TOURISM, HOTEL AND RESTAURANTCONSULTING GROUP

ROMÂNIA

MANAGEMENT FINANCIAR

SUPORT DE CURS

AUTORI: Radu Traian LĂSCUŢExpert consultant

Constantin NIŢĂ TINCĂExpert consultant

2003

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Rolul, obiectivele şi informaţiile utilizate de managementul financiar in realizarea funcţiei financiare a firmelor 1.1 Obiectivele managementului financiar 1.2 Informaţia contabilă 1.3 Bilanţul contabil 1.4 Fluxul informaţiilor financiar-contabile 1.5 Responsabilităţile managerilor în domeniul organizării şi conducerii evidenţei financiar – contabile 1.6 Impozite şi taxe

CAPITOLUL 2 Finanţarea şi gestionarea mijloacelor economice imobilizate şi circulante din industria hotelieră şi turism 2.1 Sursele de finanţare patrimonială ale mijloacelor economice. Indicatorii de echilibru financiar 2.2 Amortizarea şi cash-flow-ul 2.3 Particularităţi ale gestionării mijloacelor economice în industria hotelieră şi turism 2.4 Tabloul surselor de finanţare patrimoniale

CAPITOLUL 3 Analiza economico-financiară şi măsurarea performanţelor 3.1 Rolul şi importanţa analizei economico-financiare 3.2 Documentele de analiză. Anexa profit şi pierdere. Cifra de afaceri şi gestionarea cheltuielilor in exploatarea bazei materiale proprii 3.3 Indicatorii de analiză economico-financiară. Domeniile normale ale indicatorilor în industria hotelieră şi turism. Aplicaţii

CAPITOLUL 4 Metoda multiplicatorului de profit şi a costurilor totale 4.1 Factorii care influenţează mărimea profitului brut în restauraţie. Multiplicatorul profitului. Aplicaţii .4.2 Metoda costurilor totale (total costing). Aplicaţie a metodei costurilor totale în stabilirea tarifelor hoteliere, a punctului de echilibru al vânzărilor şi în maximizarea profitului

CAPITOLUL 5 Planificarea financiară, alcătuirea bugetelor şi planul financiar 5.1 Obiectivele, domeniile şi instrumentele de planificare financiară5.2 Planificarea financiară operativă. Exemple de bugete de venituri şi cheltuieli operative (conturi de exploatare) pentru agenţia de turism, hotel şi restaurant. Conducerea pe bază de bugete 5.3 Planificarea strategică sau de perspectivă. Structura unui plan de afaceri necesar acordării unui credit

.

2

CAPITOLUL 1

Rolul, obiectivele şi informaţiile utilizate de managementul financiar in realizarea funcţiei financiare a firmelor

Managementul financiar reprezintă un ansamblu corelat de cunoştinţe, tehnici şi metode specifice orientate către alegerea, formarea, dezvoltarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare (proprii sau atrase) în scopul desfăşurării cu eficienţă maximă a activităţii economice a unei firme in condiţiile impuse de piaţa reală şi legislaţia financiar-contabilă, pentru realizarea obiectivelor stabilite in perioada actuală şi de perspectivă.

1.1 Obiectivul principal al managementului financiar este maximizarea profitului.

Alte obiective prioritare:- formarea şi gestionarea fluxurilor şi a resurselor financiare rezultate din activitatea

proprie sau a celor atrase în circuitul propriu;- cuantificarea riscului financiar (analiza economico-financiară) şi alegerea variantei

optime la aplicarea deciziilor curente sau de perspectivă în conducerea unei firme;- înţelegerea şi adaptarea deciziilor firmelor la restricţiile impuse de investitori,

proprietari, clienţi, furnizori, sistemul bancar, sistemul de impozite şi taxe în realizarea funcţiei financiare a firmei.

1.2 Informaţia contabilă In România se utilizează sistemul contabil in partidă dublă şi ne aflăm în plin proces

de armonizare a legislaţiei proprii cu legislaţia europeană în domeniu, pentru a îndeplinii cerinţele de aderare conform Directivei a IV a C.E.E. şi necesităţii de aliniere la Standardele Internaţionale de Contabilitate (International Accouting Standard I.A.S.) .

