Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36. 53 ECOTERRA Journal of Environmental Research and Protection Studiul nivelului de poluare a râurilor din judeţul Covasna în perioada 2011-2012 1 Ildikó Bartalis, 2 Sándor S. Barabási, 2 Noémi Antal, 3 Mónika Sándor 1 Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Extensia Sfântu Gheorghe, România; 2 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Covasna, România; 3 Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Cluj-Napoca, România. Autor corespondent: I. Bartalis, [email protected]Abstract. The study of the pollution level of the rivers in Covasna county during 2011-2012. Studying the parts of Olt River and related basins with its tributaries, which are 100 km long areas situated in Covasna county, represents a great importance. Taking into account the River Basin Management Plans of the Olt River and the Local Environmental Protection Action Plans of Covasna County, appropriate investigations are carried out on the physico-chemical pollution of rivers in Covasna. In the period of 2011-2012 a total number of 152 water samples from the main rivers of the county were analyzed. Thus, two water samples were collected in quarter from Olt River, Black River, Cormoş River and their tributaries. Based on our investigations, critical areas for surface water pollution are normally missing in the Covasna County. But it can be noticed that problems are established during the floods, when due to precipitation and concentration leakage at microbasin, a large amounts of waste and substances resulting from the degradation of organic substances or as a consequence of crop treatments with chemical and natural fertilizers, were carrying by displacement of water. Key Words: plan management, physico-chemical pollution, conductivity, hardness, tortuosity factor. Introducere. Directiva 91/676/CEE în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate sursele de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun” (Şerban & Galie 2006; SMIAR 2009). România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri, ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe prioritar/periculoase şi alterările hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. În acest context studiul porţiunii de peste 100 km al râului Olt şi bazinele hidrografice aferente împreună cu afluenţii Oltului din judeţul Covasna reprezintă o importanţă deosebită. Reţeaua hidrografică de suprafaţă a judeţului Covasna are o lungime totală de 1326,5 km cursuri de apă cadastrată, reprezentând circa 3000 km 2 de bazin hidrografic însumat. Ea este bine organizată şi densă. Râurile ce străbat judeţul îşi au obârşia fie în regiunea muntoasă mai apropiată, fie în regiunea muntoasă mai îndepărtată (Râul Olt, Râul Negru, pârâul Zăbala, pârâul Covasna etc.), având drept colector principal Oltul. Doar o mică parte a apelor curgătoare sunt colectate de râul Buzău (apele din partea sud-estică a judeţului).
Transcript
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
53
ECOTERRA Journal of Environmental Research and Protection Studiul nivelului de poluare a râurilor din judeţul Covasna în perioada 2011-2012 1Ildikó Bartalis, 2Sándor S. Barabási, 2Noémi Antal, 3Mónika Sándor
1 Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Extensia Sfântu Gheorghe, România; 2 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor Covasna, România; 3 Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Cluj-Napoca, România. Autor corespondent: I. Bartalis,
Abstract. The study of the pollution level of the rivers in Covasna county during 2011-2012. Studying the parts of Olt River and related basins with its tributaries, which are 100 km long areas situated in Covasna county, represents a great importance. Taking into account the River Basin Management Plans of the Olt River and the Local Environmental Protection Action Plans of Covasna County, appropriate investigations are carried out on the physico-chemical pollution of rivers in Covasna. In the period of 2011-2012 a total number of 152 water samples from the main rivers of the county were analyzed. Thus, two water samples were collected in quarter from Olt River, Black River, Cormoş River and their tributaries. Based on our investigations, critical areas for surface water pollution are normally missing in the Covasna County. But it can be noticed that problems are established during the floods, when due to precipitation and concentration leakage at microbasin, a large amounts of waste and substances resulting from the degradation of organic substances or as a consequence of crop treatments with chemical and natural fertilizers, were carrying by displacement of water. Key Words: plan management, physico-chemical pollution, conductivity, hardness, tortuosity factor.
