INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA REVISTA ISTORICAiini.ro/Revista...

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

Fondator N. lorga

4

Z :

,2took.

,, ,,

111.11

"UPONINNOMPI '"'

4511

la 113 12 NI fi-t

AelJIM

' 10111.:1

I 711,6 I .

A - .

_ttI ttttt t

Serie noua, tomul 8, 1997

7 8lulie August

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

111r

.

k.fat:

M

II IJ

iimhi .1, WV:A,.

11

1,

or es

-

p.#spi

-

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

ERBAN PAPACOSTEA (redactor fef), VENERA ACHIM,PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CON-STANTINIU, EUGEN DENIZE, ANDREI qANU, GEORGETAPENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, IONSTANCIU.

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.

in tail revista se poate procura pe bazã de abonament la: RODIPET S.A., PiataPresei Libere, nr. 1, Sect. 1, P. 0. Box 33-57, Fax 401-222 6407, Tel. 401-618 5103;401-222 4126, Bucure§ti, Romania; ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L.,

(=,s. Oltenitei 35-37, Sect. 4, P. 0. Box 61-170, Fax 401-312 2425; 401-634 7145,Tel. 401-634 6345, Bucure§ti, Romania; AMCO PRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu29A, ap. 66, Sect. 3, P. 0. Box 57-88, Fax 401-312 5109, Tel. 401-643 9390;401-312 5109, Bucure§ti, Romania.

La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois par an en numéros doubles.

Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux Editions de l'Aca-démie Roumaine sera adressée a: RODIPET S.A., Piata Presei Libere, nr. 1, Sect. 1,P. O. Box 33-57, Fax 401-222 6407, Tel. 401-618 5103; 401-222 4126, Bucure§ti,Romania; ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., sos. Oltenitei 35-37, Sect. 4,P. O. Box 61-170, Fax 401-312 2425; 401-634 7145, Tel. 401-634 6345, Bucure§ti,Romania; AMCO PRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3,P. 0. Box 57-88, Fax 401-312 5109, Tel. 401-643 9390; 401-312 5109, Bucure§tiRomania.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor fef adjunct)NAGY PIENARU; VENERA ACHIM

Manuscrisele, cline §i revistele pentru schimb precum §i orice corespondenta se vortrimite pe adresa redactiei revistei REVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor, nr. 1,71247-Bucure§ti, tel. 650.72.41.

EDITURA ACADEMLEI ROMANE

Calea 13 Septembrie, nr. 13, R 76117 Bucure§tiTelefon : 410.38.46 ; 410.32.00/2107, 2119www.dacoromanica.ro

EVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM VIII, NR. 7 8Iulie August 1997

SUMAR

EPOCA LUI PETRU RARE$

$TEFAN S. GOROVEI, Rude si inrudiri necunoscute ale lui Petru Rams 467EUGEN DENIZE, Petru Rams si Moldova dintre Prut siNistru 477MARIA MAGDALENA SZEKELY, La curte, la Petru vod5 485PETRE S. NASTUREL, Intregiri la istoria lui Petru Rams 497

IZVOARE INEDITE

MARIA MAGDALENA SZEKELY, $TEFAN S. GOROVEI, Documente inedite de la PetruRares

COSTIN FENE$AN, Domeniul cefatii Timisoara pada la 1552

STUDII DOCUMENTARE

FLORIN ANGHEL, Câteva date despre polonezii din Romfinia. Minoritatea polona sirefugiatii, 1939-1940

ADRIAN GRECU, De la ideea rAzboiului preventiv la tratatul de neagresiune. Aspecte alerelatiilor polono-germane la inceputul anilor '30

OPINII

503

517

533

539

Istoria rnontatd ad libitum cazul H. Botev (Constantin Velichi, Hristo Botev in Romdnia, inAnalele Brailei", Serie noug, an II,.nr. 2, 1996, 172 p.) (Lucia Taftd) 545

VIATA STIINTIFICA

Adrian-Silvan Ionescu Un portret inedit de Rodolfo Amoedo in colecfia particulard a drPaul Cernovodeanu, conferinta linut5 la Ambasada Braziliei, 8 aprilie 1997 551

Revista istorica", torn VIII, nr. 7 8, p. 463 568, 1997

,

.

....

.

.

www.dacoromanica.ro

464

NOTE 1 RECENZII

J. J. CREMONA, Malta and Britain. The Early Constitutions, Malta, 1996, 168 p. (BetinioDiamant); SIRADIOU DIALLO, Houphou&-Boigny. Le médecin, le planteur et leministre, Paris, Edit. J. A. Livres, 1993, 190 p. + ilustr. (Viorel Cruceanu); EDWINFORBES, Thirty Years After. An Artist's Memoir of the Civil War, Baton Rouge andLondon, Louisiana State University Press, 1993, 320 p. + il. (Adrian-Silvan Ionescu);JOSE AVELINO GUTIERREZ GONZALEZ, Fortificaciones y feudalismo en elorigen y formación del Reino Leonés (siglos IX-MI), Valladolid, 1995, 460 p.(Eugen Denize); NICOLAE LIU, Revolutia Francezci, moment de rdscruce in istoriaumanitátii, Bucuresti, Edit. Academiei Romine, 1994, 448 p. (V. Curticcipeanu);TEODOR PAVEL, Intre Rusia farilor .yi Germania wilhelmianii. Un memoriutasarabean din 1916, Cluj-Napoca, Presa Universitar5 Clujank 1996, 208 p.(Florin Anghel); ANGPIEL POPA, Societatea acadenticci Junimea" din Cerncluyi,1878-1938, Câmpulung Moldovenesc, Fundatia Culturald Alexandru Bogza", 1997,176 p. (Florin Anghel); VICTOR SUVOROV, Spdrglitorul de gheatci. Cine adeclanyat al doilea raboi mondial? Iasi, Edit. Polirom, 1995, 300 p. (CostinIonescu) 553. .

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME VIII, Nos 7 8July August 1997

CONTENTS

PETRU RARES' TIME

$TEFAN S. GOROVEI, Little Known Relatives and Kinships of Petru Rares 467EUGEN DENIZE, Petru Rares and Moldavia Between the Prut and Dniester 477MARIA MAGDALENA SZEKELY, At the Court of Voivode Petru 485PETRE S. NASTUREL, New Contributions to the History of Petru Rares 497

NEW SOURCES

MARIA MAGDALENA SZEKELY, $TEFAN S. GOROVEI, Previously UnpublishedDocuments Issued by Petru Rares

COSTIN FENE$AN, The Estate of the Fortress of Timisoara Until 1552

DOCUMENTARY SOURCES

FLORIN ANGHEL, A Few Considerations on the Poles in Romania. The Polish Minorityand the Refugees, 1939-1940

ADRIAN GRECU, From the Idea of a Preventive War to the Treaty of Non-Aggression. ThePolish-German Relations in the Early 1930's

OPINIONS

503517

533

539

History.ad libitum The Case of H. Botev (Constantin Velichi, Hristo Botev in Romania, in"Analele Brâiler, New Series, II, No. 2, 1996, 172 pp.) (Lucia Taft:a) 545

SCIENTIFIC LIFE

Adrian-Silvan Ionescu An Unlmown Image of Rodolfo Amoédo in the Private Collection ofDr. Paul Cernovodeanu, paper delivered in the cultural space Brazil-Romania at theEmbassy of Brasil, 8 April 1997

Revista istoric6", torn VIII, nr. 7 8, p. 463 568, 1997

551

........................,..

.

.

....

'

www.dacoromanica.ro

466

NOTES AND REVIEWS

J. J. CREMONA, Malta and Britain. The Early Constitutions, Malta, 1996, 168 pp. (BetinioDiamant); SIRADIOU DIALLO, Houphouet-Boigny. Le médecin, le planteur et leministre, Paris, Edit. J. A. Livres, 1993, 190 pp. + Illustr. (Viorel Cruceanu); EDWINFORBES, Thirty Years After. An Artist's Memoir of the Civil War, Baton Rouge andLondon, Louisiana State University Press, 1993, 320 pp. + IlIustr. (Adrian-Silvanlonescu); JOSE AVELINO GUTIERREZ GONZALES, Fortificaciones y feudalismoen el origen y formación del Reino Leonés (siglos LX-XII1), Valladolid, 1995, 460 pp.(Eugen Denize); NICOLAE LIU, Revolutia Francea, moment de riiscruce in istoriaumanitafii (The French Revolution, a Turning Point in the History of Humanity,Bucharest, Edit. Academiei Române, 1994, 448 pp. (V. Curtiapeanu); TEODORPAVEL, bare Rusia farilor vi Germania wilhelmiand. Un memoriu basarabean din1916 (Between TsariSt Russia and Wilhelm's Germa4. A Bessarabian Memorial of1916), Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujanä, 1996, 208 p. (Florin Anghel);ANGHEL POPA, Societatea academia "Junimea" din C'eraufi, 1878-1938 (TheAcademic Society "Junimea" of Czernovitz, 1878-1938), Cimpulung Moldovenesc,Fundatia Culturald "Alexandru Bogza", 1997, 176 pp. (Florin Anghel); VICTORSUVOROV, Spcirgâtorul de gheafd. Cine a declanfat al doilea razboi mondial? (TheIce Breaker. Who Caused the Outbreak of WW II?), Jassy, Edit. Polirom, 1995,300 pp. (Costin lonescu) 553

www.dacoromanica.ro

EPOCA LUI PETRU RARE

RUDE 1 NRUDIRI NECUNOSCUTE ALE LUIPETRU RARE

STEFAN S. GOROVEI

Casa Domniei" constituie o notiune pe care medievi§tii obi§nuiti cu docu-mentele o cunosc §i ii inteleg, in linii generale (§i vagi), sensul. Lisa ce realitati aacoperit ea, in diversele etape ale evolutiei domniei (in Moldova, ca §i in TaraRomaneascd), aceasta nu s-ar putea afla deck prin cercetari sistematice §i, maiales, prin migaloase §i atente reconstituiri genealogice.

Cu zgarcenia in exprimare, a§a de cunoscuta documentelor vechi, nu aflam,in destul de bogatul diplomatariu al lui Petru voda Rare§, decat despre doua rudeale sale: despre fratele sail Toader, devenit parcalab al Hotinului §i mort in impre-jurgri tragice in toamna anului 15381 mentionat drept credincioasa noasträ sluga§i fratele domniei mele, pan Toader" in martie 1528 (singura desemnare ca atare,in timpul vietii, in documentele interne) §i despre o vara a sa, casatorita cu vata-gul Ion Popovici, amintita intr-un document din 27 aprilie 1541, al carui originals-a deteriorat, insä, tocmai in dreptul numelui acestei persoane3! Nu cunoscposteritatea vatagului Popovici §i a veriparei lui Petru Rare§; dupa uncle indicatii

nesigure, insa ace§tia ar putea fi inainta§ii unor Ponici din veacul al XVII-lea.Se cunoa§te, in schimb, mai bine descendenta parcalabului Toader, fratele

uterin al lui Petru Rare§. Contributii mai vechi4 §i mai noi5 au aratat ca acestpersonaj a avut vreo §ase copii trei baieti §i trei fete. Unul din fii, Gheorghe, afost mare logofat al Moldovei in 1579 §i a murit candva, intre 1587 §i 15916,läsand trei fiice: Meirica Huhulea, Grozava (al carei sot e necunoscut) §i

i Cf. Stefan S. Gorovei, Toader, parcillabul de Hotin, in AHAI, XVIII, 1981, p. 683-686.2 DIR, A, 1/XVI, nr. 227, P. 257.3 Ibidem, nr. 367, p. 404.4 C. Cihodaru, Cu privire la frajii dupli mama' ai lui Petru Rare f, in ANAL 2/XXII, 1985,

p. 693-699 (cu interpretari §i identificari genealogice eronate).5 Maria Magdalena Szdkely, Noi contribulii la genealogia familiei Stroici, in ArhGen, II

(VII), 1995, 1-2, p. 65-75 (restabilirea pozitiei genealogice corecte a personajelor inrudite cuToader de Hotin).

6 N. Stoicescu, Diclionar al marilor dreg5tori din Tara Romoneascä §.i Moldova.Sec. XIV-XVII, Bucure§ti, 1971, p. 306.

Revista istorica", torn VIII, nr. 7 8, p. 467 476, 1997

www.dacoromanica.ro

468 Stefan S. Gorovei 2

Paired lina, sopa celebrului logofat Lupu (Luca) Stroici, probabil adoptata ca fiica afratelui Constantin, mort tanar7. Aceasta inrudire ar explica, desigur, inmor-mantarea Pascalinei Stroici la Probota8 (mormant cu lespedea azi disparuta, dinpacate), fara sä explice, insa, de ce tot acolo a fost §i necropola Intregii familii afratelui lui Lupu/Luca, anume Simion Stroici (el insu§i, sopa, doi fii §i una sauchiar doua fiice). A fost, aceasta expresia unei alte inrudiri, mai vechi, intreStroice§ti casä veche §i cinste§a" §i ctitorul Probotei, sau doar urmareafaptului ea' un al treilea frate, Gavrila§, calugarit Grigorie, a ajuns egurnenulProbotei, unde s-a §i Ingropat (dupä cum au dovedit frumoasele descoperiri recenteale doamnei Voica Maria Pu§ca§u9)? Nu putem, de asemenea, sa evitam intrebareadaca nu cumva §i egurnenia lui Grigorie, monahul Stroici la Probota nu va fi fost,ea insa§i, tot expresia unei inrudiri cu Casa domneasca. Lasam viitorului identi-ficarea unei solutii la asemenea problenrie incalcite, pentru a ne indrepta sprealtele, in care cred ca am putut aduce un strop de lumina.

