KARL MARX (1818-1883)

ŞI PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII

Surse: Rostow, Theorists of Economic Growth from David Hume to the Present. With a Perspective on the Next Century, New York, Oxford, Oxford University Press, 1990Marx, Manifestul partidului comunist, 1848, din K. Marx, F. Engels, Opere alese în două volume, ediţia a 3-a, vol. 1, Editura Politică, 1966, p. 5-42, http://www.marxists.org/romana/m-e/1848/manifest/index.htmC. Stere, Social-Democratism sau Poporanism?, Ediţie şi prefaţă de Mihai Ungheanu, cu o postfaţă de prof.dr. Ilie Bădescu, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1996

PREMISE

• Istoria este istoria luptei de clasă, în care cei ce muncesc şi proprietarii mijloacelor de producţie sunt duşmani la modul propriu.

• ANTAGONISMUL este esenţa istoriei• Marxismul este, deci, puternic resentimentar,

compulsiv, în viziunea sa asupra societăţii.• Bazele marxismului au fost puse în Manifestul

partidului comunist (1848, Marx şi Engels)

Premise – anarhia marxistă• Marxismul este anarhic, el nu are nevoie de:- cultură- familia- valorile universale- Ţărănime- proprietate“În afară de aceasta, mai există adevăruri eterne, ca:

libertate, dreptate etc., care sînt comune tuturor stărilor sociale. Comunismul desfiinţează însă adevărurile eterne, desfiinţează religia, morala, în loc să le dea o formă nouă, el contrazice aşadar toată dezvoltarea istorică de pînă acum“. (Marx, 1848)

Premise – anarhia marxistă (2)• “Cultura, a cărei pierdere o deplînge burghezul, nu

înseamnă pentru imensa majoritate decît transformarea omului într-o anexă a maşinii.” (Marx, 1848)

• “Desfiinţarea familiei! Pînă şi cei mai radicali se indignează în faţa acestei infame intenţii a comuniştilor.” (ibid)

• “... ţăranul e, ca mic proprietar de pământ, prin acest fapt însuşi, un duşman al proletariatului industrial ,– el nu poate fi prieten decât dacă se hotărăşte să se despartă de pământ, şi să intre în rândurile proletariatului.” (Stere pe marginea Manifestului, 14)

Premise – anarhia marxistă (3)

• Proletarii n-au nimic propriu de ocrotit; ei au de nimicit tot ce pînă acum ocrotea şi asigura proprietatea privată. (Marx, Manifestul)

• ....

Premise teoretice

• “What I did that was new was to prove: 1. that the existence of classes is only bound up with particular historical phases in the development of production, 2. that the class struggle necessarily leads to the dictatorship of the proletariat, 3. that this dictatorship itself only constitutes the transition to the abolition of all classes and to a classless society.” (Marx în Rostow, 121)

Premise teoretice (2)• - legea determinării societăţii (suprastructurii) de către

forţele de producţie• - societăţile se pot înţelege prin modurile lor de

producţie• - legea succesiunii modurilor de producţie – legea

progresului• - evoluţia socială este antagonistă între clasele sociale

[proprietari şi muncitori] datorită „sclavajului” indus de subordonarea faţă de diviziunea muncii. Capitalismul va progresa spre propria distrugere.

• - finalul evoluţiei este comunismul – dizolvarea bucolică a claselor sociale (Rostow, 121-127)

Predominarea forţelor materiale – legea modurilor de producţie şi a succesiunii acestora

• “The mode of production of material life conditions the social, political and intellectual life process in general. It is not the consciousness of men that determines their being, but, on the contrary, their social being that determines their consciousness.” (Marx în Rostow, 122)

• In broad outlines Asiatic, ancient, feudal, and modern bourgeois modes of production can be designated as progressive epochs in the economic formation of society . The bourgeois relations of production are the last antagonistic form of the social process of production. (Marx, în Rostow, 122, s.n.)

Concepte: Puterea, alienarea• Puterea:

“Political power, properly so called, is merely the organised power of one class for oppressing another.” (Marx în Rostow, ibid)

– Alienarea este legată de maşinism:– «“Owing to the extensive use of machinery and to division of

labour, the work of the proletarians has lost all individual character ... He becomes an appendage of the machine ... Hence, the cost of production of a workman is restricted, almost entirely, to the means of subsistence that he requires for his maintenance, and for the propagation of his race. ....

– The modern labourer . . . instead of rising with the progress of industry, sinks deeper and deeper below the conditions of existence of his own class. He becomes a pauper, and pauperism develops more rapidly than population and wealth.»” (idem, p.130)

Lumpenproleriatul – “armata de rezervă”

• “... the process of capital accumulation normally generates from three sources an excess supply of labor: farm labor displaced from the land; handicraft labor displaced by factories; and, in a derivation from Ricardo on machinery, a progressive capital-intensive bias in the investment process that displaces labor from the factories. Thus, Marx’s famous “reserve army of the unemployed ” that not only permitted the capitalist to keep real wages at a depressed level but also provided him with a pool of labor to deploy from one sector to another as the dynamics of growth (including the flow of new technologies) shifted the locus of profitability.” (Rostow, 126)

lumpenproletarizarea

• “The modern labourer . . . instead of rising with the progress of industry, sinks deeper and deeper below the conditions of existence of his own class. He becomes a pauper, and pauperism develops more rapidly than population and wealth.” (Marx apud Rostow, p.130)

Maşinismul• Maşinism:

– Aspect tehnic– Aspect social– Aspect economic:– „«[Machinery] is, firstly, the analysis and application of mechanical

and chemical laws, arising directly out of science, which enables the machine to perform the same labour as that previously performed by the worker. However, the development of machinery along this path occurs only when large industry has already reached a higher stage, and all the sciences have been pressed into the service of capital; and when, secondly, the available machinery itself already provides great capabilities. Invention then becomes a business, and the application of science to direct production itself becomes a prospect which determines and solicits it. But this is not the road along which machinery, by and large, arose, and even less the road on which it progresses in detail.” (Marx în Rostow, p.136, s.n.)