Introducere. Directiva 91/676/CEE în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate sursele de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun” (Şerban & Galie 2006; SMIAR 2009).
România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri, ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.
În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe prioritar/periculoase şi alterările hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu.
În acest context studiul porţiunii de peste 100 km al râului Olt şi bazinele hidrografice aferente împreună cu afluenţii Oltului din judeţul Covasna reprezintă o importanţă deosebită.
Reţeaua hidrografică de suprafaţă a judeţului Covasna are o lungime totală de 1326,5 km cursuri de apă cadastrată, reprezentând circa 3000 km2 de bazin hidrografic însumat. Ea este bine organizată şi densă. Râurile ce străbat judeţul îşi au obârşia fie în regiunea muntoasă mai apropiată, fie în regiunea muntoasă mai îndepărtată (Râul Olt, Râul Negru, pârâul Zăbala, pârâul Covasna etc.), având drept colector principal Oltul. Doar o mică parte a apelor curgătoare sunt colectate de râul Buzău (apele din partea sud-estică a judeţului).
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
54
Oltul parcurge judeţul pe o lungime de 100,5 km, având 81% din bazinul hidrografic total al judeţului. Altitudinea medie este cuprinsă între 600-750 m. Râurile afluente din acest sector au în general lungimi şi suprafeţe bazinale mici, cu pante relativ mari 10-40‰. Valea Oltului prezintă numeroase meandre, având o pantă medie de 2‰. Pe acest sector bazinul prezintă o simetrie accentuată, cu cursuri de apă care sunt aproape perpendiculare pe Râul Olt. Debitul mediu multianual în secţiunea Sf. Gheorghe este de 50,9 m3/s (1603,3 mil. m3/an).
După ce râul Olt traversează defileul Tuşnad intră în judeţul Covasna lângă comuna Bicsad. Această zonă, depresiunea Bârsei, este o câmpie piemontană situată între marginea sudică a grupului central al Carpaţilor Orientali, reprezentată prin munţii Baraolt şi Bodoc şi Carpaţii de Curbură (munţii Vrancei şi Buzăului) iar la vest închisă de munţii Perşani. Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc sunt ultimele ramificaţii ale Carpaţilor Orientali, au înălţimi reduse care rar depăşesc 1000 m. Prezenţa rocilor vulcanice a favorizat apariţia numeroaselor izvoare minerale. Munţii Vrancei, Buzăului şi Bârsei fac parte din grupa Carpaţilor de Curbura exterioară, având altitudini mari de până la 1950 m, alcătuiţi din gresii şi marne şi incluziuni de calcare şi conglomerate calcaroase. După o traiectorie sinuoasă, Oltul părăseşte judeţul în zona Augustin-Căpeni.
Principalul afluent al Oltului din zona depresiunii Tg. Secuiesc şi zona sud-estică a judeţului este Râul Negru, cu o lungime totală de 88 km şi un bazin hidrografic de 2349 km2. Râul Negru împreună cu afluenţii lui însumează 715 km pe teritoriul judeţului. Debitul mediu multianual este de 8,55 m3/s (269,3 mil.m3/an).
Izvorăşte din Munţii Nemira de la altitudinea de 1260 m, şi trecând prin prima localitate din judeţul Covasna, comuna Lemnia de Sus, traversează depresiunea Tg. Secuiesc, colectând afluenţii care izvorăsc din munţii Vrancei şi Buzăului. Se varsă în râul Olt lângă localitatea Chichiş, la altitudinea de 498 m, având panta medie de 9‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1,41.
În bazinul Râului Negru, văile afluenţilor sunt bine conturate având pante medii cuprinse între 40-100‰, majoritatea râurilor au curs permanent, scurgerea medie multianuală având valori scăzute cuprinse între 2-10 l/s/km2. Râul Negru are 22 de afluenţi, dintre care cei mai importanţi sunt Caşinul cu o lungime de 54 km şi suprafaţa bazinului de 482 km2, Covasna cu 28 km lungime şi suprafaţa bazinului de 280 km2 şi Târlung cu lungimea de 54 km şi suprafaţa bazinului de 485 km2 (Planul de management al bazinului hidrografic Olt 2009).
