l ţ imea norodulu i , s 'ar cuven i să nu ma i a i b ă e inevaş loc să u m b l e de mul ţ i ­m e a ca ră lo r , ce a r t r e b u i să i n t r e şi să iasă , c ă r â n d cele t r ebu inc ioase sp re hra­n a aces tor o ră şen i , şi p e n t r u z idi r i le cele n o a ă ce se fac şi d u p ă v r e m e d r e s u r i l e case lor . D a r şi a c e a s t a e s t e î n t r ' o aşa. b u n ă o r ându i a i ă , încâ t r a r să vede ca r , N u m a i a c e l e cu l e m n e ca r ă sânt siliţi să le desca rce î n n a i n t e a p răvă l i i lo r , u n d e nu a u curţi:, ia r celeJamte tot au v r e m e h o t ă r î t ă foar te de d i m i n e a ţ ă , î n t r e noap­t e şi î n t r e zi, ş 'apoi când oroşani i î ncep a umbla , c a r ă l e ' s â n t de m u l t cş i te a l a r ă , şi d r u m u r i l e t o a t e uda t e şi m ă t u r a t e de cei o r â n d u i ţ i .

Un lucru , şi n u m a i , e s te s u p ă r ă t o r : p r a fu l cel m u l t d in p i e t r e , c a r e l e se p r i -ck iueş t e d in necon t en i t u l u m b l e t a l oa-leş t i lor , cu toa/tie că n u s tau d in uda t şi m ă t u r a t . Bez a c e a s t ă s u p ă r a r e , n u m a i es te a l t a , oi n u m a i obş tească v i e ţu i r e ve­se l ă şi fer ici tă , c a r e se p r i c inueş t e d in d r e p t e l e ho t ă r î r i p rav i ln i ceş t i , ce nu îş a u p u t e r e a u r m ă r i l o r n u m a i c ă t r e cei s ă r ac i , ci şi c ă t r e cei boga ţ i . Şi a ş a fie-ş ca re d u p ă a sa a v e r e şi agon i sea lă r ă s ­p u n d e şi d r e p t u l î m p ă r a t u l u i ; i a r nu cel m a r e şi boga t nimic, , căci îl oco leş te p u -

*) T i tu lu ş î m p ă r ă t e s c ; d in s ineş î m p ă r a t .

t e rea , şi cel mic şi s ă r a c să dea tot ori ce a r e , fă r 'de a ma i r ă m â n e a şi p e seama lui, ca u n u l ce el a u munci t , şi a ş a în veci să muncească , necon ten i t să dea , şi lu i n imic să nu-i r ă m â e , ci, c u m a m zis, j i lă tesc toţ i d u p ă s t a r e oare a u . Căc i o-c ro t i to ru l c e l u i mic şi neput inc ios , este ch i a r p r a v i l a cea d r e a p t ă leg iu i tă , care far ' de deoseb i re , în veac sa u r m e a z ă ; iar n u ca p e la noi u n d e îmi t r e b u e hâr t ie de voiu voi să înş i r n u m e l e ace lo r t răn-ţ ă roş i şi cu p i c ioa re l e goale , sau streini sau p ă m â n t e n i , c a re , făr ' de a v e r e de o s u t ă lei, a u a j u n s în p u ţ i n i an i milionişt i cu p ă t a t u r i *) şi cu moşii , î n tocma i ca famil i i le ce le agonisesc în v r e m e de două t re i su te an i , şi nu a ju tă nici Pa t r ia , nici t r e b u i n ţ e l e o raşu lu i , cu nici u n mi j ­loc, m ă c a r să dea dim a v e r e a lui dintr 'o mie u n a ; ci s t r â n g n u m a i d in a v e r e a no­rodu lu i , i ă r ' d e a se folosi şi no rodu l dela el. Şi în scur t , d u p ă ace lea ca r e ştiu, când c h i a r eu a m fost în s lu jbe le Pa t r i i , zic că toţi aceş t i mu l ţ i specu lan ţ i , s t ăpân i r ea cu toţi cei din p r i n p r e j u r u - i , şi făr 'de deoseb i r e t oa t e t r e p t e l e dregător i i lor , de la m a r e p â n ă la cel m a i mic, neconte­ni t şi fă r 'de mi los t iv i re , z leesc t oa t ă su­d o a r e a no rodu lu i , f ă r ' de a p r ic i nui nici u n u l aces tu i n e a m , aces to r f raţ i , folos m ă c a r cât bobu l de mei .

In sa te , case le să t en i lo r a d e c ă a acelor p roş t i b i ra ic i , s â n t de zid. î n tocma i ca p e la noi p r i n o ra şe , case le boer i lo r ; iar o r â n d u e l i l e cele b u n e a l e aces to r sate, n ic i că se p o m e n e s c p e la noi în oraşe, căci a c e l a sa te a u t h é â t r e , doh tor i , gerahi , sp i ţer i , scoale, p reo ţ i v rednic i de preoţie, şi t oa t e s ă v â r ş i t e p r i n î ng r i j i r ea s tăpâni ­ri i , apo i şi în casele lor a v e r e a mai cu p r i sos d u p e cum a m a r ă t a t în sa te le să­seşti ; şi aces t s ă t ean dă, d u p ă s t a r ea lui, a d e c ă 5 0 sau 1 0 0 fiorini , i a r milionişti i v icnez i şi din a l t e o r a ş e , d a u 5 0 sau o su t ă de mii ; i a r nu ca la noi, u n d e făr, d e deoseb i r e toţi c a u t ă n u m a i d in spina­r ea R u m â n u l u i , din ca r e p r i c i n ă le sânt şi sp ină r i l e goale, fă r 'de a face şi lui un câ t de mic a j u t o r şi b i n e .

Mult m ' am d e p ă r t a t d in desc r i e rea Vie-ni i , da r m u l t mi s 'au şi a m ă r â t sufletul, v ă z â n d a d e v ă r a t a fer ic i re a a l tor nea­m u r i .

Case l e cele d in c e t a t e a Vieni i sânt put ţ ine , n u m a i pes te o mie t re i su te , dar sân t foar te na l t e , câ te şap te şi op t rân­dur i , şi p e u n d e sânt u l i ţe le foar te strâm­te, nici că văd s o a r e în veci. La acest fel iu de locur i l u c r e a z ă şi z iua cu lumâ­n a r e a .

N u m ă r u l l ăcu i to r i lo r , a t â t a celor din ce ta t ea Vieni i , c â t şi d i n 32 m a h a l a l e ce

s ) C a s e î m p ă r ă t e ş t i .

Vignetă din ediţia originala Duda, 18Í6

D r a g ! Uriciune, de băiat ! Du lce nume de strigat ; Nu ştiu vorbe minunate Că fi-aşi scrie, nu ţi-aş bate, Pe la uşi, pe la fereşti Ca să vad pe unde eşti.

Şi ti-aşi pune-acolo'n scris Că mi-e sufletul deschis Ca o rană 'nsângera tă lnc'odată ş i 'ncodată Şi c'o vorbă de la tine Poate că mi-ar face bine.

Că de când tot bat şi bat Şi cu tine ochi n'am dat, Am să cad odată 'n prag Şi-ai să vezi cât mi-ai fost drag.

VIRGINIA G H E O R G H I U

Însemnare a călătoriei mele Făcută în anul 1824, 1825, 1826

de CONSTANTIN GOLESCU

VIENA. BECIUL

UNIVERSUL LITERAR

A K 1 Л Ъ- T 0 P ï И M t A Ъ

К О Н С Т Л Н Д И Н f Л Д О Й И Ч И

А и н г о л & щ и Ф Ъ K & T ъ

^ ЛНКЛ 1 8 2 4 . 1 8 2 5 . 1826 .

Weife • НВсГфгеіЬипд pon Äonft. (35 o lefii

И Л E H IL

K f X A t K Ä ТѴПОГРАФІЕ Л O Y N И R TP ( ѴТ Л Т Í И ОУНГДР:

1 8 2 6

C O P E R T A E D I Ţ I E I O R I G I N A L E a „ î n s e m n ă r i l o r "

( E x e m p l a r î n Bibl io teca Acade ­miei Române)

sânt î n ip re ju ru - i , t r ece p e s t e două su ie mii.

Biser ica cea m a i ves t i t ă decâ t toa te , e s te a Sfân tu lu i Ştefan, c a r e es te l u c r a t ă cu m a r e m e ş t e ş u g a rh i t ec ton icesc , p e n t r u ca r e m u l t e î n s e m n a s e m , d a r d u p ă ce a m văzu t b i s e r i ca de là Mi lan l u c r a t ă cu ase ­m e n e a a r h i t e c t u r ă , î n să m a i cu deoseb i t ă p o d o a b ă şi meş teşug , ca să n u scr iu de d o u ă ori tot ace lea l u c r u r i , l e - am răd ica t .

P i a ţ e * ) a r e c inc i sprezece d in oare cele maii deoseb i t e s ín t : A î m p ă r a t u l u i Iosif a l doi lea , c ă r i i a i-au d a t a c e a s t ă n u m i r e p e n t r u c ins te şi a d u c e r e a m i n t e , împodo­b i tă fi ind şi cu s t a t u a î m p ă r a t u l u i , fă­cută d e a r a m ă , de două o r i m a i m a r e d e cât u n s ta t de om, î m b r ă c a t cu hain© ro ­maneş t i , şi în cap c u o - c u n u n ă de dafin, că la re p e u n ca l i a r d e a r a m ă , c u p o t r i ­vită m ă r i m e , p u s ă în mi j locu l p ie ţ i i p e un m a r e t eme iu , z idi t d e p i a t r ă . P i a ţ a &

3) Loc l a r g f ă r ' d e a l ă sa să z idească n imeni p e e l n ic i O z id i re , f i ind p e n t r u ÎNTREBUINŢAREA TUTULOV ORĂŞENILOR, PE d a r e lo turi vâiul pâine, poame, VERDEŢURI,, LE-

' cu ta t ţi aeefntaea lucruri.

Sfân tu lu i Ştefan, u n d e e s t e aceas t ă ves­t i tă b i se r ică , ce m a i sus a m zis. P i a ţ a Sfintei Tro i ţ i c a r e a r e rn. mi j loc u n s tâ lp de m a r m u r ă , n a l t ca de zece « t â n j i m , c a r e f i ind făcut în t r e i co l ţu r i , d i n t r e i p ă r ţ i c u r g e şi a p ă în z g h i a b u r i m a r i de m a r m u r ă , şi de là cu r su l a p i i ş i p â n ă la vârf, s ân t m u l t e c h i p u r i tot de m a r m u r ă de c a r e un i l e î nch ipu ie sc C i n a c e a d e t a ină , a l t e l e p e Sfân tu l D u h , a l te le , zidi­r e a ce lu i d i n t â i om, şi a l te le , famil ia lui Noe ce a u s căpa t d i n po top .

V r e d n i c d e p e d e a p s ă es te cel c e va fi veni t în Viena , şi n u va fi văzu t acea m a r e z id i re î n t r u c a r e es te s t r â n s o a r e de a r m e ; căci aci n u a r e a v e d e a cimevaş n u m a i a c e a ce n u m i r e a c u v â n t u l u i însem­n e a z ă a d i c ă că sân t a r m e m u l t e s t r â n s e , ci a c e e a ce m i n t e a o m u l u i n u p o a t e so­coti, şi d e aceea v e d e r e a n u m a i îl v a m u l ţ u m i . î m p r e j u r u l aceşt i i cu r ţ i , p e lân­gă z idul case lor , p o a t e ^Ant p e s t e cinci s u t e t u n u r i , m a r i şi mici , ob ic inu i t e şi deoseb i te , c u m şi p i v e cu c a r i a r u n c a CUMBARALILE.

i i i • » i « * • * • » « » » • » » »

7

O ! ce m a r e şi n e a d o r m i t ă î n g r i j i r e a u o t c â r m u i t o r i i de p r i n a l t e p ă r ţ i s p r e t oa t ă î n c h i p u i r e a fer ic i r i lor n e a m u r i l o r ome­neş t i . C â t e f e lu r imi d e a j u t o a r e p e n t r u cei scăpă ta ţ i , ş i câ te i a r a ş p e n t r u al ţ i i , de a n u a j u n g e în s căpă t ăc iune . C â t e spi-t a l u r i p e n t r u o r i c a r e t r e a p t ă d e om vredn ice . C â t e m u l ţ i m i de scoale, p r i n c a r e se - s t r ăduesc a-ş de ş t ep t a norodu l , a-1 aduce la a d e v ă r a t ă cunoş t in ţă , p r i n ca r e p o a t e zice, că a r e deoseb i r e d e un dobi­toc n e c u v â n t ă t o r . O , cât s 'au î n ă l ţ a t iubi rea de o m e n i r e ! căci cea d in t â i î nvă ţă ­t u r ă a t i n e r i m i i noble ţ i i a cea s t a es te , i a r p e la no i a c e a s t ă î n v ă ţ ă t u r ă n u s a u po­meni t , a d e c ă de a auz i t i n e r i m e a sau delà Preot , sau de là P ro fe so ru l şcoalelor , cum să se p o a r t e s tăpânii torul c ă t r e no rodu l lui , p e ca r e t r e b u e să-l vază în tocma i ca p e n iş te fii a i lui , î n g r i j i n d p e n t r u ei cum ciobani i p e n t r u oi ce l e paş te , şi le a d a p ă , p e n t r u m u l ţ u m i t ă folosului ce de l à e le dobândeş t e . A s e m e n e a şi s t ă p â n i t o r u l , p e n t r u căci tot n o r o d u l să s t r ă d u e ş t e m u n c i n d s p r e a-i da a v e r e şi c inste , e s te d a t o r p e n t r u ace s t ea să a ibă c ă t r e t u r m a lu i , d r agos t e şi î n g r i j i r e sp re folos, m a i vâr tos , f i indcă t u r m a lui n u es te dobi­toace n e c u v â n t ă t o a r e , c i c u v â n t ă t o a r e şi tocmai de o po t r ivă - i ; căc i n u va găsi n i m e n i v re -o deoseb i r e î n t r e cenuşa din t r u p u l î m p ă r a t u l u i ş i d i n t r ' a s ă r a c u l u i . C u m , d e l à c ine şi c â n d a u auz i t no rodu l c u m să cuv ine să s e p o a r t e c ă t r e s t ăpâ -ni tor , şi în toa te da to r i i l e lui, sau toţi cei m a r i că t r e ce i mici, şi cei mic i c ă t r e cei mar i , sau boga ţ i i c ă t r e să rac i , şi să rac i i c ă t r e bogaţ i i , mi los t iv i sau nemi los t iv i . cum şi p ă r i n ţ i i c ă t r e fii şi fiii c ă t r e pă r in ţ i , —iar zic, c ine, când , şi d e l à c ine (le-au auzi t , in v r e m e ce toa te l u c r u r i l e ce le b u n e să u ţ i ţ ă în om, s a u d in a u z i r e a c u v â n t ă r i i p r e o t u l u i , sau a profesor i lor , sau a t ea -t r u r i l o r , c a r e p â n ă a c u m t o a t e a u l ipsi t . Şi de vor l ips i şi d e a c u m îna in t e , tot a ş a vom fi, căc i no i c e i b ă t r â n i neşitiind i i imic d e tot p e l â n g ă a'lţii diiiitr'alt© p ă r ţ i a l e lumii , cu ne ş t i i n ţ a vom şi i n t r a în p ă m â n t . Şi copiii n o ş t r i n e a v â n d de là c ine s ă î n v e ţ e şi a s ă îndreptat, a e e m e n e a ca noi vor fi u r m a , de n u şi m a i r ă u ; căci î n v e d e r a t l uc ru es te că noi an i ră­m a s î n u r m a tu tu lo r n e a m u r i l o r , î n v re ­me ce î n an i i cei vechi , a u fost î ncepe re d e d e ş t e p t a r e p r i n m u l ţ i c a r e a u dus la l umină , a l ţ i i t ă lmăc ind că r ţ i , c u m şi g ra ­mat ica , t ipograf ia , scoale, spitaluri* c a r e să copr ind la î n t â i a ş c u v â n t a r e . Şi î n loc să se î n m u l ţ e a s c ă cu c u r s u l an i lo r , n u n u m a i n u s 'au înmul ţ i t , ci n ic i a c e l e a nu a u s ta t în f i inţa lor, şi m a i v â r t o s cea sp re m a i m a r e p a g u b ă ş i r u ş ine es te căci s ' au şi î m p u ţ i n a t , cum şcoa le le : c a r e cu c u v â n t d e m a i b u n ă p r e f ace r e , s 'au s t r ica t î n amii t r e c u ţ i s p r e a n u să l u m i n a n e a m u l . P e n t r u ca r e a ş fi pus conde iu a s u p r a s t re in i lo r , de n u a ş şti c ă ace i a a u a v u t a j u t o a r e de là p ă m â n ­ten i . C u m şi sp i t â lu r i l e penitru c iumă, c a r e m a i s 'au d ă r ă p ă n a t , şi t oa t e l uc ru ­r i le s ' au r is ipi t , d â n d u - s e v e n i t u r d o r m ă ­năs t i r e ş t i ce e r a p e n t r u î n t r e b u i n ţ ă r i l e Spi ta lu lu i , î n s t ă p â n i r e a c ă l u g ă r i l o r s p r e d o b â n d i r e a şi folosul lor . O ! c ine p o a t e zice c ă a ş a es te p l ă c u t D u m n e z e i r i i ? In loc s ă se folosească obş tea , să se îmbo­gă ţească t re i p e r s o a n e că lugă reş t i , u n a de là Anado l . a l t a de là Amer ica , şi a l t a de l à Bagda t . Şi fie m ă c a r şi p ă m â n t e a n , oe folos p o t a d u c e P a t r i i ? când a c e s t e a a u a j u n s să se v â n z ă şi să se c u m p e r e ca o mar fă , f ă r ' d e a să m a i p ă z i acele h o t ă r â t e o r â n d u e l i de Ti tor , c e s 'au s t r ă ­du i t , şi a u che l tu i t sp r e folosul obşt i i , ia r n u s p r e a s ta c ă l u g ă r i i r ă s t o r n a ţ i . în co l ţu r i l e odăi lor , î m b r ă c a ţ i î n h a i n e SCUMPE, CU ŞALURI DE MULT PREŢ ÎNCINŞI,

Jl fie măcar ţi căldura, CU câte două latié de mUtttí $1 de srtünümri îtobrl-

в cat í , în d e s f r ână r i şi în d e s f ă t ă r i petre­c â n d . C i n e p o a t e zice c ă aces te p e r s o a n e mulţumindu -s ie d in v e n i t u r i l e m ă n ă s t i ­r i lor , i a r n u t o a t ă P a t r i a , n u vor j u d e c a ch ia r sf inţ i ia lor , c ă mi es te cu pu t i n ţ ă , şi de - i vor î n t r e b a c inevaş , vor r ă s p u n d e o ă a u găsi t u n n o r o d o r b , şi d e ace ia s ' au s t r â n s unul peste a l tu l .

