German Economic Team Moldova

Seria de documente de politici [PP/03/2014]

Remitențele din Rusia: Implicațiile economice ale unor potențiale șocuri negative

David Saha, Ricardo Giucci

Berlin/Chişinău, Mai 2014

Despre German Economic Team Moldova („GET Moldova”)

German Economic Team Moldova („GET Moldova”) activează în Moldova din anul 2010 și consultă Guvernul Republicii Moldova și alte autorități de stat, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, privind o serie vastă de probleme de politici economice și dezvoltarea sectorului financiar. Munca noastră analitică este prezentată și discutată în cadrul întâlnirilor în mod regulat cu decidenți de politici de rang înalt. GET Moldova este finanțată de Ministerul Federal German al Economiei și Energiei.

German Economic Team Moldova („GET Moldova”) c/o BE Berlin Economics GmbH Schillerstr. 59 D-10627 Berlin Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0 Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9 info@get-moldau.de www.get-moldau.de

© 2014 German Economic Team Moldova

Toate drepturile sunt rezervate.

Remitențele din Rusia: Implicațiile economice ale unor potențiale șocuri negative

Sumar executiv

Remitențele constituie un influx financiar important pentru Moldova. În anul 2013, Moldova a primit remitențe nete în valoare de 2,6 mlrd. USD, însumând circa 32% din PIB. Remitențele în valoare de 1,5 mlrd. USD din Rusia au alcătuit circa 60% din totalul remitențelor primite de Moldova. Deoarece în prezent remitențele din Rusia sunt percepute ca fiind expuse riscurilor grave ciclice și politice, acest document cercetează efectele macroeconomice pe termen scurt ale șocurilor de remitențe. Nu prevedem posibilitatea magnitudinii șocului, însă analizăm o serie de diferite scenarii de șocuri, corespunzător cu pierderea a 5%, 10%, 25% și doar pentru referință, a 50% și 100% din remitențele din Rusia.

Constatăm că potențialele șocuri vor avea efecte limitate asupra PIB-ului, însă efecte puternice asupra cheltuielilor de consum, și prin urmare asupra nivelului de trai al populației. Un șoc corespunzător cu pierderea a 5% din remitențele din Rusia va conduce la o reducere a cheltuielilor de consum cu aproape aceeași magnitudine, cu 75 mln. USD sau 0,95% din PIB. Efectul asupra PIB-ului va fi limitat la 0,17%, deoarece PIB-ul este doar indirect afectat de remitențe, iar în mare parte, reducerea cererii agregate va afecta mai degrabă importurile decât producția internă. În mod special, din cauza scăderii importurilor, și balanța bugetului de stat va fi afectată. Un șoc de 5% va conduce la scădere a veniturilor guvernamentale cu 0,18% din PIB (vedeți tabelul de mai jos).

Tabelul ES 1: Efectele macroeconomice ale șocurilor de remitențe

Șocul: Reducerea remitențelor din Rusia

Efectele

PIB-ul Consumul Veniturile guvernamentale

% mln. USD mln. USD % mln. USD % din PIB mln. USD % din PIB

-5,0 -76 -14 -0,17 -75 -0,95 -14 -0,18

-10,0 -153 -27 -0,34 -150 -1,90 -28 -0,36

-25,0 -382 -67 -0,84 -377 -4,75 -71 -0,89

-50,0 -764 -131 -1,65 -755 -9,52 -141 -1,78

-100,0 -1,528 -250 -3,15 -1,521 -19,17 -281 -3,55

Sursa: Calculele proprii.

Pentru a valida aceste calcule, revedem și criza economică globală din 2009, ce a condus la un șoc puternic combinat în Moldova, prin intermediul exporturilor, ISD și remitențelor. În aliniere cu rezultatele modelului nostru, șocul combinat a cauzat doar un răspuns negativ limitat pentru PIB, în timp ce consumul, investițiile (în special din cauza scăderii ISD și exporturilor) și importurile au scăzut dramatic. Prin urmare, analiza crizei din 2009 confirmă pe larg rezultatele modelului nostru.

Drept răspuns la un potențial șoc de remitențe recomandăm o continuare a politicii monetare de țintire a inflației (prin urmare, rate de schimb flexibile) pentru a evita creștea deficitului de cont curent și pentru a contribui la stabilitatea externă. Având în vedere obligațiile față de FMI și alți parteneri relevanți, o austeritate fiscală pronunțată ar trebui evitată, dacă este posibil. În continuare, ar trebui explorate noi surse de venit, atât peste hotare (permise de muncă în țări terțe) cât și locale (atragerea ISD) pentru a compensa o parte din pierderea venitului asociat cu șocul.

Autori

David Saha saha@berlin-economics.com +49 30 / 20 61 34 64 0

Ricardo Giucci giucci@berlin-economics.com +49 30 / 20 61 34 64 0

Mulțumiri

Dorim să aducem mulțumiri lui Matthias Lücke de la Kiel Institute for World Economy, Adrian

Lupușor de la Expert-Grup, Alexander Seidl de la CIM Moldova, Ion Veveriță de la Banca

Națională a Moldovei și Woldemar Walter pentru comentariile utile și suportul cu datele.

Conținutul

1 Introducere ............................................................................................................. 1

2 Fluxurile de remitențe către Moldova: Descriere ........................................................... 1

3 Legătura dintre remitențe și economie: analiza calitativă .............................................. 4

3.1 Variabilele macroeconomice interne ..................................................................... 5

3.2 Sectorul extern: Balanța plăților și rata de schimb ................................................. 6

4 Implicațiile macroeconomice ale șocurilor de remitențe: analiza cantitativă ..................... 6

4.1 Strategia de modelare ........................................................................................ 7

4.2 Analiza cantitativă ............................................................................................. 8

4.3 Efectele macroeconomice interne: efectul slab asupra PIB-ului, însă efecte puternice asupra consumului și balanței bugetului guvernamental ......................................... 8

4.4 Sectorul extern: reacția puternică a ratei de schimb și importurilor .......................... 9

4.5 Compoziția efectului macroeconomic: contribuțiile relative ale scăderii veniturilor și ajustarea ratei de schimb ................................................................................. 10

4.6 Concluzii 12

Cutia 1: Efectele macroeconomice ale șocului extern combinat în 2009 .............................. 12

5 Recomandări de politici ........................................................................................... 14

5.1 Politica macroeconomică pe termen scurt ........................................................... 14

5.2 Strategiile de substituție ................................................................................... 15

Anexă: Măsurarea remitențelor ..................................................................................... 17

Referințe .................................................................................................................... 18

1

1 Introducere

Remitențele – transferurile bănești către țara de origine pentru cetățenii care

muncesc peste hotare – sunt o sursă majoră de venit pentru Republica Moldova.

