osHoXNYHL$ffiHNY&

f

ReacfioneazH creativla prezent

Traducere din limba englezi deLIDIA cnAomRnu

*#Bucuregti

2018

Intelligence. The Creative Response to NowEditor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright @2004 OSHO Internationai Foundation, Elveqia,www.osho.comlcopyrights

2074 Grup Media LiteraToate drePturil e r ezetvate

Materialul de fali consti in rispunsurile date de Osho unei audienle largi,selectate din diverse conferinle ale lui Osho. Toate conferinlele lui Osho

au fost publicate sub formi de cirgi gi sunt de asemenea disponibilesub formi de inregistrdri aufio originale. inregistrArile audio gi arhiva completi

a conferinfelor sale pot fi gisite ln cadrul bibliotecii online OSHQpe www.osho.com.

osHo'OSHO este o marci inregistrata a OSHO International Foundation,

www. osho. com/trademarks.

I }lT[0eq ] 3It t,'Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.2L2, sector 4, Bucuregti, Rominiatel. 021 319 6390; 03L 425 1679; 0752 548 372

InteligenlaRe aclione az d creativ la pre zent

Editor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright @ 2018 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi fiiiCoperti: Florentina Tudor

Tehnoredactare gi prepress: Ana Cioclo

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomlnieiosHoInteligenfa. Reaclioneazi creativ Ia prezentl Osho;trad.: Lidia Gridinaru. - Bucuregti: Litera, 2018

rsBN 978-606-33-3067 -4I. Gridinaru, Li&a (trad.)

294.5

Ne puteli vizita pe

Cuprins

Cuvdntinainte.lnteligenla nu e ce crezi

CAPITOLUL 1. INTELIGENTA - UN DAR At NATURII

Poezia inimii 25

O franchete a fiinlei 29

cAPrTotuL2.cEit FACEPEoAMENT PRo$T| ....... 33

Supravietuirea celor mai capabili 35

Lupta pentru eficiente 4r

Reprimarea gi manipularea 45

Picatul nesupunerii 5o

Urmarea strict5 a ordinelor 55

CAPITOLUL 3. MINTEA - O CUTIE A PANDOREI

Iegirea din piramidd BI

CAPITOLUL4. DE LA MINTE LA NON.MINTE . . . .

De Ia gdndire la intelegere s8

De la reactie Ia rispuns ro3

De la credinli Ia convingere tos

De la simpatie la compasiune ro7

De la comunicare Ia comuniune 1o8

Stepanul gi servitorul tlo

Cunoscut,necunoscut,incognoscibil rrz

7

I

61

91

CAPITOLUL 5. iN AFARA CUTIEI - ELIBERAREA

DE CoNDTIToNARE . .. 129

Un alt fel de nesupunere l33

Inteligenqainocentei r43

Darul de a fi viu E5

Descoperireabutonuiui,,Oprit" 157

Fii simplu r59

Lumina din tine rzt

CAP|T0LUL 6. SIMPToME, PUNCTE DE SPRIJIN 5l PlEDlCl

Rdspunsuri lainuebdri ...... 175

Cuv6nt de incheiere.

Redescoperirea inteligenlei prin meditalie ...... . 219

Pentruinformaliisuplimentare.... ....... 230

Despre autor . ....... 231

DespreStafiuneadeMeditalieOsho . .....233

Cuv6nt inainte

lnteligenla nu e ce crezi

in primul rAnd, trebuie sd Etii cd intelectualitatea nu e

inteligenld. A fi intelectual inseamnd a fi fals;intelectu-alitatea este inteligentd simulatd. Ea nu este reald dincauzd cd nu e a ta, e imprumutatd. inteligenla este dez-

voltarea congtiintei interne. Ea nu are nici o legdturl cu

cunogtintele, are legdturd cu meditalia. Un om inteligentnu aclioneazd pe baza experientei trecute; el aclioneazdin prezent, in functie de condiliile prezente. El nu reacli-oneazd, ci rdspunde. De aceea, este intotdeauna imprevi-zibil;niciodatd nu poti fi sigur ce urmeazd sd facd.

Un catolic, un protestant ;i un evreu vorbeau cu unprieten cdruia tocmai i se spusese cd mai avea sase

luni de trdit.

- Tu ce ai face dacd doctorul gi-ar da doar qase

luni de trdit? tltntrebd omul pe catolic.

