Incluziunea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învățământ

INCLUZIUNEA COPIILOR CU DIZABILITĂŢI ÎN SISTEMUL DE

ÎNVĂȚĂMÂNT

STUDIU SOCIOLOGIC

Studiu realizat în cadrul proiectului „Promotion of inclusive education at local level through changing attitudes towards children with disabilities”

implementat de IDIS Viitorul în parteneriat cu UNICEF Moldova

Studiu realizat în cadrul proiectului „Promotion of inclusive education at local level through changing attitudes towards children with disabilities” implementat de IDIS Viitorul în parteneriat cu UNICEF Moldova

Cuprins Introducere................................................................................................

Metodologia studiului............................................................................Sondajul de opinie în rândul cadrelor didactice.........................................................

Sondajul de opinie în rândul elevilor..............................................................................

Sondajul de opinie în rândul părinţilor..........................................................................

Profilul audiențelor....................................................................................................................

Constatări de bază.....................................................................................REZULTATELE STUDIULUI.....................................................................

Aprecieri generale cu privire la caracterul incluziv al sistemului de învățământ............................................................................................Atitudini cu privire la includerea copiilor cu dizabilități.....................Incluziunea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învățământ: avantajele și dezavantajele percepute..................................................

AVANTAJE................................................................................................................................

DEZAVANTAJE..........................................................................................................................

Aprecierea gradului de pregătire a instituțiilor de învățământ pentru includerea copiilor cu dizabilităţi............................................Alte aspecte..........................................................................................

Discriminare.............................................................................................................................

Abandon școlar........................................................................................................................

Violență...................................................................................................................................

Concluzii..................................................................................................Lista figurilor............................................................................................................................

Lista tabelelor..........................................................................................................................

ANEXE..................................................................................................ANEXA 1.......................................................................................................................................

Pagină 2


Introducere

Raportul „INCLUZIUNEA COPIILOR CU DIZABILITĂŢI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT” este o cercetare efectuată în baza unui sondaj național cu privire la atitudinile și percepțiile a trei categorii de respondenți, realizat în cadrul proiectului „Promotion of inclusive education at local level through changing attitudes towards children with disabilities” implementat de IDIS Viitorul în parteneriat cu UNICEF.Scopul acestui raport a fost de a sintetiza opiniile a 3 audiențe față de incluziunea educațională a copiilor cu dizabilități și a compara răspunsurile cu studiile anteriore efectuate pe acest subiect. Obiectivele incluse în acest raport reies din obiectivele proiectului implementat și anume cunoașterea rezistenței față de incluziunea educațională a copiilor cu dizabilități și atitudinile populației față de prevederile incluse în HOTĂRÎRE Nr. 523 din 11.07.2011 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020.

Metodologia studiuluiStudiul cantitativ a vizat trei categorii (audiențe) de actori care au tangențe cu sistemul de învăţământ, şi anume:

cadrele didactice din învăţământul primar şi învăţământul gimnazial; părinţii, care au copii de vârstă 0 - 15 ani; elevii din clasele 6-9.

În cadrul fiecărui categorii au fost sondaje de opinie, rezultatele cărora sunt reprezentative la nivel naţional.

Sondajul de opinie în rândul cadrelor didacticeEşantionul a fost stabilit în baza distribuţiei unităţilor de învăţământ în profil teritorial (medii de reşedinţă, unităţi teritorial administrative), mărimea şi tipul şcolii. Pentru proiectarea eşantionului au fost utilizate datele statistice produse de Biroul Național de Statistică.Elaborarea schemei de eşantionare a inclus următoarele etape:

stabilirea unei distribuţii proporţionale a eşantionului pe tipuri de unităţi de învăţământ;

distribuţia proporţională a instituțiilor pe medii de reşedinţă; selecţia, prin intermediul tabelului cu numere aleatoare, a şcolilor din

fiecare grup prestabilit.Grupurile de instituții au fost formate în corespundere cu tipul instituţiilor de învăţământ (şcoală primară, gimnaziu, liceu, şi mediul de reşedinţă (urban sau rural).Distribuţia eşantionului în cadrul unităţilor de învăţământ selectate. Pentru a realiza distribuţia eşantionului în cadrul instituţiilor de învăţământ în mod proporţional cu numărul cadrelor didactice în fiecare instituţie, toate instituţiile selectate au fost contactate preventiv, solicitându-se numărul de

Pagină 3


cadre didactice care activează la moment în instituţie. Distribuţia proporţională a fost realizată conform formulei:

nc=pcN

×400,

unde nc este numărul de cadre didactice care urmează a fi intervievaţi în cadrul instituţiei de învăţământ; pc – numărul total de cadre didactice în cadrul instituţiei respective; N – numărul total de cadre didactice, 400 fiind mărimea eșantionului proiectat.Selecţia respondenţilor. În cadrul şcolilor, cadrele didactice au fost selectate în mod aleatoriu din lista profesorilor prin intermediul unui pas statistic. Acest pas a fost stabilit conform formulei:

ps=nnr

unde ps este pasul statistic; n – numărul total de cadre didactice din listă; nr – numărul de persoane ce urmează a fi intervievate în instituţia şi nivelul respectiv de învăţământ.Ulterior, pasul a fost aplicat pentru lista completă de cadre didactice, sortată în ordine alfabetice, numerotarea începând cu numărul doi din listă.

Sondajul de opinie în rândul elevilorÎn cazul elevilor, studiul a fost realizat în şcolile în care există clase gimnaziale. Şcolile respective au fost selectate din mulţimea de instituţii, care au fost incluse în eşantionul pentru interviurile cu cadrele didactice.Stratificare. Eşantionul pentru elevi a fost stratificat în baza distribuţiei acestora pe medii de reşedinţă, clase și tipuri de școli.Selecţia respondenţilor. În cadrul unităţilor de învăţământ, numărul elevilor intervievaţi a fost stabilit în funcţie de numărul total de elevi din clasele 6-9 conform formulei:

ne=pente

×600,

unde ne este numărul de elevi ce urmează a fi intervievaţi în cadrul instituţiei în studiu; pe – numărul total de elevi din clasele gimnaziale ale instituţiei în studiu; nte – numărul de total de elevi din clasele gimnaziale din toate şcolile incluse în eşantion, 600 fiind mărimea eșantionului proiectat.

În fiecare şcoală au fost intervievaţi doar elevii din clasele 6–9. Numărul total de interviuri a fost repartizat în mod egal între anii de studii. În cazul în care acest lucru nu a fost posibil, elevii au fost selectaţi după cum urmează:

pentru şcolile în care urmau să fie intervievaţi 7 elevi, s-a ales în mod aleator un an de studii, din care a fost intervievat un singur elev, iar în cazul celorlalţi ani de studii au intervievaţi câte 2 elevi;

Pagină 4


pentru şcolile în care urmau să fie intervievaţi 6 elevi, în mod aleator au fost aleşi doi ani de studii, din care au fost intervievaţi cate un singur elev; din anii de studii rămaşi au fost intervievaţi câte doi elevi.Selecţia clasei. În cazul în care în şcoală au existat mai multe clase din acelaşi an de studii, selecţia clasei s-a efectuat într-un mod, similar celui cu selecţia anilor de studii din care a fost intervievat un singur elev.Selecţia elevului din clasă. A fost intervievat elevul, numărul de ordine în registru al căruia este dat de câtul împărţirii la doi a numărului total de elevi din lista clasei.Al doilea elev din clasă, în cazul în care din clasa respectivă trebuiau intervievaţi doi elevi, a fost desemnat elevul, numărul de ordine al căruia este dat de câtul împărţirii la trei a numărului total de elevi din lista clasei.În cazul în care elevul selectat era absent, sau câtul respectiv nu era un număr întreg, a fost intervievat următorul elev de pe listă.

Sondajul de opinie în rândul părinţilorSondajului în rândul părinţilor s-a realizat după o metodologie tipică pentru un sondaj reprezentativ la nivel naţional. Cercetarea s-a efectuat pe un eşantion stratificat, probabilist, multistadial. Criterii de stratificare: 13 regiuni geografice (în baza fostelor judeţe), mediul de reşedinţă, mărimea localităţilor în dependenţă de numărul de locuitori (două tipuri de localităţi urbane şi patru tipuri de localităţi rurale).Stratificarea a fost efectuată după cum urmează:

1. Distribuţia eşantionului pe regiuni geografice în dependenţă de distribuţia numărului total de gospodării, în care sunt copii sub 15 ani.

2. Selecţia localităţilor cuprinse în studiu cu ajutorul unui tabel cu numere aleatoare.

3. Distribuirea localităţilor pe zone aproximativ egale, din care ulterior au fost selectate în mod aleatoriu punctele de eşantionare. Numărul de zone selectate a fost stabilit în funcţie de numărul total de interviuri, care urmează a fi realizate în localitate împărţit la şase. prin urmare, numărul de interviuri realizate în fiecare punct de eşantionare au fost intervievate cel mult şase persoane.

4. În continuare, prin metoda rutei aleatoare au fost selectate adresele de gospodării, în care s-au desfăşurat interviurile.

5. În cadrul fiecărei gospodării, părintele intervievat a fost selectat în baza răspunsului la întrebarea „Cine se ocupă cel mai des de activitatea şcolară a copiilor?”. În cazul lipsei ambilor părinţi, a fost intervievată persoana în grija căreia se află copiii.Cercetarea s-a efectuat în 69 localităţi, inclusiv municipiile Chişinău şi Bălţi. Numărul punctelor de eşantionare – 128.Pentru eliminarea gospodăriilor, care nu au copii de vârstă şcolară, s-a utilizat la procedura metodologică de tip screening. Conform acestei proceduri, gospodăriile care au fost selectate conform pasului statistic, dar în care nu erau copii, au fost înregistrate de operator în fişa de rută ca

Pagină 5


gospodării „necontactate”. Aceeaşi procedură a fost aplicată şi în cazul gospodăriilor care au copii de vârstă şcolară, însă necuprinşi de sistemul de învăţământ. Rata refuzurilor în rândul părinţilor a fost de 3%, refuzurile fiind înregistrate, în majoritatea absolută a cazurilor, în mediul rural.

Pagină 6


Profilul audien elorțTabelul 1. Structura eșantionului în rândul cadrelor didactice

Număr %

Ciclul:Clasele primare 96 23,7%Clasele gimnaziale 173 42,7%Clasele liceale 136 33,6%

Diriginți: Da 274 67,7%Nu 131 32,3%

Vechime in munca:

sub 10 ani 96 23,7%11-20 ani 84 20,7%mai mult de 20 ani 225 55,6%

Genul: Masculin 60 14,8%Feminin 345 85,2%

Limba de comunicare:

Moldoveneasca/româna 330 81,5%Rusa 75 18,5%

Mediul de reședință:

Urban 150 37,0%Rural 255 63,0%

Tabelul 2.Structura eșantionului în rândul elevilorNumăr %

Genul:Masculin 285 46,7%Feminin 325 53,3%


Moldovenească/română 508 83,3%Rusă 102 16,7%

Mediul de reşedinţă:

Urban 224 36,6%Rural 386 63,4%

Anul de studii, clasa:

Clasa VI 144 23,6%Clasa VII 149 24,5%Clasa VIII 153 25,1%Clasa IX 164 26,9%

Pagină 7


Tabelul 3.Structura eșantionului în rândul îngrijitorilorNumăr %

Numărul de copii sub 18 ani în gospodărie:

Un copil 584 41,3%Doi copii 575 40,7%Trei copii şi mai mulți 254 18,0%

Copii sub 6 ani în gospodărie:

Nu sunt copii sub 6 ani 698 49,4%Sunt copii sub 6 ani 715 50,6%

Copii de 7-15 ani în gospodărie:

Nu sunt copii de 7-15 ani 410 29,0%Sunt copii de 7-15 ani 1003 71,0%

Copii de 16-18 ani in gospodărie:

Nu sunt copii de 16-18 ani 1142 80,8%Sunt copii de 16-18 ani 271 19,2%

Vârsta mamei copiilor:

18-30 ani 442 31,8%31-40 ani 687 49,5%40+ ani 260 18,7%

Vârsta tatălui copiilor:

18-30 ani 238 19,0%31-40 ani 618 49,3%40+ ani 397 31,7%

Studiile mamei copiilor:

medii incomplete 339 24,4%medii 329 23,7%medii profesionale 290 20,9%superioare (incl. colegiu) 431 31,0%

Studiile tatălui copiilor:

medii incomplete 276 22,2%medii 247 19,8%medii profesionale 407 32,7%superioare (incl. colegiu) 315 25,3%

Sexul respondentului:

masculin 285 20,2%feminin 1128 79,8%

Mediul de reşedinţă:

urban 498 35,2%rural 915 64,8%


română 1121 79,3%rusă 292 20,7%

Statut socio-economic:

scăzut 467 33,1%mediu 475 33,6%înalt 471 33,3%

Pagină 8


Constatări de bază

- Atât cadrele didactice, cât și părinții și copiii conștientizează și indică asupra elementelor care restricționează accesul unor categorii de copii la studii. Accesul la studii este restricționat copiilor care au frecventat instituțiile rezidențiale, copiii din familiile social-vulnerabile, copii cu dizabilități fizice sau intelectuale.