Vă rog, sf inţ i ţ i lor ! căc i vo rbesc pen­t r u folosul P a t r i i mele , p e n t r u d e ş t e p ­t a r ea , p e n t r u l u m i n a r e a , p e n t r u înfru­m u s e ţ a r e a , şi î n scur t , p e n t r u fe r ic i rea e i , şi c h i a r pe m i n e m ă dojenesc p e n t r u cea p â n ă a c u m necuv i inc ioasă vie{uire şi n e d r e p t e l u ă r i de banii d in p a t r i e , — n u m ă b les t emaţ i , căci eu p e r s o n a l e n u a m n ic i o p r i c i n ă cu nici unul , şi p e f ieşcare p e câ t i se cuv ine , m ă înch in şi cinstesc, — ş i m a i ivâr tos vă rog să m ă blagoslovi ţ i , şi vă înc red in ţez , că o r i c a r e , cât d e i n t e r e s a t p e s e a m a lui , de a i fi văzu t cum a m văzu t în Viena , ş i a-p r o a p e d e Veneţ ia , m ă n ă s t i r e a r m e n e a s c ă , a r fi scr is m a i m u l t decâ t mine , p e n t r u aces t u r â t mi j loc că lugă re sc oe se u r m e a ­ză în P a t r i a m e a . Măca r şi d e n u a r fâ fost fiu al aceş t i i p a t r i i , toţi a r fi a j u n s în m a r e p o c ă i n ţ ă şi a r fi scr is m a i m u l t e . Căc i ace i ce se î m b r a c ă î n n e g r u şi să n u m e s c c ă l u g ă r i , n u se înch id în mânăs<-t i r e , h r ă n i n d u - s e d in s u d o a r e a f r a t e lu i lui , c a r e a r e n e v a s t ă şi copi i , şi p l ă t e ş t e m u l t e b i r u r i ; ci c h i a r el , d u p ă ce m u n ­ceş te p e s e a m a lui , m u n c e ş t e şi p e n t r u de a p u t e a să facă m ă n ă s t i r e a a l t o m b ine , căc i a ce s t e m ă n ă s t i r i a u s p i i a l u r i îmnăunt ru , şi n u n u m a i n u m i r e de sp i ta l ca p e la noi, ci l uc ru a d e v ă r a t , î n t eme ia t şi p l ăcu t D u m n e z e u l u i . Şi o r i câ ţ i că lu­g ă r i m a i m u l ţ i sânt , a t â t şi folosul mai m a r e esiie, f i indcă uni i m u n c e s c sp re a a d u c e veni t , şi a l ţ i i d in m ă n ă s t i r e slu­jesc bo lnav i lo r , m ă t u r â n d u - l e şi seoţân-du- le udu l a fa ră , şi toa te ce le la l t e s lu jbe , şji a v â n d fieşcaire a ţ â ţ i b o l n a v i în gr i ja lu i , încâ t t icălosul d e c ă l u g ă r s o m n u l şi'l face moţăiind. Şi p e cel m a i m a r e d i n t r e ei văzând , n u î n d r ă z n e ş t i să-i s ă r u ţ i mâ­na, ci a d e v ă r a t u r m a picioiruilui. Şi f ieşcare a j u n g e î n t r ' o a ş a sfimţire d e pocă in ţ ă încâ t şi c ă m a ş a d u p ă el s ă ş'o dea: la o aşa m ă n ă s t i r e . C u m şi î n t r u o m ă n ă s t i r e c e es te î n t r ' u n os t rov a p r o a p e de V e n e -

d e legea a r m e n e a s c ă , cu m a r i che l -tue l i au adus P ro feso r i framţoiii, n e m ţ i ; şi s t r â n g â n d şi t i n e r i m e mu l t ă , d u p ă în­v ă ţ ă t u r a de şap te , op t an i , a l ţ i i c a r e au câş t iga t î n v ă ţ ă t u r ă m a i mu l t ă , a u înce­p u t la t ă lmăc i r i d in t r ' a ees t e l imbi î n l im­ba lo r n a ţ i o n a l ă ; şi a l ţ i i m a i t i n e r i ş-au u r m a t î n v ă ţ ă t u r a a l ţ i ş ap te opt an i , şi pc u r m ă a u da t de ş t i re î n t o a t e o r a ş e l e u n d e sun t A r m e n i , că de a u t r e b u i n ţ ă de •dascăli, şi d e p ro feso r i şi de c ă r ţ i nouă t ă lmăc i t e , s p r e l u m i n a na ţ i e i , acolo s ă înş t i in ţeze , şi vor d o b â n d i . C â n d a u şi v r u t să p l ă t e a s c ă ace lor s t r e in i p rocop­siţi o a m e n i , n e m a i a v â n d t r e b u i n ţ ă (căci în v r e m e de 15- lt. a n i a u d o b â n d i t mul | . ;

des tu l ă p u t e r e ) , d a i e i v ă z â n d r â v n a io; şi deoseb i t e l e v i r t u t e a l e aces tor că lu­găr i , nu a u v r u t să fuigă, ci au h o t ă r â t , c â t ă v ia ţă vor m a i a v e a , să s lu j ească a-oestor cuviosT o a m e n i , f ă r ' de nic i o p la tă .

Aces te veder i f ra ţ i lor ! m ' a u silit să scr iu ; i a r nu că a m vre-o v r ă j m ă ş i e pe r ­sona le , cu topi călugăria P a t r i i mele .

A m în tâ ln i t şi în Vene ţ i a c ă l u g ă r de a i noş t r i , c a r e a u u m b l a t î ndes tu le mâ-năstiri de a l e noas t r e , ş ' apoi v ă z â n d şi a-cest feliu de m ă n ă s t i r i p e c u m scriu, nu era des to in ic adueânu-iş i a m i n t e şi vor­b ind , să n u b l e s t e m e necuv i inc ioase l e UMnări a ace lo r de m â n ă s t r i r i s t ăpân i to r i , când şi el a u fost o d a t ă unu l de aceia , şi ch ia r el să scâ rbea , a d u c â n d u - ş i a-minte de f ap te l e lui . A ş a , frăţiilor, şi eu scriu, n'u cu v r ă j m ă ş i e căci n u poci avea cu toţii v r ă ş m ă ş i e , ci cu lacrămi), şi m ă

j u r pe ceia ce -mi este m a i s cump , ca cu l a a r ă m ă ; şi vo iu sc r ie , f i ind înc red in ţ a t , oă i n an i i cei m a i vechi a u fost în t r u p u ­rile moşi lor noş t r i s ânge românesc , a u a v u t fap te v i r t o a s e , i a r de la o v r e m e s 'au a ţ â ţ a t l u x u l şi s câ rboasa d ip loma­tică, cane n ' au fost s p r e v r e um t e m e i u al nos t ru sau folos al Pa t r i i .

V r e m e este, f ra ţ i lor de a se da o b u n ă o r â n d u i a l ă , î n t â i la c l i rosul b iser icesc , căci nesufe r i t l u c r u es te de a v e d e a c ine ­v a ş p r e o ţ i p r i n câ rc iumi , î m b r ă c a ţ i în că­măş i n u m a i , şi cu opinc i 4 c u c a r ă l e la t â r g u l de a fa ră , cu che re s t i e l e d e vânza­re , şi c ă r â n d nisip şi c ă r ă m i d ă , fă r 'de nici o ş t i in ţă de da to r i i l e legii lu i , şi fă r 'de n ic i o cunoş t in ţ ă de cuvioase le u r -miări. C u m şi acele ѵешѴлігі mănăs t i r e ş t i , p ă c a t es te şi r u ş i n e s ă n u ae î n t r e b u ­in ţeze sp re p o m e n i r e a ace lo ra c e l e -au făcut . Une le a j u t â n d la fe i i iwimi de scoa­le, la p l a t ă de m u l ţ i m e de dască l i ce t r e b u e s c la t oa t e j ude ţ e l e , nu p lă t imdude câ t e 5—6 su te de lei p e a n , m a i pu ţ i n decâ t p l a t a vizi t i i lor ; ci d u p ă cât s e cu­v ine unu ia , os n u poa t e a m a i face a l t ă specula ţ ie , ci n u m a i a c ă u t a sp re folosul lumin i i . Şi a l t e l e iaaăş, sp r e a j u t o r u l spi-ta lu r i lo r , s p r e î n t e m e i e r e a şi mul ţ i rea lor ; şi a l t e l e i a răş , sp r e p l a t a da tor i i lor , ge rah i lo r , ce t r e b u e să l i e în f ieşcare j u d e ţ . C u m şi a j u t o r p e n t r u o în so ţ i r e de 7—8 o a m e n i î nvă ţ a ţ i în l imbi s t r ă ine , ca să t ă l m ă c e a s c ă c ă r ţ i t r ebu inc ioase în l imba na ţ iona lă . Şi cel m a i m a r e a j u t o r s p r e a t i pă r i căr ţ i l e , ce muilti d in nou po t scr ie , s au t ă l m ă c e s c c ă r ţ i fo los i toare maţii, şi mi j loc n u a u de a le t i pă r i . C u m şi a j u t o r de a să t r imi t e t ine r i în ţ ă r i s t r e i n e s p r e î n v ă ţ ă t u r a doh to r i i , ca c u v r e m e a , a c e i a să î n v e ţ e p e a l ţ i i în P a t r i a noas t r ă , deşcliiizându-se Academie . Căc i a m zis că Pes ta ca r e a r e toa te aces te , nu poa te a să s ă m u i nici c u Cra iova , ne­c u m cu tot P r inc ipa tu l Valahi i , f i indcă n u e scaun Ungar i i ci un j u d e ţ a l Ungar i i . Şi m u l t e a l t e sp re fer ic i rea şi l a u d a naţ i i , c a r e s în t a t â t de lesne , încât c â n d stă­p â n i r e a se va un i c u boe r imea , şi boe r i -m e a cu săpâi i i rea , p p t p e t o a t ă l u n a să p u e î n l u c r a r e un ce folositor Pa t r i i .

I a r lăcaşul î m p ă r ă t e s c p e a f a r ă nu a r e vre-o deosebi tă podoabă , căc i este z id i re veche ; d a r d a r u l lui es te f oa r t e m a r e , căci este o z id i re în p a t r u col ţur i ca masa , avându- ş i cu r t ea l a mij loc , c u p a ­t ru po r ţ i în p a t r u pă r ţ i a l e zidir i i , p r i n şa la miezul nop ţ i i ; nici că poa t e c inevaş a găsi un ceas, când ,mu f ierbe l u m e a şi c a r a t e l e pr imtr 'acele p o r ţ i socotimdu-să cu r t ea î m p ă r ă t e a s c ă ca o p i a ţ ă s lobo­dă . Şi aces t ea n e g r e ş i t u r m e a z ă întir 'acest chip , căci nu a r e tretbuinţi d e a să în­chide cu l a c ă t e mul t e , fi ind e ă cunoaş t e î n t r u a d e v ă r i u b i r e a no rodu lu i , ş i a tu-tu lor celor deobş t e p ă m â n t e n i şi streinii, căci s ingur să s imte că-i sunt u r m ă r i l e că t r e norod , în tocmai c a a l e unuji p ă r i n t e c ă t r e fii. Şi m a i vâ r to s , că , c â n d no rodu l n u d va iubi . acele l ă c a t e să po t socoti ca n iş te n o d ă t u r i de pang l ice .

Aceşt i o t eă rmui to r i Evropeneş t i , ade ­v ă r a t făr ed p l ă c e r e t r e b u e să i a să la p l i m b ă r i , căci n u le r ă m â n e m i n u t d e a-şi a r u n c a ochi i la v re -o v e d e r e de ura. ce, fi ind sil i ţ i fă r -de c o n t e n i r e să mul ţu ­mească no rodu lu i şi cu p l e c a r e a c a p u l u i şi cu p ă l ă r i a în m â n ă , la î n c h i n ă c i u n e a •şi s t r i g a r e a no rodu lu i d e : v iva t ! La două v r e m i a r e u n m a i o s căpa re : c â n d e s t e cald, căci îşi ţ ine p ă l ă r i a sup t m â n ă , şi c â n d m â n ă s ingu r cai i . D a r t icălosul gât, tot t r e b u e necon ten i t s ă se plece .

vbimnsvL UTMAR

Conte l e Leon Tolstoi t r ecea d r e p t în­suşi m u n c i t o r u l p ă m â n t u r i l o r sa le , î n t r ' o zi, u n francez, îi făcu o v iz i t ă la ţ a r ă . La g a r a cea ma i a p r o p i a t ă de domen iu l lui Tolstoi , găsi t r ă s u r a m a r e l u i scr i i tor . Se sui în iea şi î ncepu s ă vo rbească cu vi­zi t iul .

— A d e v ă r a t că d. Tols toi îşi munceş t e el s ingur p ă m â n t u r i l e sa le ?

Vizi t iul se gând i u n momen t , apoi se " î n t o a r s e s p r e că l ă to r şi î n t r e b ă :

— Boeru le , a ţ i amunţa t d-Ііц Tols toi ora e x a c t ă a sosiri i dvoas t r ă ?

— D a ! — Ei, a t u n c i d. Tolstoi va luc ra şi ma i

d e p a r t e , desigur. . . '*

Lord Devyar a p r imi i , a n u l t r e c u t , la L o n d r a vizi ta u n u i m a r e p r o p r i e t a r ve­nit d m Scoţia şi oare îşi făcea p r i m a de­p l a s a r e în cap i t a l a eng leză . C u r t e n i t o r , l o rdu l D e w a r îi/ o fe r i os ip ta j i t a tea . O l u n ă d u p ă ace ia , sco ţ ianul tot m a i e r a acolo. A p r o a p e de Crăc iun , l o r d u l D e -wan-, p u ţ i n cam j ena t , îi zise :

— E i c a m a r a d e , i a tă C r ă c i u n u l . F ă r ă îndoia lă ai fi fericit să-1 pe t r ec i cu ne ­vas ta şi copiii d- ta le ?

A t u n c i m a r e l e p r o p r i e t a r , s t r â n g â n d cu c ă l d u r ă mâ in i l e gazdei sale, e x l a m ă :

— Iţi m u l ţ u m e s c din fundul suf le tului . Nu î n d r ă z n e a m să ţi-o cer . D a r peu t ruca consimţi , voi c h e m a a c u m şi famil ia m e a !

-*. Edison a r e o r o a r e de i n t e r v i e w u r i .

C â n d nu poa te :scăpa, îşi b a t e j oc de b i e . tu l r epo r t e r . Un z iar i s t a m e r i c a n r euş i să-1 î n g h e s u e î n t r ' u n colţ a l s a lonu lu i :

— C a r e a fost p r i m a d-voas t ră i nven -

І і е ? „І. — Edison voi s ă b a t ă în r e t r a g e r e da r ,

î n c o n j u r a t de un g r u p de femei fru­moase , c a r e îl r u g a u să r ă s p u n d ă , fu ne­voit s ă ; s e s u p u n ă .

— E i b i n e ! Iată. . . E r a m vânză to r de z ia re pe s t r a d ă . Afla i că u n b a n c h e r bo­ga t fusese că lca t de hoţ i . M 'am dus să-1 văd şi i -am spus :

— D o m n u l e , a m a f l a t n e n o r o c i r e a dv. Or, a m i n v e n t a t un a p a r a t , g ra ţ i e c ă r u i a toţi ace ia car i vor a t e n t a la lăzi le dv. de b a n i vor fi la c h e r e m u l dv.

— Ce-mi ce re ţ i p e n t r u a c e a s t ă inven­ţie ?

— Mâna fiicei, d -voas t r ă ! Banche ru l p r imi . Mă puse i pe luc ru .

D o u ă zile ma i t â rz iu , găsii p e v i i torul m e u socru în pa t .

— D o m n u l e , îi spuse i , e r i , p e l a opt s e a r a a ţ i voit să desch ide ţ i cassa d e ban i . A ti p r i m i t o lov i tu ră c a r e v ' a t r â n t i t şi a ţ i l ă m a s f ă ră cunoş t in ţă p â n ă azi di­minea ţ a . S u n t e ţ i m a i b i n e a c u m ?

-— Da , dar.. . — Ei b ine , a s t a e inven ţ i a m e a ! T i n e r e l e femei care-1 a s cu l t a s e r ă p c E-

d i s o p îi s p u s e r ă : — Şi fa ta b a n c h e r u l u i ? — N ' a m luat-o. . . A t u n c i r e p o r t e r u l : — F i i n d c ă a ţ i a v u t b u n ă t a t e a să n e

p o v e t i ţ i p r i m a invenţ ie , v r e ţ i s ă n e spu­neţi şi u l t ima ?

— Ù e s igu r — r e l u ă Edison. E is tor ia pe ca r e v ' am poves t i t -o c h i a r a c u m !

RUD. A. K N A P P

UNJVERSÜL LîtËRÂR 9

Sosise z iua repe t i ţ i e i g e n e r a l e p r e g ă t i t ă d» a t â t a t i m p de D o a m n a E l e n a Dră-gănescui, 'Hall ipa ou p a s i u n e şi me todă .

î n d e l u n g p r e g ă t i t ă ou zel s i s temat ic , a. po i aştepitată cu r ă b d a r e şi socot inţă . ;iar in u l t ime le zile ou o e n e r v a r e n e p r e . văzu tă .

In ajuai E lena s imţ ise o s l ăb ic iune t r u ­p e a s c ă şi suf le tească de conva lescen t şi delà aceea s l ăb ic iune t r e c u s e lesne la u n somn a d â n c . Se scu lase în d imineaţa 1 ge­n e r a l e i o d i h n i t ă d u p ă ace l s o m n l in iş t i t şi r ă m ă s e s e î nvă lu i t ă d e o b e a t i t u d i n e în c a r e o r i ce p rec iz iun i se topiiau.

Ide ia invi ta ţ i lor , a muz ice i d e d u p ă a-miază , e r a u idei b e n i g n e şi d i s t r a t e . Vroi să o i â n d u i a s o ă câtieceva d a r ezi tă , l ă să mai b ine să d i s p u n ă a t u n c i ch i a r p e loc, d e a c o r d cu M a r c i á n . F i e c ă l ene , fie că n e î n c r e d e r e în sune, sninptomele e r a u noi .

D e t e n u m a i o rd in i l e p e n t r u u l t ima r e ­v izu i re a a p a r t a m e n t u l u i ş i în l oc de a s u p r a v e g h i a o p e r a ţ i a de l à înă l ţ ime , îi veni gus tu l să s e p l i m b e şi c o m a n d ă a u ­tomob i lu l .

i i ă r h a t u l ei oa re se de ş t ep t a se p l i n de gr i jă , r ă m a s e î n c â n t a t de d ispozi ţ ia în ca r e o vedea . \

Cu î n t â r z i e r e Elena, sosi la d e j u n c â n d D r ă g ă u e s o u începuse a. se t e m e de v r e - u n acc ident . A p u c a s e d r u m u l P r u n d e n i l o r . .gara : să se ducă p â n ă acolo, cu do r in ţ a su­bi tă de a vizi ta m o r m â n t u l m ă t u ş e i G r a -m a t u l a şi r e n u n ţ a s e cu r e g r e t n u m a i vă­zând o r a î n a i n t a t ă .

P l inu l a e r şi p l i m b a r e a îi schimbase! în­că mai m u l t d i rec ţ ia idei lor de là p r o g r a m u l zilei, to tuş i n u se a b ă t u s e de l à d r u ­m u l d r e p t a l g â n d u r i l o r mad p ro funde .

Pelerinaigiul s e n t i m e n t a l s p r e G r a n i a -tittla nu e r a s t r ă i n de C o n c e r t u l Bach. P r i n t r ' o f i l t r a re a e l e m e n t e l o r c a r e com­p u n e a u acel concer t se a l e se se d i n e le e-sen ţ i a lu l şii o î n d r u m a s e în t r ' a co lo . E lena nici a c u m nu e r a fă ră de busolă , d a r a-c u l de d i rec ţ i e îşi de sena ungh iu l nou. D u p ă d e j u n d o r m i puţini şi puse un t imp m a i lung ca ele ob ice i p e n t r u tua le ta ei totuşi ' s implă .

Sos i rea oaspe ţ i lo r se făcu a p r o a p e î n a-fa ră de con t ro lu l ei , p r i n mi şcă r i f avora ­b i le ca r e i i a şeza p r ie ln ic . P r i n t r e e i E le ­n a s t a ca o s imp lă a u d i t o a r e . Sinn ţii e m o ­ţia v ior i lo r c a r e se a c o r d ă n u m a i ca p r e ­gă t i r ea u n e i des fă tă r i c e se oferă , f ă r ă conş t i in ţ a r e sponsab i l i t ă ţ i l o r .

A m ă n u n t u l m a t e r i a l şi o r d i n e a s is te­m a t i c ă / a l u c r u r i l o r îi s c ă p a cu to tu l . P r e ­zen ţa u n o r f igur i noi de femei şi b ă r b a ţ i , prof i la ţ i . a co lo p e e s t r a d a j oa să înapo ia conce r t an ţ i lo r , o făcu să p lece capu l t a r e în j o s f jxând r o m b u l s t r ă l u c i t o r a l p a r ­che tu lu i . E r a u c â n t ă r e ţ i i C h o r a l u l u i p e c a r e ab ia az i e r a să-1 a u d ă î n t â i : C h o -ra iu l p r o m i s şi d ă r u i t de Marc i án .