- În practica economică, instrumentul operativ de înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale este contul contabil. De aceea, unii autori au definit contabilitatea ca „ştiinţa conturilor“. Contul este un operator contabil cu simbol, denumire , funcţie contabilă şi reprezentare grafică bine definite care exprimă sub formă valorică (şi uneori cantitativ), în ordine cronologică şi sistematic existenţa de mijloace, procese sau surse economice pe perioade de timp bine determinate.

1.3 Bilanţul contabil Evidenţa existenţei şi a mişcării patrimoniale în ansamblul său se realizează cu

ajutorul bilanţului contabil.

Bilanţul contabil este o imagine, un inventar al realităţii patrimoniale în ansamblul său atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere juridic.

Deoarece este vorba de acelaşi agent economic, de acelaşi patrimoniu, imaginea

patrimonială este “ ca în oglindă “. Imaginea economică trebuie sa fie identică cu imaginea juridică.

3

BILANŢ CONTABIL ORIZONTAL

ACTIV mii lei PASIV mii lei

MIJLOACE ECONOMICE

( imagine economică )

SURSE DE FORMARE, DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ( imagine juridică)

ACTIV PASIV

- În contabilitate mijloacele economice sunt prezentate în activ, iar sursele de formare patrimonială în pasiv.

Suma elementelor de activ este egală cu suma elementelor de pasiv, adică

∑ activ = ∑ pasiv. Această egalitate reprezintă primul principiu de bază al contabilităţii în partidă dublă.

Structura generală a elementelor bilanţiere:A ) Mijloace economice (elemente de activ)

- active imobilizate ( Ai )- active circulante ( Ac )

B ) Surse de formare, drepturi şi obligaţii (elemente de pasiv) - capitaluri proprii ( Cp )- total datorii sau capital străin ( Td )

Ai + Ac = Cp + Td ( Mijloace = Resurse )

Bilanţul contabil simplificat (B.C.S.) sub forma verticală - cel mai important document financiar – contabil.

A ) Active imobilizate B ) Active circulante C ) Cheltuieli în avansD ) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an E ) Active circulante nete, respectiv datorii curente nete F ) Total active minus datorii curente G ) Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an H ) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I ) Venituri în avans J ) Capital şi rezerve

Forma verticală a bilanţului contabil (sub forma de listă) este obligatorie conform prevederilor legale ( OMF 94 / 2001 şi OMF 3O6 / 2OO2 ). Evidenţierea egalităţii bilanţiere este axată pe importanţa capitalurilor proprii ( activ net ), astfel:

Ai + Ac = Cp +Td ( Mijloace = Resurse )

- Descrierea conţinutului elementelor şi a corelaţiilor bilanţiere- Particularităţi ale industriei hoteliere şi turismului

4

1.4 Fluxul informaţiilor financiar contabile - înregistrarea informaţiilor- documente obligatorii financiar-contabile - utilizarea informaţiilor financiar-contabile

1.5 Responsabilităţi ale managerilor în domeniul organizării şi conducerii evidenţei financiar-contabile

- responsabilităţi privind evidenţa financiar-contabilă - responsabilităţi privind raportarea financiar-contabilă

1.6 Impozite şi taxe: impozit pe profit, impozitul pe venitul micro-întreprinderilor, T.V.A., impozitul pe salarii, impozitul pe dividende etc.

- baza de impozitare - modalitate de calcul şi cotele aplicate - particularităţi în aplicarea impozitelor şi taxelor în industria hotelieră şi turism

5

CAPITOLUL 2

Finanţarea şi gestionarea mijloacelor economice imobilizate şi circulante din industria hotelieră şi turism

2.1 Sursele de finanţare patrimonială a mijloacelor economice şi principalii indicatori de echilibru financiar ACTIV PASIV

1. ACTIVE IMOBILIZATE

2.ACTIVE CIRCULANTE

1. CAPITAL PERMANENT

2. CAPITAL STRAIN

- Capitalul permanent reprezintă valoarea capitalurilor proprii plus împrumuturile bancare pe termen lung care finanţează activele imobilizate. - Capitalul străin reprezintă valoarea totală a datoriilor pe termen scurt (inclusiv împrumuturile bancare pe termen scurt şi mediu) care finanţează activele circulante.