Conform calculelor noastre în baza datelor Băncii Naționale a Moldovei, influxul de

remitențe nete a atins o valoare de 2,6 mlrd. USD în 2013, însumând circa 32% din

PIB. Înaintea crizei financiare globale din 2008/2009 au fost înregistrate valori și

mai mari. Remitențele de către cetățenii Republicii Moldova care muncesc în

Federația Rusă alcătuiesc în prezent o cotă vastă de circa 60% din totalul

veniturilor din remitențe a Moldovei.

Pentru economia Republicii Moldova, venitul din remitențe este foarte relevant atât

din perspectiva dezvoltării economice interne – drept un determinant major al

cererii interne de consum și veniturilor fiscale aferente – cât și din perspectiva

balanței de plăți. Dependența de remitențe concentrată puternic geografic ar putea,

cu toate acestea, să facă economia Moldovei vulnerabilă la șocurile exogene

transmise prin canalul remitențelor.

Din cauza creșterii lente în Federația Rusă, completarea lucrărilor de construcție

aferentă Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014, dar și posibilitatea

anumitor șocuri din cauza tensiunilor politice curente, fluxurile de remitențe din

Rusia către Republica Moldova ar putea să scadă semnificativ în viitorul apropiat

(„Șoc negativ de remitențe”). Acest document realizează o evaluare calitativă și

cantitativă a impactului macroeconomic direct al șocului cauzat de fluxurile de

remitențe reduse (în continuare, utilizăm termenul de „șoc” sau „șoc de remitențe”)

din Federația Rusă asupra economiei Republicii Moldova în cazul diferitelor scenarii.

2 Fluxurile de remitențe către Moldova: Descriere

Moldova este parte a grupului de țări cu cel mai mare raport dintre influxul de

remitențe/PIB din lume. Conform Băncii Mondiale, Moldova s-a plasat pe locul 5 la

nivel mondial în 2012, în mod clar în urma Tadjikistanului și Republicii Kârgâze,

însă cu valori similare celor din Nepal, Lesotho și Armenia1.

1 Banca Mondială, 2013. Tadjikistan 48%, Republica Kârgâză 31%, Nepal și Lesotho 25%, Moldova 24%, Armenia 21%. Din cauza diferențelor între remitențe, datele Băncii Mondiale pentru Moldova diferă de datele Băncii Mondiale utilizate în acest document.

2

Figura 1: Remitențele nete către Moldova, 2000-2013

Sursa: Banca Națională a Moldovei, propriile calcule

Influxurile de remitențe nete către Moldova au crescut treptat de la începutul

mileniului până la criza financiară global din 2008/2009, iar de atunci și-au revenit

considerabil, constituind iarăși 2,6 mlrd. USD în 2013, echivalentul a 32% din PIB.

Deoarece remitențele nu corespund activităților productive desfășurate în Moldova,

acestea nu sunt parte a PIB-ului Republicii Moldova, însă formează resurse

financiare adiționale ce sporesc cererea agregată din Moldova.

Trebuie de remarcat faptul că suma totală a remitențelor nu este o chestiune

trivială, și există câteva abordări. Anexa 1 descrie mai detaliat principalele abordări,

dar și avantaje și dezavantaje cu privire la metoda selectată în acest document. Am

calculat remitențele nete în baza statisticilor balanței de plăți a Băncii Naționale a

Moldovei, utilizând o metodă de calcul puțin diferită decât Banca Națională a

Moldovei, din cauza motivelor de disponibilitate a datelor. Aceste date ar trebui să

reprezinte în mod corect cotele țărilor de origine. Cu toate acestea, cifrele utilizate

cu privire la remitențe ar putea fi supraestimate. Potrivit acestei abordări, anumite

influxuri financiare care nu neapărat constituie remitențe nu pot fi separate de

datele oficiale cu privire la volumul remitențelor. Astfel, analiza noastră cantitativă

a șocului este conservativă deoarece mai degrabă supraapreciază decât

subapreciază sensibilitatea economiei Republicii Moldova la șocurile de remitențe.

3

Figura 2: Remitențele din Rusia, 2013

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Rusia joacă un rol dominant în calitate de țară de origine pentru remitențele către

Moldova. În anul 2013, remitențele din Rusia au constituit 1,5 mlrd. USD, 58,4%

din totalul remitențelor. Această dominanță a Rusiei în calitate de țară de origine

este din cauza volumului ridicat de migrație a forței de muncă din Moldova în Rusia,

și nu din cauza valorii medii a remitențelor din Rusia.

Conform Băncii Mondiale, remitențele per migrant din Rusia către Moldova sunt cu

mult mai joase decât cele din țările UE – circa 15% mai mici în comparație cu Italia

și cu 20% mai mici în comparație cu remitențele din Germania.

Rusia rămâne cea mai importantă destinație pentru migrația forței de muncă din

Moldova din cauza – până în prezent – a unei politici liberale cu privire la migrația

din Moldova, lipsa barierelor lingvistice și ușurința relativă de a găsi muncă în

industria construcțiilor sau în agricultură.

Estimările cu privire la numărul migranților muncitori din Republica Moldova diferă

considerabil, conform surselor utilizate. Două cele mai recente surse de încredere

estimează numărul migranților din Republica Moldova în Rusia la 223,600 2 sau

2 Ancheta Forței de Muncă, Biroul Național de Statistică, 2013

4

206,000 migranți muncitori pe termen lung (56% din totalul migranților pe termen

lung din Moldova) și 88,000 migranți sezonieri (81% din total)3.