E lena as is ta la r epe t i ţ i a g e n e r a l ă a conce r tu lu i Bach, ca o e l evă s i l i toare la o d i s t r ibu ţ i e de p r e m i i . Nu îşi d e t e sea­ma de succes iunea p r e c i s ă a n u m e r i l o r d i n p r o g r a m , nici d e a t i t u d i n e a as i s t en­ţe i în pat ine. O, r u m o a r e u ş o a r ă de m ă t a ­se şi d e l e c t a r e o c u p r i n d e a în semni f ica ţ ia ei sa t i s făcă toa re . N u m a i sgomotu l a p l a u ­zelor ca t r e c u t p r i n t r ' u n f runziş d e pă­d u r e î i d a o a n x i e t a t e c a r e o făcea să-şi a s c u n d ă capiul p a r c ă î n b roboade , p e n t r u a-1 feri de аяе і vu ie t un i form, i r up t i v şi a s u r z i t o r de morfiilnizarea e i . Ii m a i d a impres i a a s e m ă n a t ă ou l a m a u n u i va l d e m a r e c a r e se f o r m e a z ă u n d e - v a n e a ş t e p ­tat şi se s p a r g e d e u m e r i i tă i încovoia ţ i sub t a tnen in ţa i rea buourieiL

Jn s c h i m b de î n d a t ă ce începea exeou-

genera lă de H O R T E N S I A P A P A D A T - B E N G E S C U

ţia, muz i ca o l iniş t ia , îi da o ce r t i t ud ine a b s o l u t ă . E r a o p l u t i r e p e o m a r e fru­m o a s ă cu p o r t u r i u n d e a t e r i s a fer ic i tă . Sune te l e c l ăd i au g e o m e t r i a sol idă a u n o r o raşe a lbe i n u n d a t e de o l u m i n ă ega lă c a r e se difuza t r e p t a t .

P r i n ace l e ce t ă ţ i m i n u n a t e t r ecea ra ­d ioasă . Porta t ivul! e r a u n a n f i t e a t r u feeric p e c a r e se p ro i ec t a a r h i t e c t u r a m a r m o -r e e a n ă a p a l a t e l o r . P e t eme l i a coa rde lo i , no te le p u n c t a u d e s e n u l g răd in i lo r , a r p e ­gi i le c u r b a u coliiniile şi d in che ia d e sol c ă d e r i de a p ă trimiiiiau u n şii.pot fluid, sau ішипаі o p â n z ă die r ăcoa re , u n pa-i e n j e n v a p o r o s m r ă s f i r a r e a fină a unu i j e t - d ' e a u .

Apoi s e a r a cădea î n a c o r d u r i m i n o r e pes t e Ce tă ţ i .

R i t m u l c u : f r a z ă l a r g ă s a u şoap t a m>inu-i i t a s ă a h . Bach, n u p ă r ă s i a u nici uu m e m e n t o i d e e g r a v ă , o e m o ţ i e concen­t r a t ă , cu d e s e n u l t r a s s igu r p r i n t r e m e ­a n d r e l e a r m o n i o a s e .

Sune te l e sco teau re l ie fur i le u n o r efigii nob i le şi modu la ţ i i l e a v e a u sugges t i i vir­tuoase . Se î n ă l ţ a u ru g ăc i u n i l e srtimpile a l e u n o r iub i r i fără dup l i c i t a t e c u a scens iune s e n i n ă ; iubi r i n ă l ţ a t e d e - u n suf le t victo­r ios, f ă r ă dei fast şi v a n i t a t e , t r e c â n d pe s ­te obs t aco le l e înv inse d e m a e s t r i a sufle­tu lu i .

Şi m e r e u acea s i g u r a n ţ ă , c a r e lega ce tă ţ i l e v i z iona re u n a d e a l t a cu un ţ ă r m n î n t r e r u p t şi Mn.

Aşa a s c u l t a azi E l e n a def i lând Pre lu ­diul , Fuga , C o n c e r t u l , O r a t o r i u l .

Nu-ş i de te s eama d e m o m e n t u l când C h o r a l u l se subs t i tu i se i n s t r u m e n t e l o i . Recunoscu b u c a t a a u z i t ă când-ya la Var -şoviч ca şi c u m în a lveo la u rech i lo r se pă s ­t r a se m e m o r i a me lod ioasă şi a c u m se deş­t ep ta . O r g a e r a o j i eda i l ă ş i ,o c l a p ă un ică p e c a r e Marciiam n e t e z e a u n i t a t e a voci lo i . C u m in aiudiitariu c i rcu la u n m u r m u r de a d m i r a ţ i e , E l e n a se u i t ă în j u r m i r a t ă câ şi ce i la l ţ i se b u c u r ă . Ştida că ea n u a r ă s ­t u r n a t n imio iliim cochi l i i le în c a r e se a c u ­m u l a me lod ia ' n u m a i p e n t r u ea s ingură .

M a r c i á n î n z iua aceea n u p ă r ă s i a nici un m o m e n t e x e c u t a n ţ i i , sta cu ei l ao la l tă . Deş i n e p r e m e d i t a t ă p r o c e d a r e a m a r e l u i a r t i s t c r e e a muziicei o s t a r e de fap t ex­c e l e n t ă şi u n a m o r a l ă l a fel muz ican ţ i lo r . So l id i ta tea cu o p e r a şi ou a n i m a t o r u l de­t e r m i n a o i n t e r p r e t a r e d e s ă v â r ş i t ă .

In r e a l i t a t e M a r c i á n se adăpos t i s e aco­lo d e u n s en t imen t de t e a m ă p r i c i n u i t d e ace l C h o r a l p e c a r e i se p ă r e a a c u m că îl o fe ră E lene i , c a p e un buche t , de flori r a r e e d r e p t , dair ou m a n ş e t ă d e h â r t i e la o a n i v e r s a r e d e famil ie . Sent i ­m e n t de r idicol şi de emoţ ie desiiJul de ca rac te r i s t i c .

D u p ă ce î n t r e g conce r tu l i se s t r e c u r a s e p e d i n a i n t e ca u n vas f a n t o m ă melodios , E lena n u şiiiu c â n d şi c u m s'a t e r m i n a t si a u t recut c u foţii în con fo r tu l ha l l u lu i m a r e . V ă z u c a pnimtr 'o og l i ndă g r u p u r i c a r e se l e g a u şi se d e s l e g a u p lăcu t , p e c â n d Marc i án şi D r ă g ă n e s c u făceau ono­ru r i l e , u n u l ce le a r t i s t i c e , ce l ă l a t cele de amf i t r ion . E a s t r â n s e cu m â i n i m o i m â i n i a m a b ile de o a m e n i r e c u n o s c ă t o r i , recumos-c ă t o a r e ea s i ngu ră , caş icum a r f i fost o a s p e l e fericit şi a d u l a t a l u n e i s ă r b ă t o r i n u ş c ă t o a r e . Auz i ca d e d e p a r t e p e Mar ­c i á n s p u n â n d u - i a p r o a p e in t imida t că a t r e c u t şi Repe t i ţ i a . N u făcu ecou ace lu i r eg re t . U i t ă ch ia r să-i m u l ţ u m e a s c ă d e C h o r a l , a ş a de p ă t r u n s ă d e b u c u r i e vă­d i t ă că n u avea nevo ie de cuv in t e . E i n u i se p ă ' / x i că Repe t i ţ i a a t recut . Avea s e n t i m e n t u l u n e i zile c a r e a înche ia t U D

P r i e t e n i l o r Sus cupe l e vieţ i i , P r i e t en i , v ă c h e m Să facem n e b u n az i o spă ţu l . — P r i e t e n i , cu suf le te -asemeni , să bem Şi hoho t svâ r l i -vom în loc d e b l e s t em, Că*n v i a ţ ă -ne n -am p r i n s răs fă ţu l .

î ş i s c u t u r ă v r e m e a z ă p a d a pe f runţ i Şi g r i j i l e lumi i n e sapă Şi m â i n e cu toţ i i vom fi m a i cărunţ i . . . —Ni-i v r e r e a a ic ia să facem az i mun ţ i , Ci v r e m e a înce t , ca o apă , P e l u m e cu d â n s a ne p o a r t ă m ă r u n ţ i Şi 'n n o a p t e a u i t ă r i i n e ' n g r o a p ă —

C â t gâ lgâe v i a ţ a ' n noi viforos, Să s p u m e g e v inu 'n p a h a r e Să b e m h ă u l i n d vom ui ta cât de jos Ne -apasă d u r e r i l e - a m a r e .

D i n v i a ţ ă să facem u n hoho t cumpl i t , In chiot să r â d e m de toate. . . Noi s ingur i , p r i e t en i , pe d r u m n e - a m je r t f i t Şi m u l t e d in v i sur i pe d r u m n i -au pieri t . . . J e l i r e a lo r azi n u m a i poa t e S ă ' n v i e d in m o r ţ i ce 'nghi ţ i t -a p ă m â n t u l : — Pie ten i , u i t a ţ i , e cuvân tu l .

I ub i r i l e duse , în cl ipa d e - a c u m Sun t flori ce ' ş i p i e r d u r ă p a r f u m u l Şi toa te ' s în u r m ă , d e p a r t e , pe drum. . . ' —In v a n cău ta -vom : In suf le te -acum E d o a r a m i n t i r e a , d o a r scrumul—•

D e a c e e a : U i t a r e ! — P r i e t e n i în cân t I e r t a ţ i c u v â n t a r e a m e a g ravă , P r e a ştiu că toţ i s u n t e m clădi ţ i d in p ă m â n t Şi v ia ţa- i d o a r cupa de -o t r avă — D e r â d e m sau p l â n g e m cu toţ i b ine şt im C ă ' n l u m e noi cupa gol im —

O t r a v a să fie m a i du lce pu ţ i n S'o b e m azi în două cu v in —

Să bem, căci ş t im b ine , în v ia ţa de-apoi D e - o s â n d ă n imic n u n e s c a p ă Să b e m că n imica n u d u c e m cu no i Şi veşnic u i t a r e a n e ' n g r o a p ă .

E U G E N VICTOR

t imp fericit , d u p ă ca r e C o n c e r t u l n u va ii nici e l o c u l m e şi un p u n c t t e r m i n a t , ci u n începu t — ceva ca u l t ima filă a u n u i c a l e n d a r a u n u i an bun , p e c a r e o r u p i p e n t r u a p r iv i ziua dA'ntâi a a l t u i a d e la ca re a ş t ep ţ i m a i b ine încă.

In s e a r a aceia , d u p ă ec Marc i án cercase-s ă corec teze tăcer i le vo rb ind cu D r ă g ă ­nescu p lecase m a i de v r e m e ca de obi-ceiu, — lăsând p e E lena tot aşa de mol­comă şi, de decisă, l i da impres i a conta­gioasă a unei f i inţe c u p r i n s ă în semi-somn de u n vis' p l ăcu t . Nu se î n t r e b a ca r e vis. Ea. nieobieinuită cu f enomene le sens i ­bili ţ a ţe i , l e s u p o r t a inocent! şi vizibil , f ă r ă de c o n t r o l u l conşt i in ţe i de s ine. D r ă g ă ­nescu n u cu teza să c r e a d ă că z iua a c e e a se p e t r e c u s e a sa de b ine . N u m a i douăzec i şi p a t r u d e o r e d s p ă r ţ i a u încă d e m a r e l e Conce r t d in Bach.

H. P A P A D A T - B E N G E S C U

10 UNIVERSUL LITERAR

C A R N E T F A N T A Z I S T

Substratul mişcărilor literare In j u r n a l u l f ra ţ i lor Goncour t — faimo­

sul „ J u r n a l " c a r e a făcut a t â t a v â l v ă — p r e c u m si în co re sponden ta lui F l a u b e r t , sun t une le p a s a g i i p r i v i t o a r e la p r â n z u r i ­l e Magny , c a r i p u n în l u m i n ă dedesub tu l evolu ţ ie i boga te i e f lo rescente d in l i t e r a ­t u r a f r anceză în v r e m e a celui d e a l 2-lea i m p e r i u şi a 3-a r e p u b l i c ă ; r ădăc in i l e şi m a i a l e s seva ca re a l i m e n t a a c e a s t ă eflo* rescen ţă , t ocma i î n t r ' u n m o m e n t d e cr iză , când R o m a n bis mul îşi d ă d e a u l t ima sufla­re şi c â n d se p ă r e a că i svoare le d e inspi ­ra ţ ie sun t seca te .

A s u p r a aces te i mişcă r i nu a r a r e o r i s a u făieut a f i r m a ţ i i e rona t e , explica/hile pe d e o p a r t e .

Aşa d e pl idă , cei ce se complac a e t i ­che t a cu r i gu roz i t a t e pe scr i i tor i , a u da t P a r n a s i a n i s m u l u i de întemeitoir şi şef când p e Lecon te d e Lisle, c â n d p e H e r e d i a .

D i n t r e a ce ş t i doi, Lecon te de Lisle e r a cel m a i puf in d e s e m n a t p e n t r u o a seme­nea ca l i t a t e , d e o a r e c e dacă e l î n t r u n e ş t e m a j o r i t a t e a canacter i s t ice lor aces te i şcoli, p r i n c i p a l e de m u l t e o r i îi l ipseş te : e x . „La fonta ine a u x l i anes 1 ' şi m a i a l e s „Les chansons écossaises" .

H e r e d i a es te f ă r ă î n d o i a l ă u n e lev ex ­ce len t c a r e a dus la pe r f ec ţ i une fo rmula aces te i şcoli, însă c ine a da t a c e a s t ă fo rmulă?

T h é o p h i l e G a u t i e r . P a r e c iuda t : şeful P a r n a s i a n i s m u l u i ,

Théoph i l e Gau t i e r , impe tuosu l „gi l le t rou­ge" d e l à v i je l ioasa p r e m i e r ă a lu i H e r -nani , unu l din cei m a i f e rven ţ i obişnui ţ i a i „Cenac lu lu i "?

Nu t r e b u e însă u i ta t că m a i to ţ i copii i R o m a n t i s m u l u i a u fost copii i i n g r a ţ i sau te r ib i l i „dela Musse t p â n ă la Sa in te -Beu­ve chiar .

încă , cu câ ţ iva an i î na in t e , se o b s e r v a ­se o evolu ţ ie la G a u t i e r c a r e î n t r e z ă r e a o r i zon tu r i cu to tu l s t r ă i ne şcoalei c e . a p u -sese o d a t ă cu c ă d e r e a „Burg rav i lo r " .

„ E m a u x eil C a m é e s " m a r c h e a z ă u n p u n c t cap i ta l a l acestei evolu ţ i i . G a u t i e r d ă d e a poeziei o a l t ă semnif icaţ ie . Şi la u n u l d i n p r â n z u r i l e M a g n y e l se a d r e ­sează lu i T a i n e î n t e r m e n i foa r t e ca te­gorici . .

— „Ta ine , d a r caz i î n id io t i smul b u r ­ghez — zice el — să cer i poez ie i sent i ­m e n t a l i s m sau ch ia r s e n t i m e n t D a r n u a s t a e poezia , c i cuv in t e s t r ă luc i toa re , c u v i n t e de l u m i n ă , cu r i t m şi muz ică as ta e poezia . (A i c r ede c ă s u n t vo rbe l e d-lui Minulescu) . Cuv in t e , mă 'n ţ e l eg i T a i n e ; ni­mic decâ t cuvin te , l ini i şi c u l o r i — şi a-dăoga — „ P e n t r u m i n e . n u există, decâ t l u m e a e x t e r i o a r ă .

Aces te vo rbe ca r i s ch i ţ ează î n t r e g u l p r o g r a m a l n o u e i şcoli l i t e r a r e a u o sem­ni f ica ţ ie a d â n c ă , a r ă t â n d u - n e c a r a c t e r i s ­t i ca n u n u m a i a P a r n a s i a n i s m u l u i ş i — p r i n c o n t r a s t — a şcoalei imed ia t u r m ă ­t o a r e , d a r şi a t u t u r o r mişcă r i lo r d e acest Tei şi m a i cu s e a m ă descope r ind la ce se r e d u c e l e : o inf imă d e p l a s a r e a cen t ru lu i c o m p a s u l u i î n acelaş^ c a d r u .

C e es te P a r n a s i a n i s m u l ? Es te u n clasicism r e g e n e r a t , un clasi­

cism e c h i v a l e n t celui d in secolul XVII-lea. N u m a i „ech iva l en t " f i indcă — deşi a l e s

d in ace l a ş cad ru—mode lu l , mo t ivu l de in­sp i r a ţ i e mu e ace laş .

Clas ic ismul sec. XVII-lea a fost tot atât d e i m p e r s o n a l ş i r ig id ca şi P a r n a s i a n i s ­m u l ş i atât de pasionat d e antichitate. Deosebirea capitală este Iotă cauzată toc. доі, i au tuai шш ţi» „numi1' tot ftcejtitl

Clas ic i smul p r i m e r a in te r io r , cel de a] doi lea e e x t e r i o r . D e ce? F i i ndcă p r i m u l l u a c a mode l suf le tu l a n t i c r ă s f r â n t în l i­t e r a t u r ă şi m a i a l e s î n t e a t r u , p e c â n d mo­d e l u l P a r n a s i a n i s m u l u i es te m a r m u r a r e ­ce a V e n e r e i de la Milo, pe r f ec t ă însă rece . Şi dacă uneor i a ceas t ă m a r m o r ă g lac ia lă p a r e а se a n i m a , a se încălzit e d a t o r i t ă n u m a i pe r f ec ţ iune i e x t e r i o a r e c a r e dă i-luz ia vieţei .

Să d e d u c e m că g e n e r a ţ i a de scr i i to r i ca r i au cul t iva t a c e a s t ă fo rmulă l i t e ra ră , a a v u t î n t r ' a d e v ă r . aces ta „secheresse d 'âme"?

Ar fi) r i s ca t . D e s igur , t r e b u e să ţ i nem s e a m ă că a t â t

la M a g n y cât şi l a c e a i u r i l e e d i t o r u l u i L e m e r r e , f r e q u e n t a u o a m e n i d e ş t i in ţ ă ca Marce l i n Ber the lo t şi Claude B e r n a r d , p o -l i t iç iani ca Xavie r de R i c a r d şi cunoscă­tori a i l imbi lo r a n t i c e şi o r i e n t a l e , ca M é r i m é e şi R e n a n . Să n u iri tăm c ă Sul ly P r u d h o m m e fusese u n b u n e l e v la şcoalei Podytehnice .

î m p r e u n ă c u Ta ine , to ţ i a ce ş t i poz i t i ­vişti a u e x e r c i t a t o i n f l uen t ă incon tes ta ­bi lă a s u p r a poe ţ i l o r P a r n a s i e n i c a r i î n lo­cul pe r i f r aze lo r d e a l t ă d a t ă , d a u a c u m de ­finiţi i p r ec i s e şi a r i d ş t i in ţ i f ice . C u m v o r b e a u de p i l d ă d e s p r e lună, H u g o şi Musset şi cum v o r b e ş t e Lecon te de Lisle.

„ D e b r i s d ' un g lobe mor i , a u h a s a r d d i spe r sé" .

Insă aceas t ă impos ib i l i t a te es te da to ­r i t ă î n t r ' o o a r e c a r e măsura , şi u n u i sno­b i sm involuntar , , i n e r e n t v â r s t e i desvol-t a t ă î n t r ' u n med iu ca cel p o m e n i t m a i sus.

D o v a d ă e c ă de m u l t e orii m a r m o r a se co lo rează şi vine; u n m o i n e n t c h i a r î n c a r e un P a r n a s i a n r u p e aceas t ă formulă , în-loeuind-o cu a l t a , f o n d â n d Simbol ismul .

Acest d e r o g a t o r şi nova to r , n u e s t e nici , V e r l a i n e c u m a u spus-o e t i che teur i i , nici

M a l l a r m é ci Su l ly P r u d h o m m e . S u n t două s t rofe de P r u d h o m m e tot a t â t de semnif i ­cat ive , ca şi cuv in te l e lu i G a u t i e r c i ta te ma i sus. Je suis las des moti j e su i s las d ' e n t e n d r e

c e qu i p e u t m e n t i r J'aime m i e u x les sons q u ' a u l i eu d e

]comprendre Je n 'ai q u ' à sen t i r

l ine melodie où l'ame se prolonge Et qui sans effort

Me fera passer de l'oubli au songe D u songe à la mort.