Principalii indicatori ai echilibrului financiar

Ponderea capitalurilor permanente Pentru ca o firmă să utilizeze cu eficienţă capitalul investit, trebuie să atragă în

circuitul propriu şi capital străin (total datorii). Între capitalurile proprii şi capitalul străin, trebuie să existe o proporţie care să caracterizeze o stare de normalitate financiară. Indicatorul exprimă raportul capitalurilor proprii faţă de capitalul străin ( I cp ) şi se calculează cu relaţia:

Capitaluri proprii I cp = ----------------------------------- x 100 ; Capital propriu + Total datorii Domeniile normale pentru indicator, în industria hotelieră şi turism, sunt: - pentru o firmă care deţine în patrimoniu numai o unitate hotelieră: I cp = 50 – 80 % - pentru o firmă care deţine în patrimoniu numai un restaurant: I cp = 20 – 60 % - pentru o agenţie turistică: I cp = 10 – 50 %

Fondul de rulment net ( F. R. N. ) dimensionează existenţa şi mărimea mijloacelor financiare proprii pentru finanţarea activelor circulante necesare activităţii curente a firmei. Indicatorul se calculează cu relaţia:

F.R.N. = Capitaluri permanente – Active imobilizate

6

În condiţii de siguranţă financiară, fondul de rulment trebuie să existe şi să îndeplinească următoarea condiţie:

F.R.N. ≥ 1/2 stocuri + clienţi neîncasaţi

Necesarul de fond de rulment ( N.F.R. ) care se calculează cu ajutorul relaţiei: NFR = Stocuri + Creanţe comerciale – Datorii comerciale

Condiţia este ca FRN > NFR

Trezoreria netă ( T.N. ) care se calculează cu relaţia:

TN = FRN – NFR Condiţia este ca TN > 0

2.2 Amortizarea şi cash-flow-ul ( C.F. )

Amortizarea reprezintă acea suma ce se înregistrează pe conturi de cheltuieli pentru recuperarea pierderilor ireversibile pe care le suportă un agent economic prin uzura fizică sau morală, la achiziţionarea de imobilizări corporale sau necorporale. Excepţie de la aceasta regulă fac terenurile care nu se amortizează.

Metodele de amortizare utilizate conform legii sunt: amortizarea lineară, regresivă şi accelerată.

Amortizarea este o cheltuială recunoscută, dar neefectuată la data înregistrării în contabilitate şi de aceea este element de cash-flow.

Cash-flow-ul ( C.F. ) se calculează cu ajutorul datelor cuprinse în bilanţul contabil utilizând relaţia:

C.F. = profit net + amortizare + rezerve + subvenţii – pierderi – reînvestiţii

2.3 Particularităţi ale gestionării mijloacelor economice în industria hotelieră şi turism

Stocurile reprezintă o cheltuială neevidenţiată contabil ca atare şi de aceea este o formă de blocaj financiar. Pentru reducerea influenţelor nefavorabile produse de blocajul financiar, managerii trebuie să asigure o viteză de rotaţie a stocurilor care să se încadreze în următoarele limite:- 3 – 4 rotaţii pe lună în activitatea restaurantului - 1 – 2 rotaţii pe lună în activitatea hotelului - 1 – 2 rotaţii pe lună în activitatea agenţiei turistice

Valoarea clienţilor neîncasaţi nu trebuie sa depăşească 50 % din valoarea totală a activelor circulante. Specific activităţii turistice este încasarea imediată (numerar, de regulă). Existenţa unor sume mari neachitate pentru servicii prestate sau mărfuri vândute este nespecifică şi se impune analiza cauzelor care au condus la această situaţie.