3 Legătura dintre remitențe și economie: analiza calitativă

Efectele macroeconomice ale unui șoc de remitențe poate fi structurat în două

categorii:

• Efecte macroeconomice interne: Remitențele sunt o forță motrice

pentru agregate cheie așa cum ar fi consumul, investițiile, PIB-ul și

veniturile fiscale.

• Sectorul extern: Remitențele sunt un influx foarte important de

numerar în Moldova. Un șoc va avea un efect pronunțat asupra

deficitului contului curent, rata de schimb, sau o combinație a

acestora.

Evaluarea efectului unui șoc asupra nivelul de trai necesită să privim dincolo de

variabilele economice și astfel, de scopul acestui document. Este necesară o analiză

extensivă a distribuției venitului din remitențe, a efectelor pieții muncii și adaptarea

acesteia. Cu toate acestea, reducerea cheltuielilor de consum constituie un indicator

cheie pentru efectul asupra nivelului de trai, și ar trebui să-i fie atrasă o atenție

specială în continuare.

Impactul macroeconomic al șocului de remitențe este determinat de modul în care

venitul din remitențe este utilizat de către recipienți și de posibilități ce există

pentru compensarea pierderilor de venit. Datele din chestionarele cu privire la

utilizarea remitențelor indică faptul că circa jumătate din venitul din remitențe este

cheltuit direct pentru consum, iar o altă jumătate este economisită și investită în

diferite moduri.

Tabelul 1: Utilizarea imediată a veniturilor din remitențe de către recipienți

Consumul 49% Economiile 46% …în imobile 25% …în numerar 14% …în Bănci 7% Investițiile de afaceri 5% Suma 100%

Sursa: Nexus (2013), IASCI/CIVIS (2010) pentru separarea de economisiri Bancă/Numerar

3 NEXUS Chestionarul Migranților, 2013

5

Deși circa jumătate din venit este cheltuit imediat pentru consum, impactul total

asupra consumului va fi mai mare din cauza efectelor din runda a doua (ex. banii

cheltuiți pentru investiții în imobiliare vor fi cheltuiți pentru consum de către

vânzătorii de proprietate). Această distincție dintre economii și investiții din tabelul

1 se justifică în continuare din cauza proporției mari de bani în numerar. În afară de

banii economisiți în bancă, pe care băncile îi folosesc pentru a credita economia,

economiile în numerar au o valoare economică importantă însă neutilizată. În

schimb, atunci când economiile sunt utilizate pentru a compensa un efect negativ al

unui șoc de venit asupra consumului, plasarea economiilor în numerar, în afara

economiilor în conturi bancare, nu va reduce esențial oferta de credite și volumul

investițiilor.

3.1 Variabilele macroeconomice interne

Deoarece o cotă importantă din banii remiși este utilizată pentru consum, efectul

unui șoc negativ al remitențelor asupra acestei variabile se prevede a fi vast.

Deoarece consumul este o componentă cheie a cererii agregate, aceasta de

asemenea va avea un impact negativ asupra PIB-ului Republicii Moldova. Cu toate

acestea, odată ce se vor confrunta cu o scădere bruscă a venitului, pe termen

scurt, consumatorii vor ținti să stabilizeze consumul prin utilizarea banilor

economisiți anterior, și se vor concentra pe înlocuirea surselor venitului pierdut pe

termen lung. De exemplu, migranții muncitori care și-au pierdut oportunitățile de

venit dintr-o țară vor căuta un loc de muncă în altă țară. De asemenea, impactul

cheltuielilor de consum asupra PIB-ul Republicii Moldova este redus puternic din

cauza cotei înalte a importului în consumul moldovenesc.

Al doilea impact imediat al unui șoc de remitențe va fi asupra investițiilor.

Investițiile de afaceri și economiile bancare alcătuiesc 12% din utilizarea

remitențelor. Din punct de vedere macroeconomic, economiile în numerar și

investițiile în imobile prin achiziționarea proprietăților existente nu sunt investiții.

Utilizarea economiilor pentru scopuri de consum va avea doar un impact negativ

limitat asupra volumului investițiilor deoarece multe din acestea vor veni din

economiile de numerar mai degrabă decât din conturile bancare. Prin urmare, în

comparație cu variabila de consum, efectul unui șoc de remitențe asupra

investițiilor va fi mai mic, dar oricum semnificativ.

Impactul remitențelor asupra PIB-ului vine de la scăderea cererii agregate prin

scăderea consumului și a investițiilor. Cu toate acestea, acest efect este redus

substanțial de dependența sporită de import a economiei Republicii Moldova.

6

Economia Moldovei acoperă circa 60% din consumul total final cu importuri.

Aceasta indică faptul că aproximativ aceeași cotă de cheltuieli de consum și

investiții făcute din bani remiși va fi utilizată pentru cumpărarea bunurilor și

serviciilor de import, și astfel vor reduce impactul unui șoc de remitențe asupra

economiei interne. În pofida cotei de import ridicate și a cotei scăzute de economii

în bănci ce vor reduce impactul asupra PIB-ului, este prevăzut că din cauza

volumului vast al remitențelor curente către Moldova, PIB-ului Republicii Moldova

rămâne vulnerabil la șocurile din canalul remitențelor.

În final, este posibil că șocurile de remitențe ar putea avea un efect puternic asupra

finanțelor publice, în mod special din cauza importanței taxelor de consum pentru

veniturile de stat ale Moldovei. În anul 2012, impozitele interne pe bunuri și servicii

(adică, în mare parte, TVA-ul) au alcătuit 43% din totalul veniturilor de stat,

însumând 16% din PIB. Deoarece un șoc de remitențe va cauza o scădere puternică

a consumului (ce include importurile) decât a PIB-ului, veniturile TVA, în special,

vor scădea dramatic.

3.2 Sectorul extern: Balanța plăților și rata de schimb

Unul din efectele imediate ale reducerii fluxului de remitențe va fi asupra contului

curent. Deoarece deficitul de cont curent este deja la un nivel ridicat, de circa 7%

din PIB, creșterea suplimentară a deficitului de cont curent ar putea pune

finanțarea internațională a Moldovei la risc. Impactul asupra contului curent va fi

moderată de scăderea importului, din cauza pierderii venitului de consum.