P r i n u r m a r e S imbol i smul es te o a t r e i a fo rmă a c las ic ismului ş i a ş î n d r ă s n i să s p u n cea ma i s u p e r i o a r ă d a c ă M a l l a r m é şi d u p ă el a t â ţ i a a l ţ i i nu) a r fi d u s a c e a s t ă f o r m u l ă la excese r e p r o b a b i l e .

Secolul a l XVII- lea im i t a l i t e r a t u r a an ­tică, i m p e r i u l a l 2-lea p las t i ca an t i că , r e ­p u b l i c a a t r e i a ia ca mode l s in teza ce lo r două mode l e p r e c e d e n t e , e c o u l aces t e i sin. teze . !

In locul m a r m o r e i reci si p r ec i se , a v e m a c u m r u m o a r e a a c e e a v a g ă ca r e p lu t ea d e a s u p r a m i n u n a t e i ce t ă ţ i a p r o a p e d e v i s : A l e x a n d r i a ; r u m o a r e c o m p u s ă d i n r e f re ­n u r i r ă t ăc i t e , voci şi r â s e t e . a rg in t i i de femei s p i r i t u a l e şi lascive, ecour i d e f lau­te ţi luthuri: rumoare depărtată rulând in tinde învăluite de părfumuri Oriental*.

Ригааііевйимиі pria доеШшиі« Ы, ê*

ѵеа un ca tegor ic s u p ă r ă t o r ce se făcea u n e o r i cu lpab i l ă de emfază . U n poe t fă­c â n d p o r t r e t u l , fotografia ch ia r , a une i femei , i n v o l u n t a r a v e a a e r u l d e a o im­p u n e ca t i p d e f r u m u s e ţ e .

S imbo l i smul în locu ind m o d e l u l a re­m e d i a t m i n u n a t a c e s t defect î n l ă t u r â n d în ace la ş t i m p şi u n per ico l .

T r e b u e să r e c u n o a ş t e m î n t r ' a d e v ă r , că o o p e r ă de a r t ă ne i m p r e s i n e a z ă c u a t â t m a i m u l t cu c â t . ea se l e agă m a i mul t sau m a i pu ţ in s t r â n s p r i n t r ' o ana log ie , s a u n u m a i v a g ă a s e m ă n a r e , cu ceva, ce n e a fost drag/ cândva , e u cât p u t e m recunoa ş t e în ea ceva d in noi înş ine .

P a r n a s i a n i s m u l cu p r ec i z iunea sa, n u p e r m i t e a a s e m e n e a r ecunoaş t e r i . D i n con . t ră S imbol i smul l u â n d ca m o d e l muzica , sa t is face p e dep l in a c e a s t ă s l ăb i c iune a p u b l i c u l u i . Căc i muz ica e s t e p r i n exce ­l e n ţ ă „ A r t a v a g u l u i " c a r e d ă f iecăru ia ceace doreş te .

Muzica nu ins is tă , s u g e r e a z ă n u m a i , l ă ­s â n d c â m p l iber imag ina ţ i e i . ,Şi d a c ă u n Ber l ioz şi m a i cu s e a m ă u n Liszt au în­ce rca t să facă d in muz i că o t r i b u n ă D e b u s s y în ce le d o u ă c ă r ţ i d e P r e l u d i i a ară ta ţ i în mod m a g i s t r a l a d e v ă r a t a e i m e n i r e .

S imbol i smul es te o muz ica l i za re a poe ­ziei, e l se a d r e s e a z ă t u t u r o r şi n imănu i , desch izând l a r g p o r ţ i l e imag ina ţ i e i c a r e poateţ face „d in t r ' o l ac r imă o m a r m o r ă " .

Je fais souvent ce rêve étrange et penetrant D u n e femme inconnue et que j 'aime et

. , [qui m'aime bt qui n e s t chaque fois ni tout à fait la V * í I i [même iMi tout a fait une autre et m'aime et me

[comprend

Son nom? Je me souviens qu'il est doux [et sonore

Comme c e u x des a imées que la Vie exi la Son regard est pareil au regard des statues Et pour sa vo ix lointaine et calme et

[grave e l le a !.. inflexion chère des vo ix qui se sont tues

Şi m a i t â r z iu A l b e r t S a m a i n î n ca re s e găsesc m u l t e r e m i n i s c e n ţ e d in s ă r m a ­n u l Le l i an va do r i |

„ \ i o t e s d'or et pianissm amoroses Je réve des vers doux, mourant comme

[des roses *

I a t ă d a r la ce' se r e d u c mişcă r i l e l i t e r a r e , e o mişcă p u ţ i n p ic ioru l compasu lu i d i n cen­t r u l ce rcu lu i şi cu u n c e n t r u d i n ace l a ş c e r e se duce u n nou ce rc ce a r e mu l t e , foa r te m u l t e p u n c t e d e contac t cu p r i ­m u l p r e c u m şi cu cele u r m ă t o a r e .

P. I G I R O Ş I A N U

tlNftÈRSÏJL LltÊÊÂR

La centenarul càlâtoriei l u i D I N 1 C U G O L E S C U

„Părinţii noştri au fost sedentari. Co­piii noştri vor ii mai vârtos pentrucă nu vor avea, ca să se deplaseze, dc cât pământul. A face un drum ca să iei măsura glbului, tot mai are pentru no 1

un oarecare interes; dar după noi? în­conjurul cuştei va fi repede terminat. Hugo, în 1930, ar fi scris: „Copilul v a întreba: — Pot să dau o goană până'n indii ? Şi maică-sa îi va răspunde: Ia şi gustarea cu tine".

Paui Morand: Rien que la terre

Nu voiu sus ţ ine etă e cel moi; po t r i v i t epigraf , la cele ce vo r u r m a d e s p r e o c a r t e de a c u m u n veac , r â n d u r i l e de m a i sus d in t r ' o c a r t e des tu l de melancol ică d a r şi de n e a s t â m p ă r a t ă m o d e r n i t a t e , c u m e relaţie, d e c ă l ă t o r i e a lui P a u l Mo­rand .

D a r că e s t e , totuşi , u n u l d in ep ig ra fe le ce se i m p u n , c u p r o m p t i t u d i n e a şi v e h e m e n t a con t r a s tu lu i , a cea s t a e în a f a r ă de or ice îndoia lă . Nu e v o r b a n u m a i de o li-l e r a r - g r a t u i t ă e x a g e r a r e . D a r c â n d p ă r ă ­s i n d j u r n a l u l f i lmat (şi. n u este locu l a s p u n e p e cât de ins t ruc t iv) a l lui M o r a n d şi d u p ă ce l-ai auz i t t â n g u i n d u - s e c ă p ă ­m â n t u l e u imi to r de mic şi c ă s i n g u r ă în­c e t i n e a l a corăb i i lo r t e face să t e m a i în -doeşt i de a d e v ă r u l ăs ta , p o r n e ş t i cu lo-g ă i ă t u l Dinicu Golescu, d in t â r g în t â rg , cu poş ta şi la r ă s t i m p u r i cu d i l i gen ta — cu a i lyagen , n o t â n d cu ap l i c a t ă a r i t m e ­t ică n u m ă r u l poş te lo r şi n u m e l e s ta ţ i i lor , n u po ţ i să nu cedez i aces te i s a v u r o a s e a n ­t i teze şi să pu i î n f r u n t e a r â n d u r i l o r des­p r e un a d e v ă r a t s e d e n t a r , c u m a fost Di­nicu Golescu, ep ig ra fu l d e m o n s t r a t i v a l une i c ivi l izaţ i i de e x p r e s s . Mai a l e s c ă o a n t i t e z ă e s t e p r i n def in i ţ ie u n c r i s t a l de două geomet r i i şi că deoseb i r i l e d i n t r e t e r m e n i l a să adeseo r i , de s tu l e p u n ţ i şi a s emu i r i l o r .

Şi es te f ă ră îndo ia l ă cazu l şi p e n t r u a-ceşti doi că lă to r i , s p â n z u r a ţ i la c a p e t e l e a x e i unu i secol — , d a r to tuş i p e a x a unu i secol, c a r e v i b r e a z ă în t o a t ă l u n g i m e a ei şi-şi c o m u n i c ă de là u n capă t la ce lă la l t , e cou r i î n r u d i t e .

Aces ta e u n fe l de a s p u n e c ă l u c r a r e a logofătului D in i cu G o l e s c u — „ î n s e m n a r e a că lă to r i e i m e l e făcu tă în a n u l 1824, 1825, 1826", c a r e a c u m un v e a c t o c m a i în z iua de 2 S e p t e m b r i e 1826 p r i m e a i m p r i m a t u r -ul coaisorului Pe t rov ic i , d e a se t i pă r i î n c ră iască t ipograf ie a un ive r s i t ă ţ i i u n g a r e d in B u d a — că l u c r a r e a m a r e l u i logofăt, es te nu n u m a i d o c u m e n t u l p e c a r e o con­t i n g e n ţ ă fest ivă îl scoate de sub clopotu-i de cr i s ta l să-l e x p u e c o n t e m p o r a n i l o r , că î n s e m n ă t a t e a lui n u e n u m a i is tor ică, d a r că d i n t r e pag in i l e aces tea p o r o a s e pe ca r e cir i l ici le s t au î n g r ă m ă d i t e a s e m e n i albi­n e l o r Ia u rd in i şu r i , se d e s p r i n d e z u m z e ­tul une i m a r i conş t i in ţe , f r e a m ă t u l u n u i suflet î n d u r e r a t şi en tus ias t , p r ed i ca unu i m a r e conver t i t , cum aşa de b ine 1-a nu ­mit d. Io rga , î n t r ' u n cuvân t , confes iuni le u n u i t e m p e r a m e n t de mora l i s t şi de scri­i tor .

C â n d în l u c r a r e a sa f ranceză d in 1905, Ponpi l i iu E l i ade n u m e a pe Din icu Go­lescu „ în tâ iu l r o m a n m o d e r n " , l uc ru l pu ­tea să p a r ă e x a g e r a t , m a i a les că v e n e a delà u n i s t e r iogra f d u b l a t de o contagioa-să r e z o n a n ţ ă s e n t i m e n t a l ă . Şi to tuş i for­mula e ma i m u l t de cât ferici tă .

l in că lă to r a t e n t l a t oa t e cur ioz i tă ţ i l e ev ropeneş t i d in epoca sa, la tot ceeace era aşu de deosebit de ce lăsase în patrie, o judecata urinArkid cü vigoare deosebirile, t i u U au s i eutiulete, імімсеіаі і fttttirii

s t ă r i l e d i n ţ a r ă şi p e n t r u p i lde le d e p e s t e g r a n i ţ ă , un suflet generos , c u m n u m a i un pocă i t î n to r s d in d r u m u l g reş i t a l o r i e n ­t a l i smulu i p u t e a să fie, o min te ' l impede , c apab i l ă să o r g a n i z e z e v a s t u l m a t e r i a l p e c a r e aceas t ă că l ă to r i e î l a c u m u l e a z ă , zi-dindu-1 p e b a r a de oţetea i ub i r i i de P a t r i e — şi n u e m a i i m p r e s i o n a n t imn al iub i r i i d e P a t r i e decâ t l e i t -mot ivu l g â n d u l u i la ţ a r a lu i d i n î n s e m n ă r i l e lu i D in i cu Goles ­cu — ia t ă a t â t e a însuş i r i p e n t r u ca re . ma­re l e logăfăt m e r i t a ep i t e tu l de în tâ iu l ro ­m â n m o d e r n . E de a j u n s de a l t fe l de a sp icu i co re sponden ţa de pi ldă , a vo rn i cu ­lu i B a r b u Ş t i rbey c a r e în v a r a lui 17% îşi făcea c u r a de a p ă la C a r l s b a d (la C a -ră l spa t , c u m zice el) b u c u r â n d u - s e d e cunoş t in ţe ( „p r i e t e şug cu m u l ţ i m e de grofi şi p r i n ţ i a m făcut") d e şpa ţ i r i p e la gră­dini , d e mese şi b a l u r i şi t e r m i n â n d î n t r e

D I N I C U GOLESCU

î n g â m f a r e şi sat isfacţ ie („că a ş a t r a i n ' am t r ă i t de când s u n t " — „celor c a r e le d ă m â n a a che l tu i , a ce i a v in p ă a ic i" ) , a spi­cui, zic, în p r ea l ab i l , a ce s t e mărtuir i i t ip i ­ce p e n t r u o epocă — şi a t r e c e î n u r m ă la a d n o t ă r i l e p l i ne de se r ioasă g â n d i r e c r i t i că d in l u c r a r e a Golescului , p e n t r u a în ţe l ege şi câ t e r a sch imbat , în p r i n c i p a t e în a t m o s f e r a m o r a l ă de l à î n c e p u t u l seco­lu lu i XIX d a r şi cât de m u l t D in i cu Go­lescu e r a o m u l acest i i v remi , în p a s u l că­r e i a m e r g e a şi r i t m u l că re i a î l a cce l e r a cu o s â r d i a scr i se lor şi f ap te lo r sa le .

D e o a r e c e — şi p o a t e că n u et d e pr isos a o s p u n e m ă c a r şi în t r e a c ă t î n a i n t e de a vo rb i d e însăş i r e l a ţ i a că l ă to r i e i lu i Golescu, logofătul , fiu al b a n u l u i R a d u Golescu , om n u n u m a i b o g a t d a r şi de d i s t inc tă u m a n i t a t e , c u m t e s t a m e n t u l lu i lasă e se vedea , logofătul Golescu, t r ă i a î n t r ' o epocă în ca r e s emne le une i r enaş ­t e r i m i j e a u în 'cât mai m u l t e in imi . P e n t r u Ţ a r a R o m â n e a s c ă a m amin t i n u m a i pe ie­r o m o n a h u l Eufros in Poteca , p ro fe so ru l de

* filozofie d in v r e m e a a c e e a şi p e Pa r i s M u m u l e a n u , a u t o r u l „ c a r a c t e r u r i l o r " — primitive satire sociale, — dar mai ales moralistul acelei admirabile prefeţe în eure tiras* riase« te t i ereetd eeeaee ter­

ii

sul s e a r ă t a s e incapab i l . A sp l ine că l a ca teşi t r e i , Ia Golescu, l a P o t e c a şi Mu­m u l e a n u , a c e i a ş i e s t e m a t e r i a p r e o c u p ă ­r i lor , g â n d u r i l o r şi ref lecţ i i lor , c ă d i n a-ce l a ş i m b o l d d e a s l u j i P a t r i a , de a r id ica n o r o d u l , d e a s tăvi l i l u x u l ş i de a îm­p r ă ş t i a î n t u n e r i c u l neş t i i n ţ e i — p o r n e s c toţi , a a d ă o g a că t r a d u c ă t o r u l l u c r ă r i i de l à 1812, a lu i T h o r n t o n d e s p r e s t a r e a d in p r i n c i p a t e , şi c a r e , n u e î n c ă l ă m u r i i d e va fi fost P o t e c a s a u Golescu , (dar p r o c e s este) ace l eaş i g â n d u r i le d e a p ă n ă î n p r e f a ţ a t r a d u c e r i i , a c o n s e m n a a c e s t e l u c r u r i , î n s e a m n ă a de l imi t a o epocă în-l ă u n t r u l c ă r e i a d a c ă s u n t m a i m u l ţ i se ­men i , u n u l es te "numai d e s p r e c a r e se poa t e s p u n e că e î n t â i u l î n t r e s emen i . Şl ace l a es te Din icu Golescu . Şi temeiu l p e n ­tru c a r e i se c u v i n e a c e a s t ă întâietate— — „ î n t â i r e " cum a r zice î n s a v u r o a s a lu i l i m b ă î n fo rma ţ i e — e s t e t ocma i . „ Însem­n a r e a că l ă to r i e i " a p ă r u t ă a c u m u n veac!

Es te , cu a t â t m a i f i resc p r i n u r m a r e , î n a i n t e d e a p o r n i p e d r u m u r i l e a p u s u l u i , c u aces t a g r e a b i l că lă to r , c a r e s u b vest­m i n t e o r i e n t a l e d u c e a cu s ine cea m a i au ­t e n t i c ă i n i m ă m o d e r n ă , să s p u n e m c ă D i -II icu Goiesou a ip r e s ă r a t a c e l e a ş i gând u r i de p r o g r a m ă soc ia lă şJL î n pre f eţfele a l t o r l u c r ă r i p r e c u m în „ a d u n a r e de t r a c t a t u r i " „ A d u n a r e de p i l d e b i se r i ceş t i şi filoso-feş t i" s a u în „ E l e m e n t u r i d e filosofic mo­rală"— s a u i n „ î n ş t i i n ţ a r e a p e n t r u şcoa­l a d in s a t u l Goleş t i " p e c a r e o r edesch ide şi o m o d e r n i z e a z ă î n 1827. D a r că , deşi f ăcând p a r t e d i n t r ' u n p r o g r a m , ş i a l său şi a l epocii , g lor ia lu i Golescu, va fi tot­d e a u n a a c e a s t ă că lă to r i e , m a i p u ţ i n p r i n m a t e r i a l u l d o c u m e n t a r , d e m a r e s emn i ­ficaţie socială , iplin d e i n t e r e s a n t e s u g ­gestif, c â t p r i n a c c e n t u l pe r sona l , p r i n p u l s u l e m o ţ i o n a l c a r e svâcneş te s u b fie­c a r e r ând , p e n t r u c ă m a i p r e s u s d e toa te , D in i cu Golescu s e t e u n a d m i r a b i l scr i i tor şi c a r t e a lui , o că l ă to r i e şi a m u z a n t ă şi e x c e p ţ i o n a l ă î n p ă m â n t u r i l e v i r g i n e a l e l i t e r a t u r i i n o a s t r e de là î n c e p u t u l secolu­lui a l XIX.

Mişca rea e t e r i s t ă d in p r i n c i p a t e .şi r e a c -ţ i u n e a lui T u d o r f ăcu ră c a î n c e p â n d d in Mar t i e 1821, s v o n u r i de n e s i g u r a n ţ ă s ă u m b l e p r i n Bucureş t i , c a i m a c a m i şi a genţ i i consu la r i să p lece , c a r e la Rusc iuc c a r e pes t e mun ţ i , l a Sibiu şi o d a t ă cu ei a t â ţ i a d i n t r e bo ier i , a n u m e rusofil i i . Spă­t a r u l B ă l e a n u î n c e p u s e rech iz i ţ i i l e pen­t r u Ips i l an te , că l ă re ţ i i lu i T u d o r , s t r ă b a t e a u o r a ş u l c u s t e a g u l de f să şu ra t , t â r g u l e r a p r i n s î n t r e focur i le înc ruc i şa te , a l t l u i I p s i l an t e d i n s p r e B u z ă u şi a l e lu i T u -d e r d i n s p r e Cra iova , ' i a r n a se r ă sgând i se şi î n t r e 23 şi 24 M a r t i e o z ă p a d ă s t r a şn i că u r m a t ă d e i nunda ţ i i ce p r e f a c c a r t i e r e l e — d u p ă e x p r e s i a c o n s u l u l u i p r u s i a n K r e -u c h e l y — în a d e v ă r a t e insu le , s e a b a t e a s u p r a Bucureş t i lo r . Mi t ropol i tu l Dioni -s ie cu o s e a m ă d e boe r i d ivan i ţ i sun t s eches t r a ţ i d e o a m e n i i l u i T u d o r î n casa de ţ a r ă , de là Be lvedere , a lu i D in i cu Go­lescu şi î n u r m ă , a j u t a ţ i , s u b p a z ă a r ­ma tă , s ă se re fug ieze .