7

Conturile bancare reprezintă o sursă importantă de venituri, mai ales la agenţiile turistice în perioada de extrasezon. Dobânzile bancare se virează în conturile curente ale firmelor şi pot fi utilizate pentru nevoile curente, când volumul de prestări servicii scade în anumite perioade ale anului.

2.4 Tabloul surselor de finanţare patrimoniale

Exemplu de finanţare ideală

SURSE DESTINAŢII Credite şi alte datorii

Dividende din plasamente financiare

Vânzare de imobilizări

Amortizare

Profit net

100 % 90 % 80 % 70 % 60 % 50 % 40 % 30 % 20 % 10 %

Active imobilizate

Active circulante Plata împrumuturilor bancare şi a dobânzilor la împrumuturi

8

CAPITOLUL 3

Analiza economico-financiară şi măsurarea performanţelor

3.1 Rolul şi importanţa analizei economico-financiare

3.2 Documentele de analiză

Analiza situaţiei financiare la nivelul firmelor se bazează pe bilanţul contabil propriu- zis, pe anexa profit şi pierdere şi celelalte anexe la bilanţ, pe bugetele de venituri şi cheltuieli pe activităţi şi pe analiza gradului de realizare a obiectivelor propuse. Analiza diagnostic şi auditarea anuală este obligatorie la firmele mari.

Anexa profit şi pierdere a păstrat formatul după natura structurii veniturilor şi cheltuielilor. Prezentarea conţinutului anexei.

Cifra de afaceri şi nivelele normale ale bugetelor de cheltuieli de exploatare a bazei materiale proprii. Exemple şi aplicaţii.

3.3 Indicatorii de analiză economico-financiară. Domeniile normale ale indicatorilor

1.) Indicatori de lichiditate

A ) Indicatorul lichidităţii curente ( Ilc ) Active curente Ilc = --------------------------- > 2

Datorii curente

B ) Indicatorul lichidităţii imediate ( Ili ) Active curente – Stocuri (Indicatorul test acid ) Ili = --------------------------------- > 1 Datorii curente

2.) Indicatori de risc financiar Capital împrumutat

A ) Indicatorul gradului de îndatorare ( Igi) Igi = ----------------------------- x 100 Capital angajat

Igi > 30 –40 %

B ) Indicatorul acoperirii dobânzilor ( I d ) Profit brut înaintea plăţii dobânzii Id =--------------------------------------------

Cheltuieli cu dobânda ( număr de ori ) Id ( anual ) > 12 ori

9

3. ) Indicatori de gestiune

A) Viteza de rotaţie a stocurilor ( Vrs ) Costul mărfii Vrs = ------------------------- Stocul mediu

B ) Durata medie a încasărilor ( Dmi ) Sold mediu clienţi neîncasaţi

Dmi = ----------------------------------- x 365 Cifra de afaceri

C ) Durata medie a efectuării plaţii ( Dmp) Sold mediu furnizori

Dmp = ----------------------------------------- x 365 Achiziţii de bunuri ( fără servicii )

4. ) Indicatori de profitabilitate

A) Rentabilitatea capitalului investit ( R.O.I ) Profitul înaintea plăţii dobânzilor şi a impozitelor pe profit

ROI t = ---------------------------------------------------------------------- x 100 Capital angajat ( capital permanent )

În activitatea curentă se poate utiliza forma agregată a indicatorului ROI a

Profit brut Venituri totale ROI a= --------------------- x --------------------------- x 100

Venituri totale Capital permanent Profit brut ------------------ x 100 caracterizează eficienţa realizată a veniturilor totale, Venituri totale raportul între venituri totale şi cheltuieli totale

Domenii medii normale pentru indicator: - pentru hotel 20 – 30 % - pentru restaurant 5 – 20 %- pentru agenţii turistice 2 –5 %

Venituri totale

------------------ arată viteza de rotaţie a capitalurilor permanente prin Capital permanent venituri care caracterizează deverul