Ma nedumerise de mult trebuie sa. rnarturisesc putinatatea §tirilor despreGheorghe logofatul: un personaj fara cariera, fail nelipsitul cursus honorum",care pare a se ridica din neant pentru a primi, dintr-o data, cea mai Malta'dreglitorie a Tarii Moldovei. Identificarea lui ca fiu al lui Toader parcalabul deHotin §i nepot de frate al lui Petru Rareçc mi-a oferit explicapa pentru aceastaascensiune brusca §i pentru aceastä cariera scurta (scurt interimat, am zice azi, lamarea logofepe). Cum despre frapi §i surorile lui nu se §tie, de asemenea, nimic,m-am intrebat daca nu cumva ar fi posibile identificari prin analogic cu chiar cazullogolatului Gheorghe. Cu totul intamplAtor, acest mod de a pune problerna a aduso solupe. i iata cum.

Un al treilea fiu al parcalabului Toader de Hotin, fratele lui Petru Rare§, s-anumit Dumitru. tiam mai de mult de existenia unei broderii athonite, un epitrahil

cunoscut in literatura de specialitate ca Dionysiou 8 care poarta o dedicapeslavona, cititä de Gabriel Millet astfel: Sie petrachel seitvori Dumitru ghetmani ipodruiie ego Lim vd chram Aico (Dionysiou)1°. Dictionarul dregatorilor a aratat,spre surprinderea mea, ea Dumitru hatmanul e §i el un personaj care accede bruscla marile dregatorii: nu e sigur claca el a fost mare stolnic in 1552, e probabil ca.' a

7 in fi§a din dictionarul dregAtorilor, filiatia lui Gheorghe logofAtul nu e cunoscutà §ifigureazA o singurA flick PAscAlina (N. Stoicescu, op. cit., p. 306); filiatia §i numele celor treifiice la Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 69-70.

8 DRH, A, XIX, nr. 377, p. 522. Luca Stroici a fost inmormAntat la Dragomirna, dupAmarturia lui Petru MovilA.

9 Cf. Voica Maria Pu§ca§u, Lespezile funerare de la mändstirea Probota (I), in ArhGen,II (VII), 1995, 1-2 §i (II), ArhGen, III (VIII), 1996, 1-2.

Gabriel Millet, Hélène des Ylouses, Broderies religieuses de style byzantin, Paris,1947, p. 48; am pus 6 acolo unde Millet transcrisese un u cu pAlarie §i am adAugat h la ghetman.

to

www.dacoromanica.ro

3 Rude si inrudiri necunoscute 469

fost paharnic mare in 1554-1555, pentru a deveni, apoi, in 1558-1562, hatman".Partea cea mai insemnata a biografiei sale o constituie prezenta sa in consiliul deregenta instituit la moartea lui Alexandru voda Lapu§neanu, pentru vremeaminoratului lui Bogdan al IV-lea: indrumatori erau spune cronicarul AzarieGavriil logofkul §i Dimitrie hatmanul §i doarnna [Ruxanda] cdrmuitoare pestetop"12. Un raport plecat din Ia§i in iunie 1568 ii arata, in adevar, pe cei doi boierica proteguitori ai scaunului tkiarului print: ace§ti doi domni magnati, adicaDumitru, care este marele hatman al Moldovei §i Gavrila§, care este marele logontal tärii acesteia"13. Gavril logofatul precizez de la inceput e inainta§ulneamului Ceaurul, din care s-a ridicat §i un domn, Gheorghe voda Stefan'''.

Documentele nu ofera, din pacate, cu privire la familia hatmanului Dumitru,deck amanuntul cd a avut o flied Salomia, mama unei Anita15.

Lumina o aduce, insa, pomelnicul vechi al manastirii Bistrita. Aici, pe fila 51verso, se pomene§te reTAAA1-16 §i iata ce cuprinde textul in dreptulacestei insemnäri marginale:

rocnom, pAG6 C13011X6: Armful TpTe Ii noApoyde ero AtitiA ii%AM Hx: Fillnap 11 A11,4111TpIe 11 MArMA11114 u inuAITert-k ero : ToaAeph Ii

Adica: Pomene§te, Doamne, sufletele robilor tai: Dimitrie §i sotia luiAnna V copiii lor: Nicoara §i Dimitrie §i Magdalina §i parintii lui: Toader §iMu§a" 6.

Nici o indoiala nu incape: pasajul ne da, deslu§it, familia hatmanuluiDumitru. Ceea ce Gabriel Millet a citit pe epitrahilul de la Dionysiou dreptimposibilul Linz (interpretat §i Lie) e, de fapt, numele Anna (paleografic, lecturagre§itä e explicabila, mai ales pe o broderie). Copiii sunt Nicoara, Dimitrie §iMagdalina nu §tim nimic despre ei! Si, in fine, surpriza mai mare: Toader §iMu§d, adica insu§i fratele lui Petru Rarg ci solia lui. Mu§a este, deci, numeleaceleia pe care scrisoarea din toamna anului 1538, a lui Stanislas Górskipublicata in 1972 de Stefana Simionescu §i ale carei informatii genealogice le-amanalizat Inca de acum doua decenii17 o nume§te iuvenis femina, pulchritudine

N. Stoicescu, op. cit., p. 304.12 Cronicile slavo-romane din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P. P. Panaitescu,

Bucure§ti, 1959, p. 147.Calatort straznz despre Tarile Romane, II, Bucure§ti, 1970, p. 391-392.

14 Cf. Petronel Zahariuc, Familia 4.i cariera lui Gheorghe yodel .pefan, in ArhGen, II(VII), 1995, 1-2, p. 77-89.

15 DIR, A, 5/XVII, nr. 17, p. 12.16 Pomelnicul manastirii Bistrija, ed. Damian P. Bogdan, Bucure§ti, 1941, p. 81 (textul

slay) §i 119 (trad.); am inlocuit, in traducere Orintii sai" cu lui", intrucat impersonalulpronume posesiv sai" nu reda precizia slavonului nzasculin ego", putandu-se raporta §i laparincii soliei.

17 Stefan S. Gorovei, Note istorice i genealogice cu privire la urma§li lui ,p'efan celMare, in SMIM, VIII, 1975, p. 185-200.

A11.1A11TO?

Aloywa.

11

parinpi

www.dacoromanica.ro

470 $tefan S. Gorovei 4

ac forma spectabili"18. Mup e numele cumnatei lui Petru voda Rare§ §i el trebuiesa fi räsunat nu o data sub boltile curtii princiare de la Suceava. Neamul acesteijupdnite ramâne (deocamdata?) necunoscut.

Dumitru hatmanul a fost, in adevar, un boier insemnat; numele sau se afla §iin pomelnicul manastirii Trèskavec din Bulgaria19 probabil in urma unor daniipe care le-a facut acolo §i, In afara de epitrahilul pastrat la Dionysiou, tot de la elprovine un alt epitrahil, aflat azi la Victoria and Albert Museum din Londra,semnalat lumii §tiintifice române§ti in 1970, de Corina Nicolescu20. Din pacate,regretata cercetatoare n-a publicat §i inscriptia cusuta in partea de jos a lucrarii",ci a mentionat doar numele donatorului: Hatmanul Dimitrie". Ea a atras atentia,in schimb, asupra faptului ea' broderia de la Londra infati§eaza acela§i motivcompus din trei palmete rotunjite care se desfac dintr-o tulpina scurta cu treiramuri [...] intocrnai ca §i pe cele doua epitrahile pastrate In rnanästirea athonitàDionysiou"21.

Cele doua epitrahile" inseamnä Dionysiou 8, trimis de Dumitru hatmanul, §iDionysiou 7, daruit de un anume Gavril §i sotia sa §i copiii 10r22 . Inaintea numeluiGavriil se mai afla un cuvant, a carui lecturä a dat imposibilul Coèoiog"23. PentruMillet, donatorul ar fi identic cu un Gavril care, la 1555, cu sotia sa Sofica, adAruit la Stavronikita tot un epitrahil24. Pentru Petre . Nästurel, Gavril §.i Sofica arputea sa insemne fie Gavril Trotu§anu25 de§i acesta murise din 1541 iar sotia sa,Ana, il precedase ln marea trecere fie (socotindu-1 identic cu Coèoiog" de laDionysiou) un ipotetic §i neatestat documentar Gavril Motoc26.

In realitate, cel dintai (donatorul din 1555 de la Stavronikita) e ginerele luiLuca Arbure, sotul fiicei sale Sofica: e ascendentul familiei bucovinene Herta27.Cel de-al doilea Coèoiog" de la Dionysiou nu poate fi dee& logofd tul Gavril,

18 Stefana Simionescu, Noi date despre situafia internä fi externd a Moldovei in anul1538, intr-un izvor inedit, in Studii", 2/25, 1972, p. 235.

19 Pomelnicul meintistirii Bistrifa, ed. cit., p. 27, n. 2.20 Corina Nicolescu, Lucriiri de arta románeascli in colecliile straine: o broderie

moldoveneascci din sec. al XV1-lea in muzeul Victoria fi Albert" din Londra, in RevistaMuzeelor", 5/1970, p. 423-424.

21 Ibidem, p. 423.22 Gabriel Millet, Hélène des Ylouses, op. cit., p. 46.23 Ibidem.24 Ibidern.25 Petre S. Násturel, Un epitrachilion moldave du XVI' siecle et ses correspondants

athonites, in Cyrillomethodianum", H, Thessaloniki, 1972-1973, p. 93; idem, Le Mont Athos etles Roumains, Roma, 1986, p. 254-255.

26 Idem, Un epitrachilion..., cit., p. 95.27 Petronel Zahariuc, Mihail de la Dorohoi fi descendenfa sa, in ArhGen, I (VI), 1994,

1-2, p. 181-182.

www.dacoromanica.ro


tovariipl de regengi al lui Dumitru hatmanul. i e deosebit de sugestiv faptul eabroderiile trimise de cei doi la Sfantul Munte, la aceea# mancistire, seamna cadouà picaturi de apes. Dionysiou era, intr-un fel, ctitoria casei lui Rare§ §i aurmaplui §i continuatorului sau, Lapu§neanu29 §i cativa din boierii celui de-aldoilea au facut daruri acolo30.

Existä, 'Irma, intre Dumitru hatmanul nepotul lui Petru Rare§ §i Gavrillogofatul, inainta§ul Ceaure§tilor, §i o alta apropiere deck cea pe care o arata,explicit, identitatea celor doua broderii. Gavril este, ca §i hatmanul Dumitru, unpersonaj care apare brusc in cea mai inalta treapta a ierarhiei boiere§ti, logofetia,pe care o detine cativa ani, cu Intrerupere, trite 1565 §i 157131. Nu are carierasuitoare", nu i se cunosc inainta§ii (§i nici macar sotia!), dar urma§ii sai vor ocupacele mai Ina lte dregatorii, §ase dintre ei detinand marea logofetie, pana la sfar§itulveacului al XVH-lea caz unic in Moldova medieva1a32.

In lumina identificarilor care s-au putut face pentru Gheorghe logofatul §ipentru Dumitru hatmanul nepoii de frate uterin ai unui membru al dinastieicercetatorii vor fi in drept sa se Intrebe: care va fi fost originea lui Gavrillogofatul?!

Inchei aceasta prima parte cu doua observatii: despre ce nu §tim §i despre ces-ar putea sa §tim. Nu vim din ce neam venea frumoasa Mu§a, cumnata lui PetruRare§; nu §tim cine au fost sotiile fiilor ei, Constantin §i Gheorghe logoatul, ciavem doar numele sotiei lui Dumitru hatmanul, Anna, dar fail nici o indicatieasupra familiei din care se trägea; nu cunoa§tem numele sotilor celor trei fete,Zamfira, Grozava §i Sofia33.