Scr i i to ru l nos t ru , cunoscuse ş i m a i în-n a i n t e p r ibeg i i l e , de p i l dă aceea d in 1802, d i n p r e u n ă cu Mihai Şu ţu d e spa ima p a z -vangi i lo r , cu c a r e p r i l e j v iz i t ase Avr i cu l şi se m i n u n a s e d e p a r c u l b a r o n u l u i Bru -c k e n t a l , p e c a r e în d r u m u l de là 1824, î l găseş te în, m a i mică înf lor i re . Vizi tase ş i Rus ia , a l e că re i b i se r ic i îl c u c e r i s e r ă d e f i int iv î ncâ t la Pes t a fiind, n u sc r i e des­p r e b iser ic i ; „aş i fi c u v â n t a t ş i p e n t r u f rumuse ţ ea biserici i , d a r c ine a u văzu t b i ser ic i le Roşii, p o a t e n u m a i pentru Ro­m a va vorb i " . P r i b e g i a d e acum, rodnică între toate, va ţine din p r i m ă v a r a ' l u a ÎMI li p i o l ta Mî «find le *МШліЫ ІГІ klUMtt feri ttitjfl «*Ш tMfaütiMi Ш

12 UNIVERSUL LITERAR

i r e rusofi l i i devo ta ţ i ş i î n 3 M a r t i e 1826 îl găs im ^iscăli t , a lă tur i , de niiitropolitul Dionis ie , d e episcopul Marion, d e Al. F i -l ipescu şi Racovi ţă , p e a d r e s a c ă t r e c a n ­c e l a r u l Nesee l rode p r i n c a r e e m i g r a n ţ i i de là B ra şov se î n d u r e r e a z ă de p i e r d e r e a Ţ a r u l u i A l e x a n d r u , a d u c u r ă r i şi-şi ex ­p r i m ă n ă d e j d i la uircarea p e t r o n a lu i Nicolae I. L a Braşov fiind, un i i d i n t r e e m i g r a n ţ i i a u lecţ i i d e f ranceză c u da s ­că l i a n u m e , scr iu r a p o a r t e şi m e m o r i i a c ă r o r m a r e m a j o r i t a t e o r e d a c t e a z ă fran­cezu l C l a u d e Coul in , p u n la ca l e o socie­t a t e l t a r a ră , p r e c o n i z e a z ă u n dic ţ ionar , G a l eseu î n t r e p r i n d e că lă to r i a d e in i ţ i e re în t r e i e t ape d i n t r e c a r e u l t ima , p e n t r u a ş e z a r e a copi i lor , în şcolile apusu lu i .

«Дшетпа і геа" eălălforiei l u i D i n i o u Golescu f n c e p e d u p ă u n c u v â n t că t r e ce­t i tor , orez de î n a l t ă conş t i in ţ ă n a ţ i o n a l ă d in ca r e nici u n r â n d n u poa t e fi t r e c u t cu vede rea , p â n ă ' î n t r ' a t â t a c u v i n t e l e s>6 î m b i n ă unu l î n t r ' a l t u l şi s i m e t r i a logică e u r m ă r i t ă p â n ă în • u l t imi le ramif ica ţ i i a l e expres i e i , („da* c u m p u t e a m , ochi a-vând, să n u ' v ă z , văzând , să n u iau a m i n ­te , l u â n d a m i n t e , să n u asearnăn , a s e m ă ­n â n d să nu j u d e c b i n e l e şi s ă n u poh-tesc a-I face a r ă t a t compat r io ţ i lo r mei")— începe zac, cu d e s c r i e r e a locu lu i d e r e şe ­d i n ţ ă , " K r o n s t a d t , ce-i zic r o m â n e ş t e Bra-şovl". D in Braşov, d e a l tmin t e r i , p leacă ' D i n i e n Godescu, în toa t e e t ape le , fie că u r m e a z ă via C l u j - O r a d e a - M a re -Pes ia fie : S i b i u - A r a d - I e s t a , fie : Sibbi-Ti ini-

şoara , Seghed in-Pes ta , s t r ă b ă t â n d astfel p e t r e i d r u m u r i [pusta ungu rea scă , a că­r e i c u l t u r ă a p ă m â n t u l u i n u se o p r e ş t e s'o l a u d e şi s'o o p u e s tă r i lo r d in ţ a i ă . P r e ­c u m tot de l à Braşov p l e a c ă şi î n 1825 în d r u m u l s p r e T â r g u l M u r e ş u n d e no t ează : „ locui tor i i ce i m a i mul ţ i sunt U n g u r i şi R o m â n i pu ţ in t e i " . D a r p e or ice d r u m a r po rn i , vo rb im d e c r i m e l e t r e i căi, t oa t e ipentru D in i cu Golescu duc l a Viena, a că­rei t ihnă , b u n ă orândiuială, obş tească vie­ţ u i r e „vese lă şi fericaită" n u se o s t eneş t e să o c â n t e în r e p e ţ i t e rânduir i î ncâ t şi c â n d s fâ rşeş te l u c r a r e a d u p ă c e a b ă t â n du - se pe l a P a s s a u se î n toa rce i a r î n Vie­na , s a r socotii v inovat , zice d â n s u l dacă n ' a r c u v â n t a d in nou d e s p r e f r u m u s e ţ e a şi l in iş t i ta v ie ţu i re a vienezi lor .

Braşovul \ş i Sibiul , cele d o u ă o r a şe „ce-taţuite" a le Saşi lor , îi d a u p r i l e j u l să in ­sémine hă rn i c i a aces to ra , g r a d u l de civi-l iza t ie , m u n c a p ă m â n t u l u i , ou î n g r ă ş ă ­m i n t e şi ogoa re , b u n ă s t a r e a munc i to r i l o r („iar Sas c u p ic io ru l gol, n u să va în­v r e d n i c i n i m e n i să vadă" ) , p r ed ic i l e p r e o ­ţ i lor de d o u ă o r i p e s ă p t ă m â n ă , „gloa­b a l a cu t i i a s a t u l u i " — a m e n d ă de là zece c r e i ţ a r i l a u n f ior in h â r t i e p e n t r u ce i ne ­u r m ă t o r i povă ţu i to r i l o r ca şi o r â n d u i a l a şcoale lor „ u n d e n u es te copil m ă c a r de şelar , m ă c a r de ş t r enga r , a n u m e r g e Spre câş t iga rea lumin i i " . L a Sibii n o t e a z ă m u z e u l Brutkental : „ş i ac i ia aire, b a r o n u l B. o m a r e casă î n t r u c a r e a r e Vil iot ică cu că r ţ i deoseb i te şi s trânsoaire de c a d r e v r e d n i c e de v e d e r e , şi m u l t e l u c r u r i d in vech ime şi de s tu l e b u c ă ţ i de m e t a l u r i c u p ă m â n t u l l o r n e l u c r a t " . La T u r d a e locul u n d e „ s ' au omorâ t p r e a s lăvi tu l D o m n Miha i Vodă Vi teazul , î n b ă t a i a ce a u a -vu i cu A u s t r i a " — şi c u m p ă t a r e a a c e a s t a e des tu l de semnif ica t ivă cu t o a t ă r eze r ­va ei. C lu ju l a r e şi case u r â t e , c u s t r e ş i ­na p r e a eşită, p e l â n g ă z idir i m a r i , u l i ­ţ e f rumoase p e n t r u l ă ţ i m e a lor , n e a m u l aces ta , e foa r te iub i to r de s t r ă in i , însă no rodu l u n g u r e s c n u es te feri«it : ,;sân.t î m b r ă c a ţ i p ros t , a u l ă c u i n ţ â proas te ; şi f ă r d e m u l t ă a v e r e " . O r a d i a m a r e (Grosva r -da in) e s t r ă b ă t u t ă d e a p a Kior ioş (deci Cr i şu l ) ; u r m e a z ă o d e s c r i e r e a p u s t e i ca o m a r e năs fâ r ş i t ă şi o ref lecţ ie p r e g ­n a n t ă în s impl ic i ta tea e i : „pe a s e m e n e a d r u m u r i că l ă to r ind omul , şi p e m a r e , cu­

r â n d t r e b u e să î m b ă t r â n e a s c ă " . Locui tor i i U n g a r i e i sun t d e p l â n s , m u n c e s c p â n ă Ia 200 de z i le 1 a s t ă p â n u l moşie i , d a r tot sun t m a i fer ic i tă de cât Român i i c a r e lu­c r e a z ă n u m a i 12 z i le p e an , de<cât n u m a i c ă „de cum' se n a ş t e şi p â n ă m o a r e n u a u d e decâ t ; „ a d o » b a n i ! cu fe lu r imi d e mi j loace p re făcu te , în a u z i r e n u m a i d r e p t e " .

Pes ta î l r e ţ ine cu să l i l e de disecţie, (o-dăi cu b u c ă ţ i d e s p ă r ţ i t e d in t r u p u l o m u ­lui în m u l t e fe lu r imi tă ia te" ) cu colecţ i i le t e r a to log ice („copii a d e v ă r a ţ i î n vase m a r i de s t ic lă puş i în spirtuiri, c a r i s 'au născu t poc i ţ i şi a l ţ i i c â t e doi l ip i ţ i" ) cu bib l io teca , cu colecţ i i le numisma t i ce , ou p ie ţe le a c ă r o r descr ie re o a m ă n u n ţ e ş t e , cu u n t ea t ru m a r e „adecă casă d e come­d ie" , în c a r e î n c a p 3000 de oamen i şii p e a că re i „ ş t e n ă " î n c a p e „ostaşi c ă l ă r e ţ i cu t u n u r i dinpreuină" şi m a i a les cu ba i a că­re i a îi consac ră u n a d i n cele m a i somp­tuoase şi m a i u i m i t e desc r i e r i —atâ t pen ­t r u i n t e r i o r u l bă i lor , c u scaune î m b r ă c a ­t e cu stofă, cu ogl inzi m a r i d in t a v a n pâ­nă î n p a r d o s e a l ă , cu h a i n e de î m b ă i a t foar te b u n e şi cu ra t e , cât şi p e n t r u gră­d i n a din p r e j u r a v â n d un havuz cu şadâr -vau, cu a l t e cuv in te bazin! cu j e i - d ' e a u c u m a m s p u n e as tăz i , în locu ind . un p i t o r e s c l inguis t ic cu a l tu l . Nu u i tă mul ­ţ imea de ,4'*achere, a d e c ă c a r a t e şi сц-Ieşea", c a r e s tau la dispozi ţ ia pub l icu lu i , ce a r e să m e a r g ă în o r a ş sau a f a r ă „sau cu a p r o p i e r e sau cu d e p ă r t a r e ' . P e n t r u Buda, n o t e a z ă - c a s a d e o b s e r v a ţ i e as t ru nomicească , ou glosa î n josu l pag in i i : „ l ăcu in ţă de profesor , cu toa te fe lur imi­le d e och i anu r i , ce cau tă la mişcă r i l e comiţ i lor , p l a n i t e l o r " şi în deosebi p l in i •barea m i n u n a t ă p e podu l ce l e a g ă Jinda de Pes ta . Locui tor i i cunosc ostă|pâni,re li­niş t i tă , d e oa r ece des igur , „aceşt i o răşani , p a r c ă a u dască l p e l in iş t i ta v i e ţu i r e a Vienezi lor" . I n d r u m u l spire Viena, Po jo -

niil s au P r e z b u r g u n d e în 1825, Sep temb-b r i e 25, as i s tă la „ încoxonaţ ia a Măr i r i i Sale Imipăjatesi i a î m p ă r a t u l u i Aus t r i i i 1'rănţisc a l do i l ea" îl m â h n e ş t e ou deose­b i r e a d i n t r e a l a iu l de aici şi ce l din ţ a ra , la p r i l e j u l p a r a d i i l o r , cu d ragos t ea ce m ă r t u r i s e ş t e acolo norodul , cu m u l ţ u m i r i l e b u c u r o a s e a l e împă ră t e se i , n u ca la noi u n d e „ c â n d u n mic se î nch ină ce lu i m a r e ace l a î i r ă s p u n d e n u m a i c u o cău­t a r e a coadi och iu lu i " .

Viena , m a r e a s l ăb ic iune a lu i D in i cu Golescu, ea s i n g u r ă a r t r e b u i să ne re ţ i e în de luog , p e n t r u tot c e c o n s e m n ă m a r e l e logofăt, c a gospodăr i r e , ca şcoli, t e a t r e , muzee d e a r m e şi zoologice, sipitale d in t r e c a r i p e cel a l n e b u n i l o r n ' a i r e n o r o c să-1 vază, („căci n u mi -au da t voe docto­r u l , c e r â n d u - m i i e r t ăc iune , p r i c i n u i n d , că s â n t m b r ă c a t , cu h a i n e tu rceş t i şi c u m m ă vor ' vedea , toţ i se vor t u l b u r a a tâ t , în­câ t s p i t a l u l se va ames teca" ) , cu ce l eb re l e g r ă d i n i d i n p r e j u r , cu los tă r i i pe la car i , fumatu l e s a u n u opr i t d u p ă î m p r e j u r ă r i (c iubuci le s l obode" s a u „c iubuc i le n u sun t sLobode") d a r m a i a l e s p r i n „cu­v â n t ă r i l e deoseb i te" , vas te i n t e r m e z z u r i a idac t ice , pe c a r e D i n i c u Golescu l e des­chide, în mi j locul desc r i e r i l o r şi ma i cu o-eeb i re , c â n d o r a ş u l , în c a r e poposeş t e îl u i m e ş t e cu b u n ă v ie ţu i rea , c u m e în special , cazul Vieni i . A c u m vorbeş t e m a -j e l e logofăt de l u x şi de c u m p ă t a r e a vie- / neze lor , p r e c u m că m u e r e a c e a p r o a s t a s a u d o a m n a cea d e nob le ţ e se î m b r a c ă cu cuv i in ţă , mu p u n â n d p e ele ca la no i , „cu­t i a lu i Bucur" , de l e - a r socoti c i n e v a p e viemeze s ă r a c e şi pe a l e n o a s t r e „mil io-n i s ie" , că „ar fi m a i b u c u r o a s e *ă le moa­ră copiii de foame, de câ t să iasă la p l im- • b a r e , f ă r ' de a a v e a p e roch ie a l t e o su t ă d e b u c ă ţ e l e în fe l iu r imi cusute , ce le zic garnituri i , c a r e l e es te p î ndo i t ă che l tu ia ­

l ă " — ceeace a şi silit p e Euf ros ina P o ­teca să s t r ige la p ă r a d i e , („nu si l i t d in vre -o v r ă j m ă ş i e , ci d i n i u b i r e a c ă t r e n a ­ţia lui") că „stofele î n t oa t ă E v r o p a le< por t comedien i i ; d a r c ine ş i -au a p r o p i a t auzu l , d u p ă auz j udeca t a , şi d u p ă j u d e c a ­ta h o t ă r â r e a , c a r e a u făcut" .

u r m e a z ă desc r i e r ea m i n u n a t ă a p a r c u r i ­lor : Be lvedere , Ş e n h r u n , d e s p r e ca r e un boor v r e d n i c de s m e r e n i e i - a r f i zis că m a i m u l ţ u m i t a r fi să fie g r ă d i n a r la a c e a s t ă g r a d i n ă de cât Ban în t ică loasa ţ a r ă Ro­m â n e a s c ă , c u foişorul î n c a r e e ins t a l a t u n a scenso r („pat c u meş teşug , p e c a r e ş ăzând omul , cu r ăpez i c iune îl s u e d e a -suipra înve l i şu lu i " ) , g răd in i l e delà Baden , şi delà E l e n a t a l şi i a r ă ş i u n admi rab i l i n t e rmezzo sooiaii, c u v â n t ă r i deoseb i t e de sp re s t ă r i d in a f a r ă şi de là noi, o i m ­p r e s i o n a n t ă m e a c u l p a a u n u i boe r ce s'a conformat t r ad i ţ i e i n e o m e n o a s e din P a t r i e , amin t i r i din ca r i e r a iui do d r e g ă ­t o r , un t ab lou sfjşietor a l b i r n i c u h i i d m ţ â r a R o m â n e a s c ă ; o s c h e m ă a ace le i so­

c i e t ă ţ i l i t e r a r e , î n c e p u t ă de la Braşov şi c o n t i n u a t ă la Bucureş t i în c h i a r case le logofă tu lu i şi a v â n d d e s ec r e t a r pe El ia de. o p l e d o a r i e p e n t r u s t ab i l i t a t ea şi sa­l a r i z a r e a f ixă a d r egă t a r i i l o r p e ca r e a,r fi b ine să l e ia a t â t cei mic i câ t şi fiii noble ţ i i , „de la cea m a i de jos t r e a p t ă şi f ieşea r e d u p ă a ş a î n v ă ţ ă t u r ă şi cunoş t in ­ţă s 'ar s u i p â n ă la cea m a i d in sus"' — mot iv de a d e v ă r a t ă şi l eg i t imă m â n d r i e n u ca a c u m de se m â n d r e s c , p e n t r u „me­ta lu l pământu lu i ' " , d in c a r e îşi fac e n t e ­r ic de fir, ş ivpent ru p ă r u l cămii i i cu c a r e se înc ing şi p e n t r u „p ie lea s a m u r u l u i şi a r â su lu i p e n t r u ca r e şi de r â s a m .ra­inas" .

A d m i r a b i l joc d e cuv in te ipc ca re îl în­t â ln im a p r o a p e ident ic , în puefa ţa d in 1825 l a „ C a r a c t e r u r i l d " lui M u m u l e a n u (semn p e n t r u c i rcu la ţ ia u n o r a c e l o r a ş m a x i m e si ace loraş i t e n d i n ţ e mora le ) : „ p r e ţ u i m b l a n a r â su lu i m a i mul t de câ t b u n a iconomie şi smeren ie , n e j u d e c â n d că aceas t a nu ne face c ins te ci m a i vâ r ­tos ne a d a o g ă râs şi d e f ă i m a r e de l a ce le ­la l te neamur i " . . .

Vom t r ece însă şi d in neces i t a :o n u vom s t ă ru i p e n t r u a t â t e a pag in i de poez ie şi de obse rva ţ i e , a ş a cum însuşi logofătul în d r u m u l de l a Viena la T r i e ş t i n u p u t u face m a i m u l t ă b ă g a r e de s eamă d e o a r e сг că lă tor i i cu r e p e d e l e a i l v a g e n , ş i vom e n u m e r a :n p r i p ă şi d in i r 'o f i rească m u s ­t r a r e de cuget c a r e n e - a r urmăr i , tocmai în z iua aceas t a festivă, vom a m i n t i , m ă ­car n u m a i d e de l ic ioasa d e s c r i e r e a va­p o r u l u i cu r i e r care-1 d u c e de la Tniesi l a Vene ţ ia („corabie oare m e r g e p e m a r e c u un meş t e şug de foc"...) cu e n u m e r a ­r ea osii lor şi a n g r e n a j e l o r , cu ce le două r o a t e l a t e r a l e c a r e „ lasă în u r m ă d o u ă c o a d e de s p u m ă lung i , eu „mehanica," şi coşul p r i n c a r e ese „că ldu ra cu a b u r e a l ă în tocmai ca la cazanu l ca r e scoate r a ­chiul" , şi de d e s c r i e r e a Veneţ ie i cu pala­tu l dogi lor , r e n u m i t p e n t r u a l e lu i „şto-icatur i a rh i t e e ton i ce ş t i " d e imarmoră şi a le lu i „ scosur i " (basorel iefur i ) l u c r a t e în a u r , de Milánul p e ca r e î l socoteş te cel ma i fumos d in o r a ş e l e n u m i t e . p e n ­t ru în t î i r ea f r u m u s e ţ ă r i i " u n d e nu s tă-

UNIVERSUL LITERAR 13

tu d e câ t o zi şi j u m ă t a t e (motiv să fie a p r o a p e scuipa t de un n e a m ţ cu ca r e se sca ldă în m a r e la Tr ieş t i , când află aces ta ca re s t ă tuse 3 -luni şi j u m ă t a t e , cât, de pu­ţ in s t ă tuse logofătul nos t ru) ; Mi lánu l p e cane c u câ ţ iva ani. ma i î n a i n t e (duios s incron ism cu a p r o x i m a ţ i e ! în 1821, S t endha l e r a inv i ta t să-1 p ă r ă s e a s c ă pen­t ru l egă tu r i l e lu i notor i i cu c ă r v u n a r i i , şi P a v i a cu cele m a i b u n e scoale şi Min­en enul , u n d e l a să la Ins t i tu t p e fii săi Radul ş i A l e x a n d r u , şi E lve ţ ia cu s u p e r i ­o a r a l u m i n a r e a no rodu lu i , G e n e v a cu şcoli r e n u m i t e , la a că re i un ive r s i t a t e lasă pe cei la l ţ i doi fii Ş tefan şi Nicolae, sp re î n v ă ţ ă t u r ă şi cataractiul R i n u l u i şt r a i t a priin W i i r t e n b e r g — locur i , оашепі şi n ă r a v u r i p e c a r e n u m a i u n s t u d i u a-m ă n u n ţ i t l e - a r p u n e în a d e v ă r a t a loi l u m i n ă şi a r da ana l ize i acea s t r ă luc i r e pe ca r e că lă to r i a Iui Golescu o i r a d i a z ă şi as tăz i ; du|pă t r e c e r e de u n veac .

