Industria energetica.pdf

8/20/2019 Industria energetica.pdf

1/32

Industria energetică

PROF.DR. CORNELIU IAŢU

ACEST MATERIAL ESTE UNSUPORT DE CURS REZERVAT

STUDENŢILOR GEOGRAFI


2/32

• Industria energetică are un rol strategic în cadrulunei economii, de aceea regimul comunistacorda o importanţă deosebită acesteia.

• Pe lângă demararea unui plan decenal:1950-1960 şi a altora ulterioare, obiectivul clar alregimului era obţinerea independenţeienergetice a României, dependenţa de importurifiind văzută ca nocivă.

• Dezvoltarea unor capacităţi energetice nucleare(Cernavodă) a însemnat pe de o partediversificarea energetică a României şi pe altăparte apariţia unei noi surse de energie, carechiar dacă este văzută ca un pericol poatepermite României o evoluţie spre independenţaenergetică mult visată.


3/32

Structura producţiei de energie primară în anul 2007

Cărbune

28,8%

Ţiţei

19,5%

Energie electrică

13,7%

Gaze naturale

38,1%


4/32

Gradul de independenţă energeticăa României pe surse de energieprimară

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 73,7 75,8 72,2 71,8 71,4 68,4 69,7

Cărbune (inclusiv cocs) 76,4 69,4 68,7 67,5 66,3 67,9 68,1

Ţiţei 52,2 48,5 52,0 43,4 37,8 35,9 35,4

Gaze naturale 81,8 77,9 68,7 74,1 69,0 64,8 70,6


5/32

• Deşi resursele de energie joacă un rol important în strategiile politiceinternaţionale, la nivelul UE încă nu există o politică energetică comunăcoerentă.

• Obiectivele majore ale Comisiei Europene sunt:• - securizarea furnizării de energie şi a resurselor energetice primare din UE,• - diminuarea dependenţei statelor membre UE de importul de gaze ruseşti şi de

resursele clasice de energie,• - creşterea eficacităţii energiei,• - crearea unor reţele transeuropene pentru transportul energiei,• - diversificarea surselor de energie• - dezvoltarea resurselor regenerabile de energie.• În 2006 a apărut Cartea Verde a Comisiei Europene: “ O politică energetică

europeană sigură, competitivă şi sustenibilă”. In acest document suntpropuse şase principii fundamentale ale politicii energetice europene: – asigurarea competitivităţii pieţei energetice în cadrul UE; – Solidaritatea între state prin constituirea de rezerve de gaz și petrol – promovarea energiei competitive;

– dezvoltarea cercetării în domeniul energetic; – o politică energetică comună tuturor statelor membre UE; – utilizarea surselor alternative de energie.Obiectiv 2015: 15 % energie regenrabilă și 8 % biocarburanți


6/32

• România are resurse puţine de energie în prezent:pentru petrol sunt rezerve pentru 20 de ani si există odependenţă în proporţie de 54% de importuri; pentru

gaze naturale, România are rezerve pentru 15 ani şidepinde în proporţie de 42% de importuri.• Reducerea dependenţei de importuri şi dezvoltarea

proiectelor NABUCO (pentru gaze naturale) şi PEOP (pentru petrol) ar putea constitui una din măsurile cheie înacest sens.

• În anul 2007, a avut loc liberalizarea totală a pieţeienergiei.

• Domeniul energiei s-a privatizat, avansul în ultimii anifiind concludent: OMV Petrom, EON, ENEL sunt doarcele mai importante.

• În 2004, România a lansat Strategia naţionala îndomeniul eficienţei energetice.


7/32

Consumul final energetic (tep) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2006 (%)

Industrie (inclusiv construcţii) 9351 10616 10892 11285 10505 9998 39,50

Agricultură, silvicultură, pescuit 299 298 259 233 237 262 1,04

Transporturi şi comunicaţii 4) 3975 4305 4319 4353 4379 4407 17,41

Alte activităţi 1629 887 1826 2001 2095 2757 10,89

Populaţie 7197 7284 7879 7910 8055 7889 31,17


8/32

Cărbunii• După perioada comunistă, în care accentul a fost pus pe exploatarea cărbunilor

şi realizarea unor producţii record (în scopul asigurării independenţei energetice

a ţării se previziona o exploatare de 100.000.000 tone/an) chiar dacă din p.d.v.calitativ aceşti cărbuni nu corespundeau standardele s-a ajuns după 1989 la odiminuare a producţiei la mai mult de jumătate.