Maşinismul – instrument de dominaţie

• “… Marx viewed machinery as a great achievement of capitalism, as a satanic instrument for keeping labor in subjection, and, ultimately, as a major instrument for capitalism’s undoing, via the forces set in motion by the rising organic composition of capital.” (Rostow, 135)

Concepte – acumularea primitivă

• Acumularea primitivă– “... by colonization, the slave trade, the expansion

of the public debt, and other mercantilist policies, to the diversion of this pool of resources— “dripping from head to foot, from every pore, with blood and dirt’‘—to machinery and the expansion of fixed capital.” (Marx în Rostow, p.137)

Concepte – capitalul de camătă• Capitalul de camătă şi capitalul vagabond [Stere]:

– Capitalul de camătă, în această formă, când el îşi însuşeşte de fapt întreg prisosul muncii (Mehrarbeit) producătorului, fără să schimbe felul de producţiune … acest capital cămătăresc aduce această producţie într-o stare mizerabilă (verelendet), slăbeşte forţele productive în loc să le desvolte, şi în acelaşi timp eternizează acea stare de plâns în care productivitatea socială a muncii nu se desvoltă pe seama muncii, ca în producţiunea capitalistă…

– Cămătăria sapă producţiunea ţăranului şi a meseriaşului, şi o ruinează, fără … să producă transformarea felului de producţiune, ca în organizarea capitalistă dezvoltată…

– Cămătăria numai centralizează mijloacele băneşti, acolo unde mijloacele de producţiune sunt împrăştiate. Cămătăria nu schimbă felul de producţiune, ci numai ca un parazit, se alipeşte de ea şi o face mizerabilă. Ea o suge, o enervează, şi sileşte producţiunea a se săvârşi în condiţiuni tot mai ticăloase. De aici ura poporului împotriva cămătarului…” [“K. Marx, Kapital, vol. III, 2, p.133-136 şi 137-139, passim. Iar în genere în privinţa înrâuririi capitalului «vagabond» asupra producţiunii ţărilor agricole înapoiate, vezi cap.37 şi 45 din acest volum”, apud Stere op. Cit, p.162-163]

–

Capitalul – în agricultură

• La Marx, capitalul ia adesa forme distructive, cum este cazul în agricultură– Capitalist production, therefore, develops

technology, and the combining together of various processes into a social whole, only by sapping the original sources of all wealth—the soil and the labourer .»” (Marx apud Rostow, 136)

Concepte - plusvaloarea• Plusvaloarea• The resources available to the compulsively

accumulating capitalist for investment derive from “surplus value ”; that is, profits, interest, and rents—the difference between total revenue and the amount paid out by the capitalist in wages. [Rostow, 126î

• “«… plus-valoarea este munca solidificată neplătită, precum nu schimbă nici mărimea ei, care e determinată cu totul de alte condiţiuni».” [Marx, Das Kapital, vol II, ed. a 2-a, p.362, 1893] Apud C. Stere, "Social-Democratism sau Poporanism?", Ediţie şi prefaţă de Mihai Ungheanu, cu o postfaţă de prof.dr. Ilie Bădescu, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1996.

•

Concepte - Socialismul• “Technically, Marx defined socialism in terms of a straightforward

concept: abolition of private property; or, more operationally, as Engels put it: “The proletariat seizes political power and turns the means of production into state property.”

• “So far as a formal model of stages of and limits to growth is concerned, what Marx’s system asserted was that, under socialism, the economy would be organized to exploit science and invention in a steady flow; cycles would be eliminated along with “the senseless extravagance of the ruling classes;” output and real wages would increase up to the point where the society would decide, through some unspecified mechanism, that enough is enough; and income distribution would proceed on the principle of “from each according to his ability, to each according to his need.” (Rostow: 143-144)

legea autodistrugerii capitalismului• Profitul şi legea autodistrugerii capitalismului:

– The rate of profit was the proportion of surplus value to both variable and constant capital. In a powerful hypothesis at the center of capitalism’s selfdestructing engine, Marx asserted that the proportion of constant to variable capital (the “organic composition of capital”) would rise with the passage of time. Thus, with the rate of exploitation fixed (the proportion of surplus value to variable capital) and the proportion of constant to variable capital rising, the rate of profit, by Marx’s definition, must fall. (Rostow, 126)

– “Since, in Marx’s scheme, accumulation is not sensitive to the profit rate, capital investment continues despite the fall in the profit rate. This produces two results that finally lead the system to self-destruct: a progressive concentration of production and capital in the hands of a narrowing circle of industrial and banking monopolists, and a progressive increase in the organic composition of capital.” (Rostow, 126)

Legea autodistrugerii capitalismului (2)

• Limitele pieţei interne datorită modului de producţie capitalist – întemeiat pe supraexploatarea muncii.

• «Fiindcă scopul capitalului nu constă în satisfacerea trebuinţelor, ci în crearea profitului, şi fiindcă el ajunge la acest scop numai prin acele mijloace, cari cantitatea produselor o determină după dimensiunile producţiunii, şi nu dimpotrivă, apoi fatal se produce continuu o nepotrivire între dimensiunile mărginite ale consumaţiunii, întemeiate pe felul de producţiune capitalist, pe de o parte, şi o producţiune ce mereu tinde să treacă peste aceste limite inerente ei, pe de altă parte ...” (Marx apud Stere, op.cit., 85)