- Ah! spuse catolicul. Mi-aE ddrui toate bunurilebisericii, m-aqimpdrtdgi in fiecare duminicd;i mi-a.p

spune tn mod regulat rugdciunile.

- Dar tu?iltntrebd omul pe protestant.

- Eu aq vinde tot ;i a; pleca intr-o cdldtorie injurul lumii qi m-ag distra pe cinste.

- $i tu? tlintrebd omul pe evreu.

- Eu? Eu aE consulta alt doctor.

Asta e inteligenti!

lnteligen[a - un dar al naturii

Inteligenta face parte intrinsecd din viatd. Inteligentaeste o calitate naturald a vielii. Aga cum focul e fierbinte,iar aerul e invizibil gi apa curge Ia vale, tot a;a e gi via[ainteligentd. Inteligenla nu se dobAndegte prin eforturi.Ea este cevainndscut. Copacii sunt inteligenliin felul lor,

ei au destul5 inteligentd pentru viata lor. Pdsdrile suntinteligente, la fel gi animalele. De fapt, ceea ce vor sIspunH religiile prin Dumnezeu e urm5torul lucru: cf, universul este inteligent, c5 pretutindeni existS inteligen!5ascunsd. Iar dacd ai ochi sd vezi, poti s-o vezi peste tot.Viata este inteligentd.

Numai omul a devenit lipsit de inteligen[i. Omul a

alterat fluxul normal al vietii. Singur omul e lipsit de

inteligen[d. Ai vdzut vreodatd o pasdre pe care poti s-o

numegti proast5? Ai vlzut vreun animal pe care l-aiputea numi cretin? Nu, astfel de Iucruri se intAmpldnumai Ia om. Ceva a luat-o prost. Inteligenla omului a

fost alteratd, coruptd, ficutd infimd.

0sH010

Iar meditafia nu e decAt repararea acelei stricdciuni.Daci omul ar fi ldsat in pace, n-ar fi deloc nevoie de medi-tatie. Dacd preofii gi politicienii nu s-ar b5ga peste inte-Iigenta omului, meditalia n-ar avea nici un rost, n-ar finevoie de ea. Meditalia este terapeuticd - mai intdi apareboala, apoi e nevoie de meditaqie. Dacd boala nu existS,nu e nevoie de meditalie. Agadar, meditalia e medicinali.Nu intAmpldtor cuvintele medita[ie Ei medicind au ace-

eagi rdddcind.Fiecare copil se nagte inteligent, iar in clipa in care se

na$te copilul, noi tdbdrAm asupra lui gi incepem sd-i dis-trugem inteligenta, cdci inteligenta e periculoasd pentrustructura politicd, pentru structura socialS, pentru struc-tura religioas5. E periculoasd pentru papa, este pericu-loasd pentru preot, este periculoasd pentru liderul politic.Este periculoasd pentru legea de drept. Inteligenta e inmod natural rebeli. Inteligenla nu poate fi supusd niciunei constrAngeri. Inteligenta este foarte hotdrdti in a se

afirma, ea nu poate fi silitd sd fie o imitalie mecanicd.Oamenii trebuie transforma(i in nigte c6pii Ia indigo;

originalitatea Ior trebuie distrusd, altfel toate prostiilecare existd pe pdmdnt ar fi imposibile. Ai nevoie de unlider pentru cI !i s-a luat inteli-genta - altfel n-ar fi nevoie de

nici un lider. De ce te-ai luadupH altcineva? Te-ai lua duplinteligenta ta.

Numai cd nu o mai ai. DacH

cineva vrea sI devind lider,trebuie sd facd un lucru - sd-tidistrugH, cumva, inteligenta.

Dacd cineva vreasd devind lider,trebuie sd facdun lucru - si-ti

distrugH, cumva,inteligenta.

lntetigenla

Sd te clatine din ridlcini, sd te facd sd-ti fie fric5. Trebuiesd te facd sd nu mai ai incredere in tine - asta e o condilieindispensabilS.

Dacd egti inteligent, igi rezolvi singur problemele. E

destul sH fii inteligent ca sd-!i rezolvi toate problemele.