Impactul asupra contului curent este puternic legată de ajustările ratei de schimb.

Politica monetară curentă de țintire a inflației implică o rată de schimb flexibilă,

având în vedere că prin intermediul canalelor de import nu sunt transmise niciun fel

de presiuni de scară largă asupra prețului. În conformitate cu politica curentă, un

șoc de remitențe ar conduce la o depreciere a leului, compensând o mare parte sau

chiar tot șocul contului curent, odată ce rata de schimb se ajustează la un nou

echilibru pe piața valutară străină.

4 Implicațiile macroeconomice ale șocurilor de remitențe: analiza cantitativă

Aici evaluăm cantitativ efectele macroeconomice anualizate, pe termen scurt, ale

unui șoc exogen negativ de remitențe către Moldova din Rusia. Nu avem o poziție în

ceea ce privește magnitudinea șocului de remitențe prevăzut. Astfel, oferim valori

7

pentru o serie de diferite magnitudini ale șocurilor, de 5%, 10% și 25% (de ordinul

magnitudinii șocului din 2009) dar și scenarii extreme de 50% și 100% de

remitențe către Moldova din Rusia. Deoarece modelul este linear, efectele pot fi

extrapolate cu ușurință pentru orice altă magnitudine a șocului.

4.1 Strategia de modelare

Din motive de transparență, nu aplicăm un model de echilibru general, ce ar

necesita calcule complexe a rezultatelor, fără transparență cu privire la canalele

efectelor. În schimb, modelăm impactul imediat al șocului asupra canalelor

consumului, investițiilor și sectorului imobiliar și compensația pentru reducerea

economiilor. Modelul ține cont de reducerea imediată a importurilor din cauza

pierderii venitului de consum, de asemenea de utilizarea economiilor pentru a

stabiliza consumul. Nu se considerară substituția oportunităților de venit pierdute,

sau un răspuns din partea ofertei interne la forța de muncă adițională, datorită

migranților reveniți, deoarece este puțin probabil că acestea se vor întâmpla pe

termen scurt.

Modelul nostru se bazează pe conturile naționale și datele bugetare de la Biroul

Național de Statistică, datele cu privire la remitențe de la Banca Națională a

Moldovei și cea mai recentă previziune a PIB-ului din MEGA 2014, de 2,1% a PIB-

ului real, de către Centrul Analitic Expert-Grup. Deoarece datele cu privire la

remitențe includ unele supraestimări ale influxului de remitențe, rezultatele noastre

ar trebui privite ca fiind estimări puternic conservative ale efectelor

macroeconomice ale șocurilor de remitențe.

Sunt necesare unele ipoteze asupra ajustării comportamentului ratei de schimb,

importurilor și exporturilor. Dacă leul se depreciază față de valutele străine ca

urmare a unui șoc, efectele contului curent vor fi parțial sau pe deplin neutralizate.

Dacă, cu toate acestea, rata de schimb ar fi stabilizată în mod artificial, deficitul

contului curent ar crește puternic.

Deoarece politica monetară curentă de țintire a inflației presupune rate de schimb

flexibile, cu câteva constrângeri, modelul nostru funcționează pe ipoteza că are loc

o ajustare deplină a ratei de schimb, și că este restabilită balanța contului curent

pre-șoc. Reacția ratei de schimb depinde de ipotezele în ceea ce privește

elasticitățile importului și exportului. Ipoteza noastră implică o elasticitate pe

termen scurt a importului de 1 și o elasticitate a exportului de 0,2. Aceasta reflectă

8

faptul că o mare parte din importuri sunt utilizate pentru consum – ceea ce implică

o sensibilitate relativ de înaltă a cererii față de preț sau la schimbările ratelor de

schimb – iar aceste constrângeri, cum ar fi restricția accesului la piață și rigiditatea

producției, restrâng sensibilitatea exportului pe termen scurt.

De asemenea, oferim valori pentru un alt scenariu ipotetic, în care rata de schimb

rămâne constantă. Acest scenariu ajută la deosebirea efectelor iminente asupra

șocului – cauzate de pierderea veniturilor de consum – de efectul reechilibrării

contului curent. Aceasta ilustrează și spațiul în care ajustarea variabilelor ar putea

să fie diferită de scenariul de bază, în cazul în care reechilibrarea contului curent

are loc doar parțial, de exemplu din cauza inerției în reacția variabilelor la alegerile

de politici.

4.2 Analiza cantitativă

Din cauza nivelului înalt de remitențe din Rusia, șocurile de remitențe mai mici au

magnitudini similare. Un șoc de 5% implică o pierdere de 76 mln. USD din influxul

de remitențe, echivalent a circa 1% din PIB-ul Republicii Moldova. Volumul total al

remitențelor de bază din Rusia în anul 2014, în conformitate cu datele noastre ating

valoarea de 1,528 mlrd. USD, sau circa 20% din PIB-ul Republicii Moldova.

Tabelul 2: Efectele macroeconomice anualizate ale șocurilor de remitențe,

cu o rată de schimb flexibilă și o balanță a contului curent constantă

Șocul: remitențe reduse din Rusia

Efectele

PIB-ul Consumul Investițiile Veniturile

guvernamentale

Rata de schimb

% mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

Schimbarea% din

USD/MDL

-5,0 -76 -0,96 -14 -0,17 -75 -0,95 -25 -0,31 -14 -0,18 -0,96

-10,0 -153 -1,93 -27 -0,34 -150 -1,90 -50 -0,63 -28 -0,36 -1,94

-25,0 -382 -4,81 -67 -0,84 -377 -4,75 -124 -1,57 -71 -0,89 -4,95

-50,0 -764 -9,63 -131 -1,65 -755 -9,52 -249 -3,14 -141 -1,78 -10,29

-100,0 -1,528 -250 -3,15 -1,521 -19,17 -500 -6,30 -281 -3,55 -22,34

Sursa: Calculele proprii

4.3 Efectele macroeconomice interne: efectul slab asupra PIB-ului, însă efecte puternice asupra consumului și balanței bugetului guvernamental

Efectul intern principal asupra șocului va constitui scăderea consumului intern. Un

șoc de remitențe de 5%, adică 76 mln. USD, conduce la o scădere a cheltuielilor de

9

consum cu 75 mln. USD. Astfel, combinația pierderii iminente a veniturilor de

consum și reechilibrării contului curent, implică faptul că scăderea consumului este

de aproape aceeași valoare ca și șocul. Investițiile de asemenea scad considerabil.