• Din păcate cei care domină sunt cărbunii inferiori, mare parte dintre ei exploataţi în cariere (bazinul Rovinari-Motru). Cărbunele importat fiind mai ieftin şi mai buncalitativ reprezintă un concurent serios pentru cărbunele extras în ţară. Astfel, şiprin prisma aderării României la UE, multe dintre mine nu corespund

standardelor de siguranţă şi eficacitate, intrând într -un program de închidere alor, industria carboniferă fiind într -un puternic program de restructurare în ultimiiani.

• Cărbunii superiori sunt reprezentaţi prin huilă şi antracit, iar cărbuniiinferiori prin cărbune brun, lignit şi turbă.

• Huila este un cărbune superior cocsificabil, cu o putere calorică ridicată (6200-7200 kcal/kg) şi se exploatează din Bazinele Petroşani şi Banat.

• Antracitul s-a exploatat din 1890 la Schela (jud.Gorj) din Munţii Vâlcanului.Producţia mai redusă (10-13 mii tone/an în perioada 1990-1997, sub 1000 tdupă 1998 iar din 2000 nu se mai exploatează) se folosea la fabricareacarbidului.

• Huila este un cărbune superior cocsificabil, în cea mai mare parte a sa, putereacalorică oscilând între 6200 şi 7200 kcal/kg. Exploatările de bază sunt înBazinele Petroşani şi Banat.


9/32

• Bazinul Petroşanilor constitue unul din „depozitele” cele mai importantede huilă (163 kmp), caracterizându-se prin eterogenitatea gradului deincarbonizare a huilei, prezenţa a 25 de strate de cărbune (nu toateexploatabile economic). Bazinul are forma unei depresiuni triunghiulare,cu vârful situat la vest de localitatea Câmpu lui Neag şi baza constituită

de aliniamentul Răscoala - Petrila Sud -Sălătruc. Lungimea bazinuluieste de aproape 50 km, iar lăţimea variază, de la 1,5 km în extremitateavestică, la 9 km în cea estică.

• Huila din partea vestică a bazinului este cocsificabilă în timp ce cea dinest, având un grad de incarbonizare mai mic nu este cocsificabilă.Deoarece huila românească nu este printre cele mai bune, ea este

„prelucrată” în instalaţiile de spălare speciale de la Petrila, Lupeni şiCoroieşti. În 2005 au fost închise 22 de exploatari miniere, iar in 2006 30de mine. Din 1998 s-au cheltuit cu industria minieră peste 6 miliardeeuro.

• În conformitate cu înţelegerea încheiată cu Uniunea Europeana, din2011 România nu va mai avea voie să subvenţioneze industria deminerit din Valea Jiului. Valoarea maximă a ajutorului de stat care poatefi acordat in perioada 2007-2010 este de 1,1-1,2 miliarde de lei (cca. 350milioane de euro).

• In Valea Jiului, in 1990, din cei 300.000 de oameni care locuiau acolo,55.000 erau angajaţi ai Companiei Naţionale a Huilei. În prezent, înValea Jiului mai locuiesc doar 150.000 de oameni, iar la CNH suntangajaţi 11.700 de mineri.


10/32

• În cadrul Văii Jiului sunt mai multe perimetre carbonifere:• Perimetrul minier Câmpu lui Neag – are huile energetice însă stratele sunt

discontinue din cauza fragmentării tectonice. Cuprinde 21 de strate. În present acestperimetru este închis.

• Perimetrul minier Valea de Brazi – huila de aici este cocsificabilă. Perimetrul este

închis în prezent.• Perimetrul minier Uricani – are o structură asemănătoare cu perimetrul precedent.Sunt exploatate stratele 3-5, 8-9 si 14-17.

• Perimetrul minier Barbateni – zăcământul este compartimentat în mai multe blocuritectonice. Stratele de cărbuni au importanţă economică.

• Perimetrul minier Lupeni – are o huilă cocsificabilă şi conţine cea mai mareexploatare minieră din bazin.