Domenii normale pentru indicator:- pentru hotel 1 –5 rotaţii pe an - pentru restaurant 5 – 10 rotaţii pe an - pentru agenţii turistice peste 10 rotaţii pe an

10

B) Marja bruta ( Mb )

Profit brut din vânzări Mb = --------------------------- x 100 Cifra de afaceri

Domeniile medii normale ale indicatorului sunt:- pentru hotel 20 – 25 % - pentru restaurant 5 – 15 % - pentru agenţii turistice 2 –3 %

5 ) Indicatorii privind rezultatul pe acţiune ( conform cu prevederile IAS 33 )

A ) Rezultat pe acţiune ( Ra )

Profit net pentru acţiuni comune Ra =--------------------------------------

Total acţiuni comune

B ) Raportul preţ de piaţă pe acţiune / rezultatul pe acţiune

11

CAPITOLUL 4

Metoda multiplicatorului de profit şi a costurilor totaleMaximizarea profitului

Profit maxim = Venituri maxime – Cheltuieli minime

4.1 Factorii care influenţează mărimea profitului brut în restauraţie

În restauraţie, mărimea profitului brut realizat depinde de mai mulţi factori care trebuie a fi urmăriţi şi cuantificaţi din punct de vedere al influentelor. Aceşti factori sunt:

1 ) număr de clienţi 2 ) încasări medii / client 3 ) costul mărfurilor vândute 4 ) cheltuielile cu personalul angajat permanent 5 ) cheltuielile cu personalul nepermanent 6 ) alte cheltuieli ale unităţii

Valoarea totală a cifrei de afaceri realizată este:

Cifra de afaceri = număr de clienţi x încasări medii / client

EXEMPLU: Să se calculeze efectul unei modificări de 10 % a fiecărui factor pentru următoarele date iniţiale ( de baza ) ale unei unităţi de mărime medie care are un segment de piaţă stabil, pe durata de un an. Datorită inflaţiei, indicatorii valorici sunt exprimaţi în dolari.

număr de clienţi …………………………….. 10.000 încasări medii / client …………………………… 8 $ cifra de afaceri …………………………… 80.000 $ costul mărfurilor vândute ………………….. 30.000 $ cheltuieli cu personalul angajat permanent …. 25.000 $ cheltuieli cu personalul nepermanent ……….. 10.000 $ alte cheltuieli ale unităţii ……………………. 10.000 $ total cheltuieli ………………………………...75.000 $ profit brut …………………………………….. 5.000 $

Multiplicatorul profitului ( Mp ) calculează creşterea în procente a profitului brut la un procent de majorare sau diminuare a factorului de influenţă. Relaţia de calcul este următoarea:

creşterea profitului brut (%)Mp ( % ) = -----------------------------------------

mărimea influenţei factorului (%)

12

4.2 Metoda costurilor totale (total costing)

În activitatea hotelului costurile totale se împart în costuri fixe şi costuri variabile .

Costuri fixe = acele cheltuieli care trebuie sa fie acoperite lunar, chiar dacă unitatea nu a avut nici un turist. Din această categorie fac parte chirii, taxe, impozit pe clădiri, salariul personalului angajat cu carte de muncă, salariul managerului, personalului TESA etc. Aceste cheltuieli sunt relativ constante (fixe) pe durate mari de timp.

Costuri variabile = acele cheltuieli care cresc sau descresc odată cu creşterea sau descreşterea numărului de clienţi (energie electrică, materiale consumabile, cheltuieli cu inventarul moale, cu marfa etc.)

În hotelărie aceste cheltuieli apar şi se consumă odată cu apariţia şi consumul prestării de serviciu.