De fapt, orice probleme apar in viali, tu ai mai multdinteligenfl decdt probleme. Inteligenta e o provizie, undar al naturii. Dar existd oameni ambiliogi care vor sd

guverneze, sd domine; existl nebuni ambiliogi - ei cre-eazd frica din tine. Frica e ca rugina, distruge toatl inte-ligenla. DacH vrei sd distrugi inteligenta cuiva, mai intAitrebuie sd creezi frica;creeazd iadul gi fd-i pe oameni sH

se teame. Cdnd oamenii se tem de iad, se duc qi se pros-

terneazd in fala preotului. il asculta pe preot. Dacd nu{ascultl pe preot, ii agteapti focul iadului - e firesc sI Iefie fricd. Ei trebuie sd se apere de focul iadului, gi pentruasta e nevoie de preot. Preotul devine indispensabil.

Doi oameni erau parteneriintr-o afacere. Era o afacerefoarte ciudatd in felul ei gi ii obliga sd cdldtoreascl prin

lard. in ce consta afacerea? Unul dintre parteneri mergeaintr-un orag, iar noaptea se ducea gi arunca smoal5 pe

geamurile oamenilor, dupd care dispdrea. Dupd doui sau

trei zile venea cel5lalt. El se oferea sd curete smoala de

pe geamuri. Si oamenii plHteau, firegte - trebuiau sH pld-

teascd. in asta consta parteneriatul lor. Unul fHcea stri-ciciunea, celSlalt o repara.

Trebuie creatd teama gi trebuie creatd ldcomia. Inte-ligenta nu e lacomd. Te va mira sd afli cd un om inteligentnu e niciodatd lacom. Ldcomia este caracteristicd lipseide inteligen[d, mdrginirii. Aduni provizii pentru ziua

11

OSHO12

de mAine pentru cd nu ai incredere cd mAine ai sH fii instare sd ataci viala, altfel de ce ai stoca? Devii avar, deviiIacom pentru cd nu gtii dacd mAine inteligenta ta va face

fatd vie[ii sau nu. Cine gtie? N-ai incredere in inteligenlata, a$a cd aduni in prostie, devii lacom. Un om inteligentnu se teme, el nu e lacom.

Ldcomia gi teama merg mAnd-n mAnd - de asta raiulgi iadul merg mdnd-n mAnd. Iadul e teama, raiul e ldco-

mia. Creeazd teama in oameni gi creeazd licomie in oa-

meni - fd-i cAt mai lacomi cu putintd. Fd-i atAt de lacomi,incdt via[a sd nu-i mai poatd satisface, gi atunci se vorduce la preot gi Ia lider. Atunci vor incepe si fantazezedespre o viald viitoare in care dorinlele Ior prostegti Ei

fanteziile tdmpite vor fi indeplinite. Ca sd ceri imposibi-Iul, inseamnl sd fii lipsit de inteligenli.

Persoana inteligentd este pe

deplin satisfdcutd de ceea ce e

posibil. Ea munce$te pentruceea ce este probabil, niciodatHpentru ceea ce este improbabilsau imposibil, nu. Ea privegte

viata aqa cum e, cu limitele ei.

Persoana intel!gent5 este pe deplinsatisficutd de ceea

ce e posibil.

Nu e perfeclionisti. Perfeclionistul e nevropat. Dacd egtiperfeclionist, ai sH ajungi nevropat.

De exemplu, daci iubegti o femeie gi ii ceri fidelitateabsolutd, ai sE innebunegti, gi o sd innebuneascd gi ea.

Lucrul dsta nu e posibil. Fidelitatea absolutHinseamnd ca

ea nici mdcar si nu se gAndeascd, nici mdcar sd nu viseze

Ia alt b5rbat, or, asta nu e cu putintd. Cine egti tu? De ce s-a

indrdgostit ea de tine? Pentru cd egti bdrbat. Dacd poate

I ntetiqenta

si seindrdgosteascd de tine, de ce nu poate sH se gAndeascd

Ia allii? Posibilitatea asta rlmdne deschis5. $i cum o sd

se descurce dacd vede un bdrbat frumos trecAnd pe ldng5ea,;i in ea se aprinde dorinta? Chiar gi numai dacl spune

,,B5rbatul dsta e frumos", tot dorin!5 inseamnd. Spui cd

ceva e frumos numai atunci cAnd il consideri demn de a

fi posedat, demn de a te bucura de el. Nu egti indiferent.Dacd ceri fidelitate absoluti, atunci va exista conflict

gi vei rdmAne blnuitor. Vei rdmdne bdnuitor pentru cd tecunogti pe tine - tu te gAndegti la alte femei, deci cumpoli sd ai incredere cH femeia ta nu se gAndegte Ia alliblrbali? Tu gtii la ce te gAndegti tu, aga cI gtii cd gi ea se

gdndegte la aceleagi lucruri. Apar neincrederea, conflic-tul, chinul. Acea iubire care era posibil5 a devenit impo-sibild din cauza unei dorinle imposibile.