Din zona nord-vestică a judeţului principalul afluent este reprezentat de râul Cormoş, având ca afluent pârâul Vârghiş şi de râul Baraolt, care însumează o lungime totală de 138,2 km, o suprafaţă a bazinului de 548 km2 şi un debit mediu multianual de 6,05 m3/s. Aceştia confluează cu Oltul în zona Augustin-Căpeni.
Având în vedere faptul că în Planul de management al bazinului hidrografic Olt, precum şi în Planul local de acţiune pentru protecţia mediului al judeţului Covasna, au fost identificate zone sensibile la poluarea cu nutrienţi (pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane), dar şi zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi amoniac (sunt suprafeţele de teren agricol de pe care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi), am considerat oportună efectuarea unor investigaţii privind nivelul poluării fizico-chimice a râurilor din judeţul Covasna. Material şi Metode. În perioada 2011-2012 au fost analizate un număr total de 152 probe de apă provenite din principalele ape curgătoare ale judeţului. Astfel, au fost recoltate câte două probe trimestrial din:
- râul Olt: (1) la nivelul comunei Bicsad (intrarea în judeţ), (2) în aval de municipiul Sf. Gheorghe (după confluare cu principalii afluenţi: pr. Jombor, pr. Talomir şi pr. Mare), (3) la nivelul comunei Ilieni (înainte de confluare cu Râul Negru) şi la părăsirea judeţului, (4) în zona Augustin-Căpeni, în aval de confluare cu râurile Vârghiş şi Baraolt;
- râul Negru: (1) la nivelul comunei Lemnia de Sus (imediat după izvorâre), (2) în aval de com. Catalina (după confluare cu principalii afluenţi: pr. Poian, pr. Caşin, pr. Ojdula, pr. Turia şi pr. Ghelinţa), (3) la nivelul comunei Reci (după confluare cu principalii afluenţi de pe acest sector: pr. Cernat, pr. Zăbala, pr. Dalnic, pr. Covasna, pr. Zagon, pr.
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
55
Saciova, pr. Lisnău şi pr. Tărlung) şi (4) la nivelul comunei Chichiş (înainte de confluare cu Râul Olt);
- râul Cormoş: (1) la nivelul localităţii Filia (intrarea în judeţ), şi în amonte de confluare cu râurile Vârghiş şi Baraolt, (2) în zona Augustin-Căpeni;
- după confluarea Râului Olt cu Râul Negru şi până la punctul de recoltare (4), Râul Olt mai are afluenţii: pr. Vâlcele, pr. Şugaş şi pr. Aita. Rezultate şi Discuţii. Probele au fost analizate în laboratoarele Universităţii Babeş-Bolyai, Extensia Sf. Gheorghe, SGA judeţean şi LSVSA Covasna, prin metode volumetrice, gravimetrice, electrometrice, măsurări in situ în momentul prelevării probei conform H.G. nr. 100/2002 (Bartalis 2010). Râul Olt. Din punct de vedere al poluării fizico-chimice Râul Olt nu a prezentat niveluri crescute semnificativ pentru caracterele urmărite faţă de cele admise. Chiar dacă pe secţiunea de recoltare Sf. Gheorghe nivelul azotaţilor în 2011 a fost dublu faţă de nivelul maxim admis (8.98 mg N-NO3/l faţă de 4.761 mg N-NO3, cu valoarea maximă în decembrie 25.4 mg N-NO3/l) nivelul mediu anual pe lungimea totală a râului şi nivelul mediu multianual nu a depăşit valoarea de 4.1 mg N-NO3/l şi, respectiv, 2.36 mg N-NO3/l. Valorile experimentale ale concentraţiei de azotaţi măsurate în anul 2011, respectiv 2012, sunt prezentate în Figura 1 şi Figura 2.