În cazul unui șoc de 5% (0,96% din PIB), investițiile scad cu 0,34% din PIB.

Efectul asupra PIB-ului este mult mai mic în comparație cu efectul consumului.

Doar 20% din șoc sunt transmite către PIB – un șoc de remitențe de 0,96% din PIB

conduce la o scădere a PIB-lui de 0,17%. Motivul pentru efectul relativ moderat

asupra PIB-ului este faptul că mai mult de jumătate din scăderea cererii agregate

este suportată de cererea de import. Astfel, deschiderea internațională

considerabilă a economiei Republicii Moldova ajută la reducerea impactului șocului

asupra PIB-ului. Creșterea volumului exportului ca urmare a unei ajustări a ratei de

schimb reduce în continuare efectului unui șoc de remitențe asupra PIB-ului

Republicii Moldova.

Un efect semnificativ va fi asupra bugetului public. Veniturile guvernamentale

scad în special din cauza scăderii consumului, scăderii TVA-ului și veniturilor

similare, și scăderii PIB-ului, astfel afectând impozitul pe venit și veniturile din

asigurările sociale. Un șoc de 0,96% din PIB va cauza (fără ca să evaluăm

potențiale creșteri ale cheltuielilor) o dezechilibrare a balanței bugetului

guvernamental de 0,18% din PIB.

4.4 Sectorul extern: reacția puternică a ratei de schimb și importurilor

În conformitate cu politica monetară curentă de țintire a inflației, rata de schimb a

leului moldovenesc este flexibilă. Prin urmare, o creștere a deficitului de cont curent

din cauza unui șoc de remitențe ar cauza o depreciere a leului. În continuare,

aceasta ar permite contului curent să se reechilibreze, deoarece importurile vor

scădea, iar exporturile vor crește.

Ajustarea ratei de schimb necesară pentru reechilibrarea contului curent la o

magnitudine cu un nivel pre-șoc este determinată de către elasticitatea importului

și exportului utilizată în calcule. Cu cât mai înaltă este sensibilitatea importurilor și

a exporturilor la rata de schimb, cu atât mai joasă poate fi reacția ratei de

schimb. După cum am menționat mai sus, aici utilizăm o elasticitate a importului de

1 și o elasticitate a exportului de 0,2 pentru a captura caracteristicile fluxurilor

comerciale către și din Moldova. Cu aceste elasticități, magnitudinea adaptării ratei

de schimb este echivalentă cu mărimea șocului în relație cu PIB-ul.

10

Un efect important al ajustării ratei de schimb este faptul că aceasta nu afectează

doar volumul importurilor, dar și valoarea reală a acestora. Pierderea de consum

prezentată în tabelul de mai sus nu ia în considerație faptul că valoarea reală a

importurilor scade în continuare din cauza a mai puține bunuri importate, însă

pentru aceeași sumă de lei. Astfel, ajustarea ratei de schimb poate să amplifice

considerabil scăderea nivelului de trai, în special șocurile mai mari. Un șoc de

0,96% conduce la o pierdere a valorii reale a consumului de 1,4%, ceea ce include

efectele pierderii veniturilor, reducerea importurilor și scăderea valorii reale din

cauza ajustării ratei de schimb.

Ipoteza de reechilibrare a contului curent din cauza ratei de schimb flexibile are

consecințe importante pentru efectul șocului asupra variabilelor

macroeconomice interne. Scăderea importurilor necesară pentru a obține o

reechilibrare a contului curent implică o scădere considerabilă a cheltuielilor de

consum și a investițiilor (pe lângă efectul șocului direct al venitului scăzut) deoarece

cote mari ale acestor cheltuieli sunt folosite pentru bunurile și serviciile importate.

Pe de altă parte, creșterea exporturilor din cauza deprecierii ratei de schimb

diminuează impactul negativ al șocului asupra PIB-ului.

Puterea efectului de reechilibrare a contului curent asupra consumului, investițiilor

și PIB-ului depinde de relația dintre elasticitățile importului și exportului. Dacă

elasticitatea relativă a exporturilor Republicii Moldova față de rata de schimb ar fi

fost mai mare în comparație cu importurile, ar fi necesară o scădere mai mică a

importurilor (și prin urmare a consumului și a investițiilor) pentru reechilibrarea

contului curent, deoarece creșterea exportului ar închide o mare parte a decalajului.

4.5 Compoziția efectului macroeconomic: contribuțiile relative ale scăderii veniturilor și ajustarea ratei de schimb

Pentru a oferi mai multă transparență cu privire la relația dintre impactul direct al

șocului – scăderea venitului disponibil - și impactul reechilibrării contului curent, în

final, prezentăm valorile rezultatelor unui scenariu ipotetic în care rata de schimb

rămâne constantă, iar deficitul de cont curent, în consecință, crește, ca urmare a

șocului. Deoarece ajustarea ratei de schimb ar putea fi doar parțială, iar în cazul

unui șoc ar putea apărea presiuni pentru fixarea ratei de schimb, acest scenariu ne

oferă indicii cu privire la efectele asupra contului curent în aceste cazuri.