• Perimetrul minier Paroseni – conţine huilă energetică• Perimetrul minier Vulcan - se exploateaza huilă energetică. Activitatea s-a sistat.• Perimetrul minier Aninoasa - Huila energetică exploatată aici este superioară

calitativ celorlalte perimetre din bazin (putere calorifică inferioară de 5.500 kcal/kg).Nu se mai exploatează huilă

• Perimetrul minier Dâlja – are o tectonică disjunctivă şi este închis în prezent• Perimetrul minier Iscroni - tectonica plicativă este mai complicată. Perimetrul nu a

fost exploatat cid oar explorat.• Perimetrul minier Salatruc – nu are importanţă economică• Perimetrul minier Livezeni – sunt 3 strate cu importanţă economică dar exploatarea

deocamdată este stopată• Perimetrul minier Petrila – este închis în prezent• Perimetrul minier Lonea - funcţională• Cel de-al doilea bazin huilifer este cel al Banatului cu exploatări la minele Anina,

Cozla, Ponor (Caras-Severin) şi Baia Noua (Mehedinţi).


11/32

• Lignitul• Lignitul supranumit şi cărbunele energetic este cel mai exploatat şi cu cele mai mari

rezerve. Puterea calorică a lignitului se situează în jurul valorii de 2000 kcal/kg. Bazinelede exploatare sunt: Motru-Rovinari, Barcăului, Baraolt şi Subcarpaţilor Sudici.

• 1.Bazinul Motru-Rovinari cu exploatări la: Tismana I-II, Gârla -Rovinari Est, Pinoasa,Roşia, Peşteana Nord, Peşteana Sud-Urdari, Jilţ Sud, Jilţ Nord, Dragoteşti, Lupoaia,Roşiuţa, Motru, Ploştina, Horăşti, Lupoaia, Seciuri, Olteţ, Berbeşti-Vest, Panga, Albeni,Husnicioara – Vest, Zegujani. Lignitul exploatat în acest bazin este livrat termocentralelorde la Rovinari (1320 MW), Craiova (615 MW), Turceni (1650 MW) şi la RAAN Romag-Termo-Halânga, SC Govora SA Râmnicu-Vâlcea, la CONEL.

• 2.Bazinul Barcăului (judeţele Sălaj şi Bihor) - minele Derna-Budoi, Suplacu de Barcău, Ip,Bratca, Sămărşag, Chieşd, Voivozi, Zăuan, Popeşti, Varviz, Vărzari, Cuzap şi Borumlaca.Lignitul exploatat aici alimentează termocentralele de la Voivozi şi Oradea.

• 3. Bazinul Baraolt conţine lignit de calitate slabă şi se exploatează la Vârghiş, Căpeni, Aita, Valea Crişului, Herculan, Băţanii Mari, Buduşi, Vlădeni şi Ilieni. Producţia se livreazăstaţiei de brichetare de la Căpeni şi în termocentralele din zona Braşovului.

• 4. În Societatea Nationala a Carbunelui S.A. Ploiesti întră exploatările de la: E.M.Câmpulung, E.M. Căpeni, E.M. Sălaj, E.M. Voivozi, E.M. Comăneşti, E.M. Filipeştii dePădure, E.M. Şotânga, E.M. Borsec. Cu lignitul extras se alimentează termocentrala de laDoiceşti şi staţia de brichetare de la Câmpulung.

• Cărbunii bruni - Se exploatează din Bazinele Comăneşti (Comăneşti, Asău, Leorda şi

Vermeşti), Ţebea-Brad (Ţebea, Marta şi Mesteacăn) şi Almaşului (Surduc, Cristolţel, Ticuşi Şorecani). Cărbunii exploataţi în bazinuol Comăneşti sunt livraţi la termocentralele de laComăneşti şi Borzeşti şi la staţia de brichetare de la Comăneşti. Cei din bazinul Ţebea-Brad la termocentrala Gura-Barza. Cei din bazinul Almaşului la termocentrala de la

Aghireşu şi staţia de brichetare de la Şorecani.• Rezervele estimate de lignit şi cărbune brun sunt de 2,8 miliarde t, cele de huilă 900

milioane t.