- Copiii cu dizabilităţi sunt categoria cu cel mai înalt nivel de restricționare a accesului la învățământ în instituțiile de masă;

- Percepțiile predominante numeric cu referire la copiii cu dizabilităţi sunt cele de natură exclusivistă, recomandând îngrijirea acestora în familie sau plasarea în instituții rezidențiale, în detrimentul includerii în instituții de învățământ de masă;

- Totodată, tendințele în timp sunt pozitive, ponderea părinților care optează pentru includerea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă crescând față de nivelul înregistrat în anii precedenți;

- Percepțiile și atitudinile populației (cadre didactice, părinți, elevi) față de includerea copiilor cu dizabilităţi sunt diferite în funcție de tipul de dizabilitate a acestor copii. Cu referire la dizabilitățile fizice predomină acceptările, în schimb dizabilitățile intelectuale sunt preponderent respinse în sensul includerii acestor copii în instituțiile de învățământ de masă;

- Nivelul maxim de respingere este manifestat față de copiii cu deficiențe intelectuale și de auz. Acest lucru este valabil pentru toate grupurile țintă a studiului – cadre didactice, părinți, elevi;

- Atitudinile favorabile față de incluziunea copiilor cu dizabilităţi sunt puternic propulsate de propriile experiențe de contact a respondenților cu această categorie de copii. Studiul demonstrează că cadrele didactice în instituțiile de învățământ în care sunt la moment încadrați copii cu dizabilităţi sunt mult mai deschiși spre incluziune decât cadrele didactice din instituțiile fără copii cu dizabilităţi;

- Toleranța și sensibilizarea sunt avantajele pentru copiii fără dizabilităţi, percepute în urma includerii în școlile de masă a copiilor cu dizabilităţi;

- Beneficiile pentru copiii cu dizabilităţi în urma includerii în școlile de masă sunt integrarea mai complexă a acestora în societate, o dezvoltare și socializare mai bună;

- Riscurile care îi vizează pe ceilalți copii în urma includerii copiilor cu dizabilităţi în percepția audiențelor sunt scăderea rezultatelor didactice – restanțe, dificultăți în însușirea programului, dar și teama de apariția de conflicte;

- Riscurile care îi vizează pe copiii cu dizabilităţi, asupra cărora se indică, sunt discriminarea în general, violența verbală, psihologică, dificultăți în însușirea programului, dificultăți din cauza lipsei condițiilor speciale în cadrul instituțiilor de învățământ de masă;

Pagină 9


- Gradul de pregătire a instituțiilor de învățământ de masă pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi este puternic contestat, pus la îndoială de cadrele didactice și părinți. Principalele elemente lipsă sunt condițiile tehnice și asigurarea cu personal specializat;

- Discriminarea (în orice formă) în școli nu este un fenomen lipsă. Unul din zece cadre didactice semnalează existența cazurilor de discriminare în instituțiile în care activează. Elevii din familiile social-vulnerabile și copiii cu dizabilităţi sunt categoriile cel mai des victimizate;

- La fel copiii din familiile social-vulnerabile și copiii cu dizabilităţi sunt categoriile de copii cel mai des neîncadrate în învățământ;

- Atât ca și percepție, cât și ca raportare la experiența concretă violența în școli rămâne parte a realității. Douăzeci la sută din elevi au semnalat incidența sporită a violenței fizice iar patruzeci la sută a violenței verbale, aplicate elevilor de către cadrele didactice în instituțiile de învățământ pe care le frecventează.

Pagină 10


REZULTATELE STUDIULUI

Studiul a vizat atitudinea populației cu privire la includerea copiilor cu dizabilităţi prin mai multe dimensiuni, și anume:

1. Tipul publicului, ce a determinat realizarea studiului în trei audiențe cu raportare specifică la sistemul de învățământ - îngrijitori, elevi, cadre didactice;

2. Tipul dizabilității, fiind măsurată atât atitudinea generală în cazul utilizării sintagmei copii cu dizabilități cât și dizabilități distincte: deficiențe locomotorii, de auzi, văz, comunicare, mintale și dincolo de dezabilitate adițional incluziunea copiilor din instituțiile rezidențiale;

3. Gradul de personalizare, pe de o parte atitudinea față de incluziunea copiilor cu dizabilităţii în general dar și modelate situații mai personalizate de incluziune a acestora: în clasa frecventată de copilul îngrijitorului intervievat, în propria clasă a copilului intervievat sau în cazul profesorilor în clasele în care acesta predă.

Legislația Republicii Moldova cu privire la dreptul la studii este una complet incluzivă, dreptul la învățământ fiind unul universal și în mare parte garantat de stat. În special învățământul primar și gimnazial sunt trepte obligatorii și formal asigurate complet din contul statului. Totodată, incluziunea completă în învățământ nu este asigurată din varii motive, tendințele generale având un caracter mai degrabă negativ (cu ratele fiind în descreștere).Pe fundalul creșterii continue a ratei de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar (de la 44,1% în anul de învățământ 1999/00 la 79,6% în anul de învățământ 2011/12), cuprinderea în învățământul primar și gimnazial în perioada vizată a cunoscut tendințe atât pozitive cât și negative, iar per total perioada dată a rezultat cu o reducere semnificativă a gradului de cuprindere.Învățământul primar înregistrează în anul 1999/00 o rată de cuprindere egală cu 100,1% și se reduce către anul 2011/12 cu șase puncte procentuale (93,8%).Cuprinderea în învățământul gimnazial este sub cea din cel primar, a înregistrat o lentă creștere în anii 1999/00 – 2005/06 (de la 90,7 la 93,0) , ca apoi să urmeze o reducere la 87,5 în 2011/12.Figura 1. Gradul de cuprindere în niveluri educaționale, 1999/00-2011/12 (rata brută de cuprindere)

Pagină 11


1999/0

0

2000/0

1

2001/0

2

2002/0

3

2003/0

4

2004/0

5

2005/0

6

2006/0

7

2007/0

8

2008/0

9

2009/1

0

2010/1

1

2011/1

2

44.1 44.1 47.657.0

61.166.1

70.7 70.1 72.6 74.4 75.5 77.1 79.6

100.1 99.4 99.5 99.5 99.8 97.9 96.7 94.4 94.0 93.6 93.5 93.6 93.8

90.7 90.2 91.1 92.3 92.2 92.5 93.0 90.5 90.1 89.3 88.8 88.1 87.5

În-vățământul preșcolar

În-vățământul primar

În-vățământul gimnazial

Sursa: Biroul Național de Statistică

Reieșind din definiția indicatorului de cuprindere în învățământ, proveniența cazurilor de necuprindere poate reieși din mai multe situații. Ipotetic vorbind, un copil de vârsta corespunzătoare unui anumit nivel de învățământ poate să nu fie înscris la o școală din mai multe motive:

- Își face studiile în afara țării, deși formal (și statistic) este cetățean al RM. Acest factor este actual în cazul țării noastre, în condițiile fluxurilor migraționale sporite;

- Din cauza situației sociale vulnerabile a familiei, când lipsa mijloacelor financiare necesare pentru vestimentația copilului, asigurarea cu obiectele necesare pentru școală etc.) sau chiar implicarea copiilor în muncă cauzează abandonul școlar;

- Din cauza stării de sănătate (integritate) a copilului, aici referindu-ne tocmai la copiii cu dizabilităţi,care cauzează neincluderea acestuia în învățământ.

Acest ultim factor și constituie obiectul de bază a acestui studiu, fiind pusă în discuție tocmai incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ de masă1. Din totalul gospodăriilor incluse în studiu 3,3% aveau cel puțin un copil cu dizabilitate. Matematic, în cazul în care dreptul la studii acestor copii nu este asigurat și exercitat, rata de cuprindere în învățământ per total pe țară este diminuată cu câteva procente. Adițional, obiectul studiului vizează nu doar includerea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învățământ, ci înrolarea acestora în instituții de învățământ de masă, de rând cu restul copiilor.Este de așteptat că tratamentul special, necesar în cazul dat, constituie o provocare pentru toți actorii parte la învățământ, atât cadrele didactice, cât și elevii și părinții acestora. Măsura în care sistemul de învățământ este pregătit sub aspectul tehnico-metodic pentru includerea acestor copii, măsura în care corpul didactic și ceilalți elevi vor fi pregătiți psihologic și emoțional. Acestea sunt întrebările elocvente la punerea în discuție a

1Recurgem la noțiunea „instituții de învățământ de masă” pentru a delimita aceste instituții de cele din cadrul sistemului rezidențial.

Pagină 12

Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ – reprezintă numărul total al copiilor/elevilor/studenţilor cuprinşi in toate nivelurile de învăţământ, indiferent de vârstă, ca raport procentual din totalul populaţiei din grupa oficială de vârsta corespunzătoare tuturor nivelurilor de educaţie (3-23 ani).


subiectului cu privire la includerea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământul de masă.

Aprecieri generale cu privire la caracterul incluziv al sistemului de învă ământț

Rezultatele studiului reflectă că opinia publicului atestă o conștientizare a factorilor de natură socială care restricționează cuprinderea tuturor copiilor în învățământ . Respondenții (cadrele didactice și îngrijitorii) au fost rugați să aprecieze măsura în care diferitor grupuri de copii (delimitate sub aspect social, sănătate sau reușită în studii) dispun de un acces neîngrădit la studii. Copiilor din grupuri nerestricționate li se atribuie de respondenți un acces aproape complet în învățământ. Astfel, aproape suta de procente din îngrijitori și profesori care au luat parte la studiu apreciază că categoriile precum „copii din familii bogate”, „copiii care pot învăța bine”, „copiii sănătoși fizic și/sau mintal” au acces deplin la învățământ preuniversitar.Totodată sintagma exhaustivă „toți copiii din localitate”, care a fost utilizată în chestionar, implică aprecieri negative (din perspectiva accesului) unui număr semnificativ de respondenți, 7,1% îngrijitori și 1,7% cadre didactice, adică acești respondenți sunt de părerea că NU „toți copiii din localitate” au acces liber la învățământ.Imediat urmează două grupuri de copii vulnerabili din punctul de vedere social, categorii precum „copii din sistemul rezidențial” și cei „din familii socialmente vulnerabile”, accesul complet la învățământ pentru care este negat de un număr și mai mare de respondenți. Însă, unica categorie în cazul căreia publicul ridică semne de întrebare evidente în privința asigurării accesului la învățământ sunt copiii cu dizabilităţi, menţionaţi în chestionare prin sintagma „copii cu dizabilităţi fizice și/sau mintale”. Aproape jumătate din îngrijitori se îndoiesc de faptul că acestor copii le este asigurat accesul la sistemul de învățământ preuniversitar, aceeași opinie fiind exprimată și de aproape un sfert de cadre didactice. Figura 2. Gradul de acces în sistemul de învățământ (preuniversitar) a diferitor categorii de copiiÎNGRIJITORI

Copiii cu dizabilităţi fizice sau/şi mintale

Copiii din familiile vulnerabile

Copiii din internate și case de copii

Copiii sănătoşi fizic sau/şi mintal

Toţi copiii din localitate

Copiii care pot învăţa bine

Copiii din familiile bogate

24.6%

27.5%

26.4%

34.5%

30.1%

30.9%

25.5%

24.2%

52.9%

55.9%

57.3%

60.6%

64.9%

72.5%

-36.7%

-17.5%

-13.3%

-5.5%

-7.1%

-2.8%

-1.1%

-9.5%

Mai mult da, decât nu

Cu siguranţă

Mai mult nu, decât da

Nu, sigur

NŞ/NR

Formularea întrebării în chestionar: Dvs. consideraţi că au acces liber la instituțiile de învățământ (şcoală, grădiniță) …?

CADRE DIDACTICE

Pagină 13


Copiii cu dizabilităţi fizice sau/şi mintale

Copiii din familiile vulnerabile

Toţi copiii din localitate

Copiii care pot învăţa bine

Copiii sănătoşi fizic sau/şi mintal

Copiii din familiile bogate

17.5%

10.4%

7.4%

4.0%

7.4%

3.7%

58.8%

86.9%

89.9%

94.8%

91.9%

94.3%

-17.8%

-2.2%

-1.7%

-1.0%

-0.7%

-0.5%

-5.7%

Mai mult da, decât nu

Cu siguranţă

Mai mult nu, decât da

Nu, sigur

NŞ/NR

Formularea întrebării în chestionar: Dvs. consideraţi că au acces liber la şcoală …?

Sumar, datele studiului arată că îngrijitorii care sunt mai rezervați în aprecierea egalității accesului în sistemul de învățământ au următoarele caracteristici:

- Au un număr mic de copii sub 18 ani în gospodărie, în special nu au copii de 7-15 ani, altfel spus sensul relației este că părinții care au puțini copii apreciază mai negativ libertatea accesului decât părinții care au mai mulți copii;

- Au studii superioare;- Sunt din mediul urban;- Vorbitori de limba rusă;- Cu statut socio-economic înalt.