Ceeace n ' a fost nici în gându l nici în mi j loace le noas t r e . C â t a m socotit să prin­d e m acest p r i l e j de s ă r b ă t o a r e p e n t r u a emin t i de n u m e l e şi dc fapta u n u i m a r e sc r i i to r p e n t r u că logofătul Din icu Goles ­cu, el, toa te cr i t io i le şi c u v â n t ă r i l e d«, f avorab i l e p e n t r u P a t r i a sa„ le făcea din d o r u l de î n d r e p t a r e , p e n t r u că aceas t ă în­d r e p t a r e i se da io re ş t e în m a r o p a r t e şi lui şi p e n t r u c ă m a i p r e s u s de toa te , în­sen ina rea că lă tor ie i a l că tu i t ă a c u m uin veac, es te o c a r t e de a c t u a l i t a t e — şi e-v ident nu p r i n l a t u r a ei d o c u m e n t a r ă , cât p r i n ace le însuş i r i p u r u r i a c t u a l e a le a r t e i .

C a r t e de nemi loasă c r i t i că socială, me­mor ia l a l unu i suflet v i rg in în ca r e im­p re s i i l e s tau î n c r u s t a t e cu a d e r e n ţ a fi lde­şu lu i în a b a n o s , tezaiur de cur ioz i tă ţ i l in-guistnce a l e une i l imbi l i t e r a r e neiscoasă p e d r u m u r i l e a p u s u l u i , m u z e u p i to re sc al u n u i a r h a i s m la r ă sc ruce , c iuda t a l i a ] de a n t i c şi m o d e r n , „ î n s e m n a r e a că lă to­r ie i 1 ' logofă tu lu i Din icu Golescu, es te so r t i t ă une i t i ne re ţ i p e r m a n e n t e .

P e n t r u c ă p e r m a n e n t şi t â n ă r a fost •de c â n d l umea ceeace a p o r n i t d in in imă .

PERPESSICIUS

Portrete străine René Crevel. („Mon corps et

moi" roman

Marasmul , „ izvor 1 ' de i n sp i r a r e , c a d e uşor în farsă , în b o m b a s t i c şi în imper ­t inen ţă . E x u b e r a n ţ ă de so l i t a re van i tă ţ i , nu scapă de a s e m e n e a păca t nici la Rous­seau. La Creve l , o m din zi lele noas t r e , deci cu o decup l a t ă s f idare se disfcramă, nu în conf idenţe şi v ib ra ţ i i , or i cum, de orgol iu , ci în febr i l i t ă ţ i . I n t r e f lecare le s incer i tă ţ i , o p u n t e ' so poa t e pe s t e spaţ i i şi epoci î n t inde , d a r p r i n s de l a cus t r e ve­getaţ i i , pes t i l en te , suf le tul celui de azi, se complace în afecţ i i , ifose şi s t r i den ţe .

C r e v e l , d izo lva t ca o f igur ină geome­tr ică de vicii în corosiv, se reface , b u z a t , ne in te l igen t şi agres iv , p e n t r u a culege , cu scormoni r i de ungh i i epi lept ice , n u ştiu ce p e t a l e r ăvăş i t e , a l e id i le lor lu i , când r ah i t i ce , când opu len t e . J a c t a n ţ a n e v â r s t n i c u l u i se a c o r d ă b ine , l a e l , cu s imbolul impo ten ţ e i şi cu nesa t i s făcu te le ei pofte. Ne desgus tă u imi to r d e nea ş ­tepta t .

Nici-o m ă r t u r i s i r e , f i reş te , n u i r i t ă în a r tă , s i ngu ra d e s t ă i n u i r e de co t id ian , î n v ia ţă , fiind i n s u p o r t a b i l ă şi l ips i tă de dis­cre ţ ie . D a r o s t e n t a ţ i a d i v o r ţ a t ă de spr i ­

j inu l t ă r ie i , ne dă n o s t a l g i a fâna ţe i , iaso­miei şi a b o t u l u i u m e d d e vacă.

La d o u ă z e c i de ani , (ne p a r e ) , nu- i în­d r ă z n e ţ să- ţ i d e s p a r ţ i de t rup , , f ă p t u r a ?

E s u p ă r ă t o a r e o de l imi t a r e de aceas ta , când nici a d â n c u l nu te a t i n g e de c u r b a t eo reme i lu i Spinoza şi nici m ă c a r scolas­t ica ps ihologi i lor conf inate , d e i nu t i l u l logician Bourge t . G a t i s m u l juven i l , c e r e ­b r a l i t a t e a cu dege t la t âmplă , scama, zdreanţă,, t rafureatul a r t i f i c iu lu i ş i s câ rba insomniei:, nu i a r t ă , domnule , ch i a r s in­cer, dair în ncisiiare de-a t e văd i ca a t a r e , d e z e r t a r e a d tuni ta le din păptiiriş, şi t r i s -te le- ţ i o r g a n e .

înv inovă ţesc , a ş a da r , p e t â n ă r u l f ran­cez, nu de frondă, ci de mătângiie Saint-Guy , de s ă r ă c ă c i t u r i în f ibre, de a t rof i i în cadre , de poze în atrofi i , de căder i ce wu's nici „ sumbre" , nici „ rega le 1 ' , ci p u r şi .simplu;, g i ta-gna-gna.

. .C'était , j e crois, d u r a n t l ' é té 1911".—. Aşa începe romanul. De a r fi î ncepu t la 1300, coconul de ( impurităţ i ne in sp i r a t e , acelaş i ç ra . Hiper t ro f ie , s t e r co ra r şi p r e ­s t id ig i ta ţ ie . I ron ia s ănă t ă ţ e i noas t r e cere , scurt , în cup r in su l unei sufer in ţe , ma i mul t de cât oglinzi d ispuse c i r c u l a r p e n ­t r u exhibiţ i i ' l ub r i f i an te şi, cu h a z a r d u l p i e r i e i însăşi, p o r u n c e ş t e a r m e de oţe l p e roşii le panopl i i , şi d.o acolo , le v r e a cobo râ t e v i teaz în a r e n a d u r e r i l o r m â n ­d r e . Memor i i le c ă lugă ru lu i din vech iu l schit , n e vor folosi, as tfel , o r icâ t de să l ­b a t e c d e s p ă r ţ i t e de a n g r e n a j u l m i r e n e l o r noas t r e p lasme, de vor p r i nde în u r zea l a lor monaha l ă , un bob de t ă m â i e şi a l tu l de v â j â i e t o a r e d e s n ă d e j d e .

D e p r i m a r e a lui C r e v e l se p u l v e r i z e a z ă d o a r pes te a fec ta ţ i i şv\, de sun t a u b a a-ces tea s tângăci i de e x p r i m a r e n u m a i , in­d i fe ren ţa l ec to ru lu i r ă m â n e ace iaş i , ne -a v â n d el să se î n t r e b e ce r e so r t l ipseş te desgus tu lu i , p e n t r u ca, d e a s u p r a n i ievru-lui punc t a t pe p ie l i ţă d e b roască , s ă a-j u n g ă p â n ă la u r l a t u l a n a t e m e i şi l a pu ­te r i l e profe ţ ie i .

E d i t u r a înfă ţ i şează sub pece t ia Kra , p e aces t C r e v e l t r i s t în t r i cou şi z a d a r n i c în cultele f runţ i i , a lăbur i de u n Sagi tar , amin t ind , păgân , robus t şi p rec is , u n st ih de r e v e n i r e to tuş i de că in ţă şi d e r ecu lea -să spovedan ie : d 'avoir é t é p e n d a n t des semaines , hé la s des j o u r s , hé las , l e u r s e m b l a b l e de h a i n e e t d e s tupidi té . . ." H e n r i de R é g n i e r ne d e p ă r t e a z ă , solemn, de t r e p i d a ţ i a deza r t i cu l a tu lu i şi n e cu­fundă, f ă r ă sd runc in , în miezu l de ecour i al nopţ i i . 1 !

ELENA P R O T O P O P E S C U

CĂRŢI PRIMITE

ION D O N G O R O Z I : Socoteli greşite... ed. „Scrisul r omânesc" , Caiova , 1926.

ALEXANDRU LUPEANU^MELIN : La piatra libertăţii, c u v â n t festiv r o s t i t la s e r b ă r i l e n a ţ i o n a l e de p e C â m p i a L iber ­tăţ i i delà Bla j , în 15 Maiu 1926, „ t ip . Da ­cia T r a i a n ' 1 , Sibiu, 1926.

CAROL DRIMER : Ecclesiast (Cohe-leth) t rd . clin ebra ică , Iaşi, 1926.

DESCHIDEREA TEATRULUI NAŢIONAL

S'a fo rma t u n fel d e d e p r i n d e r e , c a r e a r e m a i m u l t c a r a c t e r monden , s ă s e c readă , c ă î n c e p e r e a une i s t ag iun i t e a ­t r a l e , o r i de sch ide rea unu i t e a t r u a r fi e v e n i m e n t e oul t u r a l e şi a r t i s t ice , î n ţ e ­sate şi de e l e m e n t p u r es te t ic şi de t oa t ă p r e g ă t i r e a p â n ă l a r ig idă so l emni t a t e .

C a or ice d e p r i n d e r e ş i a cea s t a s'a des­f ă şu ra t uşoa ră , d a r nep i lo t a i ă d e control , n i a les de au to -con t ro l .

Un începu t e î n g e n e r e ' î n f ă şu ra t în t imid i ta te . I a r un î ncepu t c u so l emn i t a t e e o a v â n t a r e , că re ia - i l ipseş te t ocma i s i ­g u r a n ţ a p r i m u l u i oontrOl.

Poa t e , de aceea de sch ide r ea s tag iune i T e a t r u l u i Na ţ iona l a fost a p r e c i a t ă p e făgaşul u n o r s t ângăc i i .

Ceeace î n s ă - t r e b u i a a d u s d in p u n c t d ^ v e d e r e a l p ie tă ţ i i fa ţă d e t r e c u t şi a l o-mag iu lu i p e n t r u î n c e p u t u l de r â v n ă a l t e a î r u l u i r omânesc , s'a a d u s .

D i r e c t o r u l t e a t r u l u i N a ţ i o n a l , d. Minu­lescu a î ncepu t s e r i a r e p r e z e n t ă r i l o r cu două p iese c las ice (ca r e p e r t o r i u na ţ io ­nal) ş i a m â n d o u ă a l e sc r i i to ru lu i , c a r e a izbut i t să desch idă d r u m u r i , Vasi le A-l e c s a n d r i .

Dair a m a i făcut u n l u c r u b u n d. Minu­lescu. A î n c r e d i n ţ a t î n t r ' o p i e să roluri , ' ace lo raş i s en io r i a r t i ş t i , c a r i l e -au c re ia t , când p iesa a fost j u c a t ă î n t â i a o a r ă .

M a e s t r u l N o t t a r a şi d i s t insu l a r t i s t P e -tr.vscu ş i -au j u c a t î n 1926 ro lu r i l e p e c a r e le -au sus ţ inu t c u e n t u z i a s m u l t ine re ţ i i , în 1884 .

Aşa că d i n aces t p u n c t de v e d e r e des­c h i d e r e a s t ag iune i t e a t r u l u i Na ţ iona l a î n semna t o m a n i f e s t a r e de d o c u m e n t a r e is tor ică, de n e c e s a r ă l e g ă t u r ă cu t r e c u t u l şi deci de a f i r m a r e a t r ad i ţ i e i . E r a ho tă -r:t n ece sa r ă aceas t a , î n t rucâ t , t e a t r u l u i N a t i o n a l i se a t r i b u e u n rol covâ r ş i t o r de şcoală, de educa to r na ţ i ona l şi a r t i s ­tic.

i n ce condi ţ i i s'a r ea l i za t omag iu l fa ţă de t recu t , e a l t ă ches t iune .

Mai în tâ i , la T e a t r e l e n o a s t r e , n u t r e ­b u e să se s p u n ă ve r su r i . Ar t i ş t i i n u ş t iu, nu pot s ă Ie spună . Afară de 2—3, — p e car i - i vom n u m i a l t ă d a t ă , ce i la l ţ i sun t în conflict şi ou s imţu l m u z i c a l şi cu r i t ­mul şi cu e l anu l ve r su lu i .

I n a l doi lea r â n d , p a r ' c ă se a d u c e ma i a les o m a g i u t r e c u t u l u i şi se d ă c a r a c t e r de m a i i m p o z a n t ă d o c u m e n t a r e is torică, ' dacă n u se a m e s t e c ă f a n t a / i a m o d e r n ă , cu ba le t foa r te pu ţ i n p regă t i t .

Şi în a l t r e i l e a r ând , n u s'a ţ inu t sea­mă că nu n u m a i A l e x a n d r i a fost scr i i to­ru l c ă r u i a să i se d a t o r e a s c ă î n c e p u t u l t e a t r u l u i m o d e r n , dacă s'a c ă u t a t o a r e c u m p r e a m u l t d o c u m e n t a r e a is tor ică .

Fântâna Blanduziei s 'a j u c a t ou a n t r e n ; d a r s 'au schi lodi t ve r su r i l e .

Piatra din casă, a fost î n s ă foar te b i n e j u c a t ă .

Şi a cum, că Rub iconu l a fost t recu t , a ş t e p t ă m piese le d e rez i s t en ţă , m u n c a d i sc ip l ina tă a a r t i ş t i lo r , m o n t a r e a i m p r e ­s ionan tă şi T e a t r u l Na ţ iona l scut i t d e o p r e a t r i s t ă r ig id i t a t e .

INTERIM

14. j UNIVERSUL LITERAR

FLOAREA O E CICOARE (Din psihologia artistului contemporan)

П

U r m e z c u t r a n s c r i e r e a scr i sor i lor buw n u l u i m e u p r i e t e n Colas d e Pon to iee :

„ F u s e s e m , pes t e zi, c e r t a t lov i t ş i u-mil i t . I n s t i t u to ru l ven i se să s p u n ă m a m e i c ă sun t un e lev n e a t e n t şi l e n e ş .

„Mi s'a d a t să m ă n â n c — la m ă s u ţ a m e a izo la tă — în s t r ă c h i n i de t ab lă , ca l a s lugi . P r ă j i t u r a — ( p r ă j i t u r a m i n u n a t împodob i t ă , p e c a r e b u n i c a o p r e p a r a a-n u m e p e n t r u mine) — n u mi s'a m a i în­t in s , p e s t e u m ă r , de la m a s a pă r in ţ i l o r .

Tot t i m p u l p r â n z u l u i , î n z iua ace ia och i i t a t e i n u s 'au m a i î n d r e p t a t s p r e m i n e : i-a ţ i nu t necon ten i t ap l eca ţ i în f a r fu r i e . F a ţ a lui e r a a c u m mai pa l i dă şi p a r c ă , de fo rma tă , d e î n c r e m e n i r e . î m i fu frică.

„ C â n d m i s'a î ngădu i t să p lec , a m p ă ­şi t p e l â n g ă t a t a , î n v â r f u l p ic ioare lo r , cu f r u n t e a î n p ă m â n t şi ou o c l ă t i n a r e în m e r s — c a u n bo lnav .

„ D u p ă î n t â m p l a r e a în f r i coşă toa re ou medicu l ve t e r i na r , m ă r u g a s e m f i e rb in t e şi n e c u r m a t Iu i D u m n e z e u — (o implo ­r a s e m si p e b u n i c a să s e r o a g e p e n t r u mine) -— să 'mi d e a o p u t e r e aşa de m a r e , î ncâ t să p o t n i m i c i ' p e doc to r — şi s p ă l a d e p e fa ţa p ă m â n t u l u i to t c e es te u r â t şi r ău .

„Fi reş te , D u m n e z e u n u mi-a a scu l t a t r u g ă c i u n i l e şi b u n i c a m 'a l ă m u r i t : D u m ­n e z e u n u n e î n d e a m n ă şi n u n e a j u t ă de câ t la i e r t a r e . • „Deşi p e n t r u m i n e l a vâ r s t a a c e i a , - r ă u l se mărgiimea n u m a i la ca i i car i i au v â n t si s t r ivesc f lori le d e c i coa re ; i a r u r â t u l

• la g u r a d e p e ş t e şi m u s t a ţ a de i c r e a m e ­d icu lu i — totuş i d u r e r e a n e p u i e r i i m e l e e r a a d â n c ă şi m ă c i n ă t o a r e . Suf le tu l ini se u m b r i s e d e s ă v â r ş i t e i t ă ce r i l e mele , m ă făceau ^nesuferit fa ţă d e r u d e şi p r i e t en i , ca r i m ă înconjuraui c a p e o cobie .

,Mamai, — d u p ă ce z a d a r n i c î nce rca se să s m u l g ă t a i n a t r i s t e ţ e lo r me le , p r i n în­t r e b ă r i g re le , Ia ca r i r ă s p u n d e a m h u r s u z ş i în neş t i r e , — începu , d e s p e r a t ă , să m ă lovească .

„Bun ica — de c â n d n u m a i vo iam, z icea ea; s ă 'mi spovedesc păca t e l e , — î m i a r ă t a o n e p ă s a r e c a r e m ă î n g h e ţ a zd cu zi m a i mul t .

.Ta ta s i n g u r n u m ' a î n t r e b a t n i c ioda tă n imic d e s p r e t a i ne l e suf le tu lu i meu . Ma­m a î l o c ă r a ş i p e e l d i n p r i c i n a m e a . D u p ă dansa , t a t a e r a p r e a g r a s şi d e a-ce ia nes imţ i to r .

..Nu'rni^ d ă d e a m Ьіш» s e a m a ce'niftpeimmă a fi nes imţ i to r , c o n s t a t a m n u m a i umil , c ă n e s i m ţ i r e a t a t e i m i e n u ' m i făcea nici un r ă u .

„Deşi g r a s pe s t e m ă s u r ă f a ţ ă d e înă l ­ţ imea lu i , tatai a v e a în s c h i m b , în ochi, nu şt iu ce supra ipământească l u m i n ă şi, c â t e o d a t ă în co l tu r i l e gur i i , o sfâşietoa­r e t r e m u r a r e de d u r e r e , r e p e d e a scunsă .

„ î n t r ' o zi, mamM. de ace iaş i p ă r e r e cu bun ica , — ta ta nu fusese nici 1 m ă c a r con­su l ta t ) — m ă îmde<oărtă de la masa m a r e . Mi se d ă d e a d e m â n c a r e la o m ă s u ţ ă joa ­să, l â n g ă f e reas t r ă , sp r e c a r e mamia şi b u n i c a se a ş e z a r ă ou spa te le .

, D e l a m e s c i o a r a aceas t a , p e ca r e se j ucau u m b r e l e p e r d e l u t e i $i a l e musca t e i d in geam, p r i v e a m adeseor i , p e furişi, la m a s a d e l a c a r e fusesem a l u n g a t şi în to t ­d e a u n a îni+âlrtparm ochii nari m ă cău+au, m e r e u m a i a d â n c i s i m a i t r i ş t i — a i t a t e i .