CT = Cv + C.C.F. = TARIF

unde: CT = cheltuiala totală (care trebuie acoperită din tarif) CV = cheltuiala variabilă pe prestare de serviciu (pe noapte cazare) C.C.F. = contribuţia la acoperirea cheltuielilor fixe realizată din fiecare

prestare de serviciu (din fiecare tarif)

EXEMPLU: Tariful pentru o noapte cazare la un hotel de două stele este de 10 $. Capacitatea hotelului este de 50 camere x 2 locuri = 100 locuri pe zi. Dacă luna pentru care se face calculul are 30 de zile şi suma cheltuielilor fixe este de 10.000 $ / lună, iar cheltuiala variabilă pe turist pentru o noapte cazare este de 5 $, să se calculeze:

1) contribuţia la acoperirea cheltuielilor fixe pe tarif (C.C.F.) 2) valoarea de echilibru a vânzărilor (inclusiv coeficientul de utilizare a capacităţii comerciale, C.U.C.) 3) Profitul sau pierderea pentru: a) 2500 nopţi cazare realizate b) 1800 nopţi cazare realizate 4) Reducerile de tarif care pot fi acordate la comenzile speciale după realizarea vânzărilor de echilibru.

13

CAPITOLUL 5

Planificarea financiară, conducerea pe bază de buget şi planul de afaceri

5.1 Obiectivele , domeniile şi instrumentele de planificare financiară

Planificarea financiară este un sistem de conducere, coordonare şi control a întregii activităţi economice care se bazează pe planificarea operativă şi strategică, pe controlul ritmic al realizării acestei planificări, pe eliminarea abaterilor şi pe adaptarea ori de câte ori este nevoie a acestor planuri. Planificarea financiară în esenţă este orientată către viitor. Activitatea anterioară este utilizată ca bază de date ce poate contribui la o mai bună administrare în perioada următoare.

Domeniu Instrument fundamental al planificării

Obiective

Rentabilitate Bugete de venituri şi cheltuieli (conturi de exploatare pe total sau pe activităţi)

Urmărirea rezultatelor pe termen scurt (plan-realizat)şi efectuarea eventualelor modificări

Lichiditate Bugetul fluxului de numerar (plan de încasări şi plăţi)

Asigurarea numerarului pentru plăţile curente

Asigurarea resurselor pentru dezvoltare

Planificarea cash-flow curent şi de perspectivă

Plata cu regularitate a ratelor bancare şi mai ales a valorii dobânzilor

Activităţile concrete necesare planificării financiare operative sunt:

- stabilirea obiectivelor unităţii

- întocmirea unor variante de plan şi alegerea variantei optime pentru realizarea acestor obiective

- întocmirea de bugete de venituri şi cheltuieli pe activităţi (conturi de exploatare) şi a bugetului general de venituri şi cheltuieli (care cuprinde centralizarea bugetelor pe activităţi)

- întocmirea bugetul fluxului de numerar

- analiza ritmica a raportului plan-realizat (decadal, de exemplu)

- realizarea unui sistem propriu de raportare a realizărilor pe activităţi, integrat sistemului general de raportare al firmei.

14

5.2 Planificarea financiara operativă - Exemple de conturi de exploatare (bugete de venituri şi cheltuieli operative)

pentru agenţia turistică, hotel şi restaurant. Conducerea pe baza de bugete

5.3 Planificarea strategică sau de perspectivă. Structura unui plan de afacerii necesar acordării unui credit

Planul afacerii este întocmit ca suport, ca argument ce trebuie să susţină cererea de acordare a unui credit bancar sau a unui împrumut din alte surse. Se întocmeşte şi în situaţia apelării la mobilizarea de fonduri băneşti de pe piaţa emisiunilor de acţiuni, dar pentru aceasta este necesară aprobarea adunării generale a acţionarilor.

La începutul planului de afaceri, pe câteva pagini, se întocmeşte o sinteză cât mai clară şi concisă a planului de afaceri care să explice clar şi cât mai succint oportunitatea şi eficienţa plasamentului financiar. Sinteza trebuie să cuprindă elementele esenţiale calculate şi demonstrate detaliat în capitolele planului de afaceri.

CAPITOLELE PLANULUI DE AFACERI

1. Afacerea În acest capitol sunt incluse date de identificare ale firmei, ale activităţii acesteia, ale

valorii capitalului social, ale rezultatelor financiare înregistrate etc. Este descrisă afacerea propusă şi domeniul de activitate. Este necesară şi descrierea amănunţită a obiectivelor propuse, curente şi de perspectivă.