S-ar putea sil vim ce nume de familie purta hatmanul: in frumoasa-imonografie inchinatä lui Alexandru voda Lapu§neanu, d-1 Gheorghe Punga a atrasatentia asupra unei §tiri din iunie 1561, care mentioneaza pe Dimitrie Vlad,captanul cetatii [...] Suceava,,34. Daca acceptam identitatea cu hatmanul, am avea

28 V. §i Virgil Candea, Mdrturii romfinegi peste hotare,I, Bucuresti, 1991, p. 454-455.29 Cf. Petre S. Nasturel, Le Mont Athos et les Roumains, p. 151-157.30 Ibidem; Virgil Candea, O. cit., p. 454-455: Simion Negrila, Ion al lui Petrica, Carstea

jitnicerul, Gavril logofkul si Dumitru hatmanul.31 N. Stoicescu, op. cit., p. 305.32 Cf. Petronel Zahariuc, Familia §1 cariera lui Gheorghe yodel ,5tefan, cit. supra, n. 14.33 .0 mai trebuie consemnata, desi in sprijinul ei nu pot aduce deck coincidente

de nume si situatii: ma intreb daca Gavriil §i Sofica, donatorii de la Stavronikita din 1555, nu arputea fi tocmai viitorul logofk fall dregkorie la 1555 si sotia sa, Sofia, fata lui Toader deHotin si sora lui Dumitru hatmanul si a lui Gheorghe logotatul. Regasirea prenumelor Dumitru(la Dumitrasco Stefan) si Gheorghe (la fiul acestuia, Gheorghe vocla Stefan) ar putea, eventual,sprijini o asemenea ipoteza.

34 Gh. Punga, Tara Moldovei in vremea lui Alexandru LApufneanu, Iasi, 1994, p. 122,n. 38.

www.dacoromanica.ro


numele sAu de familie, §i nu un simplu patronim, intrucdt tatAl sAu a fost a§a cumcred ca am dovedit aici §i cum, de altfel, o spune limpede pomelnicul de la Bistrita

un Toader, care nu e altul cleat fratele uterin al lui Petru Rare§.

A doua parte a acestor insemnAri prive§te o posibilA inrudire veche a luiPetru Rare§ cu dinastia Basarabilor, inrudire necunoscutA §i din care s-ar pArea CAn-au rAmas decat slabe urme, detectabile doar genealogic.

Cercetarea foarte minutioasA a lapidariului de la mAnAstirea Probota, intre-prinsA de d-na Voica Maria Pu§ca§u §i ale carei rezultate se publica In revistaArhiva GenealogicA", a limpezit o problemA aflatA mai de mult in discu0e, anumeatribuirea a douA pietre tombale cu inscriptii §terse sau foarte §terse. Cea dintai, cudimensiuni care pot sA arate mormantul unui copi135, a aFartinut cum ampresupus Inca din 1975 (dupA tribulatii nu lipsite de logicA...)3 unei necunoscutefiica lui Petru voievod, fiul lui Stefan voievod cel BAtran"37. Cea de-a doua,de dimensiuni foarte apropiate, a avut o inscriptie in care pArea sA se vadAnumele imposibil Somirad: numele e evident gre§it citit observam in 1975 §iIn textul inscriptiei se intrevede, mai departe, numele lui Petru voievod; putembAnui cA Oatra a acoperit mormantul altui copil al lui Rare§, mort §i el in varstafragede .

Cercetarea plina de noroc intreprinsA de d-na Pu§ca§u ne-a redat numeleacestui copil, astfel Meat, in locul acela, piatra ar avea aceste indicatii genealogice:Sarnfira, fiica lui Petru voievod, fiul lui Stefan voievod cel BAtran"40 .

Numele Samfira (Zamfira) e neobi§nuit in dinastia domnilor Moldovei: fiicalui Rare§ e prima §i (panA acum) ultima printesA moldoveancA, Mu§atinA",purtand acest nume (rar intrebuintat, la vremea aceea, §i In neamurile de boierimoldoveni). Dar el a mai fost purtat, spre sfar§itul aceluia§i veac al XVI-lea, de oaltA printesA, din casa Movile§tilor: mica Zamfira, fiicA a lui Ieremia vodA MovilA

35 Dupa G. Bal§ (Bisericile ci mänästi rile moldoveneoi din veacul al XVI-lea, Bucure§ti,1928, p. 342), aceste dimensiuni sunt de 37 x 100 cm; dupa Voica Maria Pu§ca§u (Lespezile

funerare de la meingstirea Probota, I, boc. cit., p. 150), dimensiunile sunt de 39/35 x 99 cm.36 Stefan S. Gorovei, Note istorice ci genealogice..., cit., p. 197.37 Voica Maria Pu§ca§u, op. cit. (I), p. 150.38 Dupa G. Bal§ (op. cit., p. 330), ar fi 44 x 82 cm; dupa Voica Maria Pu§ca§u (op. cit.,

p. 149) 43/38 x 98 cm.39 Stefan S. Gorovei, op. cit., p. 197.

Voica Maria Pu§ca§u, op. cit., p. 149. Autoarea presupune ca Samfira ar fi o fata a luiStefan Rare§; dupa lecturile mai vechi, inclin sa cred cä §i in acest caz s-a folosit formula dininscriplia celeilalte pietre. Pentru demonstratia genealogica, Ina pe care o am aici in vedere,acest amanunt nu are nici 0 relevanta.

4°

-

-

-

www.dacoromanica.ro


figurata cea din urma in fastuosul tablou votiv al Sucevitei a murit la 7 martie1596 §i a fost ingropata in camera mormintelor din ctitoria neamului ei41.

Dar numele acestei Zamfire, intre copiii lui Ieremia Movila, mi se pare catrebuie apropiat de numele lui Moise voda, unul dintre bieii lui Simion vodaMovilä, el insu§i domn al Moldovei in doua randuri (1630-1631 §i 1633-1634). Nucunosc, pana azi, un membru al vreuneia din marile familii ale Moldoveimedievale (din veacurile XV-XVI) care sa se fi numit a§a: Moise. Nu putemconchide decat ca pentru Movile§ti el a avut o semnificatie speciala. Nu trebuie sauitam ca in vremea aceea prenumele nu se a:lea la intamplare, ci dupa regulitraditionale, repetand pe acela al vreunui bunic ori strabunic, al vreunui unchi despitä mai apropiata sau mai departata, paterna ori materna, ori mai rar dupäsfantul zilei de na§tere. intre odraslele Movile§tilor, aplicarea acestor reguli sevede foarte bine: Constantin e numele unui flu al lui Rare§; Bogdan §i Alexandrusunt nume dinastice moldovene§ti; Gavril reia numele bunicului sau matern(Gavrila§ Hara) iar Teodosia (copila moarta mica a lui Simion) poarta numele uneisurori a Doarnnei Marghita (Teodosia, sotia hatmanului Andrei). Petru viitorulvestit mitropolit al Kievului poarta numele lui Petru Rare§, dar §i (se pare) alsfantului zilei sale de na§tere, 22 decembrie, cand se praznuia Sf. Petru al Rusiei.

De unde, in acest context, prenumele Moise?!Evocand asemenea chestiuni, gandul fuge, Med nici o greutate, spre unicul

personaj de oarecare insernnatate din istoria noastra, purtand acest nume: Moisevoievod, domn al Tarii Romane§ti din ianuarie 1529 pana prin iunie 1530. Or,intamplarea" face ca acest efemer print valah, dintr-o ramura urgisitä §i prostcunoscuta a Basarabilor, a avut o fiica numitä... Zamfira! Ea este ctitora bisericiidin Prislop (Hunedoara), unde a §i fost ingropata, in martie 158042.

Coincidenta e tulburatoare §i dui:4 parerea mea, nu poate fi intamplätoare.De unde le venea Movile§tilor traditia onomastica a Mu§atinilor" se §tie,

azi, dupà un veac de presupuneri: sotia logofatului Joan Movila, mama lui Ieremiavoda §i a lui Simion voda, era o fiica a lui Petru Rare§43. Dar celalalt context

41 Dimitrie Dan, Mlincistirea Sucevita, Bucuresti, 1923, p. 96; lespedea funerath aredimensiuni apropiate de acelea ale fetelor lui Rues: 38 x 87,5 cm (ibidem).

42 Pentru acest personaj, v. I. Pu§cariu, Doull Zamfire, domnife române din secolul XVI,trecute in Transilvania, in ARMSI, s. II, t. XXIX, Bucuresti, 1907; Andrei Kovács, Date privindviaja Zanifirei, fiica lui Moise-vodli, in AIIAC, XXVII, 1985-1986, p. 349-374.

43 Cf. I. C. Miclescu-PrAjescu, New Data Regarding the Installation of Movila Princes, inSEER, XLIX, 1971, nr. 115; tefan S. Gorovei, Pe marginea uneifihiafii incerte: Maria Movilli

fiica lui Petru Raref, in CI (s.n.), XI, 1980; Durnitru Nastase, Maria, mama lui leremiaflic'd a despotului" Petru Raref, in ArhGen, Ill (VIII), 1996, nr. 3-4. Trebuie sA se

observe cA un frate (mai mare?) al celor doi domni, anume Toader MovilA, e numit indocumenie Ceirnul: i se va fi taiat nasul in urma afirmarii unei preteniii la tronul Moldovei?E cititorul biseriaii din Burdujeni (ticeava), a fostei mAnAstiri numite Todireni.

-

- -

--

Movild,

www.dacoromanica.ro


onomastic, delimitat. de numele Zamfira §i Moise, ne indreaptA, evident, spredinastia munteank Zamfira intre copiii lui vodA Rare§ trebuie pus(A) in legAturà cuZarnfira §i Moise Movilk legAndu-se printr-o explicatie comunk Iar aceastAexplicatie n-ar putea fi deck una singurA: o cdsätorie a lui Petru Rarg cu odomnifd munteancd, din casa lui Moise vodk poate chiar o sorA a acestuia.

Nu se poate preciza dacA Maria §i Ana, Ion (+ 1532) §i Bogdan (+ 1534) §iZamfira, Chiajna §i cealaltA flicA (a cArei piatra de la Probota nu ne-a mai pastratnumele) au fost, cu totii, copiii din aceia§i cAsAtorie, cu acea Marie, moartà in28 iunie 1529 (deci in ajunul zilei onomastice a Domnului!) §i ingropata la Putna.AceastA Marie sau, intr-un caz contrar, o sotie anterioarA a lui Rare§ a putut fidomnita bAsArAbeascA prin care s-au transmis nume ca Zamfira §i Moise.

0 asemenea inrudire ar putea furniza o explicatie foarte plauzibila §i pentruindreptAtfrea lui Simion MovilA la tronul TArii Romane§ti". Se §tie CA el a foststAruitor cerut ca domn de o parte a boierimii muntene §i ca lucru absolutnea§teptat a fost bine primit §i sprijinit de vitejii cavaleri care erau fratii Buze§ti.CAsAtoria lui Melentie Balica un urma§ de Buze§ti rAzletit, cu Petru chiopul inMoldova cu sora Movile§tilor, Ana- cheauca, nu mi se mai pare un argumentsuficient pentru aceastA atitudine: Balica murise de mult, din 1586 §i, oricum,aceastä incuscrire nu producea drepturi de nici un fel.

incheind, atrag ateinia asupra a douA concluzii de ordin mai general care sedesprind din cercetarea ale carei rezultate tocrnai le-am infati§at. Cea dintai poatesA constituie un indiciu pentru cautarea originilor in cazul unor personaje care aparbrusc in viata politick in veacurile XV-XVI, ocupand de la inceput, fArA nici otrecere prin treptele inferioare ale ierarhiei, demni4 din vdrful acesteia.Asemenea personaje pot sl facA parte din Casa Domniei", ca rude colaterale,urma§i de-ai unor frati de domni §i sunt multi asemenea fii §i frati cu posteritatenecunoscutA sau de-ai unor frati uterini (neapartinand, deci, per niasculos,dinastiei).

Cea de-a doua concluzie atinge un subiect necercetat Inca din istoria noastràmedievalk statutul bastardului. Bastard fiind, Petru al RAre§oaiei a beneficiat, s-arpärea, de grija Casei domne§ti, care ii va fi cAutat de sotie o fatA cu acela§istigmat", pentru a se respecta ceea ce in Apus se numea egalitatea de nagere.DupA cum, din grija tot a Casei domne§ti a primit, ca sursA de venituri, pescariile

44 Pentru domnia munteanä a lui Simion Movilä, cf. Dimitrie Ciurea, Domnia munteanli alui Simion vodei Movilä, in CI, XIII-XVI, 1940, nr. 1-2, p. 113-132, §i Constantin Rezachevici,Pozifia marii boierimi din Tara Romdneascei fag de Mihai Viteazul ci Simion Movild(noiembrie 1600 august 1601), In Studii", 26, 1973, nr. 1, p. 49-63.

www.dacoromanica.ro


(domeniu al Coroanei45) din sudul rii, ceea ce explied porecla cu care a intrat intraditia noasträ cronicsareascA: Peitru Mjariul.