Figura 1. Evoluţia concentraţiei de azotaţi în anul 2011 în râul Olt.
Figura 2. Evoluţia concentraţiei de azotaţi în anul 2012 în râul Olt.
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
56
Valorile de concentraţiei de amoniu măsurate în 2011 pe secţiunea Augustin-Căpeni au arătat valori peste limitele admise în trimestrul II şi trimestrul IV, având 0.407 mgN-NH4/l şi, respectiv, 0.318 mgN-NH4/l faţă de 0.296 mgN-NH4/l. Cel mai înalt nivel însă s-a măsurat pe aceeaşi secţiune (punct de recoltare) în trimestrul II 2012, cu valoarea de 0.857 mgN-NH4/l. Valorile experimentale ale concentraţiei de amoniu măsurate în anul 2011, respectiv 2012 sunt prezentate în Figura 3 şi Figura 4.
Figura 3. Evoluţia concentraţiei de amoniu în anul 2011 în râul Olt.
Figura 4. Evoluţia concentraţiei de amoniu în anul 2012 în râul Olt.
Duritatea totală şi conductivitatea prezentau de asemenea valori mult peste cele normale, oxigenul dizolvat şi ortofosfaţii solubili erau cu mult sub valorile indicate. Valorile concentraţiilor măsurate în anul 2011 sunt redate în Tabelul 1, iar pentru anul 2012 în Tabelul 2.
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
57
Tabelul 1 Indicatori de poluare măsurate în anul 2011 - Râul Olt
Râul Negru. Sub aspectul poluării fizico-chimice urmărite Râul Negru a prezentat niveluri crescute semnificative faţă de cele normale atât în 2011 cât şi în 2012. Astfel în 2011 nivelul azotaţilor a depăşit cu mult valorile maxime admise (4.761 mg N-NO3/l) în trimestrul III pe secţiunea Lemnia de Sus (24.456 m N-NO3N/l), în trimestrul II şi III la nivelul locului de recoltare Catalina (14.15 mg N-NO3/l şi respectiv 11.175 mg N-NO3/l). În 2012 nivele peste limite admise au fost măsurate în trimestrul III. şi IV. la punctul de recoltare Lemnia de Sus (24.422 mg N-NO3/l şi respectiv 10.527 mg N-NO3/l), în primul trimestru la nivelul secţiunii Catalina (14.19 mg N-NO3/l) şi pe secţiunea Reci în trimestrul II (12.625 mg N-NO3/l). Astfel media generală multianuală a nivelului de azotaţi era de 148.57 mgN/l, adică o valoare de peste 30 de ori mai mare faţă de cel indicat (Figurile 5 şi 6).
Duritatea totală şi conductivitatea prezentau şi în cazul Râului Negru valori mult peste cele normale. Nivelul oxigenului dizolvat era variabil predominând valorile în minus
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
58
faţă de normal, ajungând în câteva cazuri chiar la 1.36–1.39 mg O2/l. Ortofosfaţii solubili erau cu mult sub valorile indicate. Valorile concentraţiilor măsurate în anul 2011 sunt redate în Tabelul 3, iar pentru anul 2012 în Tabelul 4.
Tabelul 3
Indicatori de poluare măsuraţi în anul 2011 - Râul Negru
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
59
Figura 5. Evoluţia concentraţiei de azotaţi măsurată în anul 2011 în râul Negru.
Figura 6. Evoluţia concentraţiei de azotaţi măsurată în anul 2012 în râul Negru.