13

Oamenii cer ceea ce nu se

poate. Vor sigurantd pentruviitor, ceea ce nu e posibil. Vorsiguran[a zilei de mAine - ea nupoate fi garantatd. Omul inte-ligent ;tie cd asta nu e in fireaIucrurilor, a vie[ii. Viitorul rd-mAne deschis - banca poate da

faliment, sotia poate fugi cu altb[rbat, so[ul poate sH moari,copiii se pot dovedi nedemni de

aspira!iile pdrintilor. Cine gtiece se va intAmpla mAine? Po[i sd te imbolndvegti, poliajunge infirm. Cine gtie ce va fi mdine?

Si ceri siguranta zilei de mAine inseamnd si trdiegticonstant cu fricain suflet. Siguranta nu e cu putinld, apa

t$&J

Oamenii cer ceea

ce nu se poate. Vor

siguranti pentruviitor, ceea ce nue posibil. Omul

inteligent gtie cd

asta nu e in firealucrurilor, a vie[ii.

14 osH0

cd atunci cAnd 1i-e frici de nesigurantd, frica ta nu poate

fi distrusd. Frica e prezenti, tremuri, gi intre timp clipaprezentd este ratatd. Dorind siguranta viitorului ili dis-trugi prezentul, care este singura viafd disponibild. $i veiajunge sd fii din ce in ce mai fricos, mai lacom. Se nagte

un copil; copilul este un fenomen foarte, foarte deschis,

extraordinar de inteligent. Dar noi sdrim pe el giincepem

sd-i distrugem inteligenla. incepem sd credm in el fricd.La nagtere el nu se teme de nimic;noiil facem sd se team5.

$colile, colegiile, universitilile - toate il fac din ce ince mai mdrginit, mai lipsit de inteligen[5. EIe pretindlucruri prostegti. Ele cer sd fie memorate lucruri pros-

tegti, lucruri in care copilul gi inteligenla lui naturali nuvdd nici un rost. De ce sd-i ingrdmddim copilului in cap

Iucruri care pentru ei sunt lipsite de sens? Dar gcoala,

colegiul, universitatea, familia spun: ,,Bagi la cap! Nu gtiiacum, dar mai tArziu vei gti de ce e nevoie de asta".

Bagd la cap istorie, toate prostiile pe care oamenii le-au

fdcut altor oameni, toate nebuniile - studiazi-le! Iar copi-

lul nu vede rostul. Ce conteazd cAnd a domnit in Angliaun anumit rege, de Ia ce datd pdn5 Ia ce datS? insd copilultrebuie sd memoreze prostiile astea. in mod firesc, inteli-genta lui se impovdreaz5 tot mai mult, devine infirm5. Pe

inteligenfa lui se depune tot mai mult praf. CAnd se

intoarce de Ia universitate, este lipsit de inteligen!5 - uni-versitatea gi-a fdcut treaba. Foarte rar se intAmplH sH

absolve cineva facultatea $i totu$i sd rimAnd inteligent.Foarte putini au reugit sd treacd prin facuitate gi totu;isd-gi salveze inteligenta - fenomenul e foarte rar.

in clipa in care ai devenit educat, ai devenit mdrginit.

lnteIiqenla

Omul educat se comportdtotal neinteligent. Du-te la po-poare primitive, care n-au fostniciodatl educate, gi vei gHsi

inteligenld pur5.

Am auzit o anecdotS:

in clipa in care

ai devenit educat,ai devenit mdrginit.

O femeie tncerca sd deschidd o conservd Ei nu tEi

dddea seama cum s-o facd: A;a cd se duse sd se uitein cartea de bucate. Pdnd sd se uite eatn carte,bucd-tdreasa a qi deschis conserva. Femeia s-a mirat:,,Cum ai fdcut?", a i.ntrebat-o ea pe bucdtdreasd.Aceasta a rdspuns: ,,Conigd, cdnd nu;tii sd cite1ti,tr ebuie s d-li fotose Eti intelig enla".