12/32

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

35000000

40000000

45000000

50000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

t

Carbune extras (t)


13/32

Antracit extras

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t


14/32

Huila extrasa

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t


15/32

Carbune brun extras

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t


16/32

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

35000000

40000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

t

Lignit extras


17/32

Petrolul• Este poate industria cu cel mai mare impact economic din România. Cantitatea totală de

petrol exploatată din România de-a lungul timpului se ridică la cca. 800 milioane t.• Până la instaurarea comunismului în 1947, industria petrolului a fost una dintre cele

mai profitabile şi a atras în cea mai mare proporţie capitalul străin. Accentul pus peprospecţiunile geologice după al II-lea Război Mondial a dus la punerea în exploatare a unornoi câmpuri petroliere, în Podişul Getic, Câmpia Română, Câmpia de Vest şi Dealurile deVest iar pentru rafinare s-au construit noile rafinării de la Piteşti, Oneşti şi Suplacu deBarcău.

• Până la al II-lea Război Mondial aproape întreaga producţie de petrol (99%) se

extrăgea din judeţele Prahova şi Dâmboviţa iar prelucrarea se făcea în rafinăriile din zonaPloieştilor; restul, de 1%, aparţinea judeţului Bacău. În funcţie de localizarea vechilor dar şi anoilor câmpuri petroliere se pot individualiza următoarele zone petroliere:

• a) Zona Subcarpaţilor Curburii , care în trecut ocupa prima poziţie, cantoneazăorizonturile productive în depozitele oligocene, miocene şi pliocene, în mai multe structuriparalele conturând două subzone:

• a1) subzona contactului flişului paleogen cu formaţiunile neogene, cu extracţiile de laBuştenari, Mislea, Câmpina, Păcureţi ş.a.;

• a2) subzona cutelor diapire (dintre văile Ialomiţei, Prahovei, Teleajenului şi CricovuluiSărat) mult solicitată în trecut, cu extracţiile de la Răzvad, Ocniţa, GuraOcniţei, Moreni, Floreşti, Ţintea, Băicoi, Plopeni, Urlaţi ş.a. Acestora li se adaugă şi cele depe văile Buzăului şi Râmnicu Sărat de la Beceni, Scorţoasa, Plopeasa, Berca, Tisău şiSărata Monteoru. Întreaga producţie se rafinează la rafinăriile din Ploieşti (Astra şiVega), Brazi (Petrobrazi), Braşov (Subrifin) şi Câmpina. Pentru uleiuri minerale s-auspecializat societăţile din Râmnicu Sărat (Oilreg) şi Teleajen.


18/32

• b) Zona Tazlău-Moineşti -Comăneşti , conţine structuri petroliere cantonate atât îndepozitele flişului paleogen (gresia de Kliwa) laTazlău, Moineşti, Zemeş, Solonţ, Lucăceşti, Dărmăneşti, Dofteana, Oituz, Tg.Ocna şi Poiana Sărată cât şi în cele miocene subcarpatice exploatate laCâmpeni, Tescani, Ciortea, Balcani, Stăneşti, Pârjol, Bereşti-Tazlău ş.a.Rafinarea petrolului se face în rafinăriile de la Oneşti (Rafo) şi Dărmăneşti.

• c) Zona Subcarpaţilor Getici şi a Podişului Getic , unde petrolul estecantonat în structuri cutate, mai dispersate, în roci paleogene(oligocene), miocene (helveţiene şi sarmaţiene) şi pliocene (meoţiene). Spaţialse conturează două zubzone de extracţie:

• c1) subzona Argeş (din 1951) cu extracţii în platformele Cândeşti(Bogaţi, Hulubeşti, Ludeşti, Leordeni, Cobia, ValeaCaselor, Dragomireşti, Măneşti, Gura Şuţii, Şuţa Seacă ş.a.) şi Cotmeana(Oporelu, Verguleasa, Cungrea, Vedea, Cotmeana, Merişani, Teslui, Cocu, Drăganu, Moşoaia, Poiana Lacului, Potcoava, Corbu şi Săpata);

• c2) subzona Olteniei , intrată în producţie după 1952, cu extracţii înSubcarpaţii Getici(Băbeni, Alunu, Albeni, Bustuchin, Tg.Cărbuneşti, Bâlteni, Ţicleni, Rovinari ş.a.)şi Piemontul Olteţului (Iancu Jianu, Tetoiu, Melineşti, Turburea ş.a.). Rafinareaproducţiei se face la rafinăria Bradu din Piteşti.