Caracterul selectiv în asigurarea dreptului la studii este semnalat și de elevi. Unul din zece elevi fiind de părere că elevilor li se acordă atenție egală la lecții foarte rar sau chiar niciodată, circa 7 la sută pun la îndoială că toți elevii au acces egal la resursele școlii iar circa 13 la sută susțin că nu toți copiii sunt tratați la fel în instituțiile de învățământ preuniversitar.Însă cel mai răspândit element care subliniază inegalitatea în tratamentul elevilor se constată în distribuția aprecierilor acordate de elevii intervievați la afirmația „unii elevi sunt privilegiați”. Sunt de părere că acest lucru este întotdeauna valabil 11,5%, iar alții 35,4% că uneori se evidențiază. Figura 3. Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor:aprecierea elevilor

Toţi copiii sunt trataţi la fel

Elevii au acces egal la resursele şcolii

Elevilor li se acordă atenţie egală la lecţii

50.5%

77.1%

67.7%

36.7%

15.4%

22.1%

-10.2%

-6.0%

-7.9%

-2.4%

-1.4%

-2.3%

Întodeauna Uneori Rar Niciodată

Pagină 14


Unii elevi sunt privelegiaţi -35.4% -11.5% 18.0% 35.1%

Uneori Întodeauna Rar Niciodată

Formularea întrebării în chestionar: Consideri că în şcoala ta…

De remarcat că băieții sunt mai rezervați în aprecierea tratamentului egal față de elevi la toate afirmațiile supuse aprecierii. Există anumite diferențe în funcție de limba de studii, când elevii din școlile cu limba de predare româna sunt mai rezervați în aprecierea afirmațiilor „toți elevii sunt tratați la fel” și „elevilor li se acordă atenţie egală la lecţii”, pe când elevii școlilor ruse sunt mai rezervați în aprecierea accesului egal la resursele școlii. Există diferențe și din perspectiva mediului de reședință, elevii din mediul urban sunt mai critici în aprecierea egalității de tratare și atenție egală la lecții, pe când cei din mediul rural în aprecierea accesului egal la resursele școlii.Și în final, relație directă între ponderea aprecierilor pozitive cu privire la aprecierea tratamentului egal al elevilor, care crește o dată cu promovarea claselor, când în clasa 6 susțin că toți elevii sunt întotdeauna tratați la fel 45,0%, pe când în clasa 9 deja 57,7%.

Pagină 15


Tabelul 4.Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor: pe categorii de elevi

Toți copiii sunt

tratați la fel

Elevii au acces egal la

resursele şcolii

Elevilor li se acordă atenţie egală la

lecţii

Unii elevi sunt

privilegiați

Întotdeauna (%)Niciodată

(%)Total 50.5% 77.1% 67.7% 35.1%

Genul: Masculin 48.3% 72.3% 64.7% 30.9%Feminin 52.5% 81.3% 70.3% 38.8%


Moldoveneasca/română 49.6% 77.9% 66.1% 34.8%Rusa 55.2% 73.4% 75.8% 36.7%

Mediul de reședința:

Urban 44.7% 81.9% 63.6% 33.9%Rural 53.9% 74.4% 70.1% 35.8%


Clasa VI 45.0% 64.7% 65.9% 39.2%Clasa VII 48.0% 83.6% 68.5% 33.6%Clasa VIII 50.4% 76.3% 66.7% 35.0%Clasa IX 57.7% 82.9% 69.4% 32.9%

Formularea întrebării în chestionar: Consideri că în şcoala ta…

Atitudini cu privire la includerea copiilor cu dizabilită iț

Datele studiului demonstrează cu claritate că în societate predomină o atitudine exclusivistă cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă. Respondenții au fost rugați să se expună asupra faptului cum ar trebui să procedeze familia care are un copil cu dizabilităţi în sensul educației acestuia. Doar 17,2% din îngrijitorii intervievați sunt de părere că familia ar trebui să ia decizia ca copilul să fie înscris într-o instituție de învățământ de masă.Marea majoritate sunt de părere că acești copii trebuie îngrijiți în familie, alții 22,6% au optat pentru plasarea acestora în instituții rezidențiale. Cadrele didactice se manifestă mai deschiși pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de masă (46,5%), deși și în cazul lor atitudinile exclusiviste sunt foarte răspândite, 31,4% din profesorii intervievați sunt de părere că acești copii trebuie îngrijiți în familie, 13,3% optează pentru plasarea acestora în instituții rezidențiale. Figura 4. Opțiuni pentru plasarea copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile îngrijitorilor și a cadrelor didactice

Pagină 16


Să-l îngrije

asc

ă în fam

ilie

Să-l p

lase

ze într-o

inst

ituţie (in

tern

at, casă

pentru copii)

Să-l d

ea la g

rădin

iţa/șco

ala

din

loca

lita

te

Altce

va

NȘ/N

R

54.9%

22.6% 17.2%

0.4% 4.8%

31.4%

13.3%

46.7%

4.0% 4.7%

Îngrijitori Cadre didactice

Formularea întrebării în chestionar: În opinia Dvs., dacă o familie ar avea un copil cu probleme în dezvoltare, cum ar fi cel mai bine să procedeze …? (Opțiunile de răspuns: „Să-l îngrijească în familie”, „Să-l plaseze într-o instituţie (internat, casă pentru copii)”, „Să-l dea la grădiniţa/școala din localitate”)

Remarcăm că părinții tineri într-o măsură mai mare susțin că copiii cu dizabilităţi trebuie să fie îngrijiți în familie, pe când cei mai în vârstă optează într-o măsură mai mare pentru plasarea acestora în instituții rezidențiale. Bărbații în ponderi mai mari optează pentru plasarea copiilor în instituții rezidențiale, pe când femeile pentru plasarea în instituții de masă. Discrepanțele sunt evidente și pe medii de reședință (în orașe înregistrăm ponderi mai mari de opinii că copiii cu dizabilităţi trebuie îngrijiți în familii, iar în sate sunt semnificativ mai mari ponderile răspunsurilor care susțin plasarea în instituții speciale). Ca limbă de comunicare, diferențele semnificative înregistrate arată că respondenții rusolingvi susțin într-o măsură mai mare îngrijirea copiilor în familie, cei românolingvi optează într-o măsură mai mare pentru incluziunea în instituții de masă.În cazul profesorilor diferențele înregistrate permit să constatăm că îngrijirea copiilor cu dizabilităţi este susținută într-o măsură mai mare de profesorii care predau în ciclurile mai mari (gimnazial, liceal), cei care nu au clase în diriginție. Este enormă discrepanța în funcție de limba de comunicare, optează pentru îngrijire în familie doar 24,5% din cadrele didactice cu limba de comunicare română și 61,3% cadre didactice rusolingvi. Ponderi mai înalte a celor ce sunt de părere că acești copii trebuie plasați în instituții speciale înregistrează profesorii bărbați și cei care predau în instituțiile cu limba română de predare.Și în final, se pronunță în proporții mai înalte pentru includerea copiilor cu dizabilităţi în instituții de masă profesorii din ciclurile primar și gimnazial, cei tineri (sub 10 ani vechime în muncă) și vorbitori de română. Orice reformă, schimb de accente de regulă este întâmpinată de reticențe de către subiecții vizați. Studiul indică o relație foarte puternică între atitudine și experiență, în sensul respingerii a ceea ce nu îi este cunoscut respondentului. Comparând răspunsurile cadrelor didactice care au în școală copii cu dizabilităţi cu cele ale cadrelor didactice care nu au asemenea experiențe constatăm că prezența a asemenea copii în școală sporește semnificativ deschiderea pentru integrarea lor în instituții de învățământ de masă. Profesorii din școlile în care există copii cu dizabilităţi în mare parte optează pentru includerea acestei categorii de copii în instituțiile de învățământul de masă (51,0%), pe când în rândul celor din școlile fără copii cu dizabilităţi opțiunea dominantă este de a îngriji copiii în familie (45,7%).

Pagină 17


Figura 5. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile cadrelor didactice în funcție de prezența copiilor cu dizabilităţi în școală

Să-l

îngr

ijeas

că în

fam

ilie

Să-l pl

asez

e într-o

institu

ţie (i

nter

nat,

casă

pen

tru co

pii)

Să-l de

a la

gră

dini

ţa/șco

ala di

n lo

calit

ate

Altc

eva

NȘ/

NR

26.5%12.6%

51.0%

4.6% 5.3%

45.7%

14.1%

34.8%

2.2% 3.3%

Au copii cu dezabilități în școală Nu au copii cu dezabilități în școalăFormularea întrebării în chestionar: În opinia Dvs., dacă o familie ar avea un copil cu probleme în dezvoltare, cum ar fi cel mai bine să procedeze …? (Opțiunile de răspuns: „Să-l îngrijească în familie”, „Să-l plaseze într-o instituţie (internat, casă pentru copii)”, „Să-l dea la grădiniţa/școala din localitate”)

Acest indicator este parte a studiului „Cunoștințele, Atitudinile și Practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor, 2009”, grupul țintă a studiului fiind îngrijitorii de copii de 0-7 ani. Acest fapt permite punctarea evoluțiilor la capitolul atitudini față de incluziunea copiilor cu dizabilităţi. Deși per total incluziunea în școli a copiilor cu dizabilităţi este sprijinită de o minoritate evidentă de respondenți, evoluțiile în percepții sunt foarte pozitive, în sensul acceptării unor abordări incluzive. În anii 2003 și 2009 ponderi numerice considerabile întruneau opiniile oarecum exclusiviste, pe când opțiunea pentru includerea acestei categorii de copii în instituțiile de masă era neglijabilă numeric. Astfel, ponderea adepților pentru ca acești copii să fie îngrijiți în familie s-a redus de la 72,3% în 2003 la 69,1% în 2009 și 54,5% în prezent.Opțiunea pentru plasarea acestor copii în sistemul rezidențial rămâne la același nivel – circa 20 la sută. Totodată, înregistrăm o creștere semnificativă a opțiunilor pentru includerea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă, de la 5,6% în 2003 și 5,2% în 2009 la 18,7% în 2012.Figura 6. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare în evoluție: îngrijitori cu copii de 0-7 ani

Pagină 18


Să-l î

ngrije

ască

în fa

mili

e

Să-l pl

asez

e în

tr-o

inst

ituţie

(int

erna

t, ca

să p

entru

copii)

Să-l d

ea la

gră

dini

ţa/ș

coal

a di

n lo

calit

ate

Altele

NŞ/N

R

72.3%

17.8%5.6% 0.0% 4.3%

69.1%

20.3%5.2% 0.8% 4.6%

54.5%

20.7% 18.7%

0.4% 5.6%

2003 2009 2012

Opiniile elevilor cu privire la incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ de masă sunt dispersate. O treime din respondenți au exprimat acord complet, 29,7% acord parțial și 36,0% dezacord. Sunt mai rezervați la acest aspect băieții (38,5% față de 33,8% în rândul fetelor) dar și elevii cu limba rusă de comunicare – 41,7% față de 34,5% în rândul elevilor cu limba română de comunicare.

Pagină 19


Tabelul 5.Acceptarea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă: pe categorii de elevi

Total de

acord

Parțial de

acord

Nu sunt deloc de

acord NȘ/NRTotal 34.1% 29.7% 36.0% 0.2%Genul: Masculin 33.4% 27.7% 38.5% 0.4%

Feminin 34.8% 31.4% 33.8%Limba de comunicare:

Moldoveneasca/română 34.1% 31.1% 34.9%Rusa 34.3% 22.9% 41.7% 1.0%


Urban 36.9% 28.6% 34.5%Rural 32.5% 30.3% 36.9% 0.3%


Clasa VI 37.0% 26.2% 36.1% 0.7%Clasa VII 29.2% 33.4% 37.4%Clasa VIII 33.7% 24.9% 41.5%Clasa IX 36.4% 33.9% 29.7%

Formularea întrebării în chestionar:Crezi că copiii cu dizabilităţi (invalizii), trebuie să înveţe în şcoli obişnuite împreună cu ceilalţi copii

Datele studiului demonstrează mai multe dedesubturi în acceptarea copiilor cu dizabilităţi, iar declarațiile respondenților cu privire la dizabilitate în general trebuie tratate cu precauție. Tipul dizabilităţii este elementul important pentru a înțelege măsura în care copiii cu dizabilităţi pot fi integrați în sistemul de învățământ.Per total în rândul respondenților au predominat aprecierile pozitive (permisive) cu privire la includerea copiilor cu dizabilităţi (în chestionar a fost utilizată sintagma „cu deficiențe în dezvoltare”), când peste jumătate din îngrijitorii și cadrele didactice și-au exprimat acordul (complet sau parțial) cu acceptarea copiilor cu dizabilităţi în procesul educațional alături de ceilalți copii. Alții 25,1% îngrijitori și 14,8% cadre didactice au exprimat o poziție incertă – nici acceptare dar nici dezacord. Cei care se opun includerii copiilor cu dizabilităţi sunt într-o minoritate numerică (25% îngrijitori și 24% cadre didactice).Schimbarea accentelor prin punerea în discuție a tipului de dizabilitate însă scoate în evidență clară că acceptarea declarată la nivel general vizează de fapt doar dizabilităţile fizice. Ideea incluziunii educaţionale a copiilor cu dizabilităţi intelectuale întâmpină o opoziție puternică, cu predominarea respondenților care nu acceptă – în cazul îngrijitorilor 14,1% dezacord total și 43,2% înclină spre dezacord iar în cazul cadrelor didactice opoziția este și mai puternică, 29,6% dezacord total și 41,0% parțial.

