8/15/2019 Inter Si Intraspecific

1/11

 

RELATII DE CONCURENTA - corespund unei atitudini de intrecere, de concurentaintre 2 indivizi din specii diferite pentru aceleasi resurse de mediuhrana,umiditate,spatiu .  Aici amintim exemple ca: plantele de primavara(ghiocei ,branduse, toporasi) care intrain competitie cu arborii pentru lumina astfel aceste plante isi desfasoara ciclul dedezvoltare pana la cresterea frunzelor arborilor sausoparlele mici Anolis din Republica ominicana unde ! specii ale acestei soparle traiescin acelasi biotop (padure) hranindu-se cu aceleasi insecte dar avand abiceiul de a sta la

 panda in locuri diferite, unele stau pe frunze, altele pe crengute iar altele in parteasuperioara a coroanei sau cea inferioara.

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

2/11

  RELATII DE COOPERARE  - relatii dintre parteneri care convietuiesc si se a"uta#xemple de astfel de relatii intalnim la racul $agurus si o actinie $agurul, un r%cu&or

 pustnic se ascunde 'ntr-o cochilie goal% g%sit%, c%ci corpul lui este moale. a s% se poat%hr%ni are nevoie de un a"utor de seam%: o actinie cu brae ustur%toare cum au anemonelede mare, este pus% de rac deasupra cochiliei.*eneficiaz%: pagurul ca nu e atacat de

du&mani din cauza actiniei+ actinia consum% resturile de la masa racului, c%ci f%r%deplasarea racului, ar muri. sau coralii care ofera adapost pestilor, unele alge care traiesc pe carapacea unor broaste testoase asigurandu-le astfel deplasarea $e&tii sanitarifrumo&i decorai intr% 'n gura unor pe&ti de temut pentru a-icur%a de paraziii dintre dini .pectaculosi sunt pestisorii Remora care se deplaseaza peinnotatoarea dorsala a unui rechin , un mod de a-si economisii fortele si de a calatorii insiguranta.#i nu doar se hranesc cu resturi de la masa rechinului dar si cu parazitii de pe pielea acestuia urnicile se ascund 'n tulpina unor m%r%cini, spini pentru ad%post, iar planta este ap%rat% de ali d%un%tori &i 'n plus seminele ei sunt duse &i 'n alte locuri pentru r%spndire.$rietenia ciuperc%-frunz%: urnica ro&ie brazilian% duce frunze 'n gropi unde exist%

ciuperci crescute de acestea. urnicile mu&c% locul pe unde ar ie&i p%l%ria ciupercii &i 'nloc iese o mic% umfl%tur% hr%nitoare, proteic%, consumat% de furnici  RELATII DE EXPLOATARE - sunt relatii dintre parteneri in care actiunea este pozitiva pentru unul si negativa pentru celalalt .Aici intalnim:  parazitismul care reprezinta relatia dintre 2 organisme(parazit si gazda)apartinand unor specii diferite amintim aici ca exemple tortelul care este o planta ce seincolaceste pe tulpina de lucerna, trifoi,vita-de-vie.Radacinile tortelului au prelungiri carestrapung planta parazitata pana la vasele liberiene de unde absorb hrana. / formaspeciala de parazitism se intalneste la cuc #l isi depune ouale in cuiburile altor pasari.$uiul de cuc eclozeaza primul si arunca din cuib celelalte oua.Ramanand singur el estehranit de pasarea gazda

*acterii: microorganisme mici: periculoase prin toxinele lor, ce otr%vesc celulelegazdelor : scarlatin%, 0*, holer%, difterie, cium%, febr% galben%, tifos.  1irusul paraziteaz% celulele vii ale organismelor(vegetale &i animale). nele se potap%ra contra lui dar altele sunt afectate de turbare, grip%, variol%, virusul tutunului, poliomielit%.

 Pradatorism - este relatia de exploatare dintre pradatoare si prada.Are rolimportant in reglarea numarului de indivizi din ambele populatii si sta la baza reteleitrofice din cadrul biocenozei.e exemplu disparitia populatiei de lupi poate duce lainmultirea necontrolata a cerbilor si caprioarelor care pot determina distrugerea completaa plantelor prin suprapasunat ceea ce antreneaza moartea lor.Alte exemple cei mai mici pr%d%tori:

Parameciul 3cu cilii lui '&i gone&te prada c%tre gura (acestui organism) astfel4cur%%5 apa de microbi, meduzele uria&e consum% pe&ti mici neutralizndu-i cutentaculele urzicante, de sub abdomenul p%ian"enului se secret% firele lipicioase ale pnzei pentru capturarea pr%zii, dar folosesc &i pentru protecia ou%lor lui, 'n Africa &iAsia unele 6oprle (7ec8o) sunt introduse 'n case pentru a mnca gndacii de buc%t%rie, p%ian"enii uria&i (9cm) tropicali, consum% pe&ti, broa&te, p%s%ri, pe&tii din adncurile'ntunecate ale m%rii atrag cu luminie situate sub ochi sau pe corp, ali pe&ti&ori care suntvictime

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

3/11

 

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

4/11

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

5/11

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

6/11

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

7/11

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

8/11

La plante, relatiile intraspecifice sunt mai putin evidente. Plantele se asociaza mai bineimpotriva vantului sau a valurilor etc. De exemplu: o padure rezista mai bine la furtunidecat un singur copac; de asemenea o asociere de nuferi rezista mai bine la valuri decato singura planta.

De cele mai multe ori, animalele traiesc singure si numai in periaoda imperecherii isicauta partenerul (insectele, melci, reptile, carnivore etc.)n perioada imperecherii, multe animale au un comportament deosebit:!scot anumite sunete!executa dansuri sau miscari deosebite!masculii se lupta intre ei sau emana diferite substante pentru delimitarea spatiului

propriu etc.

"rganismele care traiesc la un loc pot forma unele grupari intraspecifice cum sunt: 

Perechile

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

9/11

Stolurile

#iecare pasare reusea sa!si sincronizeze datul din aripi astfel incat sa exploatezecurentul de aer format de aripile pasarii din fata. $tunci cand stolul reusea sa sesincronizeze, fiecare pasare urmaritoare isi amana bataia din aripi suficient demult incat sa raspandeasca un %val& de sincronicitate prin fiecare brat al %'&!uluiformat.

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

10/11

Cîrdurile (bancurile sau turmele)

Grup mai mare de oi sau, sau de alte animale domestice sausălbatice, care trăiesc împreună

8/15/2019 Inter Si Intraspecific

11/11

Coloniile si Familiile

Relatiile intraspecifice dintre organisme asigura reproducere, o mai bunahranire, aparare, locuri de adapost.