2. PiaţaAcest capitol este un studiu de marketing care trebuie să identifice cât mai exact

clienţii potenţiali, produsele şi serviciile oferite, segmentul de piaţă ce va fi abordat şi măsurile pentru promovare şi publicitate. Se elaborează, de asemenea, un studiu amănunţit privind concurenţa, existenţa şi tendinţele de dezvoltare ale acesteia.

3. Organizarea şi conducerea În acest capitol se descrie fluxul de prestări şi tehnologia utilizată, necesarul de

personal calificat, modalitatea de recrutare şi /sau calificare, organigrama, componenţa conducerii şi competenţe specifice, în funcţie de specificul firmei şi al membrilor acţionari.

4. Previziuni financiare

- Necesarul de finanţare, surse alternative şi etapele de finanţare

- Calculul veniturilor previzionate în condiţii normale de utilizare şi de funcţionare a cererii

- Cheltuieli previzionate calculate pe baza unei gestionării optime a resurselor

15

Anexe (obligatorii)

1. Bilanţurile contabile pe minimum 3 ani

2. Portofoliul de comenzi sau numărul de clienţi potenţiali estimat în condiţii reale

3. Variante de oferte pentru efectuarea construcţiei şi achiziţionare de utilaje

4. Calculul V.N.A (Veniturilor nete reactualizate). Coeficienţii de reactualizare utilizaţi pentru România sunt calculaţi cu o rată medie de 115% ( 1,15 ), adică:

K1 = 100 = 0,8696; 115 100 100 K2 = ------------ = ----------- = 0,7576 etc.

115 x 1,15 132

Anul 1 VNA = Venit estimat x K1 Anul 2 VNA = Venit estimat x K2

Investiţia este fezabilă dacă este îndeplinită relaţia

Σ V.N.A .- ( CHELT. ACT. + VAL. INVEVSTITIEI ) > 0 1 -n

calculat pentru 1 – n ani unde: n = orizontul de timp (în ani) pentru care se calculează fezabilitatea

5. Calculul fluxului de cash-flow (C.F.) pentru firma care contractează împrumutul Calculul trebuie să ia în considerare sistemul legal de impozitare şi de evidenţiere a

amortizării pe cheltuieli şi, dacă este cazul, după darea în funcţiune a investiţiei şi aportul acesteia la constituirea disponibilităţilor totale.

6. Tabelul de rambursare a creditului (în primul an pe luni)Aceasta anexă demonstrează dacă există sau nu surse de acoperire a ratei şi a dobânzii

împrumutului (din disponibilul cash) de către firma respectivă, în condiţii de siguranţă financiară.

7. Estimarea fezabilităţii investiţiei, pe baza datelor financiare calculate în anexele anterioare (investiţia se recuperează în --- ani din rezultate financiare şi este eficientă din punct de vedere al mărimii plasamentului de capital).

8. Curriculum vitae pentru managerul sau patronul firmei care cere împrumutul.

16

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Luca, G. Elemente de management financiar, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1994

Mărculescu, D. Analiza economico-financiară a unităţii, Tribuna Economică 1994

Dobrescu E. Ştiinţa afacerilor, Ed. Expert, Bucureşti , 1995

Giurgia, A. I. Mecanismul financiar al întreprinzătorului, Ed. Dacia, Cluj, 1995

Nastovici, L Diagnosticul firmei, Ed. Lux libris, 1996

Dumitrana, M. M. Contabilitatea în turism şi comerţ, Ed. Maxim, 1996

Badea, F Ghidul întreprinzătorului particular, Ed. Tehnică, 1996

Batrancea, I. Analiza economico – financiară, Ed. ETA, 1996

Nicolescu, O. Strategii manageriale de firma, Ed. Economică, 1997

Lupu, N. Hotelul – Economie şi management, Ed. ALL, 1998

*** Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi modificată pe 26. 08 2002

17