Pagină 20


Figura 7. Aprecieri generale privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitarÎNGRIJITORI

Copiii cu dizabilităţi psihice trebuie să înveţe în şcoli obişnuite împreună cu ceilalţi elevi

Copiii cu dizabilităţi fizice trebuie să înveţe în şcoli obişnuite împreună cu ceilalţi elevi

Copiii cu deficiențe în dezvoltare ar trebui să se educe împreună cu ceilalți elevi

23.4%

25.2%

25.1%

14.6%

30.4%

31.7%

4.5%

17.2%

18.5%

-43.2%

-24.1%

-21.9%

-14.1%

-2.8%

-2.6%Nici …, nici …

Mai degrabă deacord

Complet deacord

Mai degrabă nu sunt deacord

Nu sunt deloc deacord

NȘ/NR

Formularea întrebării în chestionar: Sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? (afirmațiile sunt redate în figură)

CADRE DIDACTICE

Copiii cu dizabilităţi psihice trebuie să înveţe în şcoli obişnuite împreună cu ceilalţi elevi

Copiii cu dizabilităţi fizice trebuie să înveţe în şcoli obişnuite împreună cu ceilalţi elevi

Copiii cu deficiențe în dezvoltare ar trebui să se educe împreună cu ceilalți elevi

15.8%

12.6%

14.8%

8.1%

33.6%

34.6%

5.4%

31.9%

26.9%

-41.0%

-16.0%

-18.0%

-29.6%

-5.9%

-5.7% Nici …, nici …

Mai degrabă deacord

Complet deacord

Mai degrabă nu sunt deacord

Nu sunt deloc deacord

Formularea întrebării în chestionar: Sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? (afirmațiile sunt redate în figură)

Pe categorii socio-demografice constatăm că respingerea este aproximativ de același nivel în toate grupurile, deși se evidențiază persoanele cu studii medii incomplete sau profesionale, locuitorii din mediul rural și cu statut socio-economic mediu al gospodăriei. În cazul cadrelor didactice un nivel de respingere mai pronunțat manifestă profesorii din ciclul liceal, bărbați, rusolingvi, din mediul urban. Mai jos redăm ordonarea tipurilor de dizabilităţi după gradul de acceptare a acestora în instituțiile de învățământ de masă. În studiul în rândul îngrijitorilor adițional a fost testată și acceptarea copiilor din instituțiile rezidențiale, care vedem că sunt mult mai acceptați decât copiii cu dizabilităţi,cu 38,9% răspunsuri „da, sigur” și 40,1% „probabil da”. Această categorie este urmată de copiii cu deficiențe locomotorii – 27,2% și 35,6% respectiv.În cazul celorlalte tipuri de deficiențe constatăm predominația numerică a pozițiilor de respingere, și anume deficiențele de vedere întrunesc aproape

Pagină 21


59 la sută răspunsuri de neacceptare, cele de limbaj 58 la sută, cele de auz circa 62 la sută. Cel mai respins grup sunt copiii cu deficiențe mintale, împotriva includerii cărora se pronunță circa 76 la sută din îngrijitorii intervievați și doar 19 la sută acceptări.În cazul cadrelor didactice ordonarea este aproximativ aceiași, gradul de acceptare a copiilor cu probleme de mobilitate este egal cu acceptarea anunțată la nivel general – circa 70 la sută acceptări. Urmează copiii cu deficiențe de limbaj cu circa 63% acceptări și 47 la sută respingeri. Celelalte categorii sunt predominant respinse. Copii cu deficiențe de vedere circa 69% opțiuni de inacceptare, cu deficiențe de auz 66 la sută, mintale 80 la sută.În rândul elevilor diferențierea pe tipuri de dizabilităţi este mai puțin pronunțată, deși și în cazul acestora se evidențiază ca și respingere dizabilitatea intelectuală – circa 71% opțiuni de respingere.Figura 8. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitarÎNGRIJITORI

cu deficiențe mintale

cu deficiențe de auz

cu deficiențe de limbaj

cu deficiențe de vedere

cu probleme de mobilitate

copiii din internate și case de copii

15.5%

25.6%

27.9%

28.9%

35.6%

40.1%

3.9%

9.6%

10.3%

9.6%

27.2%

38.9%

-38.1%

-37.4%

-35.1%

-34.7%

-24.6%

-12.5%

-37.9%

-24.7%

-23.0%

-24.1%

-10.3%

-4.9%

-4.5%

-2.6%

-3.7%

-2.8%

-2.4%

-3.7%

Probabil da Da, sigur Probabil nu Sigur nuNȘ/NR

Formularea întrebării în chestionar: Considerați că (categoriile sunt listate în figură) trebuie să învețe în școlile/grădinițele obișnuite, împreună cu ceilalți copii?

CADRE DIDACTICE

copiii cu deficiențe mintale

copiii cu deficiențe de auz

copiii cu deficiențe de vedere

copiii cu deficiențe de limbaj

copiii cu probleme de mobilitate

copiii cu nevoi speciale sau cu dizabilități

13.3%

20.0%

24.2%

36.5%

38.8%

38.8%

5.2%

13.3%

16.5%

16.3%

31.6%

31.6%

-38.8%

-42.0%

-35.8%

-30.1%

-17.0%

-20.7%

-41.2%

-24.4%

-23.2%

-16.5%

-12.3%

-8.4%

-1.5%

-0.2%

-0.2%

-0.5%

-0.2%

-0.5%


Formularea întrebării în chestionar: Considerați că (categoriile sunt listate în figură) trebuie să învețe în școlile de masă, împreună cu ceilalți copii?

ELEVI

Pagină 22


au probleme mintale, de gândire

au probleme cu auzul, nu aud bine

au probleme cu vederea, nu văd bine

au probleme cu mersul sau nu pot merge singuri (de ex. se deplasează în cărucior)

au probleme cu vorbirea, nu pronunță bine

17.8%

22.6%

27.7%

23.4%

29.8%

8.5%

14.1%

19.7%

24.6%

20.8%

-31.3%

-29.7%

-24.3%

-24.7%

-24.6%

-39.6%

-32.2%

-26.6%

-25.7%

-23.1%

-2.8%

-1.4%

-1.8%

-1.6%

-1.7%


Formularea întrebării în chestionar: Considerați că (categoriile sunt listate în figură) trebuie să învețe în școlile obișnuite, împreună cu ceilalți copii?

Comparația pe audiențe subliniază faptul că elevii mai puțin accentuează tipul de deficiențe și gradul de respingere în cazul deficiențelor intelectuale deși predominant, este de un nivel mai mic decât în cazul îngrijitorilor și cadrelor didactice. Ca și diferențe, constatăm tratarea specifică în rândul celor trei grupuri de respondenți a incluziunii copiilor cu probleme de mobilitate, deficiențe de vedere și limbaj. Problemele de mobilitate au fost mai des tratați ca nefiind o barieră pentru incluziune în cazul profesorilor (70,4% răspunsuri de acceptare), pe când elevii sunt mult mai rezervați (doar 48,0% acceptări). În cazul deficiențelor de vedere se evidențiază elevii printr-un grad mai înalt de acceptare (47,4%) decât cel înregistrat în rândul cadrelor didactice (40,7%) și a îngrijitorilor (38,5%).În ceea ce privește deficiențele de limbaj se evidențiază îngrijitorii, care sunt mult mai rezervați (38,2% răspunsuri de acceptare) decât cadrele didactice (52,8%) și elevii (50,6%). Figura 9. Gradul de acceptare a copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar comparativ pe audiențe(% acceptărilor)






70.4%

33.3%40.7%

52.8%

18.5%

62.8%

35.2%38.5% 38.2%

19.4%

48.0%

36.7%

47.4%50.6%

26.3%

Cadre didactice Îngrijitori Elevi

În studiu a fost măsurată și acceptarea copiilor cu dizabilităţi la general și pe tipuri de deficiențe prin proiecția situației la nivelul personal al respondentului. Respondenții au fost întrebați dacă acceptă includerea copiilor cu dizabilităţi în clasa / școala proprie. Constatăm că diferențierile

Pagină 23


pe tip de dizabilitate sunt practic aceleași, cu un nivel de acceptare maxim pentru copiii cu probleme de mobilitate și respingere maximă în cazul deficiențelor intelectuale. În cazul elevilor la întrebarea cu privire la includere au fost propuse variante de răspuns „ar fi bine pentru toți, ar fi rău pentru acești copii (cu dizabilităţi), ar fi rău pentru ceilalți copii și ar fi rău pentru toți copiii”. Constatăm că preocuparea de bază reflectată în răspunsuri este că incluziunea ar dăuna anume copiilor cu dizabilităţi, răspuns acordat mult mai des decât răspunsurile că includerea acestor copii ar dăuna celorlalți copii.Figura 10. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în clasele propriiÎNGRIJITORI (în clasa în care își fac studiile copiii lor)

copii cu deficiențe mintale

copii cu deficiențe de auz

copii cu deficiențe de vedere

copii cu deficiențe de limbaj

copii cu nevoi speciale sau cu dizabilități

copii cu probleme de mobilitate

copii din internate și case de copii

16.8%

28.8%

29.7%

29.7%

33.5%

36.3%

41.7%

6.3%

14.0%

14.2%

14.9%

21.4%

26.7%

39.1%

-34.3%

-31.5%

-30.1%

-29.5%

-28.4%

-22.4%

-11.7%

-38.5%

-23.1%

-23.2%

-22.6%

-11.2%

-12.5%

-5.0%


Formularea întrebării în chestionar: Ați accepta ca în clasă cu copilul Dvs. să învețe și copii (categoriile sunt listate în figură) …

CADRE DIDACTICE (în clasele în care predau)

Pagină 24






cu nevoi speciale sau cu dizabilități


11.6%

29.1%

29.1%

32.6%

39.8%

40.2%

3.7%

6.9%

7.7%

7.2%

6.9%

13.3%

-46.9%

-46.7%

-45.7%

-44.9%

-41.2%

-37.0%

-33.3%

-12.8%

-12.3%

-11.4%

-8.4%

-6.2%Mai multe avantaje decât dezavantaje

Doar avantaje

Mai multe dezavantaje decât avantaje

Doar deza-vantaje

NȘ/NR

Formularea întrebării în chestionar: Credeți că dacă în clasele în care predați ar fi elevi (categoriile sunt listate în figură) aceasta ar crea pentru ceilalți copii (sănătoși) …

ELEVI (în clasa în care își fac studiile)

au probleme mintale, de gândire

au probleme cu auzul, nu aud bine

au probleme cu vederea, nu văd bine

au probleme cu vorbirea, nu pronunță bine

au probleme cu mersul sau nu pot merge singuri (se deplasează în cărucior)

copiii din internate și case de copii

14.4%

25.3%

29.6%

29.7%

34.0%

58.1%

-37.1%

-40.3%

-39.7%

-38.5%

-40.4%

-19.3%

-15.3%

-13.9%

-13.1%

-14.1%

-10.2%

-8.1%

-27.5%

-17.1%

-14.0%

-14.5%

-12.2%

-10.0%Cred că ar fi bine pentru toți

Cred că ar fi rău pentru acești copii

Cred că ar fi rău pentru copiii sănă-toși

Cred că ar fi rău pentru toți

NȘ/NR

Formularea întrebării în chestionar: Credeți că ar fi bine ca în clasa ta ar învăța și copii care … (categoriile sunt listate în figură) …

Realizând un indice sintetic care încadrează în sine gradul de acceptare manifestat de cadre didactice pentru toate tipurile de dizabilitate am corelat valoarea acestuia cu prezența în școala în care activează respondentul a copiilor cu dizabilităţi. Asumându-ne tratarea acestor indicatori ca valori obiective concluzionăm că prezența copiilor în instituția în care predă cadrul didactic intervievat sporește de circa 13 ori nivelul de acceptare în general a copiilor cu dizabilităţi în școlile obişnuite și de circa 5 ori nivelul de acceptare în particular (în școala/clasa în care predă cadrul didactic).

Pagină 25


Figura 11. Indicii integrați de acceptare2 a incluziunii copiilor cu dizabilităţi în instituții în baza răspunsurilor cadrelor didactici: în funcție de prezența sau absența copiilor cu dizabilităţi în instituția în care predă respondentul

Indi

cele

de

incl

uziun

e a

copiil

or c

u dez

abili

tăți în

ins...

Indi

cele

de

incl

uziun

e a

copiil

or c

u dez

abili

tăți în

inst

ituț.

..

0.10

-0.41

-1.17

-1.89

Au copii cu dezabilități în școală Nu au copii cu dezabilități în școală

Pe categorii socio-demografice ale îngrijitorilor gradul de acceptare a copiilor cu dizabilităţi în clasa în care învață copilul lor crește odată cu sporirea numărului de copii sub 18 ani în familie. Îngrijitorii care au copii sub 6 ani înregistrează un grad de acceptare mai mare. Nivel scăzut de toleranță sub acest aspect manifestă îngrijitorii bărbați, din mediul rural, românolingvi. În cazul cadrelor didactice nivel maxim de respingere înregistrăm în rândul profesorilor din ciclul liceal, cu stagiu de muncă mediu, rusolingvi. Elevii care sunt mai rezervați în acceptarea copiilor cu dizabilităţi în propria clasă sunt mai degrabă fete, din mediul rural, rusolingvi.

2Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor extrem pozitive (ex. „doar avantaje” (în urma includerii copiilor cu deficiențe în clasa în care predă respondentul) li se atribuie valoarea 1, celor pozitive medii (ex. „mai multe avantaje decât dezavantaje”) li se atribuie valoarea 0,5, celor negative medii (ex. „mai multe dezavantaje decât avantaje”) valoare (-0,5) și celor extrem negative (ex. „doar dezavantaje”) valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 6 și (-6). Valoarea medie egală cu 6 ar însemna că toți respondenții văd doar avantaje în urma includerii copiilor cu deficiențe de toate tipurile (6 categorii), iar valoarea (-6) ar însemna că toți respondenții văd doar dezavantaje.

Pagină 26


Incluziunea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învă ământ: avantajeleț i dezavantajele perceputeș

Motivele invocate pro sau contra incluziunii copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă sunt multiple, deși pot fi grupate în câteva curente majore. Totodată toate cele trei audiențe se referă de regulă la aceleași avantaje și dezavantaje.

AVANTAJE

Astfel, îngrijitorii care văd și au putut invoca careva avantaje în cazul includerii copiilor cu dizabilităţi au menționat că ceilalți copii vor deveni mai buni, mai toleranți - 7,7%, vor fi mai sensibili și grijulii – 5,9%. O serie de avantaje se referă la completarea concepției copiilor despre viață: vor vedea care este viața reală - 3,3%, vor cunoaște despre existența copiilor cu dizabilităţi - 2,5%. Unu din zece îngrijitori (11,1%) nu văd nici un fel de avantaje pentru copiii sănătoși în urma includerii copiilor cu dizabilităţi. Principalul avantaj pentru copiii cu dizabilităţi perceput de îngrijitori este că acești copii se vor integra mai ușor în societate - 7,9%. Alții 5,1% sunt de părere că acești copii se vor simți mai bine emoțional, 5,0% că copiii cu dizabilităţi se vor dezvolta mai bine, 4,9% că vor învăța mai mult. Figura 12. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia îngrijitorilor

Avantaje pentru ceilalți copii Avantaje pentru copiii cu nevoi speciale

Altceva

Ajutor reciproc

Egalitate în drepturi

Vor comunica

Mai responsabili

Îi vor stima pe acești copiii

Se vor respecta reciproc

Se vor simți mai bine

Vor fi împreună vor conlucra

Vor cunoaște despre existenta acestor copiii

Vor vedea care este viața reala

Vor învăța mai bine

Vor fi mai sensibili, mai miloși

Vor deveni mai buni, mai toleranți

3.3%0.6%0.8%

1.2%1.2%1.4%1.6%1.7%

2.4%2.5%

3.3%3.3%

5.9%7.7%

Altceva

Nu vor fi singuri

Le-ar fi mai interesant

Vor comunica mai mult

Vor mai uita de problemele de sănătate

Nu vor fi izolați de societate

Toți sunt egali

Se vor dezvolta mai bine

Se vor integra mai ușor în societate

2.3%0.7%

0.9%1.0%1.1%

1.4%1.7%1.7%1.8%

2.1%2.3%

2.6%3.9%

4.9%5.0%5.1%

7.9%

Nu sunt avantaje: 11,1%NȘ/NR: 51,8%


Pagină 27


Formularea întrebărilor în chestionar: Care credeți că sunt avantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în școlile obişnuite? Vă rog să vă referiți la avantajele pentru ceilalți copii. / Vă rog să vă referiți la avantajele pentru copiii cu dizabilităţi.

Cadrele didactice în mare parte invocă aceleași lucruri ca și avantaje, doar cu accente diferite. Printre avantajele pentru copiii sănătoși cel mai des sunt invocate aspecte legate de toleranță: copiii vor deveni mai grijulii și mai buni - 37,3% și mai toleranți - 19,3%. Avantajele pentru copiii cu dizabilităţi se referă la socializare (23,7% – echivalent cu opțiunea de integrare invocată de îngrijitori), pe locul doi cu 16,8% sentimentul de egalitate – 16,8%.Remarcăm că doar 12,3% din cadre didactice nu văd nici un fel de avantaje pentru ceilalți copii și 7,4% pentru copiii cu dizabilităţi în urma includerii acestora din urmă în școlile de masă.Figura 13. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia cadrelor didactice

Avantaje pentru ceilalți copii Avantaje pentru copiii cu nevoi speciale

Altceva

Vor fi motivaţi

Vor deveni mai responsabili

Vor fi mai optimişti

Vor fi egali

Vor acumula experienţă de viaţă

Îşi vor da seama cît de fericiţi sunt

Se vor respecta

Comunicare

Vor avea prieteni

Se vor dezvolta împreună

Socializare

Ajutor reciproc

Vor deveni mai toleranţi

Ceilalţi copii vor deveni mai grijulii şi mai buni

3.2%1.0%1.0%1.0%1.2%1.7%1.7%1.7%2.5%

4.2%4.2%4.7%

5.7%19.3%

37.3%

Altceva Vor deveni mai toleranţi

Vor fi motivaţiSe vor simţi mai bine

Se vor afirma în societateVor avea noi deprinderi

AdaptareVor avea prieteni

Ar învăţa mai bineAr tinde spre un ideal

Se vor simţi utiliAjutor reciproc

Incredere în sineComunicare

Se vor dezvolta împreunăVor fi egaliSocializare

6.1%1.0%1.5%1.5%1.5%1.7%2.2%

3.2%3.2%3.5%4.2%4.4%

5.2%7.9%8.1%

16.8%23.7%




Pagină 28


DEZAVANTAJE

Cu referire la dezavantaje, trebuie să remarcăm în cazul îngrijitorilor ponderea sporită a celor care nu văd dezavantaje – 6,6% susțin că dezavantaje nu există iar 60,4% nu au știut să invoce nici un dezavantaj pentru copiii sănătoși. Cele mai des invocate probleme sunt că copiii vor fi distrași de la ore (4,8%), mai greu vor însuși programul (4,6%), vor apărea probleme, conflicte (3,8%).Ca și dezavantaje pentru copiii cu dizabilităţi, principala îngrijorare ține de atitudinea celorlalți copii, 21,2% din îngrijitori susțin că copiii cu dizabilităţi vor fi ofensați, jigniți de colegi, 6,6% că vor fi discriminați. O altă preocupare majoră ține de capacitatea copiilor cu dizabilităţi de a face față programului de studii – 7,4%.Figura 14. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia îngrijitorilor

Dezavantaje pentru ceilalți copii Dezavantaje pentru copiii cu nevoi speciale

Altceva

Vor fi ofensați

Școlile nu au condiții necesare

Nu vor învăța

Se vor izola

Se vor simți prost

Se vor simți inferiori

Profesorii nu le vor acorda atenție

Ar putea deveni agresivi

Vor apărea probleme, conflicte

Mai greu vor însuși programul

Vor fi distrași de la ore

4.3%

1.0%

1.2%

1.6%

1.8%

1.9%

1.9%

2.8%

3.3%

3.8%

4.6%

4.8%

Altceva

Trebuie sa învețe în scoli speciale

Nu vor fi apreciați

Se vor deprinde greu cu colectivul

Nu se vor putea deplasa singuri

Nu vor avea rezultate bune la învățătură

Profesorii nu le vor acorda atenție

Vor fi intimidați

Le va fi greu să se adapteze

Vor fi izolați

Lipsa condițiilor speciale și a specialiștilor

Vor fi discriminați

Nu vor face față programului de studii

Vor fi ofensați de colegi, jigniți

1.2%0.7%0.8%0.8%0.8%1.1%1.3%

2.4%2.7%3.0%3.1%

6.6%7.4%

21.2%

Nu sunt dezavantaje: 6,6%NȘ/NR: 60,4%


Formularea întrebărilor în chestionar: Care credeți că sunt dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în școlile obişnuite? Vă rog să vă referiți la avantajele pentru ceilalți copii. / Vă rog să vă referiți la avantajele pentru copiii cu dizabilităţi.

Profesorii sunt îngrijorați că în urma includerii copiilor cu dizabilităţi ceilalți copii vor primi mai puțină atenție (9,9%), nu vor face față materialului (7,9%), vor avea mai puțin timp pentru răspuns (5,2%). Aceiași îngrijorare și pentru copiii cu dizabilităţi – aceștia vor fi înjosiți și obijduiți – 14,3%, nu vor face față materialului – 8,6%.Remarcăm că apare problema gradului de pregătire a școlilor și elevilor pentru a încadra în studii copiii cu dizabilităţi, 4,4% din respondenți susțin

Pagină 29


că copiii obişnuiţi nu sunt pregătiți psihologic pentru aceasta iar 7,2% indică în mod direct în calitate de dezavantaj pentru copiii cu dizabilităţi faptul că școlile nu sunt pregătite pentru integrarea acestora. .Figura 15. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia cadrelor didactice

Dezavantaje pentru ceilalți copii Dezavantaje pentru copiii cu nevoi speciale

AltcevaComplicarea procesului didactic

Vor fi discriminaţiVor fi complexaţi

Nu vor comunica unii cu alţiiConflicte

Dezorganizarea claseiNu se vor respecta

Nu vor fi acceptaţi de ceilalţiVa scădea interesul pentru studii

Vor încurcaVor fi înjosiţi şi obijduiţi

Nu se vor concentraVor pierde timp la lecţii

Nu se vor simţi bineNu sunt pregatiţi psihologic

Mai puţin timp de răspunsNu vor face faţă materialuluiVor primi mai putină atenţie

5.5%1.0%1.0%1.0%1.0%1.0%1.2%1.2%1.5%

2.5%3.0%

3.5%3.7%3.7%3.7%

4.4%5.2%

7.9%9.9%

AltcevaMai puţin timp de răspuns

Nu sunt pregătiţi psihologicNu vor fi liberi

Vor vedea faţa negativă a lumiiSe vor adapta greu

Au nevoie de un program specialLe va fi ruşine

Profesorii nu sunt instruiţiVor încurca

Nu se vor descurca fizicNu vor fi înteleşiVor fi stingheriţi

Nu vor fi acceptaţi de ceilalţiVor fi singuratici

Nu se vor simţi bineVor primi mai puţină atenţie

Vor fi discriminaţiVor fi complexaţi

Şcolile nu sunt pregătiteNu vor face faţă materialului

Vor fi înjosiţi şi obijduiţi

5.0%1.0%1.0%1.0%1.0%1.0%1.2%1.2%1.2%1.5%1.5%1.5%

2.0%3.2%3.5%

4.4%4.7%4.7%

5.7%7.2%

8.6%14.3%




Elevii la rândul său invocă drept dezavantaje faptul că copiii sănătoși nu se vor simți comod de prezența copiilor cu dizabilităţi, nu se vor înțelege cu aceștia, integrarea copiilor cu dizabilităţi le va lua timp celorlalți elevi și vor rămâne în urmă cu însușirea materialului și chiar temerea că copiii cu dizabilităţi le vor încurca la lecții. Ca și dezavantaj pentru copiii cu dizabilităţi sunt invocate aceiași îngrijorări. Aceștia vor fi înjosiți (21,1%), nu vor înțelege informația (materialul didactic) – 17,2%.Este foarte important de menționat că elevii în cea mai mare proporție comparativ cu părinții și profesorii intervievați, nu văd dezavantaje pentru sine. Astfel, 43,0% din elevi susțin că copiii sănătoși nu au nici un fel de

Pagină 30


dezavantaje în urma de la prezența copiilor cu dizabilităţi, comparativ cu doar 21,5% cadre didactice și 6,6% îngrijitori.

Pagină 31


Figura 16. Probleme cu care se pot confrunta copiii cu dizabilităţi și ceilalți copii în urma includerii celor dintâi în instituțiile de învățământ preuniversitar: opinia elevilor

Ceilalți copii Copiii cu nevoi speciale

Altceva

Vor sta la distanţă

Se vor enerva

Nu se vor respecta

Nu se vor simţi bine psihologic

Va trebui sa-i ajute

Vor apărea conflicte

Nu vor învăţa

Li se v acorda mai puţină atenţie

Nu vor putea comunica cu ei

Îi vor încurca la lecţii

Le vor lua din timp şi vor rămîne în urmă

Nu se vor înţelege unul cu altul

Nu se vor simţi comod

5.4%1.0%1.0%1.1%1.2%1.3%

2.0%2.2%

3.1%3.2%

5.0%5.3%5.5%

6.9%

Altceva

O să încurce la lecţii

Vor fi stresaţi

Nu se vor stima

Nu se vor putea adapta

Nu vor avea prieteni

Vor fi izolaţi

Condiţiile fizice nu le permit să se dezvolte ca ceilalţi

Vor vorbi urît cu ei

Nu vor fi înţeleşi

Vor fi înjosiţi

3.4%1.2%1.2%1.2%1.4%1.8%2.0%2.2%2.4%2.5%2.8%2.9%3.2%3.6%3.7%4.0%4.1%4.7%

8.8%17.2%

21.1%



Formularea întrebărilor în chestionar: Ce probleme crezi că pot avea copiii despre care am discutat anterior (care nu pot merge singuri, cu probleme de auz, de vorbire etc.) dacă ei ar învăța în școala cu alți copii, care sunt sănătoși? / Ce probleme crezi că pot avea copiii sănătoși dacă ei ar învăța în școala cu copii despre care am discutat anterior (care nu pot merge singuri, cu probleme de auz, de vorbire etc.)?