11

Tabelul 3: Scenariu ipotetic – efectele macroeconomice fără ajustarea

ratelor de schimb

Șocul: remitențe reduse din Rusia

Efectele

PIB-ul Consumul Investițiile Veniturile

guvernamentale

Contul curent

% mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

mln. USD

% din PIB

-5,0 -76 -0,96 -20 -0,25 -37 -0,47 -12 -0,15 -10 -0,12 -47 -0,59

-10,0 -153 -1,93 -40 -0,51 -75 -0,95 -24 -0,31 -20 -0,25 -94 -1,18

-25,0 -382 -4,81 -101 -1,27 -187 -2,36 -61 -0,77 -49 -0,62 -234 -2,95

-50,0 -764 -9,63 -202 -2,54 -375 -4,73 -122 -1,54 -98 -1,23 -469 -5,91

-100,0 -1,528 -19,26 -404 -5,09 -750 -9,45 -244 -3,08 -196 -2,47 -937 -11,82

Sursa: Calculele proprii

În acest scenariu este destul de vizibil că în cazul șocurilor limitate, deficitul

contului curent crește puternic. Datorită unei neutralizări parțiale a șocului în

canalul de import, această creștere nu este similară mărimii șocului. O cotă din

remitențe (circa 50%) este într-un final cheltuită pe bunurile și serviciile importate.

În cazul unui șoc, aceasta reduce impactul șocului asupra deficitului de cont curent

înainte de ajustarea ratei de schimb. Cu toate acestea, impactul asupra deficitului

contului curent este semnificativă. Analiza noastră indică faptul că fără o ajustare a

ratei de schimb, șocurile mai mari ar periclita serios finanțarea contului curent al

Republicii Moldova.

Tabelul 4: Analiza efectelor macroeconomice ale unui șoc de 1% din PIB

Efectul în % asupra PIB-ului

Pierderea venitului Reechilibrarea contului curent

Total

PIB-ul -0,26 0,09 -0,18

Consumul -0,49 -0,49 -0,98

Investițiile -0,16 -0,16 -0,32

Veniturile guvernamentale

-0,13 -0,06 -0,19

Sursa: Calculele BE

Tabelul 4 prezintă o detaliere a efectelor șocului prin intermediul pierderii venitului

și canalelor de reechilibrare ale contului curent. Efectul negativ al unui șoc asupra

consumului și investițiilor (și într-o măsură mai mică asupra bugetului guvernului)

este sporit considerabil de reechilibrarea contului curent, deoarece importurile scad

12

în continuare. Efectul asupra PIB-ului intern, pe de altă parte, este redus de

reechilibrarea contului curent datorită creșterii importurilor.

4.6 Concluzii

Analiza noastră indică faptul că principalul efect al șocului de remitențe va constitui

o scădere puternică a consumului și respectiv a nivelului de trai, alimentată în

continuare de o creștere a prețurilor de import din cauza ajustării ratei de schimb.

De asemenea, ar trebui așteptate efecte fiscale de o magnitudine considerabilă. Cu

toate acestea, efectul asupra PIB-ului va fi destul de limitat, deoarece o cotă mare

din reducerea cererii agregate afectează cererea pentru bunurile și serviciile

importate.

Cutia 1: Efectele macroeconomice ale șocului extern combinat în 2009

Criza din 2009 este un exemplu important pentru a studia efectele șocurilor

transmise prin balanța de plăți asupra economiei Republicii Moldova. Deoarece

sistemul bancar al Republicii Moldova a rămas aproape neafectat de criza globală

financiară ce a început în 2008, criza economică globală a fost transmisă în Moldova

prin intermediul a trei șocuri: reducerea remitențelor, exporturile și investițiile

străine directe. Compararea efectelor combinate ale acestor trei șocuri asupra

variabilei macroeconomice a sectorului intern și extern cu modelul nostru cu privire

la efectele șocului de remitențe servește drept o referință în cazul în care mărimea

efectelor modelate de noi sunt credibile.

Figura 3: Șocurile economice în 2009

Sursa: Banca Națională a Moldovei, Biroul Național de Statistică

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

2007 2008 2009 2010

Remitențe

Exporturi

ISD

fap ca %din PIB

13

Figura 4: Efectele asupra variabilelor macroeconomice interne

Sursa: Biroul Național de Statistică

Figura 5: Efectele asupra sectorului extern al economiei Moldovei

Sursa: Biroul Național de Statistică, FMI, calculele proprii

În anul 2009, Moldova a experimentat un șoc ce a constituit circa 25% din PIB,

deoarece remitențele, exporturile și ISD au scăzut în același timp. Deoarece două

treimi din acest șoc au fost transmise prin exporturi și ISD, principalul canal pentru

ajustarea internă au fost investițiile, ce au scăzut puternic în 2009, după cum este

de așteptat în timpul unei crize economice globale. A avut loc și o contracție

semnificativă a consumului intern (real) de 8,7%, similară cu o reducere în sumă de

9,6% din PIB. PIB-ul, cu toate acestea, a scăzut cu doar 5%.

O caracteristică remarcabilă a efectelor crizei este scăderea puternică a importurilor

de 24% din PIB, cauzată de impactul importului, reducerii investițiilor și consumului

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

2007 2008 2009 2010

PIB-ul

Consumulgospodăriilor

fap ca %din PIB

-30

-20

-10

0

10

20

30

2007 2008 2009 2010

Rata deschimb, fap%Importuri

Balanța contului curent

fap ca %din PIB

14

combinat. Absorbția puternică a crizei prin canalul de import explică, în mare parte,

de ce impactului șocului asupra PIB-ului a fost limitată. Reducerea importului,

combinată cu o inversare puternică a tendinței ratei de schimb de la o apreciere

semnificativă în trecut la o depreciere de 5% versus USD, a cauzat o îmbunătățire a

balanței contului curent în 2009.

Considerăm aceste rezultate drept indicatoare ale acurateței previziunilor noastre

din secțiunea 4. Reducerea puternică a formării brute a capitalului fix ce a putut fi

observată în 2009 a fost probabil cauzată de un șoc în exporturi și ISD. Cu toate

acestea, scăderea puternică a cheltuielilor de consum, limitarea efectului asupra

PIB-ului din cauza importurilor reduse și efectul semnificativ asupra deficitului

bugetar de 20% a magnitudinii șocului sunt în aliniere exactă cu previziunile

modelului nostru.