ADDENDA

Cand redactarea prezentului text era incheiata, colegul meu, d-1 Petronel Zahariuc, asistentuniversitar, mi-a comunicat numele cuprinse in pomelnicul manastirii Tréskavec (dupA IordanIvanov, Belgarski starini iz Makedonija, ed. II, Sofia, 1931, p. 68). in fruntea boierilor moldovlahi,figureaza hatmanul Ditnitrie, apoi Anthimiia, Ion §i Nicoard, urmati de logoAtul Gavriil. Nu se poatestabili daca cei trei care insotesc pe hatmanul Dimitrie sunt copiii sài, ori e vorba de sotia sa si de doicopii. Dar e foarte sugestivA inscrierea in pomelnic a celor doi magnar i regenti ai Moldoveiumpreunli, Intr-un chip care evoca pregnant trimiterea darurilor la Muntele Athos tot Impreund.Astfel, ipoteza pe care am formulat-o in nota 33 ar parea cà prinde un contur mai ferm. Adaug, inacelasi sens, o mentiune din pomelnicul mandstirii Slatina: In acttiala lui forma, mult prefacuta panain veacul XVIII de cand aceasta insäi dateaza, se afla, in chiar primele randuri, Gavriilu logo[fat]"

solia sa, O[nis]ie" (Inscripliile medievale ale Rom4niei, I. Orapl Bucurepi, ed. Alexandru Elian,Constantin Ba lan, Haralambie Chirca, Olimpia Diaconescu, Bucuresti, 1965, P. 324). Numele sotieilui Gavril logofatul e, Ins, intr-o forma imposibila, in care parantezele drepte marcheaza intregireatextului pentru lacune din cauze mecanice" (ibidem, p. 41). Presupun ca e vorba de logofatul de la1568 i prezenta sa in pomelnicul ctitoriei lui Lapusneanu e absolut fireasc i Indreptatita astfelMeat ma Intreb daca literele ramase din numele sotiei nu s-ar putea recompune In Sofia.

LI1 1 LE KNOWN RELATIVES AND KINSHIPS OF PETRU RARE

Abstract

Research work on the kinships of Petru Rare§ Prince of Moldavia in 1527-1538, 1541-1546 is hindered on the one hand by the lapidary and lacunarycharacter of documentary information on the history of the Moldavian dynasty inthe 14th 17th centuries, which deprives the genealogist of data on matrimonialalliances and kinships thus established; on the other hand, Petru Rare§ having beena bastard (to Stephen the Great, 1457-1504) broadens the circle of his relativesand, subsequently, of the dynasty with those who may have been brothers,cousins and nephews to him exclusively on his maternal line. Without actuallybelonging to the dynasty, such figures occasionally held important positions, andenjoyed all the honours in the social and political hierarchy of the time.

The author identifies such relatives on the voivode's maternal side and apossible (and more ancient) relation to the Wallachian dynasty (of the so-calledB asarabs).

45 Este ipoteza regretatului profesor Nicoara Beldiceanu, La Moldavie ottomane a la findu XIV siecle et au debut du XV! siecle, In Revue des Etudes Islamiques", 2/1969, p. 258,n. 5. Eventuala Inrudire cu neamul boierilor Cernat ar veni in sprijinul acestei ispititoare ipoteze.

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PETRU RARES 1 MOLDOVA DINTRE PRUT 1 NISTRU

EUGEN DENIZE

Prima donmie a lui Petru Rare§ (1527-1538), spectaculoasä §i plina de stralu-cire din multe puncte de vedere, a fost insä umbrita de o serie de gre§eli de naturapolitica ce au adus tara in pragul unui dezastru total. Atunci cand Rare§, abandonatde aproape toti colaboratorii sai, parasea in graba domnia in luna septembrie aanului 1538, Moldova se afla la discretia sultanului Soliman Magnificul §i numaiconsiderente foarte importante, precum dorinta de a nu genera un conflict cu Polo-nia §i costurile economice ridicate ale unei dominatii directe, 1-au impiedicat peacesta sa o transforme in pa§alac. Oricum, evenimentele anului 1538 au marcat ograva alterare a pozitiei Moldovei in raporturile ei cu Poarta otomang §i au permisturcilor sä smulga din trupul tärii importante teritorii situate intre Prut §i Nistru.

Fiind nevoit sä renunte la cucerirea totalä a Moldovei, sultanul a incercat,totu§i, sa ocupe o portiune cat mai mare din teritoriul ei, mai ales in stanga Pru-tului, teritoriu care sä faciliteze contactele pe uscat cu tatarii din Crimeea §i sä aibao valoare economica ridicata furnizata, mai ales, de comertul de tranzit §i de varni-le din aceasta zona. In cele din urma, turcii vor ocupa ferm Tighina, rebotezataBender, §i teritoriul care va primi numele de Bugeac. Acest teritoriu, transformatde turci in sangeacul de Bender §i Akkerman, atingea la nord apa Bacului, iar lasud apa Botnei; spre räsärit ajungea pana la Nistru, iar spre apus era despartit detinutul Orheiului printr-o linie meridionalä, care pleca de la malul Bacului laBulboba §i atingea tarmul drept al Botnei la Salcuta, incluzand §i Chi Ea'.

La inceput insa, imediat dupa alungarea lui Rare§, turcii au incercat §i reu§itpentru un anumit timp sä ocupe intreaga Moldova dintre Prut §i Nistru, pana lahotarele Poloniei. Cronica moldo-polond spune ca in tinr domniei lui StefanLacustä ... moldovenii dadusera turcilor jumatate din tail" , iar Anton Verancsicsea sultanul ... ocupa pe seama sa partea Moldovei ce se intinde de la Prut pana laNistru, aläturandu-o cane Cetatea Alba..."3. Cronicarii otomani contemporani cu

t Ion I. Nistor, Istoria Basarabiei, CernAuti, 1923, p. 105.2

Cronica moldo-polonli, in Cronicele slavo-románe din secolele XV-XVI publicate deIon Boran, editie revazutà §i completatà de P. P. Panaitescu, Bucure§ti, 1959, p. 185.

Anton Verancsics, De apparatu Joannis regis contra Solimanum caesarem in Trans-sylvaiam invadentem (1536-1538), in Al. Papiu-Ilarian, Tesaur de monurnente istorice pentruRomania, torn III, Bucure§ti, 1864, p. 171.

Revista istoricA", torn VIII, nr. 7 8, p. 477 483, 1997

www.dacoromanica.ro

478 Eugen Denize 2

evenimentele, precum Muhieddin al-Djemali4, Nasuh Matrakci5, Rustem Pa§a6 §iMustafa Gelalzade7, de§i confuzi in descrierile pe care le fac cu privire la aceastaproblema, poate tocmai din dorinta de a ascunde e§ecul final al sultanului intentativa sa de a ocupa intrega Moldova dintre Prut §i Nistru, afirrna, totu§i, destulde clar faptul ca acesta a ocupat teritoriul in discutie ca urmare a campaniei din1538 §i a izgonirii lui Rare§. Este sigur cä intr-o prima etapa turcii au cuceritcetatile Soroca §i Bar unde au fost numiti chiar sangeacbei8.

Victoria rapida §i total:a a sultanului a avut insa §i o consecinta previzibilanegativa pentru acesta. Po Ionia, scapatà de Petru Rare§, un vecin incomod, dardestul de putin periculos, risca sä se vada vecina cu Imperiul otoman, ceea ce ar fireprezentat o amenintare mult mai grava din toate punctele de vedere. In aceastäsituatie, imediat dupa incheierea campaniei sultanale, regele Sigismund I, careMeuse tot posibilul pentru a-1 inlätura pe Rare§, incepe sa se agite §i sa soliciteajutor in privinta posibilei amenintari reprezentata de vecinatatea cu Imperiulotoman. El scrie sfetnicilor mai mari §i sfetnicilor mai mici ai regatului9, apoiducelui de Prusia, Albert, marckgrafului de Brandenburg, Ioachiml°, §i, in fine,papei Paul III" arätandu-le ca situapa Poloniei este foarte dificila, cä turciiameninta nu numai tara sa, dar §i Germania, ea Moldova lui tefan Lacusta adevenit un factor de instabilitate la granitele sudice ale regatului §i, In consecinta,ar trebui sä primeasca ajutoare cat mai curand posibil.

Daca regele polon avea toate motivele sä se teama de turci §i de tatari §i saincerce sa-i impinga cat mai spre sud in Moldova, cat mai departe de hotarelepolone, el nu avea Insà dreptate in privinta intentiilor noului voievod moldoveantefan Lacustä. De§i imaginea acestuia in lumea cre§tina era foarte proastä §i

indiscutabil cà prezenta sa la domnie a marcat un moment de discontinuitate inistoria Orli, adevarul este a tefan Lacustä a trecut, destul de repede, pe faga§ul

4 Muhieddin al-Djemali, Tevarih-i al-i Osman (Istoriile dinastiei osmane), in Croniciturcevi privind fdrile romtine. Extrase, vol. I. Secolul XV mijlocul sec. XVII, volum intocmitde Mihail Guboglu §i Mustafa Mehmet, Bucure§ti, 1966, pp. 188-189.

5 Nasuh Matrakci, Fetihname-i Kara-Bogdan (Cronica cuceririi Moldoveii), in ibidem,p. 230.

6 Rustem-Pa§a, Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei osmane), in ibidem, p. 255.7 Mustafa Gelalzade, Tabakat al-memalik ye daradjat al-mesalik (Pdturile sociale §i

slujbele in Imperiul otoman), in ibidem, p. 270.8 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei §1 Tärii Romanevi,

vol. I, Bucure§ti, 1929, p. 18.9 Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romdniei culese din arhivele Poloniei.

Secolul al XVI-lea, Bucure§ti, 1979, p. 9-11.1° Ibidem, p. 11-14." Ibidern, p. 18.

www.dacoromanica.ro

3 Petru Rare§ 479

politicii de aliante traditionale ale Moldovei, adica a trecut de partea tabereicre§tine, care in acea perioada formase o liga sfânta antiotomana cu participareaSpaniei, a Imperiului romano-german, a papalitatii §i a Venetiei. Este posibil insä,ca invatand din experienta lui Rare§, tefan Lacustä sä fi fost adeptul unei politiciantiotomane mai prudente, bazata mai mult pe aliante §i diplomatic, pentru ca oeventuala repetare a evenimentelor din 1538 ar fi dus, indiscutabil, la distrugereatarii, la transformarea ei in pa§aldc. Datorità acestei politici antiotomane maimoderate este posibil ca el sä fi intrat in conflict cu principalele grupari boiere§ticare 1-au parasit pe Rare§ §i i-au acordat, initial, sprijinul, ca Gane§tii §iArbure§tii12, dar care acum Ii repro§au din ce in ce mai amenintator ca nu facenimic pentru a redobândi pamanturile ocupate de turci in 1538, fapt pentru care elnu era responsabil. Incheierea unui tratat de pace §i de alianta cu Sigismund I la20 februarie 1539, la Cracovia, intarit la 18 aprilie acela§i an la Harlan°, stabili-rea unor contacte diplomatice cu judele Bra§ovului14 §i cu Ferdinand de Austria15nu au avut darul sà schimbe cu nimic situatia politica interna a lui tefanLacustä.

Intre timp insa, actiunile turcilor nu faceau decat sä indreptäteasca temerileregelui polon, precum §i apropierea tot mai pronuntata dintre tefan Lacusta §iputerile cre§tine. incercand sa-§i consolideze §i definitiveze prezenta in Moldovadintre Prut §i Nistru, turcii au inaintat la nord de Soroca §i, la inceputul anului1539, au trecut la ridicarea unei fortificatii in zona granitei cu Po Ionia, trimitândaici §i 7000 de oameni16. Castelanul de Be Nicolae Sieniawski, gasea in varaacestui an, motive serioase de ingrijorare §i din pricina fortificatiilor pe care turciile ridicau la Tighina §i pe care incepuserä sa le ridice §i la Orhei, pe granita de vest

12 Stefan S. Gorovei, Gdnevii i Arburepii. Fragmente istorice (1538-1541), in Cerce-tari istorice", serie nota, II, Ia§i, 1971, P. 143-159; idem, Domnia lui Stefan Lacustä, in vol.Petru Rare 4., Bucure§ti, 1978, p. 161-174.

13 Hurmuzaki, Documente, Supliment II, 1, p. 118-120, 122-125; I. Corfus, op. cit.,p. 14-18.

14 Hurmuzaki, Documente, IV, 2, p. 185, 201-210, 265-270; Stefan S. Gorovei, Domnialui Stefan Lacusta, p. 170; loan Aurel Pop, Cu privire la domnia lui Stefan Lacustd, in AnuarulInstitutului de istorie §i arheologie Cluj-Napoca", XXVII (1985-1986), 1987, p. 83.

15 Hurmuzaki, Documente, II, 4, p. 201; II, 1, p. 208; A. Veress, Acta et epistolae rela-tionum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia, vol. I, 1468-1540, in FontesRerum Transylvanicarum, tomus IV, Budapesta, 1914, p. 299-300.