Pagină 32


Aprecierea gradului de pregătire a institu iilor de învă ământ pentru ț țincluderea copiilor cu dizabilităţi

Îngrijorările exprimate de cadrele didactice cu privire la gradul de pregătire (în modul în care respondenții își definesc această noțiune) a școlilor de masă pentru incluziunea educaţională a copiilor cu dizabilităţi,atunci când au fost discutate dezavantajele în urma incluziunii sunt confirmate și în aprecierile acordate la o întrebare care aborda în mod direct subiectul dat. Doar 17,8% din cadrele didactice incluși în studiu sunt de părere că școlile de masă sunt pregătite pentru acceptarea copiilor cu dizabilităţi. Îngrijitorii intervievați sunt și mai rezervați în aprecieri, doar 9,5% se arată încrezuți că instituțiile de învățământ de masă sunt pregătite pentru a face față în cazul eventualei incluziuni a copiilor cu dizabilităţi.Figura 17. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi (% răspunsurilor Da, școlile sunt pregătite)

Îngrijitori Cadre didactice

9.5%

17.8%

Formularea întrebărilor în chestionar:Considerați că școlile obişnuite sunt pregătite pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale?Considerați că școlile de masă sunt pregătite pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale?

Sunt rezervate cadrele didactice de toate categoriile, însă prin comparație, în rândul profesorilor rusolingvi și celor din mediul rural înregistrăm ponderi mai înalte a celor care consideră că școlile de masă sunt pregătite pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi. Paradoxal este că aceste categorii de profesori anterior se arătau mai rezervați pentru incluziunea acestor copii în școlile masă.O altă neconcordanță în percepții constatăm în raportarea dezavantajelor menționate anterior și aprecierile acordate cu referire la aspectele de bază pentru incluziunea copiilor în școli. Pe de o parte printre principalele dezavantaje menționate de cadre didactice erau cele legate de atitudini intolerante ale celorlalți copii față de copiii cu dizabilităţi. În același timp, atitudinea/toleranța personalului și a celorlalți copii sunt considerate ca fiind aspectele la care școlile sunt cel mai bine pregătite pentru a face față incluziunii copiilor cu dizabilităţi. Problemele restante sunt mai degrabă de ordin tehnic, în primul rând în școlile de masă lipsesc condițiile tehnice necesare, la fel școlile nu sunt asigurate cu personal suplimentar necesar. Rămâne la un nivel care lasă de dorit și pregătirea cadrelor didactice din punct de vedere metodic. Astfel, doar unu din zece respondenți apreciază ca

Pagină 33


foarte bine și bine condițiile tehnice, doar circa 35 la sută apreciază pozitiv asigurarea cu personal suplimentar.

Pagină 34


Figura 18. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sub aspectele… : opinia cadrelor didactice

Condiții tehnice (ex. rampe pentru cărucior)

Asigurarea cu personal suplimentar (persoane de sprijin, psihologi, consilieri, etc.)

Pregătirea metodică a cadrelor didactice

Atitudinea / toleranța celorlalți copii față de copiii cu nevoie speciale

Atitudinea / toleranța personalului față de copiii cu nevoie speciale

8.9%

29.1%

50.4%

65.2%

66.2%

1.5%

5.4%

7.9%

8.9%

21.5%

-40.7%

-41.7%

-34.8%

-17.8%

-7.9%

-47.7%

-22.2%

-5.4%

-2.7%

-1.2%

Bine Foarte bine Rău Foarte rău, deloc NȘ/NR

Formularea întrebării în chestionar:Cât de pregătite pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sunt școlile obişnuite în ceea ce privește…

Topul problemelor în cazul îngrijitorilor este aproximativ același, cu aprecieri mai bune cu privire la toleranță și mai proaste cu privire la asigurarea condițiilor tehnice și cu personal suplimentar, special. Menționăm în același timp că per total îngrijitorii la toate aspectele se arată mai rezervați decât cadrele didactice.Figura 19. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sub aspectele… : opinia îngrijitorilor

Condiții tehnice (ex. rampe pentru cărucior)

Asigurarea cu personal suplimentar (persoane de sprijin, psihologi, consilieri, etc.)

Atitudinea / toleranța celorlalți copii față de copiii cu nevoie speciale

Pregătirea metodică a cadrelor didactice

Atitudinea / toleranța personalului față de copiii cu nevoie speciale

7.6%

17.5%

25.9%

28.9%

32.2%

0.3%

0.7%

1.3%

2.1%

2.3%

-48.4%

-51.8%

-43.6%

-43.9%

-37.9%

-36.2%

-19.5%

-12.9%

-13.1%

-12.2%

Bine Foarte bine Rău Foarte rău, deloc NȘ/NR

Formularea întrebării în chestionar:Cât de pregătite pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sunt școlile obişnuite în ceea ce privește…

Pagină 35


Patru din zece cadre didactice (42,5%) au beneficiat de careva instruiri speciale pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școli. Acest indicator răspunde la mai multe întrebări cu privire la diferențierile în percepții și atitudini a diferitor categorii de profesori față de integrarea copiilor cu dizabilităţi, deoarece se constată o includere fragmentară a cadrelor didactice la asemenea instruiri. În primul rând rezervele sporite manifestate de cadrele didactice rusolingvi sunt determinate de nivelul foarte scăzut de includere acestora în programele de instruire respective, beneficiind de instruiri speciale doar 10,7% profesori rusolingvi față de 49,7% românolingvi. La fel și în cazul bărbaților, care au beneficiat de instruiri în proporții aproape de două ori mai mici decât femeile (26,7% față de 47,1% respectiv). (anexa 1, tabelul 10).În aprecierea nivelului de pregătire pe care și le atribuie profesorii intervievați constatăm că aproape o treime se consideră mai degrabă nepregătiți (34,3%, în cazul celor care nu au urmat cursuri și mai mare – 47,4%) iar 7,4% consideră că nu sunt deloc pregătiți (12,1% în rândul celor care nu au urmat cursuri speciale).

Pagină 36

Figura 20. Ponderea cadrelor didactice care au participat la instruiri cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală și aprecierea nivelului de pregătire

Foarte pregătit(ă) Mai degrabă pregătit(ă)

Mai degrabă nu sunt pregătit(ă)

Deloc nu sunt pregătit(ă)

NȘ/NR

10.5%

71.5%

16.9%

1.2% 0.0%1.7%

37.1%

47.4%

12.1%

1.7%5.4%

51.9%

34.3%

7.4%

1.0%

Au urmat cursuri Nu au urmat cursuri Total

Formularea întrebării în chestionar:Dvs. ați urmat careva instruiri speciale pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală?Figura 21. Aprecierea nivelului de pregătire cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală

Object 54

Formularea întrebării în chestionar:În calitate de cadru didactic, cât de pregătit(ă) credeți că sunteți pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală?


Pagină 37


Alte aspecte

În continuare vom prezenta datele pentru o serie de aspecte măsurate suplimentar, fiind tangențial conexe subiectului de analiză.

Discriminare

Datele studiului sugerează că discriminarea (în orice formă) în școli nu este un fenomen lipsă. Unul din zece cadre didactice (10,4%) au semnalat existența a cazurilor de discriminare în instituțiile în care activează. Judecând după incidența a asemenea aprecieri în diferite categorii distincte de cadre didactice constatăm că un nivel sporit (prin comparație cu alte categorii) de incidență a cazurilor de discriminare se înregistrează în special la ciclul liceal (14,0%), în instituțiile cu limba rusă de predare (13,3%), în școlile din mediul rural (11,8%).Cauzele discriminării în școală sunt multiple. Totodată cea mai frecventă cauză este legată de vulnerabilitatea socială al familiei victimei discriminării (40,5%), după care urmează dizabilitatea fizică sau intelectuală (28,6%). Printre celelalte cauze sunt menționate capacități reduse de învățare, apartenența etnică sau religioasă, aspect exterior neplăcut. Figura 22. Cauzele discriminării semnalate de cadrele didactice

altele

părinți plecați peste hotare

confesiuni religioase

este retras/nesociabil

are un aspect neplăcut

aparţine unei minorităţi etnice/altei naţionalităţi

dispune de capacităţi de învăţare mai joase decât restul copiilor

este bolnav fizic/psihic

este dintr-o familie vulnerabilă/săracă

2.4%

4.8%

9.5%

9.5%

11.9%

16.7%

21.4%

28.6%

40.5%

Formularea întrebării în chestionar:Au fost cazuri de discriminare (de orice fel) în şcoala în care activaţi Dvs.?

Pagină 38


Abandon colarșÎn ultimul deceniu ratele de cuprindere în învățământul primar și gimnazial sunt în scădere. În baza datelor colectate se estimează că 0,4% din gospodării au copii de 7-15 ani neîncadrați în studii. Studiul arată că factorii determinanți responsabili de 80-90 la sută din reducerea ratelor de cuprindere în învățământ sunt sărăcia și nevoile speciale ale copiilor cu dizabilităţi. Fiecare al cincilea cadru didactic (20,7%) și 16,0% din îngrijitorii intervievați cunosc cel puțin un copil care nu frecventează școala, fiind în vârsta corespunzătoare ciclului primar sau gimnazial. Motivele invocate de respondenți sunt sărăcia (57,5% cadre didactice și 67,7% părinți) și faptul că copilul este cu dizabilităţi (25,0% și 21,5% respectiv). Un al treilea factor, deși detașat ca și incidență, ține de migrația forței de muncă, în 8,6% din cazurile semnalate de profesori și 4,6% din cele semnalate de părinți copiii care nu frecventează școala au părinții plecați peste hotare. Figura 23. Ponderea respondenților care cunosc cazuri de nefrecventare a școlii și cauzele abandonului

Altceva

Copilul este bolnav

Este orfan

Părinții plecați peste hotare

Este cu dizabilități

Este din familie social-vulnerabilă

Cunosc copii care nu frecventează șc...

1.6%

1.5%

3.1%

4.6%

21.5%

67.7%

16.0%

4.1%

2.4%

2.4%

8.6%

25.0%

57.5%

20.7%

Cadre didactice ÎngrijitoriFormularea întrebărilor în chestionar: Dvs. cunoașteți vre-un copil de vârsta școlară care nu frecventează școala?

Violen ățȘi în final, fenomenul violenței în instituțiile de învățământ în Republica Moldova. Atât ca și percepție, cât și ca raportare la experiența concretă violența în școli este o realitate. Vorbind despre percepțiile cadrelor didactice și a îngrijitorilor, sunt omniprezente violența fizică între elevi și violența verbală aplicată de elevi la adresa cadrelor didactice. Totodată, deși cu un nivel de incidență mai mic, violența la adresa elevilor din partea cadrelor didactice este și ea foarte răspândită, o confirmă chiar cadrele didactice incluse în studiu. Sunt de părere că violența fizică din partea profesorilor la adresa elevilor este răspândită în școli 13% cadre

Pagină 39


didactice, alții 1% susțin că fenomenul există, deși mai puțin răspândit. Asemenea opinii au exprimat și 21% și respectiv 5% părinți.Incidența violenței verbale din partea profesorilor la adresa elevilor este de câteva ori mai mare, 34% profesori apreciază că fenomenul este foarte răspândit, 3% că este puțin răspândit. Un nivel aproximativ asemănător este perceput și de îngrijitori – 29% răspândit și 10% foarte răspândit.Figura 24. Aprecierea de către îngrijitori și cadre didactice a gradului de prezență a violenței în instituțiile de învățământ

Violența între elevi

Violența verbală a elevilor la adresa cadrelor...

Violența verbală, aplicată de profesori elevilor

Violența fizică, aplicată de profesori elevilor

Violența între elevi

Violența verbală a elevilor la adresa cadrelor...