„ F a ţ a Iui . a l t ă d a t ă r u m e n ă , e r a a c u m d e a pa l i d i t a t e , c a r e ' m i a m i n t e a p l eoape l e Dore i . Deş i m ă d u r e a , as fi s ta t aşa s ăo -

- t ă m â n i î n t r eg i s u b p r i v e g h e r e a och i lo r lui . S imţeam c ă prim ochii t a t e i t r e c e p e n t r u mine , d e undeva, p o a t e dim câm­pi i l e dumnezeiirii , o r a z ă b i n e c u v â n t a t ă , d e î n ţ e l ege re , d e c o m p ă t i m i r e şi de în­d e m n .

p ă r t a t d e g r ee r i , d i n c e î n c e m a i î n d e ­p ă r t a t , ma i d e p ă r t a t . . .

n u m a i ochi i t a te i , p a r c ă s t ă t e a u p e cer , în b ă r ă g a n u l a c e l a n e g r u şi nes fâ rş i t şi' m ă p r i v e a u a d â n c , a şa d e a d â n c d e mă s o r b e a u în ei . . . . . ş ; t a t a a v e a în m â n ă o l u m â n a r e , c a r e p â l p â i a , a r u n c â n d d e j u r î m p r e j u r , fan­t o m e n e g r e . La f l acă ra l u m â n ă r i i g u r a t a t e i a v e a c e v a d in g u r a D u m n e z e u l u i m o r t p e c ruce : o su fe r in ţ ă c a r e v r e a să p a r ă zâmbe t .

„Apoi un n o u r p ă t r a t , ca u n s p a t e d e v a g o n — a c o p e r i v e d e n i a a c e a s t a şi bă­r ă g a n u l n e g r u m ă copleşi defini t iv , ca î n t r ' u n l in ţol iu g reu şi sufocant .

,In u ş a g r a jdu lu i , m ' a m a g ă ţ a t d e gâ­tu l a r g a t u l u i b ă t r â n şi a m i zbucn i t în p l â n s zgudui to r , . f ă r ă să p o t s p u n e d e ce. Nu ş t i am e u s ingur de ce.

„M'am l in iş t i t c u r â n d : a r g a t u l b ă t r â n mi-a î ngădu i t s ă m ă joc cu m à n z u l , să în ­c a l e c p e e l şi să ' l s ă r u t p e bo tu l r u m e n şi r ece . A m i n t r a t a p o i în oda ia a r g a t u ­lui , i -am răscol i t p r i n l u c r u r i .

„Avea în du lap , o t un i că a l b a s t r ă cu n a s t u r i de a r g i n t şi c i zme , î na l t e cât mine , cu p in t en i .

P e m a s ă o p i p ă lungă , c a r e mi rosea u-râ t , u n b r i c e a g cu t ă i ş u r i î n c â r l i g a t e şi b i za re , şi o c a r t e mică, veche , l e g a t ă - î n p i e l e z d r e n ţ u i t ă — c u poze m u l t e :

GENOVEVA D E

BRABANT

„ D i n t r e f i le le u n s u r o a s e ieşea o sfoară, d e c a p ă t u l c ă r e i a a t â r n a u n r e s t d e c re ­ion. P e t a r t a j e l e b ă t r â n e a r g a t u l ob i şnu ia să s e m n e z e e v e n i m e n t e l e m a i de s e a m ă a l e ca se i n o a s t r e , c a r e — de v r e -o t r e i ­zeci d e a n i — e r a şi casa lui . Astfel des­cope r i i că, exac t în z iua ace i a — c u op t a n i m a i î n a i n t e — ven i sem p e l u m e . Ar ­g a t u l b ă t r â n mi-a a r ă t a t cu d e g e t u l m a r e şi a s p r u î n s e m n a r e a făcu tă de el . Och i i lui — niş te ochi d e c a p r ă ob id i tă — se î n l ă c r i m a r ă subi t şi m ă p r i v i r ă s t r a n i u : — „Astă-z i e z iua d u m i t a l e de na ş t e r e , d-le Colas — şi tocmai as tăz i t e - a u p e ­depsi t . Se p e t r e c e ceva n e l ă m u r i t î n c a s ă . P a r c ă nu t e - a r m a i iub i n imen i . P o a t e n u m a i t a t ă l d-tale.. . Eu sun t b ă t r â n şi s ă r ac , fii b u n şi p r i m e ş t e d e l a m i n e c a r ­tea a s t a ca r e - ţ i p l ace . O a m şi eu de la m a m a , c a r e a m u r i t d e mult ' ' . . .

„ A m l u a t c a r t e a cu mâinii t imide , cu b u c u r i e , cu frică, c u r u ş i n e şi cu u m i ­l in ţă . Deobioed p ă r i n ţ i i îm i a d u c e a u a-m i n i e în f i eca re a n z iua n a ş t e r e i m e l e p r i n t r ' u n da r , c a r e m ă î m b ă t a d e fe r i ­c i r e .

„Am b ă g a t c a r t e a î n b u z u n a r u l h a i n e i şi a m ieşit r e p e d e p e uşă , f ă r ă să m u l ­ţumesc . A j u n s în odă i ţa m e a — ( d o r m e a m acum, l â n g ă oda ia t a t e i s ingur) — m ' a m t r â n t i t p e pa t , cu fa ţa î n t r e p e r n e , şi a m p l â n s l a c r ă m i a m a r e şi m u l t e .

„ N u m ' a c h e m a t n i m e n i la m a s a de s e a r ă — şi n i m e n i n ' a ven i t s ă -mi a d u c ă l a m p a cu a b a t j o u r înf lora t .

P e n t r u în t â i a ş i d a t ă î n v i a ţ a m e a m ă a f l am s ingu r în î n t u n e r i c — fă ră să-mi fie frică şi f ă r ă s ă s t r ig d u p ă a j u t o r .

„ D a r s imţeam c u m îmi p lu t e ş t e suf le­tul în î n t u n e r i c u l odă ie i , ca o pală_ d e mă ta să , ...cum se d e s t r a m ă înce t — şi ee disolvă... .

„ T r u p u l m e u se l ăsă domol şi p a r c ă f ă ră g r e u t a t e , pe covo ru l d i n mi j locu l camerei. In urechi îmi suna târâit înde-

„ A doua zi d i m i n e a ţ a m ' a m t rez i t , o b o ­sit, pe p a t u l m e u — şi l â n g ă p a t u l m e u m ă s u ţ a m e a din su f rager ie , p e ca r e s t ră ­l ucea o c u t i e d e n u c , cu a l ă m u r i vi i . A m deschis-o î n f r i gu ra t de fe r ic i re şi în ini­mă , cu o a scu ţ i t ă s p a i m ă supers t i ţ ioasă . Ochi i me i nu m a i văzuse ră , p â n ă «atunci m i n u n e a : în cu t ia ace ia r â d e a u c u r a t e , la mine , o pa le t ă , p e n e l e a l b e şi t u b u r i d e vopse le mul t i co lo re .

„ I n d i m i n e a ţ a ace ia — ţ i n â n d nedes l i -p i t ă de p i e p t u l m e u cu t i a — a m fost mav t r i s t ca n ic ioda tă . . . . .

N. N. TONITZA

BILEŢEL DESCHIS

p e n t r u d. George Silviu, poiet şi recen­zent al ziarului „Dimineaţa".

D- le George Silviu,

Ai pub l ica t , î n t r ' u n u l d in u l t ime le nu­m e r e a l e z i a ru lu i „ D i m i n e a ţ a " o d a r e de s e a m ă a s u p r a v o l u m a ş u l u i m e u de „ în­s e m n ă r i l i t e r a r e " . In m a t e r i e de l i t e r a ­t u r ă a u t o r u l n ' a r e , f i reş te , de d i scu ta t cu cr i t ica , fie ea a u t o r i z a t ă s a u n u . D i m p o ­t r ivă , în m a t e r i e de cr i t ică, fi ind v o r b a de idei , o d iscu ţ ie câ t m a i l a r g ă es te b i ­neven i t ă . D a c ă eu, to tuş i , n u voi d iscuta cu d-ta, e s te p e n t r u c ă şi a u t o r i t a t e a p e c a r e o a i şi t r i b u n a d u p ă ca r e î ţ i expu i idei le , le c l a sează m a i d i n a i n t e şi m ă dis­p e n s e a z ă d e os t ene l i l e o r i că r e i expl ica ţ i i . Ţ iu însă să s p u l b e r n e a p ă r a t o minciu­nă, p e ca re , cu p u n i c ă per f id ie , o s t r e ­cori în r â n d u r i l e a m i n t i t e . Spui că eu copiez şi r e p r o d u c p ă r e r i l e d-lui M. D r a ­gomirescu . I a t ă o a f i rma ţ i e p e c a r e t e i n vi t s'o dovedeş t i . Şi t e voi a j u t a p u ţ i n şi eu. Nu- ţ i voi spume, de p i ldă că p e când d. D r a g o m i r e s c u socoteşte T h e b a i d a şi _ Bi­zan ţu l o p e r e to ta l sau p a r ţ i a l gen ia le , eu a m a f i r m a t că sun t i n e x i s t e n t e , — ci îţi voi a m i n t i n u m a i că, î n t r ' u n u l d in u l ­t ime le n u m e r e a le rev is te i d-sale „Rit­m u l v remi i " , d. D r a g o m i r e s c u a scris d e s p r e d- ta (deşi nu - i e ş t i studemt, f re-q u e n t e z i to tuş i , foar te s â rgu i to r , r e u n i ­r i le sale) c ă eş t i t â n ă r ca r e da i o a r e c a r e s p e r a n ţ e , s i t u â n d u - t e î n t r e t ine r i i şi m e ­r i t uoş i i po ie ţ i Ve j a şi Gor an . Eu, o şti i , sun t cu to tu l de a l t ă p ă r e r e .

Te-a i l ă m u r i t , t i n e r e drle Si lviu ?

N. I. H E R E S C U

Cra iova , 261 Augus t 1926.

UNIVERSUL LITERAR 15

Buletin bibliografic săptămânal#)

de AL.-SADI IONESCU

087. 1 L I T E R A T U R Ă P E N T R U T I N E R I M E .

Varto lomeiu ( P r e o t C. Gh.). — D a r u r i p e n t r u cei m i c i . F o c ş a n i , E d i t u r a c e r c u l u i de copi i Pr i e ten i i D o m n u ­lui , 1926, 33 p . Lei 5.

2 R E L I G I E . T E O L O G I E . Taşcă ( R a d u ) . — C ă l ă u z a c e r c ă t o r u l u i

Bibl ie i p e n t r u T o t i d o r i t o r i i a s t u ­dia Sf. S c r i p t u r ă . A r a d , E d i t u r a F a r u l Mântuire i , 1926, 112 p . F ig .

Tecla ( S c h i m o n a h i a ) . — Aca f t i s t u l si v i a ( a sf in te i T e c l a î n t â i a m u c e n i ţ ă şi î n t o c m a i cu a p o s t o l i i . Neamţu, , (Tip. Sf intei Monost ir i Neamţu) , 1926, 64 p . F ig .

P o p a ( I e r o m o n a h u l C o s t a n d i . — C a r t e de Su f l e t fo los i toa re . D a t ă î n t ipar . . . 189i şi a c u m a d o u a oară . . . d e fiul s ă u I e r o m o n a h u l I r o n i m P o p a cu c e v a a d a o s . N e a m ţ u , (Tip. Sfintei Monast ir i Neamţu) , 1926, 64 p . Le i 6.

Popesou ( M o n a h u l P a i s i e ) . — R u g ă ­c i u n e de d iminea i ţ ă şi de t o a t e , zi­lele c ă t r e p r e a s f â n t a N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u î n c a r e e s t e p a r a c l i s u l Maicei D o m n u l u i şi r u g ă c i u n i l e s p r e s o m n . N e a m ţ u , (Tip. Sf. M-tire Neamţu) , [1926], 192 p . F i g .

Cristescu (Dr. Gr.). — P e n t r u î n v i o r a r e a e n t u z i a s m u l u i p a s t o r a l . S ib iu , (Tip . Şcoalei Mi l i t a re , 1926, 61 p . Lei 30.

D o c u m e n t e l e de s e a m ă a l e s t a t u s u l u i ' r o m a n o - c a t o l i c d i n A r d e a l l u a t e d i n i s t o r i a d r e p t u l u i şi p u b l i c a t e de c o n s i l i u l lu i d i r i g e n t . C lu j , (Tip. Minerva) , 1926, 47 p .

31 S T A T I S T I C Ă . Colescu (Dr. L.). — Le c o m m e r c e e x t é ­

r i e u r de l a R o u m a n i e a v a n t e t a-p r è s l a g u e r r e m o n d i a l e . B u c a r e s t , Ins t i tut é c o n o m i q u e r o u m a i n , 1926, 19 p. H a r t ă , d i a g r a m e .

Stat i s t i ca a g r i c o l ă p e n t r u a n u l 1925. P a r t e a I I . P r o d u c ţ i u n e a a g r i c o l ă . P r o d u c t i o n a g r i c o l e de l a R o u m a n i e p o u r l ' a n n é e 1925. I I pârtiei . B u c u ­reş t i , (Impr. S tatu lu i ) , 1926, 124 p . ' M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i şi D o m e ­n i i lo r ) .

33 E C O N O M I E P O L I T I C A . Minis terul M u n c i i , C o o p e r a ţ i e i şi As i ­

g u r ă r i l o r soc ia le . D i r e c ţ i a de S t u d i i şi S t a t i s t i c ă . •— C o n v e n ţ i i l e colec­tivi© de m u n c ă d i n 1925. B u c u r e ş t i , (Tip . Eminescu) , 1926, 467 p .

Minis terul M u n c i i , C o o p e r a ţ i e i şi As i ­g u r ă r i l o r soc ia le . D i r e c ţ i a de s t u d i i şi s t a t i s t i c ă . — M i ş c a r e a s a l a r i i l o r î n a n u l 1925. B u c u r e ş t i , (Tip . E m i ­nescu) , 1926. 272 p . D i a g r a m e .

Minis terul M u n c i i , C o o p e r a ţ i e i şi As i ­g u r ă r i l o r soc ia le . D i r e c ţ i a d e s t u d i i şi s t a t i s t i c ă . P r o i e c t e l e d e c o n v e n ţ i i şi r e c o m a n d ă r i l e a d o p t a t e de con­fe r in ţe le i n t e r n a ţ i o n a l e a l e m u n c i i de là 1919—1926. B u c u r e ş t i , (Tip . Cu­rierul Judiciar) , 1926, IV + 315 p . 37 Î N V Ă Ţ Ă M Â N T . P E D A G O G I E .

Terriere (Ad.). — Ş c o a l a a c t i v ă . Vol, I I . P r i n c i p i i şi a p l i c a ţ i i . T r a d u c e r e d e I. G. M a r i n e s c u ş i Al . M a r i n e s c u . C â m p u l u n g - M u s c e l , Gh. N. Vlădescu şi Fiul , 1926, 175 p . Lei 50.

Velovan (Ş tefan) . — M e t o d a p r o i e c t ă r i i f ap te lo r . S t u d i u m e t o d o l o g i c o r ig i ­n a l . C r a i o v a (Tip . Scr i su l Românesc ) , 1926, 104 p . Lei 70.

Chh-iţă ( P r e o t u l M i h a i l I.). * - A n u a r u l S e m i n a r u l u i Teo log ic „ N e a g o e V o d ă " d i n C u r t e a de A r g e ş pe a n u l ş c o l a r 1924—1925 şi 1925—1926. P i t e ş t i , (Tip .

* ) . A se v e d e a t a b l o u l c laş f f ica ţ iun i j zec ima le î n n u m ă r u l 1.

Trans i lvania , J. J. Ş re ie r ) , 1926, 143 p. + 2 t a b e l e ,

b). M a n u a l e didact ice pentru învăţă­m â n t u l s ecundar .

Scbeifer J á n o s . — K a t h o l i k u s e g y h á z -t ö r t é n e l e m . _ K ö z é p é s p o l g á r i i s k o ­l á k r é s z é r v e . I I J a v í t o t t k i a d á s . Cluj , K i a d j a : N y o m Minerva, 1926, 127 p .

38 COMERŢ. T R A N S P O R T . A n n u a i r e d u C o m m e r c e F r a n ç a i s e n

R o u m a n i e . E d i t i o n 1926. B u c a r e s t , Ed i t é p a r l'Office c o m m e r c i a l fran-

• çais , [1926], XXXIX + 160 p . F i g . Lei 160.

5 Ş T I I N Ţ E P U R E . Bu te scu ( Ing. D.). — A n a l y s e d e l ' e a u

m i n é r a l e de C h e e a ( P r a h o v a ) . Bu ­ca re s t , Soc ié té r o u m a i n e des sc ien­ces , 1926, 7 p .

Georgeacopol (E.). — D a r s t e l l u n g v o n V i o l a n t h r o n f a r b s t o f f e n a u s N a p h t o -f l u o r e n o n e . B u c a r e s t , Soc ié té de r o u m a i n e des sc iences , 1926, 18 p .

Steopoe (A.). — L a p r é p a r a t i o n d u Di­oxyde d e m a n g a n è s e c o l l o ï d a l p a r r é d u c t i o n de l a s o l u t i o n d e p e r m a n ­g a n a t e de p o t a s s i u m a v e c de gaz o r g a n i q u e s r é d u c t e u r s (!). L a r é ­d u c t i o n a v e c l ' é t h y l è n e . B u c a r e s t , Société r o u m a i n e des sc iences , 1926, 5 p . F ig .

Steopoe (A.). — S u r l ' éne rg ie de l i a i s o n d e q u e l q u e s r a d i c a u x o r g a n i q u e s en c o n t r a d i c t i o n a p p a r e n t e a v e c la t h é o r i e d e l ' a f f in i té v a r i a b l e , l a s t r u c t u r e d u d i a l k y l m é t h y l e e t d u benzy le . B u c a r e s t , Soc ié té r o u m a i n e des sc iences , 1926, 5 p .

Krejci (K.). — E l e m e n t e d e s t r a t i g r a f i e p e n t r u i n g i n e r i i s c h e l e l o r p e t r o l i ­fere. B u c u r e ş t i , S teaua-Română , 1926, 22 p . + 2 t abe l e .

Petrascheck (Dr. W.) . — Ü b e r Bezie­h u n g e n z w i s c h e n E r d ö l l g e r s t ä t t e n u n d d e m N e b e n g e s t e i n . B u c a r e s t , ( B u c h d r u c k . Socec & Comp.), 1926, 6 p.

(il MEDICINĂ. F A R M A C I E . MEDICINĂ V E T E R I N A R Ă .

Vicol (Géné ra l Dr.) e t Dr. Michăi lescu . La R o u m a n i e b a l n é a i r e et c l ima t ique , B u c a r e s t , E d i t é p a r le Minis tère de la S a n t é e t de la P r é v o y a n c e so­ciale , 1926, 31 p . + h a r t ă .

Volanschi (A . ) .—Buruen i de l eac . B u c u ­reş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 32 p. F ig . Lei 4. ( C u n o ş t i n ţ e fo los i toa re Seria, B. S f a t u r i p e n t r u g o s p o d a r i No. 45).

Teodora (Dr. V.). — P r i m u l a j u t o r m e ­d ica l î n a c c i d e n t e , boli 1 r epez i ş i boli m o l i p s i t o a r e cu m i j l o a c e l a în ­d e m â n a f i e c ă r u i a . E d i ţ i a V. B u c u ­reş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 148 p . F ig . Lei 40.

Crainiceanu (AL). — T r a t a m e n t u l i n su ­ficienţei o v a r i e n e p r i n doze m a r i d e Ca l c iu . B u c u r e ş t i , (Tip . E m i n e ­scu), 1926, 16 p .

63 Ş T I I N Ţ E A G RICO L E . Chiriţescu-Arva (Dr. M.). — I m p o r t a n ţ a

e x p e r i e n ţ e l o r p e n t r u a g r i c u l t u r ă . (Confe r in ţ ă ţ i n u t ă î n I a n u a r i e 1926 l a C a s a c e n t r a l ă a î m p r o p r i e t ă r i ­r i i ) . B u c u r e ş t i , E d i t a t ă de Minis te­rul Agr icu l tur i i ş i Domeni i lor , 1926, 42 p . F ig .