Da, avea dreptate. CAnd nu gtii sd citegti, ce altceva polisd faci decAt sd-[i folosegti inteligenla? CAnd gtii sd

citegti, nu e nevoie sd fii inteligent, c5rlile se ocupd de tot.Ai observat urmitorul lucru? CAnd o persoandincepe

sd dactilografieze, igi pierde caligrafia; scrisul de mAndnu mai e frumos. Nu mai e nevoie de el - treaba o facemagina de scris. Dacd ai in buzunar un calculator, uilimatematica, nu mai ai nevoie de ea. Mai devreme sau maitArziu toatd lumea va purta la ea computere mici, carevor contine toate informatiile necesare, gi atunci nu vamai fi nevoie deloc ca oamenii sd fie inteligenli. Com-puterele vor prelua functia inteligenlei.

Du-te la oamenii primitivi, la oamenii needucali, la,tirani, gi vei gdsi o inteligentl subtild. Da, e adevdrat, einu sunt informati, asta e drept, dar sunt fantastic de inte-Iigengi. Inteligen[a lor e ca o flacird care nu scoate fum.

15

OSHO16

Din anumite motive, societatea i-a fdcut riu fiingeiumane. Ea vrea ca omul sd fie sclav, vrea ca omului sd-i

fie mereu fricd. Ea vrea ca omul sd fie lacom, sd fie ambi-

!ios, sd fie vegnic in competitie. Ea nu vrea ca omul sH fieiubitor - vrea ca el sd fie plin de mAnie gi de urd. Ei iitrebuie oameni slabi, oameni care imit5, c6pii Ia indigo.

De asta omului i-a fost distrusl inteligenla.Meditalia e necesard doar pentru a drege ce a stricat

societatea. Meditalia e negativd; ea neagd stricdciunea,

distruge boala. $i odatS boala displrutd, starea de bine a

omului se manifestl de la sine.

in ultimul secol s-a mers prea departe; educalia uni-versald a fost o calamitate. $i nu uita cI eu nu sunt impo-triva educatiei, eu sunt impotilvaacestei educatii. Existdposibilitatea unui alt gen de educalie, o educalie care sd

te ajute sd-tri asculqi inteligenta, nu s-o distrugi; care sd

nu te impovireze cu lucruri inutile, care sI nu te impo-vireze cu cunogtinfe inutile, care sd nu te impovdreze

deloc, ci mai degrabd si te ajute sI fii mai radios, maiproaspdt, mai tAndr.

Educalia actuald te face doar capabil de a memora.

Acea educatie te va face capabil

de mai multH claritate. Educatia

actuald ili distruge inventivi-tatea. Acea educatie te va ajutasI devii mai inventiv.

De exemplu, educatia care

mi-ar pl5cea sd existe in lumenu-i va cere unui copil sd rds-

pundd in felul vechi, stereotip.

'\r&@

Educa[ia actualdte face doar capabil

de a memora.

Educatia actualditi distruge

inventivitatea.

lntetigenla

Ea nu va incuraja repetarea papagaliceasci. Ea va incu-raja inventivitatea. Chiar dacd rispunsul inventat nu ela fel de corect precum cel copiat, copilul care a dat unrdspuns nou la o problemd veche va fi apreciat. Se in!e-lege ci rHspunsul copilului nu poate fi Ia fel de corect cardspunsul lui Socrate - firegte, un copil mic nu e Socrate.Rdspunsul nu poate fi atAt de exact ca al lui AlbertEinstein, e normal. Dar e o prostie sd ceri ca rlspunsulcopilului sd fie Ia fel de corect ca al lui Albert Einstein.Dacd copilul este inventiv, el se indreaptd in direclia cea

bund; intr-o buni zi va deveni un Albert Einstein. Daciincearcd si creeze ceva nou, in mod natural are limiteleIui, dar tocmai incercarea lui de a crea ceva nou trebuieapreciatS, trebuie premiatH.

Educatia nu trebuie si fie competitivd. Omul nu tre-buie si fie judecat in compara(ie cu alli oameni.Competitivitatea este foarte violentd gi foarte distruc-tivd. Cineva nu e bun la matematicd gi este numit medi-ocru. $i s-ar putea ca el si fie bun Ia tdmpldrie, dar nimeninu se uiti Ia asta. Cineva nu e bun Ia literaturi gi e numitprost, insi s-ar putea sd fie bun ia muzicd, la dans.