Violența verbală, aplicată de profesori elevilor

Violența fizică, aplicată de profesori elevilor

-38%

-26%

-29%

-21%

-51%

-43%

-34%

-13%

-24%

-17%

-10%

-5%

-23%

-17%

-3%

-1%

30%

48%

53%

66%

24%

39%

58%

82%

Răspândit și foarte răspândit Puțin răspândit NȘ/NRNu există

Formularea întrebărilor în chestionar: Cât de răspândită este în instituțiile de învățământ din comunitatea (satul/orașul) Dvs.? (categoriile sunt listate în figură)

Violența fizică aplicată elevilor de către profesori este forte răspândită și răspândită în percepția a 9% elevi, 12% susțin că asemenea cazuri se întâmplă rar. Violența verbală este răspândită în percepția a 17% elevi, alții 23% susțin că asemenea cazuri au loc rar.Figura 25. Gradul de prezență a violenței în instituțiile de învățământ: aprecierile elevilor

Unii elevi sunt agresivi unul faţă de altul

Relaţiile unor profesori cu elevii sunt tensionate

Profesori strigă sau îi numesc pe elevi cu cuvinte urîte

Profesorii îi pedepsesc fizic pe elevi

-7%

-4%

-1%

-1%

-45%

-34%

-16%

-8%

-32%

-27%

-23%

-12%

17%

35%

60%

80%

Întodeauna Uneori Rar Niciodată

Formularea întrebării în chestionar:Consideri că în şcoala ta… (afirmațiile sunt listate în figură)

Pagină 40


Și în final, prezentăm incidența diferitor forme de violență și agresiune, cât și cazuri de corupție și foame în experiența proprie a elevilor. În concordanță cu percepțiile exprimate anterior, violența, atât fizică cât și verbală între elevi este foarte răspândită.Experiență de violență verbală în formă de strigăte/țipete la adresa sa din partea cadrelor didactice raportează aproape fiecare al doilea elev, din care 3,6% elevi li se întâmplă des iar 44,6% uneori, deci cu o frecvență mai redusă. Aproape unuia din zece elevi i s-a întâmplat să fie obiectul unor expresii jignitoare („să te numească profesorii cu cuvinte urâte”). Violența din partea părinților pentru prestația didactică proastă este înregistrată la un nivel de 8,1% (0,8% des și 7,3% uneori), iar 7,2% din elevi au experiențe de a fi obiectul violenței fizice din partea profesorilor (din care 0,9% des și 6,3% uneori). În condițiile în care în instituțiile de învățământ la momentul actual alimentarea la școală este garantată doar în ciclul primar, constatăm circa 17% elevi li s-a întâmplat să vină la școală flămânzi. Figura 26. Incidența diferitor forme de violență în școală raportată de elevi:

Să te culci flămând, din cauza ca nu ai avut ce mânca

Să vii flămând la şcoală

Să te lovească profesorii / să te pedepsească fizic

Să te baţi / să te bată colegii mai mari

Să te baţi cu colegii de clasă

Să te simţi stresat la şcoală

Să vezi la şcoală elevi care se bat

Să vezi elevi certându-se la şcoală

1.7%4.0%

15.2%

6.3%7.3%8.4%8.2%

15.3%33.3%

39.5%44.6%

55.4%70.7%

67.3%

0.3%1.0%1.4%

0.9%0.8%0.2%0.5%1.7%

4.6%2.6%

3.6%8.1%

4.7%17.7%

Uneori Des

Formularea întrebării în chestionar:Cât de des ți s-a întâmplat …(afirmațiile sunt listate în figură)

Pagină 41


Pagină 42


Concluzii

- Învățământul primar și gimnazial în Republica Moldova a înregistrat în perioada ultimilor ani regrese la capitolul cuprindere. Indicatorii care reflectă gradul de cuprindere în învățământ (rata brută și netă) sunt construite astfel încât neincluziunea din cauza dizabilităţii contribuie la valoarea indicatorului. Din totalul gospodăriilor incluse în studiu 3,3% aveau cel puțin un copil cu dizabilitate, astfel neincluderea copiilor cu dizabilităţi în învățământ contribuie la diminuarea ratelor de cuprindere;

- În percepția publicului sistemul de învățământ înregistrează anumite deficiențe la capitolul incluziune în instituțiile de învățământ de masă. Accesul copiilor din sistemul rezidențial, din familii vulnerabile dar în mod special a copiilor cu dizabilităţi este recunoscut ca fiind restricționat;

- Mediul școlar în percepția - elevilor este afectat de tratamente inegale față de elevi, aproape jumătate din elevii intervievați fiind de părere că unii elevi în școala lor sunt privilegiați în raport cu alții;

- În rândul populației nu există o viziune predominantă cu privire la cum trebuie tratați copiii cu dizabilităţi în raport cu educația, fiind susținute de grupuri semnificative de respondenți atât îngrijirea acestora în familie, cât și includerea în instituții speciale dar și includerea în instituții de învățământ de masă. Totuși această ultima opțiune nu este una predominantă, pentru ea pledând doar 17,2% îngrijitori și 46,7% cadre didactice.

- Totodată lipsa de contact cu copii cu dizabilităţi este unul din factorii determinanți ai oponenței la incluziunea acestora în sistemul de învățământ. Studiul demonstrează că prezența copiilor cu dizabilităţi în școală influențează puternic (în sens statistic) gradul de acceptare a acestora de către cadrele didactice. Estimăm că prezența copiilor în instituția în care predă cadrul didactic intervievat sporește de circa 13 ori nivelul de acceptare în general a copiilor cu dizabilităţi în școlile normale și de circa 5 ori nivelul de acceptare în particular (în școala/clasa în care predă cadrul didactic).

- Per total, la general incluziunea copiilor cu deficiențe (sintagma utilizată la general) în școli de masă este acceptată de majoritatea respondenților. Însă opțiunile tratate în acest fel reflectă o realitate incompletă. Acceptarea generală se referă de fapt la copiii cu deficiențe fizice, pe când deficiențele de ordin psihic sunt predominant respinse într-o eventuală incluziune în școlile de masă;

- Ierarhia tipurilor de deficiențe după gradul de acceptare pentru incluziune în sistemul de învățământ pornește de la deficiențele de mobilitate (nivel maxim de acceptare) spre cele intelectuale, cu nivel maxim de respingere;

- Populația percepe mai multe avantaje și dezavantaje în urma incluziunii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ de masă. Principalele avantaje anticipate sunt sporirea gradului de toleranță în cazul copiilor tipici și eficientizarea procesului de integrare a copiilor cu dizabilităţi în societate;

- Dezavantajele pentru copiii tipici țin de scăderea calității procesului de studiu, iar cu referire la copiii cu dizabilităţi principalul risc

Pagină 43


perceput sunt posibilele tratamente ofensatoare, jignitoare la adresa acestora de către alți copii;

- Gradul de pregătire a instituțiilor de învățământ de masă pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi este pus la îndoială de majoritatea profesorilor și a părinților intervievați. Punctele slabe în acest sens sunt condițiile tehnice lipsă sau neadaptate și lipsa de personal suplimentar specializat (psihologi, consilieri, personal de sprijin) în școli;

- Cadrele didactice sunt rezervate în aprecierea gradului de pregătire profesională necesară pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală. Până în prezent doar mai puțin de jumătate din personalul didactic a beneficiat de careva instruiri în acest sens. De menționat că nivelul foarte scăzut de includere în asemenea programe de instruire a cadrelor didactice rusolingvi, bărbați, din mediul rural. Or, acestea sunt categoriile de cadre didactice care manifestă un grad mai înalt de oponență la includerea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ de masă;

- Discriminarea (de orice fel) în școli nu este un fenomen lipsă, unul din zece cadre didactice (10,4%) au semnalat existența cazurilor de discriminare în instituțiile în care activează. Deficiențele fizice/intelectuale sunt al doilea ca și vulnerabilizare în fața discriminării factor, 28,6% din cazurile de discriminare semnalate vizau un copil cu dizabilităţi. Dizabilitatea este precedată de vulnerabilitatea socio-economică a familiei – 40,5% cazuri de discriminare determinate;

- La fel și în cazul abandonului școlar, vulnerabilitatea socio-economică și dizabilitatea sunt factorii responsabili de 80-90 la sută din cazuri de abandon școlar;

Pagină 44


Lista figurilorFigura 1. Gradul de cuprindere în niveluri educaționale, 1999/00-2011/12 (rata brută de cuprindere).......................................................................................................Figura 2. Gradul de acces în sistemul de învățământ (preuniversitar) a diferitor categorii de copii.............................................................................................................Figura 3. Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor: aprecierea elevilor..........Figura 4. Opțiuni pentru plasarea copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile îngrijitorilor și a cadrelor didactice.................................................................................Figura 5. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile cadrelor didactice în funcție de prezența copiilor cu dizabilităţi în școală.....................Figura 6. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare în evoluție: îngrijitori cu copii de 0-7 ani...........................................................................................Figura 7. Aprecieri generale privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar..........................................................................................Figura 8. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar.........................................................................Figura 9. Gradul de acceptare a copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar comparativ pe audiențe (% acceptărilor).........................Figura 10. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în clasele proprii..................................................................................................................Figura 11. Indicii integrați de acceptare a incluziunii copiilor cu dizabilităţiîn instituții în baza răspunsurilor cadrelor didactici: în funcție de prezența sau absența copiilor cu dizabilităţiîn instituția în care predă respondentul.......................................Figura 12. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia îngrijitorilor...............................................................................Figura 13. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia cadrelor didactice.....................................................................Figura 14. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia îngrijitorilor............................................................Figura 15. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ preuniversitar în opinia cadrelor didactice..................................................Figura 16. Probleme cu care se pot confrunta copiii cu dizabilităţiși ceilalți copii în urma includerii celor dintâi în instituțiile de învățământ preuniversitar: opinia elevilor.............................................................................................................................Figura 17. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi(% răspunsurilor Da, școlile sunt pregătite)...................................................Figura 18. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţisub aspectele… : opinia cadrelor didactice....................................................Figura 18. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţisub aspectele… : opinia îngrijitorilor..............................................................Figura 20. Ponderea cadrelor didactice care au participat la instruiri cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţiîn școală și aprecierea nivelului de pregătire............Figura 21. Aprecierea nivelului de pregătire cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţiîn școală..........................................................................................................Figura 22. Cauzele discriminării semnalate de cadrele didactice...................................Figura 23. Ponderea respondenților care cunosc cazuri de nefrecventare a școlii și cauzele abandonului........................................................................................................Figura 24. Aprecierea de către îngrijitori și cadre didactice a gradului de prezență a violenței în instituțiile de învățământ..............................................................................Figura 25. Gradul de prezență a violenței în instituțiile de învățământ: aprecierile elevilor.............................................................................................................................

Pagină 45


Figura 26. Incidența diferitor forme de violență în școală raportată de elevi:................

Lista tabelelorTabelul 1. Structura eșantionului în rândul cadrelor didactice.........................................Tabelul 2. Structura eșantionului în rândul elevilor..........................................................Tabelul 3. Structura eșantionului în rândul îngrijitorilor..................................................Tabelul 4. Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor: pe categorii de elevi.......Tabelul 5. Acceptarea copiilor cu dizabilităţiîn școlile de masă: pe categorii de elevi........................................................................................................................................

Pagină 46


ANEXE

Tabelul 1. Gradul de acces în sistemul de învățământ (preuniversitar) a diferitor categorii de copii: pe categorii de îngrijitori

Valoarea medie a coeficientului sintetic

sumar3

max. 7, min (-7)Total: 4.4

Numărul de copii sub 18 ani:Un copil 4.0Doi copii 4.7Trei copii și mai mulți 4.9


Nu sunt copii sub 6 ani 4.5Sunt copii sub 6 ani 4.4


Nu sunt copii de 7-15 ani 4.0Sunt copii de 7-15 ani 4.6



Vârsta mamei copiilor:18-30 ani 4.431-40 ani 4.640+ ani 4.1

Vârsta tatălui copiilor:18-30 ani 4.131-40 ani 4.540+ ani 4.4


medii incomplete 4.9medii 4.7medii profesionale 4.7superioare (incl. colegiu) 3.7



Sexul respondentului: masculin 4.5feminin 4.4

Mediul de reședință: urban 3.7rural 4.9

Limba de comunicare: româna 4.6rusa 3.9

Statut socio-economic:scăzut 4.8mediu 4.6înalt 3.9

Tabelul 2. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: pe categorii de îngrijitori

3 Reprezintă suma răspunsurilor la cele 7 categorii comparate (vezi diagrama 1), unde răspunsurilor că siguranță (au acces liber) li se atribuie valoarea 1, mai mult da decât nu li se atribuie valoarea 0,5, mai mult nu decât da valoare (-0,5) și nu, sigur valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 7 și (-7). Valoarea medie egală cu 7 ar însemna că toți respondenții au apreciat la toate categoriile că copiii „cu siguranță au acces liber”, iar valoarea (-7) ar însemna că toți respondenții au apreciat la toate categoriile că copiii „cu siguranță nu au acces liber”.