16 A. Veress, Acta et epistolae..., p. 297; III. Pal Pdpa és Farnese Sdndor bibornokmagyarorszdga vonatkaz6 diplomacziai levelezesei (1535-1549) (Corespondenia diplomatiadintre papa Paul III §i cardinalul Alessandro Farnese cu privire la Ungaria), ed. Ovary Lipot, inMonumenta Hungariae Historica. Diplomataria, XVI, Budapesta, 1879, p. 69; AlexandruCioranescu, Documente privitoare la istoria romdnilor culese din arhivele din Simancas,Bucure§ti, 1940, p. 33.

www.dacoromanica.ro

480 Eugen Denize 4

a Moldovei". Putem considera, prin urmare, cg in vara anului 1539 turciiocupaserg de facto intregul teritoriu dintre Prut §i Nistru §i incercau sg-§iconsolideze prezenta aici prin construirea unui adevgrat lant de fortificatii. Evidentcg in aceste conditii presiunile diplomatice ale Poloniei pentru ca turcii sg inceapgretragerea din acest teritoriu au cunoscut o semnificativai intensificare. Astfel, la30 septembrie 1539, nuntiul apostolic din Viena, Fabio Mignanelli, anunta ea'sultanul a renuntat la proiectata fortificatie din nordul Moldovei18, probabil lainsistentele Poloniei. Era, de fapt, inceputul unei retrageri ce va continua §i in aniiurmätori, pang la revenirea pe tron a lui Petru Rare§.

Presiunile diplomatice polone19 au avut insg, pentru moment, un succesdestul de limitat. Este clar ea' turcii, nedorind o confruntare cu Po Ionia, se retrà-geau din nordul §i din centrul Moldovei dintre Prut gi Nistru, dar era o retragerelentä §i insotitA de anumite tentative de revenire2 . In aceste conditii, tefanLacustä se vedea supus la presiuni tot mai puternice pentru a elibera teritoriilecedate turcilor in 1538, cu toate Ca tam, din cauza lipsei de bani, a foametei §i asituatiei confuze din Ungaria §i din cadrul coalitiei cre§tine antiotomane, nu aveacapacitatea necesarg declan§grii unui conflict cu turcii.

Dar nergbdarea boierilor, care doreau sà-§i recapete pgmanturile pierdute, afost mai puternia decdt orice argument, astfel incdt in noiembrie 1540 s-a declan§atrgscoala antiotomang. Moldovenii au lichidat o garnizoang otomang21, au atacatteritoriul cucerit de turci intre Tighina §i Cetatea Albg, au capturat peste 60000 de oi§i au ucis 150 de turci22. inceputul luptei de recucerire a teritoriului pierdut dinstanga Prutului a grAbit, insg, hotardrea sultanului de a-1 numi pe Petru Rare§ din nouin scaunul Moldovei la inceputul lunii decembrie 154023, fapt care a contribuit,probabil, §i la intgrirea deciziei marii grupgri boiere§ti a Gane§tilor §i Arbure§tilor dea-I inlätura din domnie pe tefan Lacustg, ceea ce s-a §i intarnplat in jurul datei de20 decembrie, chid acesta a fost asasinat24, in locul säu find pus Alexandru Cornea.

17 Elementa ad fontium editiones, XXXVI. Documenta ex Archivo Regiomontano adPoloniam spectantia, VI pars, 1538-1542, edidit Carolina Lanckorotiska, Romae, 1975, p. 91.

18 Hurmuzaki, Documente, II, 4, p. 199-200.19 I. Corfus, op. cit., p. 23-25, 27.20 N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei ii Cetlitii Albe, Bucure§ti, 1899, p. 323-325;

Gh. Punga, Tara Moldovei in contextul relajiilor politice internalionale (1538-1572), Ia§i,1994, p. 31.

1 tefan S. Gorovei, Geinevii fi Arbureftii..., p. 156.22 Hurmuzaki, Documente, II, 4, pp. 274-275; I. Corfus, op. cit., p. 31-33; Constantin

Rezachevici, Originea 41 domnia lui Alexandru voda Cornea (c. 21 decembrie 1540 9 sau16 februarie 1541) dupä documente inedite din Polonia, In Revista istorica", serie noud,tom 3, nr. 7-8, 1992, p. 806-807.

23 I. Corfus, op. cit., p. 33-34.24 tefan S. Gorovei, Glineftii ,Fi Arbureftii..., p. 155-156; idem, Domnia lui 'tefatz

Iiicustil, p. 174.

www.dacoromanica.ro

5 Petru Rares 481

Dupa preluarea domniei, Alexandru Cornea a continuat actiunile militareantiotomane, incercand sa redobandeasca teritoriile pierdute in 1538, dar §i celecloud cetati din sud, Chilia §i Cetatea Alba, pierdute in 148425. Marea majoritate arelatarilor polone §i otomane ale vremii arata ea actiunile antiotomane ale moldo-venilor s-au deslä§urat, mai ales in vremea lui Alexandru Cornea, in ultima decadaa lui decembrie 1540 §i la inceputul lui ianuarie 1541. Ele infati§eaza tabloul unoroperatii militare sangeroase a§a cum reiese chiar dintr-o scrisoare pe care sultanulSoliman Magnificul a trimis-o regelui polon Sigismund I, la 10 aprilie 1541: ...au fost uci§i §i toti turcii care se a§ezasera in locurile acelea"26. De asemenea, aufost atacate tinuturile de langa Cetatea Alba, Chilia, Tighina §i chiar Oceakov, zecide mii de oi §i vite au fost luate din Bugeac impreund cu alte prazi27.

De§i atat tefan Lacustä, cat §i Alexandru Cornea au platit cu viata rascoalape care ei, de voie sau de nevoie, au declan§at-o §i au condus-o impotriva turcilor,ea a avut rezultate importante in privinta destinului Moldovei dintre Prut §i Nistru.Acordand o noua domnie lui Rare§, sultanul a fost obligat sä paraseasca definitivpartile centrale §i nordice ale acestui teritoriu, pastrand doar sudul, Bugeacul,transformat Iii sangeacul de Bender-Akkerman. Teritoriul pastrat de turci in 1541era cuprins intre Marea Neagra, Nistru §i o linie de granita ce pornea de pe Nistru,putin la nord de Tighina, §i cobora spre sud, de-a lungul raului Ialpug, atingandDunarea undeva intre localitatile Ismail §i Oblucita. in scrisoarea pe care SolimanMagnificul o trimitea lui Sigismund I la inceputul anului 1541 anuntandu-1 desprereinscaunarea lui Petru Rare§ in Moldova se spunea ca acestuia i-a fost cedataintreaga arä, a§a cum o stapanisera §i stramo§ii sai: ... Iar noi, vazandu-i umilin-ta, i-am dat, din a noastra deosebita §i inalta indurare, voievodatul Orli Moldovei,cu toate, precum a fost in timpul tatalui sau §i al bunicului sau, in care hotare I-autinut acei inainta§i ai sai"28. Era o exagerare evidentä, dar sultanul dorea sa elimine(price fel de temere a polonilor29, mai ales cd se pregatea pentru o expeditie foarteimportanta in Ungaria, in directia Budei, care va §i fi transformata in acela§i an inpa§alac.

Este foarte posibil ca datorità räscoalei din Moldova, in momentul numiriilui Petru Rare§ in domnie sultanul sa-i fi promis ca-i va ceda intreaga Moldovadintre Prut §i Nistru, in lirnitele de dinainte de expeditia din 1538, in schimbul uneisume de bani §i a supunerii totale. In realitate, a§a cum aflam dintr-un raport pecare solii lui Petru Rare§ I-au inaintat, la 8 noiembrie 1542, marelui cneaz alMoscovei, Ivan al IV-lea cel Groaznic, Soliman Magnificul ... i-a inapoiat douà

25 .Cronica p. 184.26 N. Iorga, op. cit., p. 326.27 Ibidem; Hurmuzaki, Documente, Supliment II, 1, p. 150-153.28 I. Corfus, op. cit., p. 36.29 Ibidem, p. 34-35.

moldo-polond,

www.dacoromanica.ro

482 Eugen Denize 6

pArti din Tara Moldovei, iar a treia parte a luat-o sultanul pentru sine, precum §itrei sute de mii de zloti ro§ii, pe langl darea pe care i-o clA anual"30. Nimic nu-1putea ismpiedica pe sultan sA-i promitA lui Rare§ a va inapoia toate pAmanturile pecare le cucerise in 1538, dar in realitate el nu putea face acest lucru deoareceBugeacul, pAzit de cetatea Tighinei, isi asigura controlul deplin al tArmuluimoldovean al MArii Negre, controlul asupra gurilor DunArii §i permitea legAturaterestrA cu tAtarii din Crimeea. Retrocedand, InsA, Moldovei pArtile nordice §icentrale ale teritoriului dintre Prut §i Nistru, el asigura Po Ionia de bunAvointa sa,fAcea sA dispara toate temerile acesteia legate de intentiile de expansiune aleturcilor cAtre nord §i indepArta o eventualA opozitie polonA fatA de proiectata sacampanie de cucerire a Budei. Prin retragerea turcilor din cea mai mare parte aMoldovei dintre Prut §i Nistru, relatiile dintre cele douA parti vor reveni pe fAga§ullor normal, de respectare reciprocA a intereselor politice, militare §i economicemajore.

Pentru Petru Rare§, InsA, situatia era cu totul alta. Cele douA treimi dinteritoriul Moldovei dintre Prut §i Nistru pe care le primise inapoi §i pentru careplätise deja o mare sumA de bani nu il puteau satisface pe deplin. Sultanul iipromisese §i pAmanturile din sud, impreunA cu cetatea Tighinei, bineinteles inschimbul altor sume de bani, dar el nu dorea sA mai dea §i ace§ti bani §i nici turciinu se grAbeau sA-§i sustinA fAgAduielile. Din aceastä cauzA, Rare§ a Mut apel labunAvointa regelui Sigismund I pentru a-i i'mprumuta banii necesari31, dar toaterAspunsurile acestuia au fost negative32, §i s-a alAturat cu hotärare, dar numai cumijloace financiare, la actiunile antiotomane pe care le pregAtea pentru 1542Ioachim de Brandenburg33. Rare§ i§i dIdea seama cA turcii nu aveau nici o intentiede a pArAsi Bugeacul, chiar dacA ar fi primit banii pe care-i cereau, §i de aceeaprefera sA finanteze o campanie antiotomanA a imperialilor care ar fi putut avea,eventual, un anumit succes.

incercArile sale au rams insA MA nici un rezultat. Ele au frovocat chiarbAnuielile sultanului care, in 1542, i-a cerut sA-i cedeze Orheiul 4, Rare§ findobligat ca in anul urmAtor sA refacA, pentru orice eventualitate, fortificatiile de laSoroca35. De fapt acum parcalAbia moldoveneascA, strAmutatA dupà 1484 de laChilia §i Cetatea AlbA la Ciubärciu, se stabile§te la Soroca, cetate care, clAdità

3° P. P. Panaitescu, Petru Rarq §.i Moscova, extras din vol. In memoria lui VasileParvan, Bucure§ti, 1934, p. 7; C. Rezachevici, Politica externa, 'In vol. Petru Raw, Bucure§ti,1978, p. 246.

31 I. Corfus, op. cit., p. 49, 51, 61.32 Ibidem, p. 42-45, 52-55, 62-65.33 Al. Papiu-Ilarian, O. cit., III, p. 13-15.34 C. Rezachevici, Politica extern& p. 247.35 Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 432.

www.dacoromanica.ro

7 Petru Rare§ 483

initial i'mpotriva tatarilor, devine §i punctul de sprijin dinspre sud impotrivaturcilor36. E§ecul lui Ioachim de Brandenburg in fata Budei §i restabilirea relatiilortraditionale bune dintre poloni §i turci 1-au convins pe Rare§ ca Bugeacul §iTighina erau definitiv pierdute. Dar daca el a murit, poate, i'mpacat cu aceastä idee,nu acela§i lucru se poate spune despre urma§ii sli care vor lupta neincetat §i petoate caile pentru redobandirea acestui strävechi pamânt românesc.

PETRU RARq AND MOLDAVIA BETWEEN THE PRUTAND THE DNIESTER

Abstract

An analysis is made of Sultan Suleyman the Magnificent's attempt of 1538-1541 at annexing the territory between the prut and Dniester, short of annexing thewhole territory of Moldavia to the Ottoman Empire. His plan would fall throughmainly given to the resistance put up by the Moldavians and the fierce oppositionof Poland, who was utterly reluctant to border upon the Ottoman Empire in thenorthern.region of Moldavia. The Sultan would nevertheless manage to hold a firmgrip on Southern Bessarabia, despite all efforts by Petru Rare§ who offering to buyback the lost territory. The Ottomans had become well-aware of the strategicimportance of the Bugeac, to be hardly overshadowed by any amount of money

36 N. Iorga, op. cit., p. 187.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LA CURTE, LA PETRU VODA

MARIA MAGDALENA SZEKELY

Cum era viata la curtea lui Petru voda? Dar cine §tie?! Cronicarii nu poves-tesc asemenea lucruri, ba unii chiar se plang c a. nici de viata domnilor, carii aufost toata carma"1, nu puteau citi in letopisetele mai vechi. Ce sä mai vorbim deactele emise de cancelarie care sunt, in majoritatea covar§itoare, acte deproprietate? Färama de viata a ramas, mai intotdeauna, dincolo de litera frumosmigalitä pe pergament. Si totu§i, viata la curtea lui Petru voda se poate reconstitui,nu in cele mai mici amanunte, fire§te, ci in liniile maxi, generale ale traiuluicotidian. Nesperat de multe informatii, unele tulburatoare, altele amuzante, räsar lao lectura a izvoarelor, altminteri a§a de bine cunoscute. insemnari ale calatorilorstraini, registre de cheltuieli, scrisori, rapoarte diplomatice, felurite alte documentevorbesc cate putin, uneori indirect, despre voda Rare§ §i familia lui, despreve§minte §i bijuterii, despre locuinte §i obiecte personale, despre vesela §imancaruri, despre spectacole §i partide de pescuit sau vanatoare, despre cai §icaini, despre medici §i farmaci§ti, despre astrologi §i prezicatori. 0 lume vierasare, animand o epoca din istoria Moldovei, cunoscuta pang acum doar ca ovreme de razboaie, de intensä activitate diplomatica §i, in anii de pace, ca o vremea unei eflorescente artistice fail seaman.