• d) Zona Câmpiei Române este relativ nouă, intrând în exploatare după1965. Sub raport tectonic şi stratigrafic acumulările de hidrocarburi aparţin atâtDepresiunii Pericarpatice cât şi Platformei Moesice, fiind cantonate în depozitedevonian-cretacice, badenian-sarmaţian şi pliocen. De la vest spre est se pun înevidenţă trei sectoare:


19/32

• d1) sectorul Jiu-Olt , cu o acumulare predominantă a gazelor naturale în roci pliocene şi apetrolului în rocile devonian-cretacice din Platforma Moesică (Gherceşti, Coşoveni ş.a.);

• d2) sectorul Olt-Dâmboviţa, cu cele mai mari acumulări de petrol şi gaze, cantonatepredominant în sedimente cretacice şi sarmaţiene, cu extracţiile de laVidele, Mârşa, Cartojani, Potlogi, Vişina, Corbii Mari, Tătărăştii deJos, Siliştea, Preajba, Talpa, Blejeşti ş.a.;

• d3) sectorul Dâmboviţa-Siret , intrat în exploatare după 1967, cu extracţiile de laIanca, Oprişeneşti, Ulmu, Grindu, Bărăgan, Lişcoteanca, Plopu, Bordei Verde, Oprişeneştiş.a. - din Câmpia Bărăganului şi Schela şi Independenţa de la est de Siret, pe flanculextern al Depresiunii Precarpatice şi în domeniul Depresiunii Predobrogene.

• Prelucrarea se face la rafinăriile din Brazi, Ploieşti, Teleajen, Câmpina şi RâmnicuSărat.

• e) Zona Câmpiei de Vest şi a Dealurilor de Vest . Zăcămintele de petrol şi gaze

naturale sunt cantonate la partea superioară a fundamentului cristalin în formaţiunicretacice, oligocene şi mio-pliocene. Mai importante sunt exploatările de laOrţişoara, Biled, Pecica, Teremia Mare, Variaş, Satchinez, Sânicolau Mare, DudeştiiVechi, Şandra, Călacea (din Câmpia Timişului), Salonta, Borş, Săcuieni şi Curtuiuşeni (dinCâmpia Crişurilor), Tiream (Câmpia Careilor) şi Suplacu de Barcău şi Abrămuţ (dinDealurile Barcăului). Rafinarea ţiţeiului se face la Timişoara şi Suplacu de Barcău.

•• În afara acestor zone petrolul se mai extrage din flişul Munţilor Berzunţi (Ghelinţa şi

Comandău, din 1982) şi platforma continentală a Mării Negre (începând cu 1976, cuplatforme marine Gloria, Orizont, Prometeu) şi se rafinează la rafinăria Petromidia dinNăvodari. Petrolul exploatat din platfeorma cntinentală a Mării Negre reprezintă 10 % dinproducţia totală a României. Cea mai mare producţie postbelică s-a înregistrat în anul1976 (14,7 mil.t).


20/32

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

16000000

18000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

t

Evolutia productiei de titei si a cantitatii de titei prelucrat

Titei extras (t ) Titei supus la prelucrare (t)


21/32

Gazele naturale• Gazele naturale din Depresiunea Transilvaniei nefiind asociate cu

petrolul şi având un conţinut aproape maxim de metan (98-99%) poartănumele şi de gaz metan. Din contra, gazele de sondă care sunt asociatestructurilor petroliere (în care se găsesc fie dizolvate în petrol, fieformând cupole de gaze deasupra stratelor petroliere - numite "cap degaz") reprezintă un amestec de parafine uşoare în care, pe lângă metan(66-75%) se mai întâlnesc propanul şi butanul - larg folosite la fabricareacauciucului sintetic şi etanul.

• Dacă în trecut, cea mai mare parte a gazelor de sondă se pierdea înprocesul extracţiei petrolului, acum, prin modernizareatehnologiei, gazele sunt captate şi valorificate chimic sau energetic.

• a) Gazul metan stă la baza fabricării a peste 300 de produsechimice printre care fibrele sintetice, cauciucul sintetic, maseleplastice, negrul de fum ş.a.

• Pentru transportul gazului metan, din 1957, a început construcţiaunor mari magistrale de transport care plecând de la domurile gazeiferedin Transilvania au fost orientate spre nord-est, sud, sud-vest şi nord-vest. Gazul metan din Depresiunea Transilvaniei este cantonat îndepozitele sarmaţiene şi badeniene, strânse în zona de boltă a domurilorsau brahianticlinalelor la adâncimi de sub 1000-1200m.