Pagină 47


Să-l

îngr

ijeas

că

în f

amili

e

Să-l

pla

seze

într

-o

inst

ituţ

ie

(int

erna

t, c

asă

pent

ru c

opii)

Să-l

dea

la

grăd

iniţ

a/șc

oala

di

n lo

calit

ate

Alt

ceva

NȘ/

NR

Total: 54.9% 22.6% 17.2% 0.4% 4.8%Numărul de copii sub 18 ani:

Un copil 55.3% 24.0% 16.8% 0.2% 3.8%Doi copii 53.7% 22.1% 17.7% 0.5% 5.9%Trei copii și mai mulți 56.7% 20.9% 16.9% 0.8% 4.7%


Nu sunt copii sub 6 ani 55.3% 24.6% 15.6% 0.3% 4.0%Sunt copii sub 6 ani 54.5% 20.7% 18.7% 0.4% 5.6%


Nu sunt copii de 7-15 ani 56.1% 20.5% 18.3% 0.4% 4.6%Sunt copii de 7-15 ani 54.4% 23.5% 16.7% 0.4% 4.9%


Nu sunt copii de 16-18 ani 55.3% 22.1% 17.7% 0.3% 4.7%Sunt copii de 16-18 ani 53.5% 25.1% 15.1% 1.2% 5.2%


18-30 ani 59.0% 17.9% 18.6% 0.5% 4.1%31-40 ani 53.3% 24.6% 16.9% 0.3% 4.8%40+ ani 50.0% 26.5% 16.5% 0.4% 6.5%


18-30 ani 55.9% 18.5% 22.3% 0.8% 2.5%31-40 ani 56.1% 22.8% 15.0% 0.5% 5.5%40+ ani 49.4% 26.7% 18.4% 0.3% 5.3%


medii incomplete 58.7% 18.0% 19.8% 3.5%medii 51.7% 26.1% 15.5% 0.9% 5.8%medii profesionale 54.5% 25.9% 16.2% 0.6% 2.8%superioare (incl. colegiu) 53.6% 22.3% 17.2% 0.2% 6.7%


medii incomplete 60.5% 15.9% 19.9% 0.0% 3.6%medii 51.0% 25.5% 18.2% 0.4% 4.9%medii profesionale 47.7% 30.5% 17.7% 0.7% 3.4%superioare (incl. colegiu) 58.4% 19.0% 14.0% 0.6% 7.9%


masculin 54.7% 26.7% 13.0% 1.1% 4.6%feminin 55.0% 21.6% 18.3% 0.3% 4.9%


urban 59.6% 19.3% 15.3% 0.6% 5.2%rural 52.3% 24.5% 18.3% 0.3% 4.6%


româna 53.8% 21.9% 19.0% 0.6% 4.8%rusa 59.2% 25.7% 10.3% 4.8%


scăzut 57.0% 21.4% 17.8% 0.2% 3.6%mediu 50.1% 25.7% 17.7% 0.8% 5.7%înalt 57.7% 20.8% 16.1% 0.2% 5.10%

Pagină 48


Tabelul 3. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: pe categorii de cadre didactice

Să

-l în

grije

ască

în

fam

ilie

Să-l

pla

seze

în

tr-o

inst

ituţ

ie

(int

erna

t, c

asă

pent

ru c

opii)

Să-l

dea

la

grăd

iniţ

a/șc

oal

a di

n lo

calit

ate

Alt

ceva

NȘ/

NR

Total 31.4% 13.3% 46.7%4.0

%4.7

%

Ciclul:Clasele primare 27.1% 8.3% 47.9%

8.3%

8.3%

Clasele gimnaziale 30.6% 16.2% 50.9%1.2

%1.2

%

Clasele liceale 35.3% 13.2% 40.4%4.4

%6.6

%

Diriginți: Da 29.9% 13.1% 47.4%4.0

%5.5

%

Nu 34.4% 13.7% 45.0%3.8

%3.1

%

Vechime in munca:

sub 10 ani 29.2% 12.5% 51.0%7.3

%

11-20 ani 31.0% 14.3% 41.7%4.8

%8.3

%

mai mult de 20 ani 32.4% 13.3% 46.7%5.3

%2.2

%

Genul: Masculin 30.0% 21.7% 45.0%1.7

%1.7

%

Feminin 31.6% 11.9% 47.0%4.3

%5.2

%


Moldoveneasca/româna 24.5% 14.8% 53.0%

3.0%

4.5%

Rusa 61.3% 6.7% 18.7%8.0

%5.3

%


Urban 31.3% 11.3% 43.3%7.3

%6.7

%

Rural 31.4% 14.5% 48.6%2.0

%3.5

%

Pagină 49


Tabelul 4. Indicii4 de apreciere generală privind incluziunea copiilor du dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar: pe categorii de îngrijitori

Copii cu deficiențe în

dezvoltare (în general)

Copii cu

deficiențe fizice

Copii cu

deficiențe

psihice

Indicele

sumar

Total: 0.21 0.18 -0.24 0.15Numărul de copii sub 18 ani:

Un copil 0.19 0.16 -0.25 0.09Doi copii 0.23 0.18 -0.24 0.17Trei copii și mai mulți 0.21 0.21 -0.23 0.20


Nu sunt copii sub 6 ani 0.21 0.15 -0.25 0.11Sunt copii sub 6 ani 0.21 0.20 -0.23 0.18


Nu sunt copii de 7-15 ani 0.24 0.22 -0.22 0.23Sunt copii de 7-15 ani 0.20 0.16 -0.25 0.11


Nu sunt copii de 16-18 ani 0.21 0.17 -0.24 0.14Sunt copii de 16-18 ani 0.22 0.20 -0.23 0.19


18-30 ani 0.21 0.20 -0.24 0.1731-40 ani 0.20 0.17 -0.26 0.1240+ ani 0.21 0.14 -0.21 0.14


18-30 ani 0.20 0.20 -0.25 0.1631-40 ani 0.20 0.16 -0.24 0.1240+ ani 0.20 0.17 -0.25 0.13


medii incomplete 0.16 0.14 -0.26 0.04medii 0.28 0.18 -0.19 0.28medii profesionale 0.14 0.15 -0.31 -0.02superioare (incl. colegiu) 0.22 0.22 -0.22 0.22


medii incomplete 0.19 0.15 -0.26 0.08medii 0.25 0.16 -0.22 0.19medii profesionale 0.18 0.16 -0.27 0.08superioare (incl. colegiu) 0.20 0.20 -0.21 0.19


masculin 0.19 0.14 -0.22 0.10feminin 0.21 0.19 -0.24 0.16


urban 0.23 0.22 -0.17 0.28rural 0.20 0.15 -0.28 0.07


româna 0.20 0.16 -0.26 0.11rusa 0.22 0.22 -0.17 0.28


scăzut 0.23 0.17 -0.22 0.18mediu 0.17 0.15 -0.28 0.04înalt 0.22 0.21 -0.22 0.22

4Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor complet de acord (ca copiii cu deficiențe să se educe împreună cu ceilalți copii) li se atribuie valoarea 1, mai degrabă deacord li se atribuie valoarea 0,5, nici …, nici … valoarea 0, mai degrabă nu sunt de acord valoare (-0,5) și nu sunt deloc deacord valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 3 și (-3). Valoarea medie egală cu 3 ar însemna că toți respondenții pentru toate tipurile de deficiențe sunt complet de acord ca copiii cu deficiențe să se educe împreună cu ceilalți copii, iar valoarea (-3) ar însemna că toți respondenții sunt categoric împotrivă pentru toate tipurile de deficiențe.

Pagină 50


Tabelul 5. Indicii2 de apreciere generală privind incluziunea copiilor du dizabilităţi în instituțiile de învățământ preuniversitar: pe categorii de cadre didactice

Copii cu deficiențe în

dezvoltare (în general)

Copii cu deficiențe fizice

Copii cu

deficiențe

psihice

Indicele sumar

Total 0.30 0.35 -0.41 0.24

Ciclul:Clasele primare 0.28 0.37 -0.38 0.27Clasele gimnaziale 0.32 0.42 -0.41 0.32Clasele liceale 0.28 0.24 -0.42 0.10

Diriginți: Da 0.27 0.32 -0.42 0.18Nu 0.34 0.40 -0.39 0.35

Vechime in munca:

sub 10 ani 0.28 0.30 -0.36 0.2111-20 ani 0.21 0.28 -0.46 0.04mai mult de 20 ani 0.33 0.39 -0.40 0.32

Genul: Masculin 0.33 0.25 -0.44 0.14Feminin 0.29 0.36 -0.40 0.25


Moldoveneasca/româna 0.35 0.41 -0.42 0.34Rusa 0.05 0.07 -0.36 -0.24


Urban 0.24 0.29 -0.49 0.05Rural 0.33 0.38 -0.36 0.35

Pagină 51


Tabelul 6. Indicii5 de acceptare a copiilor cu dizabilităţi în clasa propriilor copii: pe categorii de îngrijitori

MediaTotal: 0.15Numărul de copii sub 18 ani:

Un copil -0.01Doi copii 0.24Trei copii și mai mulți 0.31


Nu sunt copii sub 6 ani 0.01Sunt copii sub 6 ani 0.28









Sexul respondentului: masculin 0.04feminin 0.18

Mediul de reședință: urban 0.54rural -0.06

Limba de comunicare: româna 0.10rusa 0.35

Statut socio-economic:scăzut -0.05mediu 0.09înalt 0.41

5Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor „da, sigur” (ar accepta ca copiii cu deficiențe să se educe în clasa în care își fac studiile copiii respondentului) li se atribuie valoarea 1, „probabil da” li se atribuie valoarea 0,5, „probabil nu” valoare (-0,5) și „sigur nu” valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 7 și (-7). Valoarea medie egală cu 7 ar însemna că toți respondenții sunt sigur acceptă ca copiii cu deficiențe de toate tipurile (plus copiii din sistemul rezidențial) să se educe împreună cu ceilalți copii, iar valoarea (-7) ar însemna că toți respondenții categoric nu acceptă.

Pagină 52


Tabelul 7. Indicii6 de apreciere generală privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în clasele în care predau: pe categorii de cadre didactice

MediaTotal -0.79

Ciclul:Clasele primare -0.57Clasele gimnaziale -0.66Clasele liceale -1.10

Diriginți: Da -0.74Nu -0.88

Vechime in munca:

sub 10 ani -0.7211-20 ani -1.18mai mult de 20 ani -0.67

Genul: Masculin -0.95Feminin -0.76


Moldoveneasca/româna -0.61Rusa -1.58


Urban -0.78Rural -0.79

Tabelul 8. Indicii7 de apreciere privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în clasa în care își fac studiile: pe categorii de elevi

MediaTotal -0.49Genul: Masculin -0.37

Feminin -0.60Limba de comunicare:

Moldoveneasca/română -0.38Rusa -1.07


Urban -0.29Rural -0.61


Clasa VI -0.59Clasa VII -0.44Clasa VIII -0.96Clasa IX -0.02

6Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor „doar avantaje” (în urma includerii copiilor cu deficiențe în clasa în care predă respondentul) li se atribuie valoarea 1, „mai multe avantaje decât dezavantaje” li se atribuie valoarea 0,5, „mai multe dezavantaje decât avantaje” valoare (-0,5) și „doar dezavantaje” valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 6 și (-6). Valoarea medie egală cu 6 ar însemna că toți respondenții văd doar avantaje în urma includerii copiilor cu deficiențe de toate tipurile, iar valoarea (-6) ar însemna că toți respondenții văd doar dezavantaje.7Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor „cred că ar fi bine pentru toți copiii” (în urma includerii copiilor cu deficiențe în clasa în care în care învață respondentul) li se atribuie valoarea 1, „cred că ar fi rău pentru acești copii” sau „cred că ar fi rău pentru copiii sănătoși” li se atribuie valoarea -0,5, „cred că ar fi rău pentru toți copiii”” valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 6 și (-6). Valoarea medie egală cu 6 ar însemna că toți respondenții văd doar avantaje în urma includerii copiilor cu deficiențe de toate tipurile plus copiii din instituțiile rezidențiale, iar valoarea (-6) ar însemna că toți respondenții văd doar dezavantaje.

Pagină 53


Tabelul 9. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale: pe categorii de cadre didactice

Da Nu NȘ/NRTotal 17.8% 78.5% 3.7%

Ciclul:Clasele primare 18.8% 77.1% 4.2%Clasele gimnaziale 15.6% 82.1% 2.3%Clasele liceale 19.9% 75.0% 5.1%

Diriginți: Da 17.2% 78.8% 4.0%Nu 19.1% 77.9% 3.1%

Vechime in munca:

sub 10 ani 18.8% 76.0% 5.2%11-20 ani 20.2% 73.8% 6.0%mai mult de 20 ani 16.4% 81.3% 2.2%

Genul: Masculin 18.3% 78.3% 3.3%Feminin 17.7% 78.6% 3.8%


Moldoveneasca/româna 16.4% 80.6% 3.0%Rusa 24.0% 69.3% 6.7%


Urban 12.7% 82.7% 4.7%Rural 20.8% 76.1% 3.1%

Tabelul 10. Instruirea cadrelor didactice pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală: pe categorii de cadre didactice

Da Nu NȘ/NRTotal 42.5% 57.3% .2%

Ciclul:Clasele primare 45.8% 54.2%Clasele gimnaziale 38.7% 61.3%Clasele liceale 44.9% 54.4% .7%

Diriginți: Da 42.7% 56.9% .4%Nu 42.0% 58.0%

Vechime in munca:

sub 10 ani 39.6% 60.4%11-20 ani 33.3% 66.7%mai mult de 20 ani 47.1% 52.4% .4%

Genul: Masculin 26.7% 73.3%Feminin 45.2% 54.5% .3%


Moldoveneasca/româna 49.7% 50.0% .3%Rusa 10.7% 89.3%


Urban 43.3% 56.0% .7%Rural 42.0% 58.0%

Pagină 54


Tabelul 11. Incidența cazurilor de discriminare în școală în care activează respondentul: pe categorii de cadre didactice

Da NuTotal 10.4% 89.6%

Ciclul:Clasele primare 7.3% 92.7%Clasele gimnaziale 9.2% 90.8%Clasele liceale 14.0% 86.0%

Diriginți: Da 9.1% 90.9%Nu 13.0% 87.0%

Vechime in munca:

sub 10 ani 13.5% 86.5%11-20 ani 7.1% 92.9%mai mult de 20 ani 10.2% 89.8%

Genul: Masculin 11.7% 88.3%Feminin 10.1% 89.9%


Moldoveneasca/româna 9.7% 90.3%Rusa 13.3% 86.7%


Urban 8.0% 92.0%Rural 11.8% 88.2%

Pagină 55

Date post:	01-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	dotruc
View:	227 times
Download:	0 times

Incluziunea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învățământ

Documents