Familia. Casatorit in primavara lui 1530 cu Elena-Ecaterina, fiica luiDespot tarul" §i sora, din partea tatalui, a doamnei Milita-Despina, soata luiNeagoe Basarab, Petru Rare§ s-a bucurat de mai multi prunci din aceastä a douainsotire a sa. Casatorie cu substrat politic, ar spune unii, dictata de interese de stat§i nu de sentimente. Iar copiii, ei bine, ace§tia erau simpli printi mo§tenitori aitronului sau printese care, la randul Mr, aveau sa fie maritate cu de-a sila. Fire§teca, la o prima vedere, realitatea este aceasta, identica celei de la toate curtileprinciare. In ceea ce prive§te, insa, sentimentele, se pare ca lucrurile stateau altfel.

Om in plina maturitate, Petru Rare§ i§i iubea copiii §i sotia, trecuta §i ea,bini§or, de anii tineretii. Dragostea dintre ei a fost resimtità de contemporani §iconsemnata ca atare. Sentimentele sunt evidente mai ales in perioadele de cria

i Grigore Ureche, Letopiseful Tarii Moldovei, edirte IngrijitA de P. P. Panaitescu,Bucure§ti, 1958, p. 64.

Revista istoricr, torn VIII, nr. 7 8, p. 485 496, 1997

www.dacoromanica.ro

486 Maria Magdalena Székely 2

La 1538, in fata pericolului intreit (otoman, tataresc §i polonez), Petru voda§i a trimis familia la Bistrita, se pare sub protectia credinciosului sau, Mateia§vistiernicul, om cunoscut acolo de pe vremea cand mergea sä ridice birul deSanmartin2. De la Bistrita, doamna Elena §i copiii s-au refugiat la Ciceu, undeRare§ ii va regäsi cateva sAptamani mai tarziu. Intalnirea lor, acolo, departe deMoldova pe care fusesera silip s-o pal-Leased, avea sä fie povestita de cronicarulMacarie astfel: 4i a intins bratele sale §i a cuprins cu dragoste parinteasca pecopiii sai nevarstnici §i i-a särutat, asemenea unui vultur care acopera cu aripile pevultura§ii MA pene. i intinzand mainile sale, a cuprins plangand §i pe inteleaptasa sope, doamna Elena. Ea, atarnandu-se de gatul lui, plangea cu durere §i-1 sarutadin toata inima []3 Iar Letopisepd Prii Moldovei pllnii la Aron voda vaconsemna, mai tarziu: Acolo multä plangere §i tanguire era de doamna-sa Elena§i de fiii sai, de Iliia§u §i de tefan §i de fiica-sa Roxanda §i de alti casa§i, pentrumultä scarba §i nevoie ce le venise asuprä, §tiindu din cata marire au cazut la atatapedeapsa."4. S-ar putea obiecta ca episcopul Macarie (§i cu ark mai pupn GrigoreUreche!) n-a asistat la regasirea dintre principele fugar §i familia sa §i ca,deci, descrierea lui este doar un exercitiu de stil. Numai ca o scena foarteasemanatoare avea O. fie inregistrata §i de Anton Verancsics care 1-a intalnit pePetru Rare§ la Alba Iulia, in drumul acestuia spre Tarigrad. Ma cuvintele luiVerancsics: Petru era MA tulburare, neschimbat, vesel §i cu mare speranta case va intoarce in domnie, nearatand pe fata nimic din omul pärasit §i lovit desoarta du§mana. Doar amintirea sopei §i a copiilor schimba fata barbarului §iuneori chiar plangea"5.

Emoponant a fost §i momentul reintalnirii lui Petru voda cu doamna §icoconii lui, in 1541, and, proaspat numit de sultan in a doua lui domnie, i-aa§teptat sä se intoarca din Ardeal, ie§indu-le in intampinare la trei mile deSuceava. Acolo multä bucurie §i veselie era la adunarea lor, avea sä consenmezecronicarul, a pre cata jale era and sä desparpsä de la Ciceu, de sä dusése Patruvoda la Tarigrad, mai multä bucurie era acum la impreunarea lor"6. S-ar puteaiara§i contesta autenticitatea §i obiectivitatea acestei insenmari, daca nu s-arcunoa§te, din alte, multe izvoare, pe de o parte, grija nutrita de Petru Rare§ plecatla Stambul, fata de familia sa §i, pe de altä parte, grija doanmei Elena fata de sotulsail, a carui soarta nu avea cum s-o prevada.

2 Maria Magdalena Székely, Marii logofeji ai Moldovei lui Petru Barg (II), in Studii §imateriale de istorie medie", XIV, 1996, p. 62.

3 Cronicile slavo-romilne din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, editie revAzutà §icompletatA de P. P. Panaitescu, Bucure§ti, 1959, p. 100.

4 Grigore Ureche, op. cit., p. 156.5

Hurmuzaki-Densusianu, Documente, 114, p. 220.6 Grigore Ureche, op. cit., p. 163.

www.dacoromanica.ro

3 La curte, la Petru vocla 487

inainte de a lua drurnul Tarigradului, fiind 'Inca la Ciceu, Petru voda s-ausfatuitu cu doamna-sa ca sä trimita carte cu mare jalbä §i plangere la Suleimanuimparatul turcescu, ca sä sä faca milä, sa-1 ierte [...]. i tiindu carte sarbascaElena, doamna-sa, au scris la Imparatul cu mare jalobä §i plangere, poftindu ca sasä milostivasca, sa-i ierte. i o au pecetluit-o §i o au dat-o la Patru von, iar Patruvoda o au slobozit-o pre o zebrea din cetate de sus §i au cazut jos, din gall, rangzidul cetatii. i decii au chiematu pre o slugä a sa credincioasä, ce era sarbu §i i-auaratat cartea §i i-au zis In Mina sä o ia §i sa o duca la mana imparatului"7. Aceastapagina de letopiset este importanta pentru demersul de fata din douà motive: mai

pentru ca ea vorbe§te despre o femeie §tiutoare de carte in Evul nostru deMijloc §i apoi, pentru ea surprinde cuplul princiar Intr-o atitudine foarte caracte-ristica. Ca orice soti, din oricare vreme, Petru §i Elena se sfatuiesc, cautand solutiipentru ie§irea din impas. Situatia este critica, viata lor §i a copiilor este in pericol,trebuie actionat repede, dar cu intelepciune, nu cu pripealä.

Plecand care Poarta trnparateasca, Petru Rare§ a luat cu el grija a lor sal. DinCaransebe§ scria, la 2 februarie 1540, lui Thomas Boldorffer, un prieten bistritean:va rugarn sà aveti grija de copiii §i sorra noasträ". Mai ruga sä li se trimitä banidin birul datorat lor de dorneniul Bistritei8. Ajuns la Constantinopol, Petru Rare§ acontinuat sa se intereseze de soarta familiei sale, lucru probat de scrisorile din23 iunie9 §i 12 septembrie 154010, adresate aceluia§i prieten. Era mai ales preocu-pat sà nu le lipseasca banii, hrana §i cele trebuitoare.

La randul ei, doamna Elena se ingrijea ca sotul ei sä aiba tot ce-i era necesar laTarigrad. Cu acest gand, a trimis, in 1540, dornnului §i sotului meu preaiubit", prinservitorul acestuia, Theodor Grecul, un inel de aur. Numai ca Theodor a oprit bijute-ria pentru sine, insu§indu-§i §i banii de drum dati de doarnnan. La 12 februarie 1540,castelanul Ciceului Ii informa pe judele Bistritei a Elena, stralucita doamnä, sopaStralucirii Sale dornnului, rn-a rugat sä aflu despre el, Intrucat se intristeaza mult"1 .

iubit voda Rare§ §i copiii. Cand a fost silit a-§i trimite in 1542, mo--tenitorul, pe Ilia§, la Constantinopol, i-a rnarturisit unui oaspete strain: tiu bineea a trebuit trimit pe fiul rneu §i ea el va trebui jertfit pentru cre§tini, dar §i deaceasta nu ma ingrijesc deloc; de and fiul meu a fost dus peste Dunare, din aceazi 11 socotesc rnort"13. Letopisetul lui Eftimie confirma cuvintele domnului: alaiul

7 Ibidein, p. 158.8 Hurmuzaki-Iorga, Documente, XVI, p. 388, nr. DCCXXXIII.9 Ibide,n, p. 391, nr. DCCXXXVIII.i° Ibidem, p. 393, nr. DCCXLII.

Ibidem, p. 393, nr. DCCXLIV.12 Ibidem, p. 398, nr. DCCLIL

Cu latort straint despre PH le Romeine, vol. I, ingrijit de Maria Holban, Bucure§ti,1968, p. 387-388.

intai,

i-a

sa-i

"

www.dacoromanica.ro

488 Maria Magdalena Szekely 4

cu care Rare§ §i-a condus fiul 'Ana la Dunare avea clar aspectul unui alai defrigropaciune; nu lipseau din el insu§i Petru voievod §i cu doamna Elena", nulipseau nici boierii mari §i tot sfatul", nu lipseau nici arhiereii §i cu toti egumeniimoldoveni"14.

Ve§mintele. Despre moda femininA §i masculina la curtea Moldovei inprima jumatate a veacului XVI s-a mai scris15. A§ vrea sA adaug doar cAtevaelemente, spre completare.

Povestind despre jefuirea, de Care Suleiman Magnificul, in 1538, a tezauru-lui dornnesc adapostit la Suceava, Anton Verancsics mentiona, printre alte boptiiluate, §i nenumarate ve§minte de lAna §i de mAtase §i batute cu tinte de aur"1 . IarMustafa Gelalzade adauga cu§mele, cama§ile de mAtase, stofele de mAtase, perlele§i giuvaericalele17. 0 altA parte din ve§mintele domne§ti pAstrate in tezaur a fostfurata probabil, inainte chiar de prapadul turcesc de insu§i tezaurarul, SienkoPopovici; se vorbe§te intr-un document de 12 caftane cu nasturi de argint aurit(evaluate la 20 000 de aspri fiecare) §i un lant de aur al lui Petru voievod, pe care-1purta dupA obiceiul sail valah"18.

Administratia Bistritei trimitea, la curtea din Suceava, daruri materializatefie in postav negru de Lund, postav cafeniu §i postav de Birckheim pentru folosuldoamnei'9, fie panzA pentru nevoile domnului20. La rAndul lor, bra§ovenii iidaruiau lui Petru voda Rare§ blanuri21. Sunt cunoscute, de asemenea, doua iiprimite de doamna Elena de la bistriteni22, precum §i o cingatoare23. Registrele decheltuieli ale Bra§ovului §i Bistritei inregistreaza, in mai multe rânduri, ate opileus trimisa lui Petru Rare§24. Poate ca sub acest nume se ascund bonetele cucare domnul este Infati§at in tablourile votive de la 122§ca §i Probota, bonetepurtate pe sub coroanA. De la Bra§ov §i Bistrita luau drumul Moldovei §i mAnu§i25,

14 Cronicile slavo-romane, p. 118.15 Corina Nicolescu, Istoria costumului de curte in Täri le Rom line. Secolele XIV-XVIII,

Bucure§ti, 1970.Calatori strait:4 p. 421.

17 Cronici turcefti privind Tarile Romane, vol. I, intocmit de Mihail Guboglu §i MustafaMehmet, Bucure§ti, 1966, p. 270.

18 Stefan S. Gorovei, Petru Rare§., Bucure§ti, 1982, P. 192; N. Iorga, Studii fi documentecu privire la istoria romilnilor, vol. XXIII, Bucure§ti, 1913, p. 337-338, nr. CXLV.

19 Radu Constantinescu, Moldova §1 Transilvania in vremea lui Petru Rare§.. Re laliipolitice li militare, Bucure§ti, 1978, p. 235.

20 Ibidem, p. 238.21 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. III, Bra§ov, 1896, p. 121, 259.22 Radu Constantinescu, op. cit., p. 218.21 Ibidem, p. 236.24 Quellen, p. 210, 265; Radu Constantinescu, op. cit., p. 236.2.5 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt,vol. II, Bra§ov, 1889, p. 192; ibidem, III,

p. 263, 265; Radu Constantinescu, op. cit., p. 238.

www.dacoromanica.ro

5 La curte, la Petru von 489

pe care, rara indoialà, domnul §i boierii sai le purtau nu numai din nevoia de a seproteja de frig, ci §i ca pe un auxiliar al costumului de cavaler.