5 Recomandări de politici

Un șoc macroeconomic de scară largă, după cum este considerat aici, necesită

acțiuni de politici la mai multe nivele. Aceasta include măsuri active și decizii

explicite sau implicite despre politica monetară și fiscală. Deși ar fi imposibil să se

excludă efectul unui șoc asupra economiei Republicii Moldova, o politică economică

judicioasă va ajuta la eliminarea efectelor unui șoc. În special, este necesar să se ia

decizii cruciale cu privire la

• Politicile macroeconomice pe termen scurt

• Strategiile de substituție pentru a compensa pierderile de venit

5.1 Politica macroeconomică pe termen scurt

În cazul unui șoc de remitențe vast, vor exista apeluri puternice pentru stabilizarea

artificială a ratei de schimb a leului moldovenesc. În pofida legimității îngrijorărilor

pentru păstrarea puterii de cumpărare a leului, pledăm pentru continuarea politicii

curente de țintire a inflației, ce implică o rată de schimb flexibilă atât timp cât

presiunile inflaționiste sunt limitate, așa și cum este posibil în momentul în care un

șoc negativ lovește economia.

Analiza cantitativă sugerează în mod clar faptul că în cazul unei reduceri bruște a

remitențelor de orice magnitudine abordată aici, o stabilizare artificială a ratei de

schimb nu va fi durabilă. În schimb, va conduce la o depreciere rapidă a rezervelor

internaționale, o creștere bruscă a deficitului de cont curent și a datoriei externe și,

eventual, la o pierdere a accesului de finanțare a deficitului de cont curent.

15

A doua opțiune cheie pe termen scurt ar trebuie să fie politica fiscală. Șocul va

conduce la lărgirea deficitului guvernamental, în special din cauza pierderii venitului

din taxele și tarifele aferente consumului. De asemenea, va crea cerere pentru

cheltuieli guvernamentale sporite atât pentru a ușura povara socială creată de șoc,

cât și pentru stabilizarea cererii agregate.

Deoarece Moldova și-a îmbunătățit prudent balanța guvernamentală pe parcursul

ultimilor ani (deficitul guvernamental de 1,8% din PIB, stocul datoriei publice de

24% din PIB), având în vedere obligațiile față de FMI și alți parteneri relevanți, ar

trebui să se permită stabilizatorii automați să lucreze, iar contracția fiscală ar trebui

evitată pentru a nu agrava efectele sociale ale un potențial șoc de remitențe.

Explorarea noilor surse de venit de către indivizii afectați de asemenea va contribui

la o reducere a deficitului bugetar de-a lungul timpului.

5.2 Strategiile de substituție

Înlocuirea pierderii venitului creat de un șoc de remitențe trebuie să fie un obiectiv

de politici cheie după șoc. Strategiile țintite la crearea noilor surse de venit național

ar trebui să fie elaborate anticipat, atât pentru a asigura implementarea rapidă în

cazul unei crize, cât și asigure piețele de solvența pe termen lung a Moldovei.

Două strategii de substituție vaste sunt disponibile: crearea locurilor de muncă

pentru muncitorii migranți de întoarcere și crearea noilor oportunități pentru ca

aceștia să muncească în alte țări. Preferința ar trebui acordată creării locurilor de

muncă în Moldova, pentru a consolida economia internă a Moldovei. Deoarece

această strategie ar putea fi subiectul constrângerilor cantitative pe termen scurt,

politicile ar trebui să creeze oportunități pentru migranții muncitori din Republica

Moldova, pentru ca aceștia să obțină permise de lucru și să găsească oportunități

de lucru în țări terțe. Acordul recent cu privire la permisele de muncă pentru încă

1000 de muncitori în construcții pentru Israel 4 este un exemplu pozitiv de astfel de

măsuri.

Deoarece economia în UE în prezent își revine lent, ar trebui să existe și spațiu

pentru inițiative de dezvoltare a oportunităților pentru muncitorii din Republica

Moldova în UE.

Deoarece o migrație de întoarcere substanțială în Moldova ar crea capacități

adiționale semnificative pentru piața forței de muncă din țară, Guvernul Republicii

Moldova ar trebui să se folosească de oportunitatea de a consolida economia

4 http://www.allmoldova.com/en/moldova-news/1249057490.html

16

internă a Moldovei, în cazul unui șoc mai mare. Deși în mod clar, în prezent, piața

forței de muncă din Moldova este înalt competitivă în ceea ce privește prețurile,

este deseori văzută ca fiind deseori insuficientă. Întoarcerea unui număr substanțial

de migranți moldoveni după un șoc ar combina competitivitatea de preț din Moldova

cu o creștere bruscă în oferta de muncă. Acest lucru ar trebui comunicat în mod

activ investitorilor străini în încercarea de a-i atrage în Moldova, și să fie completat

de programe de reinstruire, pregătirea migranților de întoarcere pentru locurile de

muncă ce ar putea fi create prin intermediul ISD adiționale. Pe termen lung,

reducerea dependenței economiei Republicii Moldova de remitențe - și prin urmare

– reducerea vulnerabilității față de șocurile de remitențe – ar putea să fie obținută

numai prin dezvoltarea oportunităților de venit salarial pe piața internă.

17

Anexă: Măsurarea remitențelor

Două cele mai importante surse de date pentru evaluarea volumului remitențelor

către Moldova sunt Banca Națională a Moldovei și Banca Mondială. Datele cu privire

la balanța plăților de la Banca Națională a Moldovei sunt bazate pe datele SRTI

reale, sporite de un model de estimare ce ține cont de fluxurile informale și de

curățirea datelor detaliate despre țară prin includerea datelor din Ancheta Forței de

Muncă din Moldova și alte surse5. Datele Băncii Mondiale au de suferit din cauza

unei definiții problematice a remitențelor, în mod special din cauza termenului de

cont de capital „transferuri din partea migranților” (vedeți ex. FMI, 2008). Datele cu

privire la remitențe sunt mai apoi atribuite țărilor de origine prin aplicarea

metodelor econometrice utilizate în Ratha și Shaw (2007) și utilizarea estimărilor

migraționale bilaterale ale Băncii Mondiale.

În acest document utilizăm date de la Banca Națională a Moldovei, calculăm

remitențele ca suma itemilor din balanța de plăți „Remunerarea angajatorilor” și, în

categoria „Transferuri curente” itemii „Transferuri personale” și „Alte transferuri” 6.