O educalie adeviratd ii va ajuta pe oameni sE-gigdseascd acea viatd in care si fie pe deplin vii. Dacd uncopil se nagte pentru a fi tAmplar, atunci asta este ceea

ce trebuie sE faci. Nimeni nu trebuie sH-l forleze si facdaltceva. Lumea asta poate deveni o lume grozavd,,inteli-gentH dacd un copil e ldsat sH fie el insugi, dacd e suslinutin toate privintele gi dacd nu se bagd nimeni peste el. Defapt, daci nimeni nu manipuleazd copilul. Dacd el vreasi fie dansator, e bine, e nevoie de dansatori. in lume e

17

18 0sH0

nevoie de mult dans. Dacd el vrea si fie poet, bine; e

nevoie de multd poezie, poezia nu e niciodati destuli.DacH el vrea si se faci tdmplar sau pescar, foarte bine.

Nu e nevoie sE ajungd pregedinte sau prim-ministru.In momentul de fald totul e cu susul in jos. Cel care

voia si se facd tAmplar a ajuns doctor; cel care voia sd

devin5 doctor s-a ficut tAmplar. Toat5 lumea e in locul

altcuiva - de aici atAta lipsd de inteligentd: fiecare face

treaba altcuiva. Odatd ce incepi sd vezi asta, vei inlelege

de ce oamenii se comporti neinteligent.in India, dup6 sute de ani de meditalie profund5, s-a

gdsit un cuvAnt: Swadharmo, natura proprie. El conlinemari implicalii pentru o lume viitoare. Krishna a spus:

Swadharme madhanam shreyah: "E bine sE mori in pro-

pria ta naturf,, urmAndu-li natura proprie". Per dhatmobavahabaha:,,Natura altuia este foarte periculoasi". Nu

deveni imitator. Fii tu insu[i.Omul gi-a pierdut complet viziunea propriei realit5li.

Adeplii zen spun: Cauti-1i fala originalS. Afli care e

autenticitatea ta. Cine eEti? Dacd nu Etii cine e$ti, viatata va fi un lung gir de accidente, gi orice !i se intAmpl5, nu

vei fi niciodati mullumit. Singurul gust al vielii tale va

fi nemullumirea.Poli sd vezi acest lucru privind in jurul tau. De ce atAt

de mulli oameni aratd indiferenti, plictisili, agteptAnd sd

treaci ziua cumva? Pierd un timp extrem de valoros, pe

care nu-l vor putea recupera, gi trec prin viatd cu atAta

indiferenld, de parcd ar a$tepta moartea. Ce s-a intim-plat cu foarte mulli oameni? De ce nu au aceeaEi pros-

pelime ca a copacilor? De ce omul nu are acelagi cAntec

lntetigenla 19

ca plsdrile? Ce s-aintAmplat cuflpturile umane? S-a intAmplatun lucru: omul a tot imitat.Omul a incercat si devind alt-cineva. Nimeni nu e el insuEi.Fiecare bate la uEa altcuiva; de

aici nemullumirea, indiferenla,plictiseala, nelinigtea.

Un om inteligent va incerca

De ce omulnu are acelagi

cantec ca pdsirile?Ce s-a intAmplat

cu f5pturileumane?

sd fie el insugi, indiferent de pre!. Un om inteligent nu vaimita niciodati, nu va copia. Nu va repeta papagalicegte.Un om inteligent igi va asculta chemarea gi va acliona inconformitate cu ea, indiferent de risc.

Riscul exist6!Atunci cAnd ii copiezi pe algii, riscul e maimic. Cind nu copiezi pe nimeni e;ti singur, iar ista e un risc.Dar viata li se intAmpli numai celor care trdiesc periculos.

Viata li se intdmpli numai celorcare sunt aventurieri, curajogi,indrizneti - numai lor li se in-tAmpld via[a. Celor lipsiqi de en-

tuziasm nu li se intAmpli via1a.

Inteligenta inseamnd incre-derein propria fiintd. Inteligen-

ta inseamni aventurd, emotie,bucurie. Inteligenla inseamnlsd trdiegti clipa gi sd nu-ti ba[icapul cu privire la viitor - tre-cutul nu mai este, viitorul incdnu a venit. Inteligenta inseam-ni si profili din plin de clipa

Inteligentainseamnd incre-dere in propria

fiintd. Inteligentainseamnd aventurd,

emotie, bucurie.Inteligenta

inseamnl sd

trdiegti clipa;isi nu-(i bati capulcu privire la viitor.