Cfiminul. Apartamentele locuite de familia domneasca in cetatea Sucevei, lacurtile din tail §i poate in incinta manästirilor erau, fara indoialä, impodobite cudecoruri pictate. Cand Rare§ §i ai lui au fost siliti sä ia calea pribegiei §i sa serefugieze la Ciceu, a fost tocmita o echipa de zugravi care, platità de adminis-tratia Bistritei in contul birului, a executat felurite lucrari la porunca fostuluidomn moldovean26.

Aceste apartamente erau, indiscutabil, pline de mobile, despre a caror exis-tenta nu se mai §tie aproape nimic. Fragmentar, decorul se poate, insä, reconstitui.IncAperile erau luminate cu lumanari de ceara a§ezate In sfe§nice27. Scurgereatimpului era masurata de ceasornice: un orologiu II rimise Petru voda de la bis-triteni, in 153728, §i altul de la bra§oveni, in 15422 . Acesta din urrna fusese aljudelui oraplui Bra§ov, Johann Fuchs30. Ne putem Intreba ce fel de orologii3i erauacestea: cu greutati, ca cele fabricate in atelierele elvetiene? Astronomice, eventualimpodobite §i cu semnele zodiacale? Simple §i greoaie, de masa'? Sau, poate,mecanice, ca cel al lui Carol Quintul, impodobit cu o statuie in miniatura a impa-ratului care, la fiecare orà, ridica sceptrul?

In sala tronului sau, mai degraba, intr-o salä de primire, era prinsa, pe unperete, o icoana infati§and Invierea Mantuitorului32. Diverse obiecte de sticläcompletau decoru133, impreunä cu vase pretioase de pus flori34 §i un cristal de sarein care un me§ter bra§ovean cioplise bourul Moldovei35.

Masa. La ospetele de la curte §i in bucataria domneasca se foloseau diversevase, dintre care unele apar mentionate in documente: cAldäri36, o cea§ca de cositordäruitä de bistriteni doamnei Elena37, alte vase tot din cositor38, douà vase, unlighean de argint §i un vas de aur valorand 50 de galbeni ungure§ti (piese furate

26 Radu Constantinescu, op. cit., p. 229-231.27 Ibidem, p. 229, 232, 234.28 Ibidem, p. 224.29 Quellen, III, p. 167.30 Gernot Nussbächer, Din cronici hrisoave. Contributii Ia istoria Transilvaniei,

Bucure§ti, 1987, p. 87.31 Enrico Morpurgo, Les horloges, Payot, Paris, 1987, mai ales p. 50-59 §i pl. 11, 12,

16, 22.32 Calatori straini, p. 355.33 Quellen, Ill, p. 115.34 Cronici turcefti, p. 270.35 Quellen, III, p. 345; Gernot Nussbacher, op. cit., p. 88.36 Radu Constantinescu, op. cit., p. 234.37 Ibidem.38 Ibidem, p. 232.

si

www.dacoromanica.ro

490 Maria M dalena Székely 6

din tezaur de Sienko Popo 'CI 39 1 n numAr mar pe 4 dintre care u aargintate §i una din argint aurit42. Se cuvm adau a e aici obiectele din tezaurluate de Suleiman Magnificul: carafe, ibrice, pahare §i un numAr de berbeci deargint mici piese cu care se decorau mesele43.

Poveste§te Letopiseful Tarii Moldovei pand la Aron vodd cA, intorcandu-sePetru Rare§ in a doua domnie, nemicA de alta nu-i era grijä, numai cu toatA casasa a petrece in ospete §i in dezmierdAciuni"44. Abundenta de alimente de la curtesau din cetatea Ciceului (cat timp a stat acolo familia domneascA) dovedesc cA zisacronicarului se apropie de adevAr: Petru vodA Rare§ era un om csaruia ii plAcea sämAnance bine.

La masa lui se aduceau paini albe45 coapte la foc de lernn46, pe§ti42, dintrecare sunt mentionati in chip special tiparii §i §tiucile48, roti mari de ca§49, mai binegustat fiind, se pare, ca§ul de toamnA50. in manckuri se puneau ceapA51 §i miro-denii (piper, §ofran §i ghimber)52. Copiii se indulceau cu faguri de miere53, dar nicivodA nu se lAsa mai prejos. Cozonacii54, turta dulce55, prAjiturile cu miere56 inche-iau ofice ospAt. Se mancau §i fructe: cire§e57 (uneori trimise de la Bistrita Inca dinluna martie! ), pere59 §i portocale 0. Toamna, la culesul viilor, doamna Elena beamust61. Petru vodA prefera, cum era de a§teptat, vinul, fie din viile moldovene§ti,

N. Iorga, Studii ,ii documente, XXIII, p. 337-338.40 Quellen, II, p. 418, 430; ibidem, III, p. 182.41N. Iorga, Studii fi documente cu privire la istoria romemilor, vol. I, Bucure§ti, 1901, p. 4.42 Radu Constantinescu, op. cit., p. 215.43 Cronici turcepi, p. 270.44 Grigore Ureche, op. cit., p. 164.45 Quellen, III, p. 115; Radu Constantinescu, op. cit., p. 228, 234, 241, 242.46 Radu Constantinescu, op. cit., p. 234.47 Ibidem, p. 226, 228, 234.48 Quellen, III, p. 119.49 Ibidem, p. 271, 277, 337, 350.50 Ibidem, p. 273, 337.51 Radu Constantinescu, op. cit., p. 231.52 Quellen, II, p. 90; Radu Constantinescu, op. cit., p. 234.53 Radu Constantinescu, op. cit., p. 227.54 Quellen, III, p. 172.55 Radu Constantinescu, op. cit., p. 234, 236, 241, 242, 245, 250.56

Mide/71, p. 236.57 Ibidem, p. 236, 250.58 Ibidem, p. 234.59 Ibidem, p. 246.60 lbidem, p. 249.61 Ibidem, p. 227.

www.dacoromanica.ro

7 La curte, la Petru voda 491

fie din cel primit in dar de peste munti62. Printre delicatese saleurile63 §i tAria deyin" trimisA din Ardeal care nu era altceva decat vinars64.

Avea Petru Rare§ §i bucAtari autohtoni, dar la unele ospete, poate maiimportante, se cereau bucAtari, brutari §i patiseri de la Bra§ov65.

Tinipul liber. La curtea Moldovei, ceasurile de tihriA erau petrecute intocmaica la alte curti princiare europene. Se poate presupune cA existau trupe de actoriambulanti care dAdeau spectacole. Cel putin, a§a s-ar deduce dintr-un raportdiplomatic polonez de prin 1537-1538, in care se spune cä Petru Rare§ porunciseorganizarea, la Suceava §i in alte locuri, a unui fel de jocuri", adicA a unor repre-zentatii in care erau hnitate, in bAtaie de joc, discutiile dintre regele polon §imembrii Ordinului Ecvestru66. in chip evident, rolurile lui Sigismund I §i ale§leahticilor fuseserA incredintate unor profesioni§ti.

Se mai poate, de asemenea, bAnui cA la Suceava se organizau §i concerte demuzicA la care erau invitati muzicieni din Transilvania. Despre asemenea concerteexistA §tiri precise pentru Tara Rornaneasca, unde Radu Paisie 1-a adus, in 1539, peorganistul Jeronymus Ostermayer67. Or, pe Ostermayer ii va asculta, la 11 august1545, la un concert dat in Bra§ov §i Mateia§, marele logofAt al lui Petru Rare§68.

Donmul Moldovei participa la partide de vanAtoare §i pescuit. Este cunoscutun arc primit in dar de Petru vodA, arc a carui coardA fusese acutA de ni§tecalugarite69. Probabil cA numeroasele cutite trimise de me§terii transilvani70 laSuceava erau folosite tot in cursul vanatorilor, la despicatul cArnii sau chiar lainjunghierea animalelor ranite. Prezenta domnului la partide de pescuit esteprobatA de mentionarea a douA nAvoade ale lui, unul impletit de un franghierbistriteann §i celAlalt, de calugarii dominicanin.

Ca orice senior, Petru Rare§ era insotit, pãnä §i in sala de primire, de caini.Färà indoialà, unii dintre ei erau folositi §i la vanatoare. intr-un rand, ie§indu-§i din

62 Ibidem, p. 217, 220, 225, 228, 234, 235, 236, 237; Quellen, II, p. 192, 344, 517;ibidem, ifi, p. 95, 273, 277, 337.

63 Radu Constantinescu, op. cit., p. 236.64 Ibidem, p. 249.65 Quellen, ifi, p. 279, 347; Gernot Nussbacher, op. cit., p. 88.66 Victor Eskenasy, Un nou izvor referitor la prima domnie a lui Petru Raref, in Studii",

26, 1973, nr. 1, p. 142.67 Gernot Nussbächer, Hieronymus Ostermayer muzician i cronicar, in Astra", an.

XVII, 1983, nr. 6 (141), p. 12.68 Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 65.69 Radu Constantinescu, op. cit., p. 218.70 Quellen, II, p. 197, 210; ibidem, ifi, p. 120, 265, 337, 350.71 Radu Constantinescu, op. cit., p. 243.72 .

www.dacoromanica.ro

492 Maria Magdalena Sz6kely 8

fire, domnul a intrebat o solie ardeleanA: Vedeti acest caine al meu?"73, ceea ceinseamna cA animalul cu prima se afla in apropierea tronului pe care stateastApanul.

Mentionarea, printre piesele furate din tezaur de Sienko Popovici, a douasulite, una din aur curat §i alta din argint, precum §i a patru scuturi impodobite cuaur, margaritare §i pietre pretioase74 (toate, mai mult bijuterii deck arme) estedovada indirectA a organizarii unor parade militare. La aceea§i concluzie duce §ienumerarea armelor luate de turci, la 1538: sabii incrustate cu pietre pretioase,sabii germane, sabii foarte inguste §i cu varful ascutit75. Ar fi interesant de §tiutdacA cele doua paveze primite de Rare§ de la Bistrita76 §i steagurile pictate §iimpodobite cu aur77 aveau o intrebuintare reala in lupta sau erau scoase numai cuprilejul unor ceremonii.

CalAtoriile. Petru Rare§ §i familia lui calatoreau destul de mult prin tail,lucru pus in evidenta prin urmarirea itinerariilor sale78. Acestor drumuri, de la ocurte la alta, li se adAugau cele din timpul campaniilor militare. Cum se deplasaudomnul §i ai lui?

Petru Rare§ avea mai multi cai, dintre care unul probabil, un exemplardeosebit este mai bine cunoscut. Se numea Peyloo §i, dupa cum reiese dindocumente, la 1538 a fost trimis la Bistrita, impreuna cu tot ce ii era mai scump luiPetru voda. Se deduce aceasta din faptul ca Petru Rare§ §i-a pierdut pe drumulrefugiului, caii cu care plecase din Suceava79, ajungand la Ciceu pe un cal daruitde cel care-1 adApostise in scaunul Ciucului80. Prin urmare, nu cu Peyloo parAsisedomnul Moldova. In schimb, armasarul este arnintit (MA nume, insa) intr-oscrisoare trimisa bistritenilor din Tarigrad, la 14 septembrie 1540, de GrigoreRosenberger, scrisoare care confine rugainintea lui Petru voda de a i se ingrijicaii81. in lipsa stapanului, tefan Mailat, voievodul Transilvaniei, a rugat pe unoarecare locuitor al Bistritei sa i-1 incredinteze lui pe Peyloo. Cererea a fostformulata intr-o scrisoare d4.n 2 octombrie 154082. La 8 februarie 1541, MailatdAdea in mana bistriteanului o mArturie pentru a-1 absolvi de orice acuzatie i s-ar fi

" A. Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia etValachia, Budapesta, 1914, p. 212-213.

74 N. Iorga, Studii # documente, XXIII, p. 337-338.75 Cronici turcevi, p. 270.76 Radu Constantinescu, op. cit., p. 218.77 Ibidem, p. 224, 232.78 Maria Magdalena Székely, Itinerarii domnefti: Petru Rarg, in Anuarul Institutului de

Istorie A. D. Xenopol» Ia§i", XXVIII, 1991, p. 285-299.79 tefan S. Gorovei, op. cit., p. 165.80 Ibidem, p. 167.81 HurmuzakiIorga, Docutnente, XVI, p. 393, nr. DCCXLIII.82 Ibidem, p. 394, nr. DCCXLV.

--

www.dacoromanica.ro

9 La curie, la Petru vodä 493

adus de pe urma acestui transfer de proprietate83. Din textul acestui document nureiese deloc intentia lui Mailat de a-1 restitui pe Peyloo proprietarului sat' de drept§i atunci se poate pune intrebarea daca prinderea voievodului ardelean, in 1541, §ipredarea lui turcilor, de catre Petru Rare§, n-a fost, cumva, expresia §i a uneirazbunäri personale.