22/32

• În funcţie de localizarea principalelor domuri gazeifere se poate vorbi de 3subzone: nordică, centrală şi sudică:

• - în subzona nordică (de la nord de Mureş) unde sarmaţianul magazinapare la suprafaţă, gazul metan se exploatează din domurile

Sărmăşel, Şincai, Ceanu Mare, Zau de Câmpie şi Puini, de unde pleacăconducte spre oraşele Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, OcnaMureş, Gherla, Baia Mare şi Satu Mare;

• - în subzona centrală (dintre Mureş şi Târnava Mare) se întâlnesc cele maimulte domuri, precum: Cetatea de Baltă, Iernut, Bazna, CopşaMică, Teleac, Drumbăveni, Ernei, Poieniţa, Corunca, Păsăreni, MiercureaNirajului, Nadeş, Sângeorgiu de Pădure şi Deleni (cel mai mare) din care se

alimentează oraşele: Bucureşti, Tg.Mureş, Târnăveni, Sibiu, Mediaş, Iernutş.a., şi o serie de mari termocentrale;• - în subzona sudică (dintre Târnava Mare şi Olt), ca domuri mai importante

menţionăm: Nou Săsesc şi Ilimbav, din care se alimentează Sibiul şi altelocalităţi.

• b) Gazele asociate (de sondă). Primele zăcăminte au fost descoperite laVlădeni şi Măneşti, urmate de cele de la Gura Şuţii (1957). Gazele de sondă

apar în structurile petroliere din Piemontul Getic şi Subcarpaţii Sudici, dinCâmpia de Vest şi Podişul Moldovei. Producţia de gaze naturale (metan +asociate), în creştere după al II-lea Război Mondial, a atins nivelul maxim de39,4 mld.mł în 1986. Ponderea gazului metan, în producţia totală de gazenaturale a oscilat între 59% şi 80%. Reducerea producţiei a fost cauzată atât deepuizarea unor structuri cât şi de criza economică generală şi în special cea dinindustrie


23/32

• Inmagazinarea subterană de gaze naturale constituie unobiectiv important î n condiţiile în care importul de gazenaturale va creşte, în conformitate cu obiectivele

importante ale Strategiei Energetice a RomânieiMagistrala de nord-est , după ce colectează gazelenaturale din domurile Nadeş şi Deleni se îndreaptă, prinpasul Oituz, spre oraşele Oneşti-Bacău-Piatra Neamţ -Bicaz, cu ramificaţiile Bacău-Roman-Iaşi; Roman-

Suceava-Botoşani; Oneşti-Galaţi.• Magistrala de sud pleacă din domurile Deleni şi NouSăsesc spre oraşele Braşov şi Bucureşti.

• Magistrala de sud-vest pleacă din domurile Bazna şiCetatea de Baltă spre oraşele Deva-Hunedoara-OţelulRoşu-Caransebeş-Reşiţa-Lugoj-Timişoara-Arad-Oradea.

• Magistrala de nord-vest cu plecare din domurileSărmăşel, Sânger, Zau de Câmpie şi Bogata de Mureşdeserveşte oraşele Gherla, Dej, Baia Mare şi Satu Mare.


24/32

Gaze naturale extrase - mii mc (la 15 grC si 760 mm Hg)

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

m i i m c


25/32

Industria energiei electrice şi

termice• Regimul comunist a luat măsuri radicale pentru electrificarea ţării, unadina ceste măsuri fiind şi iniţirea primului plan decenal de electrificare a

ţării din perioada 1951-1960.• Astfel, o primă generaţie de centrale a constituit-o centralele de la

Doiceşti (1952), Crăinicel (1952), Moroeni (1953), Aştileu (1954), Sadu V(1955), sau termocentralele Paroşeni (1956) şi Sângeorgiu de Pădure(1958).

• O a doua generaţie după 1960, cuprinde centrale cu capacităţi mai mariprecum: Brazi (1961), Borzeşti (1963), Luduş-Iernut (1963), Işalniţa(1965), Bucureşti Sud (1968), Mintea-Deva (1969), Rogojel(1972), Bucureşti-Vest (1975), Turceni (1976) ş.a., precum şihidrocentralele Corbeni- Argeş (1966), Porţile de Fier I (1971), Ciunget-Lotru (1974), Mărişelu (1977), Porţile de Fier II (1986).