Enescu (I.) ş i I. Colţescu. — C o m p o z i ţ i a s t r u g u r i l o r ş i . a v i n u r i l o r d i n r e ­co l t a 1923. C u c o l a b o r a r e a ch imiş - . t i lo r expe r ţ i : E f t im ie Col ţescu , J u ­

l i e t t e G o n t a şi V i r g i n i a NicbJ tov ic i . B u c u r e ş t i , Min i s teru l Agricul tur i i ş i Domeni i lor , 1926, 20 p . + 1 t a b e l ă .

Ionescu ( Ion I.). — C o n t r i b u ţ i u n i l a s t u ­d i u l r a s e i c a l u l u i p u r s â n g e eng lez î n R o m â n i a . B u c u r e ş t i , (Tip . Buco­vina) , 1926, 87 p . + 2 t abe l e . Graf ice .

Stamate lache (D.). — C r e ş t e r e a a l b i n e ­lor l a f e rme le şi p e p i n i e r e l e S t a t u ­lu i . B u c u r e ş t i , Min i s teru l Agricul ­tur i i ş i Domeni i lor , 1926, 32 p . + 4 pl- F ig .

7 A R T E . / I m r e Lajos] . — zjengien h á l a é n e k ! E-

n e k e s k ö n y v . Ko lozsvá r , Az Ifjú Er­dély k i a d á s a , 1926; 63 p . (É lököny-v e k 5.).

8 L I T E R A T U R Ă . I. L I T E R A T U R Ă ROMÂNĂ.

c) Proză. ( R o m a n . N u v e l ă . Etc . ) .

Sanie lev ic i (H.). — F a m i l i a L o w t o n . B u c u r e ş t i , Adeverul , [1926], 71 p . Lei 6. (Bib l io teca D i m i n e a ţ a No . 156).

I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă . Borbély I s t v á n Dr. — J ó k a i : B á l v á ­

n y o s v á r . R e g é n y i s m e r t e t é s . Clui, N y o m Minerva, k iadása , 1926, 15 p . Lei 5. ( I r o d a l m i k i s k ö n y v t á r 3. s z á m ) .

I I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă T R A D U S Ă .

Päivax inta (Piet i -ar i ) . — N u v e l e f in lan ­deze. T r a d u c e r e de O. P u r s c h . Bucu­re ş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 104 p . Lei 9. (B ib l io t eca M i n e r v a 122—122 a.).

Dumas-Tată l ( A l e x a n d r u ) . — M a i s t r u l A d a m C a l a b r e z ú l . D u p ă o t r a d u c e r e v e c h e , p r e l u c r a t ă d e M. S. B u c u ­r e ş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 128 p. Lei 9. (Bib l io teca M i n e r v a , 106—106 a.).

Maupassant (Guy de). — S t r i g ă t de a-l a r m ă . I n r o m â n e ş t e de G. N i c u -l e s c u - V a r o n e . B u c u r e ş t i , Cartea Ro­m â n e a s c ă , [1926], 116 p . Le i 9. (Bi­b l io t eca M i n e r v a 156—156 a.).

O u i d a . — O f runză î n vi je l ie . T r a d u c e r e de Vas i l e S a d o v e a n u . B u c u r e ş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 91 p . Lei 6. (B ib l io teca M i n e r v a 123).

Pirandel lo (Luig i ) . — L i v r e t u l r o ş u . N u ­ve le . I n r o m â n e ş t e de V i c t o r R o d a n . B u c u r e ş t i , Adeverul , [1926], 71 p . Lei 6. (Bib l io teca D i m i n e a ţ a No . 65).

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E , a) Răsbo iu l R o m â n i e i 1916—1918 ( I s to r ie , M e m o r i i , I m p r e s i i , etc.)

Eroilor î n v ă ţ ă t o r i , do l j en i o m a g i u . E d i ­t a t de Asoc ia ţ ia învăţători lor din Dolj , 1926, 180 p. + 3 pl . F ig .

b) BIOGRAFIE. Ş te fănescu -Drăgăneş t i (Ma io ru l ) . — S ă p ­

t ă m â n a p a t i m i l o r mele . . . 1926. Bucu­reş t i , (Tip. R o m â n i a Mare), 1926, 16 p . + 1 p l . L e i 10.

91 G E O G R A F I E . Găvănescu ( G e n e r a l C). — Ocolu l pă ­

m â n t u l u i î n ş a p t e l u n i şi o zi. Că­l ă t o r i e f ă c u t ă c u A. S. R. P r i n c i p e l e Caro l fos tu l M o ş t e n i t o r a l T r o n u l u i . Vol. V. J a p o n i a A. T u r n u - S e v e r i n , (Tip . Ramuri ) , [1926], 228 p . + LXXV pl . Fig. , h a r t ă . Lei 160.

N a g y P é t e r . — Ö, k e d v e s K o l o z s v á r !.:. R e m é n y i k S á n d o r beveze tő s a r a i ­va l . B e r l i n , V e r l a g Ludwig Vog-genrei ter (Nyom Minerva, Cluj), 1926, 176 p . F ig . I l u s t r a ţ i e de I s t v á n T ó t h .

Preda (Dr. G.). — I m p r e s i a d i n t r ' o că­l ă t o r i e î n Or i en t . E g y p t u l , A l e x a n ­d r i a , C a i r o şi î m p r e j u r i m i l e ; L u x o ­r u l , A s u a n u l , T h e b a ; N e c r o p o l e l e f a r a o n i l o r . C lu j , (T ip Viaţa) , 1926, 19 p .

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I DELA UNIVERSITATEA „COASTA DE ARGINT" (BALCIC) PRELEGE­RILE D-LUI ION MARIN S A D O -VEANU.

I Prima prelegere : Sfântul Francise din

Assis i P r i l e j u l celei de a şap te şu tea an iver ­

să r i de la m o a r t e a s fân tu lu i F ranc i se , d in a n u l aces ta , 1-a făcut p e c o n f e r e n ţ i a r u l Ion Marin Sadoveanu, să- i î n c h i n e „Sără ­c u ţ u l u i " d in Assisi p r i m a s a . p r e l e g e r e , f r anc i scan i smul f i ind as tăz i u n a d i n la ­tu r i l e p r o b l e m a t i c e i n o a s t r e con t empo­r a n e .

In fa ţa u n e i să l i p l ine , d. Sadoveanu a vorbi t i n sp i r a t , d â n d o o r ă î n m u i a t ă în poez ie a u d i t o r u l u i său , u r m â n d p a s cil ' p a s v ia ţa e ro ică şi s fân tă a l u i Fraincisc p e c a r e o r a p o r t a n e î n c e t a t a t â t v r e m e i sale cât şi v r e m u r i l o r r o a s t r e , c a î n r î u -r i r e . Ni s'a desp r ins un sfânt Fraincisc poe t , m a i î n a i n t e d e toa t e poe t a l n a t u r i i , pur i f ica tor a l u n u i s en t imen t ca rd ina l , cu ca re se va î m p ă r t ă ş i o m e n i r e a p â n ă a s ­tăzi. Cr i t icu l şi s c r i i t o ru l d in d. Ion Marin Sadoveanu ş i-au da t m â n a . pen t ru a da a u d i t o r u l u i p s i n t e z ă l u m i n o a s ă şi i m p r e ­s ionan ta d in v ia ţa şi î n v ă ţ ă t u r a s fân tu lu i d in Ass i s i ' ş i p e n t r u a p r o v ă d u i î n t r ' u n a-n u m i t fel, o p u t e r e făcu tă d e o p o t r i v ă d in poez ie şi c r ed in ţ ă : In concluz ie , d. Sado­veanu a a r ă t a t i m p o r t a n ţ a f ranciscanis -m u l u i a s tăz i ; ca s t a r e de sp i r i t r enăscu t , d â n d u - i i m p o r t a n ţ a u n e i a din- l a t u r i l e ca­rac te r i s t i ce a le t e n d i n ţ e l o r E u r o p e i con­t e m p o r a n e .

A doua p r e l e g e r e : Tehnica poezie i dra-, matice -

II A doua p r c b l e m ă a a p i r i t u l u i de as tăz i ,

d. I. M. SadoveânU s 'a o p r i t să o ana l i ­zeze î n t r ' u n domeniu d e spec ia l i t a te :. a cela al> poeziei d ramat ice . , 'D i ipă u n •scurt J

d a r f o a r t e c l a r i s tor ic a l poez ie i aces te ia , t r a t a t î n t r ' u n mod cu to tu l pe r sona l , c a r e făcea să izvorască " d r a m a d e la începiu-tu l nebu los da r p a s i o n a t a l d r a m e i m a ­gico, con fe ren ţ i a ru l a b o r d e a z ă p r o b l e m a tehnice i în d r a m ă d e î n d a t ă ice a p a r e în d r a m a o rgan iza t ă , şi l u m i n â n d - o şi i n t e r ­p r e t â n d - o i n i m a r i l e e i p o p a s u r i o face î n ţ e l ea să ş i ^ u n ^ r i t a cu î n c o r d a r e de n u ­m e r o s u l săni a u d i t o r i u .

F i r e ş t e r e c a p i t u l a r e a a c e a s t a a t ehn ice i d r a m e i de p r e t u t i n d e n i a fost făcu tă pen­t r u a d a u n câ t m a i accen tua t rel ief r e ­formei m o d e r n e , in ten ţ i i lo r şi m a i a les în p a r t e — rea l i z ă r i l o r ei . S'au l ă m u r i t s t r ă ­du in ţ e l e d r a m e i e x p r e s i o n i s t e şi s ' au a-na l i za t î n ce le d in u r m ă ceeace s 'a izbu­tit de câ teva mari . pe r sona l i t ă ţ i , în p r i ­nţ ui r â n d d e că t r e Lu ig i P i r a n d e l l o . P r e ­facerea şi top i rea în t i p a r e t ang ib i l e a ce­lor două e l e m e n t e t i m p şi spaţ iu , c a r e a u în tovă ră ş i t î n t o t d e a u n a d r a m a cu mate­r i a l de cons t ruc ţ ie , da r ca r e a b i a subt m â n a m o d e r n i l o r se î n c e a r c ă să j o a c e un ro l d e e x p r e s i v i t a t e s 'au l ă m u r i t c a e le ­m e n t e şi t e n d i n ţ e a l e p r o b l e m a t i c e i spi­r i t u lu i con t imporan . U n p a r a g r a f izola t d a r to tuş i b i n e p rec i za t a fost în conc lu zie, î n c h i n a t lu i B e r n a r d S h a w şi t ehn ice i sa le d r a m t i c e .

I I I A treia prelegere : Orient şî Occident

O o ch i r e l a rgă , cu i n c u r s i u n i în re l ig ie , po l i t i că şi a r t ă ne-a da t d. Sadoveanu , î n c e r c â n d de -a lungu l ei să p rec izeze p r o ­cesu l de in f luen ţă a sp i r i tu lu i e x t r e m u l u i o r i e n t — în specia l i nd i an — a s u p r a v ie­ţ i i E u r o p e i de azi.

Î n c e p u t u r i l e t im ide de là s fârş i tu l vea­c u l u i t r e c u t d in ca r e s 'a de sp r in s i m p r e ­s ionan t uh des t in t r ag i c şi o e x p e r i e n ţ ă , aceea a lu i A n d e l d izolvat în b u n ă p a r t e d e filozofia o r i en t a l ă , — se p r e c i z e a ă şi i au a m p l o a r e d u p ă h i a tu l a d â n c a l . r ăz ­bo iu lu i c a r e l a să în u r m a sa dezo r i en t a ­rea . D u p ă poz i t iv i smul veacu lu i ă l XIX, u n nou val d e r o m a n t i s m ia c u a s a l t spi­r i tu l e u r o p e a n . „ O r i e n t a l i z a r e a " de as* tăzi , d. S a d o v e a n u o imigrează î n aceas t ă u n d ă r o m a n t i c ă . A n a l i z e a z ă t i m p u r i a şi i m p o r t a n t a îmrîuriire l i t e r a r ă , c a r e p r e g ă ­teş te in f luen ţa ma i l a r g ă d in u r m ă , şi a-nuime : c i r cu la ţ i a şi p r e s t i g iu l sc r i i to r i lo r ruş i . Apoi , se exp l i că suf le tu l Asiei , în f u n d a m e n t a l e l e lui, s ch i ţ ându-se s i lue ta p reo ţ i lo r aces tu i suflet : Rabáttidranath T a g o r e , şi mi l i t an t europeairi icontele H e r -m a n - v o n K e y s e r l i n g cu şcoala sa d e în­ţ e l epc iune de l à Darmetadt . . D. S a d o v e a n u p rec i zează în ce le d in u r m ă ro lu l impor ­t a n t j u c a t de G e r m a n i a î n î m p ă r t ă ş i r e a Europe i cu aces t spir i t o r i en ta l . F ă r ă a t r a g e concluzii , con fe ren ţ i a ru l face n u m a i semsibdl p r i n a m p l e mi j loace d e sugest ie , p u b l i c u l u i său e x i s t e n ţ a aces tu i sp i r i t ca o a l t ă l a t u r ă ca rac te r i s t i că a epoceii noa­s t re .

PUBLICAŢII • • In cursu l l une i S e p t e m b r i e va r ea ­p a r e ' „Sbură to ru l " cu c o l a b o r a r e a d-lor E u g e n . Lovinescu, G. Brăescu , Hor tens ia Papada t rBengescu , ' Pe rpess ic ius , OamiJ Pe t re scu , F . Aderca , G. 'Nich i ta , T icu Ar-chip , Sanda Movilă, P o m p i l i u Cons t an ­tin eseu, e tc .

• In ' b i b , „ S e m ă n ă t o r u l " de l a A r a d va a p a r e vo lumul de poez i i „Sr tofe p e n ­t ru veacu l meu 1 ' , de d. Const . G o r a n .

O POEMĂ IN PROZĂ l o . .Adevăru l l i terair şi a r t i s t i c " (VII,

2%) d in -22 August , d . . T u d o r Arghez I subscr ie o a d m i r a b i l ă p o e m ă în p r o z ă în ca r e ru s t i c i t a t ea virgifflană e f i l t r a tă p r i n sufletul u n u i d iabo l ic poe t m o d e r n :

Construite din cauciuc vulcanizat, linoleum si păr de saltele, , combinate, bivoliţele au r ă ­mas credincioase, formelor primitive si abruti­zate ale- naturii, pe aceeas linie estetică întâr­ziată cu crocodilul, cu - hipopotamul şi cu gi­rafa. Bleg şi botos, capul poartă simple coarne boante ornamentale inutile de geamantan. Bi­volul necăjit are furia deraiată a looomotivei si loveş te cu fruntea, cum ar lovi -un car cu roţile d indărăt . El se supără fără motiv şi por­neşte de vale ca un bolovan, nu ştie unde, Je-a fuga, o bucată de vreme, cu abdomenul umflat în corsetul coastelor dilatate şi dacă nimic nu i-a ieşit- subit înainte, nici stânca, nici zidul în care să-şi sfărâme, doborît ener­gia, el se opreşte delà sine, ridică în aer, coada si stă. Apoi face trei zile drumul înapoi, se duce acasă si doarme, movilă nevinovată si naivă. Preferinţa lui adevărată nu e muntele reumatic , încolăcit de oeată si plouat cm plictis mărunţel ; pasiunea bivolului este şesul fier­binte, cu abcese adânci, cu furuncule imense, în puroiul cărora gras, făptura lui dogorită poate să alunece si să dispară vaginát, până la coarne.

Vacile, blonde, ruginii şi negricioase, sunt o turmă de principese. Pasul copitelor dinainte a re o moliciune feminină graţioasă şi i:gcrul frăgezimea curată a obrajilor si urechilor unei fetişcanne cu sortul alb. Coarnele ondulate lin, desfăcute ca o arculadă sau apropiate în pa­ranteză, cresc elegant pe fruntea blajină, dea­supra ochilor de catifea. P e umerii uneia spân­zură un şal de mătase cărămizie. Spinarea ce­leilalte este învălită de capriciul miraculos al

naturii cu o dantelă crepusculară. Fiecare vaca aduce din munte o cofă cu lapte cald, mâzga esenţială а florilor, sucuri şi m're-.me. p» cure Ic culege concentrate albina, printre ivituri de atlaz s: coarne de chihlimbar.

La erele 7, vitele satului au intrat în coşare. Mâna gospodinei s'a strecurat sub uger şi vaca-şi- desface şi. ea prieteneşte degitele cu lapte şi'-şi lasă mâna ţâţelor albă în mâna stă­pânii, ca să i-o strângă dulce.

Oale de pământ smălţuite trec drumul la ve ­cini, pline cu opal lichid. 0 batistă a căzut din aer : un porumbiel. O frânghie de rufe albe s'a rupt în cer şi a căzut pe casă : un stal de porumbiei. Toate vieţile s'au adunat la vatră şi 'n dreptul munţilor albăstriţi se desface su­lul de fum alburiu al focurilor aprinse.

In cuptorul dintre piscuri, din fund, a intrat azima de aur si cuptorul s'a închis. Pâinea soa­relui caldă va fi mâine dimineaţă coaptă.

„VIEAŢA NOUĂ"

• Vorb ind r e d a c t o r u l u i z i a ru lu i „ R a m p a " î n t r ' u n s u b s t a n ţ i a l in te rv iev , d. Tudor Vianu, a d u c e u n b i n e m e r i t a t o m a g i u r e ­vis te i „Via ţa Nouă ' ' şi pe r sona l i t ă ţ i i di­r ec to ru lu i ei d. O. D e n s u ş i a n u . In ur ­m ă vorbeş te d e a s p e c t e l e a c t u a l e a le li­t e r a t u r i i n o a s t r e :

. Primul cerc literar cu dare am luat contact Si prima revistă la care am avut un rost mai activ, a fost cercul literar al d-lui Ovid Den­suşianu şi revista sa, astăzi dispărută, „Viaţa Nouă".

împrejurări ulterioare au vrut. ca drumurile mele să se despartă de acelea pe care d. Oyid Densuşianu a -mers până Ia urmă aproape _ne-ihtoţit, dar, şî astăzi -.păstrez -amintirea re­confortantă a' Caracterului- integru al învăţa­tului desăvârşit, a omului cu o viaţă de înaltă spiritualitate caré este profesorul de filologie romanică delà Universitatea din Bucureşti. Am publicai în '„Viea ţa Nouă" versuri parnasiane, între 1915 si 1918: nu le-am mai recitit de atunci niciodată dar'tinerescul meu zel poetic, abătut 1 de atunci către studiu si teorie, mi-a läsaf în .conştiinţă un punct nevralgic care până la urmă cred că mă va reîntoarce către pro^ucţiunca literară.

La „Vieaţa Nouă" am învăţat însă mai mult decât am publicat. Am deprins acoilo interesul activ pentru manifestările spiritului modem, pe care .nu l-am mai putut nici odată privi cu acel pedantism arhaizaht care mă uimeşte în alte cercuri. Am mai contemplat acolo exem­plul unei discipline intelectuale împerechiate cu o normă selectă de viaţă, care trebue să fi intrat într'o măsură oarecare în repulsiunea pe care îmi permit s'ó mărturisesc pentru toate exagerările firei boeme, Cu caracteru-i antisocial şi foarte curios oscilantă între de­primarea uşoară şi iubirea vâlvei indiscrete în jurul propriului nume. Se Ştie că de aceste defecte viaţa noastră literară nu este cu totul străină.

lată: Avem mai întâi un tineret care ocupă cantitativ cel puţin trei pătrimi din întinderea scrisului românesc. Acest tineret face poezie lirică, notează sonorităţi agreabile şi imagini interesante si dovedeşte în genere talent. Este cunoscut însă că talentul nu este chiar o pia­tră preţioasă — de oarece este destul de răs­pândit, iar la popoarele meridionale alcătueşte o trăsătură a caracterului national. Ceeace nu constat în suficientă măsură la tinerii noştri scriitori este sentimentul adâncului tragic al existenţei si felul de a înţelege viata ca o di­ficilă si redutabilă problemă.

Mă bucur de aceea îndoit acolo unde îl gă­sesc.

Redactor P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVER SUL", STR. BREZOIANU No. l i , BTJCUREŞT7