Râul Cormoş. Nivelul multianual al azotaţilor a depăşit cu mult valorile admise, fiind de 16,86 mg/l, faţă de 4,76 mg/l nivel maxim admis. Acest nivel ridicat a fost măsurat la punctul de recoltare Filia, la finele trimestrului I atât în 2011 (117,36 mg/l), cât şi în 2012 (35,21 mg/l), ca urmare a topirii zăpezilor, iar apele rezultate au angrenat o mare cantitate de îngrăşăminte naturale în apele pârâurilor afluente şi a Râului Cormoş (Figurile 7 şi 8).
Nivelul ridicat de azotaţi la acelaşi punct de recoltare a persistat şi în trimestrul II la valori mai scăzute (45,89 mg/l şi respectiv 11,55 mg/l). La al doilea punct de recoltare, Augustin-Căpeni, nivelul azotaţilor a fost ridicat numai în primul trimestru al anilor urmăriţi (21,42 mg/l şi respectiv 18,63 mg/l). De remarcat este faptul că împotriva aşteptărilor, nivelul azotaţilor nu arăta valori crescânde în aval aşa cum era de aşteptat.
Rezultate asemănătoare descriu Pál & Bálint (2007) în aceeaşi zonă a Baraoltului. Hajdu (2011) arată că, în cazurile în care în albia râurilor domină şisturile argiloase, se produce un proces de denitrificare, care explică de ce în aval nivelul de azotaţi nu arată o tendinţă de creştere. Tesoriero et al (2000) arată că există o interrelaţie strânsă între creşterea bovinelor pe păşuni, folosirea terenurilor ca fâneţe şi nivelul ridicat al azotaţilor în solul şi în apele de suprafaţă din aceste zone.
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
60
Desigur, având în vedere faptul că Râul Cormoş înainte de deversare în Râul Olt trece prin câteva localităţi rurale, iar Râul Baraolt, de asemenea înainte de deversare în Râul Olt, trece prin oraşul Baraolt, nivelul mărit de azotaţi la punctul de recoltare (2) Augustin-Căpeni, se datoreşte deversării apelor comunale. Hajdu (2011) arată că, în zona Râului Niraj nivelul de azotaţi în râuri şi pârâuri a crescut în aval de localităţi, faţă de nivelurile din amonte de aceste localităţi. Astfel de exemplu, aceste nivele au crescut de la 7,44 mg/l la 10,88 mg/l, de la 3,92 mg/l la 10,94 mg/l, sau de la 7,55 mg/l la 12,48 mg/l.
Figura 7. Evoluţia concentraţiei de azotaţi măsurată în anul 2011 în râul Cormoş.
Figura 8. Evoluţia concentraţiei de azotaţi măsurată în anul 2012 în râul Cormoş.
Nivelul mediu anual, în 2011, uşor mărit de amoniu de la valoarea maximă admisă de 0,296 mg/l la 0,389 mg/l este de asemenea urmarea activităţilor agricole (Figurile 9 şi 10). Nivelul mărit de amoniu, la un nivel de peste 0.3-0.4 mg/l poate periclita viaţa populaţiilor de păstrăv (Hartwig 2000).
Chiar dacă nu sunt elemente de poluare, totuşi trebuie amintite nivelul multianual foarte ridicat al durităţii totale şi al conductivităţii, care arătau un nivel de 23,98 gr/G, faţă de nivelul maxim admis de 11,65 gr/G, iar în cazul conductivităţii 1029,06
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
61
μS/cm faţă de 448 μS/cm admis. Ortofosfaţii solubili însă prezentau o valoare cu mult sub cea admisă, adică 0,057 mg P/l faţă de 4,468 mg P/l.
În privinţa elementelor de salinitate, nivelul multianual al clorurilor, al sulfaţilor şi cel al magneziului erau semnificativ scăzute faţă de nivelele maxime admise, iar nivelul sodiului, al calciului şi cel al bicarbonaţilor erau mult crescute, uneori chiar de peste 10 ori faţă de nivelele indicate.
Figura 9. Evoluţia concentraţiei de amoniu măsurată în anul 2011 în râul Cormoş.
Figura 10. Evoluţia concentraţiei de amoniu măsurată în anul 2012 în râul Cormoş.