• În 1989, puterea instalată era de 23.000 MW, din care 76% aparţineatermocentralelor.

• Puterea instalată în 2006 semnifica o scădere faţă de 1989, aceastaajungând la 19313 Mw (67,5 % - termoenergie şi 32,5 % -hidroenergie), ceea ce revine cam 895 W pe locuitor. La aceasta se maiadaugă 707 MW putere instalată în centrala nuclearo-electrică de la

Cernavodă (deţine 10 % din producţia de energie electrică a României).


26/32

Producţia de energie electrică (mii kwh)

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000

70000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

m i i k w h


27/32

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

m i i m

c

Gaze naturale extrase - mii mc (la 15 grC si 760 mm Hg)

E i t i ă (G l)


28/32

Energie termică (Gcal)

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

120000000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

G c a l


29/32

• Industria termoenergetică• Favorizată puternic în perioada

comunistă, această industrie cunoaşte înprezent un proces de retehnologizare şireconsiderare, unele unităţi fiind chiarabandonate.

• În condiţiile extinderii centralei nucleare de laCernavodă, concurenţa pe piaţa energiei paresă funcţioneze, dificultăţile de aprovizionare cucărbune, greutatea procedurilor deachiziţie, reducerea progresivă a producţieiinterne de cărbune, constituind tot atâtea cauzecare explică acest regres


30/32

• În cadrul ţării, UTE şi CET au următoarea localizare:• a) în partea de est a ţării termocentralele cele mai

importante sunt :

Borzeşti, Galaţi, Iaşi, Oneşti, Suceava, Bacău, Comăneşti.

• b) în sudul ţării sunt localizate la Turceni (proiectatăa fi cea mai mare din ţară (2640 MW), a ajuns la oputere instalată doar de 2310 MW; funcţionează încă din1976 cu lignit din zonă), Rovinari (1720 MW), Işalniţa-Craiova (1035 MW), Grozăveşti, BucureştiSud, Bucureşti Vest, Progresul, Chiscani-Brăila (900MW), Brazi (700 MW), Doiceşti, Drobeta Turnu

Severin,Craiova

,Palas Constanţa

,Năvodari, Piteşti-Sud, Govora;

• c) în partea centrală şi de vest a ţării , cele maiimportante UTE sunt la Mintea-Deva, Luduş-Iernut, Paroşeni, Sângeorgiu de Pădure şi Oradea


31/32

• Industria hidroenergetică – De citit şi învăţat din Grigor Pop – labibl iotecă

• Sistemele hidroenergetice ale Dunării• Sistemul hidroenergetic al Lotrului

• Sistemul hidroenergetic al Argeşului• Sistemul hidroenergetic al Oltului• Sistemul hidroenergetic Râu Mare-Strei• Sistemul hidroenergetic al Bistriţei• Sistemul hidroenergetic al Sebeşului• Sistemul hidroenergetic al Someşului Mic• Sistemul hidroenergetic Timiş-Bistra• Sistemul hidroenergetic al Crişului Repede• Sistemul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana• Sistemul hidroenergetic al Siretului• Sistemul hidroenergetic al Ialomiţei

• Sistemul hidroenergetic al Buzăului• Sistemul hidroenergetic al Dâmboviţei• Sistemul hidroenergetic al Sadului• Sistemul hidroenergetic al Bârzavei• Amenajări hidroenergetice de capacitate redusă


32/32

• Sistemul energetic naţional este cuplat la cel alţărilor vecine:

• Luduş - Mukacevo (Rusia), de 400 kV, din

1963;• Jimbolia - Kikinda (Iugoslavia), de 110kV, după 1964, (vechea linie) şi

• Porţile de Fier - Djerdap, de 400 kV, după 1965

(noua linie);• Işalniţa - Craiova - Bechet - Boicinovţî (Bulgaria), de 220 kV, după 1967;

• Arad - Szeged (Ungaria), de 110 kV, după1965.

• Conexiunea la sistemul UE s-a făcut prin liniaArad - Sandorfalva de 400 kV şi

• Roşiori - Mukacevo de 400 kV.

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	agapie-alexandra-lorena
View:	214 times
Download:	0 times

Industria energetica.pdf

Documents