Defalcarea pe țări în această sursă de date este în mare parte condusă de Ancheta

Forței de Muncă din 2013, datele cu privire la migrație, ce corespund bine cu alte

surse credibile, așa cum ar fi Chestionarul Migranților 2013 IASCI-CIVIS, și ar

trebui să fie considerate superioare datelor Băncii Mondiale, ce se bazează pe

extrapolări din valorile precedente.

Este necesar să se facă diferența între remitențe nete și brute. În datele cu privire

la remitențele nete, remitențele trimise din Moldova către alte țări sunt scăzute, iar

unele cheltuieli de compensare (așa cum ar fi taxele achitate către țările sursă)

sunt luate în calcul. Datele cu privire la remitențele nete, utilizare în acest

document, ar trebui luate ca date la limita de sus pentru remitențe, deoarece unele

costuri și plățile ce nu constituie remitențe nu pot fi deduse.

Termenul „Remunerarea angajaților”, de exemplu, cuprinde remunerările și salariile

și alte beneficii plătite de angajatori către angajați, atunci când părțile au reședințe

diferite, ceea ce include, de exemplu, salariile angajaților locali ai Ambasadei Rusiei

în Moldova.

De asemenea, cheltuielile în Rusia de către muncitori din Republica Moldova sunt

subsumate sub itemul mai vast „Călătorii” și astfel nu poate fi scăzut din date.

Termenul „Alte transferuri” de asemenea include plăți fără legătură cu remitențele,

așa cum ar fi contribuțiile caritabile și, din câte cunoaștem, unele plăți diferite de

remitențe, însă afectate în mod similar de șocuri, așa cum ar fi plățile pentru

servicii prestate în Moldova de directori străini (de ex. programarea software).

5 Vedeți Banca Națională a Moldovei, 2013

6 Notă: metoda noastră de calcul diferă de metoda utilizată de către Banca Națională a Moldovei, din cauza motivelor de disponibilitate a datelor

18

Referințe

Expert Grup (2014). MEGA: Moldovan Economic Growth Analysis, Q1-2014 (#10).

GET Moldova (2013). PP/01/2013 Current Account Sustainability in Moldova: Policy Implications.

IASCI/CIVIS (2010). Market Analysis: Moldova. Maximising the Development-Impact of Migration-related Financial Flows and Investment into Moldova.

IMF (2008). Macroeconomic Consequences of Remittances.

National Bank of Moldova (2013a). Methodological Standards and Data Sources on the Balance of Payments of the Republic of Moldova. Retrieved 29.04.2014, from http://www.bnm.md/en/methodological_norms.

National Bank of Moldova (2013b). Data Sources for the Balance of Payments, International Investment Position, and External Debt. Retrieved 29.04.2014, from http://www.bnm.md/en/methodological_norms.

National Bureau of Statistics (2013). Statistical databank. Labour force migration. Retrieved 29.04.2014, from http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/EN/03%20MUN/MUN07/MUN07.asp.

NEXUS (2013). Selected facts on Moldovan migration.

Ratha D., Shaw W. (2007). South-South Migration and Remittances. World Bank Working Paper N. 102.

World Bank (2011). Migration and Remittances Factbook 2011.

World Bank (2013). Migration and Development Brief 21. Migration and Remittance Flows: Recent Trends and Outlook, 2013–2016.

19

Lista documentelor de politici recente

• Schiță pentru un Parc de Tehnologii a Informației în Moldova, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 02, aprilie 2014

• Propunere pentru reformarea sistemului de pensii, de Ulrike Bechmann și Adrian Lupușor, Ciclul de studii de politici 01, februarie 2014

• Realizarea potențialului sectorului tehnologiei informației din Republica Moldova, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 04, noiembrie 2013

• Politica comercială a Republicii Moldova: Strategia, ZLSAC și Uniunea Vamală, de Jörg Radeke, Ricardo Giucci şi Adrian Lupusor, Ciclul de studii de politici 03, iunie 2013

• Profesiile Liberale în Republica Moldova– un potenţial economic neglijat, de Alexander Knuth şi Marcel Chistruga, Ciclul de studii de politici 02, iunie 2013

• Sustenabilitatea conturilor curente din Moldova: Implicațiile politicilor, de Ricardo Giucci şi Robert Kirchner, Ciclul de studii de politici 01, aprilie 2013

• ZLSAC dintre Moldova și UE – Evaluarea riscurilor, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 03, septembrie 2012

• Atragerea FSD în Moldova: Fapte, potenţial şi recomandări, de Ricardo Giucci şi Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 02, aprilie 2012

Lista notelor de politici recente

• Schiță pentru un Parc de Tehnologii a Informației în Moldova, de Jörg Radeke și Philip Steden, Notă de politici 04, aprilie 2014

• Reformarea sistemului de pensii din Moldova - Sumarul propunerilor -, de Ulrike Bechmann, Adrian Lupusor și Ricardo Giucci, Notă de politici 03, februarie 2014

• Impactul economic al unei potențiale modificări a regimului comercial al Rusiei vis-à-vis Moldova, de Jörg Radeke, Woldemar Walter și Ricardo Giucci, Notă de politici 02, februarie 2014

• Șocurile comerciale și potențiale remedii: Experiența georgiană și lecțiile învățate, de Jörg Radeke și Ricardo Giucci, Notă de politici 01, februarie 2014

• Impactul economic al crizei din zona Euro asupra Moldovei: Identificarea și evaluarea cantitativă a canalelor de transmitere, de Robert Kirchner, Ricardo Giucci și Adrian Lupusor, Notă de politici 01, aprilie 2013

• Criza din zona euro și impactul asupra Moldovei, de Ricardo Giucci, Notă de politici 03, noiembrie 2012

• Regimul de țintire a inflației 2013-2017: Analiză și recomandări, de Ricardo Giucci și Cyrus de la Rubia, Notă de politici 02, septembrie 2012

• Al treilea pachet energetic şi reforma pieţei energiei electrice, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Notă de politici 01, iunie 2012