In afara lui Peyloo, domnul moldovean a mai avut, sigur, Inca doi cai, primitiin 1541, de la Bra§ov84. Cat s-a aflat in refugiu la Ciceu, fanul pentru cai era plaitdin birul datorat de bistriteni85. Me§teri din acela§i ora§ ii faceau fraiele §ihamurile86, precum §i potcoavele pe care i le trimiteau in Moldova".

Calatorea Petru Rare§ §i in trasura. Mentionarea trAsurilor in documentecorespunde exclusiv celei de-a doua domnii, constatare care confirma inrautätireastarii de sanAtate a domnului in acest rästimp. La 2 iunie 1540 este atestata, intaiaoara, o careta daruitä de bistriteni88. Registrele de socoteli ale Bra§ovului inre-gistreaza, sub data de 24 octombrie 1541, o träsurd §i doi cai trimi§i in Moldova89.La 31 octombrie 1542, adica in timpul campaniei lui Petru Rare§ in Transilvania90,este consemnatà, in acelea§i registre, cheltuiala pentru invelitoarea la träsura dom-nului91. Un an mai tarziu, bistritenii ii faureau o alta caretä, cu arcuri §i acoperi§cAptu§it cu panza ro§ie92. A venit randul bra§ovenilor sa-§i dovedeasca maiestria inmaterie de trasuri in 1545, an in care ii vor darui lui Petru voda o calea§ca pictatade Gregorius pictor"93. in fine, ultima trasura despre care se §tie ca a fost fauritäpentru domnul moldovean este cea din 1546, trimisä de la Bistrita. Despre aceastacalea§ca se §tiu mai multe detalii: avea schelet din fier, osii unse cu 'Acura, eraacoperitä cu coviltir captu§it cu postav §i panza verde §i era impodobitä cupicturi94. Sunt cunoscute §i numele principalilor ei me§teri: fierarul Bricht §icareta§ul Peter.

Coroborand datele la care sunt mentionate aceste trasuri cu itinerariile luiPetru Rare§ din a doua sa domnie, rezultä ca, in ace§ti ultimi ani ai vietii sale,principele moldovean nu mai putea strabate distante lungi cAlare §i chiar incampaniile militare se deplasa cu calea§ca. Trecusera putini ani din 1538, de la

83 . p. 397, nr. DCCLI.84 Quellen, III, p. 118.85 Radu Constantinescu, op. cit., p. 228.86 Iha lem, p. 237.87 Ibidem, p. 229, 232, 234, 247.88 Ihidem, p. 233.89 Quellen, III, p. 118.90 Maria Magdalena Szdkely, op. cit., p. 294.91 Quellen, III, p. 151.92 Radu Constantinescu, op. cit., p. 241-242.93

Quellen, III, p. 253, 257, 258, 260; Gernot Nussbächer, Din cronici §i hrisoave, p. 88.94 Radu Constantinescu, op. cit., p. 249, 250, 251.

www.dacoromanica.ro


fuga calare pana in Transilvania. Se §ubrezise intr-atat sariatatea lui voda Petru inanii pribegiei sale, imbatranise intr-atat Inc& nu mai putea incaleca sau, in timpulratacirilor sale pe drumuri neumblate §i aspre" din 1538, patise un accident, sealesese cu vreo rana care Ii stanjenea mi§carile?

Saniitatea. Ca Petru Rare§ era bolnav, in ultima parte a domniei sale, estemai presus de indoiala. Dar, dupa marturia documentelor, suferintele sale incepu-sera chiar din prima domnie. in 1533, poveste§te un sol polon, cand am venit, numi s-a aratat el insu§i, ci rn-au primit patru boieri, care ma a§teptau in odaia lui.Mi-au spus ca domnul este bolnav, «nu poate sa se intalneasca cu tinee95.

in 1536, chirurgul bra§ovean Gregorius, insotit §i de doua slugi, a petrecut67 de zile la curtea lui Petru voievod96. Un an mai tarziu, doctorul Paulus, tot dinBra§ov, a ramas la Suceava, impreunä cu cele doua slugi ale sale, 25 desaptarnani97, adica o jurnatate de an!

Pe chirurgul Gregorius (Gregorius barbitonsor) 11 regäsim in preajma luiRare§ §i in a doua sa domnie. n 1542, 1-a ingrijit douà saptamani98, revenind apoi§i in toamna lui 154599. Domnului moldovean i se aduceau de la Bra§ov §imedicamente, preparate de farmacistul Gregoriusm.

Prezenta, in preajma lui Petru Rare§, a unui chirurg care, dupa cum se vede,11 ingrijea constant §i pe un timp indelungat, este o dovada ea principele era chinuitde o rana, de un ulcer care nu se mai inchidea. Poate sa fie acesta semn ca PetruvodA suferea de diabet, ceea ce explica läcomia lui in fata turtelor dulci §i aprajiturilor cu miere! Diabet ereditar? Poate, daca ne gandim la rana de la picior,pe care Stefan cel Mare a purtat-o 40 de ani, pada la moarte.

Dar, ceea ce este cu adevarat spectaculos, este boala de ochi a lui PetruRare§. La 24 aprilie 1546, registrele de cheltuieli ale oraplui Bra§ov inregistreazaconfectionarea §i aurirea uneioperechi de ochelari pentru Petru voievoe, ochelaricare ii vor fi trimi§i la 9 mail 2. Dupa cum s-a remarcat deja, atestarea ochelarilorpentru perioada respectiva era o raritate"103. Nevoia lui Petru Rare§ de a purtaochelari a fost explicata prin varsta inaintatä a voievoduluillm, dar cred ca nu sepoate exclude nici presupunerea a era dictata de o complicatie decurgand din

Calatort strawn, p. 354.96 Quellen, II, p. 446; Gernot Nussbächer, op. cit., p. 87.97 Quellen, II, p. 515; Gernot Nussbacher, op. cit., p. 87.98 Quellen, III, p. 171-172; Gernot Nussbacher, op. cit., p. 88.99 Quellen, III, p. 279; Gernot Nussbacher, op. cit., p. 88.

Quellen, HI, p. 183; Gernot Nussbächer, op. cit., p. 88.lot Quellen, III, p. 343.102 Ibidem, p. 344.103 Gernot Nussbacher, op. cit., p. 88.104 A. Hutmann, Ochelarii lui Petru Raref,in Astra", an. VI, 1971, nr. 5 (60), p. 15.

ioo

www.dacoromanica.ro

11 La curte, la Petru vodà 495

aceea§i cre§tere a concentratiei de zahar din sange. Ochelarii lui Petru Rare§ aveaurame aurite §i trebuie sa fi aratat ca aceia reprezentati in diferite tablouri pictate inveacul XVI. Adica, erau ochelari cu nit", sprijiniti direct pe nas, MA bratem.Lentilele trebuie sa fi fost confectionate fie din sticla, fie din beril §1efuitl°6.

Prezicerile. Relatand calatoria sa prin Moldova, rusul Ivan Peresvetov con-semna a Insu§i voievodul Petru era un filosof §i doctor intelept, §i pe el il slujeaumulti oameni intelepti, filosofi §i doctori. i el [...] a citit in agile sale intelepte cudoctorii §i cu filosofii sai cei intelepti [...]. Aceasta au citit in artile lor celeintelepte ale prevestirilor"107. In jurul sintagmei filosofi §i doctori intelepti" s-adiscutat destul de mult, oferindu-se felurite explicatii. Nu s-a facut, insa, o paraleläcu o situatie similard. Un apropiat al imparatului Carol Quintul, Heinrich Corne-lius Agrippa, autor al unei lucrari intitulate De occulta, print al magicienilor",cum era supranumit, a fost profesor de literatura sacra in Franta (1509), a predatapoi teologia la Köln, a scris comentarii asupra Epistolelor Sfantului Pavel §i, infine, a practicat medicina, devenind astrologul §i medicul mamei lui Francisc 1108.Altfel spus, a fost filosof §i doctor". Cazul Agrippa, mai bine cunoscut, estedovada ca intre filosofie, medicina §i astrologie era o legatura indisolubila §i ca,vorbindu-se despre doua din aceste indeletniciri, cea de-a treia se subintelegea.Prin urmare, and Ivan Peresvetov ii pomene§te pe filosofii §i doctorii intelepti"din jurul lui Petru Rare§, el nu are in vedere pe un Gregorius barbitonsor sau pedoctorul bra§ovean Paul, ci pe astrologi. Iar daa spune a §i Petru voda erafilosof §i doctor", inseamna a era el insu§i astrolog sau a avea preocupari deacest gen.

A§a trebuie sa se inteleaga §i consemnarea din letopisetul lui Macarie,precum ca Petru Rare§ pe cei din casä ii invata in chip prea intelepri°9. Dealtminteri, ar fi fost greu de crezut a la curtea Moldovei nu existau, la mijloculveacului XVI, cititori in stele, ghicitori ai viitorului dupa mersul zodiilor,preziatori.

Pe de altä parte, marturia lui Ivan Peresvetov a Petru voda citea in artilesale intelepte" este un indiciu suficient a domnul Moldovei nu era nici pe departeun bastard domnesc, crescut in casa unui targovet dintr-un ora§ oarecare, ci un om

105 Ibidem. V. si Jean-Claude Margolin, Des lunettes et des hommes ou la satire des mal-voyants au XVIe siecle, in Annales E.S.C.", 30, 1975, 2-3, p. 375-393.

106 Oscar Bloch, Walther von Wartburg, Dictionnaire etymologique de la languefrancaise, PUF, Paris, 1975, p. 68, sub vocea besides. Multumesc domnului profesor Petre S.Nästurel pentru amabilitatea cu care mi-a semnalat aceastA informatie.

alatori strdini, p. 462.108 André Nataf, Maeorii ocultismului, traducere de George Anania si Matilda Banu,

Bucuresti, 1995, p. 174-175.109 Cronicile slavo-romdne, p. 103.

www.dacoromanica.ro


cu o educat e aleasä. i apol, dacà nu ar fi §tiut slova, la ce i-ar fi folosit ochelariiceruti la Bra§ov?!

Cu adevarat era ficior lui tefan voda celui Bun, spune cronicarul desprePetru Rare§, ca intru tot simana Cabe-Au, ca la razboaie Ii mergea cu noroc, catot izbandiia, lucruri bune facea, tara §i mo§iia sa ca un pastor bun o socotiia,judecata pre direptate facea. Almintrelea de stat era om cuvios §i la toate lucrurileindraznetu §i la cuvantu gata, de-1 cuno§tea toti cä ieste harnic sa domneascatara"° i cum era viata la curtea lui Petru voda? A§a cum am infati§at-o.

AT THE COURT OF PRINCE PETRU

Abstract

Based on a considerable amount of heterogeneous information, the studythrows a light into the everyday life at the court of Petru Rare§ (Prince ofMoldavia in 1527-1538, 1541-1546). Family life and marital relations between thePrince and his spouse, parental relations, family solidarity in moments of crisis arefollowed by descriptions of garments and jewelry, of the Prince's quarters withtheir interior decoration (candlesticks, clocks, icons), of feasts at the Court (vesselsand menus). Leisure time (theatre, concerts, hunting and fishing parties, militaryparades) and travels (the story of Petru Rare§' favourite horse is told here, andseveral carriages are described) are also devoted a special section. The Prince'sailments (among which a condition forcing him to wear glasses) and hispreoccupation with astrology conclude this study.

Ho Grigore Ureche, op. cit., p. 166.

.

www.dacoromanica.ro

INTREGIRI LA ISTORIA LUI PETRU RARES

PETRE S. NASTUREL

L 0 MARTUREE UITATA DESPRE ORIGINEA DOMNEASCA A LUI PETRU RARES

E lucru bine §tiut ca Petru vodA Rare§ s-a nascut din pacatele domne§ti" alelui tefan cel Mare. Chiar spusa lui Macarie de Roman, ca Petru cel Minunat" astat ascuns ca odinioara lumina sub obroc"1, este o marturie deplina ca na§tereaacestui fiu ramasese tainuita multa vreme.

0 spune, in felul sat', §i Grigore Ureche insu§i: la moartea lui tefanita voda,unul din boieri au marturisit cA au inteles din rostul (=gura) mitropolitului, cariles-au fostu savar§it mai nainte de tefan voda", ca tanarul domn lasase cu limba demoarte ca sa-i urmeze in scaun nu altul deck Patru Majariu12.

De asemenea, Radu Popescu (care a folosit §i ni§te letopisete moldovene§tila intocmirea Istoriilor domnilor Tarii Romlinevi) §tie cà tefanita voise ca sa-imo§teneasca domnia un domn din samanta domneasca §i ca un boier s-a sculatmarturisind ca au auzit din gura mitropolitului ce se pristavise mai inainte, càPatru Majariul de la Hârläu iaste fecior lui tefan voda"3.

Din cate tin eu minte, istoricii no§tri nu au incercat sA puna un nume aceluivladica. Este sarcina noastra de astazi.

Murise, a§adar, tefanita la 14 ianuarie 1527 iar dupa mai putin de o sapta-mana la 20 ale lunii Petru Rare§ avea sa primeasca coroana Moldovei4.

I. Toder

Date post:	28-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times