Concluzii. Chiar dacă, conform Planului de management al bazinului hidrografic Olt (2009) sub aspectul stării ecologice la nivelul confluenţei Râului Negru cu pârâul Covasna, pe o lungime de 23 km, aceasta este încadrată în categoria de calitate III, cu stare ecologică moderată, iar secţiunea de confluenţă a Râului Baraolt de la nivelul confluenţei cu pârâul Ozunca, pe o lungime de 22 km, este încadrată în categoria IV-a de calitate, cu stare ecologică slabă, în concordanţă cu cele afirmate de Hobincu et al (2006), şi în baza investigaţiilor efectuate de noi putem afirma faptul că la nivelul judeţului Covasna zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă lipsesc în mod normal.
Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36.
62
Se constată însă probleme pe perioada viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi naturale.
Există şi unele activităţi agricole şi zootehnice extinse care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor, utilizarea neadecvată a îngrăşămintelor naturale sau a celor chimice, în anumite zone, identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Pe lângă presiunile punctiforme, activităţile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă. Căile prin care poluanţii ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaţă, percolare etc.).
Bibliografie Bartalis I., 2010 Îndrumător laborator de chimie. Edit. F & F International S.R.L.,
Gheorgheni, ISBN 978-973-8387-66-9. Hajdu Z., 2011 Ivóvízkutak nitrátszennyeződése a Nyárád vízgyűjtőjében. Doktori
értekezés. Szent István Egyetem, Gödöllő, Környezettudományok kara. Hartwig Á., 2000 Ivóvízszabványok összehasonlítása néhány vízkémiai paraméter
tekintetében. TDK, Vízi Közmű és Környezetmérnöki Tanszék, Budapest. Hobincu Z. şi colab., 2006 Planul local de acţiune pentru protecţia mediului al judeţului
Covasna. APM Sf. Gheorghe, jud. Covasna. Pál Z., Bálint K., 2007 Települési talajvíz-szennyezési mintázatok Erdővídéki falvak
példáján. Acta Siculica pp. 49-56. Şerban P., Galie A., 2006 Managementul apelor. Principii şi reglementări europene.
Editura Tipored. Tesoriero A. J., Liescher H., Cox S., 2000 Mechanism and rate of denitrification in an
agricultural watershed: electron and mass balance along ground water flow paths. Water Resources Research 36(6):1545-1559.
*** Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
*** Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), 2009. *** http://www.rowater.ro - Planul de management al bazinului hidrografic Olt (2009). Autori: Ildikó Bartalis, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Extensia Sfântu Gheorghe, Str. Stadionului Nr. 14, 520050 Sfântu Gheorghe, e-mail: [email protected], [email protected] Sándor Siko Barabási, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Covasna, e-mail: [email protected] Noémi Antal, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Covasna Mónika Sándor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, e-mail: [email protected] Cum se citează acest articol: Bartalis I., Barabási S. S., Antal N., Sándor M., 2013 Studiul nivelului de poluare al râurilor din judeţul Covasna 2011-2012. Ecoterra 36:53-62.
![Programare Delphi Curs 11 Programare bazată pe …necula/down_files/delphi2015/curs11.pdf · clase: array [0 .. 21] of TClass; ... = true în blocul program principal, vom obţine](https://static.documents.pub/doc/80x56/5a9af8da7f8b9a9c5b8deeda/programare-delphi-curs-11-programare-bazata-pe-neculadownfilesdelphi2015.jpg)
![TEZĂ DE DOCTORAT - REZUMATINTRODUCERE Disfuncţia erectilă (DE), este definită ca imposibilitatea de a obţine o erecţie suficientă pentru un act sexual satisfăcător [ s]. Termenul](https://static.documents.pub/doc/80x56/5e50399574e1c057a70d1291/tez-de-doctorat-rezumat-introducere-disfuncia-erectilf-de-este-definitf.jpg)
